Cursul nr. 1.

Fundamentele noii diplomaţii comerciale în condiţiile globalizării

Aspecte metodologice

• Cursurile vor aborda problematica definitorie pentru evoluţia comerţului internaţional ca flux al circuitului economic internaţional;

• Disciplina se va finaliza cu un examen scris a cărui pondere va fi de 60% din nota finală;

• Nota de la seminar va reprezenta 40% din nota finală,

Tematica cursului

• Fundamentele noii diplomaţii comerciale internaţionale;

• Factorii care influenţează evoluţia comerţului internaţional;

• Specificităţi ale comerţului internaţional cu servicii;

• Aspecte comerciale ale drepturilor de proprietate industrială şi intelectuală;

• Valenţe şi limite ale sistemului comercial multilateral;

Cont.• Teorii cu privire la comerţul internaţional;

• Multilateralismul comercial –valenţe şi limite;

• Aspecte specifice ale proceselor de integrare economică regională;

“orice epocă este una de tranziţie. Noi ştim despre viitor doar un singur lucru cert, că nu va mai arăta ca prezentul.

• Mr. Jensen: You get up on your little 21-inch and democracy screen and howl about America. There is no America. There is no democracy.there is only IBM, ITT, AT&T, Dupont, Dow, Union Carbide and Exxon.Those are the nations of the world today… The world is a college of corporations, inexorably determined by the inimitable bylaws of business. The world is a business, Mr. Beale… and our children will live to see the perfect world in which there is no war or famine or brutality, one vast and ecumenical holding company for who all men will work to serve a common profit, in which all men will hold a share of stock, all necessities provided, all anxieties tranquillised, all boredom amused. And I have chosen you, Mr. Beale, to preach this evangel.

Mr.Beale: Why me?Mr. Jensen: because you are on television, dummy!

La dinamica economiei globale contribuie:

• Tendinţa tot mai pronunţată de deschidere a economiei spre mediul extern;

• transformările din domeniul logisticii internaţionale;

• dezvoltarea dinamică a tehnologiei informaţiei;• tranziţia de la economia transnaţională la

economia globală.(transformarea rolului economic al statului; abandonarea concepţiei keynesiste sau fordiste şi însuşirea celei neo-liberale)

Globalizarea obligă actorii economici să:

• Reacţioneze rapid în procesul de negociere;

• aleagă oportunităţile optime;

• prefere noi tipuri de tehnici tranzacţionale,

• aibă o viziune strategică;

• fie gestionari de mari portofolii;

• perceapă şi să-şi asume regulile jocului.

Se schimbă specificităţile actorilor comerciali

• Firma multinaţională: -se află în căutarea factorilor de producţie; -caută debuşeele optime pentru produsele şi

serviciile sale; -se străduieşte să minimizeze costurile ca

principal atu al competitivităţii.• Firma globală: -integrează cele trei obiective; -are o viziune globală asupra pieţei şi a

concurenţei; -

continuare

-trebuie să-şi cunoască foarte bine principalii rivali concurând sau asociindu-se cu aceştia;

- se comportă ca un jucător global; -tehnologiile au un rol tot mai important în

coordonarea filialelor; -cultivă un lanţ de localizare, delocalizare,

relocalizare; -se înscrie în triunghiul –global networking,

global switching, global focusing.

În prezent comerţul internaţional:

• Se asociază cu -imaginea unei mari companii;

-rivalitatea între variaţi actori economicii;

-practicile comerciale neloiale; -negocierile, de multe ori confidenţiale

în cadrul unor forumuri regionale sau multilaterale.

• Conectează oamenii obişnuiţi din toate zonele lumii pe o axă producţie-consum tot mai complexă;

• Determină modul în care oamenii.

-se hrănesc

-se îmbracă

-locuiesc şi petrec timpul liber

-au acces la educaţie

-le sunt respectate drepturile fundamentale

-participă la interdependenţele globale

•Este perceput şi asociat în mod diferit cu:

• Preţul la cafea a distrus comunitatea noastră.Atunci când era favorabil mi-am putut trimite copii la şcoală şi să-i hrănesc adecvat.Acum evoluţia preţului la cafea face imposibile aceste deziderate.

• Acum mă tem de pierderea slujbei. Ni s-a spus că piaţa americană a computerelor se află în criză ceea ce va conduce la reducerea producţiei. Fără această slujbă viaţa familiei mele va deveni foarte grea.

• Nu pot înţelege cum pot fermierii americani să-şi vândă cerealele la preţuri aşa de mici. Am auzit că guvernul le acordă subvenţii. Ceea ce ştiu foarte clar este că nu putem concura cu ei. Importurile distrug piaţa noastră internă.

• Comerţul se derulează având la bază o reţea de norme de conduită naţionale, regionale sau internaţionale,

• Comerţul are o pronunţată dimensiune umană;• Fluxurile de bunuri şi servicii:

-implică creare şi transfer de bunăstare;

- consolidează dezvoltarea durabilă;

-contribuie la atenuarea sau adâncirea decalajelor.

La modul cel mai comun Sistemul comercial internaţional este

• O reţea de pieţe în care consumatorii se angrenează în schimburi cu alţi actori invizibili pentru ei, dar ale căror vieţi sunt afectate de reguli care le guvernează comportamentul economic;

• Aceste reguli pot schimba fundamental vieţile oamenilor şi pot crea un mediu în care sunt partajate beneficiile fluxurilor comerciale,

• O mare parte din importantul potenţial al comerţului de a acţiona ca forţă a creşterii economice se risipeşte pentru că este gestionat inadecvat.

Modificarea determinanţilor diplomaţiei comerciale

• Interdependenţele tot mai pronunţate permit ţărilor să se specializeze în sectoarele şi activităţile în care sunt mai competitive;

• Se produce o tot mai evidentă deschidere spre mediul economic extern care generează avantaje dar şi disconfort;

• Concurenţa, dinamica şi structura pieţelor de export, evoluţia cererii sunt influenţate de avantajele tehnologice şi de modificarea preferinţelor consumatorilor;

• Ţările cu economiile cele mai deschise au de câştigat pe termen mediu şi lung.

Fundamentele comerţului internaţional sunt influenţate de:

• Avantajele comparative şi competitive ale statelor şi companiilor;

• Structura sectoarelor analizate;• Specificităţile strategiilor şi de managementul

firmelor;• Natura, previzibilitatea şi eficacitatea politicilor

guvernamentale;• Inerţia istorică( tradiţii, obiceiuri, moduri de viaţă

specifice).

Naţiunile fac comerţ între ele pentru că:

• Este tehnic imposibil şi economic nerentabil ca să se producă la nivel naţional tot ceea ce cere funcţionarea unei economii moderne;

• Economiile de scară şi de gamă implică dimensiuni productive care nu se regăsesc în cadrul relativ îngust al unei economii naţionale;

• Factorii de producţie sunt relativ asimetric răspândiţi pe glob;

• Au nevoie de rezultatele creaţiei ştiinţifice şi de forţele concurenţei externe

Câştigurile obţinute din participarea la comerţul internaţional

• Locuri de muncă mai bune şi mai bine remunerate;

• Pieţe cu dimensiuni mai mari,• Mai multă stabilitate şi armonie la scară

regională şi internaţională,• Reducerea sărăciei şi a subdezvoltării;• Creşterea interesului pentru forme

instituţionalizate de raporturi comerciale,

Continuare.• Descoperirea şi utilizarea unor tehnici de

comercializare noi şi adecvate şi a unor noi reţele logistice,

• Diseminarea tehnologiilor şi îmbunătăţirea canalelor de comunicare;

• Stimularea altor fluxuri ale circuitului economic mondial.

• Apele politicii actuale se izbesc de alte tipuri de stânci.

• Apare un nou raport între forţa interdependenţei şi cea a teritorialităţii .

Globafobie sau antiglobalizare• Există o notabilă deosebire între cele două curente;• Luările de poziţie împotriva globalizării reprezintă

provocări la adresa SCI şi a regulilor care îl guvernează şi nu respingerea comerţului în sine,

• “Globafobia” este, mai degrabă, o percepere pesimistă a comerţului internaţional;

• Susţinătorii acesteia consideră că globalizarea produce mai multă sărăcie, polarizare socială, exploatarea ţărilor sărace de către cei dezvoltaţi şi de CTN, pagube ambientale. Nu se poate demonstra că fluxurile comerciale sunt responsabile de aceste efecte.

Globafilia • Susţinătorii acestui curent practică un optimism

nesustenabil;• Are o puternică susţinere în cadrul FMI, BIRD, OMC şi

în ţările dezvoltate;• Se concentrează pe creşterea exporturilor, liberalizarea

importurilor şi sporirea coeficientului de integrare la nivelul economiei mondiale;

• Se consideră că toate fluxurile comerciale sunt un lucru pozitiv iar barierele comerciale sunt un “rău nenecesar”;

• Principala provocare este transformarea comerţului internaţional în generator de bunăstare prin schimbarea instituţiilor, a normelor de conduită şi a comportamentului actorilor economici.

Se pun următoarele întrebări:

• De ce anumite naţiuni devin terenul pentru concurenţa de succes în anumite sectoare?

• De ce unele firme localizate în anumite ţări sunt capabile să-şi creeze şi să menţină avantaje competitive în raport cu alţi concurenţi din acelaşi sector sau din sectoare diferite?;

• De ce unele ţări sunt gazda celor mai importanţi leaderi globali?