Comunicarea prin intermediul internetului

Aparitiainternetuluia produs schimbari importante in viata oamenilor. Este una dintre activitatile care a inceput sa ocupe din ce in ce mai mult timp liber. Cu ajutorulinternetuluireusim sa comunicam cu persoane aflate peste mari si tari, sa aflam tot felul de informatii diverse in doar cateva minute. In plus, camera web, alte accesorii si programele care permitcomunicareain direct in timp real (chat,comunicareverbala, vanzari online) au dus la transformari ale relatiilor noastre cu ceilalti. Azi ne putem vedea prietena care locuieste la 5000 km, putem sa-i auzim glasul, putem cumpara orice de oriunde, putem vorbi deoadata cu oameni aflati la mii de km distanta unii de altii. Aceste succese tehnologice au eliminatecomunicareaclasica in care era nevoie sa ne intalnim pentru a ne vedea, pentru a vorbi, era nevoie sa mergem la magazin pentru a cumpara produsul de care aveam nevoie, era nevoie sa cumparam din librarie cartea de care aveam nevoie, sa mergem la cinema pentru a vedea un film.Sau chiar sa ne afirmam intr-o societate. Interesul publicului fa de blog-uri dovedete c acestea reprezint o form de folosire a tehnologiei i produselor sale, care au revoluionat (sau vor revoluiona) Internetul i, mai ales, multe din activitile care se bazeaz pe acesta. O comunitate virtuala sau comunitate online este formata dintr-un grup de persoane care comunica sau interactioneaza mai multprinintermediulinternetuluidecat fata in fata. Comunitatile online au devenit si o forma decomunicaresuplimentara pentru persoanele care se cunosc in viata de zi cu zi. Nivelul de interactiune si participare al membrilor variaza in functie de comunitate, de la adaugarea de comentarii la un mesaj dintr-un blog sau forum pana la a concura unul impotriva altuia intr-un joc video online. In prezent comunitatile virtuale sau online pot fi folosite de o varietate mare de grupuri sociale pentru a interactionaprin intermediulinternetului. Aceasta nu inseamna neaparat ca exista o apropriere mare intre membrii. O lista de e-mail poate avea sute de membrii, iarcomunicareaintre acestia poate fi doar de tip informational, membrii ramanand straini unii de altii. Abilitatea de a interactiona cu alte persoane cu un mod de gandire asemanator aflate oriunde pe glob are beneficii considerabile, dar comunitatile virtuale au dat nastere la frica si critici. Comunitatile virtuale pot servii ca mediu de actiune pentru criminalii online, cum sunt hotii de identitate si urmaritorii, punand n special in pericol copiii. Altii se tem ca daca petrec prea mult timp in comunitati virtual ar putea avea un impact negativ asupra interactiunilor din lumea reala.. Comunitatile orientate pe jocuri afecteaza emotional membrii, dar nu se integreaza ca parte a vietii reale. Comunitatile fantastice au ca scop evadarea din cotidian si posibilitatea de a pretinde ca suntem altcineva.Nu trebuie uitat faptul ca in multe cazuri comunitatile online sunt un alt canal decomunicare, asa cum este telefonul pentru viata reala. Aceste tendinte vor continua sa existe in viitor devenind mai mult integrate in viata oamenilor, un alt mijloc decomunicaresi intalnire a oamenilor cu interese comune. Foarte multe persoane au inceput sa caute compania altor persoane pe internet pentru ca aici au gasit mai mult comfort decat in viata reala. Pe internet toate persoanele seama unele cu altele, toate intra on line cu aceeasi dorinta de comunicaresau vor sa afle raspunsuri pe care se tem sa le cauteprintreoamenii din realitate pentru a nu fi judecati gresit. Si cu toate astea viata oamenilor isi urmeaza cursul normal sau anormal, si mai este influentata din cand in cand de interactiunile virtuale. Extinderea folosirii blog-urilor se observ si n cadrul relaiilor publice. Astfel, prin intermediul comunicrii on-line la nivel de organizaie, se urmrete interaciunea direct cu publicul extern sau chiar intern.

FENOMENUL MESSENGER I COMUNICAREAINTERPERSONAL

Sfera comunicrii prin acest mijloc de transmitere a informaiilor i receptare concomitent a acestora este mult prea vast, motiv pentru care ne vom rezuma doar la un aspect al acestei tipologii de comunicare: comunicarea interpersonal online ntre indivizii conectai la Internet, prin diverse metode (cablu de reea, cablu de telefon modem, sau wireless satelit), precum i efectele acestei interaciuni. Comunicarea online (sau direct, n timp real) i cea offline (sau indirect, prin intermediul mesajelor sau email-urilor) aparin de un cadru real, ns facilitat de mijloacele de comunicare modern. Datorit unui concept clasic, folosit n analiza oricrui fel de comunicare, anume, cel de bariere de comunicare, ce pot fi de mai multe feluri (de limbaj, de interferene sau zgomot pe canalul de comunicare ori cauzate de ali factori: atenia, interesul pentru mesaj etc.) Ce este totui Messenger-ul? Yahoo! Messenger este un software(denumirea popular este cunoscut prin abrevierea la soft) de chat oferit de serverul Yahoo. Prin intermediul acestui soft este facilitat comunicarea cu ntregul mapamond; indivizii pot comunica ntre ei chiar dac se afl n coluri opuse pe glob, direct, de la tastatur, sau prin serviciul voice chat. Se pare c popularitatea acestui soft a crescut concomitent cu imaginea de marc a server-ului Yahoo datorit faptului c este oferit gratuit i, implicit, nu are nici un fel de restricii n ceea ce privete opiunile. Soft-ul se poate descrca n variant full chiar de pe site-ul celor de la Yahoo i nu prezint opiuni limitate, precum alte soft-uri din aceeai familie. Yahoo! Messenger nu este singurul program de chat existent, ns este cel mai popular n Romnia. Alte programe de chat sunt: Google Talk, MSN Messenger, Skype, AOL Messenger etc. Revenind la modelul liniar comunicaional, cei doi cercettori analizeaz elementele acestuia: surs emitor mesaj canal receptor destinaie. n aceast analiz, vom aminti i noi cteva elemente de referin ale modelului liniar de comunicare, pentru a putea stabili un traseu n descrierea comunicrii online. Aadar, elementul de baz prezent aici i n orice model comunicaional este informaia, concept ce const n posibilitatea de a reduce incertitudinea. Acest din urm termen, reprezint cantitatea de entropie dintr-un sistem, unde entropia (termen preluat din termodinamic) este o variabil ce msoar gradul de haos sau dezorganizare dintr-un sistem. Al doilea element al modelului liniar de comunicare este zgomotul. Acesta reprezint acel orice care se adaug semnalului transmis iniial, fr ca sursa s intenioneze aceasta. Zgomotul reprezint o barier comunicaional, care, mpreun cu informaia, formeaz ceea ce se numete capacitatea canalului de comunicare. Pentru cazul particular Messenger, capacitatea canalului este determinat de intenia tastat ori comunicarea verbal prin voice chat, ce reprezint cumulul de informaie transmis i interferenele sub form de zgomote ce intervin n comunicarea verbal telefonic sub form de bruiaje, ntreruperi ale convorbirii online sau oprirea brusc a comunicrii prin intervenia altor factori (resetarea calculatorului, pene de curent etc.). O posibil soluie n rezolvarea dificultii de comunicare provocat de zgomot este redundana acest concept desemneaz sporul de repetabilitate al unui mesaj, spor care nu trebuie exagerat n mod voit, pentru a nu altera intenia iniial. Precizm ns c n comunicarea online prin intermediul Messenger-ului se poate interfera i cu un alt tip de comunicare: cea imagistic prin mesaje iconice. Aceasta este caracterizat prin iconiele emotive emoticons, spre exemplu. Rolul acestora este de a spori interactivitatea serviciului de chat. Un alt cercettor, Norbert Wiener, aduce o mbuntire substanial teoriei informaiei sub forma conceptului de feedback. Acest element al modelului liniar este poate cel mai reprezentativ pentru orice tip de comunicare. n msura n care acesta caracterizeaz posibilitatea sursei de a primi rspuns de la destinaie i de a-i ajusta comunicarea ulterioar n funcie de acesta, interaciunea ntre indivizi prin intermediul canalului Messenger este facilitat i avantajat totodat prin confirmarea real i direct necondiionat a feedback-ului. Nu exist interlocutor, iar comunicarea este rapid. Nu putem spune c acesta este neaprat un avantaj, deoarece scopul oricrei comunicri eficiente este, nu doar transmiterea de informaii i receptarea altora spontan, ci i cunoaterea celui poziionat la captul opus al canalului de comunicare, un feedback rapid poate reajusta de nenumrate ori comunicarea sursei. Aadar, comunicarea online se dezvolt n dou direcii. Prima, transmiterea de informaii este accentuat prin simpla trimitere a unei fotografii (de exemplu) prin comanda send file ctre interlocutor. A doua direcie comunicaional ne transpune n imaginar, n sfera abstract a simbolurilor i semnelor. Aici vorbim de interpretare, iar comunicarea intermediat de Messenger devine o surs de cunoatere a celuilalt, ns din spatele unui paravan calculatorul. n aceast etap, canalul Messenger ia forma acelui clivaj de care aminteam la nceputul analizei. Teama de a ne arta aa cum suntem n realitate este estompat prin acest tip de comunicare online. Iar acesta reprezint, probabil, avantajul esenial al chat-ului pe Internet. Aparent, Yahoo! Messenger rezolv o parte dintre problemele comunicrii verbale codarea/decodarea devine un exerciiu interactiv i amuzant, constrngerile interpersonale sunt diminuate; substituie dialogul clasic oral prin interferarea cu textul; permite comunicarea n timp real cu interlocutori aflai oriunde pe glob; este un serviciu gratuit i uor de utilizat i nglobeaz mai multe modele comunicaionale. Toate aceste avantaje sunt exploatate la maximum de ctre utilizatorii de comunicare prin chat, micornd considerabil dezavantajele exprimate prin barierele de comunicare, care devin aproape insesizabile. Dar este oare aceast form de comunicare modern sursa unei eficiene majore survenite n cunoaterea altora? S nu cdem n iluzia c o cunoatere printr-un chat din spatele unui paravan este eficient sau corect. Dimpotriva, desi prin intermediul scrisului exprimarea este mai elaborata in care o persoana isi dezvaluie o parte din sentimente,adevaratele legaturi se formeaza prin interactionare reala, nemijlocita, intr-o viata reala,palpabila.

4