colica biliara

Download Colica biliara

Post on 09-Dec-2015

270 views

Category:

Documents

11 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Despre afectiune si istoric al bolii

TRANSCRIPT

COLICA BILIARAINTRODUCERE SI ISTORICUL BOLIIAfectiunea este relativ frecventa, este cunoscuta, din antichitate dupa cumreiese din scrierile lui SYLVATICUS.Prin colica biliara sau veziculara sau hepatica se intelege o durere acutaviolenta, localizata in hipocondrul drept, cu iradiere spre coloana vertebrala, umarul si omoplatul drept, survenita in cursulcolecistopatiilor litiazice si nelitiazice (colecistite acute si subacute, diskinezii veziculare, cistice sau oddiene, colecistoze, tumori biliare).Antecedentele bolnavilor cu afectiuni biliare cunosc deseori prezenta unor afectiuni ca hepatita epidemica, febra tifoida, diverse septicemii, afectiuni aletubului digestiv ca: boala ulceroasa, colitele, apendicitele.La femei, un rol important il au sarcinile repetate, afectiunile ginecologice si dereglarile hormonale.In aceste afectiuni trebuie sa ne interesam asupra felului de viata si de alimentatie al bolnavilor, mesele copioase, abuzul de grasimi sau de oua ceau importanta in geneza bolii ca si despre atitudinea sedentara a bolnavilor.Colica biliara constituie manifestarea clinica cea mai caracteristica a afectiunilor colecistului. Frecvent in acest fel debuteaza simptomatologia litiazei biliare cu dureri de foarte mare intensitate, localizate in epigastru si/sau in hipocondrul drept, cu iradiere de obicei ascendenta, in hemitoracele drept (la baza), in umarul drept, interscapular si pe traiectul nervului frenic.Durerea localizata numai in hipocondrul drept este mai frecvent intalnita incazurile in care calculul este inclavat numai in cistic sau cand exista o inflamatieinfundibulo-cistica.Iradieri atipice ale durerii se intalnesc in hipocondrul stang, in coloana toracala, retrosternal, in hipogastru sau periombilical.Relatarile bolnavilor sunt variabile sub forma de: ruptura, tensiune,apasare, constrictie, etc, miscarile, inclusiv cele respiratorii, sporind durerea, iaranxietatea este adeseori prezenta.Declansarea colicii biliare poate fi produsa de un abuz alimentar: grasimi (mai ales prajite), rantasuri, oua, frisca, ciocolata: frecvent exista o perioada delatenta (de aprox. 3-4 ore) intre abuzul alimentar si declansarea colicii, de cele mai multe ori aceasta survenind noaptea din pricina hipervaigotoniei si modificarii pozitiei calculior in clinostatism.Colicile urmeaza uneori unor eforturi fizice neobisnuite, modificarilorbruste ale obiceiurilor alimentare, mai putin unei perioade de stress.La femei colica biliara apare mai ales imediat inaintea menstruatiei saucoincide cu aceasta sau poate aparea si in timpul sarcinii.Durata colicii biliare depinde, in primul rand, de existenta sau nu a complicatiiior iar in al doilea rand de terapie.Intensitatea durerii atinge de obicei valori maxime de intensitate in 30-60minute: dupa administrarea unui antialgic cedeaza la 1-4 ore, si rareori colica cedeaza spontan. In caz de colecistica acuta, durata episodului se prelungestecateva zile ori nu cedeaza decat odata cu extirparea veziculei biliare.Frecventa colicilor depinde de: dimensiunile si numarul calculilor, contractilitatea colecistului, dieta urmata de bolnav si de eventualii factori precipitanti.CAPITOLUL IIDATEDIN LITERATURAA.DEFINITIA SI CLASIFICAREA BOLIIDEFINITIE:Colica biliara (veziculara sau hepatica) este manifestarea clinica zgomotoasa a litiazei biliare si se datoreaza unor contractii spastice reflexe ale veziculei sau ale cailor biliare.Cel mai frecvent durerea apare brusc, mai ales noaptea si este de intensitate vioienta.Fenomenele de insotirea colicii biliare sunt frecvente:-greturi;-varsaturi alimentare;-varsaturi biliare mai ales sau in litiazele infundibulocistice si coledociene;-febra (pana la 39) de cele mai multe ori tranzitorie, in absenta complicatiilor;-icterul lipseste rareori in litiaza coledociana; apare la aprox. 24 ore dupa colica si este in general intens si persistent.In colicile biliare necomplicate ale litiazei veziculare si in colecictitele acute atunci cand apare un icter, acesta este discret (mai frecvent un subicter) si tranzitoriu.Fenomenele dispeptice preceda, insotesc sau urmeaza colica.Uneori in absenta colicii tipice diagnosticul de litiaza biliara poate fi sugerat, de intoleranta la grasimi si flatulenta (dupa pranzuri grase).Pentru diagnosticul clinic este importanta legatura dintre aceste fenomene dispeptice si factorii altmentari declansatori.B.ANATOMIA SI FIZIOLOGIA COLECISTULUI SI CAILORBILIARE.Caile biliare(vezi fig. 1-4) sunt comparate de TESTUT cu un arbore ale carui ramuri sunt situate in parenchimul hepatic, iar radacina mica este implantata in peretele intern al duodenului II.Arborele formeaza calea biliara principala, iar pe trunchiul sau este anexata calea biliara accesorie, formata din vezicula biliara si canalul cistic.Calea biliara principalareprezentata de canalul hepato-coledoc, ia nastere in hilul ficatului, prin unirea canal el or hepatice drept si stang, indreptandu-se de sus in jos si dinapoi, inainte, pana la duoden unde se varsa. Modul de formare este foarte variabil. Traiectul sau general poate fi rectiliniu, dar eel mai des are forma de arc de cere cu convexitatea la stanga, luand forma de 'S' alungit.Mai rar are forma unghiulara, in aceste cazuri descriindu-i-se doua segmente: unul superior, mobil cu miscarile respiratorii, orientat in jos si la stanga si unul inferior, fix, orientat spre dreapta.Lungimea variaza intre 8 si 10 cm, iar calibru intre 3 si 10 cm.Calea biliara principala este alcatuita din canalul hepatic cotnun si canalul coledoc.Canalul hepatic comunse intinde de la unirea celor doua ramuri hepatice, dreapta si stanga, pana la unirea celor doua de unde ia nastere canalul coledoc. Lungimea sa variaza intre 1 si 5 cm(media 2-3,5 cm) iar diametrul variaza intre 0,4-1,5 cm (media 0,8 cm). Unirea cu canalul cistic se poate face fie foarte aproape de hil, in cazul cisticului cud at, fie la distanta mai mare de hi I, situatie in care cele doua canale au initial traiect paralel, pentru ca in cele din urma sa se incruciseze, incat canalul cistic apare mai intai lateral si apoi medial fata de canalul hepatic. Incrucisarile hepatic comun cu canalul cistic sunt destul de frecvente: in 5-20% cazuri se observa un traiect spiralat al cisticului pe fata anterioara sau posterioara a hepaticului comun, iar in 10% din cazuri insertia se face pe marginea stanga a caii biliare principale.Din punct de vedere structural, canalului hepatic i se descriu daua tunici:-Interna sau mucoasa-Externa sau elastica, mai mult sau mai putin bogata in fibre musculare.Canalul coledoccontinua directia canalului hepatic comun, indreptandu-se de sus in jos si din afara inauntru, spre prima portiune a duodenului. Lungimea sa este variabila, cuprinsa intre 1,5 si 9 cm(valori medii 5 cm) in functie de locul unirii canalului hepatic comun cu cisticul.Diametrul are valoare medie de 4-5 mm; el creste cu varsta, dar oricum dimensiunile de peste 10-12 mm sunt considerate capatologice. Cand estimarea se face pe clisee radiografice calibrul sau nu este uniform.In portiunea terminate, pe o lungime de 11-27 mm(in medie 16 mm), coledocul se ingusteaza mult, luand aspect infundibuliform, zona cunoscuta sub denumirea de simcterul ODDI.Topografic, coledocului i se descriu patru segmente:-supraduodenal cu lungime de circa 10 mm;-retroduodenal cu lungime de 25 mm, situat inapoia portiunii intai a duodenului;-pancreatic (25 mm), in raport cu fata posterioara a capului pancreasului-intraduodenal in lungime de 10-12 mm.RaportuI intim al portiunii retroduodenale cu duodenul, explica posibilitatea fistulelor coledoco-duodenale in cazurile de ulcer duodenal, iar raportul portiunii pancreatice cu caput pancreasului , la nivelul caruia coledocul imprima o amprenta profunda, explica frecventa crescuta a icterului obstructiv, semrtalata in pancreatitele cronice sau tumorile pancreatice prin compresiunea coledocului inferior.La nivelul duodenului II se uneste canalul pancreatic major (canalul WTRSUNG), formand canalul coledoco-pancreatic, care strabate oblic peretele duodenal si dupa form are a unui diverticul duodenal se varsa in lumenul duodenului II. Cel mai frecvent implementarea sa in duoden se face in portiunea mijlocie a duodenului II, la 3-4 cm de pilor. Exista insa si posibilitatea deschiderii coledocului in portiunea inferioara a duodenului II sau in duoden III, dupa unii autori chiar mai des intalnita decat deschiderea sa in portiunea mijlocie a duodenului II. Aceasta modalitate de terminare este caracteristica pentru coledocurile lungi. Ea se face in unghi drept, oferind posibilitatea refluxului in caile biliare.Portiunea intraduodenal a a coledocului are traiect oblic, datorat clivarii straturilor musculare ale duodenului: stratul longitudinal care-i formeaza coledocului o butoniera si stratul transversal care la inceput il incinge, pentru ca apoi fibrele sale sa treaca peste el, sa-i descopere fata postrioara care ajunge astfel in contact cu mucoasa. Importanta oblicitatii coledocului terminal rezida in impiedicarea refluxului continutului duodenal in caile biliare, indiferent de variatiile tensiunii intraduodenale. Configuratia interna a acestui segment depinde de raportul coledocului cu canalul WIRSUNG. Cel mai frecvent, cele doua canale au cavitate comuna, o ampula VATER sau dupa nomenclatura gennana, diverticulul duodenal. Ea are diametru variabil de 6/4-7/5 cm. Forma sa este asemanatoare cu a unei cavitati uterine in miniatura, coarnele corespunzand celor doua canale, iar colul deschiderii ei in duoden la nivelul papilei. Mai rar, cele doua canale se varsa independent in duoden.In aceasta situatie configuratia interna a coledocului este simpla, ca o cavitate ingusta, asemanatoare unei flacari de lumanare rasturnata. La fel canalul hepatic comun, coledocul este alcatuit tot din doua tunici:-tunica interna, reprezentata de mucoasa formata din corion, foarte subtire si elastic si din epiteliu cu un singur strat de celule cilindrice, care se termina la nivelul lumenului printr-un pla