Comerţul internaţionalComerţul internaţional

Avantaj absolut şi avantaj Avantaj absolut şi avantaj relativrelativ

• A.A.: o ţară se specializează în A.A.: o ţară se specializează în producerea acelor bunuri pe care le producerea acelor bunuri pe care le produce cu cheltuieli mai mici decât produce cu cheltuieli mai mici decât partenerii săi comerciali.partenerii săi comerciali.

• A.R.: o ţară se specializează în A.R.: o ţară se specializează în producerea acelor bunuri pe care le producerea acelor bunuri pe care le produce cu cele mai mici costuri produce cu cele mai mici costuri relative. relative.

ExempluExemplu

• Două ţări, X şi Y, pot Două ţări, X şi Y, pot produce bunurile A şi produce bunurile A şi B în următoarele B în următoarele condiţii:condiţii:

• Costurile de Costurile de oportunitate sunt:oportunitate sunt:

• X: 1A=1BX: 1A=1B

• Y: 1A=1/2B Y: 1A=1/2B =>=> avantaj comparativ la avantaj comparativ la AA

BunuriBunuri

ŢaraŢara

AA BB

XX 3030 3030

YY 2020 1010

Frontierele posibilităţilor de Frontierele posibilităţilor de producţieproducţie

30

30

20

10

A

B

A

B

45

13,33

Ţara X Ţara Y

12

18

4

8

Situaţia după specializareSituaţia după specializare

• X se specializează X se specializează în B şi Y în Aîn B şi Y în A

• După specializare După specializare producţia cumulată producţia cumulată creşte la 50 bucăţicreşte la 50 bucăţi

• Se câştigă: 50-30-Se câştigă: 50-30-12=8 bucăţi12=8 bucăţi

BunuriBunuri

ŢaraŢara

AA BB

XX -- 3030

YY 2020 --

Cum se stabileşte raportul de Cum se stabileşte raportul de schimb?schimb?

• Prin negociere, astfel încât ambii Prin negociere, astfel încât ambii parteneri să câştige.parteneri să câştige.

• Dacă, de exemplu, raportul de schimb Dacă, de exemplu, raportul de schimb este 1B=1,5A, atunci:este 1B=1,5A, atunci:

• X câştigă 0,5A la fiecare B cedat (pentru X câştigă 0,5A la fiecare B cedat (pentru 30B primeşte 45A în loc de 30A).30B primeşte 45A în loc de 30A).

• Y câştigă 0,16B la fiecare A cedat Y câştigă 0,16B la fiecare A cedat (pentru 20A primeşte 13,33B în loc de (pentru 20A primeşte 13,33B în loc de 10B).10B).

De ce costurile de oportunitate sunt De ce costurile de oportunitate sunt diferite?diferite?• Teoria Heckscher-Ohlin-Samuelson (HOS): o Teoria Heckscher-Ohlin-Samuelson (HOS): o

ţară se specializează în producerea acelor ţară se specializează în producerea acelor bunuri care folosesc într-o mai mare măsură bunuri care folosesc într-o mai mare măsură factorii de producţie abundenţi în acea ţară factorii de producţie abundenţi în acea ţară (teoria înzestrării cu factori, a avantajului (teoria înzestrării cu factori, a avantajului comparativ).comparativ).

• Climatul general dintr-o ţară: economic, Climatul general dintr-o ţară: economic, politic şi natural.politic şi natural.

• avantaje dobândite, care se schimbă o dată avantaje dobândite, care se schimbă o dată cu trecerea timpului, cum ar fi: capitalul cu trecerea timpului, cum ar fi: capitalul uman, modelele sociale, instituţiile ş.a.uman, modelele sociale, instituţiile ş.a.

• Vernon: teoria ciclului de viaţăVernon: teoria ciclului de viaţă• P.Krugman: avantajele inerente specializăriiP.Krugman: avantajele inerente specializării

Avantajele liberului schimbAvantajele liberului schimb

• Alocarea mai bună a resurselorAlocarea mai bună a resurselor

• promovarea competiţieipromovarea competiţiei

• reducerea puterii de monopolreducerea puterii de monopol

• reducerea costurilor unitare şi a reducerea costurilor unitare şi a preţurilorpreţurilor

• creşterea calităţii produselorcreşterea calităţii produselor

• diseminarea rezultatelor inovării ş.a.diseminarea rezultatelor inovării ş.a.

Barierele în calea comerţului Barierele în calea comerţului internaţionalinternaţional• TaxeleTaxele se prezintă în general sub forma unor cote se prezintă în general sub forma unor cote

procentuale asupra importurilor, putând fi aplicate:procentuale asupra importurilor, putând fi aplicate:- numai cu scopul obţinerii de venituri la bugetul de stat, caz numai cu scopul obţinerii de venituri la bugetul de stat, caz

încare au un nivel redus;încare au un nivel redus;- cu scop protecţionist, caz în care au un nivel suficient de cu scop protecţionist, caz în care au un nivel suficient de

mare pentru a proteja producătorii interni faţă de concurenţa mare pentru a proteja producătorii interni faţă de concurenţa externă.externă.

• Cote la importCote la import, care specifică volumul maxim de mărfuri , care specifică volumul maxim de mărfuri care poate fi importat într-o perioadă.care poate fi importat într-o perioadă.

• Bariere netarifareBariere netarifare referitoare la: licenţe de import, referitoare la: licenţe de import, standarde de calitate exagerate, proceduri vamale greoaie ş.astandarde de calitate exagerate, proceduri vamale greoaie ş.a

• Restricţii voluntare la exportRestricţii voluntare la export: acceptate de firmele străine : acceptate de firmele străine în speranţa relaxării barierelor comerciale. în speranţa relaxării barierelor comerciale.

Efectul unei taxeEfectul unei taxeP

Q

PE

PT

PEXT

Cerere

Oferta internă

Oferta internă+Oferta externă în prezenţa taxei

Oferta internă+Oferta externă

QE QT QI+EQI QIT

Consecinţele taxeiConsecinţele taxei

• reduce consumul cu o cantitate dată de segmentul Qreduce consumul cu o cantitate dată de segmentul QTT-Q-QI+EI+E;;• creşte producţia internă de la Qcreşte producţia internă de la QII la Q la QII

TT; producătorii interni nu ; producătorii interni nu plătesc taxa vamală, aşa că vor beneficia de pe urma creşterii plătesc taxa vamală, aşa că vor beneficia de pe urma creşterii preţului: vânzările cresc concomitent cu creşterea preţului;preţului: vânzările cresc concomitent cu creşterea preţului;

• realocarea resurselor interne în favoarea sectorului protejat prin taxe;realocarea resurselor interne în favoarea sectorului protejat prin taxe;• reducerea importurilor: deşi preţul este mai mare diferenţa dintre reducerea importurilor: deşi preţul este mai mare diferenţa dintre

preţul intern şi cel extern este primită de guvern sub forma taxei şi preţul intern şi cel extern este primită de guvern sub forma taxei şi nu de importatori;nu de importatori;

• aria haşurată cu roşu reprezintă încasările bugetare din aplicarea aria haşurată cu roşu reprezintă încasările bugetare din aplicarea taxei, suportate în ultimă instanţă de consumatori; taxei, suportate în ultimă instanţă de consumatori;

• taxa nu conduce la creşterea bogăţiei naţionale, ci la un simplu taxa nu conduce la creşterea bogăţiei naţionale, ci la un simplu transfer de resurse între participanţii la schimb.transfer de resurse între participanţii la schimb.

• Zona triunghiulară este pierderea socială antrenată de taxăZona triunghiulară este pierderea socială antrenată de taxă

Consecinţele cotelor la Consecinţele cotelor la importimport• Bariera cantitativă măreşte preţul intern peste Bariera cantitativă măreşte preţul intern peste

cel extern întrucât bunul este mai rar pe piaţă;cel extern întrucât bunul este mai rar pe piaţă;

• Creşterea preţului aduce beneficii atât Creşterea preţului aduce beneficii atât producătorilor interni, cât şi firmelor străine producătorilor interni, cât şi firmelor străine care au câştigat dreptul de a exporta în ţara care au câştigat dreptul de a exporta în ţara analizatăanalizată

• plafoanele cantitative determină un transfer de plafoanele cantitative determină un transfer de venituri peste graniţă, fiind din acest punct de venituri peste graniţă, fiind din acest punct de vedere mai nocive decât taxele, care reveneau vedere mai nocive decât taxele, care reveneau guvernului naţional.guvernului naţional.

Argumente în favoarea Argumente în favoarea protecţionismuluiprotecţionismului• Protecţia sectoarelor considerate strategice (în caz de Protecţia sectoarelor considerate strategice (în caz de

război), cum ar fi: apărarea, transporturile feroviare, război), cum ar fi: apărarea, transporturile feroviare, energia ş.a.;energia ş.a.;

• Creşterea gradului de ocupare pe plan intern, obiectiv Creşterea gradului de ocupare pe plan intern, obiectiv atins într-adevăr pe termen scurt. atins într-adevăr pe termen scurt.

• Creşterea gradului de diversificare a producţiei pe plan Creşterea gradului de diversificare a producţiei pe plan intern, în vederea reducerii dependenţei de import şi a intern, în vederea reducerii dependenţei de import şi a dependenţei de export.dependenţei de export.

• Protejarea industriilor tinere, în dezvoltare.Protejarea industriilor tinere, în dezvoltare.• Protejarea împotriva dumping-ului.Protejarea împotriva dumping-ului.• Protejarea împotriva firmelor din ţările în care forţa de Protejarea împotriva firmelor din ţările în care forţa de

muncă este ieftină.muncă este ieftină.

Denumire postDenumire post IntrăriIntrări IeşiriIeşiri SoldSold

BunuriBunuri 1561415614 1956919569 -3955-3955

ServiciiServicii 26712671 26092609 6262

VenituriVenituri 327327 950950 -623-623

TransferuriTransferuri 19391939 300300 16391639

Contul curentContul curent 2055120551 2342823428 -2877-2877

Transfer capitalTransfer capital 197197 99 188188

Contul de capitalContul de capital 197197 99 188188

Investiţii directeInvestiţii directe 18381838 247247 15911591

Inv. de portofoliuInv. de portofoliu 893893 370370 523523

Alte inv.de capitalAlte inv.de capital 52225222 33333333 18891889

Cont tranzit/barterCont tranzit/barter 5454 5454 00

Active de rezervăActive de rezervă (337)(337) (1357)(1357) -1020-1020

Contul financiarContul financiar 83448344 53615361 29832983

Contul de capital şi Contul de capital şi financiarfinanciar

85418541 53705370 31713171

Erori şi omisiuniErori şi omisiuni -- 294294 -294-294

Balanţa de plăţi a României în anul 2003 (mil.euro)

Relaţia dintre posturiRelaţia dintre posturi

• Excedentul contului de capital şi Excedentul contului de capital şi financiar este destinat acoperirii financiar este destinat acoperirii deficitului contului curent.deficitului contului curent.

• Soldul contului curent+Soldul Soldul contului curent+Soldul contului de capital şi financiar fără contului de capital şi financiar fără activele de rezervă = variaţia activele de rezervă = variaţia rezervelor valutare = soldul balanţei rezervelor valutare = soldul balanţei de plăţide plăţi

România 2003 (mil. Euro)România 2003 (mil. Euro)

• Soldul contului curent=-2877Soldul contului curent=-2877

• Soldul contului de capital şi financiar fără Soldul contului de capital şi financiar fără activele de rezervă = 4191activele de rezervă = 4191

• Modificarea rezervelor valutare = -1020 Modificarea rezervelor valutare = -1020 (creşterea rezervelor cu 1,020 mil.euro)(creşterea rezervelor cu 1,020 mil.euro)

• Erori şi omisiuni -294 (ieşiri nejustificate) Erori şi omisiuni -294 (ieşiri nejustificate)

• /-1020-294/=4191-2877/-1020-294/=4191-2877