Comert Electronic

Download Comert Electronic

Post on 08-Dec-2014

148 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Comert electronic

TRANSCRIPT

<p>COMERTUL ELECTRONIC PARTEA a-I-a CUPRINS Introducere 1 2 .Ce este comerul electronic?.Avantaje i dezavantaje ale comerului electronic .Dezvoltarea comerului electronic. Comerul electronic in Romnia</p> <p>3. COMERUL ELECTRONIC-FORM MODERN DE AFACERI _____ 81 3.1.Definiiile i evoluiile comerul electronic __________________________________ 81 3.2. Avantajele i dezavantajele comerului electronic ______________________________85 3.3. Forme de organizare ale comerului electronic _________________________________88 4. MODELELE COMERULUI ELECTRONIC ______________________ 96 4.1. Modelele de baz ale comerului electronic ____________________________96 4.1.1. Business-to-Business (B2B sau BTB)_________________________________96 4.1.2. Business-to-Consumer (B2C sau BTC) ________________________________ 97 4.1.3. Business-to-Administration (B2A sau BTA) _________________________ 98 4.1.4. Consumer-to-Consumer (C2C) ____________________________________99 4.1.5. Business-to-Employee (B2E) _____________________________________ 99 4.1.6. Consumer-to-Administration _______________________________99 4.2. Domeniile comerului electronic ___________________________________________ 99 5. SISTEME DE PLI ELECTRONICE _________________________ 102 5.1. Plile electronice _____________________________________________________ 102 5.1.1. Definiie, concept, clasificare ________________________________________102 5.1.2. Instrumente electronice de plat _____________________________106 5.1.2.1. Ordinul de plat electronic _________________________________106 5.1.2.2. Cecul electronic_________________________________________________108 5.2. Semntura electronic __________________________________________________ 109 5.3. Transferuri electronice de fonduri _______________________________________ 113 5.3.1. Transferuri de valori mari _____________________________________................. 5.3.1.1. Procedeul SWIFT____________________________________________114 5.3.1.2. Procedeul TARGET____________________________________________ 118 5.3.2. Transferuri de valori mici _______________________________________ 121 5.3.2.1. Procedeul EUROGIRO _____________________________________121 5.3.2.2. Procedeul WESTERN UNION I MONEY GRAM ___________________ 122 5.4. Cardul bancar _____________________________________________________ 124 5.4.1.Cardul ca instrument de plat ____________________________________125 5.4.2. Tipuri de carduri _______________________________________ 128 5.4.3. Operaiuni cu carduri ___________________________________ 133 5.4.3.1. Emiterea cardurilor ________________________________________ 134 5.4.3.2. Operaiuni de retragere de numerar______________________________ 135 5.4.3.3. Operaiuni de pli cu carduri la comerciani _____________________ 137 5.4.4. Operaiuni frauduloase cu carduri _______________________________141 5.4.5. Cardurile n ROMANIA ______________________________________143 5.5. Internetul bancar ____________________________________________ 145 5.5.1. Internetul bancar-suport de comunicare _______________________145 5.5.2. Operaiuni bancare prin Internet ____________________________ 148 5.5.3. Riscul operaional prin Internet _______________________________ 150 5.5.4.Securitatea operaiunilor bancare prin Internet __________________156 6. SECURITATEA TRANZACIILOR ELECTRONICE ______________ 160</p> <p>6.1. Definiie ____________________________________________________160 6.2. Securitatea reelelor__________________________________________ 160 6.3. Atacuri asupra reelelor ________________________________________ 162 6.3.1. Tipuri de atacuri ____________________________________________ 163 6.3.1.1. Bombardarea cu mesaje - aa numitul spam ___________________ 163 6.3.1.2. Rularea unui cod (program) duntor _______________________ 163 6.3.1.3. Infectarea cu virui specifici anumitor aplicaii _______________ 164 6.3.1.4. Accesarea prin reea a calculatorului _________________________ 164 6.3.1.5. Interceptarea datelor n tranzit i eventual modificarea acestora ________164 6.3.1.6. Expedierea de mesaje cu o identitate fals _________________________165 6.3.2. Modaliti de punere n practic a atacurilor _______________________ 166 6.3.2.1. Atacuri interne _____________________________________________ 166 6.3.2.2. Puncte de acces nesecurizate _______________________________ 166 6.3.2.3. Back Doors _____________________________________________ 166 6.3.2.4. Denial of Service (DoS) ______________________________________166 6.3.2.5. Hackerii __________________________________________________ 166 6.3.2.6. Crackerii ________________________________________________167 6.3.2.7. Script kiddies ___________________________________________ 167 6.3.2.8. Virui i viermi______________________________________ 167 6.3.2.9. Sniffing/Spoofing ______________________________ 168 6.4. Modaliti de protecie. Firewall ________________________________ 168 6.4.1. Tipuri de firewall uri _______________________________ 169 6.4.1.1. Firewall la nivel reea (filtrare de pachete) ___________ 169 6.4.1.2. Firewall la nivel aplicaie (proxy) _________________ 171 6.4.1.3. Filtre de dinamice ____________________________ 172 6.4.2. Firewall software i firewall hardware ______________________________________________ 173 6.4.3. Algoritmul de lucru a unui firewall______________ 173 6.5. Mecanisme de securitate _____________________ 6.5.1. Cifrarea _________________________________________ 174 6.5.2. Cifruri__________________________________________________________ 175 6.5.2.1. Cifrurile de substituie ____________________________ 175 6.5.2.2. Cifruri de transpunere ___________________________ 176 6.5.3. Criptosisteme cu cheie asimetric _________________ 177 6.5.4. Criptosisteme cu cheie simetric__________________ 178 6.6. Protocoale de securitate ___________________________________________181 6.6.1. HTTPS _____________________________________________________181 6.6.2. Secure Sockets Layer (SSL) ________________________181 6.6.3. PCT________________________________________________________ 184 6.6.4. IPSec ________________________________________________ 185 6.6.5. S/WAN ___________________________________________ 187 6.6.6. 3D secure _____________________________________187 6.6.7. Secure Electronic Transaction __________________193 BIBLIOGRAFIE _____________________________________________ 195 ANEXA ___________________________________________________ 196</p> <p>INTRODUCERE Analizat din perspectiva istoric a dezvoltrii societii umane, comerul s-a desfurat sub diferite forme, avnd caracteristici specifice funcie de resursa economic i tehnic a societii, de la schimbul de produse (troc) la vnzarea pe monede de metale preioase i mai apoi pe bilete de banc (bancnote). n secolul XX, dezvoltarea tehnologiei informaiei i comunicaiilor a influenat decisiv apariia unei forme noi, moderne de afacere comerul electronic, ce utilizeaz nenumratele i variatele resurse tehnologice aprute i aflate ntr-o continu i spectaculoas perfecionare. Comerul electronic, CE, e-commerce, eCom sau ICommerce poate fi definit ca tranzacii comerciale i financiare efectuate prin sistemele de calcul electronic ntre partenerii care particip la afaceri, furnizorii i clienii. Se accept ideea c apariia comerului electronic este strns legat de dezvoltarea Internetului, totui primele forme de eCom au aprut mai devreme n SUA i se refereau la sisteme de curse aeriene, la operaiuni bancare de la domiciliu, sisteme de rezervare de servicii turistice, etc. Piaa de comer electronic urmeaz s creasc spectaculos deoarece numrul utilizatorilor era n 2009 de 250 milioane, iar la nceputul anului 2011 de 2 miliarde, potrivit unui raport al preedintelui Uniunii Internaionale a Telecomunicaiilor (UIT). Numrul mai mare de utilizatori d o perspectiv optimist privitoare la amplificarea volumului comerului electronic. Obiectivele lucrrii vizeaz, n primul rnd, abordarea infrastructurii tehnic a reelelor de calculatoare i Internetului cu serviciile sale, descrierea teoretic a modelelor actuale ale eCom, descrierea sistemelor de pli electronice, abordarea teoretic a securitii reelelor de calculatoare, prezentarea modalitii de protecie a lor, explicarea mecanismelor de securitate i protocoalelor de securitate ale sistemelor electronice de pli i analizeaz etapa n care se gsete Romnia n acest domeniu modern de afaceri. Cursul se adreseaz studenilor de la programele de studii tiine economice i nu numai, care doresc s-i nsueasc cunotinele teoretice fundamentele ale comerului electronic i cunotinele privitoare la utilizarea tehnologiilor comerului electronic. Autorii sunt cadre didactice la Universitatea Alma Mater din Sibiu, cu preocupri privitoare la stadiul i evoluia comerului electronic. De-a lungul istoriei omenirii,schimbul de produse i servicii a cunoscut mai multe forme.Dac la nceput ,n condiiile economiei naturale,schimbul lua forma trocului prin care productorii ii utilizau surplusul de producie pentru a-i satisface celelalte nevoi de consum,odat cu adncirea diviziunii muncii i a apariiei produciei destinate schimbului,acesta ia amploare.Dar comerul propriu-zis se nate cu adevrat doar odat cu aparitia banilor si a clasei sociale a negustorilor,cei care intermediaza trecerea bunurilor de la productori la consumatori i a cunoscut o cretere continu,nregistrnd mai multe forme dealungul timpului.Evoluia pe care a avut-o ulterior societatea a permis mbuntirea continu a formelor de comer. Dezvoltarea simultan a telecomunicaiilor i utilizrii calculatoarelor a fcut posibil creterea exploziv a Internet-ului i crearea unor tehnologii specifice care vor influena esenial activitile economico-sociale.n asemenea condiii ,se va dezvolta extensiv comerul electronic/BOLL96/,care va revoluiona conducerea afacerilor i va dinamiza comerul internaional.Asemenea schimbri vor oferi consumatorilor noi posibiliti de alegere i de cutare a celor mai competitive produse pe piata mondial. Comerul electronic pe internet reprezint o form maturizat a comerului electronic clasic i este in strans legtur cu evoluia Internet-ului i gradul lui de penetrare n societate. DE LA ERA INDUSTRIALA LA SOCIETATEA INFORMATIONALA "Aceste schimbari, cele mai semnificative de la revolutia industriala pana in prezent, sunt profunde si globale. Ele nu se refera doar la tehnologie. Ele afecteaza toata lumea, peste tot. Managementul acestor transformari reprezinta una dintre provocarile economice si sociale cele</p> <p>mai importante cu care se confrunta Europa de astazi Romano Prodi, Presedintele Comisiei Europene Scurt istoric Inca de la inceputul anilor 1990, termenul de Societate Informationala a inceput sa fie utilizat pentru a descrie numeroasele si variatele schimbari in economie, politica, cultura si, in general, in ansamblul societatii, de dezvoltarea rapida a tehnologiilor moderne de informatii si comunicatii. Semnalata de mai multa vreme, era informationala ia treptat locul celei industriale si societatea traditionala este inlocuita de societatea informationala. Procesul este inperceptibil si se petrece practic sub ochii nostri. Fiinta umana este facuta sa comunice. In noua societate, cea de tip informational, comunicarea, transferul si schimbul de informatii se desfasoara prin intermediul sistemelor tehnice. Atunci cind se vorbeste despre societatea informationala se are in vedere inainte de toate conectarea unui numar nelimitat de computere prin intermediul retelelor de telecomunicatii. Punerea la un loc a datelor stocate digital, textelor, sunetului si imaginii (multimedia) au condus la raspandirea utilizarii sistemelor moderne de telecomunicatii, a computerelor personale si serviciilor electronice de informatii. Internetul, o retea globala de informatii, s-a transformat in platforma globala de comunicatii. Cetatenii societatii industriale europene sunt in fata necesitatii de a reconsidera modalitatile de transfer a informatiilor, adaptindu-le noilor cerinte si tehnologii. Societatea informationala va fi dominata in principal de industria de calculatoare, telecomunicatii si media. Aceste industrii vor deveni industrii de baza in urmatoarele decenii, avind un rol stimulator pentru celelalte. Banci, intreprinderi de productie, agricultura si servicii vor fi afectate de aceasta dezvoltare fundamentala. Acelasi lucru se va intimpla si cu statele lumii. Competitivitatea globala a acestora va fi direct legata de capacitatea de a dezvolta infrastructura de comunicatii si de a asigura conectarea la retelele globale de informatii. Noua societate informationala aduce cu sine o serie de oportunitati deosebite: constringerile spatiale si temporale (de granite si timp) in materie de comunicatii au fost mult reduse, informatiile pot fi prelucrate, stocate si transferate rapid, preturile serviciilor legate de tranferul informatiei sunt in continua scadere. Entuziastii societatii informationale au descoperit mijloacele prin care au creat o comunitate, o lume virtuala, pentru a contrabalansa constringerile societatii industriale. Pe de alta parte, scepticii deplang prapastia de cunostinte intre elitele informaticii si grupurile dezavatajate social si critica slaba calitate a datelor pe mereu congestionatele autorute ale informatiei. Unicul mod de a obtine acceptarea din partea oamenilor este dezvoltarea competentelor la nivel mediu si accesul democratic la informatii. Exista astazi un larg consens in a se considera de catre academicieni, politicieni si oameni de afaceri ca progresul in domeniul tehnologiilor informatiilor si comunicatiilor va afecta in mod substantial structura societatii umane. Societatea informationala nu numai ca va deschide noi canale de comunicatie intre oameni ci va avea un impact important asupra modului in care traim, invatam, muncim, consumam, interactionam cu administratia si ne distram. Avind in vedere impactul noilor tehnologii asupra societatii, educatia si perfectionarea vor juca un rol crucial in familiarizarea oamenilor cu schimbarea. Tranzitia catre societatea informationala, globalizarea, progresul stiintific si viteza sa nebuna, toate acestea fac ca oamenii sa fie confruntati cu o avalansa de informatii. In societatea informationala individul va fi asaltat de un flux urias de informatii. Usurinta in utilizarea retelelor informationale si cunoasterea continutului bazelor de date reprezinta insusiri de baza pentru contemporanul erei informationale. Tehnologia informatiei Internetul A vorbi despre societatea informationala inseamna fara indoiala a vorbi in primul rand despre Internet . O istorie a transmiterii informatiei cuprinde cateva etape majore: transmiterea informatiei de la persoana la pesoana, comunicarea prin scris, aparitia tiparului, aparitia telefonului, radioului, televiziunii si industriei filmului, a computerelor si, in sfirsit,aparitia retelei de retele care este INTERNETUL.</p> <p>La originea Internetului se afla cercetarile demarate in 1969 de catre departamentul proiecte avansate al armatei americane, denumit ARPA, care a realizat interconectarea computerelor din laboratoarele...</p>