comertul exterior al rusiei proiect bun

33
Universitatea Babes Bolyai Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor Comertul exterior al Rusiei

Upload: rox-roxu

Post on 01-Jul-2015

621 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Comertul exterior al Rusiei proiect bun

Universitatea Babes Bolyai

Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor

Comertul exterior al Rusiei

Grigoras Roxana Master Afaceri Internationale

An II

Page 2: Comertul exterior al Rusiei proiect bun

-2010-

Comertul exterior al Rusiei

Scurt istoric

Federatia Rusa este compusa din mai multe entitati federale – un total de 88 de

componente constituente. Acestea sunt:

• 21 de republici federale, care se bucura de un mare grad de autonomie, in

interiorul federatiei, in cele mai multe probleme ale politicii interne si care corespund in

general minoritatilor etnice ale Rusiei;

• 48 de oblasturi (regiuni);

• 7 kraine (tinuturi);

• 9 okruguri (raioane) autonome ;

• o oblast (regiune) autonoma.

In plus, mai exista doua orase federale – Moscova si Sankt Petersburg. De curand

au mai fost adaugate sapte districte federale extinse, patru in Europa si trei in Asia, intre

diviziunile de mai sus si nivelul national.

Rusia este formata din 88 de subiecte (in limba rusa: субъе́кт(ы) - subiekt(i)).

Aceste subiecte au drepturi federale egale, in sensul ca au reprezentare egala – cate doi

delegati fiecare – in Sovietul Federatiei Ruse (camera superioara a parlamentului rus).

Totusi, subiectele se bucura de grade diferite de autonomie. Okrugurile (districtele)

autonome, desi sunt subiecte federale de drept, sunt, de asemenea, parte a altor subiecte

federale. Okrugul Autonom Ciukotka este singura exceptie a acestei reguli.

iar in ceea ce priveste economia situatia arata in felul urmator..

Harta retelei de foarte inalta tensiune in timpul perioadei sovietice.

2

Page 3: Comertul exterior al Rusiei proiect bun

La mai mult de un deceniu de la prabusirea Uniunii Sovietice din 1991, Rusia incearca, in

continuare, sa edifice o economie de piata functionala si sa atinga o crestere economica

mai ridicata.

Dupa dizolvarea URSS-ului, primele semne ale refacerii economice au aparut in

Rusia, in 1997, aratand influentele economiei de piata. Totusi, in acel an, criza financiara

asiatica a culminat in august, in Rusia, cu deprecierea rublei. Au urmat cresterea datoriei

publice si scaderea nivelului de trai pentru cea mai mare parte a populatiei. In anul

urmator, 1998, recesiunea a continuat.

In 1999, economia a inceput sa se refaca. Aceasta refacere a fost favorizata de o

rubla slaba, care a scumpit importurile si a stimulat exporturile. In 1999-2005, cresterea

produsului intern brut a fost de aproximativ 6,7%, in special datorita cresterii pretului

petrolului, continuarii politicii rublei slabe, dar si cresterii productiei industriale.

In momentul de fata, Rusia are un excedent comercial urias, datorat barierelor

protectioniste la importuri si coruptiei locale care impiedica intreprinderile mici si

mijlocii straine sa importe produse rusesti fara intermedierea firmelor locale.

Dezvoltarea economica a tarii a fost extrem de inegala: regiunea Moscovei

contribuie cu o treime din produsul intern brut, in conditiile in care in regiune este

concentrata numai o zecime din populatia tarii.

Recenta refacere a economiei tarii datorata cresterii pretului titeiului, impreuna cu

eforturile guvernamentale reinnoite in 2000 si 2001 pentru ducerea la bun sfarsit a unor

reforme structurale, au crescut increderea investitorilor si oamenilor de afaceri in sansele

Rusiei in al doilea deceniu de tranzitie.

Rusia a ramas profund dependenta de exporturile de materii prime, in mod special

petrol, gaze naturale, metale si cherestea, care asigura 80% din totalul exporturilor, lasand

tara vulnerabila la variatia preturilor pe piata mondiala. In ultimii ani, a crescut foarte

mult cererea interna de bunuri de larg consum, aproximativ cu 12% anual in 2000-2005,

ceea ce demonstreaza intarirea pietei interne.

Produsul intern brut se apropie de 1.200 milioane € in 2004, ceea ce face ca

economia Rusiei sa fie cea de-a noua economie a lumii si a cincea a Europei. Daca rata

anuala de dezvoltare continua astfel cum este acum, este de asteptat ca economia Rusiei

sa ajunga pe pozitia a doua in Europa, dupa cea a Germaniei, in numai cativa ani.

3

Page 4: Comertul exterior al Rusiei proiect bun

La 1 aprilie 2006, rezervele internationale ale Rusiei atinsesera 206 miliarde $ si

existau previziuni pentru cresterea acestei rezerve la 230-280 miliarde $ pana la sfarsitul

anului si la 300-400 miliarde $ la sfarsitul anului 2007.[1].

Cea mai mare provocare care se afla in fata guvernului Rusiei este modalitatea prin

care pot fi incurajate si dezvoltate intreprinderile mici si mijlocii, in conditiile unui sistem

bancar tanar si lipsit de functionalitate, dominat de oligarhii rusi. Numeroase banci sunt

detinute de oligarhi locali, care folosesc deseori fondurile bancilor pentru a-si finanta

numai propriile afaceri.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si Banca Mondiala au incercat

sa initieze practici bancare normale prin intermediul investitiilor de capital si al

dividentelor, dar succesul a fost limitat.

Printre problemele economiei Rusiei se numara si dezvoltarea inegala a regiunilor tarii.

In timp ce regiunea capitalei Moscova se dezvolta exploziv, nivelul de viata din

zona metropolitana apropiindu-se de cel al celor mai dezvoltate tari europene, cea mai

mare parte a tarii, in special in zonele rurale si ale populatiilor minoritare din Asia, a

ramas puternic in urma. Dezvoltarea economica se face sesizabila si in alte cateva mari

orase precum Sankt Petersburg, Kaliningrad si Ecaterinburg, ca si in zonele rurale

adiacente.

Incurajarea investitiilor straine este, de asemenea, o provocare, datorita barierelor

legale, culturale, lingvistice si anumitor particularitati politice ale tarii. In ultimul timp s-

au inregistrat investitii importante ale unor mari investitori europeni, favorizate de

preturile scazute ale terenurilor si fortei de munca, ca si de ratele de crestere mai ridicate

decat in restul Europei. Nivelurile inalte de instruire si de civilitate ale majoritatii

populatiei, inclusiv ale femeilor si minoritarilor, atitudinea seculara, structura de clasa

mobila, foarte buna integrare a minoritatilor in curentul cultural principal plaseaza Rusia

mult mai bine decat majoritatea celorlalte asa numite tari in curs de dezvoltare si chiar

mai bine decat unele tari puternic dezvoltate.

Pana acum, tara a beneficiat de cresterea preturilor la petrol si gaze naturale si a fost

capabila sa-si plateasca cea mai mare parte a uriasei datorii externe vechi. Redistribuirea

echitabila a veniturilor din exporturi de materii prime catre celelalte sectoare este, inca, o

mare problema. Totusi, din 2003, importanta exporturilor de resurse naturale a inceput sa

4

Page 5: Comertul exterior al Rusiei proiect bun

scada in balanta economica, in timp ce piata interna s-a intarit mult, stimulata masiv de

cresterea volumului contructiilor si de cresterea cererii pentru diverse bunuri si servicii.

Arestarea bogatului om de afaceri Mihail Hodorkovski, sub acuzatiile de frauda si

coruptie, in legatura cu marea privatizare organizata in timpul mandatului presedintelui

Boris Eltin, a facut ca numerosi investitori sa se teama pentru stabilitatea economiei

Rusiei.

Cea mai mare parte a uriaselor averi facute in Rusia sunt datorate achizitionarii

industriilor statului la preturi foarte scazute sau de concesiuni avantajoase primite din

partea guvernului. Alte tari si-au exprimat ingrijorarea in legatura cu aplicarea selectiva a

legii impotriva anumitor oameni de afaceri, desi actiunile guvernamentale au fost primite

pozitiv de marea masa a rusilor saraciti.

In plus, cateva mari firme internationale investesc in Rusia. In conformitate cu

statisticile Fondului Monetar International, in Rusia s-au investit direct aproape 26 de

miliarde de dolari in 2001-2004, din care 11,7 miliarde de dolari numai in 2004.

Pricipalii indicatori ai comertului exterior al Federatiei Ruse au cunoscut o

crestere semnificativa in anul 2006, conditiile de pe pietele mondiale, in pofida unei

usoare scaderi a pretului la petrol, fiind extrem de favorabile pentru exportatorii rusi. 

Concomitent a avut loc o intarire a rublei si o crestere importanta a solicitarilor pe

piata interna. 

Ca urmare, comertul exterior in perioada ianuarie-noiembrie 2006  a totalizat 418,9

miliarde USD, in crestere cu 26,7% comparativ cu perioada similara a anului 2005. 

Exporturile Federatiei Ruse in perioada de referinta au atins nivelul de 274,5 miliarde

USD, cu 25,3% mai mult decat in primele 11 luni ale anului precedent. 

De asemenea, importurile au cunoscut si ele o crestere considerabila fata de anul

2005, respectiv cu 29,6 %, ajungand la valoarea de 144,4 miliarde USD.

Principalii parteneri comerciali ai Federatiei Ruse in ianuarie-septembrie 2006 au fost

tarile din Uniunea Europena, care au detinut 53,2% din totalul comertului exterior al

Rusiei, respectiv 208,92 miliarde USD.

Principalii parteneri din Uniunea Europeana ai Rusiei au fost Germania (38,08

miliarde USD), Olanda (35,54 miliarde USD), Italia (27,9 miliarde USD), Finlanda 

(11,82 miliarde USD), Polonia (13,41 miliarde USD) si Marea Britanie (12,79 miliarde

USD). 

5

Page 6: Comertul exterior al Rusiei proiect bun

Alti parteneri economici importanti sunt China (25,51 miliarde USD), Belarus

(18,05 miliarde USD) si Ucraina (21,87 miliarde USD).

Structura pe marfuri a exportului Federatiei Ruse in anul 2006 Principalele produse exportate de Rusia 

  Ianuarie-noiembrie 2006

2006/05(%)

Titei brut, milioane tone 227,5 -1,2Produse petroliere, milioane tone 94,6 +7,1Gaze naturale, miliarde m3 181,5 -3,8Minereuri de fier, milioane tone 19,89 +23,6Carbune, milioane tone 82,6 +14,7Cocs si semicocs, mii tone 1506,8 -54,6Masini, utilaje, milioane USD 14.203,4 +21,8Cupru rafinat, mii tone 250,5 -8,6Nichel, mii tone 239,3 +1Aluminiu, mii tone 3639,9 +15,2Energie electrica, miliarde KW/h 19,2 -6,6

Ponderea combustibililor si a produselor energetice in structura exportului de

marfuri a scazut in noimebrie 2006  la 60,2% fata de 65,3% cat a fost in noiembrie 2005.,

dar a crescut cea a produselor metalurgice, impreuna cu metalele feroase si neferoase,

pana la 14,1% comparativ cu 9,3% in 2005. 

Principalele produse importate de Rusia 

  Ianuarie-noiembrie 2006

2006/05(%)

Carne (exclusiv carne de pasare), mii tone 1203,5 +3,6  Carne de pasare, mii tone 1140,9 -2,6  Mobila, milioane USD 997,1 +34,7  Tigari si tigarete, milioane USD 102,7 +54,3  Zahar brut, mii tone 2336,6 -16,8  Bauturi alcoolice si nealcoolice, milioane USD 1260,1 -4,3  Medicamente, milioane USD 4621,9 +36%  Textile si tricotaje, milioane USD 1535,4 +74,4  Incaltaminte din piele, milioane perechi 43,18 +300  

6

Page 7: Comertul exterior al Rusiei proiect bun

Masini, echipamente si mijloace de transport, milioane USD

56832,7 +49,3  Autoturisme, mii bucati 935,16 +34,1  Autocamioane, mii bucati 56,76 +28,8  

In perioada ianuarie-noiembrie 2006, se remarca o crestere semnificativa a

importurilor rusesti de masini si utilaje (+49,3% fata de perioada similara din anul

precedent), imbracaminte  (+74,4%), incaltaminte (s-a triplat volumul importat) si

autovehicule.

Comert Exterior din Rusia cu tari straine, care nu sunt membre ale CSI* in miliarde de dolari ($)

  1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Exportul rusiei 68,4 57,6 62,2 89,3 85,4 91,0 113,2 152,2 208,8 259,1 299,9

Importul rusiei 38,8 32,3 21,9 22,3 30,7 36,0 44,2 57,8 79,7 115,3 169,9

Cifra de afaceri a Comertului

107,2 89,9 84,1 111,6116,1

127,0 157,4 210,0 288,5 374,4 469,8

Balanta +29,6 +25,3 +40,3 +67,0 +54,7 +55,0 +69,0 +94,4 +129,1 +143,8 +130,0

Surse: Jurnalul de Stat din Rusia Vamal Comitetului de statistica, 1994-2007;

"Comert Exterior: Schimbarea of Time", Moscova, 1996

Tarile CSI -12 fostele republici URSS: Rusia, Ucraina, Belarus, Kazahstan,

Armenia, Georgia, Azerbaidjan, Moldova, Uzbekistan, Kirgizstan, Turkmenistan,

Tadjikistan.

7

Page 9: Comertul exterior al Rusiei proiect bun

Balanta comertului exterior al Rusiei

9

Page 10: Comertul exterior al Rusiei proiect bun

Exportul celor mai importante grupe de produse ale Rusiei

Importul celor mai importante grupe de produse ale Rusiei

10

Page 11: Comertul exterior al Rusiei proiect bun

  1997 2007  TOATE grupe de produse *

Export (%)

Import (%)

Export (%)

Import (%)

1Produse alimentare si materii prime agricole

1,5 26,0 1,8 13,7

2 Gaz, petrol, Benzine, minereuri, carbune, etc 47,1 2,8 68,4 0,9

3 Produse chimice si cauciuc 8,2 15,7 5,4 14,4

4Materii Prime din piele, blanuri si produsele lor

0,5 0,3 0,1 0,4

5Lemn, cherestea, celuloza si hartie

4,7 4,2 3,4 2,6

6 Textile si incaltaminte 0,9 3,3 0,1 4,2

7Pietre pretioase si Metale Pretioase

4,6 0,2 2,2 0,3

8Feroase si metale neferoase si Produse

23,4 4,3 14,2 5,6

9Echipamente, utilaje si echipamente de transport

8,3 39,0 3,4 54,3

10 Alte produse de (care nu sunt mentionate mai sus)

0,8 4,0 1,0 3,6

  TOTALA 100% 100% 100% 100%

comertul cu tarile straine, care nu sunt membre ale CSI

11

Page 24: Comertul exterior al Rusiei proiect bun

Comertul Rusiei cu toate tarile europene

Comertul Rusiei cu Romania

24

Page 27: Comertul exterior al Rusiei proiect bun

CIS -12 Former USSR Republics: Russia, Ukraine, Belarus, Kazakhstan, Armenia, Georgia, Azerbaijan, Moldova, Uzbekistan, Kirgizstan, Turkmenistan, Tadjikistan

Valoarea mărfurilor importate şi exportate de Rusia în perioada ianuarie-august

2009 a scăzut cu 45%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Un raport al Vamii

ruse, dat publicităţii şi citat de agenţia Ria Novosti, oferă o cifră de 277 de miliarde $

pentru comerţul exterior rus în această perioadă.

27

Page 28: Comertul exterior al Rusiei proiect bun

Comerţul cu fostele state sovietice, membre CSI,  a scăzut cu 46,2%, până la

40,8 miliarde $, în vreme ce valoarea schimburilor comerciale cu ţări din afara CSI a

scăzut cu 44,8%, până la 236,2 miliarde $.

Balanţa comercială a Rusiei a cunoscut un declin de 72 miliarde $, rămânând

însă excedentară, exporturile depăşind importurile cu 78,5 miliarde $. Excedentul

comercial cu ţările din afara CSI este de 63,3 miliarde $ (în scădere cu 63 miliarde), iar

cu ţările CSI este de 15,2 miliarde $ (în scădere cu 9 miliarde).

Bibliografia

1. The New Columbia Encyclopedia, Col.Univ.Press, 1975;

2. World Civilizations:The Global Experience, by Peter Stearns, Michael Adas,

Stuart Schwartz, and Marc Gilbert;

3. United Nations (2009), World Economic Situation and Prospects 2009 – Global

Outlook 2009, New York;

4. TPI/Gradient (2009), TPI’s Summary of Global Sourcing News, January 2009;

5. United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD) (2009),

World Investment;

6. Prospects Survey 2009-2011, New York and Geneva.;

7. Eurostat (2008), EU Bilateral Trade and Trade with the Worl.

www.russiaexport.net

http://www.users.globalnet.co.uk/~chegeo/

www.wikipedia.org

28

Page 29: Comertul exterior al Rusiei proiect bun

29