prof.

rban Cristina

grupa 29 Buzau

CONDITII INTERNE SI EXTERNE ALE INVATARII SCOLARE

nv area, n sens larg, este un proces de formare sau de restructurare a unui comportament. n cadrul dezvolt rii psihice i al form rii personalit ii adulte, ea ocup un loc central, datorit faptului c , prin nv are, individul dobnde te noi comportamnete. Din punct de vedere pedagogic, invatarea reprezinta activitatea proiectata de cadrul didactic pentru a determina schimbari comportamentale la nivelul elevului, prin valorificarea capacitatii acestuia de a dobandi cunostinte, deprinderi, strategii si atitudini cognitive. Invatarea, in calitate de activitate umana fundamentala, are un scop propriu. Produsul invatarii este reprezentat printr-un ansamblu de deprinderi (intelectuale si psihomotorii), strategii cognitive, informatii logice (notiuni, judecati, rationamente, principii, legi), atitudini cognitive, obiectivate in cadrul unor structuri specifice, incluse, de regula, in cadrul programelor scolare. Procesul invatarii angajeaza dimensiunile cognitive, dar si dimensiunile afective, motivationale si volitive ale personalitatii umane care sustin modificarea sau transformarea comportamentului uman. Factorii activitatii de invatare valorifica dimensiunile evocate la nivel de proces (cognitiv, afectiv-motivational, volitiv) si produsele obiectivate in continuturi specifice (deprinderi, strategii, informatii logice, atitudini cognitive), intr-un cadru planificat la scara individuala si sociala. Din perspectiva psihologiei, invatarea angajeaza "modificarea performantei observate intr-o situatie specifica", fiind obiectivata la nivel elementar si la nivel complex. Invatarea elementara include reactiile de raspuns la stimulii mediului, stimuli fizici, perceptibili, cu actiune imediata. Proiectarea si realizarea sa presupune conditionarea clasica a raspunsului (plasarea stimulului inaintea realizarii actului) si conditionarea operanta a raspunsului (plasarea stimulului dupa realizarea actului), ultima varianta fiind dezvoltata prin teoriile behavioriste,

bazate

pe

diferite

modalitati

de

concepere

a

intaririi

raportului

stimul-raspuns.

Invatarea complexa dezvolta "reprezentarea simbolica" a stimulilor angajati pe termen lung, la diferite niveluri de conceptualizare, exprimate prin: cunostinte structurate-structurante (construite pe schema organizarii functionale a cunoasterii); cunostinte factuale (construirea unei "scheme a clasei", respectiv a "tipului" de obiecte); cunostinte notionale (construite pe o schema abstracta care esentializeaza "insusirile functionale" ale obiectului); cunostinte procedurale (construite pe schema "a sti sa faci", axata asupra "tehnologiilor"). Mecanismele invatarii implica "trei clase" de operatii angajate la diferite niveluri de integrare in actiuni didactice : a) modificarea cantitativa a unor cunostinte dobandite deja "invatarea prin augmentare" (adaos); b) selectia si memorarea anumitor fapte constatate sau comunicate de altcineva - invatare relationala (,,depinde de relatiile cu celelalte cunostinte dobandite" anterior sau simultan); c) activitati mintale superioare angajate pentru ,,dobandirea noilor cunostinte, plecand de la cunostintele deja cunoscute" prin: transfer clasic - utilizarea cunostintelor dobandite in situatii diferite; transfer analogic - descoperirea unei similitudini partiale intre elementele unei situatii deja cunoscute - ,,situatia sursa" - si elementele unei situatii care trebuie cunoscuta - ,,situatie-tinta"; formulare si testare a ipotezei; inducere prin constatarea identitatii unei caracteristici; generalizarea unei cunostinte, depasind diferite bariere si restrictii. Se pot distinge doua forme ale invatarii: - nv area spontan , neorganizat care se petrece n familie, n grupurile de joac sau n timpul exercit rii unei profesiunii. - nv area sistematic , ce se realizeaz n special n coli, ori n cadrul diferitelor stagii de instruire, de calificare. Achizi iile nv rii cuprind un evantai larg de produse, de la simple no iuni la concep ii structurate asupra realit ii, de la reac ii motrice elementare la performan e de exceptie. Prin nv are, se dezvolt continuu structurile cognitive, afective, motorii. Eficien a nv rii depinde de condi ii interne, de procesele cognitive, afective i volitive, de motiva ie, aten ie, interese de cunoa tere, aptitudini i atitudini, dar i de condi ii externe. Conditii interne ale invatarii scolare:

- o evidenta nsemnatate o are orientarea si concentrarea atentiei elevilor asupra celor ce se discuta n cadrul unei lectii. Atentia este trezita imediat de ceea ce este nou, necunoscut. Banalitatea adoarme atentia. Observam usor stimulii interni, obiectele mari, n culori vii. De aceea, materialul intuitiv trebuie sa fie mare, n culori contrastante. De asemenea, miscarea, variatia atrage atentia. Dar mai importanta dect toate aceste conditii este prezenta interesului. De aceea, preocuparea de a trezi interesul copiilor are o importanta cruciala n procesul nvatarii; - cunoasterea are nsa la baza informatiile furnizate de simturi, sintetizate n perceptie. n ciuda aparentei, perceptia este un act foarte complex, iar scolarii pot sa nu vada ceea ce profesorului i sare n ochi, datorita experientei lor reduse, a saraciei bagajului de reprezentari. n acest scop, nu trebuie subestimate metodele intuitive. O a doua dificultate apare prin aceea ca elevii disting cu greu aspectele esentiale de cele neesentiale. Se recomanda utilizarea desenului schematic si folosirea unui material intuitiv ct mai variat. Un rol hotartor l are nsa interventia profesorului prin cuvnt; - memoria are, desigur, finetea care asigura trainicia asimilarii cunostintelor si priceperilor. Memoria este cu att mai temeinica, cu ct mai activa este nvatarea; - n centrul preocuparilor formative n scoala va sta totdeauna cultivarea gndirii verbalabstracte. Conditii externe ale invatarii scolare : -cel mai important este profesorul, inuta, atitudinea lui i, n special, m iestria didactic . Preg tirea lui pentru activitatea didactic condi ioneaz succesul colar al elevilor. El va trebui s foloseasc , mai ales, metodele active, angajnd astfel elevii n procesul de elaborare a cuno tin elor i formare a deprinderilor. Intervine apoi rolul grupului colar, influen a mentalit ii clasei, care poate fi uneori pozitiv , dar i negativ . -func ionalitatea spa iilor colare, ntreaga ambian : cl direa colii, aspectul clasei, schimbarea locurilor de nv are, atmosfera de lucru din coal influen eaz nv area colar . Clasa trebuie s i din clas , orarul colii, i nc lzit . fie spa ioas , bine luminat

Mobilierul s fie n culori pastelate ca i zugr veala. Pere ii s nu fie goi, dar nici prea nc rca i.

-in predare, profesorul va avea n vedere ca materialul didactic s fie accesibil pentru elevi, adecvat nivelului de gndire al elevilor, s fie structurat logic i prezentat n mod gradat. La nceputul nv rii, randamentul cre te i apoi scade treptat. Dup o nv are intens , este al elevului, respectarea unor ore fixe pentru recomandat o stare de inactivitate, odihn activ sau somn. -un rol important are i regimul de via de organizare a studiului. In vederea cre rii unui cadru extern optim al nv studiaz n condi ii cu totul neprielnice. n concluzie, procesul de predare-nv are i evaluare este conditionat atat de factorii interni, cat si de cei externi. rii, dirigintele trebuie s colaboreze cu familia, deoarece mul i p rin i nu cunosc regulile elementare ale studiului sistematic i copiii lor mas , studiu i repaos. colarul trebuie s - i nsu easc nc din clasele primare o bun tehnic

Bibliografie: B ban, A., Consiliere educa ional , Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2001 Stoica, M., Stoica, M., Pedagogie i psihologie pentru examenele de definitivare i grade didactice: profesori, institutori, nv tori, studen i, Gheorghe Alexandru, Craiova, 2009 Ionescu, M., Radu, I., Didactica modern , Dacia, Cluj-Napoca, 2004