Dan Brown

CODUL LUI DA VINCI

Date

Le Prieuré de Sion – societate secret fondat în 1099 – este o organiza ie real . În 1975, în cadrul Biblioteciiă ă ţ ă Na ionale din Paris au fost descoperite o serie de suluri de pergament, denumite apoi ţ Les Dossiers Secrets, în care erau men ionate numele unor membri ai acestei organiza ii, printre care ţ ţ Sir Isaac Newton, Sandro Botticelli, Victor Hugo iş Leonardo da Vinci.

Opus Dei este o congrega ie catolic de o pietate fervent , recunoscut de Vatican, care a stârnit de curând controverseţ ă ă ă ca urmare a relat rilor despre utilizarea unor tehnici de coerci ie i sp lare a creierelor i cu privire la o practic periculoasă ţ ş ă ş ă ă cunoscut sub numele de "mortificare corporala". În 2002, Opus Dei a finalizat construirea unui Sediu Central Na ional înă ţ valoare de 47 milioane de dolari, pe Lexington Avenue, la num rul 243, în New York.ă

Toate operele de art , obiectivele arhitecturale, documentele i ritualurile secrete men ionate în aceast carte sunt reale.ă ş ţ ă

Prolog

Muzeul Luvru, Paris22.46

Renumitul custode Jacques Saunière se împletici pe pardoseala Marii Galerii a muzeului. Se repezi la cel mai apropiat tablou pe care-l z ri, un Caravaggio. Se prinse de rama aurit i apoi b trânul de aptezeci i ase de ani trase de ea pân ce oă ăş ă ş ş ş ă desprinse de pe perete i se pr bu i cu pânza la piept.ş ă ş

Dup cum anticipase, un grilaj de fier bubui în apropiere i bloc intrarea în galerie. Parchetul se zgudui. Undeva,ă ş ă departe, o alarma începu s iuie.ăţ

Custodele r mase întins pe jos o clip , încercând s - i recapete suflul i s decid ce are de f cut în continuare. "Suntă ă ă ş ş ă ă ă înc în via ." Se trase într-o parte de sub pânz i privi în jur, în c utarea unui loc în care s se ascund .ă ţă ăş ă ă ă

O voce r sun , cutremur tor de aproape:ă ă ă– Nu mi ca!şÎn patru labe, custodele încremeni. U or, cu mi c ri lente, î i întoarse capul.ş ş ă şLa nici cinci metri distan , dincolo de poarta închis , atacatorul – care avea o constitu ie robust , îl privea printreţă ă ţ ă

gratiile de fier. Era înalt i lat, cu pielea albicioas , de parc ar fi fost a unei fantome, i p rul rar, alb i el. Ochii lui aveauş ă ă ş ă ş irisul roz i pupila ro ie-vine ie. Albinosul scoase un pistol din buzunar i, printre barele de fier, îl îndrept spre custode.ş ş ţ ş ă

– N-ar fi trebuit s fugi, spuse acesta cu un accent greu de iă dentificat. Acum, spune-mi unde e!– i-am spus deja, bâigui b trânul i îngenunche umil pe podea. Habar n-am despre ce vorbe ti!Ţ ă ş ş– Min i!ţOmul îl privea f r s i se clinteasc un mu chi m car; singura lic rire de via p rea a fi sclipirea din ochii lui ro ii.ă ă ă ă ş ă ă ţă ă ş– Tu i confra ii t i ave i ceva ce nu v apar ine, ad ug .ş ţ ă ţ ă ţ ă ăCustodele sim i cum un val de adrenalin i se revars în vene.ţ ă ă"Cum e posibil s tie asta?"ăş– Iar în noaptea asta va reveni în mâinile posesorilor lui de drept. Spune-mi unde e ascuns, i te las în via .ş ţăAlbinosul î i îndrept arma spre easta b trânului:ş ă ţ ă– E un secret pentru care merit s mori?ă ăSaunière abia mai putea respira.Matahala î i l s pu in capul pe um r, privind în lungul evii, gata s trag .ş ă ă ţ ă ţ ă ăCustodele î i ridic mâinile în semn de ap rare:ş ă ă– A teapt ... opti el. Î i voi spune tot ce vrei s tii.ş ă ş ţ ăşApoi rosti lent, cu grij , cuvintele pe care le repetase de atâtea ori înainte, minciuna pe care o preg tise de mult... i peă ă ş

care se rugase s nu fie vreodat nevoit s-o spun .ă ă ăCând ispr vi de vorbit, atacatorul s u zâmbi încântat.ă ă– Da. Este exact ceea ce mi-au spus i ceilal i.ş ţSaunière încremeni. Ceilal i?ţ– I-am g sit i pe ei, rânji Albinosul. Pe to i trei. Tu mi-ai conă ş ţ firmat ce mi-au spus ei."Nu se poate!" Adev rata identitate a custodelui, ca i identit ile celor trei sene ali, era aproape la fel de sfânt ca iă ş ăţ ş ă ş

secretul pe care îl p strau. Acum ă Saunière î i d du seama c , respectând procedura strict , sene alii îi serviser individuluiş ă ă ă ş ă aceea i minciuna înainte de a- i g si sfâr itul. A a cerea protocolul.ş ş ă ş ş

Albinosul î i a inti din nou arma:ş ţ– Dup ce vei muri, eu voi fi singurul care tie adev rul.ă ş ă"Adev rul". În aceea i frac iune de secund , ă ş ţ ă Saunière î i d du seama cu oroare de realitate. "Dac mor, adev rul va fiş ă ă ă

pierdut pentru totdeauna." Instinctiv, s ri într-o parte, încercând s se ad posteasc .ă ă ă ăArma bubui i custodele sim i o arsura atunci când glon ul îi p trunse în stomac. C zu cu fa a în jos... chircindu-se deş ţ ţ ă ă ţ

1

durere. Cu mi c ri încete, se rostogoli i î i privi aş ă ş ş tacatorul printre gratii.Pistolul era îndreptat spre capul s u.ăÎ i închise ochii. În mintea lui, frica se împletea cu regretul.şClicul sec al înc rc torului gol r sun de-a lungul galeriei.ă ă ă ăSaunière deschise ochii.Albinosul î i cercet arma, aproape amuzat. Î i duse mâna la buzunar, dup un alt înc rc tor, dar p ru c se r zgânde teş ă ş ă ă ă ă ă ă ş

i privi calm spre abdomenul custodelui:ş– Eu mi-am terminat treaba aici.B trânul se uit în jos i v zu gaura pe care o l sase glon ul în pânza alb a c m ii. Era înconjurat de un inelă ă ş ă ă ţ ă ă ăş ă

sângeriu, la câ iva centimetri sub stern. Stomacul. Cu cruzime parc , glon ul îi ratase inima. Ca veteran al r zboiului dinţ ă ţ ă Algeria, custodele tia ce moarte lent i cumplit îl a tepta. Timp de cincisprezece minute, acizii din stomac i se vor scurgeş ă ş ă ş în cavitatea toracic , otr vindu-l încetul cu încetul, din interior.ă ă

– Durerea e un lucru bun, monsieur, spuse Albinosul, dup care disp ru.ă ăR mas singur acum, Jacques ă Saunière î i îndrept din nou privirea spre poarta de fier. R m sese captiv aici, în untru,ş ă ă ă ă

iar u ile nu aveau s se deschid decât dup cel pu in dou zeci de minute. Pân atunci îns , el va fi mort. Cu toate acestea,ş ă ă ă ţ ă ă ă spaima care îi strângea inima era cu mult mai rea i mai puternic decât frica de moarte.ş ă

"Trebuie s transmit secră etul."Ridicându-se cu greu în capul oaselor, gândul îi zbur spre cei trei confra i ai s i, asasina i... la genera iile dinainteaă ţ ă ţ ţ

lor... la misiunea care le fusese încredin at .ţ ă"Un neîntrerupt lan al cunoa terii."ţ şIar acum brusc, în ciuda tuturor precau iilor... în ciuda tuturor masurilor de prevedere... Jacques ţ Saunière r m seseă ă

unica verig în via , singurul p str tor al unuia dintre cele mai mari secrete care au existat vreodat .ă ţă ă ă ăDe i tremura, izbuti s se ridice în picioare.ş ă"Trebuie s g sesc o caă ă le..."Era închis în Marea Galerie i în lumea întreag exista doar o singur persoan c reia îi putea preda tafeta. ş ă ă ă ă ş Saunière

privi în jur, la zidurile luxoasei sale închisori. Unele dintre cele mai cunoscute tablouri din lume p reau s -i surâd , asemeneaă ă ă unor vechi i dragi prieteni.ş

Crispându-se de durere, î i adun for ele i se str dui s - i limpezeasc mintea. Sarcina disperat de care trebuia s seş ă ţ ş ă ă ş ă ă ă achite urma s -i solicite – tia bine acest lucru – fiecare secund care-i mai r m sese din via .ă ş ă ă ă ţă

1

Robert Langdon se trezi cu greu.În întunericul din camer suna un telefon – un sunet sub ire, nefamiliar. Bâjbâi pe noptier i aprinse veioza. Î i mijiă ţ ă ş ş

ochii i privi în jur: un luxos dormitor în stil renascentist cu mobilier Ludovic al XVI-lea, fresce i un pat uria din mahon, cuş ş ş baldachin.

"Unde mama naibii sunt?!"Pe halatul de baie, ag at de unul dintre stâlpii patului, erau broăţ date trei cuvinte: "HOTEL RITZ, PARIS".Încet, cea a începea s se risipeasc .ţ ă ăRidica receptorul:– Alo?– Monsieur Langdon? spuse o voce de b rbat. Sper c nu v-am trezit!ă ăBuimac, c ut ceasul de pe noptier . Era 12.32. Noaptea. Nu doră ă ă mise decât o or , dar se sim ea de parc trecuse deja înă ţ ă

lumea drep ilor.ţ– V sun de la Recep ie, ă ţ monsieur. Îmi cer scuze c v deranjez, dar ave i un oaspete. Insist c este vorba despre oă ă ţ ă ă

problem urgent .ă ăÎnc nu reu ise s - i revin de-a binelea. "Un oaspete?" Privirea îi c zu pe un flutura mototolit care se afla la cap tulă ş ă ş ă ă ş ă

patului:

"UNIVERSITATEA AMERICAN DIN PARISĂare pl cerea de a v oferiă ăO SEAR CU ROBERT LANGDON,ĂPROFESOR DE SIMBOLISTIC RELIGIOAS ,Ă ĂHARVARD UNIVERSITY".

Langdon morm i ceva ininteligibil. Conferin a din seara asta – o prezentare înso it de diapozitive despre simbolismulă ţ ţ ă care se ascunde în structura Catedralei din Chartres – atinsese, probabil, câteva puncte sensibile în rândul publicului. Probabil c vreun speă cialist cucernic îl urm rise i voia s înceap acum o disput .ă ş ă ă ă

– Regret, spuse în receptor, dar sunt foarte obosit i...ş– Mais, monsieur, insist recep ionerul, coborându- i vocea pân la nivelul unei oapte presante: Oaspeteleă ţ ş ă ş

dumneavoastr este o peră soan ă foarte important !ăLangdon nu se îndoia câtu i de pu in. C r ile lui despre pictura i simbolistica religioas îi aduseser o nedoritş ţ ă ţ ş ă ă ă

celebritate în lumea artei, iar cu un an în urm , implicarea sa într-un incident petrecut la Vatican i puternic mediatizat îlă ş propulsase în lumina reflectoarelor. De atunci, irul pretin ilor istorici i al speciali tilor autodeclara i care-i b teau la uş ş ş ş ţ ă şă p rea a nu se mai sfâr i.ă ş

– Dac sunte i amabil, spuse Langdon str duindu-se s p streze un ton politicos, nota i dumneavoastr numele iă ţ ă ă ă ţ ă ş

2

num rul de telefon al respectivului domn i comunica i-i c voi încerca s -l contactez înainte de a p r si Parisul, mar i! Vă ş ţ ă ă ă ă ţ ă mul umesc!ţ

i închise, înainte ca recep ionerul s mai apuce s spun ceva.Ş ţ ă ă ăRidicându-se în capul oaselor, se încrunt la bro ura informativ destinat clien ilor, pe a c rei copert scria mare:ă ş ă ă ţ ă ă

"DORMI IŢ CA UN PRUNC ÎN ORA UL LUMINILOR. RELAXA I-V LA RITZ, ÎN PARIS". Î i întoarse capul i priviŞ Ţ Ă ş ş oglinda care acoperea aproape în întregime peretele de vizavi. Chipul care îl privea de acolo p rea a fi al unui necunoscut –ă ridat i obosit.ş

"Chiar ai nevoie de o vacan , Robert!"ţăAnul care trecuse î i l sase puternic amprenta asupra lui i imaş ă ş ginea din oglind o ar ta perfect. Ochii lui, de ună ă

albastru viu de obicei, erau acum tulburi i melancolici. B rbia cu gropi la mijloc era acoperit de un început de barb . Înş ă ţă ă jurul tâmplelor, firele c runte se înmul iser , începând s -i acopere p rul des, aspru i negru. De i colegele lui sus ineau că ţ ă ă ă ş ş ţ ă firele argintii nu f ceau decât s -i sporeasc aerul intelectual, el, unul, se cam îndoia...ă ă ă

"Dac m-ar vedea acum cei de la ă Boston Magazine...!"Luna trecut , spre iritarea lui, publica ia îl situase în rândul celor mai interesante zece personalit i ale ora ului – oă ţ ăţ ş

onoare mai degrab dubioas , care-l transformase în inta ironiilor i în ep turilor din partea colegilor de la Harvard. În searaă ă ţ ş ţ ă aceasta, la aproape cinci mii de kilometri de cas , articolul respectiv fusese dezgropat i readus în actualitate pentru a-i bântuiă ş seminarul.

– Doamnelor i domnilor, rostise moderatoarea în fa a publicuş ţ lui care umpluse pân la refuz ă Le Pavilion Dauphine, din cadrul Universit ii Americane din Paris. Oaspetele nostru din aceast sear nu mai are nevoie de nici o prezentare. Autor aăţ ă ă numeroase c r i, printre care ă ţ Simbolistica sectelor secrete, Arta Illuminati i ş Limbajul pierdut al ideogramelor, a scris totodat una dintre cele mai importante lucr ri în domeniul iconologiei religioase – i nu exagerez deloc spunând acest lucru;ă ă ş mul i dintre dumneavoastr stuţ ă dia i la orele de curs dup manualele sale.ţ ă

Studen ii din public încuviin aser entuzia ti.ţ ţ ă ş– M gândisem ca în aceast sear s -l prezint inspirându-m din impresionanta sa autobiografie. Îns , continuaseă ă ă ă ă ă

moderatoarea aruncându-i o privire juc u , o persoan din public mi-a oferit o surs de inspira ie mult mai... ă şă ă ă ţ interesant ,ă dac -i pot spune a a.ă ş

i scosese la vedere un exemplar dinŞ Boston Magazine.Langdon se crispase. "De unde mama naibii a f cut rost de chesă tia asta?"Moderatoarea începuse s citeasc fragmente din articol, iar el nu tiuse cum s se afunde mai adânc în fotoliul pe careă ă ş ă

st tea. Dup treizeci de secunde, publicul râdea, iar femeia nu d dea semne c ar vrea s se opreasc .ă ă ă ă ă ă– Iar refuzul domnului Langdon de a vorbi despre neobi nuitul rol pe care l-a jucat anul trecut, în Conclavul de laş

Vatican, i-a adus noi puncte în clasamentul celor mai interesante personalit i. Ce zice i, dori i s afla i i alte am nunte?ăţ ţ ţ ă ţ ş ăPublicul aplaudase."S-o opreasc cineva!" se rugase el atunci când femeia începuse s citeasc din nou.ă ă ă"– De i profesorul Langdon ar putea fi considerat o frumuse e mai pu in izbitoare decât unii dintre laurea ii no tri maiş ţ ţ ţ ş

tineri, acest universitar de patruzeci i... de ani are în mod cert o alur de inş ă telectual rasat. Prestan a îi este subliniat de oţ ă voce baritonal , neobi nuit de joas , pe care studentele sale o descriu ca fiind «cioă ş ă colat pentru urechiă »."

Sala izbucnise în râsete.Langdon se silise s afi eze un zâmbet stânjenit. tia ce urmeaz – o fraz ridicol despre "Harrison Ford în sacouă ş Ş ă ă ă

Harris" – i, fiindc în aceast sear crezuse c poate îmbr ca iar i în siguran sacoul respectiv i puloverul pe gât marcaş ă ă ă ă ă ăş ţă ş Burberry, se hot râse c trebuie s treac la ac iune:ă ă ă ă ţ

– Mul umesc, ţ Monique, îi spusese el i, ridicându-se brusc, o inş vitase elegant s coboare de pe podium. ă Boston Magazine are un gust prea pronun at pentru fic iune.ţ ţ

Apoi se întorsese spre public cu un oftat din adâncul pieptului:– Iar dac aflu care dintre dumneavoastr i-a oferit articolul acela, deportarea v a teapt !ă ă ă ş ăOamenii izbucniser din nou în râs.ă– Ei bine, prieteni, dup cum ti i, în aceast sear vom vorbi despre puterea simbolurilor...ă ş ţ ă ă

ârâitul sub ire al telefonului se auzi iar i în întuneric. Scrâ nind un "de necrezut" printre din i, Langdon ridicŢ ţ ăş ş ţ ă receptorul:

– Da?A a cum b nuise, era tot recep ionerul:ş ă ţ– Domnule Langdon, v rog s m scuza i. V-am sunat pentru a v informa c oaspetele acela se îndreapt chiar acumă ă ă ţ ă ă ă

spre camera dumneavoastr . Am crezut de cuviin c e bine v anun .ă ţă ă ă ţProfesorul se trezise de-a binelea:– A i trimis pe cineva spre camera ţ mea?!– Îmi cer scuze, monsieur, dar o persoan de acest rang... nu-mi pot asuma autoritatea de a-i interzice s vin .ă ă ă– Dar cine este omul acesta?Recep ionerul închisese îns .ţ ăAproape în aceea i clip , în u se auzi o b taie ner bd toare.ş ă şă ă ă ăNu foarte în largul lui, Langdon coborî din pat; t lpile i se înfună dar în mocheta groas de pe podea. Î i trase halatul deă ă ş

baie pe umeri i se apropie de u .ş şă– Cine e?– Domnule Langdon! Trebuie s vorbesc cu dumneavoastr !ă ăEngleza individului avea un accent puternic, ca un l trat dur i autoritar.ă ş– Sunt locotenentul Jérôme Collet. Direction Centrale Police Judiciaire."Poli ia Judiciar ?!" Langdon r mase o clip t cut; tia c DCPJ era corespondentul francez al FBI-ului din Stateleţ ă ă ă ă ş ă

Unite.

3

F r a ridica lan ul de siguran , întredeschise u a doi centimetri. Chipul care îl privea de dincolo de prag era îngust iă ă ţ ţă ş ş palid. B rbaă tul p rea extrem de slab i purta oficiala uniform albastr :ă ş ă ă

– Pot s intru?ăLangdon ezit , sim indu-se nesigur sub privirile terse ale celuilalt:ă ţ ş– Despre ce este vorba?– Mon capitaine are nevoie de experien a dumneavoastr profeţ ă sional într-o problem personal .ă ă ă– Acum? bâigui profesorul. E trecut de miezul nop ii!ţ– Gre esc dac spun c în aceast sear avea i programat o întrevedere cu directorul Muzeului Luvru?ş ă ă ă ă ţ ăDintr-o dat , Langdon sim i o u oar nelini te. Avusese, într-adeă ţ ş ă ş v r, stabilit o întâlnire cu apreciatul custode după ă ă

seminarul din aceast sear , dar ă ă Saunière nu î i f cuse apari ia.ş ă ţ– Nu, nu gre i i. De unde ti i dumneavoastr acest lucru?ş ţ ş ţ ă– Am g sit numele dumneavoastr în agenda domniei saleă ă !– Sper c nu s-a întâmplat nimic grav.ăAgentul oft greu i-i întinse prin u o fotografie.ă ş şăCând v zu imaginea, Langdon încremeni.ă– Fotografia aceasta a fost f cut acum mai pu in de o or . În interiorul Muzeului Luvru.ă ă ţ ăF r a- i dezlipi ochi de la imagine, profesorul sim i cum repulă ă ş ţ sia ini ial i se transform într-o brusc rev rsare deţ ă ă ă ă

mânie:– Cine a f cut asta?!ă– Sper m c dumneavoastr ne ve i ajuta s r spundem la aceast întrebare, inând seama de cuno tin ele pe care leă ă ă ţ ă ă ă ţ ş ţ

ave i în domeniul simbolisticii i de programata dumneavoastr întrevedere cu domnia sa.ţ ş ăLangdon se holb la fotografie, cu oroare, dar i cu team . Imaginea era cumplit i extrem de bizar , de i îi d deaă ş ă ă ş ă ş ă

impresia unui déjà-vu. Acum mai bine de un an, primise o alt fotografie, a unui alt cadavru, i o solicitare similar . Dou zeciă ş ă ă i patru de ore mai târziu, era cât pe ce s - i piard via a la Vatican. Fotografia asta nu sem na deloc cu cea de atunci iş ă ş ă ţ ă ş

totu i, ceva anume, în acest sceş nariu, p rea ciudat de familiar.ăAgentul se uit la ceas:ă– Mon capitaine ne a teapt , ş ă monsieur!Profesorul abia dac îl auzi; nu putea s - i desprind privirea de pe fotografie.ă ă ş ă– Simbolul de aici... i modul în care trupul lui este atât de straniu...ş– Pozi ionat? îi suger agentul.ţ ăLangdon încuviin , înfiorat:ţă– Nu-mi imaginez cine ar fi putut s fac a a ceva!ă ă şAgentul îl fix încruntat:ă– Nu a i în eles, domnule Langdon. Ceea ce vede i în aceast fotografie... ţ ţ ţ ă monsieur Saunière însu i i-a f cut asta.ş ş ă

2

Undeva, la un kilometru i ceva dep rtare, individul albinos pe nume Silas trecu de poarta luxoasei cl diri de pe ş ă ă Rue La Bruyère chiop tând. Brâul ş ă cilice1 cu epi pe care îl purta în jurul coapsei îi intra în carne, i totu i sufletul lui era luminat deţ ş ş bucuria de a-L sluji pe Dumnezeu.

"Durerea e un lucru bun."Ochii lui ro ii cercetar holul de la intrare. Pustiu. Urc sc rile în t cere, cu grij , s nu-i trezeasc pe fra i. U aş ă ă ă ă ă ă ă ţ ş

dormitorului lui era deschis ; încuietorile erau interzise aici. Intr i închise u a dup el.ă ăş ş ăCamera avea un aer spartan – podea de scânduri, un dulap din lemn de brad i, în col , o saltea învelit în pânz de cort,ş ţ ă ă

care-i servea drept pat. S pt mâna aceasta era oaspete aici, dar în trecut, timp de mul i ani, fusese binecuvântat cu un sanctuară ă ţ similar în New York.

"Domnul mi-a oferit un ad post i un scop în via ."ă ş ţăÎn aceasta sear , în sfâr it, Silas era convins c a început s - i mai pl teasc din datorii. Gr bindu-se spre dulap, scotociă ş ă ă ş ă ă ă

dup teleă fonul mobil ascuns în sertarul de jos i form un num r.ş ă ă– Da? r spunse vocea unui b rbat.ă ă– Înv torule, m-am întors!ăţă– Vorbe te! îi ceru vocea, care p rea mul umit c -l aude.ş ă ţ ă ă– To i patru sunt mor i. Cei trei sene ali i... însu i ţ ţ ş ş ş Marele Maestru.Urm o scurt pauz , ca pentru o mic rug ciune:ă ă ă ă ă– i presupun c ai ob inut informa ia aceea.Ş ă ţ ţ– To i patru au spus acela i lucru. Independent unii de al ii.ţ ş ţ– i i-ai crezut?Ş– Asem narea e prea mare pentru a fi doar o simpl coinciden .ă ă ţăUn u or gâfâit entuziast se auzi în receptor:ş– Excelent! Mi-a fost team c reputata lor discre ie s-ar puă ă ţ tea adeveri.– Perspectiva mor ii este o motiva ie puternic .ţ ţ ă– A a deci, acum spune-mi ceea ce trebuie s aflu.ş ăSilas tia c informa ia pe care o smulsese de la victimele sale avea s constituie un oc:ş ă ţ ă ş

1 Cilice (engl.), din grecescul kilikion ― o es tur de p r aspru din care, în Evul Mediu, se f ceau ni te c m i pe careţ ă ă ă ă ş ă ăş c lug rii catolici le purtau pe sub ve minte, pentru a- i mortifica trupulă ă ş ş

4

– Înv torule, to i patru au confirmat existen a unei ăţă ţ ţ clef de voûte... legendara "Cheie de bolt ".ăAuzi în receptor u orul icnet provocat de surpriz i aproape c i sim i exaltarea Înv torului:ş ăş ăş ţ ăţă– Cheia de bolta... Exact a a cum am b nuit i noi.ş ă şStr vechile tradi ii spuneau c fr ia crease o hart în piatr – ă ţ ă ăţ ă ă la clef de voûte, "cheia de bolt " – o t bli gravat ceă ă ţă ă

dezv luia locul în care se p stra, în mare tain , cel mai de seam secret al... o informa ie atât de important , cu o asemeneaă ă ă ă ţ ă for , încât constituţă ia însu i temeiul existen ei confreriei.ş ţ

– Când vom avea cheia de bolt , spuse Înv torul, vom mai avea doar un singur pas de f cut.ă ăţă ă– Suntem chiar mai aproape decât v închipui i. Cheia de bolt se afl aici, în Paris.ă ţ ă ă– În Paris? Incredibil! E mult prea frumos ca s fie adev rat!ă ăSilas îi povesti evenimentele din acea sear : cum toate cele patru victime, în clipa dinaintea mor ii, încercaser cuă ţ ă

disperare s - i g seasc salvarea vie ii lor p c toase, dezv luindu-i secretul. Fiecare îi spusese exact acela i lucru: cheia deă ş ă ă ţ ă ă ă ş bolt era ascuns în mod ingenios, într-un loc exact din interiorul uneia dintre cele mai vechi biserici din Paris – ă ă L'Eglise de Saint-Sulpice.

– Într-o Cas a Domnului! exclam Înv torul. Cum î i mai bat joc de noi!ă ă ăţă ş– A a cum au f cut-o vreme de secole!ş ăÎnv torul t cu pentru o clip , de parc se a tepta s fie p truns de acest triumf. Într-un sfâr it, vocea lui se auzi dinăţă ă ă ă ş ă ă ş

nou în receptor:– Silas, ai f cut o fapt bun în ochii Domnului. Secole de-a rândul am a teptat acest moment. Acum trebuie s -miă ă ă ş ă

aduci t bli a. Imediat. În seara asta. În elegi care este miza!ă ţ ţSilas tia c miza pus în joc e inestimabil i totu i ceea ce-i ceruse Înv torul îi p rea imposibil.ş ă ă ăş ş ăţă ă– Dar biserica aceea e o fort rea ! Mai cu seam pe vreme de noapte. Cum voi putea intă ţă ă ra?Cu tonul încrez tor al unui om extrem de influent, Înv torul îi explic tot ce trebuia s fac .ă ăţă ă ă ă

Când închise telefonul, Silas deborda de entuziasm i de ner bdare.ş ă"O or ", î i spuse, mul umit c Înv torul îi l sase timp sufiă ş ţ ă ăţă ă cient pentru peniten a necesar înainte de a p trunde într-ţ ă ă

un l ca al Domnului. "Trebuie s -mi cur sufletul de p catele zilei de azi." P catele acelea avuseser îns un scop sfânt.ă ş ă ăţ ă ă ă ă Acte de nimicire a du manilor ş lui Dumnezeu fuseser comise timp de secole de-a rândul; cu siguran îi vor fi iertate!ă ţă

i totu i, Silas tia c mântuirea cere sacrificii.Ş ş ş ăDup ce- i scoase toate hainele, îngenunche în mijlocul camerei i examin brâul ă ş ş ă cilice care-i încingea coapsa. To iţ

adev ra ii urma i ai ă ţ ş C ii ă purtau acest adev rat instrument de tortur – un brâu dintr-o es tur b tut cu spini metaliciă ă ţ ă ă ă ă ascu i i, care p trundeau în carne, ca un memento continuu al suferin elor îndurate de Iisus. În plus, duţ ţ ă ţ rerea provocat deă cilice potolea poftele c rnii.ă

De i purtase deja brâul mai mult decât cele dou ore impuse zilş ă nic, Silas tia c ast zi nu era o zi obi nuit , a a c maiş ă ă ş ă ş ă strânse catarama cu înc o gaur , schimonosindu-se atunci când ghearele metalice îi mu car mai adânc din carne. R suflă ă ş ă ă ă adânc i savur riş ă tualul purificator.

"Durerea este un lucru bun", opti, repetând mantra sacr a p rinş ă ă telui Josemaría Escrivá – Înv torul tuturorăţă Înv torilor. De i se stinsese în 1975, în elepciunea lui era înc vie în cuvintele pe care le repetau de mii de adep iăţă ş ţ ă ţ credincio i din lumea întreag , pe când îngenuncheau i practicau ritualul sacru numit "mortificare corporal ".ş ă ş ă

Silas î i îndrept apoi aten ia asupra unei frânghii groase, cu noduri, care a tepta încol cit lâng el. "Disciplina".ş ă ţ ş ă ă ă Nodurile ei erau mânjite cu sânge închegat. Ner bd tor s simt iar efectele purificatoare ale suferin ei fizice, Albinosul rostiă ă ă ă ţ o rug ciune scurt . Apoi în f c un cap t al frânghiei, închise ochii i se izbi cu ea peste um r, sim ind cum nodurile îiă ă ş ă ă ă ş ă ţ zdrelesc carnea de pe spinare. Înc o dat . Apoi iar i iar.ă ă ş

Castigo corpus meum.Într-un târziu, sim i cum sângele începe s curg .ţ ă ă

3

Aerul r coros de aprilie uiera pe fereastra deschis , în vreme ce automobilul ă ş ă Citroën ZX trecu în vitez pe lâng Operă ă ă i traversa Place ş Vendôme. Pe scaunul din dreapta, Robert Langdon încerca s - i pun ordine în gânduri. Du ul rapid iă ş ă ş ş

faptul c avusese timp s se rad îi conferiser o înf i are prezentabil , dar nu-l lini tiser deloc. Imaginea însp imânt toareă ă ă ă ăţş ă ş ă ă ă a cadavrului îi r m sese întip rit în minte.ă ă ă ă

"Jacques Saunière e mort!"Moartea custodelui nu putea decât s -i stârneasc un regret intens. În ciuda reputa iei sale de om retras, ă ă ţ Saunière fusese

unanim apreciat pentru cuno tin ele lui i pentru devotamentul cu care se dedicase artei. C r ile sale despre codurile secreteş ţ ş ă ţ ascunse în picturile lui Poussin i Teniers erau unele dintre cele pe care Langdon le cita cel mai des la orele de curs.ş A teptase cu ner bdare întreveş ă derea care ar fi trebuit s aib loc în acea sear , iar absen a cusă ă ă ţ todelui era pentru el o dezam gire profund .ă ă

Fotografia cadavrului îi reveni în minte. "Chiar a putut Jacques Saunière s - i fac asta?!" Langdon întoarse capul iă ş ă ş privi pe fereastr , încercând s alunge imaginea aceea de co mar.ă ă ş

Afar , ora ul se preg tea de culcare – vânz torii stradali î i puneau la ad post c rucioarele cu ă ş ă ă ş ă ă amandes glasate, îngrijitorii a ezau sacii cu gunoi la marginea trotuarului, un cuplu de îndr gosti i îmbr i a i savura aerul rece al nop iiş ă ţ ăţş ţ ţ înmiresmate de iasomie. Citroënul str b tea în vitez agita ia nocturn , cu sirena în func iune.ă ă ă ţ ă ţ

– Le capitaine s-a bucurat când a aflat c n-a i p r sit înc Parisul, spuse agentul, vorbind pentru prima dat dup ceă ţ ă ă ă ă ă plecaser de la hotel. O coinciden fericit !ă ţă ă

Langdon nu se sim ea câtu i de pu in fericit, iar coinciden a era o no iune în care nu credea. Dup o via dedicatţ ş ţ ţ ţ ă ţă ă studiului i analş izei conexiunilor ascunse dintre diferitele simboluri i ideologii, Langdon considera c lumea nu e altcevaş ă

5

decât o nesfâr it re ea de st ri i evenimente profund conectate. "Conexiunile sunt adesea invizibile", obi nuia el s leş ă ţ ă ş ş ă explice studen ilor, "dar ele exist întodeauna, ascunse chiar sub suprafa ."ţ ă ţă

– Presupun, rosti el cu voce tare, c de la Universitatea American din Paris a i aflat unde stau.ă ă ţLocotenentul cl tin din cap, negână ă d:– De la Interpol."Interpol! Fire te!" Uitase c obiceiul, aparent nevinovat, al tuturor hotelurilor europene de a solicita pa aportul laş ă ş

cazare era mult mai mult decât o simpl formalitate, fiind un fapt impus de lege. La orice or din zi i din noapte, pe întregulă ă ş teritoriu al Europei, Interpolul tia exact cine i unde doarme. Localizarea lui la Hotelul Ritz fusese o chestiune de câtevaş ş secunde.

Automobilul se îndrepta spre sudul ora ului i, curând, în dreapş ş ta ap ru silueta luminat a Turnului Eiffel. Când îl z ri,ă ă ă Langdon î i aminti de Vittoria i de promisiunea pe care i-o f cuse, mai în glum , mai în serios, acum un an, c la fiecareş ş ă ă ă ase luni se vor întâlni într-un alt loc romantic de pe glob. "Turnul Eiffel, presupuse el, n-ar fi putut lipsi de pe list ." Dinş ă

p cate îns , ultimul s rut fusese pe unul dintre aglomeratele i zgomotoasele aeroporturi din Roma, cu mai bine de un an înă ă ă ş urm .ă

– A i urcat pe Ea? întreb brusc agentul.ţ ăLangdon îl str fulger cu privirea, convins c în elesese gre it:ă ă ă ţ ş– Poftim?– E minunat , nu-i a a? continu locotenentul, ar tând cu mâna prin parbriz spre Turnul Eiffel. A i urcat pe Ea?ă ş ă ă ţProfesorul î i arcui sprâncenele:ş– Nu, n-am urcat în turn.– Este simbolul Fran ei. Mie mi se pare perfect !ţ ăLangdon cl tin din cap, absent. Cei care studiau simbolistica remarcaser adesea c francezii – un popor renumită ă ă ă

pentru liderii complexa i, m run i i efemina i ca Napoleon i Pepin cel Scurt – nici n-ar fi putut s aleag un simbol na ionalţ ă ţ ş ţ ş ă ă ţ mai potrivit decât un falus de trei sute de metri în l ime, pe care îl alintau "Ea".ă ţ

Când ajunser la intersec ia cu ă ţ Rue de Rivoli, semaforul ar ta culoarea ro ie, dar ma ina nu opri. F r s reduc delocă ş ş ă ă ă ă viteza, p trunse pe ă Rue Castiglione – o str du flancat de copaci care constituia intrarea dinspre nord a celebrelor ă ţă ă Jardins des Tuileries – un fel de Central Park al Parisului. Majoritatea turi tilor credeau, în mod gre it, c numele provine de la miileş ş ă de lalele care înfloresc pe aleile parcului, dar Langdon tia c ş ă Tuileries aminte te, de fapt, de ceva mult mai prozaic. Pe loculş actualelor gr dini se afla ini ial o enorm i murdar carier din care parizienii extr geau argila folosit la fabricareaă ţ ă ş ă ă ă ă celebrelor olane ro ii ale ora ului – ş ş les tuiles.

Când intrar în parcul pustiu, oferul opri sirena. Langdon r sufl adânc i savur lini tea bine venit . Fascicululă ş ă ă ş ă ş ă alburiu al farurilor cu halogen lumina drumul pietruit, iar sfârâitul monoton al pneurilor intona parc un imn hipnotic. Pentruă Langdon, Jardins des Tuileries reprezentaser întotdeauna un p mânt sacru. Acesta a fost locul în care experimentase ă ă Claude Monet noi forme i culori, dând na tere curentului impresionist. În noaptea aceasta îns , parcul p rea s aib o aur stranie iş ş ă ă ă ă ă ş r u prevestitoare.ă

Citroënul vir la stânga, pe aleea central a gr dinii. Coti în jurul unui hele teu circular i apuc pe o alee întunecoas .ă ă ă ş ş ă ă La cap tul ei se z rea ie irea din ă ă ş Tuileries, marcat de un uria arc de piatr .ă ş ă

Arc du Carrousel.În ciuda ritualurilor orgiastice petrecute odinioar aici, împ timi ii de art pre uiau arcul dintr-un cu totul alt motiv. Deă ă ţ ă ţ

pe esplanada de la cap tul Gr dinilor, privirile puteau cuprinde patru dintre cele mai faimoase muzee de art din lume... câteă ă ă unul c tre fiecare punct cardinal.ă

În dreapta, dincolo de cursul Senei i ş de Quai Voltaire, se z rea fa ada iluminat a unei foste g ri, azi, celebrul ă ţ ă ă Musée d'Orsay. Spre stânga se vedeau ultimele niveluri ale ultramodernului Centru Georges-Pompidou, care g zduia ă Le Musée national d'Art Moderne. În spate, f r a privi, Langdon tia c se înal anticul obelisc al lui Ramses, marcând Galerieă ă ş ă ţă Nationale du Jeu de Paume.

Iar drept în fa , prin arcul de piatr , se z rea monumentalul palat renascentist care ad postea azi cel mai celebru muzeuţă ă ă ă de art din lume.ă

Muzeul Luvru!Langdon sim i un fior de admira ie care îi era deja familiar fiindc îl avea ori de câte ori încerca, în zadar, s cuprindţ ţ ă ă ă

cu privirea uria ul edificiu. Dincolo de o pia vast , fa ada impunş ţă ă ţ ătoare a Luvrului se profila pe cerul Parisului aidoma unei fort re e. Având forma unei potcoave imense, Luvrul era cea mai lung cl dire din Europa, acoperind o suprafa cât treiă ţ ă ă ţă Turnuri Eiffel puse cap la cap. Nici m car ă uria a întindere a esplanadei dintre cele dou aripi ale muzeului nu putea tirbiş ă ş ceva din m re ia fa adei. Langdon f cuse o dat turul întregii cl diri, str b tând incredibila distan de aproape cinciă ţ ţ ă ă ă ă ă ţă kilometri.

În ciuda celor cinci s pt mâni – cât se estima c ar fi necesar penă ă ă tru a putea admira cele 65 300 de opere de artă g zduite de muzeu – majoritatea turi tilor preferau un tur "prescurtat" – o alerg tur prin s lile muzeului, cu trei opriri laă ş ă ă ă piesele de rezisten : ţă Mona Lisa, Venus din Milo i ş Victoria din Samotrace. Art Buchwald se l udase chiar c izbutise s leă ă ă vad pe toate trei în cinci minute i cincizeci i ase de secunde.ă ş ş ş

Locotenentul duse la gur o mic sta ie de emisie-recep ie i rosti într-o francez repezit :ă ă ţ ţ ş ă ă– Monsieur Langdon est arrivé! Deux minutes!O confirmare de nedeslu it se auzi din ma in rie.ş ş ăAgentul închise sta ia i se întţ ş oarse spre Langdon:– Le captaine v a teapt la intrarea principal .ă ş ă ăApoi, ignorând semnele care interziceau accesul auto în pia , acceler . Intrarea principal în muzeu se putea vedeaţă ă ă

deja în l ându-se semea în dep rtare, încadrat de apte bazine triunghiulare din care â neau jeturile iluminate aleă ţ ţă ă ă ş ţ ş artezienelor.

La Pyramide!

6

Noua intrare în Muzeul Luvru devenise aproape tot atât de celebr ca muzeul însu i. Controversata i ultramodernaă ş ş piramid de sticl proiectat de arhitectul american de origine chinez , I.M. Pei stârnea înc i ast zi furia tradi ionali tilor,ă ă ă ă ă ş ă ţ ş care considerau c adaoă sul distrugea demnitatea renascentist a palatului. Pentru Goethe, arhitectura era muzica încremenit ,ă ă iar criticii lui Pei descriau piramida ca pe un scâr âit de cret pe tabla de scris. Progresi tii îns considerau structuraţ ă ş ă transparent , înalt de dou zeci i doi de metri, o îmbinare sinergic a vechilor structuri cu metodele modeme – o leg tură ă ă ş ă ă ă simbolic între vechi i nou, care armoniza Luvrul cu realit ile nouă ş ăţ lui mileniu.

– V place piramida noastr ? întreb locotenentul.ă ă ăLangdon se încrunt . "Francezii ă au o pl cere nebun s -i întrebe chestia asta pe americani", î i spuse. Întrebarea era cuă ă ă ş

dou t i uri, desigur. Dac recuno teai c î i place piramida, erai taxat drept un american lipsit de gust, iar dac î i exprimaiă ă ş ă ş ă ţ ă ţ antipatia era o insult adus la adresa francezilor.ă ă

– Mitterand a fost un om îndr zne , îi r spunse în cele din urm , cu abilitate.ă ţ ă ăSe spunea c fostul pre edinte al Fran ei, sub patronajul c ruia fusese ridicat piramida, suferea de un "complex ală ş ţ ă ă

faraonilor". Unicul responsabil al amplas rii unei serii întregi de obeliscuri i alte artefacte egiptene în Paris, Mitterandă ş avusese pentru cultura egiptean o pasiune atât de devoratoare, încât francezii îl numeau înc i ast zi "Sfinxul".ă ăş ă

– Cum se nume te c pitanul dumneavoastr ? întreb Langdon, ca s schimbe subiectul.ş ă ă ă ă– Bezu Fache, îi r spunse oferul, în timp ce se apropiau de intrare. Noi îi spunem ă ş Le Taureau.Langdon îi arunc o privire mirat , întrebându-se dac to i francezii or fi având asemenea misterioase porecleă ă ă ţ

animaliere.– Îi spune i c pitanului dumneavoastr "Taurul"?ţ ă ăLocotenentul î i arcui sprâncenele:ş– Franceza dumneavoastr este mai bun decât vre i s recunoa te i, ă ă ţ ă ş ţ monsieur Langdon."Franceza mea e de doi bani, dar la iconografia zodiacal m pricep bine." ă ă Taurus însemna clar "taur"; la urma urmei,

astrologia este un limbaj universal.Locotenentul opri motorul i-i ar t , printre dou fântâni, o u pe una dintre fe ele piramidei:ş ăă ă şă ţ– Acolo este intrarea. Succes, monsieur!– Nu m înso i i?ă ţ ţ– Mi s-a ordonat s v conduc doar pân aici; m a teapt alte îndatoriri.ă ă ă ă ş ăLangdon oft i coborî. "V prive te; e treaba voastr , nu a mea."ăş ă ş ăAgentul porni motorul i demar .ş ăR mas ă singur, profesorul î i d du seama c îi era foarte u or s se r zgândeasc : putea s ias în strad , s ia un taxi iş ă ă ş ă ă ă ă ă ă ă ş

s se întoarc la hotel s - i continue somnul. Dar ceva îi spunea c , probabil, n-ar fi fost o idee tocmai bun .ă ă ă ş ă ăÎn timp ce se apropia de fântânile înconjurate parc de o bur fin , avu dintr-o dat ciudata impresie c trece un pragă ă ă ă ă

imaginar, spre o alt lume. Atmosfera ireal , ca de vis, a nop ii îl înv luia din nou. Cu numai dou zeci de minute în urm ,ă ă ţ ă ă ă dormea dus în camera lui de la hotel; acum edea în fa a unei piramide transparente conş ţ struite de "Sfinx'' i a tepta un poli istş ş ţ c ruia i se spunea "Taurul".ă

"Sunt prizonier într-un tablou de Salvador Dalí", î i spuse.şAjunse în fa a intr rii principale – o uria u rotativ . Holul ce se z rea dincolo de ea era pustiu i slab iluminat.ţ ă şă şă ă ă ş"S bat la u oare?"ă şăSe întreb dac vreunul dintre str luci ii egiptologi de la Harvard cioc nise vreodat la intrarea într-o piramid ,ă ă ă ţ ă ă ă

a teptând s i se r spund . Ridic mâna pentru a bate în sticl , dar, din semiînş ă ă ă ă ă tunericul de dincolo, se ivi o siluet care urcaă scara elicoidal . Era un b rbat brunet, foarte voinic, ce amintea de un neanderthalian, îmbr cat într-un costum negru la două ă ă ă rânduri care se chinuia parc s îi cuprind umerii la i. Avea picioare scurte i robuste, ce-i conă ă ă ţ ş fereau atunci când mergea un aer plin de for i de autoritate. Vorbea la un telefon mobil, dar încheie discu ia când ajunse la u i-i f cu lui Langdonţăş ţ şăş ă semn s intre:ă

– Sunt Bezu Fache, îl în tiin imediat ce trecu pragul. C pitan în DCPJ.ş ţă ăGlasul i se potrivea perfect cu înf i area – un huruit gutural ca trosnetul amenin tor al unei furtuni care se apropie.ăţş ţăProfesorul îi întinse mâna:– Robert Langdon.Palma uria a c pitanului se înf ur în jurul degetelor sale, cu o for care i le sşă ă ăş ă ţă trivi aproape:– Am v zut fotografia. Agentul dumneavoastr mi-a spus c Jacques ă ă ă Saunière însu i ş i-a f cut...ş ă– Domnule Langdon, îl întrerupse Bezu Fache fixându-l cu ochii s i ca de abanos, ce a i v zut dumneavoastr înă ţ ă ă

fotografie nu este decât începutul.

4

C pitanul Bezu Fache mergea ca un taur furios, cu umerii s i la i tra i spre spate i b rbia bine înfipt în piept. P rulă ă ţ ş ş ă ă ă negru, pe care î i d duse din bel ug cu gel, îi lucea lins spre cre tet, eviden iindu-i nasul ca un cioc de vultur ce p rea s -iş ă ş ş ţ ă ă â neasc dintre arcadele proeminente i-l preceda parc în mers aidoma provei unui vas de r zboi. Ochii negri ca t ciuneleţ ş ă ş ă ă ă

p reau s ard p mântul din fa a lui, radiind o limpezime t ioas ce nu-i dezmin ea reputa ia de inflexiă ă ă ă ţ ă ă ţ ţ bil severitate în toateă privin ele.ţ

Langdon îl urm pe celebra scar de marmur ce cobora spre atriumul de sub piramida de sticl . În drum, trecur peă ă ă ă ă lâng doi reprezentan i ai Poli iei Judiciare înarma i cu mitraliere. Mesajul era clar: nimeni nu intr i nu iese de aici f ră ţ ţ ţ ă ş ă ă binecuvântarea c pitanuă lui Fache.

Când coborau, Langdon sim i un tremur familiar. Prezen a lui Fache putea fi catalogat oricum, numai primitoare, nu,ţ ţ ă i la acea or , Luvrul însu i avea un aer aproape mortuar. Scara, aidoma unei s li de teatru în timpul reprezenta iilor, eraş ă ş ă ţ

luminat de mici spoturi încastrate în fiecare treapt . Profesorul î i auzea ecoul pa ilor reveră ă ş ş berând în sticla de deasupra.

7

Privi în sus i, dincolo de acoperi ul transparent, z ri jeturile de ap ale fântânilor.ş ş ă ă– V place? îl întreb Fache, f când un semn în sus cu b rbia sa p trat .ă ă ă ă ă ăLangdon oft , prea obosit pentru astfel de jocuri:ă– Da, piramida dumneavoastr este magnific .ă ă– O cicatrice pe fa a Parisului!ţ"Una la mâna!" î i spuse profesorul; cu siguran , gazda lui era un tip greu de mul umit. Oare Bezu Fache avea habar cş ţă ţ ă

piramida aceasta fusese construit , la cererea expres a pre edintelui Mitterand, din exact 666 de panouri de sticl – oă ă ş ă solicitare bizar , care a fost mereu obiectul unei controverse pentru fanii conspiă ra iilor, care pretindeau c 666 este num rulţ ă ă Satanei.

Profesorul hot rî c ar fi mai bine s nu mai deschid îns acest subiect.ă ă ă ă ăPe m sur ce coborau tot mai mult, vasta deschidere de jos ap ru treptat din întuneric. Aflat la aptesprezece metri înă ă ă ş

subteran, holul de curând construit al Luvrului se întindea în fa a lor aidoma unei grote imense. Decorat cu marmur bej,ţ ă pentru a se armoniza cu fa ada de culoarea mierii, holul era, de obicei, un furnicar de turi ti, înv luit în lumina soarelui.ţ ş ă Acum îns , era pustiu i întunecat, atmosfera era înghe at , de cript .ă ş ţ ă ă

– Dar personalul care asigur în mod obi nuit paza muzeului? întreb Langdon.ă ş ă– En quarantaine, replic Fache, de parc profesorul ar fi pus la îndoial capacitatea subordona ilor s i. Evident, înă ă ă ţ ă

seara asta aici a p truns cineva care nu trebuia s-o fac . To i paznicii de noapte se afl acum în Aripa Sully, pentruă ă ţ ă interogatoriu. Pentru moment agen ii mei se ocup de securitatea muzeului.ţ ă

Langdon încuviin , mergând repede pentru a ine pasul cu c pitanul.ţă ţ ă– Cât de bine îl cuno tea i pe Jacques ş ţ Saunière? îl întreb c pitanul.ă ă– De fapt, nu-l cuno team deloc. Nu l-am întâlnit niciodat .ş ăFache p ru surprins:ă– În seara aceasta urma s v vede i pentru prima dat ?ă ă ţ ă– Da. Trebuia s ne întâlnim la recep ia care a avut loc la Universitatea American , dup conferin a pe care am inut-o,ă ţ ă ă ţ ţ

îns domnia sa nu a ap rut.ă ăFache mâzg li ceva într-un carne el. În timp ce mergea, Langdon z ri i cea de-a doua piramid a Luvrului, mai pu ină ţ ă ş ă ţ

cunoscut decât prima: ă La Pyramide Inversée – un uria pinten de sticl cu vârful în jos, ce cobora din plafon ca o stalactit .ş ă ă Fache îl îndrum pe un ir scurt de trepte care duceau spre intrarea arcuita într-un tunel deaă ş supra c ruia era scris: ă "DENON". Aripa Denon era cea mai cunoscut dintre cele trei sec iuni principale ale muzeului.ă ţ

– Cine a solicitat întrevederea din aceast sear ? îl întreb Fache brusc. El sau dumneavoastr ?ă ă ă ăÎntrebarea îi p ru oarecum ciudat :ă ă– Domnul Saunière, r spunse Langdon, în timp ce intrau în tunel. Secretara sa m-a contactat cu câteva s pt mâni înă ă ă

urm prin e-mail; eful ei auzise c urma s sus in o conferin luna aceasta în Paris i voia s profite de ocazie pentru aă ş ă ă ţ ţă ş ă discuta o anumit proă blem cu mine.ă

– Ce s discute?ă– Nu tiu. Despre art , b nuiesc. Aveam acelea i preocup ri.ş ă ă ş ăC pitanul p rea sceptic:ă ă– i nu ave i Ş ţ nici o idee despre ce urma s vorbi i?ă ţChiar nu avea. La început fusese curios, dar nu dorise s -l deă ranjeze solicitând prea multe detalii. În cercurile de

specialitate, se tia c apreciatulş ă Jacques Saunière era un om discret i retras, care accepta foarte rar s ias în public, iş ă ă ş Langdon nu putea decât s fie recunosc tor pentru ocazia ce i se oferise.ă ă

– Domnule Langdon, ave i m car ţ ă o vag idee ă despre ce anume ar fi vrut s discute cu dumneavoastr în seara în care aă ă fost ucis? Ne-ar fi de mare ajutor!

Caracterul direct al întreb rii îl deranjase:ă– Chiar nu-mi pot imagina! Nu am întrebat. M-am sim it onorat de solicitarea domniei sale. Am admirat dintotdeaunaţ

ceea ce a f cut domnul ă Saunière; folosesc adesea textele sale ca material pentru cursurile pe care le predau.Fache not i acest lucru în carne elul s u.ăş ţ ăAjunseser pe la jum tatea tunelului spre Aripa Denon i, la cap tul s u, se z reau deja cele dou sc ri rulante, ambeleă ă ş ă ă ă ă ă

imobile acum.– A adar, avea i preocup ri comune...ş ţ ă– Da. Mai mult decât atât, mi-am petrecut o mare parte din anul trecut lucrând la planul unei c r i care se ocup deă ţ ă

domeniul principal de specialitate al domnului Saunière. Eram ner bd tor s -i "fur" cât mai multe cuno tin e.ă ă ă ş ţFâche se holb la el:ă– Cum?Ceea ce exprima chipul lui era probabil greu de redat prin cuvinte.– Voiam sa aflu ideile domniei sale cu privire la acest subiect.– În eleg. i care era subiectul?ţ ŞLangdon ezit , ne tiind exact cum s se exprimeă ş ă :– În esen , manuscrisul trateaz iconografia vener rii diviniţă ă ă t ilor feminine – conceptul sanctit ii feminine i arta,ăţ ăţ ş

respectiv simbolurile, asociate acesteia.C pitanul î i trecu o mân prin p rul des:ă ş ă ă– i Ş Saunière se pricepea la asta?– Mai bine decât oricine altcineva.– În eleg...ţLangdon î i d du seama, de fapt, c Fache nu în elegea deloc. Jacques ş ă ă ţ Saunière era considerat cel mai prestigios

iconograf în materie de divinit i feminine. Pe lâng faptul c era pasionat de relicvele ce aminteau de fertilitate, de culteleăţ ă ă Zei ei, de Wicca i de sacrul feminin, în timpul celor dou zeci de ani în care fusese cusţ ş ă todele muzeului, Saunière d ruiseă

8

Luvrului cea mai bogata colec ie de art referitoare la divinit ile feminine: securi din piatr proveţ ă ăţ ă nite de la cel mai vechi templu de la Delphi, baghete de aur cu caduceu, sute de cruci egiptene care sem nau cu ni te îngera i, zorn itoare folosite înă ş ş ă Egiptul antic pentru alungarea duhurilor rele i o uimitoare diversitate de statuete înf i ându-l pe Horus al ptat de zei a Isis.ş ăţş ă ţ

– Poate c ă Saunière tia despre manuscrisul dumneavoastr , suger Fache. i a propus aceast întrevedere pentru a- iş ă ă Ş ă ş oferi ajutorul.

Langdon cl tin din cap:ă ă– Nu tie înc nimeni despre cartea mea. Este înc în stadiul de schi i n-am ar tat-o deocamdat nim nui, cu excep iaş ă ă ţăş ă ă ă ţ

editorului meu.C pitanul r mase t cut, iar profesorul nu pomeni nimic despre ă ă ă motivul pentru care nu ar tase manuscrisul nim nui.ă ă

"Schi a" de trei sute de pagini – numit provizoriu ţ ă Simbolurile sacrului feminin pierdut – propunea o interpretare cât se poate de neconven ional a iconoţ ă grafiei religioase, fiind capabil s stârneasc aprige controverse.ă ă ă

Ajuns aproape de sc rile rulante acum imobile, Langdon se opri brusc, dându- i seama c ă ş ă Fache nu se mai afla lâng el.ă Se întoarse i-l v zu stând în dreptul unui ascensor de serviciu.ş ă

– Vom lua liftul, spuse acesta. Galeria se afl – nu m îndoiesc c ti i – prea departe pentru a putea merge acolo pe jos.ă ă ăş ţDe i tia c ascensorul avea s scurteze considerabil drumul de dou etaje pân în Aripa Denon, Langdon nu se mi c .ş ş ă ă ă ă ş ă– S-a întâmplat ceva?Fache inea u a deschis , p rând ner bd tor.ţ ş ă ă ă ăProfesorul oft adânc, aruncând o ultima privire spre scara ruă lant . "Nu, nu s-a întâmplat nimic", se min i singur,ă ţ

îndreptându-se spre lift. În copil rie, c zuse într-un pu abandonat i aproape c se înecase dup ce b tuse apa cu bra ele oreă ă ţ ş ă ă ă ţ întregi, înainte de a fi, în sfâr it, salvat. De atunci, suporta cu greu spa iile închise – ascenş ţ soare, sta ii de metrou, s li deţ ă squash. "Ascensorul este o ma in rie cât se poate de sigur ", încerc s se conving , f r a reu i câtu i de pu in. "Ba e o cutieş ă ă ă ă ă ă ă ş ş ţ mic de fier atârnat deasupra unui pu închis!" inându- i r suflarea, p i în cabin . U ile se închiser i adrenaliă ă ţ Ţ ş ă ăş ă ş ă ş na începu s -i pompeze în vene.ă

"Dou etaje. Zece secunde."ă– Dumneavoastr i domnul ă ş Saunière, spuse Fache îndat ce lifă tul porni, n-a i vorbit niciodat unul cu cel lalt? N-a iţ ă ă ţ

corespondat? Nu v-a i trimis niciodat mesaje electronice?ţ ăAlt întrebare ciudat :ă ă– Nu. Niciodat .ăC pitanul î i înclin capul pe um r, de parc a a i-ar fi notat faptul în minte. F r a mai spune ceva, se holb la u ileă ş ă ă ă ş ş ă ă ă ş

de crom ale cabinei.Între timp, Langdon încerca s - i concentreze aten ia asupra a orice altceva decât asupra celor patru pere i din jurul lui.ă ş ţ ţ

Reflectat în luciul metalic al u ilor, z ri acul de cravat al lui Fache – un cruciş ă ă fix de argint b tut cu treisprezece pietre de onixă negru. Surprinz tor! Simbolul era numit ă crux gemmata – o cruce cu treisprezece geme – o ideogram cre tin reprezentându-ă ş ăi pe Iisus i pe cei doiş sprezece apostoli. Profesorul nu s-ar fi a teptat ca un c pitan al Poli iei Franceze s - i afi eze atât deş ă ţ ă ş ş deschis preferin ele religioase. Dar, la urma urmei, se aflau în Fran a; cre tinismul nu era aici atât o religie, cât, mai degrab ,ţ ţ ş ă un drept dobândit prin na tere.ş

– Este o crux gemmata! izbucni Fache pe nea teptate.şTres rind, Langdon î i ridic privirea i v zu ochii c pitanului fixa i asupra lui în oglinda u ilor.ă ş ă ş ă ă ţ şAscensorul se opri în sfâr it i profesorul coborî repede, ner bd tor s simt iar i spa iul larg-deschis pe care i-lş ş ă ă ă ă ăş ţ

ofereau spa ioasele galerii ale Luvrului. Lumea în care p i nu sem na deloc cu ceea ce tia el i, surprins, se opri locului.ţ ăş ă ş şFache se întoarse spre el:– Îmi închipui c n-a i v zut niciodat Luvrul în afara orelor de program.ă ţ ă ă"Ba bine c nu!" î i spuse profesorul, încercând s se orienteze.ă ş ăDe obicei impecabil iluminate, galeriile muzeului erau acum cufundate într-un întuneric straniu. În locul luminii de un

alb str luciă tor ce se rev rsa în mod obi nuit de sus, o palid lucire ro iatic p rea s emane din podea, petice intermitente deă ş ă ş ă ă ă lumin stacojie p tând parc ici i colo pardoseala.ă ă ă ş

Privind în lungul coridorului întunecat, Langdon î i d du seama c trebuia s se a tepte la aceste lucruri. Toate marileş ă ă ă ş galerii de art ale lumii utilizau lumina ro ie pe timp de noapte – surse de iluminat slabe, amplasate strategic, cât mai jos, careă ş s permit personalului s se deplaseze, protejând concomitent obiectele de art împotriva riscului de supraexpunere laă ă ă ă lumin . În noaptea aceasta îns , atmosfera din muzeu era ap s toare. Umbre lungi se întindeau pretutindeni, iar înalteleă ă ă ă plafoane boltite p reau un h u apropiat i negru.ă ă ş

– Pe aici, îl conduse c pitanul, cotind la dreapta i p trună ş ă zând într-un labirint de galerii.Langdon îl urm . Treptat, ochii i se obi nuiau cu întunericul. Pretutindeni, în jur, începeau s se z reasc tablouri deă ş ă ă ă

format mare, aidoma unor fotografii ce se developau în fa a lui, de parc ar fi fost într-o imens camer obscur . Din picturi,ţ ă ă ă ă zeci de ochi p reau c le urm resc pa ii. În aer plutea cunoscutul miros de muzeu – o usc ciune deionizat în care se sim eaă ă ă ş ă ă ţ vag prezen a carbonului, rezultat al dezumidificatoarelor cu filtru de c rbune ce func ionau continuu, pentru a contracaraţ ă ţ prezen a dioxidului de carbon coroziv degajat de respira ia vizitatorilor.ţ ţ

Montate aproape de plafon, la vedere, camerele de supraveghere transmiteau un mesaj clar: "V vedem pe to i. Nuă ţ atinge i nimic!"ţ

– Este vreuna real ? întreb Langdon, ar tând spre camere.ă ă ă– Sigur c nu.ăProfesorul nu era deloc surprins. Supravegherea video în muzee atât de mari era ineficient i extrem de costisitoare.ă ş

Zecile de kilometri de galerii ale Luvrului ar fi necesitat sute de tehnicieni doar pentru a monitoriza înregistr rile. Majoritateaă institu iilor de acest gen foloseau în prezent a a-numita "securitate de re inere". "În loc s ii ho ii afar , îi închizi în untru."ţ ş ţ ă ţ ţ ă ă Sistemul era activat dup sfâr itul programului de vizit i, dac un ho desprindea de pe perete o oper de art , ie irileă ş ă ş ă ţ ă ă ş compartimentalizate se blocau în jurul galeriei respective, infractorul trezindu-se închis chiar înainte de sosirea poli iei.ţ

Ecoul unor voci r sun undeva, în fa , pe coridor. Zgomotul p rea c vine dintr-o ni înc p toare, situat în dreapta;ă ă ţă ă ă şă ă ă ă

9

din interior, o lumin puternic se rev rsa pe culoar.ă ă ă– Biroul custodelui, îi explic Fache.ăLangdon arunc o privire în luxosul birou al ă lui Saunière – lambriuri în tonuri calde, picturi ale vechilor mae tri i oş ş

mas de lucru enorm , pe care trona o machet de o jum tate de metru în l ime a unui cavaler în armur complet . Câ ivaă ă ă ă ă ţ ă ă ţ agen i de poţ li ie se agitau prin înc pere, vorbind la telefon sau notând diverse lucruri. Unul dintre ei se a ezase la biroul ţ ă ş lui Saunière i scria ceva la un laptop. Sanctuarul profesional al custodelui devenise între timp un veritabil cartier general alş DCPJ, în aceast noapte.ă

– Messieurs, strig Fache i toate capetele se întoarser . ă ş ă Ne nous dérangez pas sous aucun prétexte. Entendu?Cei din înc pere cl tinar din cap în sens afirmativ.ă ă ăLangdon ag ase destule pl cu e cu ăţ ă ţ "NE PAS DÉRANGER" pe u ile camerelor de hotel pentru a ti ce le ordonaseş ş

c pitanul: nimeni, sub nici un motiv, nu avea voie s -i deranjeze.ă ăP r sind înc perea ticsit de agen i, Fache îl conduse mai departe, pe coridor. La vreo treizeci de metri în fa , se vedeaă ă ă ă ţ ţă

poarta de trecere c tre cea mai popular sec iune a muzeului – ă ă ţ La Grande Galerie – un culoar ce p rea f r sfâr it i careă ă ă ş ş g zduia cele mai valoroase capodopere ale mae trilor italieni. Langdon î i d duse deja seama c aici z cea cadavrulă ş ş ă ă ă custodelui; celebrul parchet al Marii Galerii se distingea clar în fotografia pe care i-o ar tase Fache.ă

Când se apropiar , profesorul v zu c intrarea era blocat de un enorm grilaj de o el, ce aducea cu por ile casteleloră ă ă ă ţ ţ medievale, menite s fac fa a hoardelor barbare.ă ă ţ

– Securitate de re inere, spuse c pitanul.ţ ăChiar i în întuneric, grilajul era impun tor; p rea c ar face fa pân i unui tanc. Profesorul î i lipi fa a de gratii iş ă ă ă ţă ă ş ş ţ ş

privi dincolo, spre Marea Galerie.– Dup dumneavoastr , domnule Langdon.ă ă"Dup mine, dar unde?"ăFache îi ar t spre pardoseala de la baza grilajului. Din cauza luminii foarte slabe, nu observase; acum îns , privind înăă ă

jos, v zu c bariera de fier era ridicat de la podea cu pu in peste jum tate de metru.ă ă ă ţ ă– Zona este înc inaccesibil personalului de paz al muzeului, îi spuse c pitanul. Echipa mea ă ă ă ă de la Police Technique et

Scientifique tocmai i-a încheiat lucrul aici. V rog s v strecura i pe dedesubt.ş ă ă ă ţLangdon se holb la spa iul îngust de la picioarele lui i apoi la masivul grilaj de o el. "Probabil c glume te!" Poartaă ţ ş ţ ă ş

sem na cu o ghiă lotin gata s -l fac buc i pe cel care ar fi încercat s treac dincolo.ă ă ă ăţ ă ăFache bomb ni ceva în francez i se uit la ceas. Se l s în geă ă ş ă ă ă nunchi i, târându-se pe podea, trecu dincolo. Apoi seş

ridic în picioare i-l privi pe Langdon printre gratiile de fier.ă şProfesorul suspin . Sprijinindu-se cu palmele pe parchetul lusă truit, se întinse pe burt i î i împinse trupul pe dedesubt.ăş ş

Gulerul sacoului s u de tweed se ag îns într-o gratie i, încercând s -l desprind , se lovi cu ceafa de bara de o el.ă ăţă ă ş ă ă ţ"Istea a mi care, Robert!" se laud singur i apoi izbuti s treac dincolo. În timp ce se ridica în picioare, î i spuse c ,ţ ş ă ş ă ă ş ă

probabil, îl a tepta o noapte foarte lung .ş ă

5

Murray Hill Place – noul sediu na ional al Opus Dei i totodat centru de conferin e – este amplasat la num rul 243 peţ ş ă ţ ă Lexington Avenue, în New York. Cl direa, cu o suprafa de 12 000 de metri p tra i, care costase peste 47 de milioane deă ţă ă ţ dolari, este placat cu c r mid ro ie i calcar de Indiana. Proiectat de May & Pinska, sediul cuprinde mai bine de o sut deă ă ă ă ş ş ă dormitoare, ase s li de mese, biblioteci, s li de conferin e, de studiu i birouri. La etajele doi, opt i aisprezece se afl câte oş ă ă ţ ş ş ş ă capel decorat cu marmur i marchet rie. Etajul al aptesprezecelea este în întregime reziden ial. B rba ilor le esteă ă ă ş ă ş ţ ă ţ rezervat intrarea principal , de pe Lexington Avenue; femeile folosesc o u de pe o strada lateral i, cât timp se afl înă ă şă ă ş ă cl dire, sunt "separate acustic i vizual" de b rba i.ă ş ă ţ

Cu pu in timp în urm , în seara aceea, în intimitatea apartamenţ ă tului s u de la ultimul etaj, episcopul ă Manuel Aringarosa î i strânş sese câteva lucruri într-o mic valijoar i se îmbr case în tradi ioă ăş ă ţ nala sutan neagr . În mod normal, i-ar fi pus brâulă ă ş în jurul taliei, dar ast zi avea s c l toreasc în public i prefera s nu atrag prea mult aten ia. Numai cei mai ageri ar fiă ă ăă ă ş ă ă ţ remarcat inelul episcopal din aur de 14 carate, cu ametist i diamante de pe degetul s u. Arunş ă cându- i sacul pe um r, rosti înş ă gând o rug ciune i coborî în hol, unde oferul s u personal îl a tepta pentru a-l conduce la aeroport.ă ş ş ă ş

Acum, la bordul unui avion cu destina ia Roma, Aringarosa privea în jos, spre Atlantic. Soarele apusese deja, darţ episcopul tia c steaua sa urmeaz s r sar . "În seara aceasta, b t lia va fi câ tigat ",ş ă ă ă ă ă ă ă ş ă

Î i spuse, amintindu- i cu uimire c , numai cu câteva luni în urm , se sim ea neputincios în fa a celor care amenin auş ş ă ă ţ ţ ţ s -i distrug imperiul.ă ă

În calitatea sa de pre edinte general al congrega iei Opus Dei, episcopul Aringarosa î i petrecuse ultimii zece aniş ţ ş popularizând mesajul "Lucr rii Domnului" adic , literal, al lui ă ă Opus Dei. Fondat în 1928 de preotul spaniol Josemaría Escrivá, ordinul promova revenirea la valorile catolice tradi ionale i le recomanda membrilor s i s accepte sacrificii uria eţ ş ă ă ş în spiritul Lucr rii Domnului.ă

Filozofia tradi ionalist a congrega iei a luat na tere în Spania, înaintea regimului franchist, dar, o dat cu publicarea înţ ă ţ ş ă 1934 a c r ii lui ă ţ Escrivá, Calea – 999 de subiecte de medita ie pentru a împlini Lucrarea Domnului în via a personal ,ţ ţ ă mesajul organiza iei se propaţ gase, practic, în lumea întreag . Acum, cu peste patru milioane de exemplare ale c r ii traduse înă ă ţ patruzeci i dou de limbi, Opus Dei constituia o for interna ional . Sedii, centre de înv mânt i chiar universit i luaserş ă ţă ţ ă ăţă ş ăţ ă fiin în aproape toate metropolele. Opus Dei era cea mai dinamic i mai stabil din punct de vedere financiar orgaţă ă ş ă niza ieţ catolic . Din p cate îns , Aringarosa constatase c în aceasta er a cinismului religios, a cultelor i a evangheliz rilor prină ă ă ă ă ş ă intermediul televiziunii, for a i averea congrega iei sale stârneau nenum rate suspiciuni.ţ ş ţ ă

– Mul i sus in c Opus Dei este un cult care spal creiere, spuneau adesea reporterii. Al ii sunt de p rere c sunte i oţ ţ ă ă ţ ă ă ţ

10

societate secret cre tin ultraconservatoare. Dumneavoastr cum v considera i?ă ş ă ă ă ţ– Opus Dei nu este nici una, nici alta, obi nuia episcopul s le r spund r bd tor. Suntem o Biseric Catolic . Suntem oş ă ă ă ă ă ă ă

congrega ie de catolici care i-au ales ca prioritate respectarea riguroas , în via a de zi cu zi, a doctrinei catolice.ţ ş ă ţ– Lucrarea Domnului include, oare, în mod necesar leg mintele de castitate, dona iile financiare i isp irea p cateloră ţ ş ăş ă

prin autoflagelare i folosirea brâului ş cilice?– Aceste lucruri sunt valabile doar pentru o mic parte din adep ii Opus Dei. Exist numeroase niveluri de implicare.ă ţ ă

Mii de membri ai congrega iei noastre sunt persoane c s torite, cu familie, care împlinesc Lucrarea Domnului în comunit ileţ ă ă ăţ în care tr iesc. Al ii prefer via a ascetic în cadrul re edin elor noastre. Aceste op iuni sunt personale, dar to i membrii Opusă ţ ă ţ ă ş ţ ţ ţ Dei împ rt esc aceă ăş la i el: s fac lumea mai bun împlinind Lucrarea Domnului. Deş ţ ă ă ă sigur c acesta este un el admirabil.ă ţ

Ra iunea nu func iona îns decât destul de rar. Presa era totdeauţ ţ ă na atras de scandal, iar, la fel ca majoritateaă organiza iilor mari, Opus Dei avea în rândurile sale i câteva suflete r t cite, care arunţ ş ă ă cau o umbr îndoielnic asupra întregiiă ă congrega ii.ţ

Cu dou luni în urm , un grup Opus Dei de la o universitate din Midwest fusese prins c îi droga cu mescalin pe noiiă ă ă ă recru i, în efortul lor de a le induce o stare euforic u or de confundat cu o experien religioas . Un student de la o altţ ă ş ţă ă ă universitate folosise brâul cilice mai des decât cele dou ore pe zi recomandate, i conă ş tractase o infec ie aproape letal . Înţ ă Boston, cu pu in timp în urm , un tân r bancher disperat î i donase congrega iei toate economiile de o via , i apoi încercaseţ ă ă ş ţ ţă ş s se sinucid .ă ă

"Oi nep storite i r t cite", î i spuse Aringarosa, cu sufletul îndurerat.ă ş ăă şCel mai r u dintre toate fusese, desigur, procesul intens mediatizat al spionului FBI, Robert Hanssen. Pe lâng faptul că ă ă

era un membru marcant al Opus Dei, acesta manifesta un comportament sexual deviant, procesul relevând c omul ascunseseă camere video în propriul s u dormitor, astfel încât prietenii s -l poat urm ri în timp ce f cea sex cu so ia lui. "Aceasta nuă ă ă ă ă ţ este în nici un caz distrac ia favorit a unui catolic pios", remarcase judec torul.ţ ă ă

Din nefericire, toate aceste incidente culminaser cu fondarea Re elei de Supraveghere a Opus Dei (RSOD). Peă ţ popularul website al grupului – www.odan.org – erau prezentate relat ri înfrico toare ale fo tilor membri ai congrega iei,ă şă ş ţ care avertizau în privin a riscurilor la care se expun nou-veni ii. Presa numea acum Opus Dei "Mafia lui Dumnezeu" sauţ ţ "Secta lui Hristos".

"Ne temem de ceea ce nu în elegem", î i spunea Aringarosa, întrebându-se dac to i ace ti critici tiau câte vie iţ ş ă ţ ş ş ţ luminase congrega ia; grupul se bucura de întreaga sus inere i de binecuvântare a Vaticanului. "Opus Dei este un ordinţ ţ ş personal al Papei însu i."ş

Recent îns , congrega ia se v zuse amenin at de o for infinit mai puternic decât presa... un du man nea teptat, deă ţ ă ţ ă ţă ă ş ş care Aringarosa nu avea cum s se ascund . Cu cinci luni în urm , întreaă ă ă ga structur de putere a congrega ie se zdruncinase iă ţ ş episcopul înc nu- i revenise din acest oc.ă ş ş

"Habar n-au ce r zboi au pornit", opti Aringarosa ca pentru sine, privind întinderea întunecat a oceanului.ă ş ăPentru o clip , î i z ri imaginea oglindit în geam – o fa brun i alungit , dominat de nasul borc nat i strâmb,ă ş ă ă ţă ă ş ă ă ă ş

strivit de un pumn în Spania, pe când era doar un tân r misionar. Acum, abia dac mai observa defectul fizic; Aringarosaă ă tr ia într-o lume a spiritului, nu într-una a c rnii.ă ă

Pe când survolau Portugalia, telefonul celular din buzunar începu s vibreze. În ciuda reglement rilor care interziceauă ă utilizarea telefoanelor mobile în timpul zborului, episcopul tia c nu putea risca s piard acest apel. Un singur om aveaş ă ă ă num rul lui – omul care îi expediase telefonul prin po t . Emo ionat, Aringarosa r spunse.ă ş ă ţ ă

– Da?– Silas a localizat cheia de bolt . Se afl în Paris. În Biserica Saint-Sulpice.ă ăEpiscopul surâse:– Înseamn c suntem aproape.ă ă– O putem ob ine imediat. Dar avem nevoie de influen a dumitale.ţ ţ– Desigur! Spune-mi ce trebuie s fac!ăCând Aringarosa închise telefonul, inima îi b tea cu putere. Privind iar i pierdut în noapte, se sim ea mic în fa aă ăş ţ ţ

evenimentelor pe care tocmai le pusese în mi care.ş

La 800 de kilometri dep rtare, Albinosul pe nume Silas st tea aplecat în fa a unei chiuvete i î i sp la sângele de peă ă ţ ş ş ă spate, urm rind cum firi oarele ro ii se pierd în ap . "Stropi-m -vei cu isop i m voi cura i", se rug , folosind cuvinteleă ş ş ă ă ş ă ţ ă Psalmilor. "Sp la-m -vei i mai vârtos decât z pada m voi albi."ă ă ş ă ă

Anticipând cele ce vor urma, fu cople it de entuziasm, lucru pe care nu-l mai sim ise niciodat de când sfâr ise cu via aş ţ ă ş ţ de dinainte. Acum era, deopotriv , surprins i încântat. De zece ani urma ă ş Calea, isp indu- i p catele... tergând violen a dinăş ş ă ş ţ trecutul s u. În seara asta îns , totul revenise în for . Ura pe care se str duise atât de mult s-o îngroape reizbucnise; nu-iă ă ţă ă venea s cread cât de repede reînviă ă ase tot trecutul s u. i, o dat cu el, ie iser la suprafa , fire te, i vechile lui talente.ă Ş ă ş ă ţă ş ş Pu in ruginite, dar înc mai puteau fi folosite.ţ ă

"Mesajul lui Iisus este un mesaj al p cii... al nonviolen ei... al iubirii." Acesta era mesajul pe care Silas îl înv ase chiară ţ ăţ de la început i pe care-l purta în inima sa. i totu i, acesta era mesajul pe care du manii lui Hristos amenin au s -l distrug .ş Ş ş ş ţ ă ă "Cei care-L amenin pe Dumnezeu cu for a, de for vor pieri. Iute i de nest vilit."ţă ţ ţă ş ă

De dou mii de ani, solda ii cre tini î i ap rau credin a împotriă ţ ş ş ă ţ va celor care încercau s-o sugrume. Iar în aceast sear ,ă ă Silas fusese chemat la lupt .ă

Pansându- i r nile, îmbr c roba cu glug , lung pân la glezne. Era simpl , din lân neagr , accentuându-i albul pieliiş ă ă ă ă ă ă ă ă ă i al pârului. Dup ce- i înf ur brâul în jurul mijlocului, î i trase gluga pe cap i se studie în oglind . "Roata s-a pus înş ă ş ăş ă ş ş ă

mi care."ş

11

6

Dup ce reu ise s treac pe sub grilajul de siguran , Robert Langdon avea în fa culoarul lung i adânc al Mariiă ş ă ă ţă ţă ş Galerii. Pe ambele sale laturi, zidurile se în l au pân la zece metri, disp rând parc în întunericul de sus. Lic rirea ro iatic aă ţ ă ă ă ă ş ă luminilor de serviciu proiecta o aur nefireasc asupra zecilor de Tiziano, da Vinci sau Caravaggio. Naturi moarte, sceneă ă religioase i peisaje completau seria de portrete ale nobililor i politicienilor de demult.ş ş

De i în Marea Galerie erau expuse cele mai celebre opere ale mae trilor italieni, mul i vizitatori considerau cş ş ţ ă principala atrac ie era, de fapt, podeaua de parchet. Construit din dale de stejar disţ ă puse în diagonal astfel încât creau ună ame itor tipar geometric, podeaua crea o efemer iluzie optic – o re ea multidimensional care le oferea vizitatorilorţ ă ă ţ ă impresia c plutesc prin galerie pe o suprafa în continu schimbare.ă ţă ă

Privind la rândul lui pardoseala, Langdon z ri un obiect la numai câ iva metri spre stânga, înconjurat de o band cuă ţ ă însemnele poli iei. Uluit, profesorul se r suci spre Fache:ţ ă

– Acela de acolo, de pe podea... e un Caravaggio?C pitanul încuviin f r s -l priveasc .ă ţă ă ă ă ăTabloul valora probabil peste dou milioane de dolari, i totu i z cea pe jos, ca un afi rupt.ă ş ş ă ş– Ce mama dracului caut acolo, pe podea?ăFache se încrunt , deloc impresionat de iritarea luiă– Ne afl m la locul unei crime, domnule Langdon. Nu am atins nimic. Tabloul a fost smuls de pe perete de custode; a aă ş

a activat sistemul de securitate.Langdon privi în urm , spre grilajul de o el, încercând s - i dea seama ce se întâmplase de fapt.ă ţ ă ş– Custodele a fost atacat în biroul s u, s-a refugiat în Marea Galerie i a activat grilajul de securitate smulgând picturaă ş

aceea de pe perete. Grilajul a c zut instantaneu, împiedicând orice acces în inteă rior. Aceasta este unica u de intrare sauşă ie ire din aceast galerie.ş ă

Profesorul nu în elesese foarte bine.ţ– Deci custodele i-a blocat de fapt atacatorul în interiorul Marii Galerii?şFache cl tin din cap.ă ă– Grilajul l-a separat pe Saunière de cel care l-a atacat. Uciga ul a fost încuiat acolo, pe culoar, i l-a împu cat peş ş ş

Saunière printre gratii.C pitanul îi ar t o etichet portocalie ce atârna de una dintre barele por ii pe sub care trecuser :ă ăă ă ţ ă– Echipa PTS a identificat resturi de la un foc de arm .ă Asasinul a tras prin grilaj. Saunière a murit aici, în untru,ă

singur.Lui Langdon îi reveni în minte fotografia cadavrului. "Spuneau c el însu i i-a f cut ce i-a f cut." Privind nesfâr itulă ş ş ă ş ă ş

culoar ce se întindea în fa , întreb nedumerit:ţă ă– i unde e Ş cadavrul?Fache î i îndrept cravata prins în acul cruciform i o lu înainte.ş ă ă ş ă– Dup cum probabil ti i, Marea Galerie este lung .ă ş ţ ăLungimea exact – dac î i amintea el bine – era de aproximativ o jum tate de kilometru. La fel de impresionant era iă ă ş ă ă ş

l imea ei, în care ar fi înc put cu u urin dou trenuri a ezate unul lâng altul. Centrul culoarului era marcat de diverseăţ ă ş ţă ă ş ă statui sau urne de por elan, care constituiau totodat o elegant modalitate de a împ r i în dou fluxul de vizitatori.ţ ă ă ă ţ ă

T cut, Fache mergea cu pa i repezi pe partea dreapt a galeriei, cu ochii a inti i drept înainte. Profesorului ă ş ă ţ ţ i se p reaă aproape o lips de respect s fie gonit a a printre atâtea capodopere, f r a avea timp s le arunce m car o privire.ă ă ş ă ă ă ă

"Oricum, n-a vedea mai nimic în lumina asta!" î i spuse.ş şLumina palid îi stârnea amintiri nepl cute despre o experien similar din Arhivele Secrete ale Vaticanului. Aceastaă ă ţă ă

era o a doua paralel tulbur toare cu evenimentele în care era cât pe ce s - i piard via a cu un an în urm . Gândul îi zbură ă ă ş ă ţ ă ă din nou la Vittoria; nu se mai gândise la ea de luni de zile. Aproape c nu-i venea s cread c trecuse abia un an de atunci;ă ă ă ă parc se scurseser decenii. Totul p rea s se fi petrecut când va, într-o alt via . Ultima dat primise ve ti de la Vittoria înă ă ă ă ă ţă ă ş decembrie – o vedere în care îl anun a c pleac în Java pentru a- i continua cercet rile despre fizica interţ ă ă ş ă conexiunilor... ceva cu utilizarea sateli ilor pentru a urm ri migra iile bancurilor de pisici de mare. Profesorul nu- i f cuse niciodat iluzii c oţ ă ţ ş ă ă ă femeie precum Vittoria ar fi putut tr i al turi de el într-un campus universitar, dar povestea din Roma n scuse în sufletul luiă ă ă un sentiment special, o pasiune pe care niciodat nu- i imaginase c ar putea-o sim i. Preferin a lui dintotdeauna pentru via aă ş ă ţ ţ ţ de burlac i pentru libertatea pe care i-o oferea fusese zdrunciş nat din temelii... înlocuit parc de un gol nea teptat, careă ă ă ş crescuse de anul trecut pân acum.ă

C pitanul continua s mearg în ritm sus inut, i totu i înc nu se vă ă ă ţ ş ş ă edea nici un cadavru.– A ajuns Jacques Saunière atât de departe?– Victima a fost împu cat în stomac. Moartea a fost una lent ; agonia a durat, poate, mai mult de cincisprezece sauş ă ă

dou zeci de minute. În mod evident, domnul ă Saunière a fost un om cu o mare for psihic .ţă ăLangdon îl privi uluit:– Cincisprezece minute a durat pân când a reu it echipa de paz s ajung aici?ă ş ă ă ă– Fire te c nu. Securitatea a r spuns imediat dup ce s-a declan at alarma, dar a g sit Marea Galerie blocat . Prin grilajş ă ă ă ş ă ă

auzeau cum cineva se mi c la cel lalt cap t al culoarului, dar nu puteau s vad cine e. Au strigat, dar n-au primit nici unş ă ă ă ă ă r spuns. Presupunând c ar putea fi doar un infractor, au urmat litera regulamentului i au anun at Poli ia Judiciar . Noi amă ă ş ţ ţ ă fost pe pozi ii în cincisprezece minute. Când am ajuns, am ridicat grilajul atât cât s putem trece pe sub el i am trimisţ ă ş în untru doisprezece agen i înarma i, care au m turat întreaga lungime a galeriei, în încercarea de a-l prinde pe intrus.ă ţ ţ ă

– i?Ş– i n-au g sit pe nimeni în untru. Doar..., adaug Fache ar tând cu degetul undeva, în fa . Doar pe el.Ş ă ă ă ă ţăLangdon urm ri cu privirea direc ia indicat . La început, crezu c îi arat statuia de marmur din mijlocul galeriei. Îns ,ă ţ ă ă ă ă ă

12

când se apropie, reu i treptat s disting ceea ce se afla dup sculptur . La vreo treizeci de metri distan , un singur becş ă ă ă ă ţă suspendat pe un suport portabil forma pe podea o pat alb de lumin . În centrul acesteia, ca o insect expus la microscop,ă ă ă ă ă trupul custodelui z cea gol pe parchetul de stejară .

– A i v zut fotografia, spuse Fache, deci imaginea n-ar trebui s fie o surpriz pentru dumneavoastr .ţ ă ă ă ăLangdon sim i cum un fior de ghea îi urca pe coloana verteţ ţă bral , în fa a ochilor avea una dintre cele mai straniiă ţ

priveli ti pe care îi fusese dat s le vad vreodat .ş ă ă ă

Cadavrul livid al lui Jacques Saunière z cea pe podea, exact a a cum fusese imortalizat în fotografie. În timp ce st teaă ş ă aplecat asupra lui, încruntat în lumina aspr a becului, Langdon î i aminti c omul î i petrecuse ultimele minute din viaă ş ă ş ţă pozi ionându- i trupul în acest mod bizar.ţ ş

Saunière se inea destul ţ de bine pentru vârsta lui... iar acum întreaga sa musculatur era perfect vizibil . Î i scoseseă ă ş absolut toate hainele, le a ezase împ turite pe podea i apoi se a ezase cu fa a în sus în centrul galeriei, perfect pozi ionat înş ă ş ş ţ ţ lungul axei înc perii. Bra ele i picioarele îi erau întinse în l turi, ca acelea ale unui copil care încearc s fac un îngera înă ţ ş ă ă ă ă ş z pad ... sau poate ca ale unui om sfârtecat în patru de cine tie ce for invizibil .ă ă ş ţă ă

Chiar sub stern, o pat purpurie marca locul prin care p trunsese glon ul. Rana care sângerase surprinz tor de pu in,ă ă ţ ă ţ l sase în urm doar o b lticic închegat .ă ă ă ă ă

Ar t torul mâinii stângi a custodelui era, de asemenea, mânjit de sânge, de parc ar fi fost înmuiat în rana sângerând ,ăă ă ă pentru a crea cel mai bizar aspect al acestei imagini macabre; folosindu- i propriul sânge în chip de cerneal i abdomenulş ă ş drept pânz , Jacques ă Saunière î i desenase pe piele un simbol simplu – cinci linii drepte, care se intersectau formând o stea cuş cinci col uri.ţ

"Pentagrama."Steaua de sânge, cu centrul în dreptul ombilicului, d dea cadavrului un aer grotesc. Fotografia fusese cutremur toare,ă ă

dar acum, v zând scena cu propriii ochi, Langdon se sim ea din ce în că ţ e mai tulburat."Omul i-a f cut asta cu mâna lui!"ş ă– Domnule Langdon!Fache îl fixa din nou cu privirile sale întunecate.– Este o pentagram , r spunse el, vocea sunându-i cavernoas sub bol ile înalte. Unul dintre cele mai vechi simboluriă ă ă ţ

de pe P mânt. Fă olosit cu peste patru mii de ani înaintea lui Hristos.– i ce înseamn ?Ş ăProfesorul ezita întotdeauna când i se punea o întrebare de genul sta. Era ca i cum ar fi încercat s -i explice cuiva ceă ş ă

anume trebuie s -i sugereze o melodie; pentru fiecare individ, semnifica ia era alta; gluga alb ca a membrilor Ku Klux Klan-ă ţ ăului simboliza ur i rasism în Statele Unite, dar în Spania avea o puternic semnifica ie religioas .ăş ă ţ ă

– Simbolurile au semnifica ii diferite în func ie de circumstan e, r spunse în cele din urm . În esen , pentagrama esteţ ţ ţ ă ă ţă un simbol religios p gân.ă

Fache încuviin a:ţ– Adorarea diavolului.– Nu, îl corect profesorul, dându- i seama ca ar fi trebuit s - i aleag mai atent cuvintele. ă ş ă ş ă În zilele noastre, termenul

"p gân" a devenit aproape sinonim cu divinizarea diavolului – o eroare grav . Cuvântul provine, de fapt, din latinesculă ă paganus, care însemna locuitor al zonelor rurale. "Paginii" erau, de fapt, ranii needuca i, care practicau vechea religieţă ţ întâlnit la ar : a vener rii naturii. Atât de mare era teama Bisericii de cei care locuiau în ă ţ ă ă villes2, încât banalul termen "s tean" – ă vilain – a ajuns s defineasc un suflet tic los.ă ă ă

– Pentagrama, îi explic Langdon, este un simbol precre tin asociat cu venerarea naturii. Anticii considerau c lumeaă ş ă are dou componente – cea masculin i cea feminin . Zeii i zei ele lor colaborau pentru a men ine echilibrul de for e. Yin iă ăş ă ş ţ ţ ţ ş yang. Când masculinul i femininul se aflau în echilibru, în lume domnea armonia; dezechilibrul lor ducea la haos.ş Pentagrama, continu el ar tând spre abdomenul ă ă lui Saunière, este reprezentativ pentru componenta feminin a tuturoră ă lucrurilor – un concept pe care istoricii religiei îl numesc "femininul sacru" sau "Zei a". În mod cert, ţ Saunière tia acesteş lucruri.

– Adic el i-a desenat pe stomac simbolul unei ă ş zei e?ţÎntr-adev r, acest lucru era ciudat; Langdon nu putea decât s o recunoasc .ă ă ă– În sensul s u de baz , pentagrama o simbolizeaz pe Venus, zei a iubirii sexuale i a frumuse ii.ă ă ă ţ ş ţFache arunc o privire spre cadavru i morm i ceva.ă ş ă– Religiile antice se bazau pe ordinea divin a naturii, continu profesorul. Zei a Venus i planeta cu acela i numeă ă ţ ş ş

constituiau o entitate unic . Zei a î i avea locul ei pe cerul nop ii i era cunoscut sub mai multe nume – Venus, Steauaă ţ ş ţ ş ă R s ritului, I tar, Astarte, toate constituind concepte feminine pline de for , în rela ie cu natura i cu ă ă ş ţă ţ ş P mântul-Mamă ă.

C pitanul p rea mai tulburat acum decât la început, de parc ar fi preferat ideea vener rii diavolului.ă ă ă ăLangdon hot rî s nu-i mai povesteasc i despre cea mai uimiă ă ăş toare tr s tur a pentagramei, respectiv originea ă ă ă grafică

a leg turii sale cu zei a Venus. În tinere e, pe când studia astronomia, aflase cu uimire c planeta Venus schi a la fiecare optă ţ ţ ă ţ ani un pentagon perfect pe ecliptic . Atât de surprin i au fost anticii de acest fenomen, încât Venus i pentagrama ei auă ş ş devenit simbolurile perfec iunii, fruţ muse ii i ale caracteristicilor ciclice ale iubirii sexuale. Ca un tribut adus acestei planete,ţ ş grecii foloseau ciclul ei de opt ani pentru a desemna momentul în care începeau Jocurile Olimpice. În prezent, pu ini oameniţ tiu c acest interval de patru ani între dou edi ii ale Jocurilor corespunde ciclului planetei Venus. i mai pu ini tiu îns cş ă ă ţ Ş ţ ş ă ă

steaua cu cinci col uri urma s fie sigla oficial a Jocurilor Olimpice, dar a fost înlocuit în ultimul moment cu cele cinciţ ă ă ă cercuri întrep trunse, care ilustreaz mai sugestiv spiritul de armonie al jocurilor.ă ă

2 Ville (fr.), "ora " în franceza modern , cuvânt care provine etimologic din latinescul ş ă viile, "cas de la ar ", de unde i joculă ţ ă ş de cuvinte al autorului

13

– Domnule Langdon, interveni Fache brusc. Mi se pare evident c pentagrama se refer totodat i la diavol. Filmeleă ă ă ş horror americane o arat clar.ă

Langdon se încrunt . "Mul umiri, Hollywood!" Steaua cu cinci col uri devenise nelipsit din filmele cu uciga i satani tiă ţ ţ ă ş ş în serie i ap rea de obicei scrijelit pe zidurile vreunui apartament, al turi de alte simboluri presupus demonice. Profesorulş ă ă ă se enerva întotdeauna când vedea simbolul folosit în contexte de genul sta, tiind c oriă ş ă ginile sale reale erau, dimpotriv ,ă divine.

– Pot s v asigur c , în ciuda celor v zute în filme, interpretarea demonic a pentagramei este incorect din punct deă ă ă ă ă ă vedere istoric. Semnifica ia feminin ini ial este cea corect , dar simbolismul s u a fost pervertit în decursul secolelor. Înţ ă ţ ă ă ă acest caz, prin v rsare de sânge.ă

– Nu sunt sigur c v în eleg.ă ă ţLangdon se uit la crucifixul de la gâtul c pitanului, ne tiind prea bine cum s continue.ă ă ş ă– Biserica, domnule! Simbolurile au perenitatea lor, dar semnifica ia pentagramei a fost alterat de Biserica Romano-ţ ă

Catolic în vreă mea începuturilor sale. În cadrul campaniei duse de Vatican pentru a eradica religiile p gâne i a convertiă ş masele la cre tinism, Biserica a lansat o ac iune de def imare a zeit ilor p gâne, acuzându-le c foş ţ ă ăţ ă ă losesc simboluri demonice.

– V ascult, continua i !ă ţ– Metoda este frecvent utilizat în perioade de tulbur ri soă ă ciale. Puterea nou-creat preia simbolurile existente i leă ş

altereaz în timp, în încercarea de a le anula semnifica ia ini ial . În "lupta" dintre simbolurile p gâne i cele cre tine, primeleă ţ ţ ă ă ş ş au fost învinse; tridentul lui Poseidon a devenit furca diavolului, p l ria uguiat a vraciului a fost transformat într-un simbolăă ţ ă ă al vr jitoarelor, iar pentagrama zei ei Venus a fost etichetat ca fiind un semn al diaă ţ ă volului. Din p cate, i structurile militareă ş ale Statelor Unite au pervertit semnifica ia pentagramei, aceasta reprezentând în preţ zent simbolul r zboiului. Steaua cu cinciă col uri este desenat pe fuzelajul bombardierelor i fixat pe epole ii generalilor.ţ ă ş ă ţ

"Cine s - i mai aminteasc de zei a dragostei i a frumuse iiă ş ă ţ ş ţ ?!"– Interesant. i pozi ia cadavrului? Ce v sugereaz ?Ş ţ ă ăProfesorul ridic din umeri:ă– Pozi ia nu face decât s eviden ieze rela ia cu pentagrama i sacrul feminin.ţ ă ţ ţ ş– Pardon? f cu Fache, încruntându-se.ă– Este o replic . Repetarea unui simbol este cea mai simpl modalitate de a-i accentua semnifica ia. Jacques ă ă ţ Saunière

i-a poziş ionat propriul trup în forma unei stele cu cinci col uri.ţ ţ"Dac o pentagram e bun , dou sunt excelente."ă ă ă ăC pitanul studie cele cinci col uri reprezentate de capul i memă ţ ş brele lui Saunière, dup care î i trecu din nou mâna prină ş

p rul des.ă– Interesant punct de vedere! Dar nuditatea? îl întreb dup o clip c pitanul, mârâind iritat, ca i cum vederea trupuluiă ă ă ă ş

gol al unui b trân i-ar fi stârnit repulsie. De ce i-a scos hainele?ă ş"Asta e o întrebare al naibii de bun ", î i spuse Langdon. Se întrebase i el acela i lucru, înc de când v zuse fotografia.ă ş ş ş ă ă

Cea mai plauzibil explica ie p rea s fie aceea c trupul gol constituia o alt referire la Venus – zei a sexualit ii. De i înă ţ ă ă ă ă ţ ăţ ş cultura modern asocierea dintre Venus i uniunea fizic a celor dou sexe era mult estompat , un spirit critic i pasionat deă ş ă ă ă ş etimologie nu putea s nu remarce rela ia dintre Venus i semnifica ia ini ial a termenului "veneric". Profesorul hot rî însă ţ ş ţ ţ ă ă ă c ar fi o mi care mai în eleapt s nu mai pomeneasc i de acest aspect.ă ş ţ ă ă ăş

– Domnule Fache, nu v pot spune în mod clar de ce Jacques ă Saunière i-a desenat simbolul acela pe abdomen sau deş ce i-a pozi ionat trupul astfel. Ceea ce pot s v spun sigur este c , pentru un om ca ş ţ ă ă ă Saunière, pentagrama era un simbol al zeit ii feminine. Corela ia dintre acest simbol i sacrul feminin este bine cunoscut de cei care studiaz simbolistica i istoriaăţ ţ ş ă ă ş artei.

– Bine. i faptul c i-a folosit propriul sânge drept cerneal ?Ş ăş ă– În mod clar, nu avea altceva la dispozi ie.ţFache r mase pentru o clip t cut, apoi replic :ă ă ă ă– De fapt, cred c a ă procedat astfel pentru ca poli ia s urmeze anumite proceduri specifice.ţ ă– Îmi pare r u, dar nu în eleg.ă ţ– Privi i-i mâna stâng !ţ ăLangdon studie bra ul i degetele custodelui, dar nu observ nimic deosebit. Nesigur, se învârti în jurul cadavrului, apoiţ ş ă

se ghemui lâng el, pentru a-l vedea mai bine. Abia acum observ , surprins, c ă ă ă Saunière strângea în palma strâng un fel deă marker cu vârful gros.

– Îl avea în mân atunci când l-am g sit, spuse Fache.ă ăC pitanul se apropie de o mas pliant pe care se aflau numeă ă ă roase instrumente, cabluri i dispozitive electronice.ş– Dup cum v-am spus, continu c pitanul, în timp ce scotoă ă ă cea pe mas , am l sat totul exact a a cum era. Cunoa te iă ă ş ş ţ

acest tip de creion?Langdon îngenunche pentru a privi mai îndeaproape eticheta markerului: STYLO DE LUMIÈRE NOIRE.Mirat, î i ridic privirea spre Fache.ş ăPixul cu lumin neagr era un instrument specializat, creat ini ial pentru uzul muzeelor, al restauratorilor i al poli iei,ă ă ţ ş ţ

pentru a face câte un semn invizibil pe diferite obiecte. Pixul scria cu o cerneal fluorescent , necoroziv , pe baz de alcool,ă ă ă ă care devenea vizibil numai la o surs de lumin neagr . În zilele noastre, personalul de între inere din muzee avea în dotareă ă ă ă ţ astfel de pixuri, pentru a face semne invizibile pe ramele tablourilor ce trebuiau restaurate.

Când Langdon se ridic , Fache se apropie de bec i-l stinse. Galeria se cufund într-un întuneric ă ş ă deplin.În primele secunde, profesorul nu v zu nimic; treptat, silueta c pitanului începu s se contureze, iluminat într-ună ă ă ă

purpuriu str lucitor. În mân inea un fel de lantern ce-l înv luia într-o aur violet .ă ăţ ă ă ă ă– Dup cum probabil ti i, spuse Fache, poli ia utilizeaz o surs de lumin neagr pentru a c uta urme de sânge i deă ş ţ ţ ă ă ă ă ă ş

alt tip la locul crimei. A a c v pute i imagina cât de surprin i au fost atunci când...ş ă ă ţ ş

14

Brusc, î i întrerupse fraza i îndrept lanterna spre cadavru.ş ş ăLangdon f cu un pas înapoi, ocat.ă şInima începu s -i bat frenetic la vederea bizarei imagini de pe podea. Scrijelite cu litere de mân , ultimele cuvinte aleă ă ă

custodelui lic reau vine ii lâng cadavru. F r a- i putea lua ochii de la textul tremur tor, în lumina lanternei profesorul sim iă ţ ă ă ă ş ă ţ cum cea a care înv luia toate evenimentele acestei nop i devenea tot mai groas .ţ ă ţ ă

Citind mesajul înc o dat , se întoarse spre Fache:ă ă– Ce dracu' vrea s însemne asta?ăOchii c pitanului sclipeau alburii:ă– Aceasta este întrebarea, monsieur, la care trebuie s r spunde i dumneavoastr .ă ă ţ ă

Nu departe, în biroul lui Jacques Saunière, locotenentul Collet edea aplecat asupra unei console audio a ezate peş ş imensul birou al custodelui. Dac nu inea seama de ciudata machet a cavaleruă ţ ă lui medieval ce p rea c se holbeaz la el deă ă ă pe col ul biroului, ţ Collet se sim ea confortabil aici. Î i a ez mai bine c tile pe urechi i verific set rile sistemului deţ ş ş ă ăş ş ă ă înregistrare. Totul era perfect. Microfoanele func ionau f r gre , iar transmisia audio era cât se poate de clar .ţ ă ă ş ă

"Le moment de vérité", glumi el, ca pentru sine.Surâzând, închise ochii i se l s pe sp tarul scaunului, pentru a se delecta cu restul conversa iei din Marea Galerie.ş ă ă ă ţ

7

Modesta locuin din cadrul bisericii Saint-Sulpice se afla la etaţă jul al doilea al l ca ului de cult, în stânga straneiă ş corului. Cele dou c m ru e cu pardoseal de piatr i câteva piese de mobilier erau casa surorii ă ă ă ţ ă ă ş Sandrine Bieil de mai bine de zece ani. Oficial, dac întreba cineva, locuia la mân stirea din apropiere, dar prefera totă ă deauna lini tea bisericii, unde î iş ş amenajase un s la confortabil, cu un pat, un telefon i o plit electric .ă ş ş ă ă

În calitatea ei de conservatrice d'affaires a bisericii, sora Sandrine avea datoria s supravegheze toate aspecteleă nereligioase ale activit ii bisericii – administra ie, personal, securitatea cl dirii dup programul de vizitare i asigurareaăţ ţ ă ă ş proviziilor necesare, precum vinul i prescura de împ rt anie.ş ă ăş

În seara aceasta, adormit în patul ei micu , se trezi brusc atunci când auzi sunetul strident al telefonului. Obosit , ridicaă ţ ă receptorul:

– Soeur Sandrine. Eglise Saint-Sulpice.– Buna seara, sor , spuse un b rbat în francez .ă ă ăSora Sandrine se ridic în capul oaselor. "Cât o fi ceasul?" De i recunoscuse glasul superiorului s u, era uimit , fiindcă ş ă ă ă

în cincisprezece ani, n-o sunase niciodat în timpul nop ii. Abatele era un om extraordinar de pios, care se culca în fiecare ziă ţ imediat dup slujba de sear .ă ă

– Îmi cer scuze dac te-am trezit, sor , spuse acesta pe un ton extenuat i totodat iritat. Trebuie s - i cer un serviciu.ă ă ş ă ă ţ Tocmai am primit un telefon de la un influent episcop american. Poate c ai auzit de el... ă Manuel Aringarosa.

– Cel care conduce Opus Dei?"Fire te ş c ăam auzit de el! Cine din Biseric n-a auzit?"ăOrdinul conservator al lui Aringarosa devenise foarte puternic în ultimii ani; ascensiunea sa începuse brusc, în 1982,

când Ioan Paul al II-lea ridicase, în mod nea teptat, Opus Dei la rangul de congrega ie personal a papei, aprobând în modş ţ ă oficial toate practicile sale. Evenimentul se petrecuse în acela i an în care secta transferase aproape un miliard de dolari înş conturile Institutului pentru Activitate Religioas din suboră dinea Vaticanului – altfel spus Banca Vaticanului – salvându-l astfel de la un iminent faliment. Urmase o a doua manevr care stârnise suspiciuni: papa îl plasase pe fondatorul Ordinuluiă Opus Dei în fruntea listei de sanctific ri, reducând obi nuita perioad de a tepă ş ă ş tare de la aproape un secol la numai dou zeciă de ani. Sorei Sandrine i se p rea cam suspect aceast ascensiune brusc , dar nu era ea omul care s discute deciziileă ă ă ă ă Sfântului Scaun.

– Episcopul Aringarosa mi-a telefonat pentru a-mi solicita o favoare, relu abatele cu nervozitate în glas. Unul dintreă membrii Ordinului s u se afl înă ă Paris în seara aceasta...

Când auzi neobi nuita cerere a prelatului, sora ş Sandrine f cu ochii mari.ă– Vre i s spune i c acel c lug r din Ordinul Opus Dei nu poate a tepta pân mâine diminea a?ţ ă ţ ă ă ă ş ă ţ– M tem c nu. Avionul s u decoleaz foarte devreme i omul i-a dorit dintotdeauna s viziteze Saint-Sulpice.ă ă ă ă ş ş ă– Dar biserica este mult mai interesant la lumina zilei! Razele soarelui filtrate prin oculus, umbrele l sate pe cadranulă ă

solar... astea sunt lucrurile pentru care merit s vezi Saint-Sulpice!ă ă– Sor , sunt de acord cu dumneata. A considera îns c mi-ai face o favoare personal dac i-ai permite s intre înă ş ă ă ă ă ă

biseric în noaptea aceasta. E bine dac ajunge acolo pe la... ora unu, s spunem? Adic peste dou zeci de minute?ă ă ă ă ăSora Sandrine se încrunt :ă– Desigur. Va fi pl cerea mea!ăAbatele îi mul umi i închise.ţ şNedumerit , c lug ri a mai z bovi câteva clipe în a ternut, bucurându-se de c ldura lui, încercând s - i alunge somnul.ă ă ă ţ ă ş ă ă ş

La cei aizeci de ani ai s i trupul nu se mai trezea atât de u or i de repede ca înainte, de i telefonul primit în aceast sear îiş ă ş ş ş ă ă pusese sângele în mi care. Totdeauna avusese un sentiment nepl cut când auzea de Opus Dei. Pe lâng faptul c aplicaş ă ă ă neobi nuitul ritual al mortific rii corpoş ă rale, ordinul avea idei medievale – pentru a folosi un termen blând – cu privire la femei. Sora Sandrine aflase cu uluire c membrele congreă ga iei erau silite s fac pe gratis cur enie în camerele b rba ilor, înţ ă ă ăţ ă ţ vreme ce ace tia asistau la slujb ; în plus, ele dormeau direct pe podeaua de lemn, pe când ei aveau saltele de paie; iar, ca oş ă peniten suplimentar pentru p catul originar, femeile erau obligate s suporte "doze" mai mari de mortificare corporal . Seţă ă ă ă ă

15

p rea c înghi itura pe care o luase Eva din m rul cunoa terii era un p cat pe care femeile aveau datoria s -l isp easc pentruă ă ţ ă ş ă ă ăş ă vecie. Din nefericire, în vreme ce aproape to i catolicii se aflau pe calea cea bun cu privire la respectarea drepturilorţ ă femeilor, Opus Dei alesese direc ia total opus . Cu toate acestea, sora ţ ă Sandrine nu putea nesocoti ordinele superiorilor.

Coborându- i cu greu picioarele din pat, se ridic încet, p truns de frigul ce venea din piatra rece pe care c lc . O datş ă ă ă ă ă ă cu frigul sim it, inima îi fu strâns de o ciudat tulburare.ţ ă ă

"Intui ie feminin ?"ţ ăÎn lini tea vie ii de mân stire, sora ş ţ ă Sandrine înv ase s - i aline sufletul ascultând vocile acelea mititele din inima ei. Înăţ ă ş

seara aceasta îns , vocile erau la fel de t cute ca i biserica pustie.ă ă ş

8

Langdon nu- i putea lua ochii de la textul purpuriu, scrijelit pe poş deaua galeriei. Ultimele cuvinte ale lui Jacques Saunière erau cel mai straniu mesaj de adio pe care i l-ar fi putut imagina cineva:ş

"13-3-2-21-1-1-8-5O, DRACONIAN DEVIL!OH, LAME SAINT!"

De i n-avea nici cea mai vag idee ce ar putea s însemne, Langdon în elegea acum de ce credea Fache c pentagramaş ă ă ţ ă se referea la adorarea diavolului.

O, Draconian devil! – "O, diavol draconic!"Saunière le l sase în urm o referire literal la Satana. La fel de bizar era i seria de numere.ă ă ă ă ş– Seam n oarecum cu un ciă ă fru numeric.– Da, îi replic Fache. Criptografii no tri lucreaz deja la el. Credem c numerele reprezint un indiciu referitor la celă ş ă ă ă

care l-a asasinat. Poate un num r de telefon sau un ciudat cod social de idenă tificare. Dumneavoastr vi ă se pare c au ă o semnifica ie simbolic ?ţ ă

Langdon se uit din nou la seria de cifre, convins c ar avea nevoie de ore întregi pentru a-i deslu i în elesul simbolic –ă ă ş ţ dac exista vreunul. ă Lui i se p reau cifre alese la voia întâmpl rii. Era obi nuit cu progresiile simbolice care aveau ună ă ş oarecare sens, dar aici totul – pentagrama, textul, numerele – totul p rea disparat.ă

– A i afirmat mai devreme, spuse Fache, c în acest fel ţ ă Saunière a inten ionat s transmit un mesaj... despre venerareaţ ă ă zei ei sau ceva de genul sta. Vi se pare c textul se încadreaz în acest context?ţ ă ă ă

Profesorul tia c întrebarea era una retoric . Bizarul mesaj nu se potrivea câtu i de pu in cu scenariul pe care îlş ă ă ş ţ descrisese el, despre venerarea divinit ii feminine.ăţ

Oh, lame saint! – "Oh, sfânt schilod!"– Textul pare c acuz pe cineva. Nu vi se pare? întreb c pitanul.ă ă ă ăLangdon încerc s - i imagineze ultimele minute de via ale custodelui, singur în Marea Galerie, tiind c urmeaz să ă ş ţă ş ă ă ă

moar . P rea logic.ă ă– O acuza ie la adresa celui care l-a ucis, prţ obabil.– Datoria mea, desigur, este aceea de a identifica persoana respectiv . Permite i-mi s v întreb ceva, domnuleă ţ ă ă

Langdon: dumneavoastr , l sând la o parte numerele, ce anume vi se pare cel mai ciudat în acest mesaj?ă ă"Cel mai ciudat?" Un muribund se baricadase singur în galerie, î i desenase pe burt o pentagram i scrisese o acuza ieş ă ăş ţ

misterioas pe podea. Ce în toate astea ă nu era ciudat?– Cuvântul "draconic"? se hazard el, spunându-i primul lucru care-i trecu prin minte.ăDe altfel, era sigur c nici unui om care era în pragul mor ii nu-i zbura gândul c tre Draco – crudul politician dină ţ ă

secolul al aptelea înainte de Hristos.ş– "Diavol draconic" îmi pare o exprimare ciudat , ad ug el.ă ă ă– Draconic? întreb Fache pe un ton din care r zb tea o oarecare ner bdare. Nu cred c modul de exprimare ală ă ă ă ă

custodelui este problema principal aici!ăProfesorul nu era sigur ce voia s spun c pitanul, îns b nuia c Draco i cu Fache s-ar fi în eles de minune.ă ă ă ă ă ă ş ţ– Saunière era francez, continu c pitanul pe un ton categoric. Locuia în Paris. i, cu toate astea, a ales s scrie acestă ă Ş ă

mesaj...– În englez .ăAcum în elegea la ce se referise Fache.ţ– Précisément. Ave i idee de ce?ţLangdon tia c ş ă Saunière vorbea o englez impecabil ; totu i, n-ar fi putut spune de ce preferase b trânul s - i scrieă ă ş ă ă ş

ultimele cuvinte în aceasta limb . Ridic din umeri.ă ăC pitanul ar t din nou spre pentagrama de pe abdomenul mortului.ă ă ă– Chestia aceea nu are nimic de-a face cu venerarea diavolului? Sunte i sigur?ţÎn acest moment, profesorul nu mai era sigur de nimic.– Simbolistica i textul nu par s coincid . Îmi pare r u c nu v pot ajuta.ş ă ă ă ă ă– Poate c asta va mai clarifica pu in lucrurile.ă ţÎn timp ce spunea aceste cuvinte, Fache se îndep rt de cadavru i ridic din nou lanterna cu lumin neagr , l sândă ă ş ă ă ă ă

fasciculul s acoă pere o suprafa mai mare.ţăSpre uimirea lui Langdon, un alt cerc tremurat ap ru în jurul cadavrului. Probabil c ă ă Saunière se a ezase pe podea iş ş

schi ase mai multe arce lungi cu pixul special, care se închideau într-un cerc complet.ţ

16

Într-o frac iune de secund , totul deveni foarte clar:ţ ă– Omul Vitruvian! spuse el cu suflarea t iat .ă ăSaunière crease o replic în m rime natural al celui mai cunosă ă ă cut desen al lui Leonardo da Vinci.Considerat în Rena tere cea mai corect reprezş ă entare a corpului omenesc, din punct de vedere anatomic, Omul

Vitruvian a devenit un laitmotiv al culturii moderne, ap rând pe afi e, postere i tricouri în lumea întreag . Desenul constaă ş ş ă într-un cerc perfect în care era înscris un nud b rb tesc... cu bra ele i picioarele întinse în lateral.ă ă ţ ş

Da Vinci! Langdon era uluit. Inten ia ţ lui Saunière devenise evident . În ultimele clipe ale vie ii, custodele î i scoseseă ţ ş toate hainele i î i dispusese trupul într-o copie fidel a ş ş ă Omului Vitruvian.

Cercul era elementul critic. Un simbol feminin al protec iei, cerţ cul desenat în jurul trupului gol întregea mesajul lui da Vinci – armonia dintre masculin i feminin. Acum ap rea îns o alt întreş ă ă ă bare: de ce dorise Saunière s imite acel desenă celebru?

– Domnule Langdon, spuse Fache, nu m îndoiesc c un om ca dumneavoastr cunoa te atrac ia lui Leonardo da Vinciă ă ă ş ţ c tre tiin ele oculte.ă ş ţ

Profesorul era surprins de cuno tin ele c pitanului în ceea ce-l privea pe da Vinci; pe de alt parte, a a se explicauş ţ ă ă ş suspiciunile sale referitoare la venerarea diavolului. Leonardo constituise întotdeauna un subiect de studiu dificil pentru istoricii de art , mai cu seam pe fondul tradi iei cre tine. În ciuda geniului s u vizionar, artistul fusese un homosexuală ă ţ ş ă declarat i un adorator al ordinii divine a naturii, ambele plasându-l într-o pozi ie de ve nic p c tos. În plus, excentricit ileş ţ ş ă ă ăţ sale îi conferiser , într-adev r, o aur demonic : da Vinci obi nuia s dezgroape cadavre pentru a studia anatomia umaă ă ă ă ş ă n ;ă inea jurnale misterioase, redactate într-un ilizibil scris invers; credea c posed secretul alchimic de transformare aţ ă ă

plumbului în aur i chiar c -L poate p c li pe Dumnezeu, creând un elixir care era capabil s amâne moartea; pe de alt parte,ş ă ă ă ă ă printre inven iile sale s-au num rat arme i instrumente de tortur oribile pe care niţ ă ş ă meni, înaintea lui, nu i le-a putut imagina.ş

"Neîn elegerea adecvat duce la neîncredere", î i spuse profeţ ă ş sorul în sinea sa.Num rul uria de opere de art cre tin n-a f cut decât s accentueze reputa ia de ipocrit spiritual. Acceptând sute deă ş ă ş ă ă ă ţ

comenzi foarte profitabile din partea Vaticanului, Leonardo a pictat lucr ri pe teme cre tine nu ca pe o expresie a propriiloră ş convingeri, ci pur i simplu ca pe o afacere, o modalitate de a- i asigura un trai îndestuş ş lat, luxos. Din nefericire, artistul era un farsor care se amuza adesea mu când pe furi mâna care îl hr nea. În multe dintre picturile sale religioase, el a introdusş ş ă simboluri ascunse, câtu i de pu in cre tine – un tribut adus propriilor sale credin e i un subtil bobârnac în nasul Bisericii.ş ţ ş ţ ş Langdon sus inuse odat o conferin la National Gallery, în Londra, cu tema: "Via a secret a lui Leonardo: simbolismulţ ă ţă ţ ă p gân în arta cre tin ".ă ş ă

– V în eleg îngrijorarea, r spunse, dar da Vinci nu a practicat niciodat vreo tiin ocult . Era un spirit de excep ie,ă ţ ă ă ş ţă ă ţ mereu în conflict cu Biserica...

În timp ce rostea aceste cuvinte, o idee ciudat îi veni în minte. Privi din nou la mesajul înscris pe podea: "O, diavolă draconic. Oh, sfânt schilod!"

– A adar? insist Fache.ş ăProfesorul î i cânt ri cu grij cuvintele:ş ă ă– M gândeam c ideologia spiritual ă ă ă a lui Saunière era puternic înrudit cu aceea a lui da Vinci i c amândoi erauă ş ă

frustra i de faptul c Biserica a eliminat sacrul feminin din religia modern . Poate c , imitând un celebru desen al luiţ ă ă ă Leonardo, custodele a vrut doar s exprime preocuparea lor comun referitoare la demonizarea diviniă ă t ii feminine înăţ credin a modern .ţ ă

Privirea lui Fache se aspri:– Crede i c la Biseric s-a referit ţ ă ă Saunière atunci când a folosit expresiile "sfânt schilod" i "diavol draconic"?şEra o explica ie cam tras de p r, Langdon trebuia s recunoasc acest lucru i totu i pentagrama p rea c sus ine într-ţ ă ă ă ă ş ş ă ă ţ

un anume fel aceasta idee.– Nu vreau s spun decât c domnul ă ă Saunière i-a petrecut întreaga via studiind istoria divinit ilor feminine i cş ţă ăţ ş ă

nimeni nu a f cut mai multe eforturi pentru a terge aceasta istorie decât Biserica Catolic . Mi se pare credibil c , în mesajulă ş ă ă s u de adio, custodele a ales s - i exprime aceast dezam gire.ă ă ş ă ă

– Dezam gire?! izbucni Fache pe un ton deja ostil. Mesajul sta pare mai degrab unul ă ă ă furios decât unul dezam git, nuă crede i?ţ

Langdon ajunsese la cap tul r bd rii:ă ă ă– C pitane, mi-ai cerut s - i spun p rerea mea cu privire la ce anume a încercat ă ă ţ ă Saunière s transmit i asta e tot ce potă ăş

s - i r spund în acest moment.ă ţ ă– C totul e o acuza ie adus Bisericii? Fache vorbea acum prină ţ ă tre din i, de parc abia î i mai putea descle taţ ă ş ş

maxilarele. Domnule Langdon, am v zut mul i mor i în via a mea i vreau s - i spun ceva: când un om e ucis de un altul, nuă ţ ţ ţ ş ă ţ cred c ăultimul lui gând este acela de a scrie o obscur declara ie spiritual pe care nimeni s n-o poat în elege. Eu zic c , înă ţ ă ă ă ţ ă ultimele lui clipe, omul se gânde te la un singur lucru. Vocea joas a lui Fache uier prin aer ca o lam : ş ă ş ă ă La vengeance. Cred c ăSaunière a scris aceste cuvinte pentru a ne spune cine l-a ucis.

Langdon se holb la el:ă– Dar asta n-are nici un sens!– Nu?– Nu! replic el, obosit i iritat. Mi-a i spus c ă ş ţ ă Saunière a fost atacat în biroul s u de cineva pe care se pare c l-a invitată ă

chiar el acolo.– Da.– A adar, sunt îndrept it s cred c victima îl cuno tea pe atacator.ş ăţ ă ă şC pitanul încuviin :ă ţă– Continua i, v rog.ţ ă– i dac Ş ă îl cuno tea ş pe cel care l-a ucis, ce fel de acuza ie este asta? Un cod numeric?! Sfin i schilozi?! Diavoliţ ţ

draconici?! O pentagram pe stomac?! Totul e prea încifrat!ă

17

Fache se încrunt , de parc la asta nu se gândise pân acum:ă ă ă– S-ar putea s ave i dreptate.ă ţ– inând seama de aceste circumstan e, continu profesorul, cred c , dac ar fi vrut s spun cine l-a ucis, custodele arŢ ţ ă ă ă ă ă

fi scris pur i simplu un ş nume.La auzul acestor cuvinte, pe chipul lui Fache se l i, pentru prima dat de când se întâlniser , un zâmbet plin de sine:ăţ ă ă– Précisément, spuse el. Précisément.

"Surprind un maestru în ac iune", î i spuse locotenentul ţ ş Collet în timp ce asculta în c ti vocea c pitanului Fache.ăş ă Agentul tia c reu ite i momente ca acesta îl ridicaser pe eful s u pân în vârful ierarhiei din justi ia francez .ş ă ş ş ă ş ă ă ţ ă

"Fache izbânde te acolo unde nimeni altul nu îndr zne te."ş ă şDelicata art de a-l lua pe cel lalt pe departe, cu bini orul, i de a-l ademeni în plasa ta era de mult uitat în poli iaă ă ş ş ă ţ

modern – un me te ug care necesita o extraordinar încredere în propriile for e în condi ii de presiune sporit . Pu ini oameniă ş ş ă ţ ţ ă ţ aveau sângele rece necesar pentru acest tip de opera iune, dar Fache p rea c s-a n scut cu asta în sânge; re inerea i r bdareaţ ă ă ă ţ ş ă de care putea s dea dovad erau o chestiune de instinct pentru el.ă ă

În aceast sear îl st pânea doar o hot râre ferm , de parc arestarea criminalului ar fi fost o chestiune de ordină ă ă ă ă ă personal. Instruirea agen ilor s i, cu o or în urm , fusese neobi nuit de concis i de ferm . " tiu cine l-a ucis pe Jacquesţ ă ă ă ş ă ş ă Ş Saunière, le spusese Fache. Voi ti i ce ave i de f cut. F r gre eli în seara asta."ş ţ ţ ă ă ă ş

i pân acum totul fusese f r gre eal .Ş ă ă ă ş ăCollet nu cuno tea înc dovezile care îl f ceau pe eful s u atât de sigur, dar nu avea de gând s pun la îndoial nici oş ă ă ş ă ă ă ă

secund instinctele Taurului. Uneori, c pitanul d dea dovad de o intui ie aproape supranatural . "Dumnezeu îi opte te laă ă ă ă ţ ă ş ş ureche", spusese la un moment dat un agent, dup o impresionant demonstra ie a exacă ă ţ tit ii celui de-al aselea sim al efuluiăţ ş ţ ş lor. "Trebuie s recunoscând un lucru, î i spuse ă ş Collet, dac exist un Dumnezeu, atunci Bezu Fache e, cu siguran , unulă ă ţă dintre favori ii s i." C pitanul participa la Sfânta Liturghie i se spovedea cu o regularitate zeloas – mult mai des decât oţ ă ă ş ă f ceau majoritatea numelor mari din dorin a unor bune rela ii sociale. Când papa vizitase Parisul, cu câ iva ani în urm , Facheă ţ ţ ţ ă f cuse tot posibilul pentru a fi onorat cu o audien . Acum, în biroul sau, trona la loc de cinste o fotografie a Taurului al turiă ţă ă de pap .ă

Locotenentul î i aminti un fapt ce i se p ruse u or ironic: una dintre rarele ie iri în public ale c pitanului se concretizaseş ă ş ş ă în reac ia virulent pe care i-o stârnise recentul scandal de pedofilie din sânul Bisericii Catolice. "Preo ii tia ar merita s fieţ ă ţ ăş ă spânzura i de dou ori!" declarase Fache. "O dat pentru crima lor împotriva copiilor, i a doua oar fiindc au mânjitţ ă ă ş ă ă renumele Bisericii Catolice." Collet avusese strania impresie c a doua vin fusese cea care îl înfuriase mai tare pe bunulă ă c pitan.ă

Întorcându-se acum la laptopul s u, locotenentul se achit de cea de-a doua parte a responsabilit ilor care-i reveneau înă ă ăţ aceast sear : sistemul de urm rire prin GPSă ă ă 3. Pe monitor ap ru un plan detaliat al Aripii Denon, o schem structurală ă ă desc rcat din baza de date a Biroului de Securitate a Luvrului. Parcurgând din ochi labirintul de galerii i culoare, ă ă ş Collet g si în cele din urm ceea ce c uta.ă ă ă

Undeva, adânc în inima galeriei principale, clipea un punct ro u.şLa marque.Fache î i inea prada din scurt în seara asta. O alegere în eleapt . Robert Langdon se dovedise un mu teriu pe m sur .ş ţ ţ ă ş ă ă

9

Pentru a fi sigur c discu ia sa cu domnul Langdon nu va fi întreă ţ rupt , Bezu Fache î i închisese telefonul mobil. Dină ş p cate, aparaă tul era un model scump, echipat cu linie radio dubl i, în ciuda ordinelor sale, pe una dintre ele era acum apelatăş de agen ii s i.ţ ă

– Capitaine?Telefonul pârâi, ca o sta ie de emisie-recep ie.ţ ţFache scrâ ni din din i, turbat. Nu pricepea ce ar putea fi atât de important încât s -i fie întrerupt aceast ş ţ ă ă ă surveillance

cachée, mai cu seam într-un moment atât de critic.ă– Un moment, v rog, i se adres el lui Langdon.ă ăApoi scoase telefonul din buzunar i ap s o tast .ş ă ă ă– Oui?– Capitaine, un agent du Département de Cryptographie est arrivé.Furia lui Fache disp ru într-o clip . "Un specialist în criptograă ă fie?" De i nu era tocmai momentul potrivit, vestea îlş

bucura totu i. Dup ce observase textul criptic scrijelit ş ă de Saunière pe podea, căpitanul trimisese fotografii de la locul crimei Departamentului de Criptografie, în speran a c un specialist de acolo va descifra ce anume voise ţ ă Saunière s le transmit . Iară ă dac acum sosise acest om, era clar c izbutiser s descifreze mesajul.ă ă ă ă

– Deocamdat sunt ocupat, spuse Fache în telefon, tonul lui l sând clar s se în eleag c agentul dep ise o limit bineă ă ă ţ ă ă ăş ă stabilit . Spune-i criptografului s m a tepte la postul de comand . Voi vorbi cu el dup ce voi termina aici.ă ă ă ş ă ă

– Cu ea, îl corect subalternul s u. Este agentul ă ă Sophie Neveu."Telefonul sta m amuz din ce în ce mai pu in, cu fiecare secund care trece", î i spuse Fache. ă ă ă ţ ă ş Sophie Neveu era una

dintre cele mai mari gre eli ale DCPJ. O tân r ş ă ădéchiffreuse din Paris care studiase criptografia în Anglia, la Royal Holloway, Sophie Neveu îi fusese aruncat lui pe cap cu doi ani în urm , în urma politicii miă ă nisterului de a integra cât mai multe femei

3 GPS, Global Positioning System, Sistem de Pozi ionare Globala a unei perţ soane

18

în poli ie. "Toate încerţ c rile astea ale ministerului de a respecta echitatea politic , sus inuse Fache, nu f ceau decât să ă ţ ă ă sl beasc departamentul." Pe lâng faptul c nu dispuneau de for a fizic necesar muncii în poli ie, simpla prezen aă ă ă ă ţ ă ă ţ ţă femeilor în cadrul for elor de ordine mai avea i darul de a distrage aten ia colegilor b rba i. i spre iritarea ţ ş ţ ă ţ Ş lui, Sophie Neveu avea acest nefericit dar, cu vârf i îndesat...ş

La cei treizeci i doi de ani ai ei, afi a o tenacitate ce friza obstiş ş na ia. În plus, preferin ele vizibile pentru noile metodeţ ţ de decriptare înv ate în coala britanic îi exasperau pe mai vârstnicii ei colegi francezi. Iar pentru Fache, cel mai enervantăţ ş ă era adev rul universal valabil ă c , ă într-un birou plin cu b rba i de vârst medie, o femeie tân r i atr g toare era oă ţ ă ă ă ş ă ă permanent surs de distragere a aten iei de la sarcinile zilnice ale fiec ruia.ă ă ţ ă

– Agentul Neveu a insistat asupra faptului c trebuie s voră ă beasc imediat cu dumneavoastr , domnule c pitan, maiă ă ă ad uga vocea de la telefon. Am încercat s-o opresc, dar a plecat deja spre Marea Galerie.ă

Fache f cu ochii mari:ă– Sub nici o form ! Am spus foarte clar c ...ă ă

Pentru o clip , Robert Langdon avu impresia c Bezu Fache face un atac de apoplexie. Tocmai vorbea, când maxilarulă ă îi încremeni i ochii i se bulbucar , gata s -i ias din orbite. Privirea dur îi în epenise pe ceva aflat, probabil, în spateleş ă ă ă ă ţ profesorului. Înainte de a apuca el s se întoarc i s vad ce este, vocea unei femei r sun în galerie:ă ăş ă ă ă ă

– Excusez-moi, messieurs!Langdon se întoarse pe c lcâie i v zu o tân r care se apropia cu pa i mari i mi c ri agile, emanând parc o hipnotică ş ă ă ă ş ş ş ă ă ă

siguran de sine. Îmbr cat într-o jachet lung pân la genunchi, bej, i panţă ă ă ă ă ă ş taloni mula i negri, p rea a avea în jur deţ ă treizeci de ani i era atr g toare. P rul des, ro cat, îi c dea pe umeri, încadrându-i chipul blând. Spre deosebire de blondeleş ă ă ă ş ă fragile i terse din pozele ce deş ş corau pere ii dormitoarelor de la Harvard, femeia asta avea un asţ pect s n tos i o frumuse eă ă ş ţ natural ce ar tau încredere în sine.ă ă

Spre surprinderea profesorului, tân ra veni direct la el i-i înă ş tinse mâna:– Monsieur Langdon, sunt agentul Neveu de la Departamentul de Criptografie al DCPJ, spuse ea cu un u or accentş

anglo-francez. M bucur s v întâlnesc!ă ă ăLangdon îi strânse mâna într-a lui i, pentru o clip , se sim i cufundat în privirea ei adânc . Avea ochi verzi-m slinii,ş ă ţ ă ă

limpezi i p trunz tori.ş ă ăFache inspir zgomotos, preg tindu-se cu siguran pentru o moral t ioas .ă ă ţă ă ă ă– C pitane, se întoarse ea brusc, f r a-i l sa timp s deschid gura, îmi cer scuze pentru aceasta întrerupere, dar...ă ă ă ă ă ă– Ce n'est pas le moment! izbucni Fache.– Am încercat sa v contactez, continu ă ăSophie în englez , din polite e pentru Langdon. Dar avea i telefonul închis!ă ţ ţ– L-am închis dintr-un motiv bine întemeiat, îi uier c pitanul. Acum stau de vorb cu domnul Langdon !ş ă ă ă– Am descifrat codul numeric, i-o trânti ea dintr-o dat .ăInima lui Langdon zvâcni. "A spart deja codul?"Fache p rea pentru moment derutat, ne tiind ce s îi r spund .ă ş ă ă ă– Înainte de a v explica îns , ad ug ă ă ă ăSophie, am un mesaj urgent pentru domnul Langdon.Chipul c pitanului se întunec :ă ă– Pentru domnul Langdon?Ea încuviin i se îţăş ntoarse spre el:– Trebuie s contacta i imediat Ambasada American , domnule Langdon. Trebuie s v transmit urgent un mesaj dină ţ ă ă ă ă

Statele Unite.Entuziasmul care-l cuprinse când auzi despre codul descifrat pieri brusc, l sând loc unei îngrijor ri evident. "Un mesajă ă

din State'? Oare cine încearc s m contacteze? Doar câ iva colegi de-ai mei tiu c m aflam la Paris."ă ă ă ţ ş ă ăArcada proeminent a lui Fache coborâse parc i mai mult:ă ăş– Ambasada American ? repet el b nuitor. Cum au tiut c domnul Langdon se afl ă ă ă ş ă ăaici?Sophie ridic din umeri:ă– Se pare c au sunat la hotel i recep ionerul le-a spus c domă ş ţ ă nul Langdon a fost ridicat de un agent al DCPJ.– i ambasada a luat leg tura cu Departamentul de Ş ă Criptografie?!– Nu, domnule! îi r spunse ă Sophie pe un ton ferm. Când am sunat eu la centrala telefonic a DCPJ, încercând s vă ă ă

contactez pe dumneavoastr , mi-au spus c au un mesaj pentru domnul Langdon i m-au rugat s i-l transmit dac ajung aici.ă ă ş ă ăFache se încrunt din nou i p rea chiar mai nedumerit decât la înă ş ă ceput, dar Sophie se întorsese deja spre profesor:– Domnule Langdon, îi spuse ea în timp ce scotea din buzunar o foaie de hârtie, acesta este num rul serviciului deă

mesagerie al Ambasadei Americane. V roag s îi contacta i cât mai repede posiă ă ă ţ bil. În timp ce eu îi voi explica domnului c pitan ce-i cu acel cod, dumneavoastr trebuie s îi suna i, ad ug ea, fixându-l cu privirea.ă ă ă ţ ă ă

Langdon studie hârtia. Con inea un num r de telefon din Paris, cu un interior al turi.ţ ă ă– Mul umesc, îi r spunse îngrijorat. Unde g sesc un telefon?ţ ă ăSophie d du s scoat un celular din buzunar, dar Fache se post imediat între ei. Parc era Vezuviul în prag de erup ie.ă ă ă ă ă ţ

F r a- i lua ochii de la ea, îi întinse profesorului telefonul s u:ă ă ş ă– Linia asta e sigur , domnule Langdon! Folosi i-o cu încredere!ă ţDezorientat de furia cu care c pitanul o privea i jenat din cauza situa iei, profesorul lu aparatul. Imediat, Fache oă ş ţ ă

în f c de bra i o trase doi metri mai departe, începând s morm ie la ea, furios. Din ce în ce mai pu in încântat de poli istulş ă ă ţ ş ă ă ţ ţ francez, Langdon se întoarse cu spatele i form num rul care era scris pe foaia de hârtie.ş ă ă

Auzi cum sun .ăO dat ... de dou ori... de trei ori...ă ăÎn sfâr it, cineva îi r spunse. Langdon se a tepta s aud vocea operatorului de la ambasad , dar se pomeni ascultândş ă ş ă ă ă

un mesaj înregistrat. i, ciudat, vocea i se p rea cunoscut . Era a agentului Ş ă ă Sophie Neveu.

19

– Bonjour, vous êtes bien chez Sophie Neveu. Je suis absente pour le moment, mais...Nedumerit, profesorul se întoarse spre tân r :ă ă– M scuza i, ă ţ doamn Neveu! ă Cred c mi-a i dat...ă ţ– Nu, acela este num rul, i-o retez ea de parc ar fi tiut dinainte. Ambasada are un sistem automat de preluare aă ă ă ş

mesajelor. Trebuie s forma i un cod de acces pentru a v asculta mesajele.ă ţ ă– Dar...– Este codul acela de trei cifre de pe hârtiu a pe care v-am dat-o.ţLangdon vru s -i explice bizara eroare, dar ă Sophie îl str fulger pre de o secund . Ochii ei verzi îl avertizau clar: "Nuă ă ţ ă

pune întreb ri! F ce i-am spus!"ă ă ţUimit, Langdon form interiorul: 454.ăVocea înregistrata a tinerei se întrerupse i un alt glas, cu tonuri electronice, rosti în francez : "Ave i un mesaj nou."ş ă ţ

Dupa toate aparen ele, 454 era codul de acces prin care ţ Sophie Neveu î i lua propriile mesaje de pe robotul telefonic.ş"Ce naiba fac, ascult mesajele femeii steia?"ăÎn receptor se auzea o band care se derula. În cele din urm , se opri i mesajul începu s curg . Din nou, vocea era totă ă ş ă ă

cea a lui Sophie Neveu. "Domnule Langdon" – se auzi o oapt tem toare – "ş ă ă Nu reac iona la acest mesaj. Ascult -l în lini te.ţ ă ş E ti în pericol. Urmeaz -mi indica iile cu stricte e."ş ă ţ ţ

10

Silas era la volanul ma inii pe care Înv torul i-o pusese la disş ăţă pozi ie, un Audi negru, i admira Biserica Saint-Sulpice.ţ ş Iluminate de jos de o serie de reflectoare, cele dou clopotni e se în l au ca ni te santinele în post, care vegheau masivaă ţ ă ţ ş cl dire. De o parte i de alta a acesteia, o mul ime de metereze întunecate â neau spre cer aidoma coastelor unui monstruă ş ţ ţ ş adormit.

"P gânii s-au folosit de Casa Domnului pentru a ascunde cheia de bolt ." Fr ia confirma în continuare legendara eiă ă ăţ reputa ie: de în el ciune i disimulare. Iar acum, Silas avea s caute cheia de bolţ ş ă ş ă t i s i-o înmâneze Înv torului,ă ş ă ăţă recuperând astfel ceea ce fr ia fuăţ rase cu mult timp în urm de la cei drept-credincio i.ă ş

"Ce putere uria va dobândi astfel Opus Dei!"şăParcând ma ina în Pia a Saint-Sulpice, pustie la acea or , Silas r sufl adânc i încerc s - i limpezeasc mintea pentruş ţ ă ă ă ş ă ă ş ă

ceea ce îl a tepta. Spinarea înc îl durea de la edin a de mortificare corporal de mai devreme, dar durerea fizic era floare laş ă ş ţ ă ă ureche pe lâng chiă nurile prin care trecuse înainte ca Opus Dei s -l salveze.ă

Amintirile din acea vreme înc îl mai bântuiau.ă"Elibereaz -te de ur ", î i ordona singur. "Iart -i pe cei care i-au gre it."ă ă ş ă ţ şPrivind turnurile de piatr ale bisericii, sim i iar i curentul acela familiar... for a aceea care îl târa adesea înapoi înă ţ ăş ţ

timp, încuindu-l iar în carcera primilor s i ani de via . Amintirile n v lir asupra lui a a cum o f ceau totdeauna, ca oă ţă ă ă ă ş ă vijelie... duhoarea verzei putrede, putoarea mor ii, a urinei i a fecalelor umane... urletele de disperare purtate de vântul aspruţ ş al Pirineilor i hohotele chinuite ale celor b tu i de soart .ş ă ţ ă

"Andorra"... Mu chii i se încle tar , puternic.ş ş ăParadoxal, în ri oara aceea uitat de lume dintre Spania i Fran a, pe când tremura în celula sa i nu- i dorea decât sţă ş ă ş ţ ş ş ă

moar cât mai repede, acolo venise salvarea sa.ăPe atunci, nu- i d duse seama.ş ă"Lumina venise la mult timp dup tunet."ăPe vremea aceea nu-l chema Silas, dar nu- i amintea nici ce nume îi d duser p rin ii lui. Plecase de acas când aveaş ă ă ă ţ ă

apte ani. Tat l be iv, un docher m t h los, scârbit de venirea pe lume a unui fiu albinos, î i b tea nevasta cu regularitate,ş ă ţ ă ă ă ş ă învinuind-o pentru starea copilului. Când încerca s -i sar în ap rare, b iatul era i el b tut crunt.ă ă ă ă ş ă

Într-o noapte, dup un scandal înfior tor, mama lui nu se mai ridicase de jos. Copilul îi veghease trupul f r via ,ă ă ă ă ţă cople it de vinov ie, fiindc îl l sase s-o omoare.ş ăţ ă ă

"E vina mea!"De parc un demon îi p trunsese în trup i-i dirija mi c rile, b iatul se dusese în buc t rie i în f case un cu it deă ă ş ş ă ă ăă ş ş ă ţ

m celar. Cu mi c rile unui om nebun parc , intrase în camera în care tat l z cea întins în pat, beat cri . F r un cuvânt, îlă ş ă ă ă ă ţă ă ă înjunghiase în spate. Tat l r cnise de durere i încercase s se ridice, dar copilul îl lovise iar i iar, f r oprire, pân ce înă ă ş ă ş ă ă ă apartament se a ternuse lini tea.ş ş

Fugise apoi de acas , dar str zile Marsiliei i se p ruser la fel de neprimitoare. Înf i area sa neobi nuit îi alunga peă ă ă ă ăţş ş ă ceilal i copii ai str zii i b iatul se v zuse nevoit s tr iasc singur, în beciul unei fabrici p r site, mâncând pe te crud iţ ă ş ă ă ă ă ă ă ă ş ş fructele pe care izbutea s le fure. Singurii s i prieteni erau revistele mototolite pe care le g sea prin gunoaie i pe careă ă ă ş înv ase sa citeasc . Cu timpul, crescuse i se împlinise. Pe la doisprezece ani, un alt vagabond – o fat care avea de dou oriăţ ă ş ă ă vârsta lui – îl luase în râs i încercase s -i fure mâncarea. O b tuse pân ce o l sase lat , aproape f r via . Când îl ridicase,ş ă ă ă ă ă ă ă ţă poli ia îi d duse un ultimatum: ori pleca din Marsilia, ori ajungea la casa de corec ie.ţ ă ţ

B iatul se mutase ceva mai jos pe coast , ă ă la Toulon. Cu timpul, privirile comp timitoare ale celorlal i se transformaseră ţ ă în fric . Copilul devenise un tân r puternic. Când treceau pe lâng el, îi auzea murmurând. "O stafie", u oteau ei, privindu-iă ă ă ş ş pielea alb i ochii m ri i de spaim . "O stafie cu ochi ro ii de drac!"ăş ă ţ ă ş

i chiar se sim ea ca o stafie... transparent ... care plutea dintr-Ş ţ ă un port în altul.Oamenii p reau s priveasc drept prin el.ă ă ăLa optsprezece ani, într-un alt port, pe când a tepta momentul potrivit pentru a fura o cutie de conserve de carne, îlş

prinseser doi marinari. În timp ce îl b teau, le sim ise duhoarea a bere, exact ca a tat lui s u. Amintirile urii i fricii seă ă ţ ă ă ş

20

n pustiser asupra lui ca un monstru din adâncuri. Îi frânsese atunci gâtul primului marinar, cu mâinile goale, i numaiă ă ş sosirea poli iei îl salvase pe cel lalt s nu aib aceea i soart .ţ ă ă ă ş ă

Dup dou luni în lan uri ajunsese la închisoarea din Andorra.ă ă ţ– E ti alb ca o fantom , ş ă îi strigau ceilal i prizonieri pe când era dus spre celula lui, gol i înfrigurat. ţ ş Mira el espectro!

Poate c stafia o s treac drept prin zidurile astea!ă ă ăÎn cei doisprezece ani care au trecut, carnea i trupul ş s u se ă uscaser i Silas tia c devenise transparent.ăş ş ăSunt o stafie.Sunt imaterial.Yo soy un espectro... pálido como un fantasma... caminando este in undo a sol as.Într-o noapte, Stafia se trezise în urletele celorlal i condamna i. Nu tia ce for invizibil zgâl âie podeaua pe careţ ţ ş ţă ă ţ

dormea i nici ce mân atotputernic d râm zidurile celulei sale, dar în clipa în care s rise în picioare, un bolovan uria seş ă ă ă ă ă ş desprinsese din plafon i se pr v lise exact pe locul în care dormise el. Uitându-se în sus pentru a în elege de unde veniseş ă ă ţ bolovanul, z rise gaura din tavan i, dină ş colo de ea, ceva ce nu mai v zuse de zece ani... Luna.ă

Înc nu se oprise mi carea p mântului, c Stafia se i avântase printr-un tunel îngust, ajunsese la cap tul lui i seă ş ă ă ş ă ş rostogolise pe o coast de deal, spre p dure. Fugise toat noaptea, mereu în jos, delirând de foame i de extenuare.ă ă ă ş

Aproape incon tient, diminea a îl g sise într-un lumini str b tut de inele unui tren. Mergând pe urma lor, înaintase caş ţ ă ş ă ă ş într-un vis. La un moment dat, v zuse un vagon de marf gol i se c rase în el, pentru a se ad posti. Când se trezise, trenulă ă ş ăţă ă mergea. "De cât timp? încotro?" În burt sim ea o durere în ep toare. "Sunt pe moarte oare?" Dar adormise din nou. De dataă ţ ţ ă aceasta se trezise în strig tele i ciom gelile unora care îl aruncaser jos din vagon. Plin de sânge, se furi ase la margineaă ş ă ă ş unui s tuc i c utase în zadar ceva de mâncare. Într-un târziu, nemaifiind în stare s mai fac nici m car un pas, se întinseseă ş ă ă ă ă pe marginea drumului i c zuse în nesim ire.ş ă ţ

Lumina ap ruse încet i Stafia se întrebase de cât timp murise. "O zi? Trei zile?" Nu mai conta. Patul era moale ca ună ş nor, iar în aer plutea un miros dulce, de lumân ri parfumate. Iisus era acolo i îl privea. "Sunt aici, spusese Iisus. Piatra a fostă ş dat la o parte, iar tu te-ai n scut pentru a doua oar ."ă ă ă

Adormise din nou i iar se trezise. Gândurile îi erau înv luite în pâcl . Nu crezuse niciodat în rai, i totu i Iisus îlş ă ă ă ş ş veghea. Lâng pat ap ru ni te mâncare i Stafia o înfulec , aproape sim ind cum carnea i se i depune pe oasele goale. iă ă ş ş ă ţ ş Ş iar i adormise. Când se trezise, Iisus era tot acolo, îi zâmbea i îi vorbea. "E ti salvat, fiul meu. Binecuvânta i sunt cei care-ăş ş ş ţmi urmeaz calea."ă

Din nou, somn.Un ip t de durere îl trezise din amor eal . Trupul îi â ni din pat i se împletici pe un hol, spre locul de unde veneauţ ă ţ ă ţ ş ş

zgomotele. Intr într-o buc t rie i v zu un ins înalt b tându-l pe unul mai mic. F r a ti de ce, Stafia îl înh pe cel mare i-ă ăă ş ă ă ă ă ş ăţă şl izbi în peretele al turat. Omul zbur prin aer. La picioarele Stafiei z cea un tân r în haine preo e ti. Nasul îi era spart iă ă ă ă ţ ş ş sângera. Stafia îl ridicase de jos i-l a ezase pe o canapea.ş ş

– Î i mul umesc, prietene, îi spusese preotul într-o francez greoaie. Banii din cutia milelor îi ademenesc pe ho i. Înţ ţ ă ţ somn vorbeai fran uze te; tii i spaniola?ţ ş ş ş

Stafia cl tinase din cap.ă– Cum te cheam ?ăNu- i amintea numele pe care i-l d duser p rin ii; în minte nu avea decât poreclele obraznice cu care-l strigau pazniciiş ă ă ă ţ

de la închisoare. Preotul îi zâmbise:– No hay problema. Pe mine m cheam ă ăManuel Aringarosa. Sunt un misionar din Madrid. Am fost trimis aici ca să

construiesc o biseric pentru Obra de Dios.ă– Unde sunt? întrebase Stafia cu o voce care-i p ruse cavernoas .ă ă– La Oviedo. În nordul Spaniei.– Cum am ajuns aici?– Cineva te-a l sat la u a mea. Erai bolnav. i-am dat s m nânci. E ti aici de câteva zile.ă ş Ţ ă ă şStafia îl studiase pe tân rul s u ocrotitor. De ani mul i nu-i mai ar tase cineva vreun semn de bun tate.ă ă ţ ă ă– Mul umesc, p rinte!ţ ăPreotul î i dusese mâna la buza din care-i curgea sânge.ş– Eu î i sunt recunosc tor, prietene!ţ ăA doua zi diminea , cea a din mintea lui se mai risipise. În timp ce st tea în pat, privea crucifixul prins pe perete. De iţă ţ ă ş

de mult vreme religia nu mai însemna nimic pentru el, crucea aceasta parca îl mai lini tea. Când se ridicase, v zuse cuă ş ă uimire o pagin de ziar pe noptier . Articolul era în francez i ap ruse cu o s pt mân în urm . Citise povestea i îlă ă ă ş ă ă ă ă ă ş cuprinsese frica. Un cutremur în mun i distrusese o închisoare i mul i criminali periculo i evadaser .ţ ş ţ ş ă

Inima începuse s -i bat nebune te. "Preotul tie cine sunt!" Un sentiment pe care nu-l mai sim ise de mult puseseă ă ş ş ţ st pânire pe el: ru ine, vinov ie. Înso it de spaima c va fi prins. S rise brusc din pat, drept în mijlocul camerei. "Unde să ş ăţ ţ ă ă ă ă fug?"

– Faptele Apostolilor, spusese o voce din prag.Stafia se întorsese, speriat .ăTân rul preot zâmbea. Avea nasul bandajat f r pricepere i inea în mân o Biblie veche.ă ă ă ş ţ ă– Am g sit una în francez pentru tine. Am însemnat versetul.ă ăCu team , Stafia lu Biblia i citi versetul la care se referise preotul: ă ă ş Faptele Apostolilor, XVI. Acolo se spunea despre

un întemni at pe nume Silas care z cea gol i b tut în celula sa, în l ând cântece de laud c tre Domnul. Când Stafia ajunse laţ ă ş ă ă ţ ă ă versetul 26, icni surprins :ă

"... Deodat , s-a f cut un mare cutremur de p mânt, a a ca s-au cl tinat temeliile temni ei. Îndat s-au deschis toateă ă ă ş ă ţ ă u ile i s-au dezleş ş gat leg turile fiec ruia."ă ă

21

Privirile i se îndreptar c tre preot.ă ăTân rul îl întâmpin cu un surâs blajin:ă ă– De acum înainte, prietene, dac nu ai un alt nume, eu am s - i spun Silas.ă ă ţStafia înclinase capul. "Silas." Acum avea un trup i un nume. "Numele meu e Silas."ş– E vremea micului dejun, îi spusese preotul. Ai nevoie de puteri, dac vrei s m aju i s cl desc aceast biseric .ă ă ă ţ ă ă ă ă

La ase mii de metri deasupra Mediteranei, avionul companiei Alitalia tremura prad turbulen elor, iar pasagerii seş ă ţ foiau speria i în scaune. Episcopul Aringarosa abia dac observ . Gândurile îi zbuţ ă ă raser la viitorul Ordinului s u. Ner bd toră ă ă ă s afle cum decurgeau lucrurile în Paris, î i dorea s -l poat suna pe Silas. Dar nu putea, Înv torul avusese grij de asta.ă ş ă ă ăţă ă

– Proced m a a pentru siguran a ta, îi explicase Înv torul într-o englez cu accent fran uzesc. Cunosc destule despreă ş ţ ăţă ă ţ comunica iile electronice pentru a ti c pot fi interceptate. Rezultatele ar fi dezastruoase pentru tine.ţ ş ă

Aringarosa tia c are dreptate. Înv torul p rea un om teribil de precaut. Nu- i dezv luise adev rata identitate i, cuş ă ăţă ă ş ă ă ş toate acestea, se dovedise demn de încredere i de o supunere necondi ionat . La urma urmei, ob inuse, cine tie prin ceş ţ ă ţ ş mijloace, ni te informa ii secrete, extrem de importante. Numele celor patru membri de frunte ai fr iei! Aceasta fusese unaş ţ ăţ dintre "loviturile" care îl convinseser pe Aringarosa c Înv torul era capabil s -i ofere ceea ce-i promisese.ă ă ăţă ă

– Am stabilit toate aranjamentele, îi spusese el. Pentru ca planul meu s reu easc , trebuie s -i permi i lui Silas s mi seă ş ă ă ţ ă supun ădoar mie timp de câteva zile. Nu ve i putea vorbi între voi. Eu am s comunicând cu el printr-un mijloc sigur.ţ ă

– Îl vei trata cu respect?– Un om de credin merita tot ce e mai bun.ţă– Excelent. Atunci, în eleg. Eu i cu Silas nu vom mai vorbi pân ce nu se va încheia totul.ţ ş ă– Fac toate astea pentru a v proteja identitatea, a ta i a lui Silas, i investi ia mea.ă ş ş ţ– Investi ia dumitale?ţ– Dac ner bdarea de a afla cum decurg planurile noastre sfâr e te prin a te duce la închisoare, nu vei mai putea să ă ş ş ă

pl te ti ce-mi datorezi.ă şEpiscopul surâsese:– U or de în eles. Dorin ele noastre coincid. S -i dam drumul!ş ţ ţ ă"Dou zeci de milioane ă de euro", î i spuse acum Aringarosa, privind pe fereastr . În dolari, cam tot atâta. Un mizilicş ă

pentru ceva atât de puternic.Avea încredere c Înv torul i Silas vor reu i. Banii i credin a erau ni te factori de convingere extrem de puternici.ă ăţă ş ş ş ţ ş

11

– Une plaisanterie numérique?Bezu Fache era livid i se holba, nevenindu-i s cread , la ş ă ă Sophie Neveu. "O glum numeric ?"ă ă– Asta-i opinia ta profesional , ă c ămesajul lui Saunière este un fel de fars matematic ?ă ă"Neobr zarea femeii steia este inimaginabil !" Dup ce d duse buzna f r s -i cear permisiunea, acum încerca s -lă ă ă ă ă ă ă ă ă ă

conving c , în ultimele clipe ale vie ii,ă ă ţ Saunière nu avusese ceva mai bun de f cut decât s scrie o fars matematic !ă ă ă ă– Codul acesta, explic Sofie într-o francez fluent , este de o simplitate ce frizeaz absurdul. Jacques ă ă ă ă Saunière i-a datş

probabil seama c vom în elege imediat.ă ţApoi scoase din buzunar o bucat de hârtie i i-o întinse c pitanului:ă ş ă– Iat !ăFache se uit la hârtie.ă

"1-1-2-3-5-8-13-21"

– Asta e? izbucni el. Tot ce ai f cut a fost s aranjezi numerele în ordine cresc toare!ă ă ăSophie Neveu avu chiar neru inarea s mai i afi eze un zâmbet satisf cut:ş ă ş ş ă– Exact.Vocea lui Fache sc zu pân la un mârâit gutural:ă ă– Agent Neveu, habar n-am unde vrei s ajungi cu asta, dar î i sugerez s -mi dai cât mai repede o explica ie.ă ţ ă ţÎi arunc o privire nelini tit lui Langdon, care st tea ceva mai departe, cu telefonul lipit de ureche, probabilă ş ă ă

ascultându- i mesajul de la Ambasada American . Dup expresia întip rit pe figura lui, î i d dea seama c omul primiseş ă ă ă ă ş ă ă ve ti proaste.ş

– C pitane, replic ă ăSophie pe un ton insolent, irul de numere la care v uita i este una dintre cele mai celebre progresiiş ă ţ matematice din istorie.

Fache habar nu avea c existau progresii matematice considerate celebre i, în nici un caz, nu aprecia tonul pe care i seă ş vorbise:

– Este irul lui Fibonacci, declar ea. O progresie în care fiecare termen este egal cu suma celor doi termeni preceden i.Ş ă ţC pitanul studie numerele. Într-adev r, fiecare termen era suma celor doi anteriori, dar el, unul, nu pricepea ce leg tură ă ă ă

are asta cu moartea lui Saunière.– Matematicianul Leonardo Fibonacci a descoperit aceast sucă cesiune de numere în secolul al XIII-lea. Evident, nu

poate fi o simpl coinciden faptul c ă ţă ă toate numerele pe care Saunière le-a scris pe podea fac parte din aceast celebr serie.ă ăFache o privi lung pe tân ra femeie câteă va momente.– Bine, dac nu e o coinciden , poate ai vrea s -mi spui ă ţă ă de ce a ales Saunière s fac una ca asta. Ce-a vrut s spun ?ă ă ă ă

22

Ce înseamn ă chestia asta?Sophie ridic din umeri:ă– Absolut nimic. Tocmai asta e! Nu-i decât o glum criptograă fic , simplist . E acela i lucru cu a lua cuvintele uneiă ă ş

poezii celebre i a le amesteca ca s vezi dac cineva recunoa te care-i leg tura dintre ele.ş ă ă ş ăFache f cu un pas în fa i se aplec ; fa a lui era doar la câ iva centimetri de chipul ei:ă ţăş ă ţ ţ– Sper din tot sufletul c mai ai i o alt explica ie, mult mai plauzibil decât asta!ă ş ă ţ ăChipul blând al lui Sophie deveni înghe at, de parc ar fi fost de piatr :ţ ă ă– C pitane, inând seama de miza serii acesteia, credeam c o s te bucuri s afli c ă ţ ă ă ă ă Saunière juca, poate, un joc cu

dumneata. Se pare îns c m-am în elat. Îl voi informa pe directorul Departamentului de Criptografie c nu mai ai nevoie deă ă ş ă serviciile noastre.

Cu acestea, se r suci pe c lcâie i porni pe coridorul pe care venise.ă ă şÎncremenit, Fache o privi cum dispare în întuneric. " i-a ie it oare din min i? În seara asta, Ş ş ţ Sophie Neveu a dat o nouă

defini ie pentru ţ le suicide professionnel."Se întoarse apoi c tre Langdon, care st tea tot cu telefonul la ureche i p rea chiar mai îngrijorat decât înainte,ă ă ş ă

ascultând atent mesajul de acas . ă Ambasada SUA! Bezu Fache dispre uia multe lucruri în via ... dar pu ine îi stârneau o furieţ ţă ţ atât de oarb precum Ambasada SUA.ă

De multe ori se certase cu ambasadorul în leg tur cu diverse probleme comune – majoritatea erau chestiuni de aplicareă ă a legilor franceze cet enilor americani afla i în vizita în Fran a. Aproape zilăţ ţ ţ nic, DCPJ aresta studen i americani pentruţ posesie de droguri, oameni de afaceri care apelau la serviciile unor prostituate minore, turi ti care furaser sau aveau unş ă comportament huliganic. Din punct de vedere legal, Ambasada SUA putea interveni pentru extrădarea vinova ilor în ara deţ ţ origine, unde primeau nimic mai mult decât o palm dojenitoare peste mân .ă ă

i, bineîn eles, întotdeauna ambasada î i exercita acestŞ ţ ş drept.L'émasculation de la Police Judiciaire, obi nuia c pitanul s spun . În ş ă ă ă Paris Match ap ruse recent o caricatur care-lă ă

înf i a pe Fache în chip de câine poli ist, încercând s mu te un infractor ameăţş ţ ă ş rican, dar incapabil s ajung la el, fiindc eraă ă ă inut în lan de Ambasada SUA.ţ ţ

"Ei bine, nu i ast -sear , hot râse Fache. Miza e prea mare de data asta."ş ă ă ăRobert Langdon închisese deja telefonul i p rea epuizat.ş ă– S-a întâmplat ceva?Cu mi c ri încete, profesorul f cu semn din cap c da.ş ă ă ă"Ve ti rele de acas ", intui c pitanul când î i lu telefonul înapoi i v zu broboanele de sudoare de pe fruntea lui.ş ă ă ş ă ş ă– Un accident, bâigui Langdon, privindu-l cu o expresie ciudat . Un prieten... Trebuie s iau primul avion spre cas înă ă ă

diminea a asta.ţFache nu se îndoia c emo ia de pe chipul profesorului era auă ţ tentic , i totu i parc mai era ceva, o team vag , careă ş ş ă ă ă

începuse brusc s lic reasc în ochii americanului.ă ă ă– Îmi pare r u, îi spuse, privindu-l atent. Vre i s v a eza i pu in jos?ă ţ ă ă ş ţ ţ

i-i f cu semn spre unaŞ ă dintre banchetele din mijlocul galeriei.Langdon încuviin din cap absent i f cu vreo câ iva pa i spre banchet . Apoi se opri, i cu fiecare clip care treceaţă ş ă ţ ş ă ş ă

p rea tot mai nedumerit:ă– De fapt, cred c a vrea s merg la toalet .ă ş ă ăÎntârzierea asta nu-i era pe plac i c pitanul î i re inu o înjur tur :ş ă ş ţ ă ă– La toalet ... Desigur. S lu m o pauz de câteva minute, spuse el cu glas tare i f cu un semn spre cap tul culoarului,ă ă ă ă ş ă ă

în direc ia din care veniser . Toaletele sunt aproape de biroul custodelui.ţ ăLangdon ezit , apoi ar t în cealalt direc ie, spre cap tul Marii Galerii:ă ăă ă ţ ă– Cred c exist o toalet mult mai aproape în partea aceea.ă ă ăFache î i d du seama c are dreptate: chiar în cap tul Marii Galerii se aflau dou toalete.ş ă ă ă ă– S v înso esc?ă ă ţProfesorul pornise deja i cl tin din cap f r a se mai întoarce:ş ă ă ă ă– Nu e nevoie. Cred c vreau s r mân câteva clipe singur.ă ă ăC pitanul nu era tocmai fericit de ideea c americanul avea s se plimbe de unul singur pe culoar, dar tia c singuraă ă ă ş ă

ie ire din Marea Galerie se afla în cel lalt cap t – grilajul pe sub care intraser . Reglement rile de paz i protec ie împotrivaş ă ă ă ă ăş ţ incendiilor impuneau existen a mai multor ie iri de urgen într-un spa iu atât de vast ca acesta, îns toate ie irile fuseserţ ş ţă ţ ă ş ă blocate automat atunci când Saunière declan ase sistemul de securitate. Sistemul fusese reactivat între timp, deblocândş ie irile, dar asta nu avea oricum nici o imporş tan , fiindc , la simpla deschidere a oric rei u i exterioare, s-ar fi declan atţă ă ă ş ş alarma de incendiu i, în plus, toate ie irile erau p zite de agen i DCPJ. Langdon nu avea cum s plece f r tirea c pitanului.ş ş ă ţ ă ă ăş ă

– Trebuie s m întorc pentru un moment în biroul custodelui. Când sunte i gata, v rog s veni i direct acolo, domnuleă ă ţ ă ă ţ Langdon. Mai avem înc multe de discutaă t.

Profesorul schi cu mâna un semn de încuviin are i apoi disp ru în întuneric.ţă ţ ş ăFache porni furios în direc ia opus . Ajunse la grilaj, trecu pe dedesubt, str b tu coridorul i d du buzna în centrul deţ ă ă ă ş ă

comand din biroul ă lui Saunière:– Cine i-a dat lui Sophie Neveu permisiunea de a intra în aceast cl dire?ă ă– Le-a spus oamenilor de afar c a descifrat codul, r spunse ă ă ă Collet.– i acum unde e?Ş– P i, nu e cu dumneavoastr ?ă ă– A plecat!Fache scoase capul, se uit pe culoarul întunecat i cercet zona. Probabil c ă ş ă ăSophie nu mai avusese chef s se oprească ă

i s stea la discu ii cu ceilal i agen i. Pentru o clip , se gândi s ia leg tura cu b ie ii de jos i s le cear s-o opreasc i s-oş ă ţ ţ ţ ă ă ă ă ţ ş ă ă ăş aduc înapoi, înainte s apuce s ias din cl dire. Dar se r zgândi; orgoliul lui r nit putea ă ă ă ă ă ă ă s mai ă a tepte. i a a pierduseş Ş ş

23

destul vreme în seara asta.ă"M r fuiesc eu cu agentul ă ă Neveu mai târziu", î i spuse el, fiş indc abia a tepta s-o concedieze.ă şLuându- i gândul ş de la Sophie, r mase o clip cu ochii a inti i asupra cavalerului de pe biroul custodelui, apoi se r suciă ă ţ ţ ă

spre Collet:– L-ai localizat?Locotenentul îi f cu semn c da i întoarse laptopul spre Fache. Punctul ro u era u or vizibil pe planul schematic ală ă ş ş ş

etajului, clipind ritmic într-o înc pere în dreptul c reia st tea scris: ă ă ă TOILETTES PUBLIQUES.– Bun! spuse Fache aprinzându- i o igar i ie ind pe culoar. Trebuie s dau un telefon. Ai grij ca Langdon s nuş ţ ă ş ş ă ă ă

zburde i prin alte înc peri decât toaleta!ş ă

12

Robert Langdon î i sim ea capul ca un stup de albiş ţ ne. Mesajul lui Sophie îi zbârnâia neîncetat în minte. La cap tulă coridorului, pl cu ele cu simbolul arhicunoscut al toaletelor îl ghidar printr-un labirint de panouri cu reproduceri după ţ ă ă mae tri italieni, menite s ascund vederii c m ru ele cu destina ie intim .ş ă ă ă ă ţ ţ ă

G sind-o pe cea pentru b rba i, intr i aprinse lumina.ă ă ţ ăşNu era nimeni.Se apropie de chiuvet i î i stropi fa a cu pu in ap , încercând s - i alunge tulburarea. Luminile fluorescente seă ş ş ţ ţ ă ă ă ş

reflectau în faian a de pe pere i i te orbeau, iar aerul mirosea a amoniac. În timp ce se tergea cu un prosop de hârtie, u a seţ ţ ş ş ş deschise în spatele lui, scâr âind.ţ

Sophie Neveu intr , ochii ei verzi lic rind speria i:ă ă ţ– Slav Domnului c ai venit! Nu avem prea mult timp.ă ăLangdon r mase lâng chiuvet i priveaă ă ă ş uluit la agentul DCPJ, Sophie Neveu. Cu doar câteva minute în urm , îiă

ascultase mesajul telefonic i- i spusese c femeia trebuie s fie nebun . i totu i, cu cât asculta, cu atât i se p rea c totulş ş ă ă ă Ş ş ă ă c p ta un sens. "Nu reac iona la acest mesaj. Ascult -m i p streaz - i calmul. E ti în pericol. Urmeaz -mi indica iile cuă ă ţ ă ă ş ă ă ţ ş ă ţ stricte e." Ne tiind ce s cread , hot râse s procedeze exact a a cum îi sugerase ţ ş ă ă ă ă ş Sophie. Îi spusese lui Fache c mesajul seă referea la un prieten r nit de acas , din State, i apoi ceruse s mearg la toaleta de la cap tul Marii Galerii.ă ă ş ă ă ă

Iar acum Sophie st tea în fa a lui, gâfâind dup turul de for pe care-l f cuse pentru a ajunge aici. În luminaă ţ ă ţă ă fluorescent , Langdon observ cu surprindere c aerul ei ferm radia, de fapt, de pe un chip cu tr s turi fine, delicat conturate.ă ă ă ă ă Numai privirile îi erau directe i întregul ansamblu amintea de un portret complex ş de Renoir... voalat i totodat perfectş ă conturat, cu o fermitate ce nu- i pierduse îns aura misterioas .ş ă ă

– Am vrut s te previn, domnule Langdon, începu ea r suflând înc sacadat, c te afli ă ă ă ă sous surveillance cachée – "sub observa ie ascuns ".ţ ă

Între pere ii placa i cu faian , vocea ei suna a gol.ţ ţ ţă– Dar... de ce?Tân ra îi oferise deja o explica ie la telefon, dar voia s-o mai aud o dat , din gura ei.ă ţ ă ă– Fiindc , r spunse f când un pas spre el, principalul suspect al lui Fache în aceast crim e ti ă ă ă ă ă ş dumneata.Langdon se preg tise suflete te pentru aceste cuvinte i totu i, când le auzi, i s-au p rut din nou culmea ridicolului.ă ş ş ş ă

Dup spuă sele lui Sophie, fusese solicitat de Poli ia Francez nu în calitate de specialist în simbolistic , ci, mai degrab , caţ ă ă ă suspect, ne tiind c acum este inta uneia dintre tehnicile favorite de anchetare a DCPJ – ş ă ţ surveillance cachée, o strategie iscusit prin care poli ia invita politicos suspectul la loculă ţ crimei i îl intervieva în speran a c acesta se va pierde cu firea laş ţ ă un moment dat i se va incrimina singur, din gre eal .ş ş ă

– Caut în buzunarul sacoului i vei g si dovada c e ti supravegheat, îi spuseă ş ă ă ş Sophie.Langdon se sim ea din ce în ce mai tulburat. "S caut în buzuţ ă nar?"Suna mai degrab ca un truc ieftin, de bâlci.ă– Uit -te!ăTotal dezorientat, Langdon î i duse mâna la buzunarul stâng al sacoului, cel pe care nu-l folosea niciodat . Pip i, dar nuş ă ă

g si nimic. "Dar ce naiba te-ai fi a teptat s g se ti?!" Poate c , la urma urmei, ă ş ă ă ş ă Sophie Neveu era s rit de pe fix. Apoiă ă degetele lui d dur peste ceva nea teptat. Mic i dur. Prinse obiectul cu degetele, îl scoase din buzunar i îl privi înm rmurit.ă ă ş ş ş ă Era un disc metalic, care sem n cu un nasture, de m rimea unei baterii de ceas. Nu-l mai v zuse niciă ă ă ă odat pân acum.ă ă

– Ce naiba...?– Dispozitivul de localizare prin GPS, îi explic ă Sophie. Î i transmite continuu pozi ia c tre un satelit, pe care DCPJ îlş ţ ă

monitorizeaz . Noi folosim datele pentru a identifica locul în care se afl o pă ă ersoan . ă Are o precizie de pân la jum tate deă ă metru, în orice loc de pe glob. i-au pus o les electronic , domnule Langdon! Agentul careŢ ă ă te-a luat de la hotel i-a strecuratţ dispozitivul în buzunar înainte de a ie i din camer .ş ă

Acum î i amintea... f cuse un du rapid, se îmbr case, iar agenş ă ş ă tul DCPJ îi inuse, politicos, haina când plecaser .ţ ă– E rece afar , domnule Langdon, îi spusese omul. Prim vara în Parisă ă nu e la fel de cald ca în ansonete.ă şIar el îi mul umise i- i îmbr case sacoul.ţ ş ş ăOchii verzi ai lui Sophie îl priveau neclinti i:ţ– Nu i-am spus în mesaj despre dispozitivul de urm rire fiindc nu voiam s duci mâna la buzunar de fa cu Fache.ţ ă ă ă ţă

A a, habar nu areş c l-ai descoperit!ăLangdon nu tia ce ar putea s îi r spund .ş ă ă ă– Te supravegheaz prin GPS fiindc le e team c ai putea fugi. De fapt, ă ă ă ă sper ă c vei fugi; a a n-ai face decât s leă ş ă

confirmi b nuielile.ă– Dar de ce naiba a fugi?! Doar sunt nevinovat!ş

24

– Fache crede altceva!Furios, Langdon se apropie de co ul de gunoi, preg tindu-se s arunce discul metalic.ş ă ă– Nu! Sophie îl prinse de bra i îl opri: Las -l în buzunar! Dac -l arunci, semnalul nu va mai indica nici o mi care i î iţ ş ă ă ş ş ş

vor da seama c l-ai descoperit. Unicul motiv pentru care Fache te-a l sat singur este acela c poate ti în orice moment undeă ă ă ş te afli. Dac b nuie te c ai descoperit ce are el de gând...ă ă ş ă

F r s - i termine fraza, lu dispozitivul din mâna lui i i-l streă ă ă ş ă ş cur din nou în buzunar:ă– Las discul aici! Cel pu in pentru moment!ă ţProfesorul era de-a dreptul bulversat:– Cum mama dracului poate Fache s cread c eu l-am ucis pe Jacques ă ă ă Saunière?!– Are ni te motive foarte întemeiate pentru a te b nui. Exist o doş ă ă vad pe care nu ai v zut-o înc ; Fache a avut grij s-oă ă ă ă

ascund bine.ăLangdon nu mai putea decât s-o priveasc , buimac.ă– Î i aminte ti de cele trei rânduri de text pe care ţ ş Saunière le-a scris pe podea?Înclin din cap în semn ca da; cifrele i cuvintele îi r m seser vii în minte.ă ş ă ă ăVocea lui Sophie deveni o oapt intens :ş ă ă– Din p cate, c pitanul nu i-a ar tat tot mesajul. Ini ial, a exisă ă ţ ă ţ tat i un ş al patrulea rând, pe care Fache l-a fotografiat iş

apoi l-a ters, înainte de sosirea dumitale.şLangdon tia c cerneala solubil a unui pix cu lumin neagr putea fi u or tears , dar nu- i imagina pentru ce ar fiş ă ă ă ă ş ş ă ş

distrus Fache o astfel de dovad .ă– Pe ultimul rând al mesajului se afla ceva ce dumneata nu trebuia s vezi. Cel pu in nu înainte de a încheia elă ţ

interogatoriul.i, cu aceste cuvŞ inte, Sophie scoase din buzunarul jachetei sale o copie a unei fotografii i începu s-o desp tureasc .ş ă ă

– Fache a transmis ceva mai devreme imagini de la locul crimei c tre Departamentul de Criptografie, în speran a că ţ ă vom putea descifra mesajul lui Saunière. Aceasta este fotografia mesajului complet, spuse ea dându-i copia.

Uluit, Langdon privi imaginea. În centrul ei, mesajul scris pe podeaua de parchet ie ea clar în eviden . Cel de-alş ţă patrulea rând îl izbi ca un baros, drept în plex:

"13-3-2-21-1-1-8-5O, DRACONIAN DEVIL!OH, LAME SAINT!P.S. G SE TE-L PE ROBERT LANGDON"Ă Ş

13

Pre de câteva secunde, Langdon nu reu i s - i ia ochii de la fotografie. "P.S. g se te-l pe Robert Langdon." Sim eaţ ş ă ş ă ş ţ cum podeaua se clatin sub picioarele ă lui. "Saunière a l sat un ă post-scriptum cu numele meu?!" Oricât i-ar fi stors creierii,ş nu putea pricepe de ce.

– Acum în elegi, îl întreb ţ ăSophie, f cându-i semn cu ochiul s se gr beasc , de ce te-a adus Fache aici în noaptea astaă ă ă ă i de ce e ti principalul lui suspect?ş ş

Singurul lucru pe care-l în elegea profesorul în clipa asta era motivul pentru care rânjise c pitanul atât de încântatţ ă atunci când Langdon îi sugerase c ăSaunière i-ar fi acuzat asasinul direct, scriindu-i numele.ş

"G se te-l pe Robert Langdon."ă ş– De ce a scris Saunière una ca asta? întreb el, mai mult furios decât nedumerit. Pentru ce a fi vrut eu s -l ucid peă ş ă

custodele Muzeului Luvru?– Fache nu a descoperit înc ă motivul, dar a înregistrat toat discu ia voastr din aceast sear , în speran a c vaă ţ ă ă ă ţ ă

descoperi ceva.Langdon vru s îi r spund , dar nu reu i s scoat nici un sunet.ă ă ă ş ă ă– Are asupra lui un microfon miniatural, îi explic tân ra, conecă ă tat la un transmi tor din buzunar, care trimite semnalulţă

c tre postul de comand .ă ă– E imposibil! Am un alibi! Dup seminar, m-am întors direct la hotel. Pute i întreba la recep ie.ă ţ ţ– Au întrebat deja. Li s-a spus c ai cerut cheia de la recep ie la ora zece i jum tate. Din p cate, crima s-a petrecută ţ ş ă ă

aproape de unsprezece. Puteai foarte u or s ie i din camer pe furi .ş ă ş ă ş– E o nebunie! Fache nu are nici o dovad !ăOchii lui Sophie se m rir brusc.ă ă"Nici o dovad ?!"ă– Domnule Langdon, numele dumitale e scris pe podea, lâng cadavru, iar ă Saunière i-a notat în agend c urma sş ă ă ă

ave i o întreţ vedere aproximativ în jurul orei la care a fost comis crima. Fache are suficiente dovezi pentru a te aresta iă ş interoga.

Dintr-o dat , Langdon î i spuse c are nevoie de un avocat:ă ş ă– N-am f cut-o eu.ăSophie oft :ă– Aici nu suntem la un show de la televiziune american, domnule profesor. În Fran a, legea acord protec ie poli iei, nuţ ă ţ ţ

criminalilor. Din nefericire, în acest caz trebuie s inem seama i de pres . Jacques ă ţ ş ă Saunière era o personalitate bine cunoscut i îndr git în Paris, iar asasinarea lui va fi mâine tirea zilei. Fache va fi nevoit s dea imediat o declara ie i vaă ş ă ă ş ă ţ ş face o impresie mult mai bun dac va putea spune c a re inut deja un suspect. Indiferent dac e ti sau nu vinovat, vei fi inută ă ă ţ ă ş ţ

25

în arestul DCPJ pân ce- i vor da seama cine l-a omorât, de fapt.ă şNici un animal în cu c nu s-ar fi sim it atât de încol it cum era el acum.ş ă ţ ţ– De ce-mi spui mie toate astea?– Fiindc , domnule Langdon, cred c e ti nevinovat!ă ă şSophie privi pentru o clip în l turi, apoi îl fix din nou cu ochii ei verzi:ă ă ă– i fiindc , în parte, e vina Ş ă mea c acum ai probleme.ă– Poftim? Din vina dumitale a încercat Saunière s -mi ă însceneze chestia asta?– El n-a încercat s - i însceneze nimic. A fost doar o gre eal . Mesajul acela de pe podea îmi era adresat mie.ă ţ ş ăProfesorul avu nevoie de câteva momente bune pentru a în elege noua informa ie:ţ ţ– Cum adic ?ă– Mesajul nu era pentru poli i ti. ţ ş Saunière l-a scris pentru mine. Cred că a fost silit s fac totul într-un timp atât deă ă

scurt, încât nu i-a dat seama ce va crede poli ia. Codul acela numeric e lipsit de sens. L-a scris doar ca s se asigure cş ţ ă ă anchetatorii vor apela la Departamentul de Criptografie, astfel încât eu s pot afla cât mai repede ce i s-a întâmplat.ă

Langdon sim ea cum i se înmoaie picioarele. Înc nu se hot râse dac domni oara ţ ă ă ă ş Sophie Neveu era sau nu s rit de peă ă fix, dar cel pu in acum în elegea de ce voia s -l ajute. "P.S. g se te-l pe Robert Langdon." Femeia era de p rere c ţ ţ ă ă ş ă ăSaunière îi l sase un mesaj cripă tic în care îi cerea s -l g seasc pe el.ă ă ă

– Dar de ce crezi c mesajul î i era adresă ţ at?– Omul Vitruvian, replica ea. Desenul acela a fost dintotdeauna preferatul meu dintre operele lui da Vinci. În seara asta

l-a folosit ca s -mi atrag aten ia.ă ă ţ– Stai pu in! Vrei s spui, cu alte cuvinte, c ţ ă ăSaunière î i tia preţ ş ferin ele în materie de art ?ţ ăEa încuviin .ţă– Îmi pare r u. Probabil c totul i se pare aiurea. Dar eu i Jacques ă ă ţ ş Saunière...Cuvintele îi pieriser pe buze. O triste e adânc p rea c a cuprins-o, ca o suferin din trecut care acum r zb tuse laă ţ ă ă ă ţă ă ă

suprafa . ţă Dup ă toate aparen ele, ţ Sophie i custodele avuseser o rela ie special . Langdon îi studie chipul pre de câtevaş ă ţ ă ţ clipe; tia c , în Fran a, b rba ii vârstnici au adesea amante tinere. Chiar i a a, pe ş ă ţ ă ţ ş ş Sophie Neveu nu i-o putea imagina ca peş o "femeie între inut ".ţ ă

– Ne-am certat acum zece ani, îi explic ea în oapt , i de atunci aproape c nu ne-am mai vorbit. În seara asta, când laă ş ă ş ă departament a sosit vestea c a fost asasinat i am v zut imaginile cu trupul lui i cu textul de pe podea, am în eles c a vrută ş ă ş ţ ă s -mi transmit mie un mesaj.ă ă

– Din cauza Omului Vitruvian?– Da. i a literelor P.S.Ş– Post-scriptum?Ea cl tin din cap.ă ă– P.S. sunt ini ialele mele.ţ– Dar numele dumitale e Sophie Neveu!

i î i întoarse privirea în alt parte.Ş ş ă– P. S. vine de la numele de alint pe care mi-l d duse atunci când locuiam împreun . Ro ind u or, ad uga: înseamnă ă ş ş ă ă

Princesse Sophie.Langdon r mase mut.ă– Pare prostesc, tiu. Dar asta s-a întâmplat cu ani în urm . Pe atunci, eram un copil.ş ă– L-ai cunoscut pe Saunière în adolescen ?!ţă– Chiar foarte bine, r spunse ea i ochii i se umezir . Jacques ă ş ă Saunière a fost bunicul meu.

14

– Unde naiba e Langdon? întreba Fache suflând ultimul fum de igar i revenind în centrul de comand .ţ ăş ă– Tot la toalet , domnule!ăC pitanul morm i:ă ă– V d c nu se gr be te deloc!ă ă ă şLocotenentul Collet îi sim ea privirea a intit peste um rul s u asupra punctului ro u de pe monitor i aproape c auzeaţ ţ ă ă ă ş ş ă

cum i se învârt roti ele în cap. Probabil c - i st pânea cu greu impulsul de a se duce imediat dup Langdon. În mod ideal,ţ ă ş ă ă suspectului i se l sa toat libertatea i tot r gazul de care avea nevoie, pentru a-i conferi un fals sentiment de securitate.ă ă ş ă Americanul trebuia s se întoarc aici din propria voin . Totu i, trecuser aproape zece minute. "Prea mult."ă ă ţă ş ă

– Se poate s - iă ş fi dat deja seama? întreba Fache.Collet cl tin din cap:ă ă– Înregistr m înc mici deplas ri ale dispozitivului în înc pere; evident, discul se afl tot în buzunarul lui. Poate c seă ă ă ă ă ă

simte r u. Dac ar fi g sit dispozitivul, l-ar fi aruncat pân acum i ar fi înceră ă ă ă ş cat s fug .ă ăFache se uit din nou la ceas:ă– Bine.Dar îngrijorarea persista. Toat seara c pitanul fusese agitat i neobi nuit de preocupat. De obicei deta at i calm cândă ă ş ş ş ş

lucra sub presiune, acum p rea implicat emo ional, de parc toat povestea asta ar fi fost pentru el o problem personal .ă ţ ă ă ă ă"Deloc surprinz tor", î i spuse ă ş Collet. "C pitanul are nevoie disperat de arestarea asta." De curând, atât guvernul, câtă ă

i presa criticaser deschis metodele agresive pe care le folosea Bezu Fache, permanentele lui conflicte cu nenum rateleş ă ă ambasade i uria a dep ire a bugetului pentru achizi ionarea noilor tehnologii. În noaptea asta, arestarea r sun toare a unuiş ş ăş ţ ă ă american ar fi închis multe guri r u-voitoare i i-ar fi adus un nou mandat, pân la aproă ş ă piata pensionare. " i numai DumnezeuŞ

26

tie cât nevoie are de penş ă sie", cuget Collet mai ă departe. Pasiunea lui pentru tehnologiile avansate îl costase mult atât în plan profesional, cât i personal. Se spunea c Fache î i investise economiile de-o via în explozia tehnologic de acum câ iva aniş ă ş ţă ă ţ i c pierduse aproape chiar i c ma a de pe el. Iar Fache e un tip care poart numai c m i din cele mai fine!ş ă ş ă ş ă ă ăş

Dar, deocamdat , mai era suficient timp. Întreruperea cauzat de ă ă Sophie Neveu, de i inoportun , fusese doar oş ă nepl cere minor . Femeia plecase acum, iar Fache mai avea înc mul i a i în mânec . Înc nu-i spusese americanului că ă ă ţ ş ă ă ă victima scrisese pe podea numele lui. "P.S. g se te-l pe Robert Langdon." Reac ia omului la aflarea acestei ve ti era oă ş ţ ş priveli te ce nu trebuia ratat sub nici o form .ş ă ă

– C pitane! îl strig unul dintre agen i. Cred c ar trebui s preă ă ţ ă ă lua i dumneavoastr apelul acesta.ţ ăi-i întinse receptorul, privindu-l cu un aer îngrijorat:Ş

– Cine e?– Directorul Departamentului de Criptografie.– i?Ş– E în leg tur cu ă ă Sophie Neveu, domnule. Se pare c e ceva în neregul .ă ă

15

Venise vremea.Silas se sim ea în deplin tatea for elor când coborî din Audi. Briza nop ii de prim var îi flutur sutana larg . "În aerţ ă ţ ţ ă ă ă ă

sufl vânt de schimbare." tia c sarcina care îl a tepta necesita mai degrab fine e decât for , a a c î i l s arma în ma ină Ş ă ş ă ţ ţă ş ă ş ă ă ş ă – un Heckler and Koch USP 40 cu treisprezece gloan e, pe care i-l d duse Înv torul.ţ ă ăţă

"Un instrument al mor ii nu are ce c uta în Casa Domnului."ţ ăPia a din jurul bisericii era pustie la ora aceasta, singurele suflete de pe strada fiind dou prostituate minore, care- iţ ă ş

expuneau farmecele în folosul turi tilor nocturni. Trupurile lor fragede îi stârnir un fream t familiar în vintre. Coapsa i seş ă ă încord instinctiv,ă iar brâul cilice îi p trunse mai adânc în picior.ă

Pofta carnal se evapor instantaneu. Se împlineau zece ani de când Silas î i refuzase orice mângâiere sexual , fie ea iă ă ş ă ş autoadministrat . A a cerea ă ş Calea. Sacrificase multe pentru Opus Dei, dar primise i mai multe în schimb. Jur mântul deş ă celibat i renun area la toate bunurile sale p mânte ti erau o nimica toat . inând seama de s r cia în care crescuse i deş ţ ă ş ă Ţ ă ă ş ororile sexuale pe care le îndurase în închisoare, starea de acum era o binecuvântare.

Acum revenea în Fran a pentru prima dat dup ce fusese arestat i închis în Andorra i avea impresia c p mântulţ ă ă ş ş ă ă natal îl pune la un fel de încercare, trezindu-i amintiri înc rcate de violen . "Te-ai n scut a doua oar ", î i repet el. Datoriaă ţă ă ă ş ă lui fa de Dumnezeu îi impusese azi s comit p catul uciderii, iar acesta era un sacrificiu pe care tia c va trebui s -l inţă ă ă ă ş ă ă ţ ă închis în sufletul s u pentru vecie.ă

"M sura credin ei tale este m sura durerii pe care o po i îndura", îiă ţ ă ţ spusese Înv torul. Durerea nu-i era delocăţă necunoscut i se sim ea dornic s se dovedeasc demn în fa a Înv torului – cel care îl asigurase c datoria de care trebuiaăş ţ ă ă ţ ăţă ă s se achite în aceasta sear îi fusese ordonat de o putere foarte înalt .ă ă ă ă

– Hago la obra de Dios, opti Silas, apropiindu-se de intrarea în biseric .ş ăIntrând în umbra porticului, trase adânc aer în piept. Abia acum î i d dea seama ce anume îl a tepta în untru i ce aveaş ă ş ă ş

de f cut acolo.ă"Cheia de bolt . Ea ne va duce c tre elul final."ă ă ţÎ i ridic pumnul alburiu i b tu de trei ori în u .ş ă ş ă şăCâteva clipe mai târziu, t blia masiv din lemn începu s se mi te.ă ă ă ş

16

Sophie se întreb cât timp îi va trebui lui Fache ca s - i dea seama c ea nu a p r sit muzeul. Când îl v zu pe Langdonă ă ş ă ă ă ă atât de cople it, nu mai era sigur c procedase bine chemându-l aici.ş ă ă

"Dar ce altceva a fi putut s fac?"ş ăÎn minte îi reveni trupul bunicului ei, gol i întins pe podea. Fusese o vreme când el era totul pentru ea; în seara asta,ş

constat înă să cu surprindere c nu sim ea pentru b trânul mort decât o vag triste e. Jacques ă ţ ă ă ţ Saunière devenise un str ină pentru ea; rela ia dinţ tre ei pierise într-o clip , într-o noapte de martie, pe când ea avea dou zeci i doi de ani. Acum zece ani,ă ă ş Sophie se reîntorsese de la universitatea din Anglia cu câteva zile mai devreme i, din greş eal , d duse peste bunicul eiş ă ă implicat în ceva ce, cu siguran , nu fusese destinat ochilor ei. O imagine pe care mintea ei nu putea sa o conceap nici m carţă ă ă azi, dup atâta timp.ă

"Dac n-a fi v zut cu ochii mei..."ă ş ăPrea ocat i jenat pentru a mai putea suporta încerc rile pline de durere ale bunicului ei de a-i explica, se mutaseş ă ş ă ă

imediat, î i luase banii pe care izbutise s -i economiseasc i î i închiriase un mic apartament împreun cu câ iva colegi. Î iş ă ă ş ş ă ţ ş jurase atunci c nu va vorbi niciodat , cu nimeni, despre ceea ce v zuse. Bunicul f cuse încerc ri disperate de a o contacta, îiă ă ă ă ă trimisese scrisori i vederi, în care o implora s se întâlneasc pentru a-i putea explica. "S -i explice... Cum?!" O singur datş ă ă ă ă ă îi r spunsese – interzicându-i s-o mai caute sau s încerce s-o întâlneasc în public; îi era team c explica iile ar putea fi maiă ă ă ă ă ţ îngrozitoare chiar decât incidentul în sine.

De i p rea de necrezut, ş ă Saunière nu a renun at nici o secund , a a c acum, într-un sertar al dulapului, ţ ă ş ă Sophie avea un teanc de scrisori nedeschise, pe care b trânul i le trimisese pe parcursul unui deceniu întreg. Ce-i drept, nu-i nesocotiseă niciodat cererea i nu-i telefonase.ă ş

27

"Pân în dup -amiaza asta."ă ă– Sophie?Vocea lui sunase straniu de îmb trânit pe banda magnetic a robotului.ă ă ă– i-am respectat dorin ele atâta amar de vreme... i m doare c te sun acum, dar trebuie s - i vorbesc. S-a întâmplatŢ ţ ş ă ă ă ţ

ceva cumplit.În buc t ria apartamentului ei din Paris, ăă Sophie tremura u or pentru c îi auzea vocea din nou, dup atâ ia ani. Un valş ă ă ţ

de amintiri dragi din copil rie o cople iser .ă ş ă– Sophie, te rog, ascult -m .ă ăÎi vorbea în englez , a a cum f cuse totdeauna. "Exerseaz franceza la coal . Acas exers m engleza."ă ş ă ă ş ă ă ă– Nu po i fi sup rat la nesfâr it. Nu ai citit scrisorile pe care i le-am trimis în to i anii tia? Înc nu ai în eles? Trebuieţ ă ă ş ţ ţ ăş ă ţ

s vorbim imediat. Te rog, împline te-i bunicului t u aceast unic rug minte. Sun -m la Luvru. Imediat. Cred c peă ş ă ă ă ă ă ă ă amândoi ne pa te un mare pericol.ş

Sophie se uit uimit ă ă la robotul telefonic. "Un mare pericol?" Ce tot vorbea el acolo?– Prin es ... Vocea bunicului se frânse cople it de o emo ie pe care ea n-o putea identifica: tiu c i-am ascuns uneleţ ă ş ă ţ Ş ă ţ

lucruri i tiu ş ş c ădin cauza asta i-am pierdut dragostea. Dar am f cut-o pentru siţ ă guran a ta. Acum îns trebuie s tii adev rul.ţ ă ăş ă Te rog, trebuie s - i spun adev rul despre familia ta.ă ţ ă

Brusc, inima începuse s -i bat nebune te. "Familia mea?" P rin ii îi muriser când avea doar patru ani. Ma ina lor seă ă ş ă ţ ă ş pr bu ise de pe un pod în apele unui râu învolburat. Tot atunci pieriser buniă ş ă ca i fratele ei mai mic, astfel c într-o clip ,ş ă ă întreaga ei familie disp ruse de pe fa a p mântului. O cutie plin cu articole de ziar îi confirma i azi acest lucru.ă ţ ă ă ş

Cuvintele b trânului îi stârniser un nea teptat dor, de mult uitat. "Familia mea!" Fragmente din visul care îi bântuiseă ă ş numeroase nop i din copil rie îi revenir acum în minte: "Familia mea tr ie te! i se întorc to i acas !" Dar, la fel ca în vis,ţ ă ă ă ş Ş ţ ă imaginile se destr mar .ă ă

"Familia ta a murit, Sophie, nu se va mai întoarce niciodat ."ă– Sophie, insist bunicul ei la telefon, am a teptat ani de zile pentru a- i spune acest lucru. Am a teptat momentulă ş ţ ş

potrivit, dar acum nu mai avem timp. Sun -m la Luvru! Imediat ce prime ti mesajul! Eu am s a tept aici toat noaptea.ă ă ş ă ş ă Sunt atât de multe lucruri pe care trebuie s le afli!ă

i mesajul se încheiase.ŞSophie r m sese t cut i tremur minute întregi. Analizând din toate unghiurile spusele bunicului ei, o singură ă ă ă ş ă ă

posibilitate p rea logic , iar adev ratul motiv devenise, pentru ea, evident.ă ă ăEra un truc.Bunicul ei voia cu disperare s-o vad i era dispus sa încerce orice. Iar acest lucru nu putea decât s -i sporeasc eiă ş ă ă

dezgustul. Poate c era bolnav, pe moarte, i hot râse s se foloseasc de orice iretlic pentru a o convinge s -l viziteze pentruă ş ă ă ă ş ă ultima dat . Dac a a st teau lucrurile, f cuse o alegere în eleapt .ă ă ş ă ă ţ ă

"Familia mea."Acum, în toaleta b rba ilor din Muzeul Luvru, mai auzea înc vocea bunicului ei în mesajul primit cu câteva ore înă ţ ă

urm : ă "Sophie, cred c pe amândoi ne pa te un mare pericol. Sun -m !"ă ş ă ăNu-l sunase i nici nu avusese de gând s-o fac . Acum nu mai era îns la fel de sceptic . Bunicul ei z cea mort, asasinatş ă ă ă ă

în muzeul pe care-l credea al lui. i scrisese pe podea Ş un cod.Un cod pentru ea. De acest lucru era cât se poate de sigur .ăDe i nu putea descifra mesajul, nu avea îndoieli c natura lui criptic era înc o dovad c textul i se adresa ei. Pasiuneaş ă ă ă ă ă

i talenş tul ei pentru criptografie erau rezultatul convie uirţ ii cu Jacques Saunière – el însu i un fanatic al codurilor secrete, alş cuvintelor încruci ate i al enigmelor. "Câte duminici am petrecut amândoi rezolvând anagramele i rebusurile din reviste?!"ş ş ş

La vârsta de doisprezece ani, Sophie putea dezlega singur careul din ă Le Monde, iar bunicul o "avansase" la rebusuri în limba englez , jocuri matematice i coduri cifrate. Feti a nu se mai s tura de ele. În cele din urm , î i transformase pasiuneaă ş ţ ă ă ş în profesie, devenind criptograf angajat al Poli iei Judiciare.ţ

În noaptea asta, profesionistul din ea nu putea s nu remarce efiă cacitatea cu care bunicul ei folosise un cod simplu pentru a uni doi oameni total necunoscu i – ţ Sophie Neveu i Robert Langdon.ş

Întrebarea era îns ăde ce.Din nefericire, privirea r t cit a lui Langdon demonstra clar c el habar n-avea pentru ce îi unise bunicul ei. A a c eaăă ă ă ş ă

continu s -l preseze:ă ă– Aveai planificat o întâlnire cu bunicul meu. Despre ce urma s discuta i?ă ă ţAmericanul o privea cu o nedumerire evident :ă– Secretara lui a stabilit întrevederea i nu mi-a dat nici un am nunt, iar eu nu am întrebat. Am presupus c a auzitş ă ă

despre conferin a mea care avea ca tem iconografia p gân în catedralele franceze, c este interesat de subiect i c i-arţ ă ă ă ă ş ă pl cea s ne întâlnim la un pahar pentru a sta de vorb .ă ă ă

Sophie nu credea o boab din toat povestea. Firul era prea sub ire. Bunicul ei tia despre iconografia ă ă ţ ş p gân mai ă ă multe decât oricine altcineva. În plus, era un om foarte retras, nicidecum predispus la taclale cu un profesor american oarecare – dac nu avea un motiv bine întemeiat.ă

Sophie trase adânc aer în piept i continu :ş ă– Bunicul m-a sunat ast zi dup -amiaz i mi-a spus c i eu, i el suntem în mare pericol. Chestia asta î i spune ceva?ă ă ăş ăş ş ţOchii lui alba tri se întunecar :ş ă– Nu, îns , inând seama de cele întâmplate...ă ţEa înclin din cap. inând seama de evenimentele din decursul acestei nop i, ar fi trebuit s fie într-o ureche pentru a nuă Ţ ţ ă

se teme. Brusc lipsit de puteri, se apropie de ferestruica din cap tul înc perii i privi afar prin re eaua de fire electrice deă ă ă ş ă ţ alarm încastrate în sticl . Erau destul de sus – la cel pu in doisprezece metri în l ime.ă ă ţ ă ţ

Oft i î i îndrept privirea spre marea de acoperi uri a Parisului. Spre stânga, dincolo de panglica Senei, se în l aă ş ş ă ş ă ţ silueta iluminat a Turnului Eiffel. Drept în fa era Arcul de Triumf. Iar spre dreapta, chiar în vârful colinei Montmartre,ă ţă

28

cupola delicat a Bisericii ă Sacre-Coeur lucea în lumina lunii.Aici, la extremitatea vestic a Aripii Denon, artera care str b tea Place ă ă ă du Carrousel de la nord la sud trecea chiar pe

sub zidurile Luvrului, fiind desp r it de ele de un trotuar îngust. În strad , obi nuă ţ ă ă ş itele camioane de marf a teptauă ş somnolente la semafor, iar lui Sophie i se p rea c lic rul luminilor de pozi ie clipea batjocoritor.ă ă ă ţ

– Nu tiu ce s spun, r sun vocea lui Langdon în spatele ei. E clar c bunicul t u a încercat s ne spun ceva. Îmi pareş ă ă ă ă ă ă ă r u c nu te pot ajuta mai mult.ă ă

Sophie se întoarse spre el, mi cat de regretul sincer ce r zb tea din glasul lui. Chiar i în situa ia dificil în care se afla,ş ă ă ă ş ţ ă tot ar fi vrut s-o ajute. "Fire de profesor", î i spuse ea, amintindu- i cele citite în dosarul alc tuit de DCPJ. "Universitar careş ş ă nu are lini te atunci când nu în elege ceva. Cel pu in avem asta în comun."ş ţ ţ

A a cum ş îi cerea profesia, Sophie î i câ tiga existen a c utând o semnifica ie în date aparent lipsite de sens. În noapteaş ş ţ ă ţ asta intuia c Robert Langdon – con tient sau nu – de inea ni te informa ii de care ea nu se putea lipsi. "Prin es ă ş ţ ş ţ ţ ă Sophie, g se te-l pe Robert Langdon." Mesajul bunicului ei n-ar fi putut fi mai clar decât atât. Dar avea nevoie de mai mult timpă ş al turi de el – timp pentru a se gândi, timp pentru a descifra împreun acest mister. Din p cate îns , timpul era foarte scurt.ă ă ă ă Ridicându- i privirea spre Langdon, apel la unica abordare la care se putea gândi acum:ş ă

– Bezu Fache te va aresta din clip -n clip . Pot s te scot de aici, din muzeu! Dar trebuie s ac ion m imediat!ă ă ă ă ţ ăLangdon f cu ochii mari:ă– Vrei s fug?!ă– E cel mai de tept lucru pe care po i s -l faci. Dac -i oferi c pitanului ansa s te aresteze acum, vei petrece s pt mâniş ţ ă ă ă ş ă ă ă

bune într-o închisoare francez , în vreme ce DCPJ i Ambasada Ameriă ş can se vor "r zboi" sub a cui jurisdic ie s fii judecat.ă ă ţ ă Dar, dac reu im s ie im de aici i ajungem la ambasad , Guvernul American î i va ap ra drepturile pân când vom reu i să ş ă ş ş ă ţ ă ă ş ă demonstr m c nu ai nici un amestec în crima asta.ă ă

Profesorul nu p rea deloc convins:ă– Las-o balt ! Fache are oameni înarma i la fiecare ie ire. Chiar dac am sc pa f r s fim împu ca i, fuga nu m-ar faceă ţ ş ă ă ă ă ă ş ţ

decât s par într-adev r vinovat. Trebuie s -i spui lui Fache c mesajul de pe podea î i este adresat ă ă ă ă ţ ie ţ i c numele meu scrisş ă acolo nu constituie o acuza ie.ţ

– I-o voi spune, replic ăSophie vorbind foarte repede, dar numai dup ce vei fi la ad post, în cadrul ambasadei. Cl direaă ă ă se afl la nici doi kilometri de aici i ma ina mea e parcat chiar la intrarea în muzeu. A-l înfrunta pe Fache aici este multă ş ş ă prea riscant! Nu în elegi? Omul i-a pus în cap s demonstreze în noaptea asta c e ti vinovat. Singurul motiv pentru care nuţ ş ă ă ş te-a arestat înc este c a vrut s te in sub obseră ă ă ţ ă va ie, în speran a c vei face ceva care s -i confirme b nuielile.ţ ţ ă ă ă

– Exact. Adic ă s fug!ăTelefonul mobil din buzunarul ei începu s sune. "Fache, proă babil", î i spuse ea i-l închise.ş ş– Domnule Langdon, trebuie s mai întreb un singur lucru.ă" i viitorul t u depinde de r spunsul pe care mi-l vei da", ad ug Ş ă ă ă ăSophie în sinea ei, apoi continu cu glas tare:ă– Textul de pe podea nu dovede te, în mod evident, c e ti vinoş ă ş vat; totu i, Fache a spus echipei noastre c este ş ă sigur de

vinov ia dumitale. Crezi c mai exist i un alt motiv care s -i confere o asemenea certitudine?ăţ ă ăş ăLangdon r mase pe gânduri timp de câteva secunde:ă– Nu-mi trece prin minte nici unul.Sophie r sufl u urat . ă ă ş ă "Ceea ce înseamn c Fache minte." De ce – habar nu avea, dar nici nu mai conta acum.ă ă

Important era faptul c Bezu Fache inea mor i s -l bage dup gratii pe Langdon în noaptea asta, cu orice pre . ă ţ ţ ş ă ă ţ Sophie, pe de alt parte, avea nevoie de american pentru planurile ei, iar din aceast dilem nu exista decât o singur ie ire.ă ă ă ă ş

"Trebuie s -l duc pe Langdon la Ambasada American ."ă ăR sucindu-se spre ferestruic , privi prin es tura de fire încasă ă ţ ă trate în sticl . Dac ar s ri de aici, de la doisprezece metriă ă ă

în l ime, americanul s-ar alege cu câteva oase rupte. Cel pu in.ă ţ ţTotu i, decizia era luat .ş ăRobert Langdon avea s evadeze din muzeu, fie c voia, fie c nu.ă ă ă

17

– Cum adic nu r spunde?! întreb Fache, nevenindu-i s creaă ă ă ă d . Ai sunat pe mobil, da? tiu c -l are la ea.ă Ş ăDe câteva minute locotenentul Collet tot încerca s dea ă de Sophie.– Poate c i s-a desc rcat acumulatorul. Sau poate c i-a închis mobilul.ă ă ăşFache se întunecase la fa dup ce vorbise la telefon cu direcţă ă torul Departamentului de Criptografie. Dup ce puseseă

receptorul în furc , venise în fa a ă ţ lui Collet i-i ceruse s -i fac leg tura cu agenş ă ă ă tul Neveu. Cum acesta nu reu ise, c pitanulş ă se plimba acum de colo, colo ca un leu în cu c .ş ă

– De ce au sunat cei de la Criptografie? îndr zni s -l întrebe ă ă Collet.– S ne spun c n-au g sit nici o referire la diavoli draconici i la sfin i schilozi.ă ă ă ă ş ţ– Atâta tot?– Nu; au ad ugat c numerele constituie un ir Fibonacci i c , dup p rerea lor, nu au nici o semnifica ie.ă ă ş ş ă ă ă ţLocotenentul îl privi derutat:– Dar o trimiseser deja pe ă Neveu s ne ă spun toate astea!ăFache cl tin din cap:ă ă– Nu, n-au trimis-o ei pe Neveu.– Poftim?!– Dup spusele directorului, la ordinele mele le-a cerut tuturor membrilor echipei sale s studieze ă ă imaginile trimise de

noi. Când a sosit la birou, agentul Neveu a luat codul i una dintre fotografiile ş lui Saunière, dup care a plecat f r un cuvânt.ă ă ă Directorul a mai ad ugat c purtarea ei nu i s-a p rut ie it din comun; fiindc era firesc s se simt afectat .ă ă ă ş ă ă ă ă ă

29

– Afectat ?! Dar n-a mai v zut pân acum fotografii ale vreă ă ă unui cadavru?Fache t cu pentru o clip :ă ă– Eu n-am tiut acest lucru, i se pare c nici directorul ei n-a tiut, pân ce un coleg nu i-a spus c , aparent, ş ş ă ş ă ă Sophie

Neveu este nepoata lui Jacques Saunière.Collet r mase f r cuvinte.ă ă ă– Directorul mai zicea c femeia nu i-a pomenit niciodat despre ă ă Saunière i el b nuie te c a p strat secretul pentru c ,ş ă ş ă ă ă

probabil, nu voia s fie tratat preferen ial datorit bunicului ei celebru.ă ă ţ ă"A adar, nu-i de mirare c a fost afectat când a v zut fotografiş ă ă ă ile. Ce coinciden nefericit !" î i spuse ţă ă ş Collet, "ca o

tân r s fie solicitat s descifreze un cod scris de o rud care tocmai a fost asasinat . Cu toate acestea, comportarea ei eă ă ă ă ă ă ă lipsit de sens!"ă

– Dar femeia a recunoscut numerele acelea ca fiind un ir Fibonacci, fiindc a venit aici i ne-a spus-o. Nu în eleg de ceş ă ş ţ a plecat de la birou f r s spun cuiva c a descifrat codul.ă ă ă ă ă

De fapt, Collet nu î i putea imaginea decât un singur scenariu care putea s explice acest comportament straniu:ş ă Saunière scrisese pe podea un cod numeric în speran a c Fache va apela la criptografi pentru a-l descifra i, deci, o vaţ ă ş implica i pe nepoata lui. Cât despre gestul mesajului, inten ionase victima s comunice în acest fel cu agentul ş ţ ă Neveu? iŞ dac da, ce anume spunea mesajul? i care era rolul lui Langdon aici?ă Ş

Înainte ca locotenentul s mai poat cugeta la scenariul s u, în lini tea muzeului r sun deodat o alarm . Sunetul p reaă ă ă ş ă ă ă ă ă c vine din interiorul Marii Galerii.ă

– Alarm ! ă strig unul dintre agen i, studiind la repezeal imaă ţ ă ginile primite pe monitor. Grande Galerie! Toilettes Messieurs!

Fache url spre ă Collet:– Unde-i Langdon?– Tot la toalet ! îi r spunse locotenentul i îi ar t punctule ul ro u ce clipea continuu pe ecranul laptopului s u.ă ă ş ăă ţ ş ă

Probabil c a spart fereastra!ăCollet tia c Langdon nu putea ajunge prea departe. De i reş ă ş gulile de protec ie împotriva incendiilor impuneau ca toateţ

ferestrele situate la peste cincisprezece metri în l ime, în cl dirile publice, s fie u or de spart, o s ritur de la etajul al doileaă ţ ă ă ş ă ă al Luvrului f r ajutorul unei sc ri însemna sinucidere curat . În plus, lâng extremitatea vestic a Aripii Denon nu existauă ă ă ă ă ă copaci sau iarb care s amortizeze ocul c derii. Sub fereastra toaletei, cele dou benzi intens circulate ale str zii se aflau laă ă ş ă ă ă doar doi metri de zidul cl dirii.ă

– Dumnezeule! exclam locotenentul, cu ochii la ecran. Langdon se apropie de fereastr !ă ăFache pornise deja. Smulgându- i revolverul Manurhin MR-93 din suportul de sub bra , n v li pe culoar.ş ţ ă ăPe ecranul computerului, punctul ro u ajunse la pervaz i apoi f cu o mi care cu totul nea teptat : ie i dincolo deş ş ă ş ş ă ş

perimetrul cl dirii.ă"Ce naiba se întâmpl acolo?! se întreb ă ăCollet. A înc lecat americanul pe pervaz sau...?"ă– Iisu...!Locotenentul s ri drept în picioare. Punctul ro u â ni în afara ză ş ţ ş idului. P ru c r mâne în aer o frântur de secund , apoiă ă ă ă ă

încremeni brusc, la aproape zece metri în afara Luvrului.Bâjbâind cu mâinile pe butoane, Collet acces o hart a Parisului i recalibr sistemul GPS. Focaliz i identifică ă ş ă ă ş ă

loca ia exact a semnalului.ţ ăNu se mai mi ca.şZ cea neclintit, în mijlocul pie ei.ă ţLangdon s rise!ă

18

Fache str b tea în fug Marea Galerie, în vreme ce vocea ă ă ă lui Collet bubuia prin sta ia radio, acoperind sunetulţ îndep rtat al alarmei:ă

– A s rit! V d semnalul afar , în Place ă ă ă du Carrousel! A s rit pe feă reastra toaletei! i nu mai mi c ! Iisuse, cred cŞ ş ă ă Langdon s-a sinucis!

Fache auzea cuvintele, dar nu putea s le priceap i sensul. Sub pa ii s i, culoarul p rea c nu se mai sfâr e te.ă ă ş ş ă ă ă ş ş Trecând pe lâng cadavrul ă lui Saunière, privi drept înainte, spre cap tul Aripii Denon, unde se veă deau panourile desp r itoare. Alarma se auzea mai tare acum:ă ţ

– Stai! url ăCollet. Se mi c ! Dumnezeule, e în via ! Langdon se mi c !ş ă ţă ş ăFache alerga în continuare, înjurând la fiecare pas pe care-l f cea.ă– Se mi c mai repede acum! strig ş ă ăCollet. Str bate pia a. Dar... a prins vitez ! Se deplaseaz prea repede!ă ţ ă ăAjuns la panourile desp r itoare, c pitanul trecu printre ele, z ri u a toaletei i se repezi în ea. Vocea locotenentuluiă ţ ă ă ş ş

abia se mai auzea prin sta ie vuietul alarmei.ţ– Probabil c e într-o ma in ! ă ş ă Cred c e într-o ma in ! Nu pot s ...ă ş ă ăCuvintele lui Collet se pierdur în urletul alarmei, când Fache se n pusti în toalet , cu arma preg tit . Î i miji ochii înă ă ă ă ă ş

lumina aspr i cercet înc perea.ăş ă ăCabinele erau goale. Nu era nimeni în untru. Privirea îi zbur la fereastra f cut nd ri. Alerg acolo i privi în jos.ă ă ă ă ţă ă ă ş

Nici urm de Langdon. Cine ar fi riscat o cascadorie ca asta?! Dac ar fi s rit de la o asemenea în l ime, nu-ncape îndoial că ă ă ă ţ ă ă ar fi fost r nit serios.ă

Alarma se opri, în sfâr it, i vocea ş ş lui Collet se auzi din nou în sta ie:ţ– ...Se deplaseaz spre sud... mai repede... trece Sena pe Pont ă du Carrousel!

30

Fache se întoarse spre stânga. Unicul vehicul de pe Pont du Carrousel era un camion uria cu remorc dubl , care seş ă ă îndep rta de Luvru, spre sud. Una dintre remorcile deschise era acoă perit cu o prelat de vinilin, asem n toare cu un hamacă ă ă ă uria . C pitanul se sim i scuturat de un fior. Cu numai câteva clipe în urm , camionul acela a teptase, probabil, la semafor,ş ă ţ ă ş chiar sub fereastra toaletei.

"A riscat ca un nebun", î i spuse. Langdon nu avusese de unde s tie ce se afl sub prelat ; dac erau piese de o el?ş ă ş ă ă ă ţ Sau ciment? Sau chiar gunoi? Un salt de la doisprezece metri în l ime? "Fusese o nebunie!"ă ţ

– Punctul ro u cote te! ş ş strig Collet. ă Vireaz la dreapta pe Pont ă des Saints-Pères!Da, camionul care traversase podul încetinise acum i cotea la dreş apta, pe Pont des Saints-Pères. "Asta e!", î i spuseş

Fache. Uluit, privi cum camionul dispare dup col . ă ţ Collet luase deja leg tura cu agen ii din exterior, trimi ându-i în afaraă ţ ţ Luvrului i ordonându-le ma inilor de patrulare s porneasc în urm rirea camionului, a c rui pozi ie în trafic o urm rea peş ş ă ă ă ă ţ ă monitor.

Fache tia c acum totul se sfâr ise. Oamenii lui urmau s înconş ă ş ă joare camionul în numai câteva minute; Langdon nu avea unde s mai dispar .ă ă

Punându- i arma la loc, ie i din toalet i-i ceru ş ş ăş lui Collet prin sta ie:ţ– Adu-mi ma ina! Vreau s fiu de fa când îl arestam!ş ă ţă

i, în vreme ce se înapoia în fug prin Marea Galerie, se întreb dac profesorul supravie uise c derii.Ş ă ă ă ţ ăOricum, nu mai conta."Langdon a fugit. E vinovat ca însu i Iuda."ş

La numai cincisprezece metri de toalet , Langdon i ă ş Sophie st teau ascun i în întuneric, lipi i de unul dintre panourileă ş ţ ce desp r eau toaleă ţ ta de restul galeriei. Abia avuseser timp s se fac nev zu i înainte ca Fache s se n pusteasc pe lâng ei,ă ă ă ă ţ ă ă ă ă cu arma în mân .ă

Ultimele aizeci de secunde se scurseser ca o furtun , greu de în eles.ş ă ă ţLangdon st tea lâng chiuvet , refuzând s fug din cauza unei crime pe care n-o comisese, când ă ă ă ă ă Sophie începuse să

studieze fereastra i firele alarmei electronice încastrate în sticl . Apoi privise jos, în strad , de parc ar fi m surat în l imea.ş ă ă ă ă ă ţ– Cu pu in precizie, vei putea ie i de aici, îi spusese ea.ţ ă ş"Precizie?" Nedumerit, se uitase i el în jos, pe fereastr . În straş ă d , un enorm camion cu dou remorci se apropia deă ă

semaforul aflat chiar sub fereastr . Remorcile erau acoperite cu o prelat albastr de vinilin, care acoperea înc rc tura.ă ă ă ă ă Langdon spera din tot sufletul c ăSophie nu se gândea la ceea ce credea el c -i trece prin minte:ă

– Sophie, în nici un caz n-am s sar...ă– Scoate dispozitivul de localizare.N uc, dusese mâna la buzunar i pip ise dup micul disc metaă ş ă ă lic. Sophie i-l luase din mân , se apropiase cu el deă

chiuvet i, alegând o bucat mare de s pun, pusese discul deasupra i îl presase bine cu un deget, înfundându-l în interior.ă ş ă ă ş Apoi netezise s punul pân ce astupase gaura, închizând astfel discul în untru, i i-l întină ă ă ş sese lui Langdon.

F r a-i oferi vreo explica ie, scosese de sub chiuveta un co metalic de gunoi i, înainte ca el s poat protesta, seă ă ţ ş ş ă ă repezise la fereastr , inând co ul în fa , ca pe un berbece. Izbit drept în mijloc, geamul zburase pref cut în nd ri.ă ţ ş ţă ă ţă ă

Alarma începuse s urle în aceea i clip , asurzitoare.ă ş ă– D -mi s punul! îi strigase ea, încercând s acopere sunetul înnebunitor.ă ă ăProfesorul i-l întinsese.Privind prin fereastra spart , ochise camionul ce a tepta la semafor. inta era suficient de mare – o prelat întins ,ă ş Ţ ă ă

nemi cat – i se afla la nici trei metri de zidul muzeului. Tr gând adânc aer în piept, ş ă ş ă Sophie azvârlise s punul cu tot cuă dispozitivul de localizare în noapte.

Proiectilul aterizase pe marginea prelatei i alunecase dedesubt, printre m rfuri, chiar în clipa în care luminaş ă semaforului se schimbase.

– Felicit ri, îi spusese ea, tr gându-l de mânec spre u . Tocmai ai evadat din Luvru.ă ă ă şăIe ind în fug , izbutiser s se ascund în întuneric exact când Fache d dea buzna în toalet cu arma în mân .ş ă ă ă ă ă ă ă

Acum, alarma se oprise i Langdon auzea deja sirenele ma inilor de poli ie care se îndep rtau de muzeu. Un exodş ş ţ ă poli ienesc. Fache pleţ case i el la fel de gr bit. În urma lui, Marea Galerie r m sese pustie.ş ă ă ă

– Exist o scar de incendiu cam la cincizeci de metri mai sus, pe culoar, îi spuse ă ă Sophie. Poli ia a p r sit zona, a a cţ ă ă ş ă putem s ie im i noi de aici.ă ş ş

Langdon hot rî s nu mai rosteasc nici un cuvânt, toat noaptea; ă ă ă ă Sophie Neveu era, clar, mult mai de teapt decât el.ş ă

19

Se spune c Biserica Saint-Sulpice este cl direa parizian cu cea mai ciudat istorie. Construit pe ruinele unui vechiă ă ă ă templu închinat zei ei egiptene Isis, loca ul are un plan arhitectural care îl copiaz pân la centimetru pe cel al catedraleiţ ş ă ă Notre-Dame. Aici au fost boteza i marchizul de Sade i ţ ş Baudelaire i tot aici s-a c s torit Victor ş ă ă Hugo. Seminarul de al turiă are un trecut bine documentat, cât se poate de neortodox, fiind odinioar locul clandestin de întrunire a unei serii întregi deă societ i secrete.ăţ

În noaptea aceasta îns , interiorul cavernos al bisericii era t cut ca un mormânt, unicul semn de via fiind parfumulă ă ţă slab de t mâie ce înc mai persista dup slujba de sear . Când îl conduse în sanctuar, Silas sesiz o oarecare tulburare înă ă ă ă ă atitudinea surorii Sandrine. Acest lucru nu i se p rea îns deloc surprinz tor, se obi nuise deja cu jena pe care o sim eauă ă ă ş ţ

31

oamenii fa de el.ţă– Sunte i amerţ ican, spuse ea.– Francez prin na tere. Mi-am sim it chemarea în Spania i acum studiez în Statele Unite.ş ţ şSora Sandrine î i plec fruntea; era o femeie micu de st tur , cu priviri blânde:ş ă ţă ă ă– i n-a i v zut Ş ţ ă niciodat ăSaint-Sulpice?– Îmi dau seama c i acesta este un p cat.ăş ă– Biserica e mult mai frumoasa la lumina zilei.– Sunt convins. V sunt îns recunosc tor c îmi oferi i ocazia de a o vizita acum.ă ă ă ă ţ– Abatele mi-a solicitat acest lucru. Se vede c ave i prieteni sus-pu i.ă ţ ş"Habar n-ai tu!" î i spuse Silş as.Urmând-o pe sora Sandrine spre altar, nu putea s nu fie sură prins de austeritatea l ca ului. Spre deosebire ă ş de Notre-

Dame, cu ale ei fresce viu colorate, lemn ria i decora iunile poleite ale altarului, Saint-Sulpice avea un aspect rece i sever,ă ş ţ ş amintind prin severitatea sa de catedralele ascetice ale Spaniei. Lipsa decora iuţ nilor conferea parc interiorului o l rgimeă ă suplimentar i, privind spre arcele zvelte ale plafonului boltit, Silas î i imagin c se afl sub chila unei uria e cor bii.ăş ş ă ă ă ş ă

"O imagine potrivit ", î i spuse. Corabia fr iei avea s fie r sturnat i s se scufunde pentru totdeauna. Ner bd tor să ş ăţ ă ă ăş ă ă ă ă treac la lucru, î i dorea ca sora ă ş Sandrine s -l lase singur mai repede. Era o femeie scund i sub ire, de care ar fi putut sc paă ăş ţ ă u or, dar jurase s nu foloseasc for a decât în caz de absolut necesitate. "Este o sluş ă ă ţ ă jitoare a Domnului i nu e vina ei cş ă fr ia a ales aceasta biseric pentru a ascunde cheia de bolt . Nu trebuie s pl teasc ea pentru p catele altora."ăţ ă ă ă ă ă ă

– Îmi pare râu, sor , fiindc ai fost deranjat din somn penă ă ă tru mine.– Ba deloc. V afla i în Paris pentru scurt timp i ar fi fost p cat s rata i Saint-Sulpice. Ce anume v intereseaz maiă ţ ş ă ă ţ ă ă

mult, arhitectura sau istoria bisericii?– De fapt, sor , interesele mele sunt mai degrab de ordin spiritual.ă ăC lug ri a izbucni într-un râs u or, pl cut:ă ă ţ ş ă– Asta se în elege de la sine. Dar m întrebam cu ce s începem turul de vizitare.ţ ă ăSilas î i a inti privirile asupra altarului:ş ţ– Nu-i nevoie de un tur. A i fost mai mult decât amabil . De aici mţ ă ă descurc singur.– Dar nu m deranjeaz deloc, replic ea. La urma urmei, tot m-am trezit.ă ă ăSilas se opri. Ajunseser la primele strane, la nici cincisprezece metri de altar. Se r suci postându- i trupul masiv dreptă ă ş

în fa a femeii i sim i cum se crispeaz atunci când v zu ochii s i ro ii.ţ ş ţ ă ă ă ş– Sper s nu fiu prea nepoliticos, sor , dar nu sunt obi nuit s intru într-o Cas a Domnului i s m plimb, pur iă ă ş ă ă ş ă ă ş

simplu, prin ea. V-ar deranja dac a r mâne pu in timp singur, pentru a m ruga înă ş ă ţ ă ainte de a admira arhitectura?Sora Sandrine ezit :ă– Oh, desigur. V voi a tepta în spate, lâng intrare.ă ş ăSilas puse o mân grea pe um rul ei i o privi drept în ochi:ă ă ş– Sor , m simt i a a vinovat fiindc v-am trezit din somn. A v că ă ş ş ă ă ere s mai r mâne i cu mine acum ar fi prea mult. Vă ă ţ ă

rog s v înă ă toarce i în camera dumneavoastr . Voi vizita biserica singur i apoi voi pleca!ţ ă şC lug ri a nu p rea tocmai convins :ă ă ţ ă ă– Sunte i sigur c nu v ve i sim i singur?ţ ă ă ţ ţ– Câtu i de pu in. Rug ciunea este o bucurie ce trebuie tr it în singur tate.ş ţ ă ă ă ă– Cum dori i!ţSilas î i lu palma de pe um rul ei:ş ă ă– Somn u or, sor ! Domnul fie cu tine.ş ă– i cu tine, r spunse ea i se îndrept spre sc ri. V rog s închide i bine u ile când ie i i!Ş ă ş ă ă ă ă ţ ş ş ţ– Voi avea grij .ăSilas o privi cum urc sc rile pân ce disp ru. Apoi se întoarse i îngenunche lâng prima stran ; brâul ă ă ă ă ş ă ă cilice îi p trunseă

mai adânc în carne."Doamne, ie î i închin munca aceasta pe care o împlinesc azi..."Ţ ţGhemuit în umbra balconului ce str juia altarul, sora ă ă Sandrine privea t cut printre barele balustradei. Temerile bru teă ă ş

ce-i cuprinser sufletul în clipa în care îl v zuse pe c lug r îngenuncheat o îngrijorau. Pentru o clip , se întreb dac nuă ă ă ă ă ă ă cumva vizitatorul acesta misterios era du manul despre care fusese prevenit ; poate c în aceasta sear va trebui s duc laş ă ă ă ă ă îndeplinire ordinele ce-i fuseser date cu atât de mult timp în urm . A a c hot rî s r mân acolo, în întuneric, i să ă ş ă ă ă ă ă ş ă urm reasc fiecare mi care a c lug rului.ă ă ş ă ă

20

Dup ce ie ir din umbr , Langdon i ă ş ă ă ş Sophie se îndreptar cu pa i repezi spre scara de incendiu. Profesorul aveaă ş impresia c încearc s asambleze un uria puzzle pe dibuite. Cel mai recent aspect al misă ă ă ş terului cu care se confrunta era unul extrem de tulbur tor: "Un c pitan al Poli iei Judiciare încearc s -mi pun în cârc o crim ."ă ă ţ ă ă ă ă ă

– Ce crezi, opti el, nu cumva Fache o fi scris mesajul acela pe podea?şSophie nici m car nu se întoarse:ă– Imposibil!Langdon nu era chiar atât de sigur:– Pare al naibii de hot rât s m scoat pe mine vinovat. Poate a crezut c , scriindu-mi numele pe podea, ar avea maiă ă ă ă ă

mul i sor i de reu it .ţ ţ ş ă– irul Ş lui Fibonacci? Post-scriptumul? Tot simbolismul lui Leonardo da Vinci i al divinit ii feminine? Nu, ş ăţ sigur este

32

mâna bunicului meu!Langdon tia c are dreptate. Simbolurilş ă e tuturor acestor indicii se legau perfect – pentagrama, Omul Vitruvian, da

Vinci, zei a i chiar irul Fibonacci. "O serie coerent de simboluri", a a cum ar numi-o iconografii. Extrem de unitar .ţ ş Ş ă ş ă– i faptul c m-a sunat în dup -amiaza asta..., ad ug Sophie, spunându-mi c trebuie s -mi dezv luie ceva. SuntŞ ă ă ă ă ă ă ă

sigur c mesajul scris pe podea a fost un ultim efort din partea lui pentru a-mi comunica mie ceva important, ceva ce el i-aă ă ş închipuit c m vei ajuta s în eleg.ă ă ă ţ

Langdon se încrunt . "O, diavol draconic! Oh, sfânt schilod!" i-ar fi dorit s în eleag mesajul, atât pentru binele ă Ş ă ţ ă lui Sophie, cât i pentru al s u. Situa ia se înr ut ise de când v zuse el prima dat textul scris pe podea. Falsa lui evadare peş ă ţ ă ăţ ă ă fereastra toaletei nu avea s -l fac deloc mai drag în ochii lui Fache; de fapt, avea mari îndoieli c Poli ia Francez va gustaă ă ă ţ ă umorul urm ririi i arest rii unei buc i de s pun.ă ş ă ăţ ă

– Nu mai avem mult pân la scar , îi spuse ă ă Sophie.– Crezi c ar fi posibil ca în irul acela de numere s fie ascuns Cheia pentru a în elege restul mesajului?ă ş ă ă ţProfesorul lucrase odat la o serie de manuscrise ale ă lui Bacon ce con ineau un cifru epigrafic în care anumite rânduriţ

constituiau indicii pentru descifrarea întregului cod.– M-am gândit toat noaptea la numerele acelea. Sume, produse, rapoarte... nu v d nimic, nici o idee. Din punct deă ă

vedere matematic, sunt aranjate la întâmplare. O aiureal criptografic .ă ă– i totu i, fac parte din irul lui Fibonacci. Nu poate fi o simpl coinciden !Ş ş Ş ă ţă– Nici nu este. Faptul c a scris numerele astea a fost doar o alt modalitate prin care bunicul a încercat s -mi comuniceă ă ă

mie ceva – la fel ca folosirea limbii engleze pentru scrierea mesajului, ca pozi ionarea propriului trup în forma schi ei meleţ ţ preferate ori ca desenarea unei pentagrame pe abdomen. Toate au avut rolul de a-mi atrage aten ia.ţ

– Pentagrama are o semnifica ie aparte pentru tine?ţ– Da. Nu am apucat s - i spun, dar era un simbol aparte pentru mine i pentru bunicul, când eram copil. Obi nuiam să ţ ş ş ă

ne juc m Tarot i cartea mea indicatoare era totdeauna una din seria pentaă ş gramelor. Sunt sigur c bunicul m sluia c r ile,ă ă ă ă ţ dar pentagrama a ajuns cu timpul s fie mica noastr glum .ă ă ă

Langdon sim i un fior. Obi nuiau s joace Tarot?! Acest joc medieval de origine aparent italian avea o înc rc tur atâtţ ş ă ă ă ă ă de mare de simbolism eretic ascuns, încât Langdon îi dedicase un capitol întreg din cartea pe care o preg tea. Cele dou zeciă ă i dou de c r i principale ale jocului aveau nume ca ş ă ă ţ The Female Pope, The Empress sau The Star. Ini ial, Tarotul fuseseţ

conceput ca un mijloc secret de diseminare a ideologiilor interzise de Biseric ; în prezent, tr s turile sale mistice fuseseră ă ă ă preluate i exploatate de ghicitoarele moderne.ş

"Arcana indicatoare a divinit ii feminine în Tarot este pentaăţ grama", î i spuse Langdon, dându- i seama c , dacş ş ă ă Saunière obi nuia s m sluiasc jocul pentru ca nepoata lui s se distreze mai bine, pentagrama constituia, într-adev r, oş ă ă ă ă ă glum potrivit între ei.ă ă

Ajunser la scara de incendiu i ă ş Sophie trase u or de u . Nu se declan nici o alarm ; doar u ile care d deau spreş şă şă ă ş ă exterior erau conectate. Coborâr în vitez treptele înguste, spre parter.ă ă

– Bunicul t u, spuse Langdon str duindu-se s in pasul cu ea, când i-a povestit despre pentagram , a pomenit cevaă ă ă ţ ă ţ ă despre venerarea Zei ei sau despre resentimentele Bisericii Catolice?ţ

Sophie cl tina din cap:ă– Pe mine m interesa mai degrab partea matematic – proă ă ă por ia divin , num rul phi, irul Fibonacci – chestii deţ ă ă Ş

genul sta.ăLangdon o privi surprins:– i-a povestit bunicul t u despre num rul phi?!Ţ ă ă– Fire te! Propor ia divin sau num rul de aur. De fapt, ad ug ea cu o expresie pozna , obi nuia s glumeascş ţ ă ă ă ă şă ş ă ă

spunând c eu sunt pe jum tate divin ... tii, datorit literelor din numele meu.ă ă ă ş ăProfesorul se gândi o clip i apoi î i d du seama.ăş ş ă"S-o-P-H-I-e!"Coborând treptele în continuare, cu gândul la num rul phi, Langdon î i spuse c indiciile l sate ă ş ă ă de Saunière erau mult

mai coerente decât î i imaginase el pân acum.ş ă"Da Vinci... irul lui Fibonacci... pentagŞ rama..."În mod aproape incredibil, toate acestea erau armonizate într-un concept unic, atât de important în istoria artei, încât

adesea profesorul îi consacra mai multe ore în sala de curs.PHI...Brusc, gândul îi zbur înapoi la Harvard, la ziua în care, în fa a studen ilor înscri i la cursul "Simbolistica în art ",ă ţ ţ ş ă

scrisese pe tabl num rul s u favorit.ă ă ă

1,618.

Langdon se întorsese spre marea de ochi curio i:ş– Cine-mi poate spune ce num r este acesta?ăUn lungan de la cursul de matematic ridicase mânaă .– Este num rul phi, spusese el, pronun ând ă ţ fi.– Bravo, Stettner! Sper c toat lumea a f cut cuno tin cu phi.ă ă ă ş ţă– A nu fi confundat cu pi, ad ugase Stettner, zâmbind. A a cum ne place nou , matematicienilor, s spunem, ă ş ă ă phi e cu

un h mai tare decât pi!Langdon râsese, dar nimeni altcineva nu mai p ruse s guste gluma.ă ăStettner d duse din mân , a lehamite, i se a ezase la loc.ă ă ş ş– Acest num r, continuase Langdon, unu virgul ase unu opt, are o importan cu totul deosebit în art . Îmi poateă ă ş ţă ă ă

spune cineva de ce?

33

Lunganul încercase s recâ tige stima colegilor:ă ş– Fiindc e atât de dr gu ?ă ă ţSala izbucnise în râs.– De fapt, Stettner are i de data aceasta dreptate. Phi este unaş nim considerat cel mai frumos num r din întregulă

univers.Râsetele încetaser brusc, iar lunganul rânjise cu gura pân la urechi.ă ăÎn vreme ce preg tea proiectorul, profesorul le explicase stuă den ilor c num rul phi deriva din irul lui Fibonacci – oţ ă ă Ş

progresie celebr nu numai pentru c suma oric ror doi termeni al tura i este egal cu termenul urm tor, dar i fiindcă ă ă ă ţ ă ă ş ă raportul oric ror doi teră meni al tura i are uimitoarea proprietate de a fi aproape egal cu num rul 1,618, adic ă ţ ă ăphi!

– În ciuda originilor sale matematice oarecum mistice, aspectul cu adev rat straniu al num rului phi ine mai degrabă ă ţ ă de atotprezen a sa în natur . Plantele, animalele i chiar fiin a uman sunt caracterizate de rapoarte dimensionale care seţ ă ş ţ ă apropie cu o bizar exactitate de num rul phi. Frecven a cu care este întâlnit pretutină ă ţ deni în natur , continuase Langdonă stingând luminile din sal , nu poate fi considerat o simpl coinciden , astfel c anticii au presuă ă ă ţă ă pus c num rul phi a fost,ă ă probabil, dictat de Creator. Savan ii din vechime chiar au numit acest num r "propor ia divin ".ţ ă ţ ă

– Sta i pu in, intervenise o tân r din primul rând. Eu studiez biologia i n-am auzit pomenindu-se niciodat de aceastaţ ţ ă ă ş ă propor ie divin în natur .ţ ă ă

– Nu? zâmbise Langdon. Ai analizat vreodat rela ia dintre feă ţ melele i masculii unei comunit i de albine?ş ăţ– Sigur. Femelele sunt totdeauna în num r mai mare.ă– Corect. Dar tiai c , dac împar i num rul de femele la cel al masculilor din orice stup sau roi de albine din lume,ş ă ă ţ ă

ob ii totdeauna acela i num r?ţ ş ă– Serios?– Exact. Num rul phi.ăFata f cuse ochii mari:ă– Nu se poate!– Ba se poate! îi replic Langdon, punând un diapozitiv ce înf i a o cochilie spiralat . Recuno ti acest organism?ă ăţş ă ş– E un nautilus, r spunsese studenta la biologie. O molusc din clasa cefalopodelor care î i pompeaz aer în cochiliaă ă ş ă

compartimentat pentru a- i echiă ş libra nivelul de flotabilitate.– Corect. i ai idee ce num r ob ii dac împar i diametrul fiec rei spirale la cel al spiralei urm toare?Ş ă ţ ă ţ ă ăTân ra privea în continuare, nevenindu-i s cread , arcele conă ă ă centrice ale cochiliei.Langdon cl tinase din cap în seă ns afirmativ:– Phi. Propor ia divin . Num rul de aur. Unu virgul ase unu opt.ţ ă ă ăşFata îl privise cu un aer uluit.Profesorul trecuse apoi la urm torul diapozitiv – o imagine luat ă ăde aproape a unei plante de floarea-soarelui.– Semin ele de floarea-soarelui sunt dispuse sub form de spiral strâns . ti i care este raportul dintre diametreleţ ă ă ă Ş ţ

oric ror dou spire al turate?ă ă ă– Phi? întrebase sala în cor.– A i ghicit!ţ

i Langdon trecuse repede în revist o serie de alte diapozitive – conuri de pin, dispunerea frunzelor pe tulpin ,Ş ă ă segmentarea corpului la insecte – toate ilustrau aceea i surprinz toare respectare a propor iei divine.ş ă ţ

– E uimitor! strigase cineva din sal .ă– Mda, replicase altcineva, dar ce au toate astea de-a face cu arta?– Aha! exclamase Langdon. Îmi pare bine c ai întrebat!ă

i puse un alt diapozitiv: un pergament de un galben palid, care înf i a celebrul nud masculin realizat de Leonardo daŞ ăţ ş Vinci, Omul Vitruvian – numit astfel în amintirea lui Marco Vitruvius, str lucitul arhitect roman care pream rise num rul deă ă ă aur în lucrarea sa, De Arhitectura.

– Nimeni nu a în eles mai bine decât Leonardo structura divin a trupului omenesc. Artistul a mers chiar pân la aţ ă ă deshuma cadavre pentru a m sura propor iile exacte ale scheletului uman. El a fost primul care a ar tat c trupul omenescă ţ ă ă este constituit din "segmente" ale c ror rapoarte propor ionale sunt ă ţ totdeauna egale cu... num rul phi.ă

To i ochii din sal îl priviser cu îndoial .ţ ă ă ă– Nu m crede i? Disear , când face i du , lua i un centimetru i m sura i.ă ţ ă ţ ş ţ ş ă ţDoi juc tori de fotbal rânjiser .ă ă– Nu doar voi doi, iste ilor! Încerca i to i! i fetele, i b ie ii. M sura i-v în l imea, din cre tet pân în t lpi. Apoiţ ţ ţ Ş ş ă ţ ă ţ ă ă ţ ş ă ă

m sura i disă ţ tan a de la ombilic pân la podea i împ r i i-o pe prima la cea de-a ţ ă ş ă ţ ţ doua. Ce num r crede i c ve i ob ine?ă ţ ă ţ ţ– Cu siguran nu phi! izbucnise unul dintre "iste i".ţă ţ– Ba da, phi! Unu virgula ase unu opt. Mai vre i înc un exemş ţ ă plu? M sura i-v lungimea bra ului, de la um r pân laă ţ ă ţ ă ă

vârful degetelor i apoi împ r i i-o la distan a dintre cot i vârful degetelor. Tot ş ă ţ ţ ţ ş phi. Înc unul? Distan a old-podea împ r ită ţ ş ă ţ ă la distan a genunchi-podea. Iar i ţ ăş phi. Încheieturile degetelor de la mâini. De la picioare. Segmentele coloanei vertebrale. Phi! Phi! Phi! Prieteni, fiecare dintre noi este un tribut viu adus propor iei divine.ţ

Chiar în întunericul s lii, Langdon î i d duse seama de uimirea studen ilor i sim ise aceea i c ldur pl cut în inim ,ă ş ă ţ ş ţ ş ă ă ă ă ă ca de fiecare dat . Acesta era motivul pentru care iubea meseria asta.ă

– Dup cum vede i, prieteni, haosul care ne înconjoar este cl dit pe o ordine bine definit . Când au descoperit num rulă ţ ă ă ă ă de aur, anticii au fost siguri c au identificat piatra de temelie pe care însu i Dumnezeu a pus-o la crearea lumii i, datorită ş ş ă lui, au început s venereze natura. Acum putem în elege de ce. Mâna lui Dumnezeu este vizibil pretutindeni în natur iă ţ ă ă ş câteva religii p gâne, care se închin în fa a P mântului Mam , au supravie uit pân ast zi. Mul i dintre noi celebreaz naturaă ă ţ ă ă ţ ă ă ţ ă exact a a cum f ceau p gânii de odinioar , dar f r a ti ce fac, de fapt. S rb torile care marcheaz venirea prim veriiş ă ă ă ă ă ş ă ă ă ă constituie un exemplu perfect... rena terea naturii i reluarea ciclului ei fertil. Magia misterioas a num rului de aur existaş ş ă ă chiar de la începuturile lumii. Omul nu face altceva decât s joace dup regulile naturii i, fiindc arta e doar o încercare a saă ă ş ă

34

de a imita minunile create de mâna lui Dumnezeu, fi i siguri c ve i întâlni propor ia divin de foarte multe ori la cursul deţ ă ţ ţ ă art din semestrul acesta.ă

În urm toarea jum tate de or , Langdon le ar tase diapozitive cu lucr ri de art semnate de Michelangelo, Albrechtă ă ă ă ă ă Dürer, Leonardo da Vinci i mul i al ii, demonstrând de fiecare dat respectarea voit i riş ţ ţ ă ă ş guroas a propor iei divine:ă ţ num rul phi ascuns în dimensiunile arhiă tecturale ale Parthenonului atenian, ale piramidelor din Egipt i chiar ale sediuluiş ONU din New York. Num rul de aur ap rea, de asemenea, în structura organizatoric a sonatelor lui Mozart, în ă ă ă Simfonia a Cincea de Beethoven i în lucr rile ş ă lui Bartok, Debussy sau Schubert.

– Num rul phi, le spusese profesorul, a fost folosit chiar i de Stradivarius pentru a calcula locul exact al fantelor înă ş form de "f" ale celebrelor sale viori. În încheiere, s revenim la simboluri, ad ugase profesorul, în timp ce se apropiase dină ă ă nou de tabl i desenase cinci linii care se intersectau pentru a forma o stea cu cinci col uri. Aceasta este una dintre cele maiăş ţ puternice imagini pe care le ve i vedea în cursul acestui semestru. Cunoscut sub numele de penţ tagram , simbolul esteă considerat, deopotriv , magic i divin în numeroase culturi. Îmi poate spune cineva de ce?ă ş

Stettner, studentul de la Matematic , ridicase mâna:ă– Fiindc , atunci când desenezi o pentagram , liniile se interă ă secteaz astfel încât s respecte automat propor ia divin .ă ă ţ ăLangdon aprobase încântat:– Excelent! Într-adev r, ă toate rapoartele dintre segmentele unei pentagrame sunt egale cu num rul phi i, drept urmare,ă ş

acest simbol a devenit expresia absolut a propor iei divine. Din acest motiv, steaua cu cinci col uri a fost dintotdeauna ună ţ ţ simbol al frumuse ii i al perfec iunii, asociat cu divinitatea i cu sacrul feminin.ţ ş ţ ş

Fetele din sal surâseser , încântate.ă ă– Înc un am nunt, prieteni! Ast zi am amintit doar în treac t de Leonardo da Vinci, dar în cursul acestui semestru vomă ă ă ă

vorbi mult despre el. Mâine v voi ar ta imagini ale frescei sale, ă ă Cina cea de tain – ă unul dintre cele mai surprinz toareă tributuri aduse sacrului feminin.

– Glumi i, nu-i a a? întrebase cineva din sal . Eu tiam c ţ ş ă ş ăCina cea de tain ă îi este închinat lui Iisus!ăLangdon se mirase:– Exist simboluri ascunse acolo unde nici nu v pute i imagina...ă ă ţ

– Haide! îi opti Sophie. Ce s-a întâmplat? Aproape am ajuns. Gr be te-te!ş ă şLangdon î i ridic privirea, smuls din reverie, i î i d du seama ca se oprise în mijlocul sc rii, cople it de o revela ieş ă ş ş ă ă ş ţ

brusc .ă"O, diavol draconic! Oh, sfânt schilod!"Aflat pe o treapt mai jos, ă ă Sophie îl privea nedumerit .ă"Nu poate fi atât de simplu!"

i totu i, era.Ş şAcolo, în buricul Luvrului... cu imaginile num rului ă phi i ale lui Leonardo care i se înv lm eau în minte, instantaneu,ş ă ăş

Robert Langdon descifr mesajul ă lui Saunière.– "O, diavol draconic!" spuse cu glas tare. "Oh, sfânt schilod!" Un cod mai simplu de atât nici nu poate exista!

Sophie, încremenit la rândul ei pe trepte, se uit la el, deă ă rutat . "Un cod?" Toat noaptea î i storsese creierii gândindu-ă ă şse la cuvintele din mesaj i nu identificase nici un cod – cu atât mai mult unul simplu!ş

– Chiar tu ai spus-o! continu Langdon entuziasmat peste m sur . Numerele din irul lui Fibonacci cap t sens doară ă ă Ş ăă dac sunt a ezate în ordinea corect ; altfel, totul e doar o aiureal matematic .ă ş ă ă ă

Sophie nu avea idee despre ce tot vorbea el acolo. " irul lui Fibonacci?" Ea fusese sigur c numerele acelea erauŞ ă ă menite doar s atrag aten ia Departamentului de Criptografie. "S mai repreă ă ţ ă zinte oare i altceva'?" Duse mâna la buzunar iş ş scoase hârtia cu mesajul bunicului ei.

"13-3-2-21-1-1-8-5O, DRACONIAN DEVIL!OH, LAME SAINT!"

"Ce s fie cu numerele astea?"ă– Faptul c a schimbat ordinea numerelor din irul lui Fiboă Ş nacci este un indiciu, îi spuse Langdon, luându-i hârtia din

mân . Cifrele indic felul în care trebuie descifrat restul mesajului. Bunicul t u le-a ordonat în acest mod pentru a ne ajuta să ă ă ă în elegem c acela i criteriu trebuie aplicat i textului în sine. Cele dou rânduri nu înseamn nimic; sunt doar ni te ţ ă ş ş ă ă ş litere scrise într-o ordine gre it .ş ă

Sophie avu nevoie de un moment pentru a p trunde sensul acestor cuvinte i, când pricepu ce voia el s spun , i se p ruă ş ă ă ă ridicol de simplu:

– Crezi c mesajul ă este... une anagramme? Ca un joc de rebus dintr-un ziar?Scepticismul de pe chipul ei era vizibil, dar Langdon îl în eleţ gea. Pu ini tiau c , l sând la o parte rolul lor de distrac ieţ ş ă ă ţ

pentru oamenii moderni, anagramele au o bogat istorie în ceea ce prive te simbolismul sacru.ă şÎnv turile mistice ale Cabalei au la baz anagramele – rearanjarea literelor din cuvintele scrise în ebraic , pentru aăţă ă ă

releva noi în elesuri. Regii francezi din perioada renascentist erau atât de convin i c anagramele posed o putere magic ,ţ ă ş ă ă ă încât angajau anagrami ti pentru a-i ajuta s ia cele mai bune decizii, analizând cuvintele din diverse documente de mareş ă importan . Romanii numeau stuţă diul anagramelor ars magna – "arta m rea ".ă ţă

Langdon î i cufund privirile în ochii ş ă lui Sophie:– Adev ratul mesaj al bunicului t u ne-a stat în fa în tot acest timp, doldora de indicii mai mult decât sugestive!ă ă ţă

35

F r a mai pierde timpul cu alte explica ii, profesorul scoase un pix din buzunar i rearanj literele de pe fiecare rând ală ă ţ ş ă mesajului:

"O, DRACONIAN DEVIL!OH, LAME SAINT!"

era o anagram perfect a cuvintelor...ă ă

"LEONARDO DA VINCI!THE MONA LISA!"

21

Mona Lisa!Pentru o clip , în mijlocul sc rilor de incendiu, ă ă Sophie uit c trebuiau s fug cât mai repede din Luvru.ă ă ă ăUimirea îi era întrecut doar de stânjeneala de a nu fi fost ea cea care descifrase mesajul. Din cauza experien eiă ţ

complexe pe care o de inea în domeniul criptoanalizei, trecuse cu vederea un simplu joc de cuvinte, pe care totu i ar fi trebuitţ ş s -l remarce. La urma urmei, nu era o neofit în privin a anagramelor – mai cu seam a celor în limba englez .ă ă ţ ă ă

În copil rie, bunicul ei folosea adesea anagrame pentru a o ajuta s înve e ortografia englez . Odat scrisese pe o hârtieă ă ţ ă ă cuvântul planets – "planete" – i-i spusese c alte nou zeci i dou de cuş ă ă ş ă vinte, de diferite lungimi, pot fi alc tuite în engleză ă din acelea i litere. ş Sophie petrecuse trei zile cu dic ionarul în bra e, identificându-le, în cele din urm , pe toate.ţ ţ ă

– Nu pot s -mi imaginez, spuse Langdon privind uimit hârtia, cum a reu it bunicul t u s creeze o anagram atât deă ş ă ă ă complex în cele câteva minute dinaintea mor ii.ă ţ

Sophie tia cum, i adev rul o îndurer i mai tare. "Ar fi treş ş ă ăş buit s -mi dau seama!" Î i amintea acum c bunicul ei – ună ş ă iubitor al artelor i al jocurilor de cuvinte – î i petrecuse mult timp în tinere e n scocind anagrame ale titlurilor celor maiş ş ţ ă cunoscute opere de art . Una dintre ele chiar îi pricinuise un necaz pe când era ea mic . Într-un interviu pentru o revistă ă ă american de art , Jacques ă ă Saunière î i exprimase dezgustul pentru cubismul moş dernist, remarcând c titlul lucr rii luiă ă Picasso Les Demoiselles d'Avignon era o anagram perfect a expresiei engleze ă ă vile meaningless doodles – "aiureli proste ti".ş Admiratorii lui Picasso nu fuseser deloc încânta i.ă ţ

– Probabil c bunicul a creat aceast anagram cu mult timp în urm , îi explic ă ă ă ă ăSophie."Iar în seara asta a fost nevoit s-o foloseasc la repezeal ." Vocea b trânului parc r suna de dincolo de mormânt, cu oă ă ă ă ă

precizie cutremur toare.ăLeonardo da Vinci!Mona Lisa!Sophie habar nu avea de ce ultimele cuvinte pe care i le adresase se refereau la celebra pictur a maestrului, îns oă ă

posibilitate îi trecea prin gând. Una tulbur toare.ă"Nu acestea au fost ultimele lui cuvinte..."Oare trebuia s mearg acum la tablou? Îi l sase bunicul ei un mesaj acolo? P rea destul de plauzibil. La urma urmei,ă ă ă ă

pictura era expus în ă Salle des Etats – o înc pere accesibil doar din Marea Galerie. Brusc, î i d du seama c u ile careă ă ş ă ă ş duceau acolo se aflau la numai dou zeci de metri de locul în care fusese g sit cadavrul ă ă lui Saunière.

"Ar fi putut ajunge cu u urin pân la tablou înainte de a muri."ş ţă ăSophie privi în susul sc rii de incendiu, nehot rât . tia c ar treă ă ă Ş ă bui s -l scoat pe Langdon din muzeu f r întârziere, iă ă ă ă ş

totu i instinctul îi spunea altceva. Amintindu- i de prima ei vizit în Aripa Denon, pe când era doar o feti , î i d du seamaş ş ă ţă ş ă c , dac bunicul ei ar fi vrut s -i dezv luie un secret, pu ine locuri de pe p mânt ar fi fost mai potrivite decât ă ă ă ă ţ ă Mona Lisa lui da Vinci.

– Nu mai e mult pân ajungem pân la ea, optise bunicul, inând-o strâns de mâna micu i conducând-o pe culoareleă ă ş ţ ţăş pustii ale Luvrului, seara, dup orele de vizitare.ă

Sophie avea ase ani pe atunci. Se sim ea mic i neînsemnat între pardoseala n ucitoare i plafoanele boltite la oş ţ ă ş ă ă ş în l ime ame itoare. A a, f r vizitatori, muzeul o însp imânta, de i n-ar fi recunoscut asta cu nici un chip fa de bunicul ei.ă ţ ţ ş ă ă ă ş ţă Strângând tare din din i, d duse drumul mâinii lui.ţ ă

– Drept înainte este Salle des Etats, îi spusese el pe când se apropiau de celebra înc pere.ăÎn ciuda entuziasmului evident al bunicului, feti a ar fi vrut s plece acas . V zuse imagini cu Mona Lisa în diverseţ ă ă ă

c r i i nu-i pl cuser deloc. Nu în elegea de ce toat lumea f cea atâta caz de ea.ă ţ ş ă ă ţ ă ă– C'est ennuyeux! bomb nise ea.ă– Boring4, o corectase bunicul. Franceza la coal , engleza acas .ş ă ă– Le Louvre, c'est pas chez moi! "Luvrul nu e casa mea!"B trânul izbucnise întră -un râs fals:– Ai dreptate. Atunci hai s vorbim engleze te doar a a, ca s ne distr m.ă ş ş ă ăSophie se bosumflase, dar nu se oprise din mers. Când intraser în ă Salle des Etats, feti a cercetase rapid înc perea iţ ă ş

z rise imediat locul de onoare – în mijlocul zidului din dreapta, unde un singur portret trona în spatele unui perete protectoră din plexiglas. Bunicul se oprise în u i-i f cuse semn spre tablou:şăş ă

4 "Plictisitor" (engl)

36

– Du-te la ea, Sophie! Pu ini oameni au ocazia de a o vizita f r s fie al ii prin preajm .ţ ă ă ă ţ ăAscunzându- i nepl cerea, feti a traversase înc perea. Dup câte auzise despre ş ă ţ ă ă Gioconda, avea acum impresia c seă

apropia de un cap încoronat. Ajuns în fa a ecranului protector, tr sese adânc aer în piept i privise tabloul.ă ţ ă şSophie nu tia ce ar fi trebuit s simt atunci când îl vede, dar în mod cert nu ceea ce sim ea acum. Nici o tres rire deş ă ă ţ ă

uimire. Nici un fior de admira ie. Figura celebr ar ta exact ca în c r i. Feti a r m sese în fa a tabloului timp îndelungat – ei iţ ă ă ă ţ ţ ă ă ţ se p ruse o ve nicie – a teptând s se întâmple ceva.ă ş ş ă

– Ei, ce p rere ai? optise bunicul, apropiindu-se de ea. Minuă ş nat , nu-i a a?ă ş– E prea mic !ăSaunière surâsese:– i tu e ti mic , dar e ti frumoas .Ş ş ă ş ă"Ba nu-s frumoas ", îi replicase feti a în sinea ei. Nu- i putea suferi p rul ro cat i pistruii de pe fa , plus c era maiă ţ ş ă ş ş ţă ă

înalt decât to i b ie ii din clasa ei. Privise din nou spre ă ţ ă ţ Mona Lisa i cl tinase din cap:ş ă– E chiar mai urât decât în poze. Figura ei ă este... brumeux.– Foggy5, o corectase bunicul.– Foggy, repetase ea, tiind c discu ia nu avea s continue pân ce nu rostea la rândul ei nou înv atul cuvânt înş ă ţ ă ă ăţ

englez .ă– Acesta este stilul sfumato în pictur , îi explicase b trânul, i e foarte dificil de realizat. Leonardo da Vinci a fost maiă ă ş

priceput în realizarea lui decât oricine altcineva.Dar ei tot nu-i pl cea tabloul.ă– Pare c tie ea ceva... ca atunci când copiii de la coal au un secret al lor.ăş ş ăBunicul izbucnise în râs:– Acesta este unul dintre motivele pentru care Mona Lisa e atât de celebr !! Oamenilor le place s - i închipuie c tiuă ă ş ă ş

de ce surâde a a.ş– Tu tii de ce surâde a a?ş ş– Poate c tiu i într-o bun zi am s - i spun i ie!ăş ş ă ă ţ ş ţSophie b tuse din picior:ă– i-am zis c nu-mi plac secretele!Ţ ă– Prin es , îi spuse el surâzând, via a e plin de secrete! i nu le po i afla pe toate deodat !ţ ă ţ ă Ş ţ ă

– Eu m întorc, declar ă ăSophie, i vocea ei r sun în hol.ş ă ă– La Mona Lisa? izbucni Langdon. Acum?!Pre de o clip , se gândi la consecin ele unei astfel de mi c ri.ţ ă ţ ş ă– Pe mine nu m suspecteaz nimeni de crim ! Am s risc! Treă ă ă ă buie s aflu ce anume a vrut bunicul s -mi spun .ă ă ă– i cu ambasada cum r mâne?Ş ăSophie se sim ea vinovat fiindc -l transformase într-un fugar i acum îl p r sea, dar alt solu ie nu vedea. Ar t spre oţ ă ă ş ă ă ă ţ ă ă

u de metal în josul sc rilor:şă ă– Du-te pe acolo i urmeaz pl cu ele luminate care te îndrum spre ie ire. Bunicul m aducea adesea pe aici. Veiş ă ă ţ ă ş ă

ajunge f r probleme la o u rotativ de siguran . E monodirec ional i nu î i permite decât s ie i. Apoi îi întinse cheile deă ă şă ă ţă ţ ăş ţ ă ş la ma ina sa i adaug : Ai s g se ti ş ş ă ă ă ş un Smart ro u în parcarea rezervat angaja ilor. Chiar în fa a aripii în care ne afl m. tiiş ă ţ ţ ă Ş s ajungi laă ambasad ?ă

Langdon încuviin , privind cheile pe care le inea în mân .ţă ţ ă– Ascult , continu ă ă Sophie cu o voce moale, cred c bunicul mi-a l sat un mesaj la ă ă Mona Lisa – un fel de indiciu

referitor la cel care l-a ucis. Sau la pericolul care m pânde te.ă ş"Sau la ceea ce s-a întâmplat cu familia mea", î i spuse în gând.ş– Trebuie s m duc s v d, insist ea.ă ă ă ă ă– Dar dac ar fi vrut s - i spun de ce e ti în pericol, nu putea s - i scrie pur i simplu pe podea, acolo unde a murit?ă ă ţ ă ş ă ţ ş

Pentru ce s apeleze la acest complicat joc de cuvinte?ă– Fiindc , indiferent de ce anume a încercat s -mi transmit , cred c nu a vrut s mai afle i altcineva. Nici m cară ă ă ă ă ş ă

poli ia.ţÎn mod evident, Jacques Saunière f cuse tot ce-i st tuse în puteri pentru a-i transmite un mesaj confiden ial, i numai ei.ă ă ţ ş

Îl scrisese sub forma unui cod în care indusese ini ialele ei, i-i spusese s -l caute pe Robert Langdon – un lucru în elept,ţ ş ă ţ inând seama c ameţ ă ricanul descifrase codul secret.

– Oricât de straniu ar p rea, ad ug ea, cred c a vrut ca eu s ajung la ă ă ă ă ă Mona Lisa înaintea oricui altcuiva.– Te înso esc!ţ– Nu! Nu avem de unde ti când va reveni poli ia în Marea Galerie. Trebuie s pleci!ş ţ ăProfesorul ezit o clip , ca i cum curiozitatea tiin ific ar fi fost mai puternic decât orice ra ionament logic, riscândă ă ş ş ţ ă ă ţ

s -l azvârle din nou în mâinile lui Fache.ă– Du-te! Acum! îl îndemn ăSophie eu un surâs recunosc tor. Ne vedem la ambasad , domnule Langdon!ă ăEl o privi oarecum nemul umit:ţ– Ne vedem acolo cu o singur ă condi ie!ţUimit , îl privi o clip f r replic .ă ă ă ă ă– Ce condi ie?ţ– S nu-mi mai spui ă "domnule Langdon".I se p ru ca z re te umbra unui zâmbet vag pe chipul lui i, aproape f r s vrea, îi surise i ea:ă ă ş ş ă ă ă ş

5 "Înce o at " (engl.)ţ ş ă

37

– Succes, Robert!

Când ajunse la cap tul de jos al sc rilor, îl izbi inconfundabilul miros de ipsos i ulei de in. În fa , pe o pl cuă ă ş ţă ă ţă iluminat inscrip iă ţ onat ă "SORTIE /EXIT", o s geat indica un culoar lung.ă ă

Langdon porni în direc ia s ge ii.ţ ă ţSpre dreapta, se z rea un studio de restaurare din care p rea c -l prive te o armat de statui, în diverse stadii deă ă ă ş ă

recondi ionare. În stânga, se în irau câteva înc peri care sem nau cu s lile de curs de la Harvard – iruri de evalete, pânze,ţ ş ă ă ă ş ş palete i rame – o veritabil linie de montaj a tablourilor.ş ă

În timp ce înainta pe culoar, avea impresia c , dintr-un momă ent în altul, se va trezi în patul lui din campus. Seara aceasta îi p rea un fel de vis straniu. "Sunt pe punctul de a evada din Luvru... un fugar."ă

Înc nu- i putea lua gândul de la mesajul anagramat al lui ă ş Saunière. Totodat , se întreba ce va g si ă ă Sophie la Mona Lisa... dac ă va g si ceva. Tân ra p ruse ferm convins c bunicul ei dorise ca ea s treac înc o dat prin fa a celebruluiă ă ă ă ă ă ă ă ă ţ tablou. Oricât de plauzibil ar fi fost aceast interpretare, Langdon se sim ea iritat de un tulbur tor paradox.ă ă ţ ă

"P.S. g se te-l pe Robert Langdon."ă şSaunière scrisese pe podea numele lui, cerându-i lui Sophie s -l gă ăseasc . Pentru ce? Doar ca el s-o poat ajuta laă ă

descifrarea anagramei?Pu in probabil!ţLa urma urmei, de ce ar fi crezut Saunière c Langdon se pricepe laă anagrame? Nici m car nu-l cuno tea! Mai mult deă ş

atât, Sophie îi declarase limpede c ă ea îns i ăş ar fi trebuit s dezlege anagrama. Ea remarcase irul lui Fibonacci i, f ră Ş ş ă ă îndoial , în scurt timp ar fi decodificat i mesajul, f r ajutorul lui.ă ş ă ă

"Sophie ar fi g sit i singur solu ia anagramei." Profesorul era din ce în ce mai sigur de acest lucru. Totu i, aceastaă ş ă ţ ş concluzie sugera o evident lips de logica în ac iunile ă ă ţ lui Saunière.

"De ce eu?" continu s se întrebe în timp ce str b tea culoarul cu pa i repezi. "De ce ultima dorin a custodelui a fostă ă ă ă ş ţă aceea ca nepoata lui s m g seasc pe mine? Ce- i închipuia ă ă ă ă ş Saunière c tiu eu?"ăş

Tresari brusc, apoi încremeni. F cu ochii mari, duse mâna la buzunar i scoase foaia de hârtie, cu ochii a inti i asupraă ş ţ ţ ultimului rând.

"P.S. g se te-l pe Robert Langdon."ă şSe concentr asupra primelor dou litere.ă ă"P.S."În acea clip , ă complexul sistem de simboluri al lui Saunière deveni limpede ca lumina zilei. Aidoma trosnetului unui

tunet, tot ce acumulase în cariera sa de specialist în art i simbolistic se n pusti asupra lui, ca o vijelie. Tot ce f cuseă ş ă ă ă Saunière în seara asta era perfect logic.

Mintea îi alerga frenetic, în vreme ce încerca s pun cap la cap implica iile uria e ale acestei revela ii. R sucindu-se peă ă ţ ş ţ ă c lcâie, privi în direc ia din care venise.ă ţ

"Mai am oare timp?"Oricum, nu mai conta.F r s ezite, Langdon se întoarse în tromb spre scara de inceă ă ă ă ndiu.

22

Silas îngenunche în dreptul primei strane i se pref cu a se ruga în timp ce studia interiorul bisericii. La fel caş ă majoritatea loca elor de cult, Saint-Sulpice avea forma unei uria e cruci. Partea central – naosul – ducea direct spre altarulş ş ă principal, în fa a c ruia se întret ia bra ul scurt al crucii, numit ţ ă ă ţ transept. Intersec ia se afla chiar sub cupola principal i eraţ ă ş considerat inima bisericii... punctul s u sacru i mistic.ă ă ş

"Dar nu i în seara asta", î i spuse Silas. Saint-Sulpice î iş ş ş ascunde secretele altundeva.Întorcându- i capul u or în dreapta, privi spre transeptul sudic, spre zona liber de la cap tul rândului de strane, unde seş ş ă ă

afla obiectul pe care toate victimele sale îl descriseser .ă"Acolo e."Încrustat în pardoseala de granit, o band îngust de alam lucea în piatr ... o dâr aurie pe podeaua bisericii. Pe bandă ă ă ă ă ă ă

se aflau marcaje regulate, ca liniu ele de pe o rigl . Era ţ ă un gnomon, un dispozitiv astronomic de origine precre tin , p gân ,ş ă ă ă asem n tor unui cadran solar. Turi ti, oameni de tiin a i istorici din lumea întreag veneau la Saint-Sulpice pentru a priviă ă ş ş ţ ş ă aceast linie celebr .ă ă

"Linia Rozei."F r s se gr beasc , Silas m sur cu privirea banda de alam ce str b tea pardoseala, de la dreapta spre stânga,ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă

curbându-se în fa a lui într-un unghi ciudat, câtu i de pu in potrivit cu simetria biţ ş ţ sericii. Trecând prin altarul principal, linia îi p rea lui Silas ca o cicatrice hidoas pe un chip frumos. Banda t ia în dou culoarul de comuniune i apoi parcurgea întreagaă ă ă ă ş l ime a bisericii, pân în col ul de nord al transeptului, ajungând la baza unei structuri cât se poate de neobi nuite.ăţ ă ţ ş

Un colosal obelisc egiptean!Acolo, Linia Rozei schi a o întoarcere de nou zeci de grade în plan ţ ă vertical i urca zece metri pe una dintre fe eleş ţ

obeliscului, pân la vârful piramidal al acestuia, unde, în sfâr it, se oprea.ă ş"Linia Rozei. Fr ia a ascuns cheia de bolt pe Linia Rozei!"ăţ ăCu pu in timp în urm , când Silas îi spusese în ce biseric se afl cheia de bolt , Înv torul nu p ruse foarte convins.ţ ă ă ă ă ăţă ă

Dar când el ad ugase c toate victimele sale îi dezv luiser aceea i loca ie exact , ceva în leg tur cu o band de alam ceă ă ă ă ş ţ ă ă ă ă ă str b tea biserica, Înv torul exclamase entuziasmat:ă ă ăţă

38

– Te referi la Linia Rozei!Apoi îi povestise repede despre ciud enia arhitectural din biăţ ă serica Saint-Sulpice – o fâ ie de alam ce segmentaş ă

l ca ul de cult exact pe axa nord-sud. Era un fel de cadran solar antic, un vestigiu al templului p gân care se în l aseă ş ă ă ţ odinioar în acel loc. Trecând prin oculusul decupat în zidul sudic, razele soarelui înaintau câte pu in de-a lungul benzii înă ţ fiecare zi, indicând astfel trecerea timpului, de la un solsti iu la cel lalt.ţ ă

Banda era numita Linia Rozei. De secole, simbolul rozei era asociat cu h r ile i cu îndrumarea sufletelor în direc ia ceaă ţ ş ţ bun . Roza Punctelor Cardinale – desenat pe toate h r ile – indica nordul, suă ă ă ţ dul, estul i vestul. Ini ial cunoscut sub numeleş ţ ă de Roza Vânturilor, ea ar ta direc iile celor treizeci i dou de vânturi: opt majore, opt semi-vânturi i aisprezece p trimi.ă ţ ş ă ş ş ă Când erau marcate în interiorul unui cerc, aceste treizeci i dou de puncte sem nau perfect cu traş ă ă di ionala reprezentare aţ trandafirului cu treizeci i dou de petale. Chiar i ast zi, principalul instrument de orientare era busola cu roza sa, pe careş ă ş ă nordul era indicat de o s geat ... o floare de crin stilizat .ă ă ă

Pe globul p mântesc, Linia Rozei – numita i meridian sau linie de longitudine – putea fi orice linie imaginar careă ş ă unea Polul Nord cu Polul Sud. Exista, desigur, o infinitate de Linii ale Rozelor, fiindc prin orice punct de pe glob putea fiă trasat un meridian între cei doi poli. Primii navigatori au vrut îns dintotdeauna s tie ă ă ş care dintre aceste linii putea fi considerat ă adev rata ă Linie a Rozei – longitudinea zero – cea de la care ar fi început m sur toarea tuturor celorlalteă ă meridiane ale globului.

În prezent, linia aceasta trecea prin Greenwich, Anglia.Dar nu fusese întotdeauna a a.şCu mult înainte ca Greenwich s fie considerat primul meridian, longitudinea zero a P mântului trecea prin Paris, chiară ă

prin biserica Saint-Sulpice. Banda de alam de aici era un memento al acestui prim meridian zero al lumii i, cu toate că ş ă localitatea engleza îi r pise Parisului aceast onoare în 1888, ini iala Linie a Rozei era înc vizibil i azi.ă ă ţ ă ăş

– A a c legenda este real , îi explicase Înv torul. Cheia de bolt a Ordinului este ascuns – se spune – "sub semnulş ă ă ăţă ă ă Rozei".

Acum, a ezat în genunchi într-o stran , Silas privi în jur i asş ă ş cult atent, pentru a se asigura c nu se mai afl nimeni înă ă ă biseric . Pentru o clip , i se p ru c aude un fo net în balconul corului. Ridic fruntea i privi într-acolo timp de câtevaă ă ă ă ş ă ş secunde. Nimic.

"Sunt singur."Se ridic , se întoarse cu fa a la altar i f cu trei plec ciuni. Apoi se r suci spre stânga i urm linia de alam spre nord,ă ţ ş ă ă ă ş ă ă

pân la obelisc.ă

În acel moment, pe Aeroportul Interna ional Leonardo da Vinci din Roma, uierul trenului de aterizare pe pist îl treziţ ş ă pe episcopul Aringarosa din mo ial .ţă ă

"Am a ipit", î i spuse, mirat c izbutise s se lini teasc într-atât încât s adoarm .ţ ş ă ă ş ă ă ă– Benvenuto a Roma! le ur pilotul.ăRidicându-se, Aringarosa î i netezi sutana neagr i î i permise s schi eze un surâs. Fusese o c l torie pe care o f cuseş ăş ş ă ţ ă ă ă

cu pl cere. "Am fost prea mult timp în defensiv ". În noaptea asta îns , regulile se schimbaser . Cu numai cinci luni în urm ,ă ă ă ă ă episcopul se temea pentru viitorul Credin ei. Acum, parc prin îns i voia Domnului, solu ia ap ruse de la sine.ţ ă ăş ţ ă

"Interven ie divin !"ţ ăDac în Paris totul decurgea conform plană ului, Aringarosa avea s ă intre curând în posesia unui obiect gra ie c ruia vaţ ă

deveni cel mai puternic om al cre tin t ii.ş ăăţ

23

Sophie ajunse la u ile mari de lemn ale s lii în care se afla ş ă Mona Lisa cu r suflarea t iat . Înainte s intre, privirea i seă ă ă ă opri, f r voia ei, pe cap tul culoarului, unde, la vreo dou zeci de metri, z cea cadavrul bunicului ei, înc sub razele deă ă ă ă ă ă lumina ale becului suspendat.

Brusc, se sim i cuprins de remu c ri, de o triste e profund , amestecat cu un sentiment de vinov ie. B trânulţ ă ş ă ţ ă ă ăţ ă încercase de atâtea ori s ia leg tura cu ea în ultimii zece ani, i totu i ea r m sese de neclintit; scrisorile i coletele primite deă ă ş ş ă ă ş la el z ceau i acum nedeschise într-un sertar. "Dar m-a min it! Mi-a ascuns ni te secrete cumplite! Ce era s fac?!" A a c îlă ş ţ ş ă ş ă respinsese continuu. Inflexibil .ă

Acum bunicul ei era mort i încerca s -i vorbeasc de dincolo de mormânt.ş ă ăMona Lisa.Împinse u ile mari de lemn, care se deschiser u or. R mase în prag o clip , cercetând cu privirea înc pereaş ă ş ă ă ă

dreptunghiular . i aici str lucea aceea i lumin palid , ro iatic . ă Ş ă ş ă ă ş ă Salle des Etats se afla într-unul dintre pu inele ţ culs-de-sac ale muzeului – pe un culoar care se înfunda, fiind singura sal în afara Marii Galerii. Pe peretele din fa a u ii – unica intrareă ţ ş în înc pere – trona un Botticelli de mari dimensiuni. Sub el, pe podea, o imens canapea octogonal servea drept punct deă ă ă respiro pentru miile de vizitatori ce se opreau aici pentru a admira cea mai de pre comoar a Luvrului.ţ ă

Chiar înainte de a intra, Sophie î i d du seama c din sal lipsea ceva. O lumin neagr . Privi din nou spre trupul inertş ă ă ă ă ă al bunicului ei, înconjurat de cele mai variate dispozitive electronice. Dac ar fi l sat i aici un mesaj, în mod cert l-ar fi scrisă ă ş cu un pix cu lumin neagr .ă ă

Tr gând adânc aer în piept, o lu la fug spre pata de lumin ce sc lda cadavrul. Incapabil s priveasc trupulă ă ă ă ă ă ă ă bunicului ei, î i conş centr aten ia asupra echipamentelor PTS. G si un pix cu ultravioă ţ ă lete, îl puse în buzunarul jachetei i fugiş înapoi, spre Salle des Etats.

Ajunse la col , p i peste prag i se opri brusc. Din înc pere r zb tu pân la ea sunetul nea teptat al unor pa i în bu i i.ţ ăş ş ă ă ă ă ş ş ă ş ţ "E cineva în untru!" O siluet fantomatic â ni din pâcla ro iatic . ă ă ăţ ş ş ă Sophie s ri înapoi, speriat .ă ă

39

– Aici erai !oapta r gu it a lui Langdon str punse aerul i silueta se opri drept în fa a ei.Ş ă ş ă ă ş ţ

U urarea pe care o resim i nu dur decât o clip .ş ţ ă ă– Robert, i-am spus s fugi de aici! Dac Fache...ţ ă ă– Unde ai fost?– Am luat un pix cu lumin neagr , opti ea, ar tându-i-l. Dac bunicul mi-a l sat un mesaj aici...ă ă ş ă ă ă– Sophie, ascult !ăLangdon încerc s - i potoleasc tremurul vocii, în vreme ce ochii lui alba tri o priveau intens.ă ă ş ă ş– Literele P.S... mai înseamn i altceva pentru tine? Orice altceva?ăşDe team c vocile lor ar putea fi auzite de pe culoar, îl trase în sal i închise u ile în urma lor, f r zgomot.ă ă ăş ş ă ă– i-am spus, ini ialele înseamn Prin esa Ţ ţ ă ţ Sophie.– tiu, dar le-ai mai v zut i altundeva? Bunicul t u a folosit vreodat literele P.S. i Ş ă ş ă ă ş în alt fel? Ca o monogram , peă

hârtia de coresponden sau pe vreun obiect personal?ţăÎntrebarea o surprinse. "Cum ar putea ti el una ca asta?" ş Sophie mai v zuse, într-adev r, ini ialele acelea într-un fel deă ă ţ

monogram . Era cu o zi înainte de a noua ei aniversare. Pe furi , scotocea prin cas în c utarea cadoului pe care avea s -lă ş ă ă ă primeasc a doua zi. Nici atunci nu suferea secretele. "Ce mi-a luat bunicul anul acesta?" se întreba, scormonind prin toateă sertarele i dulapurile. "Mi-a cumpş ărat oare p pu a pe care mi-o doresc? i unde o fi ascuns-o?"ă ş Ş

Cum nu g sise nimic, feti a î i adunase curajul necesar ca s cerceteze i dormitorul bunicului. tia c nu are voieă ţ ş ă ş Ş ă acolo, dar bunicul era jos, adormit pe canapea.

"O s trag pu in cu ochiul!"ă ţFuri ându-se pe vârfuri, atent la podeaua de lemn care scâr âia, ş ă ţ Sophie c utase în dulap, printre lucrurile b trânului.ă ă

Nimic. Sub pat... Tot nimic. Se apropiase de birou, deschisese sertarele unul câte unul, scotocind cu grij în fiecare. "Aiciă trebuie s fie ceva pentru mine!" Ajunsese la sertarul de jos, dar nu g sise nici o p pu . Dezam git , tr sese de ultimul sertară ă ă şă ă ă ă i d duse la o parte ni te haine negre pe care nu le mai v zuse la el. Tocmai se preg tea s închid sertarul, când ceva careş ă ş ă ă ă ă

lucea, auriu, îi atrase aten ia. P rea un ceas de buzunar, cu lan , dar tia c bunicul nu purta a a ceva. Inima începuse s -i batţ ă ţ ş ă ş ă ă cu putere când î i d duse seama ce trebuia s fie. "Un l n i or!"ş ă ă ă ţ ş

Sophie scosese lan ul din sertar, atent s nu deranjeze ceva din camer . Spre surprinderea ei, la cap tul lan ului se aflaţ ă ă ă ă ţ o cheie de aur. Grea i str lucitoare. Fascinat , o ridic în mân . Nu sem n cu nici una dintre cheile pe care le v zuse eaş ă ă ă ă ă ă ă pân atunci; majoritatea erau plate, cu zim i ascu i i, dar aceasta avea un fel de tub triună ţ ţ ţ ghiular cu mici g urele de-a lungulă lui. Cap tul mare, auriu, avea forma unei cruci, dar mai deosebite – cu bra ele egale, ca semnul plus de la matematic . Înă ţ ă mijlocul crucii era gravat un simbol ciudat – dou litere împletite i un fel de desen floral.ă ş

– P.S., optise ea, încruntâş ndu-se."Ce-o mai fi i asta?"ş– Sophie? auzise vocea bunicului care st tea în prag.ăSperiat , se întorsese i sc pase cheia din mân , apoi r m sese că ş ă ă ă ă u privirea plecat , temându-se s se uite în ochiiă ă

bunicului.– Îmi... îmi c utam cadoul de ziua mea, spusese neputându-l privi în ochi, con tient c îi tr dase încrederea în ea.ă ş ă ă ăMult timp – ei i se p ruse aproape o eternitate – bunicul o privise t cut, din u . În cele din urm , oftase îndelung,ă ă şă ă

nec jit:ă– Ridic-o, Sophie.Feti a se conformase. Bunicul se apţ ropiase apoi de ea.– Sophie, trebuie s respec i intimitatea celorlal i. Cu blânde e, îngenunchease lâng ea i-i luase cheia din mân ,ă ţ ţ ţ ă ş ă

ad ugând: Cheia aceasta este foarte important . Dac ai fi pierdut-o...ă ă ăVocea calm a b trânului o f cea s se simt i mai vinovat .ă ă ă ă ăş ă– Îmi pare r u, ă grand-père. Foarte r u! Credeam c e un l n i or pentru aniversarea mea.ă ă ă ţ şBunicul o privise în lini te câteva secunde:ş– Î i mai spun înc o dat , ţ ă ă Sophie, fiindc este foarte important. Trebuie s înve i s respec i intimitatea celor din jurulă ă ţ ă ţ

t u.ă– Da, grand-père.– Vom mai vorbi despre asta alt dat . Acum, sunt în gr din ni te buruieni care trebuie smulse.ă ă ă ă şFeti a plecase în fug .ţ ăA doua zi diminea a, nu primise nici un cadou de la bunicul ei. Nici nu mai a teptase unul, dup ceea ce f cuse. Darţ ş ă ă

nici m car nu-i urase "La mul i ani" – toat ziua. Trist , seara se retr sese în camera ei. Când s se culce, pe pern o a teptaă ţ ă ă ă ă ă ş un bile el. Pe bile el – o ghicitoare simpl . Înc dinainte de a o dezlega, pe chipul ei ap ruse un zâmbet. " tiu ce este!"ţ ţ ă ă ă Ş Bunicul procedase la fel cu ea în diminea a de Cr ciun.ţ ă

"O vân toare de comori!"ăNer bd toare, se concentrase asupra ghicitorii, pân ce o deză ă ă leg . Solu ia o îndrumase spre o alt arip a casei, undeă ţ ă ă

g sise un al doilea bile el cu o a doua enigm . O rezolvase i pe aceasta, fugind spre urm torul bile el. Alerg de colo-coloă ţ ă ş ă ţ ă prin cas , de la un indiă ciu la altul, i ajunse i la ultimul, care o trimitea din nou în dormiş ş torul ei. O luase la fug pe sc ri,ă ă d duse buzna în camer i încremenise în prag. Chiar în mijlocul înc perii, trona o biciclet ro ie, str lucitoare, cu o fundă ă ş ă ă ş ă ă prins de ghidon. ă Sophie ipase în gura mare de bucurie.ţ

– tiu c i-ai dorit o p pu , spusese bunicul, care îi zâmbea din col ul camerei. Dar m-am gândit c de biciclet te veiŞ ăţ ă şă ţ ă ă bucura mai mult.

A doua zi, bunicul o înv ase s mearg cu bicicleta, alergând în urma ei pe aleea din fa a casei. Când ăţ ă ă ţ Sophie o luase pe peluz i se dezechilibrase, c zuser amândoi în iarb , rostogolindu-se i râzând în hohote.ăş ă ă ă ş

– Grand-père, îl îmbr i ase feti a, îmi pare cu adev rat r u penăţş ţ ă ă tru cheie.– tiu, dr gu a mea. Te-am iertat. tii bine ca nu pot s m sup r pe tine. Bunicii i nepoatele î i iart totdeaunaŞ ă ţ Ş ă ă ă ş ş ă

40

gre elile.şSophie tia c n-ar trebui s întrebe, dar nu se putea st pâni:ş ă ă ă– Dar ce deschide? N-am mai v zut niciodat a a o cheie! Era foarte dr gu !ă ă ş ă ţăBunicul t cuse pentru câteva momente, iar feti a î i d duse seama c iar ezit s -i r spund . ă ţ ş ă ă ă ă ă ă "Grand-père nu minte

niciodat ."ă– Deschide o cutie, replicase el în cele din urm . O cutie în care p strez multe secrete!ă ăSophie se bosumflase:– Nu pot s suf r secretele!ă ă– tiu, dar acestea sunt secrete importante. i într-o zi vei înv a s le apreciezi la fel de mult ca i mine.Ş Ş ăţ ă ş– Am v zut dou litere pe cheie i o floare!ă ă ş– Da, este floarea mea preferat . ă I se spune fleur-de-lis. Avem i noi în gr din . Cele albe. Noi le numim crini.ş ă ă– Le tiu! Sunt i preferatele mele!ş ş– Atunci, hai s facem o în elegere.ă ţSprâncenele bunicului se ridicaser ca de fiecare dat când avea de gând s o pun la încercare:ă ă ă ă– Dac po i s p strezi secretul despre cheia aceea i ă ţ ă ă ş niciodat ă n-o s mai pomene ti despre ea, nici cu mine i nici cuă ş ş

altcineva, într-o zi am s i-o dau ie.ăţ ţSophie nu- i putuse crede urechilor:ş– Adev rat?!ă– Promit! Când va veni vremea, cheia va fi a ta. De fapt, are înscris i numele t u pe ea.ş ă– Ba nu, se încruntase feti a. Acolo scrie P.S. Numele meu nu e P.S.!ţBunicul se uit atent prin preajma de parc ar fi vrut s se asiă ă ă gure c nu-i ascult nimeni, apoi îi r spunse în oapt :ă ă ă ş ă– Bine, Sophie, dac trebuie ă neap rat ă s tii, P.S. e un cod; astea sunt ini ialele tale secrete.ăş ţEa f cuse ochii mari:ă– Am eu ini iale secrete?ţ– Desigur! Nepo elele au ţ întotdeauna ini iale secrete, pe care numai bunicii le cunosc.ţ– P.S.?– Princesse Sophie, o ademeni el.Feti a chicotise:ţ– Dar nu sunt o prin es !ţ ă– Pentru mine e ti!şDin ziua aceea, niciodat nu mai vorbiser despre cheia aurie. Iar ea devenise pentru el Prin esa ă ă ţ Sophie.

În Salle des Etats, Sophie r m sese t cut , c zând prad amintiă ă ă ă ă ă rilor dureroase.– Ini ialele, insist Langdon, privind-o straniu. Le-ai mai v zut undeva?ţ ă ăParc auzea i acum cum vocea bunicului ei îi optea pe coriă ş ş doarele muzeului. "S nu vorbe ti niciodat despre această ş ă ă

cheie, Sophie. Nici cu mine i nici cu altcineva." Îl tr dase o dat , refuzând s -l ierte, i acum se întreba dac îi poate în elaş ă ă ă ş ă ş iar i a tept rile. "P.S. g se te-l pe Robert Langdon." Bunicul voise ca americanul s-o ajute. Hot rât , înclin capul:ăş ş ă ă ş ă ă ă

– Da, am mai v zut o dat ini ialele P.S. când eram mic .ă ă ţ ă– Unde?– Pe ceva ce era foarte important pentru el, r spunse ea dup o scurt ezitare.ă ă ăLangdon continua s-o priveasc în ochi, la fel de intens.ă– Sophie, gânde te-te bine, fiindc e crucial. Î i aminte ti daca ini ialele erau înso ite de un simbol? O ş ă ţ ş ţ ţ fleur-de-lis?Tân ra se trase un pas înapoi, surprins :ă ă– Dar... cum de tii asta?!şLangdon î i coborî i mai mult vocea:ş ş– Sunt aproape sigur ca bunicul t u f cea parte dintr-o societate secret . O foarte veche i tainic fr ie.ă ă ă ş ă ăţSophie sim i un nod în stomac. i ea avea aceea i convingere. Timp de zece ani încercase s uite incidentul care îiţ Ş ş ă

confirmase oribila b nuial ; v zuse atunci ceva de neimaginat. De ă ă ă neiertat.– Acea fleur-de-lis, continu Langdon, combinat cu in ialele P.S., constituie sigla oficial a fr iei. Un fel de blazon ală ă ţ ă ăţ

ei, dac vrei.ă– De unde tii tu?şÎn sinea ei, Sophie se ruga s nu-l aud pe american spunând c ă ă ă i el ş era membru.– Am scris depre ordinul acesta. Studierea simbolurilor folosite de societ ile secrete este una dintre specializ rile mele.ăţ ă

Fr ia se nume te ăţ ş Le Prieuré de Sion – "St re ia din Sion". Are sediul aici, în Fran a, dar atrage membri din întreaga Europ .ă ţ ţ ă De fapt, este una dintre cele mai vechi societ i secrete care au supravie uit pân în zilele noastre.ăţ ţ ă

Sophie nu auzise niciodat despre ea.ăLangdon continu s vorbeasc precipitat:ă ă ă– Printre membrii ei s-au aflat unele dintre cele mai de seam personalit i culturale ale istoriei, oameni ca Botticelli,ă ăţ

sir Isaac Newton sau Victor Hugo. i – ad ug el dup o pauz , pentru efect – Leonardo da Vinci.Ş ă ă ă ă– Da Vinci a f cut parte dintr-o organiza ie secret ? îl întreb ă ţ ă ăSophie, uluit .ă– S-a aflat la conducerea ei între 1510 i 1519, ca Mare Maestru al fr iei – fapt care ar putea explica pasiuneaş ăţ

bunicului t u pentru opera lui. Între el i Leonardo a existat un fel de rela ie de fraterniă ş ţ tate istoric . i totul se potrive teă Ş ş perfect cu fascina ia amândurora pentru iconologia zeit ilor, p gânism, divinit i feminine i disţ ăţ ă ăţ ş pre ul fa de Biseric . Fr iaţ ţă ă ăţ a fost recunoscut dintotdeauna penă tru venerarea sacrului feminin.

– Vrei s spui c gruparea asta este, de fapt, un cult ce se închin unei zei e p gâne?ă ă ă ţ ă– Mai degrab e ă cel mai reprezentativ cult de acest gen. În plus – i chiar mai important – fr ia este cunoscut caş ăţ ă

41

p str toarea unui secret str vechi – unul care îi confer o putere extraordinar .ă ă ă ă ăÎn ciuda convingerii absolute care se citea în ochii lui Langdon, Sophie nu sim ea decât neîncredere. "Un cult p gânţ ă

secret?! Condus odinioar de Leonardo da Vinci'?!" Totul p rea o culme a absură ă dit ii. i totu i, în vreme ce ra iunea eiăţ Ş ş ţ refuza s cread , gândurile îi zburar cu zece ani în urma, la noaptea în care îl surprinsese din gre eal pe bunicul ei i v zuseă ă ă ş ă ş ă ceea ce nici acum nu putea accepta. "Asta s fie oare explica ia...?"ă ţ

– Identitatea membrilor actuali ai ordinului este p strat sub un secret strict, dar floarea de crin i ini ialele P.S. pe careă ă ş ţ le-ai v zut în copil rie constituie o dovad clar . Nu pot apar ine decât fr iei ă ă ă ă ţ ăţ Le Prieuré de Sion.

Sophie î i d du seama c Robert Langdon tia despre bunicul ei mult mai multe decât î i închipuise ea. Americanulş ă ă ş ş avea o sumedenie de cuno tin e pe care i le putea împ rt i, dar locul în care se aflau nu era tocmai potrivit.ş ţ ă ăş

– Nu-mi pot permite s -i las s pun mâna pe tine, Robert! Avem înc multe de discutat. Trebuie s fugi!ă ă ă ă ă

Profesorul nu auzi decât murmurul slab al glasului ei. Nu avea de gând s fug nic ieri; de fapt, acum era pierdut într-oă ă ă cu totul alt lume. O lume în care secrete str vechi r zb teau la suprafa , iar istorii uitate se profilau printre umbreleă ă ă ă ţă trecutului.

Încet, de parc s-ar fi mi cat pe sub ap , întoarse capul i privi prin cea a ro iatic spre ă ş ă ş ţ ş ă Mona Lisa:– Fleur-de-lis... "floarea Lisei"... Mona Lisa.Totul se îmbina perfect, ca o simfonie t cut ce amintea de cele mai tainice secrete ale St re iei din Sion i de Leonardoă ă ă ţ ş

da Vinci.

La câ iva kilometri dep rtare, pe malul Senei, dincolo de Domul Invalizilor, oferul unui camion cu remorc dublţ ă ş ă ă frân brusc la veă derea armelor îndreptate asupra lui prin parbriz. Buimac, omul privi cum un c pitan al Poli iei Judiciare,ă ţ cuprins parc de o turbare nea teptat , înh o bucata de s pun din remorca lui i, cu un mârâit gutural, o azvârle în apeleă ş ă ăţă ă ş învolburate ale Senei.

24

Silas î i ridic privirea spre vârful obeliscului, înghi ind parc din priviri coloana masiv de marmur . De emo ie,ş ă ţ ă ă ă ţ mu chii i se încordaser . Cercet înc o dat împrejurimile, ca s se asigure c este singur în biseric , i apoi îngenunche laş ă ă ă ă ă ă ă ş baza coloanei, nu din cucernicie, ci din necesitate.

"Cheia de bolt este ascuns sub Linia Rozei.ă ăLa baza obeliscului din biserica Saint-Sulpice."Toate victimele sale spuseser acela i lucru.ă şA ezat în genunchi, pip i pardoseala de piatr . Nu se vedea nici o fisur sau vreun alt semn care s indice c ar exista oş ă ă ă ă ă

dal deă ta abil , a a c începu s cioc neasc u or, cu încheieturile degetelor, în podea. Urmând direc ia benzii de alam spreş ă ş ă ă ă ă ş ţ ă obelisc, lu fiecare dal în parte. În cele din urm , una dintre ele scoase un sună ă ă et aparte.

"E un loc gol dedesubt!"Silas zâmbi. Victimele lui îi spuseser adev rul.ă ăRidicându-se, privi în jur, c utând ceva cu care s desprind pl cile din pardoseal .ă ă ă ă ă

Sus, în balcon, sora Sandrine î i în bu i un strig t de surş ă ş ă prindere. Cele mai negre temeri ale sale se adeverir .ă Vizitatorul nocturn nu era deloc ceea ce p rea. Misteriosul c lug r venise la Saint-Sulpice cu o misiune.ă ă ă

O misiune secret .ă"Dar nu e ti singurul care are secrete", opti ea, ca s n-o aud .ş ş ă ăSora Sandrine Bieil se afla aici pentru a îngriji l ca ul sfânt, dar i pentru a-l ocroti. Iar în aceast noapte, str vecheaă ş ş ă ă

roat se pusese în mi care. Sosirea acestui necunoscut la poalele obeliscului era un semnal din partea fr iei.ă ş ăţ"Un strig t mut de suferin ."ă ţă

25

Ambasada SUA din Paris este g zduit într-un ansamblu compact de cl diri pe Avenue Gabriel, pu in mai spre ă ă ă ţ nord de Champs-Elysées. Vastul complex care se întinde pe mai bine de dou hectare este conă siderat teritoriu american; cu alte cuvinte, to i cei afla i în perimetrul s u se afl sub inciden a acelora i legi c rora li se supun cet enii americani în propriaţ ţ ă ă ţ ş ă ăţ ar .ţ ă

Operatoarea de noapte a centralei telefonice de la ambasad citea edi ia interna ional a revistei ă ţ ţ ă Time, când în birou se auzi zbârnâitul familiar.

– Ambasada SUA, r spunse ea.ă– Bun seara. Am nevoie de ajutorul dumneavoastr .ă ăCel care sunase vorbea într-o englez cu accent fran uzesc i, în ciuda adres rii politicoase, tonul lui p rea oarecumă ţ ş ă ă

rigid, oficial.– Mi s-a spus c ave i pentru mine un mesaj telefonic pe sistemul automat de preluare. M numesc Langdon. Dină ţ ă

42

p cate, mi-am uitat codul de acces. V-a fi recunosc tor dac m-a i putea ajuta.ă ş ă ă ţOperatoarea t cu o clip , nedumerit .ă ă ă– Îmi pare r u, domnule. Mesajul dumneavoastr este probabil foarte vechi. Sistemul automat a fost desfiin at acum doiă ă ţ

ani, din motive de securitate. i, în plus, toate codurile de acces sunt formate mai nou din Ş cinci cifre. Cine v-a spus c avemă un mesaj pentru dumneavoastr ?ă

– Deci nu ave i un sistem automat de preluare a mesajelor?ţ– Nu, domnule. Orice mesaj este preluat i scris pe hârtie de unul dintre operatorii no tri. Cum spunea i c v numi i?ş ş ţ ă ă ţDar omul închisese deja.

Bezu Fache se plimba furios pe malul Senei, total debusolat. Era sigur c -l v zuse pe Langdon când formase un num ră ă ă local, tastând un cod de trei cifre i ascultând apoi o înregistrare. "Dar dac nu a sunat la ambasad , cui mama dracului i-aş ă ă telefonat?!"

Chiar în acel moment, când privirea îi c zu pe propriul s u celuă ă lar, î i d du seama c are r spunsul în mân .ş ă ă ă ă "Americanul a sunat de pe telefonul meu!"

Accesând meniul aparatului, acesta afi lista apelurilor recente i identific imediat num rul la care sunase Langdon.şă ş ă ăUn num r de Paris, urmat de codul 454.ă– Tast la rândul lui cifrele i a tept .ă ş ş ăÎntr-un târziu îi r spunse o voce de femeie: ă "Bonjour, vous êtes bien chez Sophie Neveu. Je suis absente pour le

moment, mais..."Bezu Fache sim i cum sângele îi clocote te, în vreme ce tast codul 4-5-4.ţ ş ă

26

În ciuda reputa iei sale, ţ Mona Lisa nu m soar decât aproximativ cincizeci de centimetri pe optzeci, fiind chiar maiă ă mic decât reproducerile sale care se vând în magazinele de suveniruri din incinta muzeului. Este expus pe peretele dinspreă ă nord-vest în Salle des Etats, în spatele unui panou protector din plexiglas, gros de cinci centimetri. Pictat pe un suport dină lemn de plop, atmosfera înce oţ at , aparent ireal a tabloului a fost atribuit tehnicii ş ă ă ă sfumato folosite de Leonardo, în care formele par a se dizolva unele în altele.

De când a fost expus prima dat la Luvru, ă ă Mona Lisa – La Joconde, cum i se spune în Fran a – a fost furat de douţ ă ă ori, ultima dat în 1911, când a disp rut din Le Salon ă ă Carré, supranumit de francezi "La salle impénétrable". Parizienii plângeau pe str zi, iar în ziare ap reau artiă ă cole în care ho ii erau implora i s returneze tabloul. Doi ani mai târziu, ţ ţ ă Mona Lisa a fost descoperit ascuns în peretele fals al unui cuf r g sit într-o camer de hotel din Floren a.ă ă ă ă ă ţ

L murind-o pe ă Sophie c nu va fugi din muzeu sub nici o form , Langdon privi spre peretele de nord-vest al s lii.ă ă ă Tabloul se afla la dou zeci de metri în fa a lor, când ă ţ Sophie aprinse lanterna cu lumin neagr i începu s mature metodică ă ş ă podeaua cu fasciculul purpuriu, în c utarea unui indiciu scris de bunicul ei cu cerneal luminiscent .ă ă ă

Lâng ea, Langdon sim ea deja fiorii de emo ie care-i înso eau de fiecare dat întâlnirea cu marile opere de art .ă ţ ţ ţ ă ă Mijindu- i ochii, înş cerc s str bat cu privirea dincolo de cercul de lumin violet . În stânga, se z rea masa octogonal aă ă ă ă ă ă ă ă canapelei, ca o insul întunecat pe marea calm a parchetului.ă ă ă

Deja putea distinge caseta de sticl protectoare de pe perete. În spatele ei, ca în izolarea unei celule de închisoare, seă afla cea mai celebr pictur din lume.ă ă

Langdon tia bine c unicitatea ei printre operele de art nu avea nimic de-a face cu surâsul enigmatic al personajului iş ă ă ş nici cu interpret rile care de care mai misterioase ale diver ilor istorici de art , mai mult sau mai pu in profesioni ti. ă ş ă ţ ş Mona Lisa era celebr pur i simplu fiindc Leonardo declarase c tabloul este cea mai des vâr it realizare a sa. Purtase pânza cuă ş ă ă ă ş ă el în toate c l toriile pe care le f cuse i, întrebat de ce, le r spundea c nu se poate desp r i de aceast sublim expresie aăă ă ş ă ă ă ţ ă ă frumuse ii feminine.ţ

Cu toate acestea, mul i speciali ti b nuiau c aprecierile lui da Vinci nu aveau nici o leg tur cu m iestria sa artistic .ţ ş ă ă ă ă ă ă De fapt, tabloul era doar un banal portret realizat în tehnica sfumato. Venera ia cu care îl privea autorul s u deriva – sus ineauţ ă ţ mul i istorici de art – din ceva mult mai profund: un mesaj ascuns "printre rândurile" picturii. Cu alte cuvinte, ţ ă Mona Lisa era una dintre cele mai ingenioase i mai bine documentate glume cu poant ascuns . Amestecul ei complex de duble în elesuri iş ă ă ţ ş aluzii spirituale fusese dezv luit pe larg în nenum rate lucr ri de istorie a artei i, cu toate acestea, în mod surprinz tor,ă ă ă ş ă publicul considera i ast zi ş ă surâsul ei ca fiind chintesen a misterului.ţ

"Nu-i nici un mister aici", î i spuse Langdon în timp ce se aproş pia de tablou. "Nici un mister."Nu cu mult timp în urm , profesorul dezv luise secretul Gioă ă condei în fa a unui public cât se poate de neobi nuit –ţ ş

câ iva de inu i de la Penitenciarul Essex County. Seminarul sus inut în închisoare f cuse parte dintr-o ini iativ a Universit iiţ ţ ţ ţ ă ţ ă ăţ Harvard, menit s introduc un plus de educa ie în sistemul penitenciar american – "Cultur pentru condamna i", cum oă ă ă ţ ă ţ numeau colegii lui.

În fa a proiectorului instalat în biblioteca închisorii, profesorul disţ cutase despre secretul Mona Lisei cu de inu ii careţ ţ doriser s participe la seminar, oameni duri i neciopli i, îns surpinz tor de interesa i.ă ă ş ţ ă ă ţ

– Observa i, v rog, îi îndemnase Langdon apropiindu-se de imaţ ă ginea proiectat pe perete, c fundalul nu este delocă ă uniform. Da Vinci a pictat linia orizontului în partea stâng mult mai jos decât în dreapta.ă

– A dat-o-n bar ? întrebase unul dintre de inu i.ă ţ ţProfesorul râsese u or:ş– Nu. Nu prea obi nuia Leonardo s gre easc . De fapt, a fost un mic truc al lui. Fiindc peisajul de fundal în parteaş ă ş ă ă

stâng este pictat pu in mai jos, Mona Lisa pare mai mare v zut dinspre stânga decât dinspre dreapta. O mic glum a unuiă ţ ă ă ă ă

43

maestru. În mod tradi ional, conceptelor de masculin i feminin li se atribuie oriţ ş ent ri diferite – stânga apar ine femininului,ă ţ iar dreapta masculinului. Deoarece da Vinci era un mare fan al principiului feminin, a procedat astfel încât Gioconda lui să par mai maiestuoas priă ă vit din ă stânga.

– Auzisem eu c a fost poponar! exclamase un tip m run el, cu cioc.ă ă ţ– Ei, istoricii obi nuiesc s-o spun pu in altfel, dar într-adev r, Leonardo da Vinci a fost homosexual.ş ă ţ ă– i de-aia avea ideile alea cu chestiile feminine?Ş– Mai bine spus, da Vinci tindea spre echilibrul dintre masculin i feminin. El credea c sufletul uman nu poate ajungeş ă

la iluminare decât dac de ine deopotriv elemente feminine i masculine.ă ţ ă ş– Ca feti ele cu coco ei, adic ?ţ ş ăRemarca stârnise hohote de râs în sal . Langdon se gândise o clip s fac o parantez etimologic despre termenulă ă ă ă ă ă

hermafrodit i conexiunile sale cu Hermes i Afrodita, dar ceva îi spunea c i-ar fi r cit gura de poman .ş ş ăş ă ă– Hei, domnule Langford, strigase un musculos. Este adev rat c ă ăMona Lisa e, de fapt, portretul lui da Vinci în rochie?

Eu a a am auzit.ş– Posibil. Leonardo era un farsor de prim clas i analizele computerizate ale tabloului i ale autoportretelor artistuluiă ăş ş

au relevat unele puncte de o similaritate uimitoare. Îns , indiferent care a fost inten ia pictorului, Gioconda nu este niciă ţ b rbat, nici femeie. Portretul poart în el un subtil mesaj de androginitate; e o îmbinare a ambelor principii.ă ă

– E ti sigur c toat chestia de-o spuse i nu-i doar un fel împopo onat de-a zice c Mona Lisa asta e o tipes urât ?ş ă ă ş ţ ă ă ăLangdon izbucnise în râs:– Poate c ai dreptate. Îns Leonardo da Vinci ne-a l sat un indiă ă ă ciu care sugereaz clar c pictura sa este, într-adev r,ă ă ă

androgin . A auă zit vreunul dintre voi despre un zeu egiptean pe nume Amon?– P i, da! strig musculosul. Era zeul fertilit ii masculine!ă ă ăţProfesorul r m sese uluit.ă ă– A a scrie pe toate cutiile cu prezervative Amon, explic mataş ă hala, rânjind larg. Au desenat pe fa un tip cu cap deţă

berbec i scrie c e zeul egiptean al fertilit ii.ş ă ăţLangdon nu cuno tea respectiva marc , dar era bucuros s afle c fabrican ii încercau astfel s mai culturalizezeş ă ă ă ţ ă

masele.– Excelent! Amon era reprezentat, într-adev r, ca un om cu cap de berbec, iar promiscuitatea i coarnele sale curbate auă ş

dat na tere termenului argotic ş horny din limba englez , care desemneaz un ins excitat sexual.ă ă– Pe bune?– Pe bune! i ti i care era corespondentul feminin al lui Amon? Care era Ş ş ţ zei a ţ egipteana a fertilit ii'?ăţÎntrebarea lui r m sese f r r spuns.ă ă ă ă ă– Era Isis, continu profesorul. Prin urmare, avem zeul masă culin, Amon – continua el, scriind numele pe o hârtie în

dreptul proiectorului. i avem totodat divinitatea feminin , Isis. PictograŞ ă ă m acesteia din urm era numit în antichitateă ă ă L'ISA.

Sfâr ind de scris, se tr sese într-o parte, pentru ca toat lumea din sala s poat vedea bine:ş ă ă ă ă

"AMON L'ISA"

– V sun cunoscut?ă ă– Mona Lisa... mânca- i-a ! bâiguise unul dintre de inu i.ţ ş ţ ţ– Prin urmare, domnilor, pe lâng faptul c figura Mona Lisei este androgin , numele ei e o anagram a comuniuniiă ă ă ă

divine dintre masculin i feminin. Acesta, prieteni, este micul secret al lui da Vinci i totodat motivul pentru care Giocondaş ş ă surâde atât de enigmatic.

– Bunicul meu a fost aici, spuse Sophie l sându-se brusc s cad în genunchi, la nici trei metri distan de tablou.ă ă ă ţăCu o mân tremurând , îndrepta fasciculul de lumin neagr asupra unui loc anume pe podea.ă ă ă ăLa început, Langdon nu v zu nimic. Apoi, îngenunchind al turi de ea, z ri o pic tur minuscul de lichid u or fosforesă ă ă ă ă ă ş -

cent. Cerneal ? Brusc, î i aminti pentru ce anume era folosit , de fapt, lumina neagr . Sânge. ă ş ă ă Sophie avea dreptate: Jacques Saunière trecuse într-adev r prin fa a ă ţ Mona Lisei înainte de a- i da sfâr itul.ş ş

– N-ar fi venit aici dac n-ar fi avut un motiv întemeiat, opti ea, ridicându-se. tiu sigur c mi-a l sat un mesaj în salaă ş Ş ă ă aceasta.

Apropiindu-se cu pa i repezi de tablou, lumin parchetul chiar în fa a casetei, leg nând lanterna în stânga i-n dreapta.ş ă ţ ă ş– Nu-i nimic aici!În acea clip , Langdon z ri o vag lic rire purpurie pe plexiglasul protector din fa a tabloului. Prinzând mâna ă ă ă ă ţ lui

Sophie, dirij fasciculul de lumin direct spre ă ă Mona Lisa.Amândoi încremenir .ăPe plasticul transparent, ase cuvinte lic reau purpurii, supraş ă puse pe figura zâmbitoare a Giocondei.

27

A ezat la biroul ş lui Saunière, locotenentul Collet asculta la telefonul pe care i-l presa pe ureche. "Am în eles oareş ţ bine?"

– O bucat de s pun?! Dar cum a aflat Langdon despre dispoziă ă tivul de localizare?– Sophie Neveu, replic Fache. Ea i-a spus.ă– Poftim?! De ce?

44

– A naibii de bun întrebare, dar tocmai am ascultat o înregisă trare care demonstreaz c ea i-a vândut pontul.ă ăCollet r m sese mut. "Ce era în capul femeii leia?" Avea Fache într-adev r dovezi c ă ă ă ă ă Sophie Neveu se amestecase

într-una dintre opera iunile DCPJ? Pe lâng faptul c avea s fie concediat , o a tepta i închisoarea.ţ ă ă ă ă ş ş– Dar, c pitane... Atunci, unde e Langdon ă acum?– S-a declan at între timp vreuna dintre alarmele de incendiu?ş– Nu.– i nimeni n-a ie it pe sub grilajul Marii Galerii?Ş ş– Nimeni. Am postat acolo un ofi er din echipa de securitate a Luvrului. Exact a a cum a i cerut.ţ ş ţ– Bine, înseamn c Langdon se afl înc în Marea Galerie.ă ă ă ă– În untru? ă Dar ce naiba face acolo?– Ofi erul acela este înarmat?ţ– Da, domnule. Este un ofi er superior.ţ– Trimite-l în untru. Oamenii mei nu pot reveni la obiectiv mai devreme de câteva minute i nu vreau ca Langdon să ş ă

ias între timp. i, adaug Fache dup o scurt pauz , spune-i ofi erului c agentul ă Ş ă ă ă ă ţ ă Neveu este probabil în untru, împreun cuă ă americanul.

– Credeam c agentul ă Neveu a plecat.– Ai v zut-o dumneata plecând?ă– Nu, domnule, îns ...ă– Ei bine, nimeni n-a v zut-o ie ind. Toat lumea a vazut-o doar când a intrat.ă ş ăCollet era uluit de îndr zneala tinerei. "S fie înc aici, în muzeu?"ă ă ă– Ocup -te! ordona c pitanul. Vreau s -i am pe Langdon i pe ă ă ă ş Neveu în b taia pu tii când m întorc.ă ş ă

Când camionul demar , Bezu Fache î i adun oamenii. Robert Langdon se dovedise un os greu de ros în seara asta i,ă ş ă ş dac îl ajuta ă Sophie Neveu, avea s fie, probabil, mult mai greu de prins decât î i închipuise el.ă ş

i c pitanul nu voia s ri te sub nici o form .Ş ă ă ş ăPentru mai mult siguran , î i împ r i echipa în dou i îi trimise pe primii înapoi la Luvru; ceilal i oameni urmau să ţă ş ă ţ ă ş ţ ă

supravegheze singurul loc din Paris în care americanul ar fi putut g si ad post.ă ă

28

În Salle des Etats, Langdon privea uluit cele ase cuvinte ce lic reau pe caseta de plexiglas. Textul p rea s pluteasc înş ă ă ă ă aer i arunca o umbr tremurat pe chipul enigmatic al Mona Lisei.ş ă ă

– Le Prieuré, opti Langdon. Asta demonstreaz c bunicul t u era membru al ordinului!ş ă ă ăSophie îl privi nedumerit :ă– Vrei sa spui c ă în elegi ţ fraza asta?– E perfect , încuviin el. Afirm în mod clar unul dintre prină ţă ă cipiile fundamentale ale fr iei!ăţDeloc l murit , ă ă Sophie studie mesajul ce lic rea pe chipul Giocondei:ă

"SO DARK THE CON OF MAN!""ATÂT DE NEGRU RENGHIUL PENTRU OM!"

– Tradi ia vener rii divinit ii feminine, continu Langdon, se bazeaz pe credin a c primii capi ai Bisericii Cre tine auţ ă ăţ ă ă ţ ă ş jucat un renghi omenirii, r spândind minciuni care def imau latura femiă ă nin , înclinând balan a în favoarea celei masculine.ă ţ

Sophie r mase t cut , f r s - i ia ochii de la mesajul scris.ă ă ă ă ă ă ş– Confreria crede c împ ratul Constantin cel Mare i succesorii s i au convertit omenirea de la organizarea matriarhală ă ş ă ă

la cre tinisş mul patriarhal, prin intermediul unei propagande care devaloriza sacrul feminin i elimina pentru totdeaunaş divinitatea feminin din religia modern .ă ă

Îndoiala persista înc pe chipul ă lui Sophie.– Bunicul m-a îndrumat aici, spre aceste cuvinte. Sunt sigur c a încercat s -mi spun mai mult decât ă ă ă ă atât!Profesorul în elese la ce se referea. "Crede c i acesta e tot un cod!" Dac exista un în eles ascuns în mesajul ţ ă ş ă ţ lui

Saunière, Langdon nu s-ar fi putut pronun a deocamdat ; mintea lui înc se chinuia s p trund sensul evident al cuvintelor.ţ ă ă ă ă ă"«Atât de negru renghiul pentru om»! Negru, într-adev r."ăNimeni nu nega uria ele efecte benefice ale religiei asupra lumii moderne, îns istoria violent i plin de falsitate aş ă ă ş ă

Bisericii nu putea fi trecut cu vederea. Campania ei brutal de "reeducare" a credin elor p gâne, feministe, se întinsese peă ă ţ ă durata a trei secole i folosise metode pe cât de originale, pe atât de cumplite.ş

Inchizi ia Catolic publicase cea mai sângeroas carte din istoria omenirii. ţ ă ă Malleus Maleficarum – sau Barosul vr jitoarelor ă – îi îndoctrinase pe oameni ideea "pericolului reprezentat de femeile liber-cuget toare" i instruise clerul cuă ş privire la cele mai eficiente metode de a le identifica, tortura i distruge. În categoria "vr jitoarelor", Biserica includea toateş ă femeile înv ate, preotesele, ig ncile, misticele, iubitoarele naturii, t m duitoarele i, în general, orice femeie "suspect deăţ ţ ă ă ă ş interesat de natur ". Moa ele erau i ele ucise din cauza practicilor lor eretice, pentru c î i foloseau cuno tin ele medicaleă ă ş ş ă ş ş ţ pentru a u ura durerile na terii – o suferin , sus ineau reprezentan ii Bisericii, care nu era altceva decât binemeş ş ţă ţ ţ ritata pedeaps a lui Dumnezeu pentru îndr zneala Evei de a gusta din M rul Cunoa terii, f cându-se astfel vinovat de p catulă ă ă ş ă ă ă originar. În decursul celor trei sute de ani de vân toare a vr jitoarelor, Biserica arsese pe rug ă ă cinci milioane de femei.

Iar propaganda i v rsarea de sânge î i ar taser roadele.ş ă ş ă ă

45

Lumea de azi era o dovad vie a acestui fapt.ăOdinioar considerate un element esen ial al ilumin rii spiriă ţ ă tuale, femeile fuseser alungate din temple. Nu existauă

femei rabin, preotese catolice sau clerice musulmane. Practica, pe vremuri, sacr numit Hieros Gamos – uniunea sexuală ă ă sacr dintre b rbat i femeie, prin care cei doi deveneau un tot spiritual – fusese def iă ă ş ămat , considerat un act profan, ru inos.ă ă ş Credincio ii care înainte sim eau nevoia comuniunii cu corespondentul lor feminin pentru a deveni una cu Dumnezeu î iş ţ ş reprimau acum impulsurile sexuale fire ti i le considerau lucrarea diavolului, s vâr it în colaborare cu unealta favorit aş ş ă ş ă ă acestuia... femeia.

Nici m car asocierea femininului cu ă partea stâng ă a trupului nu a sc pat de ponegrire. În Fran a i Italia, cuvinteleă ţ ş pentru "stânga" – gauche i respectiv ş sinistra – au c p tat semnifica ii profund negaă ă ţ tive, în vreme ce reciprocele lor de dreapta amintesc de dreptate, drept i ş dexteritate. Chiar i ast zi, mi c rile politice radicale sunt considerate ş ă ş ă de stânga, gafele i gre elile sunt numite ş ş stâng cii, ă iar tot ce e malefic este i ş sinistru.

Vremurile divinit ii feminine au apus de mult. Zarurile au fost aruncate. P mântul-Mam devenise o lume a b rba ilor,ăţ ă ă ă ţ iar zeii distrugerii i ai r zboiului î i luau ce li se cuvenea. Jum tatea masculin se dezl n uise timp de dou mii de ani,ş ă ş ă ă ă ţ ă neînfrânat de perechea ei feminin . St re ia din ă ă ă ţ Sion considera c aceasta anihilare a sacrului feminin din via a modern esteă ţ ă vinovat pentru ceea ce indienii Hopi din America de Nord numesc ă koyanisquatsi – "via dezechilibrat ", adic situa iaţă ă ă ţ instabil din lumea de azi, marcat de conflicte permaă ă nente, alimentate de un exces de testosteron, de o pletor de grupuriă misogine i o lips sporit de respect fa de P mântul-Mam .ş ă ă ţă ă ă

– Robert! r sun oapta intens ă ăş ăa lui Sophie, care-l trezi din reverie. Vine cineva!Pe culoar se auzeau pa i care se apropiau.ş– Aici!Sophie stinse lanterna i fu înghi it de întuneric.ş ţ ăPentru o clip , Langdon încremeni, când se pomeni singur în bezn . "Aici... unde?" Imediat îns începu s deslu ească ă ă ă ş ă

silueta ei care alerga spre mijlocul înc perii i apoi se ascunse dup canaă ş ă peaua octogonal . Se preg tea s -i urmeze exemplul,ă ă ă când o voce bubui în prag, înghe ându-l:ţ

– Arrêtez!Unul dintre agen ii de paz ai Luvrului se apropia cu revolverul îndreptat spre pieptul lui. Instinctiv, profesorul ridicţ ă ă

mâinile:– Couchez-vous! "La p mânt!"ăÎntr-o frântur de secund , se trânti la podea cu fa a în jos. Paznicul se repezi la el i-i dep rt picioarele, lovindu-l cuă ă ţ ş ă ă

bocancul.– Mauvaise idée, monsieur Langdon, îi spuse, ap sându-i eava pistolului în ceaf . ă ţ ă Mauvaise idée!Întins pe burt , cu bra ele i picioarele r chirate pe parchet, Langă ţ ş ăş don nu g si tocmai amuzant ironia pozi iei sale.ă ă ţ

"Omul Vitruvian", murmur ca pentru sine. "Doar c eu stau cu fa a în jos."ă ă ţ

29

În Biserica Saint-Sulpice, Silas lu sfe nicul greu de fier de la altar i se apropie cu el de obelisc; îl putea folosi cuă ş ş succes în chip de berbece. Localiz din nou dala de marmur care sunase a gol, dar î i d du seama c n-o va putea desprindeă ă ş ă ă de la locul ei f r zgomot.ă ă

Fier pe marmura. Ecoul s-ar propaga pân în centrul cupolei!ăDaca l-ar auzi c lug ri a? Probabil c deja adormise, dar Silas nu voia s ri te. C ut ceva din pânz pentru a înf uraă ă ţ ă ă ş ă ă ă ăş

metalul, nu g si decât acoperâmântul de in al altarului, pe care nu avea de gând s -l rup , oricum. "Sutana mea", g si elă ă ă ă solu ia. tiindu-se singur în biseric , dezleg baierele i î i scoase ve mântul larg i lung. Icni u or când fibrele de lân seţ Ş ă ă ş ş ş ş ş ă dezlipir cu greu de r nile lui proaspete de pe spate.ă ă

R mas numai cu fâ ia de pânz din jurul alelor, înf ur sutana pe cap tul sfe nicului i, intind în mijlocul dalei deă ş ă ş ăş ă ă ş ş ţ marmur , lovi cu putere. Un bubuit înfundat. Piatra nu ced . Lovi înc o dat . Acela i bubuit îndep rtat se auzi, de această ă ă ă ş ă ă dat înso it îns de un trosnet u or. La a treia lovitur , dala se sparse în sfâr it i buc ile de marmur c zur în golul deă ţ ă ş ă ş ş ăţ ă ă ă dedesubt.

"Un compartiment!"Îndep rt gr bit resturile sf râmate i privi în untru. Sângele îi zvâcnea cu frenezie în vene când îngenunche în fa aă ă ă ă ş ă ţ

ni ei. Întinzându- i bra ul alburiu, începu s pip ie prin interior.ş ş ţ ă ăLa început nu sim i nimic. Pardoseala compartimentului era goal i neted . Dar, înfundându- i bra ul mai mult, pânţ ă ş ă ş ţ ă

sub nivelul benzii de alam , atinse ceva. Un fel de plac groas , din piatr . Prină ă ă ă zând-o cu degetele, o scoase cu grij afar .ă ă Apoi se a ez lâng deschidere i examin t bli a – o mic lespede cu margini nereguş ă ă ş ă ă ţ ă late, pe care erau gravate câteva cuvinte. Pentru o clip , avu impreă sia c este un fel de Moise al timpurilor ă moderne.

Textul îl surprinse. Se a teptase s g seasc pe cheia de bolt o hart sau ni te instruc iuni complicate, poate chiarş ă ă ă ă ă ş ţ cifrate. Pe t bli a aceasta îns , se afla o inscrip ie cât se poate de laconic :ă ţ ă ţ ă

"Iov XXXVIII, 11""Un verset din... Biblie?" Simplitatea diavoleasc a indiciului eă ra uluitoare. Ascunz toarea tainic a ceea ce c utau eiă ă ă

era încifrat într-un verset din Biblie?! Fr ia nu se d duse în l turi de la nimic pentru a- i bate joc de cei drept-credincio i!ă ăţ ă ă ş ş"Iov. Capitolul treizeci i opt. ş Versetul unsprezece."De i nu- i amintea pe dinafar versetul, tia c întreaga Carte a lui Iov se referea la istoria unui om a c rui credin înş ş ă ş ă ă ţă

Dumnezeu supravie uise unor încerc ri grele i repetate. "Se potrive te", î i spuse, aproape incapabil s - i mai st pâneascţ ă ş ş ş ă ş ă ă

46

ner bdarea.ăPrivind peste um r, de-a lungul str lucitoarei Linii a Rozei, nu- i putu re ine un zâmbet. Chiar în mijlocul altarului,ă ă ş ţ

sprijinit pe un suport auriu i deschis pe la mijloc, se afla o uria Biblie, legat în piele.ă ş ă şă ă

Sus, în balcon, sora Sandrine tremura. Cu doar câteva clipe în urm voise s fug i s - i duc la îndeplinire ordinele peă ă ăş ă ş ă care le primise de mult, când, pe nea teptate, omul din biseric î i scosese sutana. V zându-i pielea albicioas ca de alabastru,ş ă ş ă ă abia î i putuse în bu i un strig t de surprindere i oroare. Spinarea lat a omului era dungat de t ieturi lungi, sângerii. Chiarş ă ş ă ş ă ă ă i de la distan a aceea, î i d dea seama c r nile erau proaspete.ş ţ ş ă ă ă

"Omul acesta a fost biciuit f r mil !"ă ă ăIar din coapsa lui, prins în ă cilice, înc mai picura sânge. "Ce fel de Dumnezeu ar vrea ca un trup s fie pedepsit într-ună ă

asemenea hal?!" Sora Sandrine n-ar fi putut în elege niciodat rostul ritualurilor pe care le practicau membrii Opus Dei. Însţ ă ă nu aceasta era cea mai mare grij a ei acum. "Opus Dei caut cheia de bolt ." Cum aflaser despre ea, femeia nu- i putea daă ă ă ă ş seama i, oricum, nu avea vreme s se gândeasc la asta acum.ş ă ă

C lug rul î i îmbr c din nou sutana i, strângându- i la piept pre iosul s u trofeu, se apropie de altară ă ş ă ă ş ş ţ ă .F r cel mai mic zgomot, sora ă ă Sandrine ie i din balcon i se îndrept în fug spre camera ei. Îngenunche pe podea iş ş ă ă ş

începu s pip ie pe sub patul mare din lemn i g si plicul sigilat pe care îl ascunsese acolo cu ani în urm .ă ă ş ă ăÎl rupse cu mi c ri înfrigurate. În untru se aflau patru numere de telefon din Paris.ş ă ăTremurând, începu s formeze.ă

În biseric , Silas a ez t bli a de piatr pe altar i se întinse dup Biblie. Degetele lui albe erau foarte transpirate,ă ş ă ă ţ ă ş ă lipicioase. Frunz ri Vechiul Testament i ajunse la "Cartea lui Iov". Capitolul treizeci i opt. C ut versetul unsprezece,ă ş ş ă ă încercând s anticipeze cuvintele pe care avea s le citeasc .ă ă ă

"Ele ne vor ar ta calea!"ăG si rândul dorit. Erau numai apte cuvinte. Nedumerit, le mai giti o dat , i înc o dat , cu strania impresie c , totu i,ă ş ă ş ă ă ă ş

ceva era gre it. Cumplit de gre it. Versetul era clar:ş ş

"PÂN AICI VEI AJUNGE I NICIDECUM MAI DEPARTE."Ă Ş

30

Ofi erul de paz ţ ăClaude Grouard tremura de furie a intindu- i arma spre ceafa prizonierului s u care era întins pe podeaţ ş ă în fa a ţ Mona Lisei'. "Tic losul sta l-a ucis pe Jacques ă ă Saunière!" Custodele îi fusese ca un tat mult-iubit lui i colegilor s i.ă ş ă

Acum, Grouard nu voia nimic mai mult decât s apese pe tr gaci i s înfig un glon în spinarea lui Robert Langdon.ă ă ş ă ă ţ În calitatea lui de ofi er superior, era unul dintre pu inii paznici care purtau asupra lor o arm înc rcat . Totu i, se mai lini tiţ ţ ă ă ă ş ş la gândul c uciderea priă zonierului ar fi o soart mult prea blând în compara ie cu ce îi preg tea Bezu Fache i ă ă ţ ă ş sistemul penitenciar francez.

Grouard î i desprinse de la brâu sta ia de emisie-recep ie i încerc s - i contacteze colegii pentru a cere înt riri, dar înş ţ ţ ş ă ă ş ă receptor nu se auzeau decât pârâituri. Sistemele de securitate electronic din aceast înc pere afectau de fiecare dată ă ă ă comunic rile radio. "Treă buie s m apropii mai mult de u ." F r a- i coborî arma, începu s se dea încet înapoi. La ală ă şă ă ă ş ă treilea pas îns , încremeni.ă

"Ce dracului mai e i asta?!"şUn miraj inexplicabil se înf ptui undeva, aproape de mijlocul înc perii. O siluet . Mai era cineva în camera? O femeieă ă ă

se mi ca în întuneric, înaintând repede spre peretele opus. În fa a ei, un fascicul de lumina purpurie se leg na pe podea înainteş ţ ă i înapoi, de parc femeia ar fi c utat ceva folosind o lanterna colorat .ş ă ă ă

– Qui est là? strig Grouard, sim ind pentru ă ţ a doua oar în ultimele treizeci de secunde cum un val de adrenalina îiă n v le te în vene.ă ă ş

Brusc, nu mai tia încotro s - i îndrepte arma sau în ce direc ie s-o apuce.ş ă ş ţ– PTS, replic o voce feminina calm .ă ă"Police Technique et Scientifique?! Credeam c to i agen ii au plecat!" Era lac de sudoare. Acum î i d du seama că ţ ţ ş ă ă

fasciculul purpuriu venea de la o lantern cu lumin ultraviolet , obi nuit în doă ă ă ş ă tarea echipelor PTS; totu i, nu în elegea ceş ţ caut DCPJ în sala aceasta.ă

– Votre nom! ceru el, convins c era ceva în neregul la mijloc. ă ă Répondez!– C'est moi, Sophie Neveu!Undeva, în mintea lui Grouard se aprinse un becule . ţ "Sophie Neveu'?" A a o chema pe nepoata ş lui Saunière, parc .ă

Obi nuia adeş sea s vin pe aici în copil rie, dar asta fusese cândva, demult. "Nu se poate s fie ea!" i chiar dac ar fi fostă ă ă ă Ş ă Sophie Neveu, putea avea oare încredere în ea? Grouard auzise despre ruptura survenit între custode i nepoata lui.ă ş

– tii cine sunt, ad ug femeia. i nu Robert Langdon este cel care l-a ucis pe bunicul meu. Crede-m !Ş ă ă Ş ăOfi erul nu avea îns de gând s-o cread pe cuvânt. "Am nevoie de înt riri." Încerc din nou s ia leg tura, dar degeaba.ţ ă ă ă ă ă ă

Se afla înc la vreo dou zeci de metri de u i, cu arma a intit spre american, începu din nou s se îndrepte spre ie ire. Înă ă şăş ţ ă ă ş fa a ţ lui, Sophie Neveu ridic lanterna spre un tablou de mari dimensiuni aflat pe zidul din fa a Mona Lisei.ă ţ

Pricepând despre ce pictur era vorba, Grouard sughi surprins.ă ţă"Ce Dumnezeu face femeia aia acolo?!"

47

În cel lalt cap t al s lii, ă ă ă Sophie sim ea cum broboane de sudoare îi sc ldau fruntea. Langdon înc era întins pe podea.ţ ă ă "Rezist , Robert! Sunt aproape gata!" tiind c paznicul n-ar trage nici în el i nici în ea, î i îndrept întreaga aten ie spreă Ş ă ş ş ă ţ ceea ce c uta, studiind zona adiacent unui tablou anume – un alt da Vinci. Dar în lumina ultraviolet a lanternei nu z riă ă ă ă nimic deosebit. Nici pe perete, nici pe podea i nici pe respectiva pânz .ş ă

"Dar trebuie s fie ceva aici!"ăEra sigur ca descifrase corect inten iile bunicului ei.ă ţ"Ce altceva ar fi putut s -mi sugereze?"ăCapodopera pe care o cerceta acum era o pânz înalt de un metru i jum tate. Da Vinci îi înf i ase aici pe Fecioaraă ă ş ă ăţş

Maria, a ezat într-o pozi ie aparent incomod , împreun cu pruncul Iisus, pe Ioan Botez torul i pe îngerul Uriel care st teaş ă ţ ă ă ă ş ă pe un vârf de stânc . Când era mic , ori de câte ori trecea prin fa a ă ă ţ Mona Lisei, bunicul profita de ocazie pentru a o atrage iş spre aceasta pictur .ă

"Grand-père, aici sunt! Dar nu în eleg!"ţÎn spate, îl auzea pe Grouard încercând s comunice prin sta ie cu colegii s i.ă ţ ă"Gânde te!"şÎi reveni în minte mesajul scris pe caseta protectoare a Giocondei: "Atât de negru renghiul pentru om!" Tabloul pe care

îl privea acum nu era ap rat de o caset din sticl pe care s poat fi scris un mesaj i ă ă ă ă ă ş Sophie tia c bunicul ei n-ar fi distrusş ă niciodat o oper de art scriind direct pe pânz . "Cel pu in, nu pe fa a pânzei." Brusc, privirea îi zbur spre cablurile ceă ă ă ă ţ ţ ă atârnau din plafon i îl sus ineau.ş ţ

"Asta s fie oare?" Î i puse mâinile pe marginea stâng a ramei i începu s o trag spre ea. Pictura era de mariă ş ă ş ă ă dimensiuni i apş ăr toarea din spate se îndoi. ă Sophie î i strecur capul i umerii între tablou i perete. Ridic lanterna iş ă ş ş ă ş cercet dosul pânzei.ă

În câteva secunde, î i d du seama c sperase în van. Nu era scris nimic acolo. Nici un text cu litere purpurii; doarş ă ă spatele maroniu al unei pânze vechi, care...

"Stai pu in!"ţCa o p rere, z ri o slab lucire metalic aproape de marginea de jos a arm turii ramei. Obiectul era mic, îndesat peă ă ă ă ă

jum tate în spa iul dintre pânz i ram . Un lan de aur str lucitor atârna.ă ţ ăş ă ţ ăUluit , Sophie ă î i d du seama c lan ul era prins de o cheie aurie, pe care o cuno tea de undeva. Capul lat i ornat alş ă ă ţ ş ş

cheii avea forma unei cruci cu bra ele egale i înf i a un simbol pe care nu-l mai v zuse de la vârsta ţ ş ăţş ă de nou ani: o floare deă crin i ini ialele P.S. Dintr-o dat , vocea bunicului îi optea parc din nou la ureche: "Când va veni vremea, cheia va fi a ta."ş ţ ă ş ă Un nod dureros i se urc în gât când realiza c , de dincolo de moarte, b trânul î i respectase promiă ă ă ş siunea. "Cheia aceasta deschide o cutie în care p strez multe secrete." Acum în elegea: întregul joc de-a enigmele din seara asta avusese drept unică ţ scop g sirea acestei chei. Jacques ă Saunière o avusese asupra lui când fusese ucis i, probabil pentru a nu ajunge în mâinileş poli iei, o ascunsese dup tablou, dup care n scocise o veritabil "vân toare de comori", asigurându-se astfel c n-o va g siţ ă ă ă ă ă ă ă altcineva decât ea.

– Au secours! r sun deodat vocea paznicului. "Ajutor!"ă ă ăSophie smulse cheia i o puse în buzunarul jachetei, al turi de lanterna cu lumin ultraviolet .ş ă ă ăDin spatele pânzei, v zu c paznicul încerca înc disperat s ia leg tura cu cineva prin sta ia de emisie-recep ie. iă ă ă ă ă ţ ţ Ş

acum se îndrepta cu spatele înapoi spre u , cu pistolul spre ceafa lui Langdon.şă– Au secours! url din nou în aparat.ăAlte pârâituri."Nu poate transmite", î i d du ea seama, amintindu- i cum turi tii se înfuriau adesea când încercau s - i sune rudele iş ă ş ş ă ş ş

s se laude c îi sun chiar din fa a ă ă ă ţ Mona Lisei. Echipamentele complexe de supraveghere electronic f ceau imposibil oriceă ă apel din sal . Grouard ajunsese aproape de prag, a a c ă ş ăSophie trebuia s ac ioneze imediat.ă ţ

Privi pânza de mari dimensiuni care aproape c o ascundea cu totul i î i d du seama c , pentru a doua oar în searaă ş ş ă ă ă aceea, Leonardo da Vinci avea s -i dea o mân de ajutor.ă ă

"Înc trei sau patru metri", î i spuse Grouard, f cându- i curaj, când vocea femeii r sună ş ă ş ă ă, reverberându-se în sala pustie:

– Arrêtez! Ou je la détruis!Paznicul privi spre ea i dând s mai fac un pas, piciorul îi r m sese suspendat în aer.ş ă ă ă ă– Mon Dieu, non!Femeia ridicase tabloul de pe perete i-l proptise cu partea de jos pe podea, în fa a ei. Înalt de un metru i jum tate,ş ţ ă ş ă

pânza o acoperea aproape în totalitate. În primul moment, Grouard se întreb cum de nu se declan ase alarma, dar apoi î iă ş ş aminti c nu fusese înc repus în func iune. "Dar ce naiba face acolo?!"ă ă ă ţ

Când î i d du seama de acest lucru, îi înghe sângele în vine.ş ă ţăPânza începuse s se umfle în mijloc, iar siluetele fragile – a Fecioaă rei, a Pruncului Iisus i a lui Ioan Botez torul – seş ă

distorsionau ciudat.– Non! url Grouard privind cu groaz cum nepre uita pânz se întinde. Femeia împingea cu genunchiul de parteaă ă ţ ă

cealalt !ă– NON!Paznicul se r suci brusc, îndreptându- i arma spre ea, dar imediat î i d du seama c nu avea nici un rost. Pictura eraă ş ş ă ă

doar o pânz sub ire, dar absolut impenetrabil – o armur de ase milioane de ă ţ ă ă ş dolari!"Nu pot s trag un glon printr-un da Vinci!"ă ţ– Las jos arma i sta ia radio, îi ceru femeia, adresându-i-se cu calm în francez ; altfel distrug tabloul. Cred c tii ceă ş ţ ă ă ş

ar crede bunicul meu despre asta.

48

Grouard v zu cum i se face negru în fa a ocă ţ hilor:– Te rog... nu! Aceea e Fecioara între stânci!Repede, d du drumul pistolului i sta iei, ridicându- i bra ele deasupra capului:ă ş ţ ş ţ– Mul umesc, replic femeia. Acum s faci exact ce- i spun eu i totul va fi perfect!ţ ă ă ţ ş

Pu in mai târziu, Langdon fugea al turi ţ ă de Sophie pe scara de incendiu, spre parter. Nici unul nu rostise vreun cuvânt de când ie iser din ş ă Salle des Etats, l sându-l în untru pe paznicul însp imântat. Profesorul inea acum în mân revolverulă ă ă ţ ă omului, dornic s scape cât mai repede de el; arma atârna greu i-i p rea un obiect str in, periculos.ă ş ă ă

Coborând câte dou trepte, Langdon se întreba dac ă ă Sophie tia cât de valoroas era pânza pe care amenin ase c oş ă ţ ă distruge. Pe de alt parte, alegerea ei p rea ciudat de potrivit cu aventura din aceast noapte. La fel ca ă ă ă ă Mona Lisa, pictura pe care o smulsese de pe perete era celebr printre istoricii de art pentru simbolismul ei p gân ascuns.ă ă ă

– i-ai ales un ostatic pre ios, îi spuse în vreme ce coborau.Ţ ţ– Fecioara între stânci. Dar n-am ales-o eu, ci bunicul. Mi-a l sat ceva în spatele pânzei.ăProfesorul îi arunc o privire uimit :ă ă– Poftim?! Dar de unde ai tiut în dosul c rei picturi s cau i? De ce ş ă ă ţ Fecioara între stânci?– "Atât de negru renghiul pentru om", surâse ea triumf tor. În engleza ta – i a bunicului meu – ă ş So dark the con of man.

Madonna of the Rocks. Nu m-am prins la primele dou anagrame, Robert, dar nu era s-o ratez i pe a treia!ă ş

31

– Sunt mor i! bâigui sora ţ Sandrine în receptor, l sând un mesaj pe robotul telefonic de la cel lalt cap t al firului. Vă ă ă ă rog, r spunde i! Au murit cu to ii !ă ţ ţ

Primele apeluri la trei numere de telefon de pe lista ei se soldaser cu rezultate catastrofale – o v duv isterizat , ună ă ă ă poli ist la locul unei crime i un preot care încerca s consoleze o famţ ş ă ilie îndurerat . Toate cele trei persoane de contact erauă moarte. Iar acum, sunase la cel de-al patrulea num r – cel la care nu trebuia s telefoneze decât dac primele trei nu puteau fiă ă ă accesate – îi r spună sese robotul. Textul înregistrat nu men iona nici un nume, ci doar îi cerea apelantului s lase un mesaj.ţ ă

– Dala din pardoseal a fost spart ! spuse ea dup ce se încheie mesajul. Ceilal i trei sunt mor i!ă ă ă ţ ţSora Sandrine nu cuno tea identitatea celor patru b rba i pe care îi proteja, dar numerele de telefon pe care le ascunseseş ă ţ

sub patul ei îi fuseser încredin ate cu o singur i ferm condi ie:ă ţ ăş ă ţ"Dac dala aceea din pardoseal va fi vreodat spart ", îi expliă ă ă ă case mesagerul nev zut – înseamn c în e alonulă ă ă ş

superior s-a infiltrat cineva. Unul dintre noi a fost amenin at cu moartea, fiind nevoit s spun o minciun disperat . Sun laţ ă ă ă ă ă aceste numere. S -i previi pe ceilal i. Nu ne tr da încrederea!"ă ţ ă

Era ca o alarm t cut . Perfect în simplitatea ei. Ingeniozitatea planului o uluise atunci când aflase despre el. Dacă ă ă ă ă identitatea unuia dintre fra i era compromis , acesta putea spune o minciun care ar fi pus în mi care ma in ria ce i-ar fiţ ă ă ş ş ă aten ionat pe to i ceilal i. În noaptea asta îns , se p rea c nu doar o singur identitate fusese compromis .ţ ţ ţ ă ă ă ă ă

– V rog, r spunde i, insist ea, însp imântat . Unde sunte i?!ă ă ţ ă ă ă ţ– Închide telefonul, rosti o voce groas din prag.ăÎntorcându-se îngrozit , z ri silueta masiv a c lug rului. În mân inea sfe nicul greu din fier. Tremurând, soraă ă ă ă ă ă ţ ş

Sandrine puse receptorul în furc .ă– Sunt mor i, exclam c lug rul. To i patru. i i-au b tut joc de mine! Spune-mi unde e cheia de bolt !ţ ă ă ă ţ Ş ş ă ă– Nu tiu! replic ea. Al ii p zesc acest secret.ş ă ţ ă"Al ii care sunt acum mor i!"ţ ţOmul mai f cu câ iva pa i, cu degetele lui albe încle tate pe sfe nicul ă ţ ş ş ş de fier:– E ti o fiic a Bisericii i, cu toate astea, îi sluje ti ş ă ş ş pe ei?!– Mesajul lui Iisus a fost unul singur i adev rat, îi r spunse c lug ri a sfid tor. Eu nu v d vreo urm de-a Sa la Opusş ă ă ă ă ţ ă ă ă

Dei!Un val de turbare explod în ochii Albinosului. Bra ul îi zvâcni înainte i sfe nicul vâjâi prin aer ca o bât . Soraă ţ ş ş ă

Sandrine se pr bu i; ultimul ei gând nu era altceva decât o sumbr presim ire.ă ş ă ţ"To i patru sunt mor i.ţ ţNepre uitul adev r e pierdut pentru totdeauna."ţ ă

32

Alarma declan at la cap tul vestic al Aripii Denon zbur t ci porumbeii adormi i în Gr dinile Tuileries, când Sophie iş ă ă ăă ţ ă ş Langdon ie ir afar , în noaptea parizian . În vreme ce str b teau pia a în fug , spre ma ina lui Sophie, profesorul auzeaş ă ă ă ă ă ţ ă ş sirenele poli iei urţ lând undeva, în dep rtare.ă

– Cea de-acolo e, îi spuse Sophie, ar tându-i o ma inu ro ie cu numai dou locuri, parcat într-o margine a pie ei.ă ş ţă ş ă ă ţ"Sper c glume te!" Era cel mai mic automobil pe care-l v zuse el vreodat .ă ş ă ă– Smart, îl l muri ea. La o sut de kilometri consum un litru.ă ă ăAbia avu timp s se arunce pe scaunul din dreapta, c ă ăSophie i demar în tromb , trecând peste o alee cu pietri . Urcş ă ă ş ă

apoi pe trotuar, vir scurt i coborî din nou pe carosabil, intrând pe sensul giraă ş toriu, la Carrousel du Louvre.Pentru un moment, Sophie p ru c are de gând s taie giratoriul, trecând peste bordura circular din centru i pesteă ă ă ă ş

49

spa iul verde pe care aceasta îl înconjura.ţ– Nu! strig Langdon, tiind c bordurile aveau rolul de a ascunde periculoasa deschidere din centru – ă ş ă La Pyramide

Inversée – piramida r sturnat pe care o v zuse mai devreme din interiorul muzeului; era suficient de larg pentru a înghi iă ă ă ă ţ ma inu a lor cu totul.ş ţ

Din fericire, Sophie alese o alt rut i, tr gând de volan spre dreapta, ie i din pia et , vir spre stânga i porni cu toată ăş ă ş ţ ă ă ş ă viteza spre Rue de Rivoli.

Sirenele ma inilor de poli ie urlau i mai tare în urma lor, lumiş ţ ş na farurilor fiind deja vizibil în retrovizor. Motorulă ma inu ei protest zgomotos când ş ţ ă Sophie ap s i mai mult pe accelera ie. La cincizeci de metri în fa , lumina semaforuluiă ăş ţ ţă deveni ro ie. ş Sophie înjur încet, ă fără a ridica piciorul de pe pedal . Langdon sim i cum i se urc ni te fiori pe ira spin rii.ă ţ ă ş ş ă

– Sophie...!Încetini pu in, arunc o privire fugar în stânga i-n dreapta, apoi coti la stânga, pe ţ ă ă ş Rue de Rivoli. Dup înc o jum tateă ă ă

de kilometru, ajunser într-o alt pia et . Parcurser i aici tot pe sensul giratoriu i intrar pe ă ă ţ ă ăş ş ă Champs-Elysées.Langdon se r suci în scaun, privind în spate, spre Luvru. Poli ia nu p rea a mai fi pe urmele lor; marea de lumini ro iiă ţ ă ş

i albastre se oprise la por ile muzeului.ş ţCeva mai lini tit, în sfâr it, se întoarse cu fa a spre parbriz:ş ş ţ– Mda, a fost interesant!Sophie nu p rea s îl fi auzit. Conducea în continuare cu ochii a inti i, ignorând elegantele vitrine ce m rgineauă ă ţ ţ ă

bulevardul – un Fifth Avernue parizian, cum le pl cea americanilor s spun . Ambaă ă ă sada se afla la nici doi kilometri dep rtare, a a c Langdon se cufund lini tit în scaunul s u.ă ş ă ă ş ă

"Atât de negru renghiul pentru om!"Viteza de reac ie a lui Sophie fusese impresionant .ţ ăFecioara între stânci.Sophie spusese c bunicul ei i-a l sat ceva în spatele tabloului. "Un ultim mesaj, poate?" Ascunz toarea fusese excelentă ă ă

aleas , profesorul trebuia s recunoasc acest lucru. ă ă ă Fecioara între stânci era o alt verig perfect în complexul ir deă ă ă ş simboluri din aceast noapte – de parc Saunière î i reafirma la fiecare pas preferin a penă ă ş ţ tru latura întunecat i misterioas aăş ă lui Leonardo da Vinci.

Pictura îi fusese comandat artistului de o grupare numit "Conă ă freria Imaculatei Concep iuni", care avea nevoie de oţ pânza pentru un triptic de altar în Biserica San Francesco din Milano. C lug rii îi precizaser lui Leonardo dimensiunileă ă ă exacte ale pânzei i tema dorit : Fecioara Maria, Pruncul Iisus, Ioan Botez torul copil i îngerul Uriel în timp ce seş ă ă ş ad posteau într-o pe ter . De i artistul le respectase dorin a întru totul, membrii grup rii fuseser oripila i la vedereaă ş ă ş ţ ă ă ţ tabloului; pictura era pres rat din plin cu detalii explozive i câtu i de pu in la lă ă ş ş ţ ocul lor.

Înve mântat în albastru, Fecioara Maria î i inea bra ul în jurul unui copil, probabil Pruncul Iisus. În fa a ei st teaş ă ş ţ ţ ţ ă Uriel, al turi de alt copil – Ioan Botez torul, desigur. În mod straniu îns , în locul obi nuitului scenariu în care Iisus îlă ă ă ş binecuvânteaz pe Ioan, în pică tura lui da Vinci lucrurile p reau c se petrec invers... Iisus se pleca în fa a autorit iiă ă ţ ăţ Botez torului! Mai mult de-atât, Maria î i inea o mân deasupra lui Ioan, cu un gest evident amenin tor – degetele ei p rândă ş ţ ă ţă ă gheara unui vultur gata s înha e un cap invizibil. Dar eleă ţ mentele înfrico toare nu se opreau aici: chiar sub degetele Mariei,şă Uriel f cea la rândul lui, un gest cu palma, de parc ar fi retezat capul invizibil inut de mâna Fecioarei.ă ă ţ

Studen ii lui Langdon se amuzau totdeauna când aflau c da Vinci potolise în cele din urm spiritele confreriei, pictândţ ă ă o a doua versiune, mai "diluat " ă a Fecioarei între stânci, în care toate personajele aveau o atitudine cât se poate de ortodox .ă Aceast a doua versiune este expus acum la Galeria Na ional din Londra, sub numele ă ă ţ ă Fecioara între stânci, de i Langdonş prefera în mod categoric straniul original de la Luvru.

Ma inu a continua s goneasc pe ş ţ ă ă Champs-Elysée, când profesorul întreb :ă– Tabloul. Ce era în spatele lui?Sophie nu- i lu privirea de la osea:ş ă ş– Am s - i ar t când vom fi în siguran , în ambasad .ă ţ ă ţă ă– Ai s -mi ă ara i?! ţ i-a l sat un obiect concret?Ţ ăEa schi un gest afirmativ:ţă– Gravat cu o floare de crin i ini ialele P.S.ş ţLangdon nu- i putea crede urechiloş r.

"Vom reu i", î i spuse ş ş Sophie virând la dreapta, trecând în vitez pe lâng luxosul ă ă Hôtel de Crillon i intrând în zonaş re edin elor diplomatice din Paris. Ambasada se afla la vreun kilometru distan . În sfâr it, sim ea i ea c poate respiraş ţ ţă ş ţ ş ă normal.

De i atent la drum, nu îi ie ea din minte cheia pe care o avea în buzunar i ziua în care z rise pentru prima dat capulş ă ş ş ă ă în form de cruce cu bra ele egale, tija triunghiular , crest turile, simbolul floral i literele P.S.ă ţ ă ă ş

Cu toate c în decursul anilor abia dac se mai gândise din când în când la cheie, munca ei în cadrul serviciilor deă ă spionaj o înv ase multe lucruri despre securitate i acum structura deosebit a obiecăţ ş ă tului nu i se mai p rea atât de stranie. "Oă matrice variabil creat cu un instrument laser. Imposibil de duplicat." Neavând din ii clasici care s pun în mi care ună ă ţ ă ă ş tambur rotitor, seria complex de marcaă je ale cheii era analizat în broasc de un "ochi" electronic. Dac acesta constata că ă ă ă indenta iile hexagonale erau corect dispuse, spa iate i orientate, broasca se descuia.ţ ţ ş

Habar nu avea ce anume ar putea descuia cheia din buzunarul ei, dar b nuia c Robert îi va putea spune. La urmaă ă urmei, îi descrisese simbolul gravat înainte de a apuca s -l vad . Capul în form de cruce sugera c obiectul apar inea uneiă ă ă ă ţ organiza ii cre tine, dar ţ ş Sophie nu cuno tea nici o biseric sau mân stire care s aib chei cu matri e variabile, create cuş ă ă ă ă ţ instrumente laser.

i în plus, bunicul meu nu fusese cre tin...Ş şAvusese dovada cu zece ani în urm . În mod ironic, o alt cheie – mult mai banal – îi revelase adev rata fire aă ă ă ă

50

bunicului ei.Era o dup -amiaz cald când aterizase la Aeroportul Charles de ă ă ă Gaulle i urcase într-un taxi pentru a ajunge repedeş

acas . ă "Grand-père va fi atât de surprins când m va vedea!", î i spusese ea pe drum. Întorcându-se de la colegiul din Angliaă ş pentru vacan a de prim var , cu câteva zile mai devreme decât anun ase, abia a tepta s -l vad i s -i povesteasc despreţ ă ă ţ ş ă ă ş ă ă metodele de criptare pe care le studia.

Când ajunsese la locuin a din Paris, bunicul nu era îns acas . Dezam git , î i d duse seama c nu tia de sosirea ei, a aţ ă ă ă ă ş ă ă ş ş c , probabil, se afla înc la Luvru. "Dar e sâmb t dup -amiaz !" Rareori b trânul lucra i la sfâr it de s pt mân . Sâmb ta iă ă ăă ă ă ă ş ş ă ă ă ă ş duminica, de obicei...

Surâzând, alergase la garaj. Desigur, ma ina nu era acolo, lui Jacques nu îi pl cea s conduc prin ora i automobilul îlş ă ă ă şş p stra pentru o singur destina ie – cabana din Normandia, la nord de Paris. Dup luni întregi petrecute în aglomera iaă ă ţ ă ţ londonez , ă Sophie abia a tepta s simt iar mirosul ierbii proaspete i s - i înceap vacan a imediat. Nu se înserase încş ă ă ş ă ş ă ţ ă atunci când hot rî s plece imeă ă diat i s -i fac bunicului o surpriz . Împrumutase o ma in de la o prieten i pornise spreş ă ă ă ş ă ă ş nord la lumina lunii, printre dealurile de lâng Creully. Ajunsese pu in dup ora zece. Drumul de acces spre cas era lung deă ţ ă ă aproape doi kilometri i-l parcursese pân pe la jumş ă ătate când începuse s z reasc , printre copaci, vechea re edin – ună ă ă ş ţă castel din piatr , înconjurat de o p durice, pe coasta unui deal.ă ă

Sophie se a teptase s -l g seasc pe b trân dormind la ora asta, dar observase, încântat , c toate luminile erau aprinseş ă ă ă ă ă ă în cas . Încântarea i se transformase în surprindere când, ajuns în fa a casei, v zuse c aleea era plin de ma ini parcate –ă ă ţ ă ă ă ş Mercedes, BMW, Audi i un Rolls-Royce.ş

Uimit , le privise o clip i apoi izbucnise în râs. "Bunul meu ă ă ş grand-père, omul retras i izolat!" Dup cum se vedea,ş ă Jacques Saunière nu era chiar atât de singuratic pe cât voia s par . Era eviă ă dent c d duse o petrecere tiind-o pe ea la coală ă ş ş ă i, judecând dup automobile, printre invita i se num rau unii dintre cei mai influen i oameni ai Parisului.ş ă ţ ă ţ

Ner bd toare s -i fac o surpriz , alergase la u a din fa . Dar era încuiat . Cioc nise. Nimeni nu îi r spunsese.ă ă ă ă ă ş ţă ă ă ă Nedumerit , ocoă lise casa i încercase u a din spate. i aceea era încuiat . i iar i nu-i r spunsese nimeni.ş ş Ş ă Ş ăş ă

Nemai tiind ce s cread , r m sese o clip în prag s asculte. Nu se auzea decât vântul rece din Normandia m turândş ă ă ă ă ă ă ă valea.

Nici o muzic .ăNici o voce.Nimic.Sophie înconjurase iar i casa, se urcase pe o gr mad de lemne i privise pe fereastra închis a sufrageriei. Ce seăş ă ă ş ă

petrecea în untru nu avea parc nici un sens.ă ă– Nu e nimeni aici!Toate camerele de la parter erau pustii."Unde s fie, oare, toat lumea?"ă ăCu inima b tându-i nebune te, fugise pân la opronul de lemne i c utase cheia de rezerv pe care bunicul o p straă ş ă ş ş ă ă ă

ascuns sub cutia de vreascuri. Alergase apoi la u a din fa i intrase. Panoul de conă ş ţăş trol al sistemului de alarm începuse să ă clipeasc ro u – semn c avea la dispozi ie zece secunde pentru a tasta codul de acces înainte ca alarma s se declan eze.ă ş ă ţ ă ş

"A conectat sistemul de alarm în timpul unei petreceri?!"ăFormase imediat cifrele corecte i dezactivase sistemul. În cas nu se afla îns nimeni. Nici la parter, nici la etaj.ş ă ă

Coborând din nou în camera de zi, r m sese câteva clipe în mijlocul înc perii pustii, întrebându-se ce s-o fi întâmplat. iă ă ă Ş atunci, în lini tea din cas , auzise.ş ă

Voci înfundate. Se p rea c r zbat de undeva, de dedesubt. De unde anume – nu- i putea da seama. Îngenunchind, î iă ă ă ş ş lipise urechea de podea i ascultase. Da, vocile veneau în mod cert de undeva, de jos. i p reau a cânta sau... a ş Ş ă incanta ceva. I se f cuse fric . Fiindc , mai bizar decât sunetele în sine era un alt lucru: ă ă ă casa nu avea subsol.

"Cel pu in, nu unul despre care s tiu eu."ţ ăşÎntorcându-se i cercetând înc perea, privirea îi c zuse pe singuş ă ă rul obiect care p rea nelalocul lui – o tapiserieă

Aubusson, preferata bunicului ei. De obicei, aceasta edea pe zidul dinspre r s rit, lâng emineu, dar acum fusese tras într-ş ă ă ăş ăo parte, l sând s se vad pereă ă ă tele. Se apropiase de ea i î i d duse seama c incanta iile se auzeau mai tare i, cu o u oarş ş ă ă ţ ş ş ă ezitare, î i lipise urechea de lambriuri. Vocile erau mai clare acum. Oameni care psalmodiau... intonând cuvinte pe care nu leş putea distinge.

"Dincolo de zid e un spa iu gol!"ţPip ind marginile lambriurilor, g sise, în cele din urm , un spa iu u or adâncit, discret. O u glisant . Cu inimaă ă ă ţ ş şă ă

b tându-i freă netic în piept, î i pusese degetele în adâncitur i tr sese. Peretele alunecase în lateral. Din întunericul ce domneaş ăş ă dincolo, glasurile se auzeau mai limpede.

Sophie trecuse pragul i se pomenise pe o scar de piatr grosier finisat , care cobora spre subsol în form de spiral .ş ă ă ă ă ă Venise aici de nenum rate ori, înc din copil rie, i habar n-avusese c exist o asemenea scar !ă ă ă ş ă ă ă

În timp ce cobora, aerul devenea mai rece, iar vocile, mai clare. Distingea deja glasuri de b rba i i de femei. Nu puteaă ţ ş s vad mare lucru, din cauza sc rii în form de spiral , dar ultima treapt era deja vizibil . Dincolo de ea se z rea un petic deă ă ă ă ă ă ă ă podea – piatr iluminat de lic ririle ro ietice ale unui foc.ă ă ă ş

inându- i respira ia, coborâse ultimele trepte i se ghemuise la podea, pentru a privi. Abia dup câteva secunde minteaŢ ş ţ ş ă ei izbutise s în eleag cele v zute.ă ţ ă ă

Se afla într-un fel de grot – o sal care p rea s fie s pat direct în roca dealului. Singurele surse de lumin erau celeă ă ă ă ă ă ă câteva tor e de pe pere i. Înconjura i de pâlpâitul tor elor, vreo treizeci de oameni formaser un cerc în mijlocul înc perii.ţ ţ ţ ţ ă ă

"Visez", î i spusese în sinea ei. "E un vis. Ce altceva ar putea fi?"şTo i cei din grot purtau m ti. Femeile erau înve mântate în robe albe de m tase i purtau pantofi aurii. Aveau m tiţ ă ăş ş ă ş ăş

albe, iar în mâini ineau câte un glob auriu. B rba ii purtau tunici lungi, negre, iar m tile lor erau negre. Parc erau pieseleţ ă ţ ăş ă dintr-un grotesc joc de ah. To i se leg nau înainte i înapoi, îngânând cuvinte neîn elese, în semn de venera ie fa de ceva ceş ţ ă ş ţ ţ ţă se afla pe podea, în mijlocul cercului... ceva ce Sophie nu putea distinge.

51

Incanta ia r suna din ce în ce mai tare. i mai repede. Tun toare deja. Participan ii f cuser un pas înainte iţ ă Ş ă ţ ă ă ş îngenuncheaser . În că lipa aceea, Sophie reu ise, în sfâr it, s vad ce anume se afla în mijlocul lor. Împleticindu-se cuprinsş ş ă ă ă de oroare, sim ise cum imaţ ginea i se întip re te în minte pentru totdeauna, ca înfierat cu fierul ro u. Sim ise c i se face r u,ă ş ă ş ţ ă ă se întorsese i o luase la fug înapoi pe sc ri, sprijinindu-se cu mâinile de ziduri, închisese u a în urma ei, se repezise laş ă ă ş ma in i pornise, stupefiat , spre Paris.ş ăş ă

În seara aceea, cu toate convingerile ei de-o via spulberate, dezam git i tr dat , î i împachetase toate lucrurile iţă ă ă ş ă ă ş ş plecase de acas . Pe masa din sufragerie îi l sase bunicului un bile el:ă ă ţ

"Am fost acolo. Nu încerca s iei leg tura cu mine."ă ă

Lâng el pusese cheia de rezerv de la opronul casei de vacan .ă ă ş ţă– Sophie! r sun vocea lui Langdon. Opre te! ă ă ş Opre te!şSmuls din amintiri, ap s cu brutalitate frâna.ă ă ă– Ce e? Ce s-a întâmplat?Langdon îi ar t cu degetul în susul str zii.ăă ăCând v zu, sim i cum sângele îi înghea în vene. La o sut de metri în fa , intersec ia era blocat de dou ma ini aleă ţ ţă ă ţă ţ ă ă ş

poli iei parţ cate de-a latul carosabilului. "Au blocat bulevardul!"Profesorul oft adânc:ă– Prin urmare, nu ne putem apropia în seara asta de ambasad .ăÎn intersec ie, cei doi ofi eri de poli ie care a teptau lâng ma ini priveau acum în direc ia lor, probabil intriga i deţ ţ ţ ş ă ş ţ ţ

ma inu a care oprise atât de brusc la o mic distan de ei.ş ţ ă ţă"Bine, Sophie, întoarce cu grij , foarte încet", î i spuse.ă şIntrând în mar arier, întoarse ca o profesionist într-ale ofatului din trei mi c ri i porni înapoi. În timp ce seş ă ş ş ă ş

îndep rtau, în urma lor izbucni imediat urletul sirenelor, înso it de scrâ netul pneurilor.ă ţ şÎnjurând, Sophie c lc nervoas pe accelera ie.ă ă ă ţ

33

Str b tând în vitez cartierul reziden ial al diploma ilor, ma ina lui ă ă ă ţ ţ ş Sophie se strecur printre ambasade i consulate,ă ş coti pe o str du secundar i apoi vir scurt la dreapta, reintrând pe ă ţă ăş ă Champs-Elysées.

Langdon st tea al turi încordat, întors în scaun i c utând în urma lor vreun semn c ar fi urm ri i de poli ie. Dintr-oă ă ş ă ă ă ţ ţ dat , î i dori s nu fi fugit. "Nici n-am fugit eu", î i aminti. ă ş ă ş Sophie hot râse pentru el, când aruncase dispozitivul de localizareă pe fereastr . Acum, fugind în direc ie opus ambasadei, prin traficul lejer de pe ă ţ ă Champs-Elysées, î i d du seama c ansele iş ă ăş se împu inaser drastic. De i ma inile poli iei r m seser undeva în urm , se cam îndoia c norocul lor va dura prea mult.ţ ă ş ş ţ ă ă ă ă ă

La volan, Sophie duse mâna la buzunarul jachetei, scoase un mic obiect metalic i i-l întinse:ş– Robert, ar trebui s te ui i pu in la asta. E ceea ce mi-a l sat bunicul ascuns dup tabloul ă ţ ţ ă ă Fecioara între stânci.Incitat, profesorul lu obiectul i-l studie. Era greu, în form de cruce, i la început crezu c ă ş ă ş ă e un pieu funerar – o

versiune miniatural a unei coloane memoriale ce se înfigea în p mânt, la capul unui mormânt. Dar apoi observ c tija era înă ă ă ă form de prism , având fe e triunghiulare pe care se vedeau sute de mici hexagoane, dispuse aparent la întâmplare.ă ă ţ

– Este o cheie cu matri laser, îi explic ţă ăSophie. Hexagoanele acelea sunt citite în broasc de un "ochi" electronic.ă"O cheie?" El, unul, nu mai v zuse niciodat ceva asem n tor.ă ă ă ă– Uit -te pe partea cealalt .ă ăcând întoarse cheia, degetele îi încremenir . Delicat gravate în mijlocul crucii, se vedeau o floare de crin stilizat iă ă ş

ini ialele P.S.ţ– Sophie! exclamă el. Este simbolul despre care î i povesteam! Sigla oficial a St re iei din Sion.ţ ă ă ţEa încuviin :ţă– A a cum i-am spus, am v zut cheia asta cu mul i ani în urm . Bunicul mi-a cerut s nu vorbesc niciodat despre ea.ş ţ ă ţ ă ă ăProfesorul înc nu- i putea lua ochii de la cheie. Obiectul de înalt tehnologie i simbolismul lui de milenii se îmbinauă ş ă ş

într-o stranie armonie a vechiului cu noul.– Cheia, mi-a mai spus el, deschide o cutie în care erau p strate multe secrete.ăLangdon se înfior închipuindu- i ce secreă ş te putea avea un om ca Jacques Saunière. Ce anume s fac o str vecheă ă ă

confrerie cu o cheie ultramodern ? Unicul scop al fr iei era acela de a proteja un secret. Un secret cu o putere incredibil .ă ăţ ă "S existe, oare, vreo leg tur între cheie i acel secret'?" Ideea era mai mult decât incitant .ă ă ă ş ă

– tii ce anume deschide?ŞSophie îl privi dezam git :ă ă– Credeam c ă tu tii!şProfesorul t cu îns i studie în continuare cheia pe toate fe ele.ă ăş ţ– Pare a fi cre tin , ş ă insistă Sophie.El îns nu era foarte sigur. Capul cheii nu avea forma obi nuit a crucii cre tine, cu un bra mai lung decât cel lalt; er ,ă ş ă ş ţ ă ă

mai degrab , o cruce p trat – cu bra ele de lungime egal – premerg toare cre tinisă ă ă ţ ă ă ş mului cu o mie cinci sute de ani. Această form nu avea conota iile crucific rii, asociate crucii latine pe care romanii o foloseau ca instruă ţ ă ment de tortur . Langdon seă mira întotdeauna când î i d dea seama cât de pu ini cre tini care se închinau în fa a crucii cuno teau istoria vioş ă ţ ş ţ ş lent aă simbolului, reflectat chiar în numele ei: cuvintele "cruce" i "crucifix" provin ambele din latinescul ă ş cruciare – "a tortura".

– Sophie, tot ce- i pot spune este c , în general, crucile cu bra e egale, ca aceasta, sunt considerate pa nice. Structuraţ ă ţ ş p trat nu peră ă mitea folosirea lor pentru crucific ri, iar echilibrul dintre elementele orizontale i cele verticale amintesc deă ş

52

uniunea fireasc a masculiă nului cu femininul – ceea ce le confer un simbolism în armonie cu filozofia fr iei.ă ăţEa îl privi încruntat :ă– N-ai idee la ce folose te, nu-i a a?ş ş– Deloc.– Bine, trebuie s ie im de pe bulevard, spuse ea privind în oglinda retrovizoare. S g sim un loc retras, în care s neă ş ă ă ă

gândim ce anume ar putea s deschid cheia asta.ă ăGândul lui Langdon zbura la camera lui confortabil de la Ritz. Din p cate îns , hotelul nu mai constituia acum oă ă ă

op iune plauzibil .ţ ă– Ce p rere ai despre gazdele mele de la Universitatea American ?ă ă– Am fi o prad u oar . Fache ar verifica imediat.ă ş ă– Dar tu trebuie s cuno ti pe cineva. Doar locuie ti aici!ă ş ş– Poli ia îmi va verifica apelurile telefonice i po ta electronica, va vorbi cu colegii mei... Toate cuno tin ele mele suntţ ş ş ş ţ

compromise i nici la un hotel nu ne putem gândi, fiindc toate solicit acte de identitate.ş ă ă"Poate ca totu i a fi procedat mai inteligent dac l-a fi l sat pe Fache s m aresteze."ş ş ă ş ă ă ă– Hai s sun m la ambasad . Le voi explica situa ia i-i voi ruga s trimit pe cineva s ne întâlnim.ă ă ă ţ ş ă ă ă– S ne întâlnim?! ă Sophie se întoarse spre el i-l privi de parc înnebunise subit: Robert, visezi! Ambasada areş ă

jurisdic ie doar asuţ pra propriului teritoriu. Dac ar trimite pe cineva dup noi, s-ar conă ă sidera c ajut un fugar s scape deă ă ă autorit ile franceze. N-o s vin nimeni. C reu e ti s intri în ambasad i s ceri azil temporar e un lucru, dar s le ceri săţ ă ă ă ş ş ă ăş ă ă ă ia pozi ie împotriva Poli iei i Justi iei Franceze în ac iune e cu totul altceva. Sun acum la ambasad i- i vor spune s nuţ ţ ş ţ ţ ă ă ş ţ ă mai complici situa ia i s te predai. Apoi î i vor proţ ş ă ţ mite c vor folosi toate mijloacele diplomatice pentru a- i asigura ună ţ proces echitabil. Câ i bani ai la tine? îl întreb ea dup o scurt pauz .ţ ă ă ă ă

Profesorul se uit în portofel.ă– O sut de dolari... câ iva ă ţ euro... De ce?– C r i de credit ai?ă ţ– Bineîn eles!ţNu-i r spunse, dar Langdon î i d du seama c tân ra se gânde te la un plan. Drept în fa , la cap tul bulevardului, seă ş ă ă ă ş ţă ă

în l a Arcul de Triumf – tributul adus de Napoleon propriei str luciri militare – înconjurat de cel mai mare sens giratoriu dină ţ ă Fran a, o uria stea cu nou bra e.ţ şă ă ţ

Sophie se uit din nou în oglinda retrovizoare.ă– Am sc pat de poli ie deocamdat , dar nu vom rezista nici cinci minute, dac nu schimb m ma ina.ă ţ ă ă ă ş"P i, s fur m una", propuse Langdon în sinea sa, "dac tot ne-am f cut infractori."ă ă ă ă ă– i ce ai de gând?ŞMa inu a intr în giratoriu.ş ţ ă– Ai încredere în mine!Profesorul nu îi r spunse. Încrederea în ea nu se dovedise o alegere prea inteligent pân acum. Ridicându- i mânecaă ă ă ş

sacoului, privi ceasul de la încheietur – un exemplar de colec ie cu un Mickey Mouse pe cadran, primit de la p rin i cândă ţ ă ţ împlinise zece ani. De i imaginea copil reasc atr gea adesea priviri curioase, Langdon nu- i cump rase niciodat alt ceas;ş ă ă ă ş ă ă desenele animate ale lui Disney fuseser primul lui contact cu magia formelor i a culoă ş rilor, iar în prezent Mickey îi amintea s - i p streze mereu tinere ea sufleteasc . În acea clip , bra ele oricelului erau întinse într-un unghi neobi nuit, indicând oă ş ă ţ ă ă ţ ş ş or neverosimil : 2.51 A.M.ă ă

– Interesant ceas, remarc ăSophie, în timp ce întoarse ma ina în sens invers.ş– E o poveste lung , replic el, tr gându- i mâneca înapoi, peste încheietur .ă ă ă ş ă– Îmi închipui.Îi zâmbi cu subîn eles, ie i din sensul giratoriu i acceler spre nord, îndep rtându-se de centru. Trecând ca o s geatţ ş ş ă ă ă ă

prin dou intersec ii cu semaforul verde, ajunse la o a treia i vir la dreapta, pe ă ţ ş ă Boulevard Malesherbes. L sând în urm zonaă ă re edin elor diploş ţ matice, p trunser într-un cartier mai întunecat. Dup o curb la stânga, Langdon î i d du seama unde seă ă ă ă ş ă aflau.

Gara Saint-Lazare.În fa , terminalul de cale ferat , cu acoperi ul s u din sticl , sem na cu bizara corcitur între un hangar de avioane i oţă ă ş ă ă ă ă ş

ser de legume. În Europa, g rile nu dorm niciodat ; chiar i la aceast or , vreo ase taxiuri a teptau în fa a intr riiă ă ă ş ă ă ş ş ţ ă principale. Vânz torii ambuă lan i î i împingeau c rucioarele cu sandvi uri i ap mineral , în vreme ce grupuri de pu tani cuţ ş ă ş ş ă ă ş rucsacuri în spinare ie eau în strad frecându-se la ochi i privind în jur ca i cum ar fi încercat s - i aminteasc în ce oraş ă ş ş ă ş ă ş coborâser . În cap tul str zii, doi poli i ti dă ă ă ţ ş ădeau indica ii unor turi ti r t ci i.ţ ş ă ă ţ

Sophie î i duse ma inu a în spatele taxiurilor i parc într-o zon interzis , de i era loc suficient pe partea cealalt aş ş ţ ş ă ă ă ş ă str zii. Înainte ca Langdon s-o poat întreba ce are de gând, ie i din ma in , alerg la taxiul din fa i începu s discute cuă ă ş ş ă ă ţăş ă oferul.ş

Coborând i el, profesorul o v zu înmânându-i acestuia un teanc gros de bancnote. oferul cl tin din cap i, spreş ă Ş ă ă ş uimirea lui Langdon, demar f r ei.ă ă ă

– Ce s-a întâmplat? întreb el când ajunse pe trotuar.ăDar ea pornise deja spre intrarea în gar .ă– Vino! Cump r m dou bilete la primul tren care pleac din Paris.ă ă ă ăLangdon alerg s-o ajung din urm . Aventura care începuse sub forma unui drum de nici doi kilometri pân laă ă ă ă

Ambasada American se transformase acum într-o veritabil evadare din Paris, iar lui îi pl cea din ce în ce mai pu in.ă ă ă ţ

34

53

oferul desemnat s -l ia pe Aringarosa de la Aeroportul Interna ional Leonardo da Vinci din Roma parcase lângŞ ă ţ ă bordur un Fiat mic, o marc obi nuit . Episcopul î i amintea de zilele în care Vaticanul folosea automobile mari, de lux, peă ă ş ă ş care se l f iau embleme i stegule e cu însemnele papalit ii. "Au apus vremurile acelea."ă ă ş ţ ăţ

Ma inile Vaticanului erau acum mult mai pu in ostentative i aproape totdeauna f r siglele specifice. Sfântul Scaunş ţ ş ă ă pretindea c motivul era reducerea cheltuielilor i dirijarea fondurilor spre dioceze, dar Aringarosa b nuia c era, maiă ş ă ă degrab , o m sur de precau ie. Lumea înnebunise i în multe p r i ale Europei a- i afi a iubirea fa de Hristos era acela iă ă ă ţ ş ă ţ ţ ş ţă ş lucru cu a- i picta o int pe capota ma inii.ţ ţ ă ş

Strângându- i sutana în jurul corpului, episcopul urc i se a ez pe bancheta din spate, preg tit pentru drumul lung ce-lş ăş ş ă ă a tepta pân la Castelul Gandolfo – acela i drum pe care-l f cuse i cu cinci luni în urm .ş ă ş ă ş ă

"C l toria de anul trecut la Roma, oft el. Cea mai lung noapte a vie ii mele."ăă ă ă ţAcum cinci luni, primise de la Vatican un telefon prin care i se solicita prezen a imediat în Roma. F r nici oţ ă ă ă

explica ie. "Biletele v a teapt la aeroport." Sfântul Scaun se str duia din r sputeri s p streze peste toate ac iunile un v l deţ ă ş ă ă ă ă ă ţ ă mister, chiar i pentru cele mai înalte fe e biserice ti.ş ţ ş

Aringarosa b nuise c era vorba doar despre dorin a papei i a altor oficiali de la Vatican de a se fotografia împreun iă ă ţ ş ăş a- i trage pe turta lor pu in din spuza recentului succes al Opus Dei – finaş ţ lizarea sediului central din New York. Revista Arhitectural Digest numise cl direa "un far luminos al catolicismului, integrat sublim în peisajul arhitectural modern", iar înă ultima vreme Vaticanul p rea a fi atras de tot ceea ce con inea cuvântul "modern".ă ţ

Aringarosa nu avusese alt solu ie decât s accepte invita ia, de i nu cu prea mult tragere de inim . Nefiind ună ţ ă ţ ş ă ă admirator al actualei administra ii papale – la fel ca majoritatea clericilor conservatori – episcopul urm rise cu îngrijorareţ ă crescând primul an de mandat al noului pap . De un liberalism f r precedent, Sfin ia Sa urcase pe scaunul pontifical înă ă ă ă ţ urma unuia dintre cele mai neobi nuite i mai controversate conclavuri din istorie. Iar acum, în loc s arate umiş ş ă lin a iţ ş modestia cuvenite unei asemenea ascensiuni, Sfântul P rinte se amestecase în absolut tot ce-i permitea pozi ia sa de mai-mareă ţ al cre tin t ii. Atr gând o tulbur toare sus inere liberal în sânul Colegiului Cardinalilor, papa declarase c misiunea saş ăăţ ă ă ţ ă ă pontifical era aceea de "reîntinerire a doctrinei Vaticanului i de adaptare a catolicismului la realit ile mileniului al treilea".ă ş ăţ

Altfel spus, omul era suficient de arogant încât s - i închipuie c poate rescrie cu de la sine putere legile l sate deă ş ă ă Dumnezeu i s recâ tige inimile celor care considerau c preten iile adev ratei creş ă ş ă ţ ă din e catolice deveniser inconfortabile înţ ă lumea de azi.

Aringarosa î i folosise întreaga influen politic – substan ial , inând seama de amploarea Opus Dei i a conturilorş ţă ă ţ ă ţ ş sale bancare – pentru a-i convinge pe Suveranul Pontif i pe consilierii s i c îmblânzirea legilor Bisericii ar fi sinonim nuş ă ă ă doar cu la itatea i lipsa de credin , ci i cu o veritabil sinucidere politic . Le reaminş ş ţă ş ă ă tise c anterioara tentativ deă ă schimbare a legilor divine se soldase cu efecte devastatoare: num rul enoria ilor era, în prezent, cel mai sc zut din toateă ş ă vremurile, dona iile aproape c disp ruser i nu mai existau nici m car suficien i preo i cţ ă ă ăş ă ţ ţ atolici.

– Oamenii au nevoie de organizare i de îndrumare din partea Bisericii, insistase Aringarosa, nu de r sf i indulgen !ş ă ăţş ţăÎn seara aceea, cu cinci luni în urm , cândFiatul care-l luase de la aeroport demarase, episcopul constatase cuă

surprindere c nu se îndreptau spre Vatican, ci spre est, pe un drum sinuos de munte.ă– Unde mergem? îl întrebase pe ofer.ş– Spre Dealuruile Albei. La Castel Gandolfo."La re edin a de var a papei?" Aringarosa nu v zuse niciodat i nici nu i-ar fi dorit s vad acest castel. Pe lângş ţ ă ă ă ş ş ă ă ă

faptul c era casa de vacan a Suveranului Pontif, fort rea a din secolul al aisprezeă ţă ă ţ ş celea g zduia ă Specula Vaticana – "Observatorul Astronomic al Vaticanului", unul care avea în dotare o tehnologie de ultim or . Episcopului nu-i pl cuseă ă ă niciodat str vechea tendin a Vaticanului de a se amesteca în problemele tiin ifice. Care era rostul încercă ă ţă ş ţ ărilor de a armoniza tiin a cu religia? Nici un om cu credin în Dumnezeu nu putea avea o activitate tiin ific performant , obiectiv .ş ţ ţă ş ţ ă ă ă

i, pe de alt parte, religia nu avea nevoie de vreo confirmare concret a credin elor sale.Ş ă ă ţ" i totu i, iat -m aici", î i spusese el când în zare ap ruse silueŞ ş ă ă ş ă ta masiv a castelului, profilat pe cerul cenu iu deă ă ş

noiembrie. Din osea, p rea un uria monstru din piatr , gata de un salt sinuciga . Coco at la marginea unei stânci abrupte,ş ă ş ă ş ţ castelul str juia leag nul civiliza iei italiene – valea în care clanurile Curiazi i Orazi se lupă ă ţ ş taser cu mult înainte de fondareaă Romei.

Chiar i în lumina slab a amurgului, fort rea a era o priveli te deosebit – un exemplu impresionant de arhitecturş ă ă ţ ş ă ă defensiv , stratiă ficat , ce sublinia for a dramatic a amplasamentului s u. Din p cate, Vaticanul compromisese aspectul clasică ţ ă ă ă al castelului construind pe acoperi ul s u dou cupole de telescop uria e, astfel c vechiul edifiş ă ă ş ă ciu ar ta acum ca un mândruă r zboinic cu dou coifuri de tinichea.ă ă

Când coborâse din ma in , un tân r preot iezuit îi venise repede în întâmpinare:ş ă ă– Bine a i venit, Eminen ! Eu sunt p rintele Mangaţ ţă ă no! Astronom."Bravo ie", î i spuse Aringarosa i î i urmase gazda în holul de la intrarea castelului – un spa iu larg-deschis decoratţ ş ş ş ţ

într-o inept combina ie de art renascentist i imagini astronomice. Când urc scara larg de marmur , episcopul v zuseă ţ ă ă ş ă ă ă ă indicatoare spre centre de conferin , biblioteci, s li de lectur i informa ii pentru turi ti. Era uimitor cum Vaticanul e ua înţă ă ă ş ţ ş ş fiecare moment în încercarea de a le oferi enoria ilor îndrum ri spirituale coerente i stricte, dar g sea timp pentru a sus ineş ă ş ă ţ seminarii de astrofizic în beneficiul turi tilor.ă ş

– Spune-mi, i se adresase Aringarosa tân rului preot, de când înva oul pe g in ?ă ţă ă ăClericul îi aruncase o privire surprins :ă– M scuza i?ă ţEpiscopul d duse din mân a lehamite, hot rât s nu se lase atras din nou în aceast disput . "Vaticanul a înnebunit."ă ă ă ă ă ă

Ca un p rinte del s tor, c ruia i se p rea mai comod s accepte capriciile unui ânc r sf at, decât s se men in ferm peă ă ă ă ă ă ţ ă ăţ ă ţ ă pozi ie i s -l înve e adev ratele valori, Biserica î i cobora tacheta la fiecare pas, în încercarea de a se reinventa astfel încâtţ ş ă ţ ă ş ş s se adapteze la o civiliza ie dezr d cinat .ă ţ ă ă ă

La ultimul etaj al castelului, culoarul larg, luxos mobilat, ducea spre o uria u dubl de stejar, pe care era prins oşă şă ă ă

54

t bli de alam :ă ţă ă

"BIBLIOTECA ASTRONOMIC ".Ă

Aringarosa auzise c aici, în Biblioteca de Astronomie a Vatiă canului, s-ar afla peste dou zeci i cinci de mii de volume,ă ş printre care opere rare ale lui Copernic, Galilei, Kepler, Newton i Secchi. Se spunea, de asemenea, c în aceast înc pereş ă ă ă aveau loc întrunirile celor mai înalte oficialit i ale Vaticanului – întruniri care nu se doreau a fi organizate în Cetatea Sfânt .ăţ ă

Apropiindu-se de u , episcopul Aringarosa nu avea cum s tie ve tile cutremur toare pe care avea s le primeasc işă ăş ş ă ă ă ş nici crunta serie de evenimente ce urma. Abia o or mai târziu, când ie ise împleticină ş du-se de la întrevedere, î i d duse seamaş ă de cumplitele implica ii ale acestui drum. "De-acum în ase luni, Dumnezeu s ne ajute!"ţ ş ă

Acum, a ezat pe bancheta din spate a aceluia i Fiat, Aringarosa î i d du seama c pumnii i se încle taser numai laş ş ş ă ă ş ă gândul acelei prime întrevederi. Descle tându- i degetele, r sufl adânc, încercând s se relaxeze.ş ş ă ă ă

"Totul va fi bine", î i spuse, în vreme ce automobilul înainta pe drumul de munte. Totu i, i-ar fi dorit ca telefonul s -iş ş ş ă sune. "De ce nu m-a sunat Înv torul? Silas ar trebui s aib deja cheia de bolt ."ăţă ă ă ă

Str duindu-se s se lini teasc , medit scurt asupra ametistului purpuriu ce-i orna inelul. Mângâind cu degetele monturaă ă ş ă ă i fa etele diamantelor, î i aminti c inelul constituia simbolul unei puteri cu mult mai slabe decât cea pe care avea s-o ob inş ţ ş ă ţ ă

curând.

35

În interior, Saint-Lazare ar ta la fel ca orice alt gar european – o hardughie deschis la un cap t, pres rat cuă ă ă ă ă ă ă ă obi nui ii indivizi susş ţ pec i – oameni f r ad post, grupuri de liceeni mo ind pe rucsacuri sau butonându- i casetofoaneleţ ă ă ă ţă ş portabile i grupuri de hamali în albastru, fumând igar de la igar .ş ţ ă ţ ă

Sophie î i ridica privirea spre uria ul panou de informa ii. Rândurile de litere i cifre se derulau rapid, actualizându- iş ş ţ ş ş datele. când scrisul electronic se stabiliz , Langdon analiz op iunile. Pe prima linie scria: ă ă ţ "LILLE – RAPIDE – 3.06."

– A fi vrut s plece mai devreme, dar ne vom mul umi cu el.ş ă ţ"Mai devreme?" Profesorul se uit din nou la ceas. Era 2.59. Trenul pleca în apte minute i ei înc nu- i cump raseră ş ş ă ş ă ă

bilete.Sophie îl trase spre ghi eu i-i spuse:ş ş– Ia dou bilete i pl te te cu cartea de credit.ă ş ă ş– Dar cartea de credit cred c va putea fi identificat de...ă ă– Exact!Langdon hot rî s nu- i mai bat capul încercând s afle ce avea Sohie ă ă ş ă ă Neveu de gând. Întinzându-i func ionarei cardulţ

s u Visa, cump r dou bilete spre Lille i i le întinse ă ă ă ă ş lui Sophie.Ie ir apoi pe peron, exact când la megafon se anun a îmbarcarea pentru Lille. aisprezece linii porneau din gar iş ă ţ Ş ă ş

undeva, în dreapta, la linia trei, locomotiva trenului de Lille puf ia i uiera, fiind gata de plecare. ă ş ş Sophie îl prinse îns deă bra i-l trase în direc ia opus , printr-o sal de a teptare goal , pe lâng o cafenea care func iona non-stop i, în cele dinţ ş ţ ă ă ş ă ă ţ ş urm , afar , printr-o ie ire lateral , pe o str du întunecat .ă ă ş ă ă ţă ă

Un singur taxi a tepta lâng u . oferul îi v zu i le f cu semn cu farurile. ş ă şă Ş ă ş ă Sophie sări pe bancheta din spate, iar profesorul o urm f r un cuvânt.ă ă ă

Când ma ina demar , tân ra scoase biletele de tren abia cumş ă ă p rate i le rupse.ă şLangdon suspin . " aptezeci de dolari inteligent cheltui i!"ă Ş ţAbia când taxiul se a ternu la drum întins pe ş Rue de Clichy, profesorul avu senza ia c , în sfâr it, sc paser . Prinţ ă ş ă ă

geamul portierei, spre dreapta, se vedea colina Montmartre i delicata cupol a Baziş ă licii Sacré-Coeur. Brusc, prin dreptul lor trecu o ma in de poli ie cu sirena în func iune, dar se îndep rt în direc ia opus . Instinctiv, amândoi ş ă ţ ţ ă ă ţ ă se ghemuiră pe banchet .ă

Sophie nu-i spusese oferului decât s mearg spre ie irea din ora i, dup buzele ei încle tate, profesorul î i d duş ă ă ş ş ş ă ş ş ă seama c se gânde te la urm toarea etap din plan.ă ş ă ă

El începu s examineze din nou cheia în form de cruce, apropiind-o ba de fereastr , ba de ochi, încercând s g sească ă ă ă ă ă ceva, o indica ie asupra locului în care fusese confec ionat . În lumina intermitent a becurilor de pe osea, nu z ri îns nimicţ ţ ă ă ş ă ă altceva decât simbolul floral i ini ialele.ş ţ

– Nu are nici un sens, spuse el într-un târziu.– Ce anume?– Faptul c bunicul t u s-a ostenit atâta s - i lase o cheie cu care nu tii ce s faci.ă ă ă ţ ş ă– Sunt de acord cu tine.– E ti sigur c nu mai era nimic scris pe spatele tabloului?ş ă ă– Am c utat bine, peste tot. Asta e tot ceea ce am g sit. Cheia, vârât între pânz i ram . Am v zut simbolul, amă ă ă ă ş ă ă

ascuns cheia în buzunar i pe urm am plecat.ş ăLangdon se încrunt , studiind acum cap tul bont al tijei triună ă ghiulare. Nimic. Mijindu- i ochii, examin i muchiş ă ş a

capului. Nimic nici acolo.– Cred c aceasta cheie a fost cur at recent.ă ăţ ă– De ce?– Miroase a alcool sanitar.

55

– Poftim?– Miroase de parc ar fi lustruit cu un lichid de cur at, îi expliă ă ăţ c el, ducând cheia la nas. Miroase mai puternic peă

partea cealalt . Da, miroase a spirt, ca i cum ar fi fost sp lat în...ă ş ă ăDar se opri brusc.– În ce? insistă Sophie.Langdon îndrept cheia spre lumin i privi suprafa a neted a crucii. Pe alocuri p rea c luce te... ca i când ar fi fostă ăş ţ ă ă ă ş ş

ud .ă– Cât de bine te-ai uitat la cheie înainte de a o pune în buzunar?– Poftim? P i, nu prea bine. M gr beam.ă ă ă– Mai ai înc lanterna cu lumin neagr ?ă ă ăSophie î i duse mâna la buzunar i-i întinse obiectul dorit. Langş ş don îl lu i îndrept fasciculul spre cap tul cheii.ăş ă ăMetalul lic ri instantaneu. Era ceva scris acolo. M zg lit în grab , dar lizibil.ă ă ă ă– Ei bine, spuse el surâzând, cred c tiu de la ce vine mirosul de alcool.ăşSophie privea uluit literele ro iatice de pe cheie: "24 ă ş Rue Haxo"."O adres ! ă Bunicul a scris o adres !"ă– Unde vine asta? întreb Langdon.ăHabar nu avea. Aplecându-se spre bancheta din fa , ţă Sophie îl întreb pe ofer:ă ş– Connaissez-vous la Rue Haxo?Omul se gândi o clip i apoi f cu semn c da. Era pe lâng terenul de tenis, la periferia Parisului.ăş ă ă ă– Cea mai scurt rut pân acolo, îi spuse oferul în francez , dup ce ea îi ceru s -i duc la adresa respectiv , este prină ă ă ş ă ă ă ă ă

Bois de Boulogne. Vă convine?Sophie se încrunt . Existau i trasee mai lejere, dar în noaptea asta n-avea s fac mofturi.ă ş ă ă– Oui."La naiba, ne permitem s -l oc m pe bietul turist american!" Privind la rândul ei cheia, ă ş ă Sophie se întreb ce vor g siă ă

oare la num rul 24 pe ă Rue Haxo. "O biseric ? Vreun fel de cartier general al St re iei?"ă ă ţMintea îi fusese cople it de cutremur toarele imagini ale rituş ă ă alului secret pe care-l surprinsese cu zece ani în urm înă

subsolul castelului.– Robert, am o mul ime de lucruri s - i spun! Se întrerupse îns i-l privi drept în ochi, apoi continu : Dar mai întâiţ ă ţ ă ş ă

vreau s -mi spui tu tot ce tii despre aceast St re ie din Sion.ă ş ă ă ţ

36

Pe culoarul Marii Galerii, lâng intrarea în ă Salle des Etats, Bezu Fache era exasperat în vreme ce ofi erul de pazţ ă Grouard îi explica de ce i cum îl dezarmaser ş ăSophie i Langdon. "De ce mama naibii n-ai tras prin tabloul la?!"ş ă

– C pitane, strig locotenentul ă ă Collet apropiindu-se de ei dinspre centrul de comanda. C pitane, au localizat ma inaă ş agentului Neveu.

– A ajuns la ambasad ?ă– Nu. La gar . A cump rat dou bilete. Trenul tocmai a plecat.ă ă ăFache îi f cu semn lui Grouard s plece i-l conduse pe ă ă ş Collet într-o ni apropiat , vorbindu-i în oapt :şă ă ş ă– Spre ce destina ie?ţ– Lille.– Probabil e un truc, oft c pitanul, punând la cale un plan în minte. Bine, anun prima gar s opreasc i să ă ţă ă ă ă ş ă

perchezi ioneze trenul, pentru orice eventualitate. L sa i ma ina acolo unde e i pune oameni în civil în jurul ei, pentru cazulţ ă ţ ş ş în care s-ar întoarce cumva s-o ia. Trimite o echip s verifice str zile din jurul g rii, în caz c au fugit pe jos. Exist curse deă ă ă ă ă ă autobuz de la gar ?ă

– La aceast or nu, domnule! Numai taxiuri!ă ă– Bun! Interogheaz -i pe oferi! Afl dac au v zut ceva. Apoi sun la dispeceratul firmei de taximetrie i transmite-leă ş ă ă ă ă ş

semnalmentele. Eu iau leg tura cu Interpolul.ăCollet îl privi surprins.– Îi da i ţ în urm rire?ăFache regreta deja nepl cerile ce puteau decurge de aici, dar n-avea alt solu ie.ă ă ţ"Strânge plasa repede i strânge-o bine."şPrima or era critic . Comportamentul fugarilor era previzibil în prima or dup evadare. To i aveau nevoie de acela iă ă ă ă ţ ş

lucru. "Deplasare. Ad post. Bani." "Sfânta Treime"! Interpolul avea puterea de a le anihila pe toate trei într-o frac iune deă ţ secund . Expediind fotografiă ile lui Langdon i ş Sophie Neveu c tre toate firmele de transport, hotelurile i b ncile din Paris,ă ş ă Interpolul nu le l sa nici o op iune – nici o modalitate de a p r si ora ul, nici un loc în care s se poat ascunde i nici o ansă ţ ă ă ş ă ă ş ş ă de a retrage lichidit i f r a fi recunoscu i. De obicei, fugarii intrau în panic i f ceau ceva prostesc. Furau o ma in . Jefuiauăţ ă ă ţ ăş ă ş ă un magazin. Foloseau o carte de credit. Indiferent care ar fi fost gre eala comis , autorit ile aflau imediat i-i localizau.ş ă ăţ ş

– Numai pe Langdon, da? întreb ăCollet. N-o da i în urm rire i pe ţ ă ş Neveu. E agentul nostru.– Ba fire te c o dau i pe ea în urm rire! La ce bun s fugim dup Langdon dac ea îi poate asigura totulş ă ş ă ă ă ă

nestingherit ?! Am de gând s contactez toate persoanele men ionate în dosarul ei – priă ă ţ eteni, rude, cuno tin e, to i cei la careş ţ ţ ar putea apela. Nu tiu ce- i închipuie c face, dar chestia asta o s-o coste mult mai mult decât am rât ei de slujb !ş ş ă ă ă ă

– Eu ce fac, r mân la telefon sau m duc pe teren?ă ă

56

– Pe teren! Du-te la gar i coordoneaz echipa de acolo. Conăş ă trolezi situa ia, dar nu faci o mi care f r s -mi spui!ţ ş ă ă ă– Bine, domnule!Collet plec în fug . Fache mai r mase câteva clipe în ni . Se sim ea în epenit, rigid. Pe fereastr se vedea piramida deă ă ă şă ţ ţ ă

sticl care lucea, reflectat în bazinele fântânilor arteziene. "Mi-au sc pat prină ă ă tre degete." Trebuia s se relaxeze.ăChiar i un agent de teren cu experien ar rezista cu greu preş ţă siunii exercitate de Interpol."Dar... o femeie criptograf i un profesora ?ş ş... Nici zorii nu-i vor mai apuca."

37

Zona împ durit ă ăBois de Boulogne era numit în multe feluri, dar parizienii "cunosc tori" îi spuneau adesea ă ă "Gr dinaă desf t rilor". ă ă De i suna ademenitor, denumirea avea mai degrab o conota ie amenin toare. To i cei care au v zut lugubrulş ă ţ ţă ţ ă tablou al lui Bosch cu acela i nume în eleg de ce: la fel ca i p durea, pictura este întuş ţ ş ă necat i contorsionat , un purgatoriu alăş ă sminti ilor i al idolatrilor. Noaptea, aleile erpuite ale parcului colc ie de trupuri gata s se vând , f pturi de lut dispuse sţ ş ş ă ă ă ă ă satisfac fie i cele mai ascunse dorin e carnale – b rba i, femei i toat gama lor de perversiuni.ă ş ţ ă ţ ş ă

În vreme ce Langdon încerca s - i pun ordine în gânduri pentru a-i povesti ă ş ă lui Sophie despre Le Prieuré de Sion, taxiul intrase în parc i coti spre vest, pe aleile pietruite. Reu ea îns cu greu s se concenş ş ă ă treze la vederea reziden ilor nocturni aiţ p duricii, care- i etalau farmeă ş cele în lumina farurilor. Dou adolescente cu pieptul gol îl s getar cu priviri fierbin i. Dincoloă ă ă ţ de ele, un negru lucios cu un slip minuscul se r suci, flexându- i fesele spre el. Al turi, o blond voluptuoas î i ridic fusti aă ş ă ă ă ş ă ţ mini, dezv luind c era, de fapt, un blond.ă ă

"Dumnezeule Sfinte!" Langdon î i a inti ochii asupra propriilor pantofi i inspir adânc de câteva ori.ş ţ ş ă– Spune-mi despre St re ia din Sion, îi ceru ă ţ Sophie.Profesorul î i înclin capul, incapabil s - i imagineze un fundal mai pu in potrivit pentru legenda pe care avea s i-oş ă ă ş ţ ă

povesteasc . Se întreba de unde s înceap , fiindc istoria fr iei se întindea pe mai bine de un mileniu... o incredibil urzeală ă ă ă ăţ ă ă de secrete, antaje i torş ş turi barbare la îndemâna unui pap furios.ă

– Le Prieuré de Sion, începu el, a fost fondat în Ierusalim în 1099 de un duce francez, pe nume Godefroi ă de Bouillon, imediat dup cucerirea cet ii. Despre Godefroi se spunea c este de in torul unui secret extrem de puternic, p strat în sânulă ăţ ă ţ ă ă familiei sale înc de pe vremea lui Iisus. Temându-se c acest secret ar putea fi pierdut o dat cu moartea sa, Godefroi aă ă ă fondat o confrerie secret – ă Le Prieuré de Sion – i i-a încredin at misiunea de a-l p stra i ap ra, transmi ându-i de la oş ţ ă ş ă ţ genera ie la alta. În anii de fiin are în Ierusalim, confreria a aflat despre o serie de documente îngropate sub ruinele Templuluiţ ţ lui Irod, care fusese construit peste cele ale Templului lui Solomon. Aceste documente, considerau membrii St re iei,ă ţ confirmau secretul lui Godefroi i con ineau informa ii atât de explozive, încât Biserica ar fi fost în stare de orice pentru aş ţ ţ pune mâna pe ele.

Sophie asculta atent , îns cu un aer de u oar neîncredere.ă ă ş ă– Confreria i-a jurat c , oricât de mult ar fi durat acest lucru, va dezgropa documentele de sub ruinele templului i leş ă ş

va ap ra cu orice pre , astfel încât adev rul s nu fie niciodat pierdut. Pentru a recupera documentele, au înfiin at oă ţ ă ă ă ţ organiza ie armat , un grup de nou cavaleri numit Ordinul Cavalerilor S raci ai lui Hristos i ai Templului lui Solomon.ţ ă ă ă ş Sunt mai bine cunoscu i sub numele de Cavalerii Templieri.ţ

Sophie îi arunc o privire mirat .ă ăLangdon tia, din bogata sa experien profesoral , c aproape toat lumea auzise de Cavalerii Templieri, cel pu in înş ţă ă ă ă ţ

mod superficial. Pentru speciali ti, istoria templierilor era un amestec eterogen în care faptele reale, fantasmele iş ş dezinform rile se întrep trundeau atât de strâns, încât discernerea adev rului devenise aproape imposibil . În ultiă ă ă ă ma vreme, Langdon ezita chiar s mai aminteasc templierii în conă ă ferin ele sale, fiindc întotdeauna întreb rile publicului degenerau înţ ă ă teorii fantasmagorice ale conspira iilor.ţ

– Cu alte cuvinte, interveni Sophie, ordinul Cavalerilor Templieri a fost fondat de Le Prieuré de Sion pentru a recupera o serie de documente secrete? Eu credeam c rolul lor era acela de a ap ra ara Sfânt .ă ă Ţ ă

– Mult lume crede acest lucru, în mod eronat. Protejarea peleă rinilor era, de fapt, v lul în dosul c ruia templierii î iă ă ş exercitau adev rata lor misiune. Obiectivul lor în ara Sfânt era dezgroparea documentelor de sub ruinele templului.ă Ţ ă

– i pân la urm le-au dezgropat?Ş ă ă– Nimeni nu tie sigur, dar to i speciali tii au c zut de acord în privin a unui am nunt: cavalerii templieri au descoperit,ş ţ ş ă ţ ă

într-adev r, ă ceva acolo, în ruine... un secret datorit c ruia au devenit mai boga i i mai puternici decât i-ar fi putut închipuiă ă ţ ş ş cineva.

i profesorul rezum în câteva cuvinte istoria Ordinului, a a cum era ea cunoscut i acceptat în mediile academice:Ş ă ş ă ş ă afla i în Ieruţ salim în timpul celei de-a Doua Cruciade, templierii i-au spus regelui Baudouin al II-lea c rolul lor acolo eraă acela de a-i proteja pe pelerinii cre tini. De i f cuser leg mânt de s r cie, aveau nevoie totu i de un loc al lor, a a c i-auş ş ă ă ă ă ă ş ş ă cerut regelui permisiunea s se staă bileasc în grajdurile de sub ruinele templului. ă Baudouin a acceptat i astfel Cavalerii i-auş ş înjghebat un modest ad post printre r mă ă ă i ele de piatr .ş ţ ă

Ciudata alegere a templierilor nu fusese îns câtu i de pu in întâmpl toare. Ei credeau c documentele pe care St re iaă ş ţ ă ă ă ţ le c uta erau îngropate adânc sub ruine, sub Sfânta Sfintelor, o înc pere sacr în care se presupunea c rezid însu iă ă ă ă ă ş Dumnezeu – literal, inima credin ei iudaice. Timp de aproape zece ani, cei nou cavaleri tr iţ ă ă ser printre ruine, s pând piatraă ă în secret.

– i spui c au descoperit ceva'? întreb Ş ă ăSophie.– În mod cert.Apoi profesorul îi povesti cum, dup nou ani, templierii g siser în sfâr it comoara dorit , o scoseser din templu iă ă ă ă ş ă ă ş

plecaser în Europa, unde influen a politic a ordinului se înzecise aproape peste noapte.ă ţ ă

57

Nimeni nu tia dac templierii antajaser Vaticanul sau dac Biserica încercase pur i simplu s le cumpere t cerea,ş ă ş ă ă ş ă ă dar papa Inocen iu al II-lea emisese neîntârziat o bul papal f r precedent, prin care le acorda cavalerilor templieri puteriţ ă ă ă ă nelimitate i-i declara "o lege prin ei în i i" – o armat autonom , liber de orice ingerin din partea regilor sau a prela ilor.ş ş ş ă ă ă ţă ţ

Beneficiind de aceast ă carte blanche din partea Vaticanului, ordinul s-a dezvoltat într-un ritm fulger tor, atât numeric,ă cât i ca for politic , acumulând teritorii vaste în peste dou sprezece state. Treptat, au început s crediteze casele regale,ş ţă ă ă ă c rora le percepeau dobând , punând astfel bazele sistemului bancar modern i totodat extinzându- i continuu averea iă ă ş ă ş ş influen a politic .ţ ă

La începutul secolului al XIV-lea, templierii de ineau o asemenea putere, încât papa Clement al V-lea a hot rât cţ ă ă trebuie s fac ceva pentru a le pune stavil . Împreun cu regele Fran ei Filip al IV-lea, Suveranul Pontif a pus la cale un plană ă ă ă ţ ingenios prin care s distrug ordinul i s -i confi te averea, punând astfel st pânire pe secretele acestuia. În urma uneiă ă ş ă ş ă manevre militare demne de CIA-ul zilelor noastre, papa Clement a emis ordine secrete, ce urmau a fi deschise simultan, în ziua de vineri 13 octombrie 1307, de c tre oamenii s i r spândi i pe tot teritoriul Europei.ă ă ă ţ

În zorii acelei zile, documentele au fost desigilate i cutremuş r torul lor con inut a v zut lumina zilei. Papa a sus inută ţ ă ţ mai târziu că Dumnezeu însu i îi ap ruse într-o viziune i-l avertizase c temş ă ş ă plierii erau eretici i c se f ceau vinova i deş ă ă ţ venerarea diavolului, de homosexualitate, de pâng rirea crucii i de alte asemenea blasă ş femii. Domnul îi ceruse apoi papei să cure e P mântul de necreţ ă dincio i, capturându-i pe to i cavalerii templieri i torturându-i pân ce- i vor fi m rturisit crimeleş ţ ş ă ş ă împotriva Cerului. Opera iunea pus la cale de pap a decurs cu o precizie de ceasornic. În ziua aceea de vineri, numero iţ ă ă ş templieri au fost prin i, tortura i f r mil i, în cele din urm , ar i pe rug ca eretici. Ecourile tragediei de atunci se reş ţ ă ă ăş ă ş simt încă în cultura modern ; chiar i ast zi, ziua de vineri treiă ş ă sprezece este considerat cu ghinion.ă

Sophie îl privi nedumerit :ă– Cavalerii templieri au fost nimici i? Eu credeam c ordinul exist i în zilele noastre!ţ ă ăş– Exist , sub diverse nume. În ciuda acuza iilor false ale papei Clement al V-lea i eforturilor sale de a-i nimici,ă ţ ş

cavalerii aveau alia i puternici i unii au izbutit s scape de m celul Vaticanului. Pre ioasele documente ale Ordinului, celeţ ş ă ă ţ care p reau s constituie sursa lui de puă ă tere, au fost de fapt obiectivul vizat de pap , îns acestea i-au sc pat printre degete.ă ă ă Documentele fuseser încredin ate de mult secretei orgaă ţ niza ii-mam a Templierilor, ţ ă Le Prieuré de Sion, a c rei r mânere înă ă umbr o salvase de furia Bisericii. Confreria le scosese în mod clană destin din Paris, îmbarcându-le pe un vas al Templierilor.

– i unde le-au trimis?ŞLangdon ridic din umeri:ă– Asta o tiu doar membrii ei. Surs de constante cercet ri i specula ii, documentele au fost – se pare – mutate înş ă ă ş ţ

repetate rânduri, dintr-o ascunz toare în alta. Unele zvonuri recente sus in c ele se afl undeva în Marea Britanie.ă ţ ă ăSophie continu s -l priveasc sceptic , f r s -i spun nimic.ă ă ă ă ă ă ă ă– Timp de o mie de ani, continu Langdon, legenda acestui secret a supravie uit. Întreaga serie de documente, putereaă ţ

pe care ele o de in i o confer , ca i taina lor ascuns au devenit cunoscute sub un singur nume: Sangreal. Sute de c r i auţ ş ă ş ă ă ţ fost scrise pe aceast tem i pu ine alte mistere au suscitat un interes atât de mare în rândul istoricilor.ă ăş ţ

– Sangreal? Termenul are vreo leg tur cu cuvântul francez ă ă sang sau cel spaniol sangre, care înseamn "sânge"?ăLangdon încuviin . Sângele era esen a Sangrealului – dar nu a a cum probabil î i imagina ţă ţ ş ş Sophie.– Legenda este destul de complicat , spuse el, îns important de re inut e faptul c fr ia are dovezi în sprijinul ei iă ă ţ ă ăţ ş

a teapt momenş ă tul potrivit pentru a revela întregul adev r.ă– Ce adev r? Ce secret ar putea fi atât de puternic?ăProfesorul trase adânc aer în piept i arunc o privire spre centrul Parisului:ş ă– Sophie, Sangreal este un termen str vechi. În decursul veaă curilor, din el a evoluat un alt cuvânt... un nume modern,

mai bine cunoscut. Când i-l voi spune, ad ug el dup o scurt pauz , î i vei da seama c tii multe lucruri despre el. De fapt,ţ ă ă ă ă ă ţ ăş nu cred c exist om pe P mânt care s nu fi auzit despre legenda Sangrealului.ă ă ă ă

Ea îl privi sceptic :ă– Eu, una, n-am auzit.– Ba sunt convins c da. Doar c o cuno ti sub numele de "Sfântul Graal".ă ă ş

38

Sophie îl fix cu privirea. "Glume te, nu-i a a?"ă ş ş– Sfântul Graal'?Langdon înclin capul îns , cu o expresie serioas :ă ă ă– Sfântul Graal este traducerea literal a termenului Sangreal. Teră menul deriv din fran uzescul Sangraal, care provineă ţ

din Sangreal i a fost în cele din urm desp r it în dou cuvinte: ş ă ă ţ ă San Greal."Sfântul Graal"... Sophie era surprins c similaritatea lingvisă ă tic nu-i atr sese imediat aten ia. Totu i, spuseleă ă ţ ş

americanului păreau lipsite de sens: – Eu credeam c Sfântul Graal este o cup , or tu mi-ai spus acum c ar fi, de fapt, o serie de documente care con in ună ă ă ţ

secret întunecat.– Da, îns documentele Sangreal nu reprezint decât jum tate din adev rata comoar a Graalului. Ele sunt ascunseă ă ă ă ă

împreun cu acesta... i îi relev adev rata semnifica ie. Documentele le-au conă ş ă ă ţ ferit templierilor o putere atât de mare fiindcă în paginile lor este dezv luit adev rata natur a Graalului.ă ă ă ă

"Adev rata natur a Graalului?" ă ă Sophie era din ce în ce mai nedumerit . Din câte tia ea, Sfântul Graal era potirul dină ş care b use Iisus la Cina cea de tain i în care Iosif din Arimatea Îi strânsese sângele în ziua crucific rii.ă ăş ă

– Sfântul Graal este cupa din care a b ut Iisus, spuse ea. Nu cred c exist ceva mai simplu de atât.ă ă ă– Sophie, opti Langdon aplecându-se spre ea, în conformitate cu documentele fr iei, Sfântul Graal nu este nicidecumş ăţ

58

o cup . Ei sus in c legenda Graalului – aceea a potirului – este, de fapt, o aleă ţ ă gorie ingenios conceput . Cu alte cuvinte,ă potirul este o metafor ce ascunde altceva, ceva mult mai puternic. Ceva ce se potrive te exă ş trem de bine cu tot ce a încercat bunicul t u s ne transmit în seara asta... inclusiv referirile simbolice la sacrul feminin.ă ă ă

Înc nesigur , ă ă Sophie î i d du seama c profesorul îi în elegea nedumerirea; totu i, ochii lui î i p strau acela iş ă ă ţ ş ş ă ş entuziasm.

– Dar, dac Sfântul Graal nu e o cup , atunci ce e?ă ăDe i se a teptase la aceast întrebare, Langdon înc nu tia cum s -i r spund . Trebuia s -i prezinte mai întâi întregulş ş ă ă ş ă ă ă ă

context istoric, altfel Sophie l-ar fi privit cu aceea i uimire pe care profesorul o citise pe chipul editorului s u, când îiş ă înmânase ciorna manuscrisului la care lucra acum.

– i ce anume Ş sus ine manuscrisul t u? se bâlbâise editorul a eţ ă ş zându- i pe mas paharul cu vin i studiindu- iş ă ş ş interlocutorul pe deasupra farfuriei pe jum tate pline. Doar nu vorbe ti serios!ă ş

– Vorbesc atât de serios fiindc mi-am petrecut un an întreg ceră cetând aceast idee.ăCunoscutul editor newyorkez Jonas Faukman î i l rgise agitat nodul de la cravat . În îndelungata sa carier , omulş ă ă ă

auzise numeroase idei n stru nice, îns aceasta îl l sase, pur i simplu, cu gura c scat .ă ş ă ă ş ă ă– Robert, s nu m în elegi gre it, îi spusese el în cele din urm . Îmi plac lucr rile tale i am colaborat bine cu tine. Dară ă ţ ş ă ă ş

dac accept s public a a ceva, luni de zile biroul meu va fi asaltat de diverse grupuri protestatare. i, în plus, reputa ia ta seă ă ş Ş ţ va duce pe apa sâmbetei. E ti un istoric reputat, pentru numele lui Dumnezeu, nu un împu c franş ş ă cul într-o ureche, în goană dup un câ tig u or. Unde Dumnezeu ai g sit dovezi suficient de credibile pentru a sus ine o astfel de teorie?ă ş ş ă ţ

Cu un surâs calm, Langdon scosese din buzunar o foaie de hârtie i i-o înmânase. Era o bibliografie cuprinzând pesteş cincizeci de titluri – c r i ale unor istorici renumi i, unii contemporani, al ii din secolele trecute – multe dintre ele bineă ţ ţ ţ cunoscute în mediile academice. Toate titlurile sugerau aceea i premis ca aceea expus de Langdon. Parş ă ă curgând întreaga list , pe chipul lui Faukman se a ternuse expresia omului care tocmai a descoperit c P mântul, de fapt, e plat:ă ş ă ă

– Dar... îi tiu ş pe unii dintre autorii ace tia... Sunt cu to ii... istorici redu...!ş ţProfesorul zâmbise:– Dup cum vezi, Jonas, teoria asta nu am inventat-o eu. Este foarte veche, iar eu doar am a ezat-o într-o lumin aparte.ă ş ă

Nici o carte nu a explorat înc legenda Sfântului Graal dintr-o perspectiv simbolistic . Dovezile iconografice pe care le-amă ă ă g sit i care sus in aceast teorie sunt... ei bine... extrem de conving toare.ă ş ţ ă ă

Faukman înc se holba la list .ă ă– Dumnezeule, una dintre c r ile astea a fost scris de ă ţ ă sir Leigh Teabing – un istoric de la British Royal Society!– Teabing i-a petrecut o mare parte a vie ii studiind legenda Sfântului Graal. Eu l-am întâlnit i am discutat despreş ţ ş

acest subiect. De fapt, pornind de la acest schimb de idei mi-am construit eu cartea. Omul se num r printre cei care cred înă ă aceast teorie, Jonas, al turi de to i ceilal i de pe list .ă ă ţ ţ ă

– Vrei s -mi spui c to i ace ti istorici chiar cred cu adev rat...ă ă ţ ş ăFaukman î i înghi ise nodul din gât, aparent neputând s rosş ţ ă teasc cuvintele.ăLangdon surâsese din nou.– Sfântul Graal pare a fi cea mai vânat comoar din întreaga istorie a omenirii. În jurul s u s-au esut legende, s-auă ă ă ţ

purtat r ză boaie i s-au întreprins cercet ri de-o via . Ar justifica o biat cup toat aceast risip de energie? Dac a a ar staş ă ţă ă ă ă ă ă ă ş lucrurile, atunci celelalte relicve ar trebui s suscite un interes cel pu in la fel de intens – coroana de spini, de pild , sauă ţ ă adev rata cruce a r stignirii – dar lucrurile nu stau deloc a a. În decursul istoriei, Sfântul Graal a avut totdeauna un loc aparte.ă ă ş Iar acum tii i tu de ce.ş ş

Faukman cl tinase din cap, înc neîncrez tor.ă ă ă– Dar dac sunt atâtea c r i scrise despre ea, de ce e înc atât de pu in cunoscut aceast teorie?ă ă ţ ă ţ ă ă– Lucr rile astea nu pot zdruncina secole întregi de convingeri adânc înr d cinate, mai cu seam când ele sunt sus inuteă ă ă ă ţ

de cea mai bine vândut carte a tuturor timpurilor.ăFaukman f cuse ochii mari:ă– S nu-mi spui c i în ă ăş Harry Potter tot despre Sfântul Graal este vorba!– M refeream la Biblie.ăEditorul oftase adânc:– B nuiam asta!ă

– Laissez-le! strig brusc ă Sophie. Las -l jos!ăProfesorul tres ri atunci când ă Sophie se aplec peste scaunul din fa i îi strig oferului. Acesta pusese mâna peă ţăş ă ş

microfonul sta iei radio i se preg tea s vorbeasc .ţ ş ă ă ăBrusc, Sophie se r suci spre Langdon i î i repezi mâna la buzuă ş ş narul sacoului s u. Într-o frac iune de secund , scoaseă ţ ă

revolverul i-l înfipse în ceafa oferului. Omul d du drumul imediat microfonului i î i ridic mâna liber deasupra capului.ş ş ă ş ş ă ă– Sophie! bâigui Langdon. Ce dracu'...– Arrêtez! ordon ea.ăTremurând, oferul se conform , tr gând pe dreapta i oprind motorul. Atunci auzi profesorul vocea metalic aş ă ă ş ă

dispecerului în sta ia radio: "... ţ qui s'apelle Sophie Neveu... et un américain, Robert Langdon...""Ne-au g sit deja?!"ă– Descendez!Cu mâinile deasupra capului, taximetristul se împletici afar din ma in i se retrase câ iva pa i.ă ş ăş ţ şSophie coborî geamul portierei i, inând arma îndreptat spre ofer, spuse cu o voce joas :ş ţ ă ş ă– Robert, treci la volan!Profesorul nu avea de gând s contrazic o femeie înarmat ; s ri din taxi i urc în fa , în timp ce oferul morm iaă ă ă ă ş ă ţă ş ă

înjur turi.ă

59

– Robert, relu ăSophie. Cred c ai v zut suficient din p durea noastr fermecat !ă ă ă ă ăEl încuvin înclinând din cap. "Chiar prea mult."ţă– Bine. S -i d m drumul!ă ăLangdon privi bordul ma inii i ezit pentru o clip . "La naiba!" Întinse mâna spre schimb torul de viteze, dar se opri:ş ş ă ă ă– Sophie! Poate c tu...ă– Porne te odat ! strig ea.ş ă ăPe alee, câteva prostituate se apropiau, gr bite, s vad ce se întâmpl . Una dintre ele vorbea la telefon. Langdonă ă ă ă

împinse maneta i o pozi ion în ceea ce credea el c ar trebui s fie viteza întâi. Talpa îi atinse acceleratorul.ş ţ ă ă ăPneurile scrâ nir i taxiul zvâcni, derapând cu brutalitate i îmş ă ş ş pro când pietri spre grupul de privitori. Femeia cuş ş

telefonul mobil se arunc la p mânt, cât pe ce s fie lovit .ă ă ă ă– Doucement! îl îndemn ăSophie. Ce faci acolo?!– Am încercat s te previn, strig el încercând s acopere scrâă ă ă şnetul pneurilor. Eu am ma in cu transmisie automat !ş ă ă

39

De i c m ru a spartan din cl direa dş ă ă ţ ă ă e pe Rue La Bruyère fusese martora multor suferin e, Silas se îndoia c ar mai fiţ ă existat vreo durere comparabil cu chinul atroce care-i cuprinsese trupul palid. "Am fost în elat. Totul e pierdut."ă ş

Fusese p c lit. Fra ii îl min iser cu to ii, preferând s moar decât s - i dezv luie secretul. Iar acum el nu avea putereaă ă ţ ţ ă ţ ă ă ă ş ă necesar pentru a-l suna pe Înv tor. Pe lâng faptul c -i ucisese pe singurii oameni care tiau unde e ascuns cheia de bolt ,ă ăţă ă ă ş ă ă luase i via a unei c lug ri e, chiar într-o biseric . "Dar femeia lucra împotriva Domnului! i a batjocorit activitatea Opusş ţ ă ă ţ ă Ş Dei!"

O crim înf ptuit dintr-un impuls de moment, moartea c lug ri ei complicase i mai mult situa ia. Episcopulă ă ă ă ă ţ ş ţ Aringarosa intervenise pentru ca el s aib acces în biserica Saint-Sulpice. "Ce va crede când va afla c femeia fusese ucis ?"ă ă ă ă De i Silas îi a ezase trupul la loc în pat, rana de la cap se vedea foarte bine. El încercase apoi s a eze în parş ş ă ş doseal buc ileă ăţ de dale sparte, dar i acestea s reau imediat în ochi. Foarte curând se va afla c în biseric fusese cineva.ş ă ă ă

Albinosul pl nuise s se ascund în cl direa Opus Dei când miă ă ă ă siunea sa aici avea s fie încheiat . "Episcopulă ă Aringarosa m va proteja." Ce ar putea fi mai des vâr it decât o via petrecut în ruă ă ş ţă ă g ciune i medita ie în sânul centruluiă ş ţ din New York? N-ar mai fi ie it niciodat de acolo; tot ce-i trebuia în via se afla acolo, în untru. "Nimeni nu-mi va duceş ă ţă ă lipsa." Din p cate îns , un om atât de cunoscut precum Aringarosa nu s-ar fi putut face nev zut la fel de uă ă ă şor.

"I-am pus via a în pericol." Silas se uit în podea cu privirea pierdut , gândindu-se la sinucidere. La urma urmei,ţ ă ă Aringarosa îi d ruise lui aceast via ... în mân stirea aceea micu din Spania, unde îl înv ase i-i d duse un scop pentruă ă ţă ă ţă ăţ ş ă care tr isă e.

– Prietene, îi spusese episcopul, tu te-ai n scut a a, albinos. S nu- i fie ru ine pentru asta. Nu- i dai seama cât deă ş ă ţ ş ţ deosebit e ti? Nu tii c i Noe însu i era albinos?ş ş ăş ş

– Noe, cel cu arca?Silas nu auzise niciodat despre acest lucru.ăAringarosa surâsese:– Da, Noe, cel cu arca. Era albinos. Ca i tine, avea pielea alb , ca a unui înger. Gânde te-te la asta. Noe a salvatş ă ş

omenirea i via a pe P mânt. Te a teapt un destin m re , Silas! Domnul te-a eliberat pentru un motiv. Urmeaz - i chemarea!ş ţ ă ş ă ă ţ ă ţ Dumnezeu are nevoie de ajutorul tău.

Cu timpul, Silas înv ase s se priveasc pe el însu i într-o lumin nou . "Sunt pur. Alb. Minunat. Ca un înger..."ăţ ă ă ş ă ăÎn acest moment îns , în c m ru a sa, în urechi îi r suna vocea dezam git i frustrat a tat lui s u: ă ă ă ţ ă ă ăş ă ă ă "Tu es un désastre.

Un spectre."Îngenunchind pe podeaua din lemn, Silas se rug pentru iertare. Apoi, î i scoase sutana i se preg ti din nou pentruă ş ş ă

Disciplin .ă

40

Dup ce se chinui cu schimb torul de viteze, Langdon reu i s duc taxiul furat în cel lalt cap t al parcului, înecândă ă ş ă ă ă ă motorul doar de dou ori. Din p cate, umorul negru al situa iei era punctat de repetatele apeluri din sta ia radio:ă ă ţ ţ

– Voiture cinq-six-trois. Où êtes-vous? Répondez!Când ajunse la liziera p durii, trecu peste orice lic rire de orgoliu masculin, c lc brusc pe frân i spuse:ă ă ă ă ăş– Mai bine condu tu!Suspinând u urat , ş ă Sophie se repezi la volan. În câteva secunde, ma ina rula firesc spre vest, pe ş Allée de Longchamp,

l sând în urm "Gr dina desf t rilor".ă ă ă ăă– Încotro e Rue Haxo? întreb Langdon privind acul vitezomeă trului, care trecea dincolo de o sut de kilometri pe or .ă ăSophie nu- i desprinse privirea de la drum.ş– oferul spunea c e pe lâng Ş ă ăRoland Garros. Cunosc zona!Sco ând cheia grea din buzunar, profesorul o cânt ri din nou în palm , intuind c avea o importan covâr itoare; era,ţ ă ă ă ţă ş

poate, chiar cheia libert ii sale.ăţCeva mai devreme, pe când îi povestea lui Sophie despre cavalerii templieri, î i d duse brusc seama c , pe lângş ă ă ă

simbolul Fr iei gravatăţ pe fa a ei, cheia mai avea o leg tur , mai subtil , cu Ordinul dinţ ă ă ă Sion. Crucea cu bra ele egale aminteaţ de armonie i echilibru, dar i de templieri. Toat lumea cuno tea, din tablouri i, mai recent, din filme, tunicile cu cruce ro ieş ş ă ş ş ş

60

ale cavalerilor templieri. Într-adev r, bra ele crucii templierilor se l eau u or la capete, dar lungimea lor egal nu putea fiă ţ ăţ ş ă trecut cu vederea.ă

"O cruce p trat . Exact ca aceasta de aici."ă ăImagina ia începu s -i zburde gândindu-se la ce anume ar putea g si. "Sfântul Graal!" Aproape c izbucni în râs cândţ ă ă ă

î i d du seama de absurditatea ideii. Se presupunea c Graalul s-ar afla undeva în Anglia, îngropat într-o înc pere secret , subş ă ă ă ă una dintre numeroasele biserici ale templierilor, unde fusese ascuns, probabil, prin anul 1500.

"Pe vremea când Mare Maestru era da Vinci."Pentru a- i p stra în siguran pre ioasele documente, ş ă ţă ţ Le Prieuré de Sion se v zuse nevoit s le schimbe ascunz toareaă ă ă ă

de mai multe ori. Istoricii presupuneau c , de la aducerea sa în Europa, Graalul fusese mutat de ase ori. Ultima dat , fuseseă ş ă "v zut" în 1447, când numero i martori povesteau despre un foc care izbucnise i aproape c distrusese documentele, înainteă ş ş ă ca acestea s poate fi puse la ad post, în patru cufere mari, fiecare necesitând ase b rba i pentru a putea fi transportat. După ă ş ă ţ ă aceea, nimeni nu mai v zuse Graalul, niciodat . Nu se mai auzeau decât zvonurile care opteau c era ascuns undeva, înă ă ş ă Marea Britanie, pe p mânturile ce apar inuser odinioar regelui Arthur i Cavalerilor Mesei Rotunde.ă ţ ă ă ş

Indiferent unde s-ar fi aflat îns , acum erau importante dou aspecte:ă ăCât a tr it, Leonardo da Vinci tiuse unde se afla Graalul.ă şAscunz toarea de atunci nu se schimbase, probabil, pân în ziua de azi.ă ăDin acest motiv, "fanii" Graalului studiau înc picturile i jură ş nalele lui da Vinci, sperând s descopere vreun indiciuă

care s -i duc spre actualul loc de odihn al Graalului. Unii sus ineau c fună ă ă ţ ă dalul Fecioarei între stânci era similar cu topografia unor dealuri din Sco ia, dealuri str b tute de zeci de pe teri. Al ii insistau c strania pozi ionare a ucenicilor dinţ ă ă ş ţ ă ţ Cina cea de tain ă reprezenta un fel de cod. La analiza cu raze X a tabloului Mona Lisa, afirmau al ii, se vedea c ini ialţ ă ţ aceasta purta un pandantiv din lapislazuli cu chipul zei ei Isis – un detaliu pe care da Vinci a preferat s -l tearg mai târziu.ţ ă ş ă Langdon nu v zuse niciodat vreo urm a acesă ă ă tui pandantiv i nici nu- i imagina cum ar fi putut s indice acesta locul în careş ş ă era ascuns Graalul; totu i, pe Internet discu iile despre el erau în vog .ş ţ ă

"To i sunt înnebuni i dup conspira ii."ţ ţ ă ţi diferitele teorii ale conspira iilor nu se l sau deloc a teptate. Cea mai recent fusese iscat de o cutremur toareŞ ţ ă ş ă ă ă

descoperire: celebra pictur ă Închinarea Magilor a lui da Vinci ascundea un secret întunecat sub straturile de vopsea. Specialistul italian Maurizio Seracini dezv luise tulbur torul adev r, pe care ă ă ă New York Times Magazine îl f cuse puă blicând într-un articol intitulat "Mistificarea lui Leonardo".

Seracini demonstrase f r urm de îndoial c , de i schi a gri-verzuie a tabloului îi apar inea într-adev r lui da Vinci,ă ă ă ă ă ş ţ ţ ă pictura în sine fusese realizat de altcineva – de un pictor anonim, care "umpluse" schi a maestrului, la câ iva ani după ţ ţ ă moartea acestuia, dup metoda "colora i desenul în func ie de numere". Mult mai tulbur tor era îns ceea ce se g sea ă ţ ţ ă ă ă sub pictura impostorului. Fotografiile realizate cu tehnica reflectografiei în infraro u i raze ş ş X dezv luiser c pictorul anonim,ă ă ă colorând schi a lui da Vinci, se ab tuse în mod ciudat de la original... de parc ar fi vrut s ascund inten ia real aţ ă ă ă ă ţ ă maestrului. Cât despre semnifica ia schi ei ini iale, aceasta înc nu fusese f cut public . Jenate, autorit ile Galeriei Uffiziţ ţ ţ ă ă ă ă ăţ din Floren a "exilaser " imeţ ă diat tabloul într-un depozit al turat, iar cei care vizitau în prezent Galeriile puteau admira peă perete, în locul celebrului tablou, un anun politicos i confuz:ţ ş

"ACEAST LUCRARE ESTE SUPUS UNOR TESTE DE DIAGNOSTIC ÎN VEDEREA RESTAUR RII."Ă Ă Ă

În ciudata lume subteran a c ut torilor moderni ai Graalului, Leonardo da Vinci r mânea înc marea enigm . Opera saă ă ă ă ă ă p rea ner bd toare s - i dezv iuie secretul, dar acesta r mânea în contiă ă ă ă ş ă ă nuare ascuns, poate sub un strat de vopsea, poate încifrat la vedere sau poate inexistent. Poate c sumedenia de indicii incitante ale lui da Vinci nu erau decât o glum , o farsă ă ă menit s -i zgând re pe curio i i totodat motivul enigmaticului surâs al Mona Lisei.ă ă ă ş ş ă

– Este, oare, posibil, interveni Sophie, întrerupându-i irul gânduriş lor, ca aceast cheie s descuie ascunz toarea secretă ă ă ă a Sfântului Graal?

Râsul lui Langdon r sun for at, chiar i pentru propriile sale urechi.ă ă ţ ş– Habar n-am! În plus, se crede c Graalul este ascuns undeva, în Anglia, nu în Fran a.ă ţ

i-i povesti pe scurt întreaga istorie.Ş– Dar Graalul pare a fi singura concluzie logic , insist ea. Avem aici o cheie foarte sofisticat i sigur , pe care eă ă ă ş ă

gravat sigiliul St re iei din Sion i care ne-a fost înmânat de un membru al ei – o organiza ie care, din câte mi-ai spus tu, esteă ţ ş ă ţ p str toarea Sfântului Graal.ă ă

Langdon tia c ra ionamentul ei era logic i totu i, la nivel intuitiv, i se p rea inacceptabil. Existau zvonuri careş ă ţ ş ş ă sus ineau c St re ia jurase la un moment dat s readuc Graalul înapoi în Fran a, dar nici o dovad istoric nu sugera cţ ă ă ţ ă ă ţ ă ă ă leg mântul fusese adus la îndeplinire. i chiar dac izbutiser s readuc Graalul în Fran a, adresa din ă Ş ă ă ă ă ţ Rue Haxo 24, în apropierea unui teren de tenis, nu p rea câtu i de pu in un loc demn pentru odihna ve nic a sacrei relicve.ă ş ţ ş ă

– Sophie, chiar nu v d cum aceast cheie ar putea avea ceva de-a face cu Graalul.ă ă– Fiindc se presupune c acesta s-ar afla în Anglia?ă ă– Nu numai pentru asta. Ascunz toarea Sfântului Graal este unul dintre cele mai bine p strate secrete din lume.ă ă

Membrii St re iei a teapt zeci de ani, r stimp în care trebuie s se dovedeasc sufiă ţ ş ă ă ă ă cient de vrednici i de încredere pentru aş ajunge în e alonul superiş or al confreriei i a afla unde anume este ascuns Graalul. Secretul este protejat printr-un complexş sistem de cunoa tere piramidal i, cu toate c St re ia are foarte mul i membri, numai ş ă ş ă ă ţ ţ patru dintre ei tiu unde este ascunsş Graalul – Marele Maestru i cei trei sene ali ai s i. Probabilitatea ca bunicul t u s fie unul dintre Cei Patru este foarte mic .ş ş ă ă ă ă

"Bunicul a fost unul dintre ei", murmur ăSophie c lcând i mai ap sat pe accelerator. Imaginea întip rit în amintirea eiă ş ă ă ă confirma dincolo de orice îndoial statutul lui Jacques ă Saunière în cadrul confreriei.

– i chiar dac bunicul t u Ş ă ă s-ar fi aflat undeva, în vârful ierarhiei, n-ar fi avut voie s dezv luie nimic, nim nui dină ă ă afara ordinului. Ar fi de neconceput s - i permit ie s p trunzi în interior.ă ţ ăţ ă ă

"Eu am fost deja acolo", î i spuse ş Sophie, cu gândul la ritualul pe care îl surprinse în subsol. Se întreb dac venise oareă ă

61

vremea s -i povesteasc americanului ce v zuse în seara aceea, la castelul din Normandia. Vreme de zece ani, ru inea oă ă ă ş împiedicase s pomeă neasc ceva. Numai amintirea acelor clipe îi încrâncena carnea pe trup. O siren începu s urle undeva,ă ă ă în dep rtare i, brusc, sim i cum un val de oboseal o cople e te.ă ş ţ ă ş ş

– Acolo! strig Langdon la vederea siluetei întunecate ă a Roland Garros-ului.Dup câteva încerc ri e uate, g sir intersec ia cu ă ă ş ă ă ţ Rue Haxo i intrar . Pe marginile drumului se în irau diverse firme.ş ă ş"Trebuie s ajungem la num rul dou zeci i patru", î i spuse Langdon, dându- i seama c , f r s - i dea seama, privireaă ă ă ş ş ş ă ă ă ă ş

sa cerceta împrejurimile în c utarea unei biserici. "Nu fi caraghios! O str veche biseric a templierilor în cartierul sta?!"ă ă ă ă– Acolo e! izbucni Sophie, ar tându-i ceva.ăProfesorul î i ridic imediat capul i z ri structura din fa . "Ce Dumnezeu?!"ş ă ş ă ţăEra o cl dire modern . Un fel de fort rea joas , cu o cruce uria , cu bra ele egale, gravat pe fa ad . Dedesubt seă ă ă ţă ă şă ţ ă ţ ă

putea citi:

"DEPOSITORY BANK OF ZURICH".

Acum îi p rea bine că ă nu-i pomenise lui Sophie nimic din ideile lui cu privire la o eventual biseric a Templierilor.ă ă Cei care studiau simbolistica aveau adesea tendin a s caute în elesuri ascunse acolo unde nu exista nici unul. În cazul de fa ,ţ ă ţ ţă profesorul uitase complet c simbolul crucii pa nice, cu bra ele egale, era prezent i pe draă ş ţ ş pelul na ional al Elve iei.ţ ţ

Cel pu in, un mister fusese elucidat.ţCheia din mâna lor deschidea o caset de valori dintr-o banc elve ian .ă ă ţ ă

41

În fa a Castelului Gandolfo, o adiere r coroas m tura faleza abrupt i episcopul Aringarosa î i strânse mai bineţ ă ă ă ă ş ş sutana pe lâng corp când coborî din Fiat. "Trebuia s -mi mai fi luat ceva pe mine", î i spuse, încercând s se opreasc dină ă ş ă ă tremurat. Ultimul lucru de care avea nevoie în seara asta era s par sl bit sau speriat.ă ă ă

Castelul era cufundat în întuneric, cu excep ia ferestrelor de la ultimul etaj. "Biblioteca", î i aminti episcopul. "Suntţ ş acolo i m a teapt ." Plecându- i b rbia în piept ca s - i fereasc ochii de vânt, î i continu drumul aruncând o privireş ă ş ă ş ă ă ş ă ş ă fugar spre cele dou cupole ale Observatorului Astronomic.ă ă

Preotul care îl întâmpin la u p rea somnoros; era acela i care îl a teptase i acum cinci luni, de i în seara asta eraă şă ă ş ş ş ş mai pu in ospitalier:ţ

– Eram îngrijora i, îi spuse omul, privindu- i ceasul de la mân i p rând, mai degrab , deranjat decât îngrijorat.ţ ş ăş ă ă– Îmi cer scuze! Nu te mai po i baza azi pe cursele aeriene!ţPreotul morm i ceva de nedeslu it i apoi rosti cu voce tare:ă ş ş– V a teapt cu to ii sus! V conduc eu!ă ş ă ţ ăBiblioteca era o înc pere de form p trat , cu lambriuri negre din podea pân în plafon. Pere ii erau c ptu i i cu rafturiă ă ă ă ă ţ ă ş ţ

pline de c r i. Pardoseala era din marmur de culoarea ambrei, cu o bordur din bazalt negru, o reminiscen a zilelor în careă ţ ă ă ţă aici era un palat.

– Bine ai venit, îl întâmpin o voce din cel lalt cap t al înc perii.ă ă ă ăAringarosa încerc s - i dea seama cine vorbise, dar lumina era mult prea slab – mult mai palid decât la prima saă ă ş ă ă

vizit aici, când toate becurile erau aprinse. "Noaptea adev ratei treziri!" În seara asta, to i îl a teptau în penumbr , de parcă ă ţ ş ă ă le-ar fi fost ru ine de ceea ce urma s se întâmple.ş ă

Episcopul înaint solemn, cu un aer aproape regal. La o mas lung , în partea opus a înc perii, z ri trei siluete. Pe ceaă ă ă ă ă ă din mijloc o recunoscu imediat – obezul secretar al Vaticanului, st pân peste toate problemele juridice din Cetatea Sfânt .ă ă Ceilal i doi erau cardiţ nali italieni de rang înalt.

Aringarosa se apropie de ei:– Scuzele mele umile pentru ora târzie. Suntem în zone cu fuse orare diferite. Probabil c sunte i obosi i la aceast or .ă ţ ţ ă ă– Deloc, deloc, îi r spunse secretarul, ale c rui mâini durdulii edeau împreunate pe abdomenul imens. Î i suntemă ă ş ţ

recunosc tori c ai venit pân aici. Î i putem oferi o cafea sau ceva r coritor?ă ă ă ţ ă– A prefera s nu ne prefacem c suntem într-o vizit de curtoazie. Trebuie s prind un alt avion. Trecem direct laş ă ă ă ă

discu ii'?ţ– Desigur, îi replic obezul. A i ac ionat mult mai rapid decât ne-am fi imaginat noi.ă ţ ţ– Da?– Mai avea i la dispozi ie înc o lun .ţ ţ ă ă– V-a i expus îngrijorarea cu cinci luni în urm . Pentru ce s mai a tept?ţ ă ă ş– Într-adev r. Suntem foarte mul umi i c a i ac ionat cu atâta promptitudine.ă ţ ţ ă ţ ţPrivirile lui Aringarosa se îndreptar spre cap tul mesei, unde era a ezat o serviet neagr .ă ă ş ă ă ă– Acolo este ceea ce am cerut?– Da. De i, trebuie s recunosc – mai ad ug secretarul cu vocea oarecum nesigur – solicitarea ne-a îngrijorat. Pareş ă ă ă ă

într-un fel...– Periculoas , încheie unul dintre cardinali. E ti sigur c nu i-i putem expedia undeva? Suma este exorbitant .ă ş ă ţ ă"Libertatea e scump ."ă– Nu-mi fac griji pentru siguran a mea. Dumnezeu este cu mine.ţCei trei prela i nu p reau tocmai convin i:ţ ă ş– Fondurile sunt exact a a cum le-am solicitat?şSecretarul încuviin :ţă

62

– Obliga iuni la purt tor, de valoare mare, emise de Banca Vaticanului. Pot fi transformate în lichidit i oriunde înţ ă ăţ lume.

Aringarosa se apropie de cap tul mesei i deschise servieta. În untru se aflau dou teancuri de obliga iuni, fiecareă ş ă ă ţ inscrip ionata cu sigiliul Vaticanului i cu termenulţ ş PORTATORE, ceea ce însemna c purt torul – oricine ar fi fost el – le puteaă ă încasa contravaloarea.

Secretarul îl privea foarte încordat:– Trebuie s adaug c ne-am fi sim it cu to ii mult mai lini ti i dac fondurile ar fi fost ă ă ţ ţ ş ţ ă lichide."Nici n-a fi putut s duc atâ ia bani lichizi", î i spuse Aringaş ă ţ ş rosa, închizând servieta.– Obliga iunile pot fi transformate în lichidit i, ad ug el. Chiar voi a i spus-o!ţ ăţ ă ă ţCardinalii schimbar între ei priviri îngrijorate, apoi unul îi r spunse:ă ă– Da, dar obliga iunilţ e pot fi identificate imediat ca provenind de la Banca Vaticanului.Aringarosa zâmbi ca pentru sine. Tocmai acesta fusese i motivul pentru care Înv torul îi sugerase s cear banii înş ăţă ă ă

obliga iuni emise de Vatican; func ionau i ca un fel de asigurare. "A a suntem cu to ii implica i."ţ ţ ş ş ţ ţ– Tranzac ia este perfect legal , se ap r episcopul. Opus Dei este un ordin personal al Vaticanului i Sfin ia Sa poateţ ă ă ă ş ţ

cheltui banii dup cum dore te. Nu s-a înc lcat nici o lege!ă ş ă– Este adev rat, îns ...ă ăSecretarul se aplec în fa i scaunul pârâi sub greutatea lui:ă ţăş– Nu tim ce ai de gând s faci cu aceste fonduri i, dac este ceva ilegal în...ş ă ş ă– inând seama de ceea ce mi-a i cerut, contraatac Aringarosa, nu v prive te ce am s fac eu cu banii.Ţ ţ ă ă ş ăÎn înc pere se a ternu o lung t cere.ă ş ă ă"To i trei tiu c am dreptate", î i spuse episcopul.ţ ş ă ş– i acum, îmi închipui c trebuie s semnez ceva?Ş ă ăPrela ii tres rir i împinser ner bd tori hârtia spre el, de parc nu i-ar fi dorit decât ca oaspetele s plece cât maiţ ă ă ş ă ă ă ă ş ă

repede. Aringarosa privi documentul. Avea sigiliul papal.– Este identic cu cel pe care mi l-a i trimis mie?ţ– Exact.Episcopul fu surprins de faptul c nu sim i nici o emo ie când semnă ţ ţ ă hârtia; cei trei îns r suflar u ura i:ă ă ă ş ţ– Mul umim, îi zise secretarul. Serviciul pe care l-ai adus Biseţ ricii nu va fi niciodat uitat.ăAringarosa lu servieta; greutatea ei era promi toare. Cei patru b rba i se uitar unul la altul pre de câteva clipe, deă ţă ă ţ ă ţ

parc ar mai fi vrut s spun ceva, dar nimeni nu rosti nici un cuvânt. Episcopul se întoarse i se îndrept spre u :ă ă ă ş ă şă– Aringarosa! r suna vocea unuia dintre cardinali.ă– Da?– Încotro te duci de aici?Episcopul î i d du seama c întrebarea era mai degrab de ordin spiritual decât geografic, dar nu inten iona s discuteş ă ă ă ţ ă

acum probleme de moralitate.– La Paris, le r spunse i ie i din înc pere.ă ş ş ă

42

The Depository Bank of Zürich este o banc ăGeldschrank deschis dou zeci i patru de ore din dou zeci i patru, careă ă ş ă ş ofer întreaga gam de servicii bancare moderne, în buna tradi ie elve ian . Având sedii la Zürich, ă ă ţ ţ ă Kuala Lumpur, New York i Paris, banca i-a extins în ultimii ani activitatea la servicii anonime computerizate.ş ş

Majoritatea opera iunilor sale au la baz cea mai simpl i totodat ceaţ ă ă ş ă mai veche ofert bancar : ă ă anonimul Lager – casetele pentru valori cu utilizator neprecizat. Clien ii care doreau s p streze în siguran diverse bunuri, de la certificate deţ ă ă ţă Burs pân la tablouri valoroase, le puteau depune aici anonim, gra ie unor proceduri de înalt tehnologie, i le puteau retrageă ă ţ ă ş oricând, bineîn eles în acela i anonimat.ţ ş

Sophie opri taxiul în dreptul num rului dou zeci i patru pe ă ă ş Rue Haxo. Privind liniile simple i drepte ale cl dirii,ş ă Langdon î i d du seama c avea în fa o institu ie serioas . Construc ia era un cub f r ferestre, care p rea cioplit înş ă ă ţă ţ ă ţ ă ă ă întregime în o el rece. Aidoma unei uria e c r mizi metalice, cl direa era u or retras de la strad , iar pe fa ada ei str lucea oţ ş ă ă ă ş ă ă ţ ă cruce de neon înalt de patru metri, cu bra ele egale.ă ţ

Confiden ialitatea b ncilor elve iene devenise unul dintre cele mai profitabile produse de export ale rii. Institu iile deţ ă ţ ţă ţ acest gen erau îns controversate în lumea artistic , deoarece le ofereau ho ilor posibilitatea s î i ascund bunurile furate,ă ă ţ ă ş ă chiar i ani de-a rândul, pân ce obiectelor respective li se pierdea urma. Fiindc depozitele erau ferite de inspec iile poli iei,ş ă ă ţ ţ fiind alocate unor conturi numerice, nu unor nume reale, ho ii puteau sta lini ti i, tiind c bunurile ob inute prin jaf sunt înţ ş ţ ş ă ţ siguran i c nimeni nu ţăş ă le poate dovedi implicarea în furt.

Sophie oprise în dreptul impun toarei por i care bloca aleea de acces în banc – o ramp ce cobora în subsolul cl dirii.ă ţ ă ă ă O camer video era îndreptat exact asupra lor i, spre deosebire de cele de la Luvru, Langdon era convins c aceasta era unaă ă ş ă autentic .ă

Coborând geamul portierei, Sophie studie panoul electronic de al turi. Un ecran cu cristale lichide oferea indica ii înă ţ apte limbi. Prima era engleza:ş

"INTRODUCE I CHEIA!"Ţ

Sco ând cheia aurie din buzunar, privi din nou panoul. Sub ecran se afla o fant triunghiular .ţ ă ă– Ceva îmi spune c se va potrivi, remarc Langdon.ă ă

63

Sophie alinie cap tul triunghiular al cheii în fant i împinse, pân ce tija p trunse complet în interior. Probabil c nuă ă ş ă ă ă era nevoie s-o i r suceasc , fiindc în aceea i clip poarta începu s se deschid .ş ă ă ă ş ă ă ă

Ridicându- i piciorul de pe frân , ş ă Sophie înaint pân la o a doua poart , cu un panou electronic al turi. În spate, primaă ă ă ă poart se închise, prinzându-i în untru.ă ă

"S sper m c i a doua poart func ioneaz ", î i spuse profeă ă ăş ă ţ ă ş sorul, deloc încântat de faptul c era blocat acolo.ăAceea i instruc iune i pe acest panou:ş ţ ş

"INTRODUCE I CHEIA!"Ţ

Sophie se conform i poarta se deschise imediat. Pu in mai târăş ţ ziu, taxiul cobora pe ramp , în interiorul cl dirii.ă ăGarajul era mic i slab luminat, cu vreo dou sprezece locuri. La cel lalt cap t se z rea intrarea principal în banc .ş ă ă ă ă ă ă

Pardoseala de ciment era acoperit cu un covor ro u, îmbiind clien ii spre o u uria , ce p rea turnat în metal compact.ă ş ţ şă şă ă ă"Ce mesaje contradictorii!", remarc Langdon. «Bine a i venit» i «nu intra i»!ă ţ ş ţSophie îndrept ma ina într-un spa iu aproape de intrare i opri motorul.ă ş ţ ş– Ar trebui s la i arma aici.ă ş"Cu pl cere", î i spuse Langdon, ascunzând revolverul sub banchet .ă ş ăCoborâr , apoi str b tur covorul ro u pân la u a de o el. Aceasta nu avea mâner sau clan , dar pe zidul al turat seă ă ă ă ş ă ş ţ ţă ă

afla o alt fant triunghiular . Aici nu mai existau îns instruc iuni scrise.ă ă ă ă ţ– Cei care se prind mai greu nu au ce c uta în banc , se amuz Langdonă ă ă .Sophie râse – dar era un râs nervos.– S încerc m!ă ăIntroduse cheia în fant i u a se deschise cu un puf it gutural. Privindu-se surprin i, trecur pragul. U a se închise cuă ş ş ă ş ă ş

un bufnet secând în spatele lor.Holul central al b ncii avea cele mai impun toare decora iuni interioare pe care le v zuse profesorul vreodat . În vremeă ă ţ ă ă

ce majoritatea institu iilor financiare se mul umeau cu obi nuita combina ie de granit i marmur neagr , aceasta optaseţ ţ ş ţ ş ă ă pentru metal i nituri lucitoare, de la un perete la altul.ş

"Oare cine s-o fi ocupat de amenajarea interiorului? se întreb Langdon. Vreun concern de fabricare a o elului'?"ă ţSophie p rea la fel de intimidat .ă ăMetalul cenu iu era prezent peste tot– pe podea, pe pere i, la u i, în birouri... chiar i scaunele p reau confec ionate dinş ţ ş ş ă ţ

fier forjat. Efectul era îns impresionant, iar mesajul – clar: "A i intrat într-un seif!"ă ţUn ins masiv, aflat în spatele unui birou, î i ridic ochii spre ei, închise micul televizor la care se uita i îi salutş ă ş ă

surâzându-le amabil. În ciuda musculaturii i a revolverului vizibil de sub bra , li se adres cu amabilitatea f r cusur aş ţ ă ă ă recep ionerilor elve ieni:ţ ţ

– Bonsoir! Cu ce v pot fi de folos?ăSalutul bilingv era cel mai nou truc al europenilor, l sând clienă tului posibilitatea de a r spunde în ce limb dore te.ă ă şSophie nu îi spuse îns nimic, mul umindu-se s a eze cheia aurie pe birou, chiar sub ochii omului.ă ţ ă şFunc ionarul se holb pentru o secund la ea i, instantaneu, lu pozi ia de drep i:ţ ă ă ş ă ţ ţ– Desigur. Ascensorul dumneavoastr se afl la cap tul holului. Voi anun a pe cineva c veni i.ă ă ă ţ ă ţSophie încuviin i lu cheia înapoi.ţăş ă– La ce etaj?Omul o fix cu o privire stranie.ă– Cheia dumneavoastr îi spune ascensorului unde s opreasc .ă ă ă– Oh, da, zâmbi ea.

Paznicul privi cum cei doi se apropie de lift, introducând cheia în fant , urc i u a se închide în urma lor. În aceea iă ă ş ş ş clip , întinse mâna dup telefon. Nu suna pentru a anun a pe cineva despre sosirea lor; nu era nevoie. Un recep ionist de seifă ă ţ ţ era aten ionat în mod automat când clientul introducea cheia în fanta de la poart .ţ ă

De data aceasta îns , paznicul îi telefon directorului b ncii. În vreme ce a tepta formarea num rului, deschise din nouă ă ă ş ă televizorul. Emisiunea de tiri pe care o urm rea când sosiser cei doi tocmai se încheiş ă ă a. Oricum, nu mai conta. Privi din nou chipurile de pe ecran.

Directorul îi r spunse:ă– Oui?– Avem o problem aici!ă– Ce s-a întâmplat?– Poli ia Francez se afl în urm rirea a doi fugari.ţ ă ă ă– i?Ş– Amândoi au intrat acum un minut în banc .ăDirectorul înjur abia auzit.ă– Bine. Iau imediat leg tura cu ă monsieur Vernet.Paznicul închise i form un alt num r. Cel al Interpolului.ş ă ă

Langdon remarc cu surprindere c , în loc s urce, liftul coboă ă ă ra. Nu avea idee la câte etaje sub nivelul solului ajunseser , când u a se deschise, în sfâr it. Nici nu-i p sa, de fapt; era bucuros c ie ea din ascensor.ă ş ş ă ă ş

Cu o promptitudine impresionant , un recep ioner îi a tepta deja. Era un om în vârst , cu o înf i are pl cut i ună ţ ş ă ăţş ă ă ş costum impecabil c lcat, care îi conferea un aspect u or ciudat – un b trân func ionar de banc , într-o lumeă ş ă ţ ă

64

ultratehnologizat .ă– Bonsoir, îi întâmpin omul. Bun seara! Dac sunte i atât de amabili s m urma i, ă ă ă ţ ă ă ţ s'il vous plaît!Fără a mai a tepta ş un r spuns, ă se r suci pe c lcâie i porni cu pa i repezi în lungul unui coridor metalic, îngust.ă ă ş şLangdon i ş Sophie îl urmar pe o serie de coridoare din care se intra în înc peri mari, în care se aflau unit i centraleă ă ăţ

computerizate.– Voici, spuse b trânul, ajungând în fa a unei u i de o el, pe care o deschise. Aici!ă ţ ş ţDup ce trecuser pragul, p trunser într-o cu totul alt lume. Înc perea în care se aflau sem na cu holul central al unuiă ă ă ă ă ă ă

hotel elegant. Locul metalului i al niturilor fusese luat aici de covoare perş sane, mobilier de stejar i fotolii de plu . Pe biroulş ş masiv a ezat în mijlocul camerei a teptau dou pahare de cristal i o sticl deschis de Perrier, ale c rei bule înc se ridicau laş ş ă ş ă ă ă ă suprafa . Dintr-o cafetiţă er de al turi ie eau aburi.ă ă ş

"Precizie de ceas elve ian", î i spuse Langdon.ţ şB trânul ă îi surâse blajin:– Am impresia c este prima dumneavoastr vizit la noi.ă ă ăSophie ezit , apoi f cu semn c da.ă ă ă– În eleg. Cheile sunt adeseori l sate mo tenire i totdeauna noii clien i sunt impresiona i de acest protocol. Înc pereaţ ă ş ş ţ ţ ă

v apar ine cât timp dori i s-o folosi i, ad ug func ionarul, invitându-i la birou.ă ţ ţ ţ ă ă ţ– Spune i c uneori cheile sunt mo tenite?ţ ă ş– Într-adev r. Cheia dumneavoastr este asemenea unui cont numeric elve ian, care de multe ori trece de la o genera ieă ă ţ ţ

la alta. La conturile noastre premium, cea mai mic durat de închiriere a unei casete de valori este de cincizeci de ani. Pl ti iă ă ă ţ în avans. Prin urmare, fluctua ia genera iilor este considerabil .ţ ţ ă

– Cincizeci de ani a i spus? întreb Langdon, f cându- i ochii cât cepele.ţ ă ă ş– Minimum! Desigur, pute i alege perioade mai mari, dar, cu excep ia unor dispozi ii speciale, dac timp de cincizeciţ ţ ţ ă

de ani nu se înregistreaz nici o activitate în contul respectiv, con inutul casetei de valori este automat distrus. S ini ieză ţ ă ţ procesul de accesare a casetei dumneavoastr ?ă

Sophie înclin din cap:ă– V rog!ăB trânul întinse un bra , ar tând în jurul lui:ă ţ ă– Aceast înc pere este a dumneavoastr acum. Dup plecarea mea, pute i r mâne aici cât timp dori i, pentru a verificaă ă ă ă ţ ă ţ

i a schimş ba dup dorin con inutul casetei dumneavoastr , care va sosi... exact în acest loc.ă ţă ţ ăÎi conduse pân la peretele din spate, unde o band rulant p trundea prin zid într-o curb u oar .ă ă ă ă ă ş ă– Introduce i cheia în fanta aceea, ad ug el ar tându-le un paţ ă ă ă nou electronic al turat, pe care se z rea fantaă ă

triunghiular deja cunoscut . O dat ce computerul confirm indenta iile de pe cheia dumneavoastr , tasta i num rul contuluiă ă ă ă ţ ă ţ ă i caseta de valori care v apar ine este extras din seif de un bra -robot i adus aici. Când a i sfâr it, o a eza i din nou peş ă ţ ă ţ ş ă ţ ş ş ţ

banda rulant , introduce i iar i cheia i procesul se reia, în ordine invers . Fiindc totul este automatizat, confiden ialitateaă ţ ăş ş ă ă ţ dumneavoastr este asigurat , chiar i fa de peră ă ş ţă sonalul acestei b nci. Dac ave i nevoie de ceva, trebuie doar s ap sa iă ă ţ ă ă ţ butonul aflat pe masa din mijlocul înc perii.ă

Sophie vru s întrebe ceva, când un telefon începu s sune.ă ăFunc ionarul îi privi jenat i nedumerit:ţ ş– V rog sa m scuza i.ă ă ţSe apropie de telefonul care se afla pe mas , al turi de cafetier i de apa mineral :ă ă ăş ă– Oui?Se încrunta tot mai mult pe m sur ce asculta:ă ă– Oui... oui... d'accord.Apoi închise i se întoarse spre ei, cu un surâs incomod.ş– Îmi pare r u, dar acum trebuie s plec. Sim i i-v ca acas .ă ă ţ ţ ă ă

i porni ca din pu c spre u .Ş ş ă şă– Scuza i-m , îl opri ţ ă Sophie. A dori o scurt l murire înainte de a pleca. A i spus c trebuie s tast m un ş ă ă ţ ă ă ă num r deă

cont?Omul se opri în fa a u ii, p rând descump nit:ţ ş ă ă– Desigur. La fel ca la majoritatea b ncilor elve iene, casetele noastre de valori au ata at un num r, nu un nume. Ave iă ţ ş ă ţ

o cheie i un num r de cont personal, cunoscut numai de dumneavoastr . Cheia constituie doar jum tate din formulaş ă ă ă dumneavoastr de idenă tificare. Cealalt jum tate este num rul de cont. Altfel, dac a i pierde cheia, orică ă ă ă ţ ine ar putea-o folosi.

Sophie ezit o clip .ă ă– Dar dac binef c torul meu nu mi-a l sat nici un num r de cont?ă ă ă ă ăInima func ionarului începu s bat tot mai repede. "Înseamn c n-ave i ce c uta aici". Dar le oferi un zâmbet amabil:ţ ă ă ă ă ţ ă– Voi ruga pe cineva s v ajute. Va veni imediat.ă ăIe ind din înc pere, b trânul închise u a în urma lui i r suci yala masiv , încuindu-i în untru.ş ă ă ş ş ă ă ă

În cel lalt cap t al ora ului, locotenentul ă ă ş Collet se afla pe peronul G rii de Nord, când telefonul mobil începu s -i sune.ă ăEra Fache.– Interpolul a primit un pont, îi spuse c pitanul. Las trenul. Langdon i ă ă ş Neveu au intrat în filiala din Paris a Depository

Bank of Zürich. Adu- i oamenii aici, imediat!ţ– A i aflat ceva despre ce voia ţ Saunière s le spun ă ă lui Sophie Neveu i lui Langdon?şTonul lui Fache era înghe at:ţ– Dac -i arestezi, locotenent ă Collet, atunci am s -i pot întreba asta personal.ă– Am în eles. ţ Rue Haxo, num rul dou zeci i patru. Imediat, c pitane!ă ă ş ă

65

Închise i î i chem oamenii.ş ş ă

43

André Vernet, pre edintele filialei din Paris a Depository Bank of Zürich, locuia într-un apartament luxos, chiar deaş -supra b ncii. În ciuda re edin ei sale elegante, totdeauna î i dorise o locuin pe chei, în ă ş ţ ş ţă L'Ile Saint-Louis, în mijlocul ade-v ra ilor ă ţ cognoscenti, pe când aici nu se învârtea decât între cei boga i i par ivi.ţ ş ş

"Când voi ie i la pensie, î i spunea el adesea, îmi voi umple pivni a cu sticle rare de Bordeaux, îmi voi atârna în salonş ş ţ un Fragonard sau poate un Boucher i-mi voi petrece timpul c utând antiş ă chit i i c r i rare în Cartierul Latin."ăţ ş ă ţ

În noaptea aceasta, Vernet se trezise abia de ase minute i jum tate. Totu i, în vreme ce str b tea în grab coridoareleş ş ă ş ă ă ă subterane ale b ncii, ar ta de parc tocmai ie ise din mâinile croiă ă ă ş torului i ale frizerului s u. Impecabil îmbr cat într-unş ă ă costum din m tase, î i pulveriz în gur pu in spray parfumat i î i îndrept nodul cravatei f r s se opreasc din mers.ă ş ă ă ţ ş ş ă ă ă ă ă Obi nuit s fie trezit la cele mai diverse ore pentru diver i clien i interna ionali, Vernet î i programase somnul la fel ca cei dinş ă ş ţ ţ ş tribul Masai – r zboinicii africani fiind renumi i pentru capacitatea lor de a se trezi în numai câteva secunde din cel mai adâncă ţ somn, perfect preg ti i de lupt .ă ţ ă

"Preg tit de lupt ", î i aminti pre edintele, temându-se c , în aceast noapte, compara ia se va dovedi mai mult decâtă ă ş ş ă ă ţ potrivit . Sosirea unui client cu o cheie aurie necesita de fiecare dat un plus de aten ie, dar un client cu o cheie aurie ă ă ţ c utată de Poli ia Judiciar ... iat o situa ie extrem de delicat . Raporturile b ncii cu oficialit ile franceze pe tema confiden ialit iiţ ă ă ţ ă ă ăţ ţ ăţ clien ilor erau destul de încordate i a a, f r ca vreunul dintre ei s fie un infractor urm rit de poli ie.ţ ş ş ă ă ă ă ţ

"Cinci minute, î i spuse Vernet. Trebuie s -i scot pe oamenii tia din banc înainte de sosirea poli iei."ş ă ăş ă ţDac se va mi ca repede, iminentul dezastru va putea fi eviă ş tat. Pre edintele va declara apoi poli iei c fugarii intraser ,ş ţ ă ă

într-adev r, în sediu, dar fiindc nu erau clien ii b ncii i nu aveau un num r de cont, fuseser pofti i afar . Ce bine ar fi fostă ă ţ ă ş ă ă ţ ă dac afurisitul de paznic nu ar fi chemat Interpolul! Dar discre ia nu f cea parte, probabil, din arsenalul de lucru al unui agentă ţ ă de paz pl tit cu 15 ă ă euro pe or .ă

Oprindu-se în prag, trase adânc aer în piept i încerc s se relaş ă ă xeze. Apoi, afi ând un surâs amabil, descuie u a iş ş ş p trunse în încă ăpere ca o adiere cald .ă

– Bun seara, spuse atunci când î i z ri clien ii. Eu sunt ă ş ă ţ André Vernet. Cu ce v pot aju...ăRestul frazei îi în epeni undeva sub m rul lui Adam. Femeia din fa a lui era cel mai nea teptat client pe care-l avuseseţ ă ţ ş

pre edintele vreodat .ş ă

– Îmi pare râu, ne cunoa tem cumva? întreb ş ăSophie.Ea nu-l tia pe nou-venit, îns pentru o clip acesta o privi de parc ar fi v zut o stafie.ş ă ă ă ă– Nu..., bâigui el. Nu... nu cred. Serviciile noastre sunt oferite sub anonimat. Apoi, r suflând adânc i silindu-se s leă ş ă

surâd calm, ad ug : Asisten ii mei mi-au spus c ave i o cheie aurie, dar nu i un num r de cont. Pot s v întreb cum aă ă ă ţ ă ţ ş ă ă ă ajuns aceast cheie în poă sesia dumneavoastr ?ă

– Bunicul meu mi-a dat-o, replic ă Sophie, privindu-l cu aten ie pe omul din fa a ei, surprins de tulburarea care i seţ ţ ă citea acestuia pe chip.

– A a, deci? Bunicul v-a dat cheia, dar nu i num rul contului'?ş ş ă– Nu cred c a mai avut timp! A fost asasinat în seaă ra aceasta!Când auzi aceste cuvinte, omul se cl tin pe picioare i se îmă ă ş pletici câ iva pa i înapoi, cu ochii îngrozi i:ţ ş ţ– Jacques Saunière e mort?! Dar... cum?Acum Sophie avu impresia c a încasat un pumn în plex:ă– Îl cuno tea i ş ţ pe bunicul meu?André Vernet p rea la fel de uluit ca i ea. Sprijinindu-se cu o mân de marginea mesei, pentru a- i reg si echilibrul, îiă ş ă ş ă

explic :ă– Jacques i cu mine eram prieteni buni. Când s-a întâmplat?ş– În seara aceasta, ceva mai devreme. În Luvru!Vernet se apropie de un fotoliu confortabil din piele i se afund în el.ş ă– Trebuie s v pun o întrebare extrem de important ! Privi pe rând, când la Langdon, când ă ă ă la Sophie, i apoi continu :ş ă

Are vreunul dintre dumneavoastr ceva de-a face cu asasinarea lui?ă– Nu! declar ăSophie. În nici un caz!Dup o scurt pauz , Vernet relu oarecum încruntat:ă ă ă ă– Fotografiile dumneavoastr au fost difuzate de Interpol. A a v-am recunoscut! Sunte i c uta i pentru crim !ă ş ţ ă ţ ă"Fache a luat deja leg tura cu Interpolul?! C pitanul se dovedea a fi mult mai motivat decât crezusem", î i spuseă ă ş

Sophie, apoi îi explic bancherului în câteva cuvinte cine era Langdon i ce se petrecuse la Luvru, cu câteva ore maiă ş devreme.

– i, în pragul mor ii, bunicul dumneavoastr v-a l sat un mesaj în care v cerea s -l contacta i pe domnul Langdon?Ş ţ ă ă ă ă ţ– Da. i aceast cheie.Ş ăSophie a ez cheia pe mas , în fa a lui Vernet, cu simbolul St re iei.ş ă ă ţ ă ţPre edintele b ncii îi arunc o privire, dar nu schi nici un gest:ş ă ă ţă– Nu v-a l sat decât aceast cheie? Nimic altceva? Nici o bucă ă ă ic de hârtie?ţ ăDe i nu avusese timp s caute prea mult, ş ă Sophie era sigur c nu mai fusese nimic altceva ascuns dup tabloulă ă ă

Fecioarei între stânci.– Nu! Doar cheia!

66

Vernet oft , dezam git:ă ă– Mi-e team c fiecare cheie este cuplat electronic la un num r de cont format din zece cifre, care func ioneaz ca oă ă ă ă ţ ă

parol . F r acel num r, cheia dumneavoastr nu v ajut la nimic.ă ă ă ă ă ă ă"Zece cifre!" Sophie calcul în minte ansele criptografice. Zece miliarde de posibilit i. Chiar dac ar folosi cele maiă ş ăţ ă

puternice computere ale DCPJ, tot ar avea nevoie de s pt mâni întregi pentru a sparge codul.ă ă– Domnule, inând seama de circumstan e, fire te c ne ve i puţ ţ ş ă ţ tea ajuta!– Îmi pare r u, îns chiar nu pot face nimic. Clien ii î i tasteaz num rul de cont prin intermediul unui terminal protejat,ă ă ţ ş ă ă

ceea ce înseamn c parola este cunoscut doar de computer i de clientul respectiv. Aceasta este una dintre modalit ile prină ă ă ş ăţ care asigur m anonimatul clien ilor i securitatea angaja ilor no tri.ă ţ ş ţ ş

Sophie în elese. i magazinele universale procedau la fel.ţ Ş"ANGAJA II NU DE IN CHEI ALE CASETELOR DE BAGAJE." Evident c banca nu voia s ri te ca un ho s fureŢ Ţ ă ă ş ţ ă

o cheie i pe urm s ia ostaş ă ă tic un angajat pentru a afla num rul de cont respectiv.ăSophie se a ez lâng Langdon, privi cheia de pe mas i apoi î i ridic ochii spre Vernet:ş ă ă ăş ş ă– Ave i idee ce a depus bunicul meu în banca dumneavoastr ?ţ ă– Câtu i de pu in! Aceasta este, de fapt, defini ia b ncilor ş ţ ţ ă Geldschrank.– Domnule Vernet, insist ea, nu prea avem timp, a a c v voi vorbi pe leau, dac îmi permite i.ă ş ă ă ş ă ţÎntinse mâna i întoarse cheia cu sigiliul St re iei la vedere, privindş ă ţ atent ochii bancherului:ă– Simbolul acesta v spune ceva?ăVernet privi f r nici o reac ie floarea de crin încrustat pe cheie:ă ă ţ ă– Nu, îns mul i clien i de-ai no tri î i graveaz ini iale sau diverse sigle pe cheile proprii.ă ţ ţ ş ş ă ţSophie oft , fixându-l în continuare cu privirea:ă– Sigiliul acesta este simbolul unei societ i secrete cunoscute sub numele ăţ de Le Prieuré de Sion.Nici o reac ie.ţ– Posibil. Eu nu tiu nimic. Bunicul dumneavoastr îmi era priş ă eten, dar noi discutam doar despre afaceri.Pre edintele î i l rgi nodul de la cravat , p rând mai agitat.ş ş ă ă ă– Monsieur Vernet, bunicul mi-a telefonat în seara aceasta pentru a-mi spune c ne aflam, i eu i el, într-un mareă ş ş

pericol. A mai ad ugat c trebuie s -mi înmâneze ceva. Mi-a dat, în fine, cheia aceasta, de la banca dumneavoastr . Acum elă ă ă ă este mort. Ne-ar fi de ajutor orice ne-a i putea spune!ţ

Bancherul î i terse broboanele de sudoare de pe frunte:ş ş– Trebuie s ie im din aceast cl dire! Mi-e team ca poli ia va fi aici în scurt timp. Unul dintre paznici s-a sim ită ş ă ă ă ţ ţ

obligat s anun e Interpolul.ă ţSophie b nuise i ea acest lucru, dar mai f cu o ultim încercare:ă ş ă ă– Bunicul mi-a mai spus c trebuie s -mi dezv luie adev rul despre familia mea. Acest lucru v sugereaz ceva?ă ă ă ă ă ă– Mademoiselle, familia dumneavoastr a pierit într-un accident de ma ina pe când era i doar un copil. Îmi pare r u!ă ş ţ ă

tiu c Jacques Ş ă Saunière v-a iubit foarte mult. Mi-a spus de multe ori cât de mult îl durea faptul c v-a i înstr inat.ă ţ ăSophie nu tia ce ar trebui s îi r spund , i atunci Langdon interveni:ş ă ă ă ş– Con inutul casetei are vreo leg tur cu Sangrealul?ţ ă ăVernet îi arunca o privire ciudat :ă– Nu tiu despre ce vorbi i!ş ţÎn clipa aceea, telefonul bancherului începu s sune.ă– Oui?Ascult câteva clipe cu o expresie surprins i tot mai îngrijorat , apoi ad uga:ă ăş ă ă– La police? Si rapidement?Înjur , d du rapid câteva indica ii la repezeal în francez i le spuse c va coborî în hol într-un minut.ă ă ţ ă ăş ăDup ce închise, se întoarse spre ă Sophie:– Poli ia a reac ionat mult mai rapid decât de obicei. Aproape c au sosit.ţ ţ ăSophie nu avea de gând s renun e:ă ţ– Spune i-le c am venit aici i c am plecat între timp. Dac vor s ne caute în untru, cere i-le s v arate un ordin deţ ă ş ă ă ă ă ţ ă ă

perchezi ie. A a vom mai câ tiga pu in timp.ţ ş ş ţ– Mademoiselle, Jacques îmi era un bun prieten i, în plus, banca mea nu are nevoie de o astfel de publicitate. Dinş

aceste dou motive, nu voi permite ca arestarea dumneavoastr s aib loc aici. L sa i-mi un minut i o s v d ce pot face caă ă ă ă ă ţ ş ă ă s v ajut s p r si i banca f r a fi prin i. Mai mult decât atât, eu nu m pot implica.ă ă ă ă ă ţ ă ă ş ă

Se ridic i se apropie de u cu pa i gr bi i, ad ugând din mers:ăş şă ş ă ţ ă– R mâne i aici! Voi face toate aranjamentele necesare i m voi întoarce imediat.ă ţ ş ă– Dar... caseta de valori... Nu putem pleca pur i simplu!ş– În aceasta privin nu am cum s v ajut. Regret!ţă ă ăSophie râmase cu ochii a inti i la u a care se închidea în urma pre edintelui, întrebându-se dac nu cumva num rul deţ ţ ş ş ă ă

cont era scris în vreuna dintre scrisorile pe care bunicul i le trimisese în decursul anilor i pe care le l sase de fiecare datş ă ă nedeschise.

Langdon se ridic brusc, având o lic rire ciudat în ochi.ă ă ă– Robert! Zâmbe ti?ş– Bunicul t u a fost uă n geniu!– Poftim?– Zece cifre!Sophie nu avea idee despre ce vorbea el.– Num rul de cont, replic profesorul cu acela i surâs pe chip. Sunt sigur c totu i ni l-a l sat.ă ă ş ă ş ă– Unde?

67

Langdon scoase din buzunar copia fotografiei de la locul crimei i o a ez pe mas , în fa a ei. ş ş ă ă ţ Sophie citi doar primul rând i imediat î i d du seama c americanul avea dreptate.ş ş ă ă

"13-3-2-21-1-1-8-5O, DIAVOL DRACONIC!OH, SFÎNT SCHILOD!P.S. G SE TE-L PE ROBERT LANGDON."Ă Ş

44

– Zece cifre! repeta Sophie.

"13-3-2-21-1-1-8-5"

"Grand-père a scris num rul de cont pe podeaua Luvrului!". Când v zuse prima dat pe parchet irul lui Fibonacci cuă ă ă Ş numerele amestecate, î i închipuise c bunicul nu voise decât ca poli ia s apeleze la Departamentul de Criptografie i astfelş ă ţ ă ş s ajung la ea. Mai târziu, î i d duse seama c irul constituia, totoă ă ş ă ăş dat , o indica ie privind descifrarea celorlalte rânduri aleă ţ mesajului – "un ir cu ordinea schimbat ... o anagram numeric ". Acum, spre totala ei uluire, în elese c numerele aveau oş ă ă ă ţ ă semnifica ie mult mai ampl i mai important . Aproape cu certituţ ă ş ă dine ele constituiau cheia suplimentar pentru deschidereaă casetei de valori.

– A fost un maestru al în elesurilor duble, spuse ea cu voce tare. Iubea tot ce avea sensuri multiple, ascunse. Coduriţ încifrate în alte coduri.

Langdon se ridicase i se apropia deja de panoul electronic de lâng banda rulant . ş ă ă Sophie înh copia fotografiei iăţă ş alerga în urma lui.

Panoul avea o tastatura similar cu cea a bancomatelor, iar pe ecran trona sigla în form de cruce a b ncii. Al turi seă ă ă ă afla cunoscuta fant triunghiular , în care introduse f r întârziere cheia.ă ă ă ă

Pe ecran ap ru imediat un mesaj:ă

"NUM R DE CONT"Ă

Cursorul clipea, a teptând.ş"Zece cifre." Sophie citi cu voce tare numerele de pe hârtie, i Langdon le tast unul câte unul:ş ă

"NUM R DE CONTĂ13-3-2-21-1-1-8-5"

Instantaneu, pe ecran ap ru un nou mesaj, în mai multe limbi. Prima era engleza:ă

"ATEN IEŢ !Înainte de a ap sa tasta ă Enter, verifica i corectitudinea num rului tastat.ţ ăPentru siguran a dumneavoastr , în cazul în care computerul nu recunoa teţ ă şnum rul de cont introdus, sistemul se va închide în mod automat."ă

– i cu asta, basta! exclama Ş Sophie, încruntându-se. Se pare c avem dreptul la o singur încercare.ă ăBancomatele obi nuite acceptau ş trei încerc ri de tastare a coduă lui PIN înainte de blocarea cârdului. Dar sta nu era ună

automat bancar obi nuit.ş– Num rul pare corect introdus, spuse Langdon, verificând atent cifrele tastate i comparându-le cu cele de pe hârtie.ă ş

S -i d m druă ă mul, ad ug el, f cându-i semn s apese tasta ă ă ă ă ENTER.Sophie întinse degetul, dar se opri la jum tatea mi c rii, sură ş ă prins de un gând straniu.ă– Haide! o gr bi Langdon. Vernet se va întoarce în curând.ă– Nu! Nu-i acesta num rul de cont corect.ă– Ba da! Zece cifre. Care altul ar putea fi?– E prea oarecare, prea... la întâmplare."Prea la întâmplare?" El nu era câtu i de pu in de aceea i p rere. Toate b ncile î i sf tuiau clien ii s aleag coduri ş ţ ş ă ă ş ă ţ ă ă PIN

cât mai banale, astfel ca nimeni s nu le poat ghici. În mod cert, i clien ii acestei b nci au fost îndemna i s - i aleagă ă ş ţ ă ţ ă ş ă numere de cont absolut la întâmplare.

Sophie terse cifrele tastate i apoi ridica privirea spre el:ş ş– Ar fi o coinciden prea mare ca acest num r de cont ales a a-zis ţă ă ş la întâmplare s poat fi rearanjat în forma iruluiă ă Ş

Fibonacci.Langdon î i d du seama c aici avea dreptate. Ceva mai devreş ă ă me, Sophie rescrisese numerele respective astfel încât să

formeze irul lui Fibonacci. O simpl coinciden ? Greu de crezut!Ş ă ţăEa începuse deja s tasteze alte cifre, parc din memorie.ă ă– În plus, dat fiind pasiunea bunicului meu pentru coduri i simboluri, este foarte probabil s fi ales un num r cu oă ş ă ă

68

semnifica ie aparte pentru el, un num r pe care s i-l poat reaminti cu u urin .ţ ă ăş ă ş ţăApoi, introducând i ultima cifr , afi un surâs hâtru:ş ă şă– Un num r care s ă ăpar ă ales la întâmplare, dar care s nu fie deloc a a.ă şLangdon se uit la ecran.ă

"NUM R DE CONTĂ1123581321"

La început, nu pricepuse, dar dup o clip î i d du seama c ă ă ş ă ăSophie are dreptate." irul lui Fibonacci!Ş 1-1-2-3-5-8-13-21"Scris sub forma unui singur num r de zece cifre, irul devenea de nerecunoscut. "U or de inut minte, i totu i aparentă ş ş ţ ş ş

întâmpl tor." Un cod inteligent ales, pe care ă Saunière nu avea cum s -l uite vreodat . În plus, a a se explica de ce numereleă ă ş scrise pe podeaua Luvrului puteau fi rearanjate sub forma acestei celebre progresii.

Sophie întinse mâna i ap sa tasta ş ă ENTER.Pentru o clip , nu se întâmpl nimic. Cel pu in, nimic care s poat fi observat.ă ă ţ ă ăÎn acel moment, undeva, sub ei, în seiful subteran al b ncii, un bra -robot prinse via . Culisând pe un sistem deă ţ ţă

transport biaxial prins de plafon, bra ul înaint în c utarea coordonatelor corecte. Pe pardoseala de ciment, sute de conteinereţ ă ă identice din plastic st teau aliniate, formând o re ea uria ... ca o sumedenie de mici sicrie aintr-o cript .ă ţ şă ă

Oprindu-se deasupra locului adecvat, bra ul coborî, ochiul electronic confirmând codul de bare de pe cutie. Apoi, cu oţ precizie de computer, gheara mecanic prinse mânerul cutiei i începu s o ridice. Piuind abia auzit, bra ul transportă ş ă ţ ă conteinerul în cel lalt cap t al seifului, pân deasupra unei bande rulante care sta iona.ă ă ă ţ

Cu mi c ri u oare, gheara a ez cutia pe band i se retrase. O seş ă ş ş ă ă ş cund mai târziu, banda transportoare se puse înă mi cş are...

În înc perea de deasupra, ă Sophie i Langdon r suflar u ura i în momentul în care v zur c banda de cauciuc începeş ă ă ş ţ ă ă ă s ruleze. Parc erau doi c l tori obosi i, a teptând la aeroport un bagaj misteă ă ăă ţ ş rios, al c rui con inut le era necunoscut.ă ţ

Banda intra în înc pere printr-o fant îngust , sub o u i retractabilâ. U a metalic se ridic i o cutie din plastic î iă ă ă ş ţă ş ă ă ş ş f cu apari ia: neagr , din material plastic turnat i mult mai mare decât î i închipuise ă ţ ă ş ş Sophie. P rea o cu c portabil pentruă ş ă ă transportul animalelor de cas , f r nici o deschidere pentru respira ie.ă ă ă ţ

Cutia se opri chiar în fa a lor i amândoi încremenir pentru o clip , studiind-o f r a o atinge.ţ ş ă ă ă ăLa fel ca oricare alt lucru din aceast banc , i conteinerul din plastic avea un aspect de produs industrial: încuietoriă ă ş

metalice, un cod de bare lipit pe capac i mâner solid, turnat. Sem na cu o trus supradimensionat de unelte.ş ă ă ăF r s mai piard timpul, ă ă ă ă Sophie desf cu încuietorile i apoi, ezitând, privi spre Langdon. Împreun , ridicar capaculă ş ă ă

greu i seş aplecar pentru a vedea ce e în untru.ă ăÎn primul moment, avu impresia c l di a era goal . Dar imediat z ri ceva. Pe fundul cutiei. Un singur obiect.ă ă ţ ă ăO caset din lemn lustruit, mare cât o cutie de pantofi, cu balaă male ornate. Lemnul avea o culoare vi iniu-închis, cald .ş ă

"Lemn de trandafir!" Preferatul bunicului ei. Capacul era ornat cu un splendid trandafir incrustat. La fel de nedumerit ca iă ş Langdon, Sophie se aplec i scoase caseta.ăş

"Dumnezeule, ce grea e!"O transport cu grij pân la mas i o a ez jos. Langdon se apropie i el, privind amândoi caseta pe care bunicul ei îiă ă ă ăş ş ă ş

trimisese s-o recupereze.Profesorul studie uimit incrusta ia de pe capac – un trandafir cu cinci petale, pe care îl mai v zuse de nenum rate ori.ţ ă ă– Roza cu cinci petale, opti el, este simbolul St re iei pentru Sfântul Graal.ş ă ţSophie se întoarse i-l str fulger cu privirea. În mod evident, amândoi se gândeau la acela i lucru. Dimensiunileş ă ă ş

casetei, greutatea con inutului i simbolul de pe capac p reau a duce toate la aceea i inimaginabil concluzie. "Pocalul luiţ ş ă ş ă Iisus se afl în aceasta cutie din lemn." Din nou, Langdon î i spuse c era imposibil.ă ş ă

– M rimea e potrivit , opti ă ă ş Sophie, pentru a ad posti... o cup . ă ă"Nu poate fi o cup !"ăSophie trase caseta spre ea, preg tindu-se sa o deschid . Când o mi c îns , ceva nea teptat se petrecu. Din interior seă ă ş ă ă ş

auzi un gâlgâit ciudat."E oare un lichid în untru?" se întreb Langdon mirat.ă ăSophie p rea la fel de nedumerit :ă ă– Ai auzit?Profesorul încuviin :ţă– Da, e un lichid.Cu mi c ri u oare, ş ă ş Sophie desf cu închiz toarea i deschise capacul.ă ă şObiectul din interior nu sem na cu nimic din ceea ce v zuse Langdon pân atunci. Un lucru deveni imediat limpedeă ă ă

pentru amândoi. În mod categoric, nu era cupa din care a b ut Iisus.ă

45

– Poli ia a blocat strada, spuse ţ André Vernet când reveni în înc pere. Va fi foarte dificil s v scot de aici!ă ă ăDup ce închise u a, bancherul z ri conteinerul de plastic pe banda rulant i se opri brusc. "Dumnezeule! Au accesată ş ă ă ş

contul lui Saunière?!"

69

Langdon i ş Sophie edeau în jurul mesei, având între ei ceva ce sem na cu o caset mare de bijuterii. ş ă ă Sophie închise imediat capacul casetei i ridic ochii spre Vernet:ş ă

– Aveam totu i num rul de cont, spuse ea.ş ăPre edintele r m sese f r cuvinte. Asta schimba complet situş ă ă ă ă a ia. Politicos, se str dui s nu priveasc spre caset ,ţ ă ă ă ă

încercând s - i dea seama ce are de f cut. "Trebuie s -i scot afar de aici!" Dar cum poli ia blocase deja drumurile de acces,ă ş ă ă ă ţ nu-i r m sese decât o unic modalitate de a face aceă ă ă st lucru.

– Mademoiselle Neveu, dac v voi scoate în siguran din sediul b ncii, ve i lua obiectul cu dumneavoastr sau îl ve iă ă ţă ă ţ ă ţ trimite înapoi în seif?

Sophie arunc o privire spre Langdon, apoi r spunse:ă ă– Îl lu m cu noi.ă– Foarte bine. Atunci, v sugerez s -l înf ura i într-o hain când vomă ă ăş ţ ă ie i din aceast înc pere. A prefera s nu-l vadş ă ă ş ă ă

nimeni.Langdon î i scoase sacoul, în vreme ce Vernet se apropie de banda rulant , închise cutia goal i tast câteva comenziş ă ăş ă

la panoul electronic. Banda rulant se urni, ducând conteinerul din plastic înapoi în seif. Pre edintele scoase apoi cheia dină ş fant i i-o întinse ăş lui Sophie.

– Pe aici, v rog. Repede!ăCând ajunser la rampa de înc rcare din spatele cl dirii, luminile ma inilor de poli ie se z reau deja, lic rul loră ă ă ş ţ ă ă

iluminând garajul subteran. Vernet se încrunt . Probabil c blocaser rampa. "Chiar vreau s fac una ca asta?" C ma a îi eraă ă ă ă ă ş deja leoarc de transpira ie.ă ţ

Le f cu semn spre una dintre furgonetele blindate ale b ncii. ă ă Transport sûr era un alt serviciu pe care Depository Bank of Zürich îl oferea clien ilor.ţ

– Urca i în spate, în compartimentul pentru marf . M întorc imediat.ţ ă ăSophie i Langdon urcar în furgoneta, în vreme ce Vernet alerg la biroul supraveghetorului, îl descuie, lu cheileş ă ă ă

furgonetei i înh totodat o jachet i o apc de ofer. Î i scoase haina i cravata, d du s - i pun uniforma, apoi seş ăţă ă ă ş ş ă ş ş ş ă ă ş ă r zgândi i î i puse pe um r un ham de revolver. În drum spre ie ire, lu un pistol din raft, îl înc rc i-l îndes în ham,ă ş ş ă ş ă ă ă ş ă încheindu- i jacheta peste el. Reveni la furgonet , î i trase bine apca pe ochi i arunc o privire spre ş ă ş ş ş ă Sophie i Langdon,ş afla i în compartimentul din o el din spate:ţ ţ

– Ve i avea nevoie de asta, le spuse, întinzând mâna în untru i aprinzând becul unic atârnat în plafon. Mai bine a i staţ ă ş ţ jos. S nu scoate i un sunet când vom ie i pe poart .ă ţ ş ă

Sophie i Langdon se a ezar pe podeaua metalic , inând între ei caseta înf urat în sacou. Vernet închise u ileş ş ă ă ţ ăş ă ş masive i-i încuie, apoi se urc la volan i porni motorul.ş ă ş

Furgoneta începu s urce rampa. Sub apc , pre edintele sim i sudoarea n p dindu-i fruntea. În fa se vedeau mult maiă ş ă ş ţ ă ă ţă multe ma ini ale poli iei decât se a teptase el. Când ma ina se apropie, prima poart de o el se deschise, l sând-o s treac .ş ţ ş ş ă ţ ă ă ă Vernet a tept ca aceasş ă ta s se închid în urma lui înainte de a avansa i a activa urm torul senzor. Cea de-a doua poart seă ă ş ă ă deschise i ea, l sând ie irea liber .ş ă ş ă

"Cu excep ia ma inii de poli ie care blocheaz rampa."ţ ş ţ ăBancherul î i terse fruntea i ap s pedala de accelera ie.ş ş ş ă ă ţUn poli ist coborî imediat i-i f cu semn sa opreasc la câ iva metri înaintea barierei. Patru ma ini de patrulare a teptauţ ş ă ă ţ ş ş

afar .ăVernet opri. Îndesându- i mai bine apca pe cap, afi o mutr dur i pe cât îi st tu în putere mai necizelat . F r a seş ş şă ă ăş ă ă ă ă

clinti de pe bancheta sa, deschise portiera i privi spre agent:ş– Qu'est-ce que se passe? întreb pe un ton r gu it.ă ă ş– Je suis Jérôme Collet. Lieutenant Police Judiciaire. Qu'est-ce qu'il y a là-dedans? se interes agentul, ar tând spreă ă

compartimentul pentru marf .ă– Naiba s ăma ia dac tiu, replic bancherul într-o francez de strad . Io-s doar un ofer!ăş ă ă ă şCollet nu p rea impresionat:ă– C ut m doi criminali.ă ăVernet începu s râd :ă ă– Atunci a i venit exact unde trebuie. Unii din tic lo ii tia penţ ă ş ăş tru care ofez au atâ ia bani, c nu se poate s nu fieş ţ ă ă

criminali!Agentul îi ar t o fotografie a lui Robert Langdon.ăă– Omul sta a fost aici, la banc , în noaptea asta?ă ăBancherul ridica din umeri.– N-am idee. Eu nu m mi c de pe ramp . N-avem noi voie în preajma clien ilor. Va trebui s intra i i s întreba i laă ş ă ţ ă ţ ş ă ţ

recep ie.ţ– Banca dumitale ne cere mandat înainte de a ne permite s intr m.ă ă– Administratorii! f cu Vernet, cu o grimas dezgustat . S - i spun eu câteva despre ei!ă ă ă ă ţ– Te rog s deschizi în spate.ăPre edintele se holb la agent i emise un hohot de râs gutural:ş ă ş– S deschid în spate? Da' crezi c am cu ce? Crezi c tia au încredere în noi? Ar trebui s vezi salariile de rahat peă ă ăăş ă

care ni le pl tesc!ăPoli istul î i înclin capul pe un um r, cu ţ ş ă ă un aer evident sceptic:– Vrei s spui c nu ai cheile de la furgoneta pe care o conduci?ă ăVernet cl tin din cap:ă ă– Nu pe cele de la compartimentul pentru marf . Am doar cheia de contact. Ma inile sunt încuiate de supraveghetori peă ş

rampa de înc rcare, apoi furgonetele a teapt pe loc pân când altcineva duce cheile la destina ie. O dat ce primimă ş ă ă ţ ă confirmarea c au ajuns la desă tinatar, avem i permisiunea de a pleca. Nici o secund mai deş ă vreme. Niciodat n-am habar ceă

70

mama dracului transport aici.– Când a fost încuiat ma ina ă ş asta?– Probabil cu câteva ore în urm . Eu trebuie s-o duc tocmai la St. Thurial. Cheile de la marf sunt deja acolo.ă ăAgentul nu îi r spunse, ochii lui examinându-i de parc ar fi vrut s -i citeasc gândurile.ă ă ă ăUn strop de sudoare începu s i se preling pe nas.ă ă– Te superi? întreb Vernet, tergându- i fa a cu mâneca jachetei i f când semn spre ma ina de poli ie care-i blocaă ş ş ţ ş ă ş ţ

drumul. Am i eu un orar de respectat.ş– To i oferii de aici au ceasuri Rolex? întreb agentul, ar tând spre îţ ş ă ă ncheietura lui.Urmându-i direc ia privirii, bancherul z ri marginea ceasului s u absurd de scump ie ind de sub man et . ţ ă ă ş ş ă "Merde!"– Rahatul sta?! L-am luat pe dou zeci ă ă de euro de la un taiwanez, în St. Germain des Près. Dac -l vrei, i-l vând peă ţ

patruzeci.Poli istul r mase t cut vreme de câteva clipe, apoi, în cele din urm , se trase într-o parte.ţ ă ă ă– Nu, mul umesc. Drum bun!ţVernet nu- i veni în fire pân când furgoneta lui nu ajunse la cinciş ă zeci de metri distan de barajul de poli ie. Acum îiţă ţ

mai r m sese doar o singura problem de rezolvat. Înc rc tura. "Unde s -i duc?"ă ă ă ă ă ă

46

Silas z cea întins pe salteaua din camera sa, a teptând ca r nile de pe spate s se închid la contactul cu aerul. A douaă ş ă ă ă repriz de Disă ciplin din noaptea asta îl l sase sl bit i ame it. Fusese nevoit s - i scoat brâul ă ă ă ş ţ ă ş ă cilice i acum sim ea cumş ţ sângele i se scurge pe coaps . Totu i, nu avusese nici o justificare pentru a renun a la ă ş ţ cilice.

"Nu mi-am respectat leg mântul fa de Biseric .ă ţă ăMai r u, l-am dezam git pe episcop!"ă ăNoaptea asta ar fi trebuit s însemne salvarea episcopului Arină garosa. Cu cinci luni în urm , preotul se întorsese de la oă

întrevedere care avusese loc la Observatorul Astronomic din Vatican, unde aflase ceva ce-l schimbase profund. Deprimat timp de s pt mâni întregi, în cele din urm îi povestise lui Silas despre ce era vorba.ă ă ă

– Dar e imposibil! strigase el. Nu pot s accept a a ceva!ă ş– E adev rat, îi r spunsese Aringarosa. Imposibil de imaginat, dar totu i adev rat. Peste numai ase luni.ă ă ş ă şCuvintele episcopului îl îngroziser . Se rugase pentru salvare i nici chiar în zilele acelea negre, credin a în Dumnezeuă ş ţ

i în ş Calea cea Dreapt ă nu ov ise. O lun mai târziu, norii disp ruser i speş ă ă ă ăş ran a unei rezolv ri începuse s pâlpâie.ţ ă ă"O interven ie divin ", spuseţ ă se Aringarosa.Pentru prima dat dup atâta amar de vreme, episcopul p ruse optimist.ă ă ă– Silas, optise el, Dumnezeu ne-a oferit o posibilitate de a ap ra ş ă Calea. Lupta noastr , la fel ca orice b t lie, necesit iă ăă ăş

sacrificii. Vei fi tu un o tean al Domnului?şSilas c zuse în genunchi în fa a episcopului, omul care îi d duse o nou via , i îi r spunsese:ă ţ ă ă ţă ş ă– Sunt mielul lui Dumnezeu. C l uze te-m a a cum î i cere inima.ăă ş ă ş ţCând Aringarosa îi dezv luise ocazia ivit , Silas realizase c la mijă ă ă loc nu putea fi decât mâna Domnului. "Soartă

miraculoas !" Episcopul îl pusese apoi în leg tur cu omul care propusese planul i care- i spunea Înv torul. De i nu seă ă ă ş ş ăţă ş întâlniser niciodat între patru ochi, de fiecare dat când vorbeau la telefon, Silas era la fel de uimit atât de proă ă ă funda credinţă a omului, cât i de amploarea puterii pe care o avea. Înş v torul p rea c tie totul, c avea ochi i urechi peste tot. De undeăţă ă ăş ă ş ob inuse atât de multe informa ii, Albinosul nu tia, îns Aringarosa avea o încredere deplin în el i-l sf tuise pe Silas sţ ţ ş ă ă ş ă ă procedeze i el la fel.ş

– S faci tot ce- i cere Înv torul i vom ie i înving tori.ă ţ ăţă ş ş ă"Înving tori!" Acum, Silas privea podeaua goal i sim ea c victoria le sc pase printre degete. Înv torul fuseseă ă ş ţ ă ă ăţă

în elat. Cheia de bolt era doar o fund tur . i, odat cople it de disperare, disp ruse i orice raz de speran .ş ă ă ă Ş ă ş ă ş ă ţăAr fi vrut s -l poat suna pe episcop pentru a-l preveni, dar Înv torul anulase noaptea asta toate liniile de comunicareă ă ăţă

direct dintre ei. "Pentru siguran a noastr , a tuturor."ă ţ ăÎn cele din urm , st pânindu- i tremurul puternic, Silas se ridic i î i lu sutana care z cea azvârlit pe podea. Scoaseă ă ş ăş ş ă ă ă

din buzunar telefonul mobil i, cu ru ine, form num rul.ş ş ă ă– Înv torule, opti. Totul e pierdut.ăţă şApoi îi povesti ce se întâmplase.– Î i pierzi credin a prea repede, îi r spunse omul. Tocmai am primit ve ti. Total nea teptate, dar bine venite! Secretulţ ţ ă ş ş

înc exist . Jacques ă ă Saunière a transmis altcuiva informa ia chiar înainte de a muri. Te voi suna în scurt timp! Lucrareaţ noastr nu s-a sfâr it chiar în noaptea asta.ă ş

47

Compartimentul pentru marf slab luminat al furgonetei era ca o carcer pe ro i i Langdon se str duia s - i alungeă ă ţ ş ă ă ş anxietatea obi nuita care punea st pânire pe el în locuri închise. "Vernet a spus c ne va scoate în afara ora ului, la o distan aş ă ă ş ţ suficient de sigur . Dar unde anume? Cât de departe?"ă

Picioarele începuser s -i amor easc fiindc st tea ghemuit; se mi c u or i atunci sim i cum sângele începe s -iă ă ţ ă ă ă ş ă ş ş ţ ă curg din nou prin vene. În bra e inea înc ciudata comoar pe care o luaser de la banc .ă ţ ţ ă ă ă ă

– Cred c suntem pe autostrad acum, opti ă ă ş Sophie.

71

i el credea acela i lucru. Dup o istovitoare oprire în cap tul rampei, furgoneta pornise, în sfâr it, cotind când laŞ ş ă ă ş dreapta, când la stânga, timp de vreo dou minute, dup care accelerase i acum p rea ca ruleaz cu vitez maxim .ă ă ş ă ă ă ă Dedesubt, pneurile antiglon uierau pe asfaltul neted. Î i îndrept aten ia asupra casetei din poaţ ş ş ă ţ l , o a ez pe podea, o scoaseă ş ă din sacoul în care o înf urase i o trase aăş ş proape de el. Sophie i se al tur ; parc erau doi copii lâng un cadou de Cr ciun.ă ă ă ă ă

În contrast cu nuan a cald a casetei, trandafirul incrustat era lucrat într-un lemn de culoare deschisţ ă ă, probabil frasin, care lucea viu în lumina palid . "Roza." Armate i religii fuseser fondate pornind de la acest simbol, f r a mai men ionaă ş ă ă ă ţ diversele organiza ii secrete. Rozicrucienii. Cavalerii de Ro a Cruce.ţ ş

– Hai! îl îndemn ăSophie. Deschide-o!Langdon trase aer adânc în piept i apoi, dup ce mai arunc o privire asş ă ă upra trandafirului incrustat, deschise capacul.Multe idei îi trecuser prin minte atunci când se gândea la ce ar putea g si în untru, dar nici una nu se apropiase câtu iă ă ă ş

de pu in de realitatea pe care o vedea acum. Cuib rit în caseta c ptu it cu un strat gros de m tase purpurie, se afla un obiectţ ă ă ş ă ă al c rui rost profeă sorul nu putea nici m car s -l ghiceasc .ă ă ă

Era un cilindru din marmur alb , lustruit , cam de m rimea unui suport pentru mingi de tenis. Mai complex decât oă ă ă ă simpl coloan din piatr , obiectul p rea s fi fost asamblat din mai multe piese. Cinci discuri de marmur erau alipite iă ă ă ă ă ă ş fixate unul de altul cu ajutorul unui cadru delicat din alam . Sem na cu un caleidoscop tubular, multi-stratificat. Capeteleă ă cilindrului erau prinse în câte un fel de capac tot din marmur , prin care nu se vedea nimic în untru. Auzind lichidul careă ă gâlgâia în interior, Langdon presupuse c tubul era gol.ă

Dar, oricât de bizar ar fi fost construc ia cilindrului, mai intereă ţ sante erau semnele gravate pe întreaga sa circumferin .ţă Pe fiecare dintre cele cinci discuri fusese inscrip ionat aceea i serie de litere: întreţ ă ş gul alfabet. Structura îi amintea profesorului de una dintre juc riile sale preferate din copil rie – un tub format din pl cu e cu litere, care puteau fi rotite înă ă ă ţ diverse pozi ii pentru a forma cele mai variate cuvinte.ţ

– Uimitor, nu-i a a? îi opti ş ş Sophie.– tiu i eu...? Ce naiba e asta?Ş şÎn ochii ei se aprinse o scânteie:– Bunicului îi pl cea s n scoceasc asemenea dispozitive. Au fost inventate de Leonă ă ă ă ardo da Vinci.Chiar i în lumina palid , surprinderea din ochii lui Langdon era vizibil .ş ă ă– Da Vinci?– Da. Se nume te criptex. Bunicul spunea ş c a ă g sit planurile dispozitivului într-unul dintre jurnalele secrete ale luiă

Leonardo.– i la ce folose te?Ş şŢinând seama de recentele evenimente, Sophie î i d dea seama c r spunsul ei ar putea avea unele implica ii foarteş ă ă ă ţ

interesante:– E un fel de seif. Pentru p strarea informa iilor secrete.ă ţOchii profesorului se m rir i mai mult.ă ăşSophie îi povesti cum crearea unor modele dup inven iile lui da Vinci fusese una dintre pasiunile bunicului ei. Artistă ţ

talentat, el î i petrecea ore întregi în atelier lucrând lemnul i metalul; lui Jacques ş ş Saunière îi pl cea s -i imite pe marii arti tiă ă ş – Fabergé, diver i mae tri ş ş ai cloisonné-urilor i pe mult mai practicul Leonardo da Vinci.ş

Chiar i la o simpl r sfoire a jurnalelor lui, oricine î i d dea seama c savantul inventase sute de dispozitive, pe careş ă ă ş ă ă îns nu le pusese niciodat în aplicare. Una dintre preocup rile favoră ă ă ite ale lui Saunière fusese crearea de replici exacte ale celor mai obscure n scociri ale lui da Vinci – ceasuri i cronometre, pompe de ap , criptex-uri i chiar un model articulat ală ş ă ş unui cavaler medieval francez, care trona acum pe biroul s u de la Luvru. Proiectat de da Vinci în 1495, ca parte a intereă sului s u pentru studiile de anatomie i tehnica mi c rii, mecanismul intern al cavalerului avea tendoane i încheieturi ce-iă ş ş ă ş permiteau s stea în picioare, s - i mi te bra ele i capul a ezat pe un gât flexibil i s deschid gura, gra ie maxilaruluiă ă ş ş ţ ş ş ş ă ă ţ perfect articulat. Cavalerul în armur i se p ruse ă ă lui Sophie cel mai frumos obiect pe care îl realizase bunicul ei... pân laă criptex-ul pe care îl inea acum în mân .ţ ă

– Mi-a construit i mie unul când eram mic . Dar n-am mai v zut pân acum unul atât de mare i de ornat.ş ă ă ă şLangdon nu- i mai dezlipise ochii de caseta din lemn de trandafir.ş– Eu, unul, nici nu auzisem de a a ceva.şSophie nu era surprins . Majoritatea inven iilor lui da Vinci, care r m seser în stare de proiect, nu fuseser niciodată ţ ă ă ă ă ă

studiate i nici m car nu li se d duse vreun nume. Termenul criptex fusese, poate, n scocit de bunicul ei – un nume potrivitş ă ă ă pentru un dispozitiv care folosea tiin a ş ţ criptografiei pentru a proteja informa iile scrise pe un suport interior, pe un ţ codex.

Da Vinci fusese un veritabil pionier al criptografiei, de i rareori îi era recunoscut aceast întâietate. Când prezentauş ă ă tehnicile moderne de criptare pentru securizarea datelor computerizate, profesorii de la universitate îi ridicau în sl vi peă speciali tii moderni, ca Zimmerman i Schneier, dar uitau adesea s men ioneze c da Vinci inventase una dintre primeleş ş ă ţ ă forme rudimentare de cifrare, cu secole în urm . Buă nicul ei fusese, bineîn eles, cel care îi povestise toţ ate acestea.

În compartimentul de o el al furgonetei, ţ Sophie îi povesti profesorului c Leonardo n scocise criptex-ul pentru a puteaă ă trimite mesaje secrete pe distan e lungi. Într-o epoc lipsit de telefoane i po t elecţ ă ă ş ş ă tronic , cel care dorea s trimită ă ă informa ii tainice cuiva aflat la mare dep rtare nu avea alt solu ie decât s scrie mesajul pe hârtie i s -l înmâneze unuiţ ă ă ţ ă ş ă mesager de încredere. Din p cate îns , dac mesageruă ă ă lui i se p rea c scrisoarea con ine informa ii pre ioase, risca s-o vândă ă ţ ţ ţ ă adversarilor, pentru a face rost de mai mul i bani.ţ

Multe min i str lucite inventaser de-a lungul timpului metode criptografice de protejare a datelor i informa iilor;ţ ă ă ş ţ Iulius Caesar n scocise o schem de scriere codificat , numit "Cutia lui Caesar"; Mary, regina Sco iei, crease un cifru deă ă ă ă ţ transpozi ie i trimitea meţ ş saje secrete din închisoare; savantul arab Abu Yusuf Ismail al-Kindi î i proteja secretele prinş intermediul unui cifru de substitu ie polialfabetic, ingenios conceput.ţ

Da Vinci îns renun ase la matematic i criptografie, preferând o solu ie de tip ă ţ ă ş ţ mecanic. Criptex-ul. Un recipient portabil, în care puteau fi închise h r i, scrisori, diagrame – de fapt, orice. O dat ce informa ia era închis în criptex, numaiă ţ ă ţ ă cel care cuno tea parola corect putea avea acces la ea.ş ă

72

– Ne trebuie o parol , spuse ă Sophie, ar tând spre discurile cu litere. Un criptex func ioneaz aproximativ ca oă ţ ă încuietoare cu cifru. Dac aliniezi cadranele în mod corect, încuietoarea se deschide. Criptex-ul are cinci discuri cu litere.ă când le rote ti i le a ezi în poş ş ş zi ia corect , piesele din interior se aliniaz i cilindrul se deschide.ţ ă ăş

– Iar în untru...?ă– Când cilindrul se deschide, ai acces la compartimentul interior, care poate con ine o foaie de hârtie pe care este notatţ ă

informa ia secret .ţ ăLangdon o privi nevenindu-i s cread :ă ă– i spui c bunicul t u î i confec iona asemenea dispozitive când erai mic ?Ş ă ă ţ ţ ă– Unele mai mici, da. De vreo dou ori, de ziua mea, mi-a dat un criptex i mi-a spus o ghicitoare. Solu ia ghicitorii eraă ş ţ

parola pentru criptex i, o dat ce-mi d deam seama care e, puteam deschide cilinş ă ă drul pentru a-mi lua felicitarea.– Cam mult efort pentru o felicitare!– Nu, fiindc în felicitare era scris întotdeauna o alt ghicitoare sau un indiciu. Bunicului îi pl cea s n scocească ă ă ă ă ă ă

adev rate "vân tori de comori" prin cas – o serie de indicii care ă ă ă m ă duceau în cele din urm pân la cadoul primit. Fiecareă ă astfel de "vân toare" era un fel de test, pentru a fi sigur c -mi meritam cadoul. i testele nu erau niciodat foarte simple!ă ă Ş ă

Profesorul privi din nou criptex-ul, p rând la fel de sceptic.ă– Dar de ce s nu-l desfaci pur i simplu? Sau s -l spargi? Metalul pare a fi sub ire, iar marmura e o roc relativ moale.ă ş ă ţ ăSophie surâse:– Fiindc da Vinci era prea inteligent pentru a fi p c lit atât de u or. El a conceput criptex-ul în a a fel încât, dacă ă ă ş ş ă

încerci, folosind orice mijloace, s -l deschizi cu for a, informa ia din interior se autodistruge. Uite!ă ţ ţSophie ridic u or cilindrul din caset i i-l arat .ă ş ăş ă– Informa ia care trebuie transmis este scris pe o bucat de papirus.ţ ă ă ă– Nu pe pergament?Sophie cl tin din cap:ă ă– Nu. tiu c în vremea aceea pergamentul din piele de oaie era mai frecvent folosit i mai rezistent, dar în criptex seŞ ă ş

utiliza numai papirus. Cu cât era mai sub ire, cu atât mai bine!ţ– Am în eles!ţ– Înainte de a fi introdus în criptex, papirusul era înf urat în jurul unei mici fiole de sticl .ăş ăSophie cl tin cilindrul i din untrul lui se auzi acela i gâlgâit.ă ă ş ă ş– O fiol cu lichid, ad ug ea.ă ă ă– Ce fel de lichid?– O et, îi zâmbi Sophie.ţLangdon ezit o clip , apoi cl tin din cap, pricepând în sfâr it:ă ă ă ă ş– Inteligent!"O et i papirus", î i spuse Sophie. Dac cineva încerca s deschid cu for a criptex-ul, fiola de sticl se sp rgea iţ ş ş ă ă ă ţ ă ă ş

o etul dizolva imediat foi a de papirus. În urm nu mai r mânea decât o past f r form .ţ ţ ă ă ă ă ă ă– Dup cum vezi, continu Sophie, unica modalitate de a afla informa ia închis în interior este s cuno ti parolaă ă ţ ă ă ş

format din cinci litere. i, având cinci discuri, fiecare cu câte dou zeci i ase de litere, asta înseamn dou zeci i ase laă Ş ă ş ş ă ă ş ş puterea a cincea. Aproximativ dou sprezece milioane de combina ii posibile.ă ţ

– Dac zici tu, replic Langdon cu o privire de parc ar fi vrut s spun c în mintea lui se înghesuiau vreoă ă ă ă ă ă dou sprezece milioane de întreb ri.ă ă

– Ce informa ie crezi c e ascuns în untru?ţ ă ă ă– Orice ar fi, e clar c bunicul a dorit din toat inima s-o in secret .ă ă ţ ă ăCu aceste cuvinte, Sophie închise capacul casetei i studie tranş dafirul cu cinci petale. Era limpede c o fr mânta ceva.ă ă– Spuneai mai devreme c roza este un simbol al Graalului? întreb ea în cele din urm .ă ă ă– Da. În simbolistica St re iei, trandafirul i Graalul sunt sinonime.ă ţ ş– E ciudat totu i, fiindc bunicul mi-a spus întotdeauna c roza înseamn discre ie, t inuire. Obi nuia s pun unş ă ă ă ţ ă ş ă ă

trandafir pe u a biroului s u de acas când avea de dat un telefon confiden ial i nu voia s -l deranjez. M încuraja i pe mineş ă ă ţ ş ă ă ş s procedez la fel.ă

"Dr gu a mea, îi spunea bunicul, mai bine decât s încuiem u ile, atunci când avem nevoie de intimitate, putem pune peă ţ ă ş u un tranşă dafir – la fleur des secrets. Astfel vom înv a s ne respect m i s avem încredere unul în cel lalt. Ag area unuiăţ ă ă ş ă ă ăţ trandafir pe u e un vechi obicei roman."şă

– Sub Rosa, murmur Langdon. Romanii atârnau totdeauna un trandafir în sala de întrunire, pentru a ar ta c discu iileă ă ă ţ respective erau confiden iale. Astfel, cei care participau tiau c tot ce s-a spus "sub semnul rozei" – ţ ş ă sub Rosa – trebuia să r mân secret.ă ă

Profesorul îi explic pe scurt c discre ia trandafirului nu era unicul motiv pentru care St re ia îl alesese ca simbol ală ă ţ ă ţ Graalului. Rosa rugosa, una dintre cele mai vechi specii de trandafir, avea cinci petale i simetrie pentagonal , exact caş ă Steaua lui Venus, fapt care îi conferea rozei clare semnifica ii iconografice, ţ referindu-se la feminitate. În plus, roza amintea mult de "calea cea bun " i de croirea propriuă ş lui drum în via . Roza Vânturilor, cu punctele ei cardinale era un ajuţă tor de n dejde în naviga ie, ca i Liniile Rozei – meridianele de pe globul p mântesc. Din aceste motive, trandafirul amintea deă ţ ş ă Graal pe mai multe planuri – secret, feminitate i îndrumare, sexul feminin i steaua c l uzitoare ce indica drumul spreş ş ăă aflarea adev rului t inuit.ă ă

Când sfâr i de vorbit, pe chipul lui Langdon se a ternu o încorş ş dare ciudat .ă– Robert! Te sim i bine?ţEl îns r m sese cu privirile lipite de caset .ă ă ă ă– Sub... Rosa, bâigui afi ând o expresie de team i uluire deopotriv . Nu se poate!ş ăş ă– Ce anume?Încet, profesorul î i ridic ochii spre ş ă ea.

73

– Sub semnul Rozei...! opti el. Criptex-ul acesta... cred c tiu ce e.ş ăş

48

Nici lui nu-i venea s cread ideea care tocmai îi trecuse prin minte, îns inând seama de ă ă ă ţ persoana care le d duseă criptex-ul, de modul în care acesta le parvenise i de trandafirul incrustat pe caş set , totul ducea la o singur concluzie:ă ă

"Am în fa cheia de bolt a St re iei din Sion!"ţă ă ă ţLegenda era clar :ăCheia de bolt este o piatr codificat , ascuns ă ă ă ă "sub semnul Rozei"– Robert! Ce s-a întâmplat?Dup un moment în care î i adun gândurile profesorul o întreb :ă ş ă ă– i-a vorbit bunicul t u vreodat despre un obiect numit Ţ ă ă la clef de voûte?– "Cheia seifului"?– Nu, asta-i traducerea literal . ă Clef de voûte este un termen frecvent folosit în arhitectur . ă Voûte nu se refera la seiful

sau tezaurul unei b nci, ci la plafonul ă boltit al unei cl diri.ă– Dar plafoanele boltite nu au chei!– P i, de fapt, au. Fiecare arcad de piatr necesit o pies cenă ă ă ă ă tral , în form de pan , care îmbin elementele laterale iă ă ă ă ş

suport întreaga greutate a boltei. Aceasta piatr este cheia, în sens arhitecă ă tural, a boltei. I se mai spune i ş piatra unghiulară sau, ca în Noul Testament, "piatra din capul unghiului".

Sophie ridic din umeri i privi criptex-ul:ă ş– Dar e clar c asta nu este o cheie de bolt !ă ăProfesorul nu tia de unde s înceap s -i explice. Cheile de bolt – ca o tehnic de construc ie a arcadelor din piatr –ş ă ă ă ă ă ţ ă

fuseser unul dintre cele mai bine p strate i ap rate secrete în cadrul confreriei masonice, la începuturile acesteia. "Gradulă ă ş ă masonic al Arcului Regal. Arhitectur . Piatra de bolt " – toate erau conectate. Tehnica secret a utiliz rii unei pietreă ă ă ă unghiulare pentru a construi arcade i cupole boltite f cea parte dintre secretele gra ie c rora masonii au devenit mae tri atâtş ă ţ ă ş de boga i – un secret p strat cu str nicie. Cheia de bolt avusese dintotdeauna o conota ie de secret bine ap rat. Totu i, cilinţ ă ăş ă ţ ă ş -drul de marmur din caseta de lemn era ceva cu totul diferit. Cheia de bolt a St re iei – dac asta con inea într-adev r casetaă ă ă ţ ă ţ ă – nu sem n câtu i de pu in cu ceea ce- i imaginase profesorul.ă ă ş ţ ş

– Cheia de bolt a St re iei din Sion nu este specialitatea mea. Pe mine m intereseaz în primul rând laturaă ă ţ ă ă simbolistic a Sfântuă lui Graal, a a c în general am ignorat cam tot ce se referea lş ă a descoperirea lui.

Sophie se încrunt :ă– La descoperirea Sfântului Graal?Langdon înclin din cap, alegându- i cu grij cuvintele:ă ş ă– Sophie, în conformitate cu tradi iile St re iei, cheia de bolt este o hart codificat ... o hart ce dezv luie locul în careţ ă ţ ă ă ă ă ă

este ascuns Sfântul Graal.– i crezi c asta se afl în caseta noastr ?Ş ă ă ăProfesorul nu tia deloc ce s mai cread . Chiar i lui i se p rea imposibil i totu i aceasta p rea singura concluzieş ă ă ş ă ş ş ă

logic la care putea ajunge. "O piatr criptat , ascuns subă ă ă ă semnul Rozei."Ideea c acest criptex fusese inventat de Leonardo da Vinci – fost Mare Maestru al ă Le Prieuré de Sion – constituia un

alt indiciu care sugera c aveau în mân chiar piatra unghiular a ordinului. "O inven ie a unui fost Mare Maestru... adus laă ă ă ţ ă via secole mai târziu de un alt membru al aceleia i organiza ii." Leg tur era prea evident pentru a o pune doar pe seamaţă ş ţ ă ă ă coinciden ei.ţ

În ultimul deceniu, istoricii c utaser cheia de bolt în bisericile din Fran a. Cunosc tori ai tradi ionalelor duble-ă ă ă ţ ă ţîn elesuri ale St re iei, "vân torii" Graalului ajunseser la concluzia cţ ă ţ ă ă ă la clef de voûte era o cheie de bolt real , concret – oă ă ă piatr gravat cu un text criptic, încastrat într-o arcad dintr-o biseric . "Sub semnul Rozei." Iar arhiă ă ă ă ă tectura nu ducea lips deă roze. "Ferestrele cu roze. Basoreliefurile rozet ". i, desigur, num rul mare de ă Ş ă cinquefoils – decora iunile sub form de floareţ ă cu cinci petale prezente adesea în partea superioar a bol ilor i a arcadelor, chiar deasupra cheii de bolt . Ascunz toareaă ţ ş ă ă p rea a fi într-un loc diabolic de simplu. Harta c tre Sfântul Graal era încastrat undeva, într-o arcad a cine tie c reiă ă ă ă ş ă biserici, râzând parc de credincio ii ne tiutori, ce îngenuncheau la rug ciune chiar sub ea.ă ş ş ă

– Criptex-ul sta ă nu poate fi cheia de bolt , replic ă ă Sophie. Nu este chiar atât de vechi. Sunt sigur c bunicul l-aă ă construit i deci nu are cum s fac parte din antica legend a Graalului.ş ă ă ă

– De fapt, interveni Langdon cu un tremur în glas, se crede c piaă tra unghiular a fost creat de St re ie cândva, înă ă ă ţ ultimele dou decenii.ă

Sophie îi arunc o privire sceptic :ă ă– Dar dac a a ar sta lucrurile, dac acest criptex ar dezv lui unde este ascuns Sfântul Graal, de ce ar fi vrut bunicul să ş ă ă ă

mi-l dea mie? Eu habar n-am cum s -l deschid i ce s fac cu el. Nici m car nu tiu ă ş ă ă ş ce este Sfântul Graal!Spre surprinderea lui, Langdon î i d du seama c ea avea drepş ă ă tate, înc nu avusese timp s -i explice ce însemna, deă ă

fapt, Graalul. Dar povestea trebuia s m i a tepte. Deocamdat , mai important era cheia de bolt .ă ă ş ă ă ă"Dac aceasta e cu adev rat în caset ..."ă ă ăPe fondul sonor al pneurilor care rulau în vitez , Langdon îi povesti pe scurt tot ce tia el despre cheia de bolt . Vremeă ş ă

de secole, cel mai de pre secret al Stâre iei – locul în care era ascuns Sfântul Graal – nu a fost niciodat consemnat. Dinţ ţ ă motive de siguran , el era transmis prin viu grai fiec rui nou sene al, în cursul unei ceremonii tainice. Totu i, la un momentţă ă ş ş dat, în cursul ultimului secol, au ap rut unele zvonuri care sus ineau c politica Ordinului s-a schimbat. Probabil din cauzaă ţ ă noilor posibilit i electronice de ascultare, St re ia a hot rât s nu mai pomeăţ ă ţ ă ă neasc niciodat ă ă verbal locul în care se află Graalul.

74

– i atunci, cum s transmit secretul mai departe?Ş ă ă– Aici intr în scen cheia de bolt . La moartea unuia dintre cei patru membri din fruntea ierarhiei, cei trei râma i alegă ă ă ş

din cadrul e aloanelor inferioare un candidat pentru înlocuirea celui decedat. În loc s -i dezv luie îns noului sene al undeş ă ă ă ş anume este ascuns Graalul, ei îl supun unui test.

V zând tulburarea din ochii ă lui Sophie, Langdon î i aminti ce-i povestise ea mai devreme, cum bunicul ei organizaş veritabile "vân tori ale comorilor" – ă preuves de mérite. Cheia de bolt era, se pare, un concept similar. Pe de alt parte,ă ă testele constituiau o practic frecvent în cadrul societ ilor secrete. Cel mai cunoscut caz era cel al masoneriei, ai c reiă ă ăţ ă membri urcau în structura ierarhic dac dovedeau c pot p stra un secret, îndeplinind diverse ritualuri i treă ă ă ă ş când numeroase teste de-a lungul anilor. Gradul de dificultate a încerc rilor cre tea treptat, culminând cu învestirea candidatului ca Mason deă ş gradul treizeci i doi.ş

– Prin urmare, deduse Sophie, cheia de bolt ă este une preuve de mérite. Dac ă un sene al nou ales o poate deschide,ş înseamn c este demn s afle secretul pe care-l ascunde.ă ă ă

Langdon încuviin .ţă– Uitasem c tu ai experien în acest domeniu.ă ţă– Da, i nu numai datorit bunicului. În criptografie, metoda este numit "limbaj autopermisiv". Altfel spus, dac e tiş ă ă ă ş

suficient de inteligent pentru a citi un anumit limbaj, înseamn c - i este permis s afli ce transmite acesta.ă ă ţ ăProfesorul ezit o clip , apoi continu :ă ă ă– Sophie, î i dai seama c , dac aceasta este cu adev rat cheia de bolta, faptul c bunicul ţ ă ă ă ă t u a ă avut acces la ea duce la o

singur conă cluzie: c de inea o pozi ie extrem de înalt în cadrul St re iei din Sion. Probabil c a fost unul dintre cei patruă ţ ţ ă ă ţ ă sene ali.ş

Sophie oft .ă– A avut, într-adev r, o pozi ie înalt în cadrul unei societ i secrete. Sunt sigur de asta. Dar nu pot decât s b nuiescă ţ ă ăţ ă ă ă

c era vorba despre St re ie.ă ă ţ– tiai Ş c bunicul t u era membru al unei organiza ii secrete?!ă ă ţ– Am v zut, acum zece ani, unele lucruri pe care n-ar fi trebuit s le v d. De arunci n-am mai vorbit cuă ă ă el. Bunicul nu a

fost doar un membru de vârf al grupului respectiv... Cred c a de inut ă ţ cea mai înalt ă pozi ie în cadrul lui.ţLui Langdon nu-i venea s cread c auzise bine.ă ă ă– Mare Maestru? Dar... nu v d cum ai fi putut s tii tu a a ceva!ă ăş ş– A prefer sa nu vorbesc despre asta, declar ea cu o privire pe cât de hot rât , pe atât de îndurerat .ş ă ă ă ă ă"Jacques Saunière? Mare Maestru?" În ciuda implica iilor uluitoare ale acestui lucru – ţ dac ă era adev rat – profesorulă

avea strania impresie c totul se potrivea perfect. La urma urmei, to i fo tii Mari Mae tri erau personalit i publice, cuă ţ ş ş ăţ înclina ii artistice – o demonstrau documentele descoperite în cadrul Bibliotecii Na ionale din Paris i numite, mai târziu, ţ ţ ş Les Dossiers Secrets.

To i istoricii St re iei i împ timi ii Graalului citiser ţ ă ţ ş ă ţ ă Les Dossiers. Catalogate sub num rul 4° 1mă 1 249, acestea fuseser autentificate de numero i speciali ti i confirmau f r urm de dubiu ceea ce istoricii b nuiau de mult timp: printreă ş ş ş ă ă ă ă Marii Mae tri ş ai Le Prieuré se num raă ser : Leonardo da Vinci, Sandro Botticelli, ă sir Isaac Newton, Victor Hugo i, maiş recent, Jean Cocteau.

"De ce nu i Jacques ş Saunière?"Îndoielile îi sporir îns când î i aminti c în seara aceasta avuă ă ş ă sese programat o întâlnire cu ă Saunière. "Marele Maestru

al St re iei din Sion mi-a solicitat mie o întrevedere. Pentru ce? Ca s discutam banalit i despre art ?" Câtu i de pu ină ţ ă ăţ ă ş ţ probabil! La urma urmei, dac instinctul nu-l în ela, Marele Maestru tocmai îi transferase neă ş poatei sale legendara cheie de bolt a confreriei i, totodat , îi ceruse s ia leg tura cu el, cu Robert Langdon.ă ş ă ă ă

"De neconceput!"Oricât s-ar fi gândit, tot nu reu ea s - i explice comportamentul ş ă ş lui Saunière. Chiar dac se temuse pentru via a lui, maiă ţ

existau înc trei sene ali care cuno teau secretul. De ce i-ar fi asumat b trânul un risc atât de mare, înmânându-i cheia deă ş ş ş ă bolt nepoatei sale – cu atât mai mult cu cât cei doi nu mai comunicau aproape deloc? i penă Ş tru ce s -l implice pe Langdon...ă un str in?ă

"Din întregul mozaic lipse te o pies ", î i spuse profesorul.ş ă şR spunsurile mai aveau îns de a teptat. Sunetul motorului care încetinea îi lu pe amândoi prin surprindere. Subă ă ş ă

pneuri se auzea scrâ net de pietri . "De ce opre te atât de repede?" Vernet le spusese ş ş ş c -i va ă scoate din ora , ducându-iş undeva unde s fie în siguran . Furgoneta abia mai înaint , sub ro i sim indu-se un teren surprină ţă ă ţ ţ z tor de accidentat. ă Sophie îi arunc profesorului o privire îngrijoă rat i, cu mi c ri gr bite, închise capacul casetei i o încuie.ăş ş ă ă ş

Dup un moment, ma ina se opri, cu motorul înc în func iune. Când u ile compartimentului de marf se deschiser ,ă ş ă ţ ş ă ă Langdon observ cu surprindere c se aflau într-o zon împ durit , departe de osea. Vernet î i f cu imediat apari ia, cu oă ă ă ă ă ş ş ă ţ privire stranie în ochi i cu un pistol în mân :ş ă

– Îmi pare r u, spuse el, dar chiar nu am alt solu ie.ă ă ţ

49

André Vernet ar ta ciudat cu un revolver în mân , dar în privirea lui se citea o hot râre pe care Langdon î i spuse c n-ă ă ă ş ăar fi de dorit s-o pun la încercare.ă

– M tem c trebuie s insist, adaug bancherul, agitându- i arma în fa a lor. Las caseta jos!ă ă ă ă ş ţ ăSophie o strânse mai tare la piept:– Ai spus c ăerai prieten cu bunicul meu!– Am datoria de a proteja bunurile lui Jacques Saunière i exact asta am de gând s i fac. A a c las caseta jos!ş ăş ş ă ă

75

– Bunicul mi-a dat-o mie!– Acum! strig Vernet, strângând mai tare arma în mân .ă ăSophie a ez caseta pe podeaua furgonetei. eava revolverului se îndrept apoi spre profesor:ş ă Ţ ă– Domnule Langdon, adu caseta spre mine! i bag de seam c î i cer dumitale asta fiindc pe dumneata chiar nu aŞ ă ă ă ţ ă ş

ezita s te împu c!ă şLangdon se holb la el, nevenindu-i s cread :ă ă ă– De ce faci una ca asta?– Dumneata ce crezi? se r sti Vernet în engleza sa cu accent fran uzesc. Pentru a proteja bunurile clientuluă ţ i meu!– Noi suntem clien ii dumitale acum! replic ţ ăSophie.Figura bancherului deveni rece i imobil , de parc ar fi fost de piatr :ş ă ă ă– Mademoiselle Neveu, nu tiu cum a i ob inut cheia aceea i num rul de cont, dar e evident c nu prin mijloaceş ţ ţ ş ă ă

cinstite. Dac a fi tiut amploarea crimelor s vâr ite, nu v-a fi ajutat s fugi i din sediul b ncii!ă ş ş ă ş ş ă ţ ă– Dar i-am spus, nu avem nimic de-a face cu asasinarea bunicuţ lui meu!Vernet se r suci u or spre Langdon:ă ş– i totu i, la radio s-a spus c dumneata e ti c utatŞ ş ă ş ă nu doar pentru uciderea lui Jacques Saunière, ci i pentru moarteaş

celorlal i trei.ţ– Ce?!Langdon înm rmuri la auzul acestor ve ti. "Înc trei crime?" Coinciden a de num r îl izbi chiar mai puternic decâtă ş ă ţ ă

faptul c , i în aceste cazuri, el era principalul suspect. De fapt, era prea pu in proă ş ţ babil s fie doar o simpl coinciden . "Ceiă ă ţă trei sene ali?" F r s vrea, privirea îi zbur la caseta din lemn de trandafir. "Dac sene alii au fost uci i, ş ă ă ă ă ă ş ş Saunière nu a avut, într-adev r, alt solu ie; treă ă ţ buia s transmit cuiva cheia de bolt ."ă ă ă

– Poli ia se va ocupa de asta când v voi preda, îi r spunse Vernet. Deja am implicat banca mult prea mult în "afacerea"ţ ă ă asta.

Sophie fierbea de furie:– Evident c ă nu ai de gând s ne ă predai poli iei, altfel ne-ai fi dus înapoi la banc . În loc de asta, ne amenin i aici cu unţ ă ţ

pistol?!– Bunicul dumitale mi-a cerut serviciile pentru un singur motiv, acela de a-i p stra bunurile în siguran i la ad post.ă ţăş ă

Indiferent de ce con ine acesta caset , nu voi permite s devin prob etichetat i catalogat în eviden ele poli iei. Domnuleţ ă ă ă ă ăş ă ţ ţ Langdon, adu-mi caseta!

Sophie cl tin din cap:ă ă– Nu i-o duce!O bubuitura izbucni i un glon se înfipse în peretele furgonetei, chiar deasupra capului s u. Cartu ul gol c zu cu unş ţ ă ş ă

clinchet pe podeaua de o el.ţ"La dracu!" Profesorul încremeni.Vocea lui Vemet era mai sigur acum:ă– Domnule Langdon, ia caseta!Profesorul se conform .ă– Acum adu-mi-o aici, îi ceru bancherul, stând nemi cat lâng bara din spate a furgonetei, cu revolverul îndreptat sprş ă e

pieptul lui.inând caseta în mân , Langdon se apropie de u ile deschise.Ţ ă ş

"Trebuie s fac ceva! Doar n-o s -i dau cheia de bolt a St re iei!" Când se apropie de cadrul u ilor, î i d du seama că ă ă ă ţ ş ş ă ă se afl mai sus decât Vernet i se întreb dac nu cumva ar putea s profite de acest avantaj. eava pistolului era îndreptată ş ă ă ă Ţ ă acum spre genunchii lui. "O lovitura de picior bine plasat , poate?" Din p cate, când el se apropie, bancherul p ru c - i dă ă ă ă ş ă seama de pericol i se trase câ iva pa i înapoi. Departe de picş ţ ş iorul lui.

– Las caseta lâng u !ă ă şăNeavând alt solu ie, Langdon îngenunche i a ez caseta la marginea compartimentului, chiar în fa a u ilor deschise:ă ţ ş ş ă ţ ş– Acum, ridic -te!ăD du s se ridice, îns se opri o clip , z rind cartu ul gol c zut lâng cadrul u iă ă ă ă ă ş ă ă ş lor.– Ridic -te i îndep rteaz -te de caset !ă ş ă ă ăLangdon mai z bovi ă un moment, cu privirea pe pragul de metal apoi se ridic . Dintr-o singur mi care, aproapeă ă ş

nev zut, împinse cartu ul pân în n ule ul îngust în care se atingeau u ile când se închideau. Se ridic de tot în picioare i seă ş ă şă ţ ţ ş ă ş trase doi pa i înapoi.ş

– Du-te pân la peretele din spate i întoarce-te cu spatele!ă şProfesorul se supuse ordinului.

Vernet sim ea cum inima îi b tea nebune te, mai s -i sparg pieptul. inând arma cu mâna dreapt , încerc s ia casetaţ ă ş ă ă Ţ ă ă ă cu stânga. Din p cate, era prea grea. "Am nevoie de ambele mâini." Aruncând o privire spre cei doi prizonieri, evaluă ă riscurile. Amândoi se aflau la vreo trei metri distan , cu spatele spre el, a a c trecu la ac iune: cu mi c ri rapide, l sţă ş ă ţ ş ă ă ă pistolul pe bara din spate, lu caseta cu amă bele mâini, o a ez pe p mânt i imediat înh arma i o îndrept spre cei doi.ş ă ă ş ăţă ş ă Nici unul nu mi case.ş

"Perfect!" Acum nu mai trebuia decât s închid i s încuie u ile. L sând deocamdat caseta pe iarb , împinse u ileă ă ş ă ş ă ă ă ş grele de o el, bâjbâind cu o mân dup iv rul cu care le putea bloca. Metalul bubui trântit pe metal i Vernet apuc iv rul,ţ ă ă ă ş ă ă împingându-l spre stânga. Limba de fier se deplas doi centimetri i scrâ ni atunci când se opri, f r a intra în loca ul ei. "Ceă ş ş ă ă ş s-a întâmplat?" Mai împinse o dat , dar iv rul nu se mi c . Limba nu era perfect aliniat cu man eta în care trebuia s intre.ă ă ş ă ă ş ă "U a nu e bine închis !" Cuprins de panic , Vernet izbi cu pumnul în u cât putu de tare, dar degeaba. "Ceva o blocheaz !"ş ă ă şă ă Se întoarse i se preg ti s se repead cu um rul înainte, dar, în aceea i frac iune de secund , u a îi explod în fa , trântindu-ş ă ă ă ă ş ţ ă ş ă ţă

76

l la p mânt, cu nasul plin de sânge. Instinctiv, î i acoperi fa a cu mâinile i arma îi zbur în l turi.ă ş ţ ş ă ăRobert Langdon s ri din furgonet undeva, al turi, i Vernet încerc s se ridice, dar se împletici, privirea i se înce oă ă ă ş ă ă ţ şă

i c zu din nou, pe spate. ş ă Sophie Neveu strig ceva. Dup o clip , sim i un val de rân i gaze de e apament cum îlă ă ă ţ ţă ă ş ş împroa c . Pneurile scrâ nir i Vernet reu i s se ridice exact la timp pentru a vedea ro ile din spate ale furgonetei derapând.ş ă ş ăş ş ă ţ Urm o bu itur i bara din fa ag un trunchi de copac. Motorul url , copacul se înclin i, în cele din urm , bara deă ş ă ş ţă ăţă ă ă ş ă protec ie ced , frângându-se la jum tate. Ma ina zvâcni înainte, cu partea din bara r mas atârnând pe jos. Când intr din nouţ ă ă ş ă ă ă pe drumul asfaltat, o dâr de scântei izbucni luminoas în noapte, acolo unde fierul rupt m tura oseaua.ă ă ă ş

Vernet se întoarse spre locul în care, pân acum dou secunde, st tuse furgoneta. Chiar în lumina slab a lunii, se vedeaă ă ă ă c nu mai ă era nimic acolo.

Caseta de lemn disp ruse.ă

50

P r sind Castelul Gandolfo, Fiatul negru coborî Dealurile Albei în serpentine, spre valea ce se întindea dedesubt. Peă ă bancheta din spate, episcopul Aringarosa zâmbi, cânt rind în poal servieta cu obliga iuni i încercând s - i imagineze câtă ă ţ ş ă ş timp va mai dura pân ce va reu i s fac schimbul cu Înv torul.ă ş ă ă ăţă

"Dou zeci de milioane ă de euro."Suma îi va permite s accead la o putere incomparabil mai pre ioas decât valoarea banilor.ă ă ţ ăÎn timp ce se reîntorcea spre Roma, episcopul se întreb din nou de ce nu-l contactase înc Înv torul. Î i scoase dină ă ăţă ş

buzunar telefonul mobil i îi verific semnalul. Foarte slab.ş ă– Acoperirea nu este foarte bun în aceast zon , îi spuse oferul. În cinci minute vom ie i îns dintre mun i i atunciă ă ă ş ş ă ţ ş

ve i avea semnal.ţ– Mul umesc.ţBrusc, Aringarosa sim i un ghimpe în inim . "Nu e semnal în mun i?" i dac Înv torul încercase între timp s -lţ ă ţ Ş ă ăţă ă

contacteze? Dac se întâmplase ceva grav?ăRepede, cuprins de emo ie, î i verific mesageria vocal . Nimic. Dar, la urma urmei, Înv torul nu s-ar fi hazardat s -iţ ş ă ă ăţă ă

lase un mesaj înregistrat; omul era foarte prev z tor când era vorba de comunica ii.ă ă ţNimeni nu în elegea mai bine decât el riscurile exprim rii libere i deschise din zilele noastre. În definitiv, metodeleţ ă ş

moderne de ascultare jucaser un rol esen ial în felul în care izbutise s acumuleze uria ul bagaj de date i cuno tin e secreteă ţ ă ş ş ş ţ pe care le de inea.ţ

"Iat de ce î i ia atâtea m suri de precau ie."ă ş ă ţDin p cate îns , m surile acestea incluseser i refuzul de a-i oferi lui un num r la care s poat fi contactat. "Numai euă ă ă ăş ă ă ă

voi lua leg tura cu tine, îi spusese Înv torul. A a c ine- i telefonul la îndemân ." Acum, dându- i seama c mobilul nu-iă ăţă ş ă ţ ţ ă ş ă func ionase bine, începu s fie cuprins de temeri: oare ce-o fi crezut Înv torul dac a încercat s -l sune i n-a primit nici unţ ă ăţă ă ă ş r spuns?ă

"Va b nui c s-a întâmplat ceva r u.ă ă ăSau c n-am reu it s iau obliga iunile."ă ş ă ţEpiscopul sim i cum îi apar broboane de sudoare pe frunte.ţ"Sau, mai r u... va crede c am luat banii i am fugit!"ă ă ş

51

Chiar i la modesta vitez de aizeci de kilometri pe or , bara rupt a furgonetei blindate f cea un zgomot infernalş ă ş ă ă ă lovindu-se de asfaltul oselei, împro când scântei aurii pân spre capot .ş ş ă ă

"Trebuie s ie im de pe osea", î i spuse Langdon.ă ş ş şAbia vedea pe unde mergeau. Unicul far care mai func iona era descentrat i arunca piezi un fascicul de lumin , careţ ş ş ă

se îndrepta mai degrab spre copacii de pe marginea drumului. Se p rea c , la ma ina asta, numai compartimentul de marfă ă ă ş ă era blindat, nu i partea din fa .ş ţă

Sophie edea pe bancheta al turat , privind t cut caseta de lemn pe care o inea în bra e.ş ă ă ă ă ţ ţ– Te sim i bine? o întreba Langdon v zându-i chipul tulburat.ţ ă– Crezi c e adev rat ce a spus?ă ă

– Despre celelalte trei crime? Da, categoric da! A a se explic multe – dorin a disperat a bunicului t u de a transferaş ă ţ ă ă cuiva cheia bolt , ca i încrâncenarea cu care m vâneaz Fache.ă ş ă ă

– Nu, m refeream la afirma ia lui referitoare la faptul c încerca doar s - i protejeze banca.ă ţ ă ă ş– i ce altceva s fi vrut de fapt?Ş ă– S p streze cheia de bolt pentru el!ă ă ăProfesorului nu-i trecuse prin minte o asemenea idee:– De unde s tie Vernet ce se afl în caset ?ăş ă ă– P i, a fost depus la el în banc . i, la urma urmei, l-a cunosă ă ă Ş cut bine pe bunicul meu. Poate c tia unele lucruri.ă ş

Poate c a vrut s p streze Graalul doar pentru el.ă ă ă Langdon cl tin din cap. Bancherul nu p rea genul care s nutreasc asemnenea ambi ii:ă ă ă ă ă ţ

77

– Din experien a mea, î i pot spune c exist doar dou motive pentru care oamenii caut Sfântul Graal. Ori sunt naiviţ ţ ă ă ă ă i cred c vor g si de mult pierduta cup a lui Iisus...ş ă ă ă

– Ori? – Ori tiu adev rul i se simt amenin a i de el. În decursul istoş ă ş ţ ţ riei au existat multe grup ri hot râte s distrug Graalul.ă ă ă ăLini tea care se a ternu între ei nu f cea decât s scoat în eviş ş ă ă ă den hâr âitul barei de protec ie pe asfalt. Parcurseserţă ş ţ ă

deja câ iva kilometri i, când privi jerba de scântei, Langdon începu s se întrebe dac nu era cumva periculoas . În orice caz,ţ ş ă ă ă dac ar fi trecut pe lâng o alt ma in , în mod cert le-ar fi atras aten ia.ă ă ă ş ă ţ

– Cobor s v d dac pot s pun bara la loc.ă ă ă ă Trase pe dreapta i opri la marginea drumului.şÎn sfâr it, lini te.ş şÎn timp ce se apropia de botul ma inii, se sim ea însufle it de o energie surprinz toare. Faptul c se aflase de dou ori înş ţ ţ ă ă ă

b taia armei într-o singur noapte îi ascu ise sim urile. Trase adânc în piept aerul r coros i încerc s se adune. Dincolo deă ă ţ ţ ă ş ă ă faptul c era un individ c utat de poli ie, Langdon începea s simt c îl apas tot mai mult responsabilitatea dat de ideea c ,ă ă ţ ă ă ă ă ă ă împreun cu Sophie, se afla, poate, în posesia indiciilor cifrate capabile s dezlege unul dintre cele mai vechi mistere aleă ă omenirii.

De parc povara care îi ap s pe umeri nu ar fi fost suficient , î i d du brusc seama c pierduse orice ans de a înapoiaă ă ă ă ş ă ă ş ă St re iei cheia de bolt . Vestea despre celelalte trei crime avea implica ii grave. "În ă ţ ă ţ Le Prieuré de Sion s-a infiltrat cineva. Ordinul a fost compromis." Mi c rile confreriei fuseser urm rite sau cineva din interior tr dase. A a se explica de ceş ă ă ă ă ş Jacques Saunière preferase s le transmit cheia de bolt lui i ă ă ă ş lui Sophie – persoane din afara Ordinului, necompromise. "Deci nu putem pur i simplu s înapoiem caseta cuiva din St re ie." Chiar dac ar fi reu it s dea de urma unui membru alş ă ă ţ ă ş ă Ordinului, nu avea de unde s tie c acesta nu era de cealalt parte a baricadei. Deocamdat , cheia de bolt se afla în mâinileăş ă ă ă ă lor i acolo trebuia s r mân , indiferent dac le pl cea sau nu.ş ă ă ă ă ă

Botul furgonetei ar ta mai r u decât b nuise el. Farul din stânga nu mai exista, iar cel din dreapta sem n cu un ochiă ă ă ă ă care tocmai a fost scos din orbit . Încerc s -l fixeze la loc, dar c zu imediat. Singurul lucru bun era faptul c bara din faă ă ă ă ă ţă fusese smuls aproape complet. Langdon o lovi tare cu piciorul, pentru a o desprinde în întregime.ă

Nu reu i din prima i, tot lovind-o, în minte îi reveni discu ia de mai devreme cu ş ş ţ Sophie. "Bunicul mi-a l sat un mesajă telefonic, în care zicea c trebuie s -mi spun adev rul despre familia mea." Atunci cuvintele ei nu îi p ruser semnificative,ă ă ă ă ă ă dar acum, dup ce aflase despre implicarea St re iei din Sion, începea s vad lucrurile într-o cu totul alt lumin .ă ă ţ ă ă ă ă

Bara se desprinse brusc, cu un trosnet. Acum, cel pu in, ma ina nu va mai sem na cu un foc de artificii. Lu bucata deţ ş ă ă metal i o azvârli printre copaci, întrebându-se încotro ar trebui s se îndrepte de acum. Habar nu avea cum s deschidş ă ă ă criptex-ul i niciş de ce Saunière li-l l sase lor. Din p cate îns , supravie uirea lor în noaptea asta depindea chiar de r spunsulă ă ă ţ ă la aceste întreb ri.ă

"Avem nevoie de ajutor", î i spuse el. "De ajutorul unui profesionist."şÎn lumea Sfântului Graal i a St re iei din Sion, asta însemna un singur om. Va fi greu, desigur, s-o conving pe ş ă ţ ă Sophie.

Stând pe bancheta furgonetei, în vreme ce-l a tepta pe Langdon, ş Sophie privea cu frustrare caseta de lemn. "De ce mi-a l sat-o bunicul tocmai mie?" Nu avea nici cea mai vag idee la ce anume ar trebui s o foloseasc .ă ă ă ă

"Gânde te, ş Sophie! Folose te- i mintea! ş ţ Grand-père încearc s - i spun ceva!"ă ă ţ ăDeschise caseta i studie din nou discurile criptex-ului. "O dovaş d c merit." Aproape c sim ea mâna bunicului înă ă ă ţ

alc tuirea obiecă tului. "Piatra de bolt este o hart ce poate fi descifrat numai de cei care se dovedesc demni. Tipic pentruă ă ă Jacques Saunière."

Sco ând criptex-ul din caset , î i trecu un deget peste discuri. "Cinci litere." Roti discurile unul câte unul. Mecanismulţ ă ş se mi ca U or i literele pe care le alese se aliniar între s ge ile din alam marcate la capetele cilindrului. Discurile formarş ş ş ă ă ţ ă ă astfel un cuvânt din cinci litere, despre care Sophie tia c e mult prea evident:ş ă

G-R-A-A-L.Prinzând cilindrul de cele dou capete, trase u or. Nimic nu se mi c . Auzi lichidul din interior gâlgâind i renun .ă ş ş ă ş ţă

Form imediat un alt cuvânt: ă V-I-N-C-I.Nici de data aceasta nu se deschise.B-O-L-T-A.Tot nimic.Încruntat , puse cilindrul înapoi în caset i închise capacul. Privi afar , pe geamul portierei i, v zându-l pe Langdonă ă ş ă ş ă

cum se opinte te cu bara de protec ie, se sim i recunosc toare pentru c era aici, cu ea. "P.S. G SE TE-L PE ROBERTş ţ ţ ă ă Ă Ş LANGDON." Motivul acestui îndemn era clar acum. Sophie nu avea cuno tin ele necesare pentru a în elege inten iileş ţ ţ ţ bunicului ei, a a c ş ă Saunière îl alesese pe Robert Langdon pentru a-i fi îndrum tor. i pentru a-i face educa ia în domeniu.ă Ş ţ Din nefericire pentru american, în noaptea asta devenise cu mult mai mult decât un simplu îndrum tor; era inta vie a luiă ţ Bezu Fache... i a unor for e nev zute care inten ionau s pun st pânire pe Sfântul Graal.ş ţ ă ţ ă ă ă

" i m car de-a ti ce e acest Graal!"Ş ă şşPentru o clip , se întreba dac merita s - i ri te via a ca s afle.ă ă ă ş ş ţ ă

Din nou la volan, Langdon era mul umit de mersulţ lin al furgonetei.– tii cum putem ajunge la Versailles?ŞSophie se întoarse spre el:– Vrei s admiri priveli tea?ă ş– Nu, am un plan. Un istoric al religiilor pe care-l cunosc locuie te în apropiere de Versailles. Nu-mi amintesc exactş

unde, îns puă tem c uta. Am fost la el acas de câteva ori. Îl cheam Leigh Teabing i a f cut parte din British Royal ă ă ă ş ă Society.

78

– Iar acum locuie te în Paris?ş– Graalul e pasiunea lui de-o via . Acum cincisprezece ani, când au ap rut primele zvonuri despre cheia de bolt , s-aţă ă ă

mutat în Fran a pentru a c uta Graalul în bisericile de aici. A scris câteva c r i despre Graal i despre cheia de bolt i mţ ă ă ţ ş ă ş ă gândesc c ne-ar putea ajuta s afl m cum s deschidem criptex-ul i ce s facem cu el mai departe.ă ă ă ă ş ă

– Dar, ai încredere în el?– Încredere pentru ce? C nu va fura informa ia din criptex?ă ţ– i c nu ne va preda poli iei.Ş ă ţ– N-am de gând s -i spun c suntem c uta i de poli ie. Sper c ne va primi la el pân ce vom dezlega tot misterul sta.ă ă ă ţ ţ ă ă ă– Robert, te-ai gândit c fiecare post de televiziune din Fran a se preg te te, probabil, s difuzeze fotografiile noastre?ă ţ ă ş ă

Bezu Fache tie totdeauna s folosesc presa în avantajul s u. Ne va fi imposiş ă ă ă bil s facem o singur mi care f r a fiă ă ş ă ă recunoscu i.ţ

"Grozav!" exclam Langdon în sinea lui. "Debutul meu la teleă viziunea francez va avea loc la emisiunea «Urm rireă ă general »." Cel pu in, Jonas Faukman va fi mul umit; ori de câte ori Langdon intra în aten ia presei, vânz rile c r ilor luiă ţ ţ ţ ă ă ţ cre teau ame itor.ş ţ

– i omul sta i-e prieten suficient de bun? insist Ş ă ţ ăSophie.Profesorul se îndoia c Leigh Teabing era genul care s stea în fa a televizorului la o or atât de târzie din noapte, dară ă ţ ă

trebuia luat în considera ie i acest aspect. Instinctul îi spunea c poate avea încredere deplin în el. inând seama deţ ş ă ă Ţ circumstan e, Teabing se va da probabil peste cap ca s -i ajute. Pe lâng faptul c -i r m sese îndatorat, pasiunea lui eraţ ă ă ă ă ă c utarea Graalului, iar ă Sophie sus inea c bunicul ei fusese Marele Maestru al St re iei din Sion! La auzul unei asemeneaţ ă ă ţ ve ti, Teabing ar fi în stare de orice pentru a le da o mân de ajutor.ş ă

– Leigh ne-ar putea fi un aliat pre ios, spuse Langdon.ţ"Depinde cât de mult îi vom spune din ceea ce tim."ş– Fache va pune, probabil, o recompens pe capul nostru.ăProfesorul izbucni în râs:– Crede-m , Sophie, banii sunt ultimul lucru de care tipul sta are nevoie.ă ăLeigh Teabing era aproape la fel de bogat ca unul dintre acele m runte principate europene. Descendent al primuluiă

Duce de Lancaster, î i ob inuse averea în modul clasic: o mo tenise. Domeniul s u de la marginea Parisului includea un palatş ţ ş ă din secolul al XVII-lea i dou lacuri.ş ă

Langdon îl întâlnise pentru prima dat cu câ iva ani în urm , prin intermediul lui British Broadcasting Corporation.ă ţ ă Teabing propusese re elei de televiziune un documentar istoric care s prezinte istoria exploziv a Sfântului Graal pe în elesulţ ă ă ţ publicului larg. Produc torii de la BBC se ar taser interesa i de premisele, studiile i referin ele sale, dar consideraser că ă ă ţ ş ţ ă ă întregul concept era atât de ocant i de greu de digerat, încât ar fi riscat s discrediteze reputa ia impecabil a re elei. Laş ş ă ţ ă ţ sugestia lui Teabing, hot râser s solicite opiniile a trei reputa i istorici din trei ri diferite, i ace tia confirmaser , prin proă ă ă ţ ţă ş ş ă -priile lor cercet ri, ideile britanicului cu privire la Sfântul Graal.ă

Langdon fusese unul dintre cei trei.BBC îl invitase la re edin a din Paris a lui Teabing, pentru film ri. În salonul luxos al castelului, în fa a camerelor deş ţ ă ţ

filmat, Langdon î i dezv luise scepticismul cu care privise ini ial secretul Graalului, relatând apoi cum, în urma anilorş ă ţ îndelunga i de cercet ri, ajunsese la concluzia c povestea era, totu i, real . În final, prezenţ ă ă ş ă tase rezultatul propriilor sale studii – o serie de conexiuni simbolistice care coroborau afirma iile controversate ale lui Teabing.ţ

În ciuda probelor documentate i personalit ilor marcante reş ăţ unite, emisiunea agitase atât de tare spiritele tradi ionalismului creţ ştin, încât declan ase un veritabil val de ostilitate. În Statele Unite nu fusese difuzat , dar repercusiunileş ă ajunseser i pe cel lalt mal al Atlanticului. La scurt timp dup aceea, Langdon primise o carte po tal de la un vechi prieten,ăş ă ă ş ă episcopul catolic de Philadelphia. Mesajul con inea doar trei cuvinte: "ţ Ei tu, Robert!"

– Robert, insist Sophie, e ti ă ş sigur c putem avea încredere în omul sta?ă ă– Absolut. Suntem colegi, nu are nevoie de bani i tiu c disş ş ă pre uie te autorit ile franceze. Guvernul francez îiţ ş ăţ

percepe impozite uria e fiindc a cump rat o proprietate de interes istoric. Nu va fi câtu i de pu in dornic s coopereze cuş ă ă ş ţ ă Fache.

Dup un moment de t cere, timp în care scruta panglica de asfalt din fa a ma inii, ă ă ţ ş Sophie îl întreb :ă– Dac mergem la el, cât de mult vrei s -i spunem?ă ă– Crede-m , îi r spunse el cu senin tate, Leigh Teabing tie despre ă ă ă ş Le Prieuré de Sion i despre Sfântul Graal maiş

multe decât oricine altcineva.– Mai multe decât bunicul meu?– M refeream la cei din afara ei.ă– Dar de unde tii c Teabing nu este membru al Ordinului?ş ă– Fiindc i-a petrecut întreaga via încercând s fac public adev rul despre Sfântul Graal; or, confreria nu vrea decâtăş ţă ă ă ă

s p streze în continuare acest secret.ă ă– Mi se pare c acesta este un conflict de interese.ăProfesorului nu-i era greu s -i în eleag îngrijorarea. ă ţ ă Saunière îi d duse ei criptex-ul i, cu toate c nu tia ce con ineă ş ă ş ţ

sau cum ar trebui s procedeze cu el, ă Sophie ezita s implice o persoan complet necunoscut . i, inând seama deă ă ă Ş ţ informa iile care s-ar putea afla în untru, probabil c avea dreptate.ţ ă ă

– Nu trebuie s -i spunem lui Teabing de la bun început despre cheia de bolt . Putem, eventual, s nu-i spunem deloc.ă ă ă Dar vom g si în casa lui un loc în care s ne ascundem i s ne gândim în lini te, iar – cine tie – poate c vorbind cu el, î iă ă ş ă ş ş ă ţ vei da seama de ce bunicul t u i-a dat criptex-ul ie.ă ţ ţ

– Nou , ă îi reaminti Sophie.Mândru de aceast includere, profesorul se întreb din nou ce anume îl determinase pe ă ă Saunière s apeleze la el.ă– tii m car aproximativ unde locuie te domnul Teabing?Ş ă ş– Domeniul lui se nume te ş Château Villette.

79

Sophie se r suci spre el cu o privire uluit :ă ă– Château Villete?!– Exact.– Interesan i prieteni ai !ţ– Cuno ti proprietatea?ş– Am trecut pe acolo. Este în regiunea castelelor, cam la dou zeci de minute de aici.ă– Atât de departe?– Da, îns astfel vei avea timp s -mi poveste ti ce anume este ă ă ş cu adev rat ă Sfântul Graal.Langdon se gândi o clip , apoi r spunse:ă ă– Î i voi spune când vom ajunge la Teabing acas . El este speţ ă cializat în alte aspecte ale legendei decât cele pe care le

cunosc eu, astfel c doar a a î i vei putea face o imagine complet . În plus, ad ug profesorul surâzând, Graalul este pasiuneaă ş ţ ă ă ă vie ii lui; ascultându-l pe Leigh Teabing vorbind despre Sfântul Graal va fi ca i cum Einstein însu i i-ar explica teoriaţ ş ş ţ relativit ii.ăţ

– Bine, s sper m c pe Leigh nu-l deranjeaz oaspe ii nocturni.ă ă ă ă ţ– De fapt, este sir Leigh. Omul e o adev rat figur ! A fost înnoă ă ă bilat de regin cu câ iva ani în urm , dup ce a scris oă ţ ă ă

ampl istorie a Casei de York.ăSophie îl privi cu ochi mari, neîncrez tori:ă– Glume ti, nu? Vrei sa spui c vom vizita un ş ă cavaler?Langdon surâse u or.ş– Suntem în c utarea Graalului, ă Sophie. Cine ar fi mai potrivit s ne ajute, dac nu un cavaler?ă ă

52

Cele 35 de hectare ale domeniului Château Villette se afl aproape de Versailles, la dou zeci i cinci de minute distană ă ş ţă de Paris. Proiectat ă de François Mansart în 1668 pentru contele d'Aufflay, aceasta este una dintre cele mai importante re edin e istorice din regiunea parizian . Împreun cu cele dou lacuri i cu gr dinile concepute ş ţ ă ă ă ş ă de Le Nôtre, este, mai degrab , un castel decât un conac obi nuit, cunoscut sub numele de alint ă ş La Petite Versailles.

Langdon frân brusc la cap tul aleii de acces, lung de peste un kilometru i jum tate. Dincolo de poarta impun toare,ă ă ă ş ă ă cl direa se profila în dep rtare, înconjurat de o peluz întins . Pancarta de la poart era scris în limba englez :ă ă ă ă ă ă ă ă "PROPRIETATE PARTICULARĂ! TRECEREA INTERZISĂ!"

Parc pentru a- i proclama sus i tare originea britanic , pe lâng inscrip iile în englez , Teabing instalase interfonul deă ş ş ă ă ţ ă la poarta pe partea dreapt ă a drumului – acolo unde, în orice ar european cu excep ia Marii Britanii, este loculţ ă ă ţ pasagerului.

Sophie privi dispozitivul i se strâmb nedumerit :ş ă ă– i dac cineva vine singur în ma in , f r nimeni pe scaunul din dreapta?Ş ă ş ă ă ă– Nu întreba!Langdon discutase deja problema cu sir Leigh i-i explic lui ş ă Sophie c ă omul prefera ca lucrurile s fie exact ca la elă

acas .ă– Robert, mai bine vorbe te tu, îi ceru ea, în timp ce cobora geaş mul portierei.Profesorul se întinse prin fa a ei pentru a ap sa pe butonul de apel al interfonului i o und de parfum îl înv lui. Dându-ţ ă ş ă ă

i seama abia acum cât de aproape erau unul de altul, Langdon râmase a a, aplecat într-o pozi ie nu tocmai comod , în vremş ş ţ ă e ce în aparat se auzi soneria unui telefon.

Într-un târziu, interfonul pârâi i o voce iritat , cu accent francez, îi r spunse:ş ă ă– Château Villette. Cine-i acolo?– Sunt Robert Langdon, r spunse profesorul, aplecat peste geă nunchii lui Sophie. Sunt un prieten al lui sir Leigh

Teabing. Am nevoie de ajutorul s u!ă– St pânul meu doarme. i la fel încercam s fac i eu. Ce treab ave i cu domnia sa?ă Ş ă ş ă ţ– Este o problem personal . Una de mare interes pentru dumnealui.ă ă– În acest caz, sunt sigur c va fi încântat s v primeasc mâine diminea .ă ă ă ă ţăLangdon î i schimb u or pozi ia incomod :ş ă ş ţ ă– Este vorba despre o problem important !ă ă– La fel este i somnul domniei sale. Dac -i sunte i prieten, ti i c are o s n tate precar !ş ă ţ ş ţ ă ă ă ăSir Leigh Teabing fusese bolnav de poliomielit în copil rie i de atunci purta proteze metalice la picioare i mergea înă ă ş ş

cârje, dar la ultima sa vizit omul fusese atât de energic i de plin de via , încât abia dac i se observa infirmitatea.ă ş ţă ă– Am s v rog s fi i amabil i s -i comunica i c am descopeă ă ă ţ ş ă ţ ă rit noi informa ii despre Graal. Informa ii care nu suportţ ţ ă

amânare pân diminea .ă ţăUrm o lung pauz . Langdon i ă ă ă ş Sophie a teptar cu r bdare, f r a opri motorul furgonetei.ş ă ă ă ăDup un minut încheiat, un alt glas se auzi la interfon:ă– Bunul meu prieten, îmi vine s cred c ai uitat s - i potrive ti ceasul dup ora Europei!ă ă ă ţ ş ăVocea era proasp t i vesel .ăăş ăLangdon râse, recunoscând accentul britanic:– Leigh, te rog s m scuzi fiindc te-am trezit la o or atât de nepotrivit .ă ă ă ă ă– Servitorul meu îmi spune nu doar c te afli în Paris, dar i c i-ai pomenit ceva despre Graal.ă ş ă– Mi-am închipuit c asta te va ridica repede din pat.ă– i a a s-a i întâmplat!Ş ş ş

80

– Ce zici, deschizi poarta pentru un vechi prieten?– Cei afla i în c utarea adev rului sunt mai mult decât prieteni. Sunt fra i!ţ ă ă ţLangdon f cu o grimas c tre ă ă ă Sophie, obi nuit cu predilec ia lui Teabing pentru efectele teatrale.ş ţ– Fire te c voi deschide poarta, dar mai întâi trebuie s m asiş ă ă ă gur c în inima ta s l luie te adev rul. Un test ală ăăş ş ă

onestit ii tale. Îmi vei r spunde la trei întreb ri.ăţ ă ăLangdon oft i-i opti ăş ş lui Sophie:– Ai r bdare. A a cum i-am spus, tipul e o figur !ă ş ţ ă– Iat prima întrebare, declara Teabing pe un ton r sun tor. Ce dore ti s î i servesc, ceai sau cafea?ă ă ă ş ă ţProfesorul cunoştea bine sentimentele britanicului pentru fenomenul american al cafelei.– Ceai. Earl Grey.– Excelent! A doua întrebare. Lapte ori zah r?ăLangdon ezit .ă– Lapte, opti ş Sophie la urechea lui. Cred c englezii prefer ceaiul cu lapte.ă ă– Lapte, r spunse el.ăT cere.ă– Zah r?ăAceea i t cere.ş ă"Stai!" Profesorul î i aminti b utura u or am ruie ce-i fusese servit la ultima lui vizit aici i î i d du seama c i seş ă ş ă ă ă ş ş ă ă

pusese o întrebare cu pist fals .ă ă– L mâie! ă Earl Grey cu l mâie!ă– Într-adev r, se auzi de aceast dat vocea amuzat a lui Teabing. i, în final, trebuie s - i adresez cea mai dificilă ă ă ă Ş ă ţ ă

întrebare.Dup o scurt pauz , britanicul relu pe un ton solemn:ă ă ă ă– În ce an a învins ultima dat un canotor de la Harvard pe unul de la Oxford la Henley?ăLangdon habar nu avea, dar nu- i putea închipui decât un singur motiv pentru care Teabing l-ar întreba a a ceva:ş ş– Sunt sigur c n-a existat niciodat o asemenea n zbâtie.ă ă ăLâng geamul furgonetei, încuietoarea por ii începu s bâzâie.ă ţ ă– Inima i-e sincer , prietene! Po i intra!ţ ă ţ

53

– Domnule Vernet!Responsabilul de noapte al B ncii Zürich era bucuros s aud vocea pre edintelui în receptor.ă ă ă ş– Unde a i ţ disparut, domnule? Poli ia este aici i toat lumea v a teapt !ţ ş ă ă ş ă– Am o mic problem , îi r spunse Vernet foarte tuă ă ă lburat. Am nevoie imediat de ajutorul dumitale."Ai cu mult mai mult decât o mic problem ", coment responă ă ă sabilul în sinea sa. Poli ia înconjurase banca i amenin aţ ş ţ

c însu i c pitanul DCPJ avea s vin cu mandatul pe care banca îl solicitase.ă ş ă ă ă– Cu ce vă pot ajuta, domnule?– Furgoneta blindat num rul trei. Trebuie s-o g sesc.ă ă ăDerutat, responsabilul î i verific lista de program ri.ş ă ă– Este aici. Jos, la rampa de înc rcare.ă– P i, nu este. Ma ina a fost furat de doi indivizi urm ri i de poli ie.ă ş ă ă ţ ţ– Poftim? i cum au ie it de aici?Ş ş – Nu pot intra în detalii la telefon, dar avem de-a face cu o situa ie ce se poate dovedi extrem de nefericit pentruţ ă

banc .ă– Ce dori i s fac eu, domnule?ţ ă– S activezi transmi torul de urgen al furgonetei.ă ţă ţăPrivirea responsabilului se îndrept spre panoul de control LoJack montat pe perete. La fel ca majoritatea vehiculeloră

blindate, toate furgonetele b ncii erau echipate cu un sistem de localizare prin radio, care putea fi ac ionat direct de la sediu.ă ţ Responsabilul de noapte folosise sistemul o singur dat , dup o deturnare, i func ionase perfect, localizând furgoneta iă ă ă ş ţ ş transmi ându-i automat coordonatele c tre autorit i. În noaptea aceasta îns , responsabilul avea impresia c pre edinteleţ ă ăţ ă ă ş prefer un plus de discre ie i de pruden .ă ţ ş ţă

– Domnule, v da i seama c , dac activez sistemul LoJack, transă ţ ă ă mi torul va da imediat de tire autorit ilor c avem oţă ş ăţ ă problem .ă

Vernet r mase t cut timp de câteva secunde:ă ă– Da, tiu. D -i drumul, totu i. Furgoneta num rul trei. A tept la telefon. Am nevoie de loca ia exact a ma inii în clipaş ă ş ă ş ţ ă ş

în care o ob ii.ţ– Imediat, domnule.Treizeci de secunde mai târziu, la patruzeci de kilometri dep rtare, ascuns în burta furgonetei blindate, un mică

transmi tor prinse via .ţă ţă

54

81

În vreme ce furgoneta înainta pe aleea m rginit de plopi, spre casa ă ă lui Teabing, Sophie sim ea deja cum trupul i seţ relaxeaz . Era u urat c ie iser de pe drumul principal i, dac se gândea bine, cuno tea pu ine locuri în care s poat fi maiă ş ă ă ş ă ş ă ş ţ ă ă în siguran decât în acest domeniu privat, de inut de un str in cu o fire deschis .ţă ţ ă ă

Aleea schi o curb larg i, imediat dup ea, spre dreapta se ivi ţă ă ă ş ă Château Villette. Înalt de trei etaje i lung de celă ş ă pu in aizeci de metri, cl direa din piatr cenu ie era iluminat de spoturi exterioare. Fa ada aspr contrasta puternic cuţ ş ă ă ş ă ţ ă gr dinile perfect îngrijite i cu iazul argintiu.ă ş

În interiorul ei, luminile se aprinser .ăÎn loc s opreasc în fa a intr rii principale, Langdon duse ma ina într-o parcare ascuns vederii de vegeta ia bogat .ă ă ţ ă ş ă ţ ă– A a nu risc m s fim v zu i de pe osea. Sau s -i d m lui Leigh motive s întrebe de ce c l torim într-o furgonetş ă ă ă ţ ş ă ă ă ăă ă

blindat .ăSophie încuviin :ţă– i ce facem cu criptex-ul? Nu cred c ar trebui s -l l s m aici, dar, dac Leigh îl vede, în mod cert va voi s tie ce e.Ş ă ă ă ă ă ăş– Fii f r grij , îi r spunse Langdon, coborând din ma in .ă ă ă ă ş ăÎ i scoase sacoul, înveli caseta în el i strânse pachetul la piept, ca pe un copil.ş şSophie îi arunc o privire ciudat .ă ă– Cât subtilitate!ă– Teabing nu deschide niciodat el însu i; prefer s - i fac o intrare teatral . Voi g si eu un loc în care s -l ascundă ş ă ă ş ă ă ă ă

înainte de apari ia lui. De fapt, ad ug Langdon dup o pauz , poate c ar fi bine s ţ ă ă ă ă ă ă te previn: sir Leigh Teabing are un simţ al umorului pe care multe persoane îl g sesc pu intel cam... bizar.ă ţ

Sophie se îndoia c mai putea s existe ceva care s i se par ciuă ă ă ă dat în noaptea asta.Aleea ce ducea spre intrarea principal era din pietre care fuseser lefuite bucat cu bucat . În cap tul ei, se afla o uă ăş ă ă ă şă

din lemn sculptat de stejar combinat cu cire , cu un cioc nel de alam de m rimea unui grepfrut. Înainte ca ş ă ă ă Sophie s apuceă s bat la u , aceasta se deschise larg.ă ă şă

În fa a lor ap ru un majordom elegant i pus la punct, care apaţ ă ş rent mai avea de f cut un ultim retu la inuta pe careă ş ţ tocmai o îmbr case. P rea în jur de cincizeci de ani, cu tr s turi rafinate i o expresie auster ce ar ta clar c prezen aă ă ă ă ş ă ă ă ţ oaspe ilor la o asemenea or nu i se p rea câtu i de pu in amuzant .ţ ă ă ş ţ ă

– Sir Leigh va coborî imediat, declar el într-o englez cu puternic accent francez. Momentan se îmbrac . Totdeaunaă ă ă prefer s - i întâmpine oaspe ii purtând ceva mai mult decât o c ma de noapte. Pot s v iau haina? se interes el,ă ă ş ţ ă şă ă ă ă încruntându-se la pachetul din bra ele lui Langdon.ţ

– Mul umesc, m simt bine a a.ţ ă ş– Desigur. Pe aici, v rog!ăMajordomul îi conduse prin holul luxos de marmur într-un salon elegant mobilat, iluminat difuz de l mpi victoriene.ă ă

Aerul avea un parfum antic, oarecum princiar – un amestec de tutun de pip , frunze de ceai, sherry i izul de lut al conaceloră ş vechi din piatr . Pe zidul din fundul înc perii, între dou seturi lucitoare de c m i de zale, se l f ia un emineu suficient deă ă ă ă ăş ă ă ş mare pentru a frige un bou întreg în el. Apropiindu-se de el, majordomul îngenunche i aprinse un chibrit deasupra bu tenilorş ş de stejar i deasupra vreasş curilor a ezate acolo dinainte. Un foc viu prinse imediat via .ş ţă

Omul se ridic , îndreptându- i jacheta:ă ş– St pânul dore te s v sim i i ca la dumneavoastr acas .ă ş ă ă ţ ţ ă ăCu aceste cuvinte, ie i din salon, l sându-i singuri.ş ăSophie se întreb pe care dintre piesele de moblier vechi de lâng emineu se putea a eza – pe divanul în stilă ă ş ş

renascentist acoperit cu plu , pe balansoarul rustic ori pe unul dintre cele dou taburete de piatr ce p reau aduse din vreoş ă ă ă biseric bizantin .ă ă

Langdon desp turi sacoul, scoase caseta din lemn i o ascunse sub divanul de plu , împingând-o adânc, s nu se vad .ă ş ş ă ă Apoi î i scuş tur haina, o îmbr c , îi netezi reverele i zâmbi satisf cut, a ezându-se exact deasupra comorii ascunsă ă ă ş ă ş e.

"A adar se poate sta pe divan", î i spuse ş ş Sophie i se a ez lâng el.ş ş ă ăPrivind fl c rile din emineu, înv luit în c ldura lor pl cuta, îi trecu prin minte c bunicului ei i-ar fi pl cut această ă ş ă ă ă ă ă ă ă

înc pere. Lamă briurile din lemn întunecat erau decorate cu tablouri ale clasicilor, printre care Sophie recunoscu un Poussin – al doilea pictor preferat al lui Jacques Saunière. Pe poli a de deasupra c minului, un bust de alabastru al zei ei Isis dominaţ ă ţ salonul.

Dedesubt, printre fl c ri, dou garguie de piatr serveau drept pirosă ă ă ă trii, cu gurile c scate amenin tor. Totdeauna îiă ţă fusese fric de garguie când era mic ... pân când bunicul îi alungase aceast spaim urcând cu ea pe acoperi ul catedraleiă ă ă ă ă ş Notre-Dame în timpul unei ploi toren iale.ţ

– Prin es , uit -te la creaturile astea n tânge, o îndemnase el ar tându-i garguiele prin care apa de ploaie se scurgeaţ ă ă ă ă vijelios. Auzi zgomotul acela caraghios pe care-l fac gâturile lor?

Sophie înclinase din cap i zâmbise amuzat de sunetul gâlgâit al apei prin gurile deschise.ş ă– Fac gargar , îi explicase bunicul. ă Gargariser! De acolo le vine i numele acesta aiurit, "garguie".şDe atunci, nu-i mai fusese niciodat fric de ele.ă ăAmintirile îi aduser cu ele o umbr de triste e i cruda realitate a mor ii bunicului o cople ise iar i. ă ă ţ ş ţ ş ăş Grand-père nu

mai este. Gândul îi zbur la criptex-ul de sub divan i se întreba dac Leigh Teabing va ti cum s -l deschid . Sau dac e bineă ş ă ş ă ă ă s -i pomeneasc despre el. Cu ultimele sale cuvinte, bunicul îi ceruse s -l g seasc pe Robert Langdon, dar nu îi pomeniseă ă ă ă ă nimic despre implicarea vreunei alte persoane. "Dar trebuia s ne ascundem undeva!" î i spuse ea, hot rât s aib încredereă ş ă ă ă ă în judecata americanului.

– Sir Robert! r sun o voce undeva, în spatele lor. V d c te înso e te o domni !ă ă ă ă ţ ş ţăLangdon se ridic . ă Sophie îi urm exemplul. Glasul se auzise din cap tul unei sc ri în form de spiral , ce urca spreă ă ă ă ă

penumbra etajului. Pe ultimele trepte, o siluet se z rea neclar .ă ă ă– Bun seara, salut Langdon. ă ă Sir Leigh, d -mi voie s i-o prezint pe ă ăţ Sophie Neveu.– Sunt onorat.

82

Teabing coborî spre lumina, treapt cu treapt , protezele metalice i cârjele de care se ajuta devenind vizibile.ă ă ş– V mul umesc c ne-a i primit, spuse ă ţ ă ţ Sophie. Îmi dau seama c ora este foarte târzie.ă– E atât de târzie, draga mea, încât este prea devreme, râse el. Vous n'êtes pas américaine?– Parisienne.– Dar vorbi i o englez superb .ţ ă ă– Mul umesc. Am studiat la Royal Holloway.ţ– Ah, a a se explic ! Robert v-a spus, poate, c eu am f cut coala undeva în apropiere, la Oxford.ş ă ă ă şApoi, fixându-l pe Langdon cu un surâs pozna , ad ug :ş ă ă– Fire te, mi-am depus actele i la Harvard, pentru mai mult siguran .ş ş ă ţăGazda lor ajunse, în sfâr it, la cap tul treptelor. ş ă Sophie î i spuse c nu avea deloc o înf i are mai aristocratic decât ş ă ăţş ă Sir

Elton John, de pild . Rotunjor i rumen la fa , sir Leigh Teabing avea un smoc de p r ro u, sârmos i ochi joviali, deă ş ţă ă ş ş culoarea alunei, care str luceau de via . Purta pantaloni cu pense i o c ma de m tase pe sub haina sco ian . În ciudaă ţă ş ă şă ă ţ ă protezelor de aluminiu în care-i erau prinse picioarele, omul avea un aer demn i o siguran de sine ce p reau mai degrabş ţă ă ă rodul mo tenirii, iar nu al unui efort con tient.ş ş

Ajuns în fa a lui Langdon, îi întinse cu hot râre mâna:ţ ă– Robert, ai mai sl bit!ă– Iar tu ai mai pus ceva!Britanicul râse din toat inima, b tându-se cu palma pe burta rotunjoar :ă ă ă– Touché! Singurele pl ceri trupe ti care mi-au mai r mas par a fi cele culinare.ă ş ăApoi, întorcându-se spre Sophie, îi lu delicat mâna în palma lui, î i plec u or fruntea deasupra ei i privi discret înă ş ă ş ş

l turi:ă– M'lady!Sophie îl str fulger pe Langdon cu privirea, ne tiind dac nu cumva se întorseser cu câteva secole în urm sau dacă ă ş ă ă ă ă

nu intraser într-o cas de sminti i.ă ă ţMajordomul î i f cu apari ia în salon, ducând un serviciu de ceai pe care îl a ez pe o m su a în fa a c minului.ş ă ţ ş ă ă ţ ţ ă– El este Rémy Legaludec, îl prezent Teabing, slujitorul meu.ăValetul înclin eap n din cap i disp ru iar i.ăţ ă ş ă ăş– Rémy este Lyonnais, opti st pânul casei, de parc ar fi vorbit despre o boal ru inoas . Dar tie s g teasc ni teş ă ă ă ş ă ş ă ă ă ş

sosuri excep ionale.ţLangdon surâse amuzat:– A fi crezut c - i vei aduce personal britanic.ş ă ţ– Pentru numele Cerului, nu! Nu i-a dori nim nui un buc tar englez – decât, poate, agen ilor fiscali francezi.ş ă ă ţ

Pardonnez-moi, mademoiselle Neveu. V rog s fi i convins c dezgustul meu pentru frană ă ţ ă ă cezi se refer doar la politic i laă ăş fotbal. Guvernul dumitale îmi fur banii, iar na ionala francez de fotbal a umilit-o recent pe a noastr .ă ţ ă ă

Sophie îi surâse delicat.Teabing o studie câteva clipe i apoi se întoarse spre Langdon:ş– S-a întâmplat ceva! Amândoi p re i frân i!ă ţ ţ– Ei bine, am avut o noapte interesant , Leigh!ă– Nu m îndoiesc. Veni i la u a mea neanun a i, în miez de noapte, zicând ceva despre Graal. Spune-mi: chiar esteă ţ ş ţ ţ

vorba despre Graal sau I-ai men ionat numai fiindc tiai c e singurul subiect care m va ridica din pat în toiul nop ii?ţ ăş ă ă ţ"Câte pu in din ambele", î i spuse ţ ş Sophie, amintindu- i de criptex-ul ascuns sub divan.ş– Leigh, r spunse Langdon, am vrea s ă ăvorbim cu tine despre Le Prieuré de Sion.Sprâncenele stufoase ale britanicului se arcuir brusc:ă– P str torii! Vas zic într-adev r este vorba despre Graal! i spuneai c ai venit cu informa ii? Ceva nou, Robert?ă ă ă ă ă Ş ă ţ– Poate c da. Nu suntem foarte siguri. Probabil c ne vom da seaă ă ma ceva mai bine dup ce vom afla, mai întâi, uneleă

lucruri de la tine.Teabing î i agit degetul ar t tor în fa a lui.ş ă ăă ţ– Americanul, pi icher ca-ntotdeauna! A a deci, un joc de-a ş ş qui pro quo. Foarte bine! V stau la dispozi ie. Ce dori i să ţ ţ ă

v spun?ăLangdon oft adânc:ă– Sper c vei fi atât de amabil încât s -i explici domni oarei Neveu adev rata natur a Sfântului Graal.ă ă ş ă ăTeabing f cu ochii mari:ă– Adic ea ă nu tie?!şProfesorul cl tin din cap.ă ăZâmbetul care se întinse pe figura britanicului era aproape obscen:– Robert, mi-ai adus o virgin ?ăLangdon se întoarse spre Sophie i-i f cu semn cu ochiul:ş ă– "Virgin" este termenul pe care entuzia tii îl folosesc pentru to i cei care n-au auzit niciodat adev rata poveste aş ţ ă ă

Graalului.Teabing îl întrerupse, ner bd tor:ă ă– Spune-mi, draga mea, cât anume tii deja?şSophie îi relat pe scurt tot ce-i explicase Langdon mai devreme – ă Le Prieuré de Sion, Cavalerii Templieri,

documentele Sangreal i Sfântul Graal, despre care mul i sus ineau c n-ar fi un potir... ci altceş ţ ţ ă va, mult mai puternic.– Atâta tot?! sir Leigh îi arunc profesorului o privire indignat : Robert, te credeam un gentleman! Ai lipsit-o tocmaiă ă

de orgasm!– tiu, dar m-am gândit c împreun am putea...Ş ă ăDar se opri, realizând probabil c metafora mersese pu in cam prea departe.ă ţ

83

Britanicul o înv luise deja pe ă Sophie în privirea lui scânteietoare:– E ti o virgin a Graalului, draga mea! i, crede-m , prima experien nu se uit niciodat !ş ă Ş ă ţă ă ă

55

A ezat pe divan al turi de Langdon, ş ă ă Sophie sorbea din ceai i mânca o pl cint , bucurându-se de efectele lor bineş ă ă venite. Sir Leigh Teabing deborda de atâta entuziasm, p ind cu greutate în sus i-n jos prin fa a c minului.ăş ş ţ ă

– Sfântul Graal, începu el pe un ton declamator. Cei mai mul i oameni m întreab doar unde e. Mi-e team c laţ ă ă ă ă aceasta întrebare nu voi putea r spunde niciodat .ă ă

Apoi, r sucindu-se brusc, îl privi drept în ochi:ă– Oricum... mult mai interesant mi se pare o alt întrebare: ce anume este Sfântul Graal?ă ăSophie aproape c sim ea valul de entuziasm academic ce-i cuprinsese pe cei doi b rba i de lâng ea.ă ţ ă ţ ă– Pentru a în elege pe deplin ce este Graalul, continu Teabing, trebuie mai întâi s în elegem Biblia. Cât de bineţ ă ă ţ

cuno ti Noul Testament?şSophie ridic din umeri:ă– Nu prea îl cunosc. Am fost crescut de un om care îl venera pe Leonardo da Vinci.ăSir Leigh afi o expresie mirat i încântat deopotriv :şă ăş ă ă– Un suflet iluminat! Superb! Atunci trebuie s tii c Leonardo a fost unul dintre p str torii secretului care se refereaă ş ă ă ă

la Sfântul Graal. i c a ascuns tot soiul de indicii în operele sale.Ş ă– Robert mi-a spus deja asta, da.– i ce credea da Vinci despre Noul Testament?Ş– Nu tiu.şTeabing f cu un semn spre biblioteca din peretele opus:ă– Robert, fii amabil! Pe raftul de jos. La Storia di Leonardo.Langdon se ridic , se apropie de bibliotec i scoase volumul indicat, pe care-l aduse i-l a ez pe mas , între ei.ă ă ş ş ş ă ă

Întorcând cartea cu fa a spre ţ Sophie, Teabing o deschise i-i ar t o serie de citate de pe coperta a treia.ş ăă– Din însemn rile lui da Vinci despre polemici i specula ii, îi spuse, indicând un anumit citat. Cred c i se va p reaă ş ţ ă ţ ă

relevant pentru discu ia noastr .ţ ăSophie citi:

"Mul i au f cut nego cu iluzii i false minuni, am gind mul imile n tânge."ţ ă ţ ş ă ţ ăLEONARDO DA VINCI

– Uite i un alt citat:ş

"Oarba ignoran ne în eal . O! Bie i muritori, ţă ş ă ţ deschide i ochii bine!"ţLEONARDO DA VINCI

Sophie sim i un fior.ţ– Da Vinci se refera aici la Biblie?Teabing încuviin printr-o mi care a capului:ţă ş– Opiniile lui cu privire la Biblie au o leg tura direct cu Sfântul Graal. De fapt, da Vinci a i pictat Graalul; i-l voiă ă ş ţ

ar ta imediat, dar, mai întâi, trebuie s vorbim despre Biblie. i, ad ug el surâzând, tot ce trebuie s tii despre Biblie poateă ă Ş ă ă ăş fi rezumat în cele câteva cuvinte ale doctorului Martyn Percy: "Biblia nu a venit prin fax direct din rai".

– Poftim?– Biblia este un produs al omului, draga mea! Nu a c zut ca prin minune din cer! Omul a creat-o, ca pe o consemnareă

istoric a unor vremuri tulburi, i a evoluat apoi în urma nenum ratelor traduceri, ad ugiri i revizuiri. N-a existat i înc nuă ş ă ă ş ş ă exista o versiune final a Bibliei.ă

– În eleg.ţ– Iisus Hristos a fost un personaj istoric de o for extraordinar , poate cel mai enigmatic i mai charismatic lider peţă ă ş

care l-a cunoscut omenirea în toate timpurile. Mesia vestit de profe i, Iisus a r sturnat regi, a inspirat mul imi i a fondat oţ ă ţ ş nou filozofie de via . Ca urma al regilor Solomon i David, era îndrept it la titlul de împ rat al evreilor. Fire te,ă ţă ş ş ăţ ă ş evenimentele de pe parcursul vie ii sale au fost consemnate de o sumedenie de adep i din toat regiunea.ţ ţ ă

Teabing se întrerupse o clip pentru a sorbi câteva înghi ituri de ceai, apoi a ez cana pe poli a emineului i relu :ă ţ ş ă ţ ş ş ă– Mai bine de optzeci de evanghelii au fost scrise, i totu i numai câteva dintre ele – printre care cele ale lui Luca,ş ş

Marcu, Matei i Ioan – au fost incluse în Noul Testament.ş– Cine a ales care anume vor fi incluse?– Aha! izbucni britanicul, entuziasmat. Ironia fundamental a cre tinismului! Biblia, a a cum o cunoa tem noi ast zi, aă ş ş ş ă

fost alc tuit de împ ratul roman ă ă ă p gân ă Constantin cel Mare.– Constantin – din câte tiam eu – a fost cre tin! observ ş ş ăSophie.– Câtu i de pu in! Toat via a a fost un necredincios, fiind botezat doar pe patul de moarte, când era prea sl bit ca sş ţ ă ţ ă ă

mai protesteze. Pe vremea lui, religia oficial în Roma era venerarea Soarelui – ă Sol Invictus, adic "Soarele Invincibil" – iă ş Constantin era marele ei preot. Din nefericire pentru el, capitala imperiului c zuse prad unor tulbur ri religioase din ce în ceă ă ă mai accentuate. La trei secole de la r stignirea lui Iisus, num rul celor care credeau în el crescuse exponen ial. Între cre tini iă ă ţ ş ş p gâni izbucneau conă flicte care, cu timpul, au c p tat propor ii atât de mari, încât amenin au s duc la scindarea Romei.ă ă ţ ţ ă ă

84

Constantin a decis c trebuia f cut ceva pentru a calma spiritele. În anul 325 dup Hristos, a hot rât unificarea Romei sub oă ă ă ă singur religie: cre tinismul.ă ş

Sophie p rea surprins :ă ă– Dar de ce ar fi ales un împ rat p gân ă ă cre tinismul ş ca religie oficial ?ăTeabing chicoti:– Constantin era un abil om de afaceri. i-a dat seama c religia cre tin este în plin dezvoltare i nu a f cut altcevaŞ ă ş ă ă ş ă

decât s parieze pe cartea câ tig toare. Înc i azi istoricii se mai minuneaz de ingeă ş ă ăş ă niozitatea cu care împ ratul i-a convertită pe adoratorii Soarelui la cre tinism. Îmbinând simbolurile, datele i ritualurile p gâne cu tradi ia cre tin proasp t format , aş ş ă ţ ş ă ă ă pus bazele unei religii hibride, acceptabil pentru ambele p r i implicate.ă ă ţ

– Transmutarea simbolurilor, interveni Langdon. Vestigiile religiei p gâne în simbolistica cre tin sunt irefutabile.ă ş ă Discul solar al egiptenilor a devenit aureola sfin ilor cre tini. Pictogramele ce o reţ ş prezentau pe zei a Isis al ptându-l peţ ă Horus, fiul ei conceput în mod miraculos, au fost preluate în imagistica Fecioarei Maria cu Pruncul Iisus în bra e. i efectivţ Ş toate elementele ritualurilor catolice – mitra, altarul, doxologia i împ rt ania – adic "hr nirea cu trupul Domnului" –ş ă ăş ă ă provin din religiile p gâne anterioare.ă

Teabing începu s râd :ă ă– Dă-i voie simbolistului s - i vorbeasc despre iconografia cre tin i nu mai scapi de el! Adev rul e c nimic nu eă ţ ă ş ă ş ă ă

original în cre tinism. Zeul Mitra, precre tin – numit "Fiul lui Dumnezeu" i "Lumina Lumii" – era n scut pe 25 decembrie, aş ş ş ă murit, a fost îngropat într-un mormânt de piatr i a înviat dup trei zile. Apropo, 25 decembrie este, totodat , data de na tereăş ă ă ş a lui Osiris, Adonis i a ş lui Dionisos. Nou-n scutul Krishna a ă fost întâmpinat cu aur, smirn i t mâie. Chiar i ziua sfânt aăş ă ş ă fiec rei s pt mâni a fost preluat de cre tini de la p gâni.ă ă ă ă ş ă

– Cum adic ?ă– Ini ial, îi explic Langdon, cre tinii respectau sabatul iudaic, sâmb ta, dar Constantin a preferat duminica, pentru aţ ă ş ă

coincide cu ziua în care p gânii venerau Soarele. Chiar i ast zi, majoritatea creă ş ă dincio ilor merg duminica diminea a laş ţ biserica f r a ti c o fac în amintirea tributului s pt mânal adus zeului Soare.ă ă ş ă ă ă

Sophie ame ise deja:ţ– i toate astea au leg tura cu Graalul?Ş ă– Exact, r spunse Teabing. Fii atent mai departe! Pe fondul acestei fuzion ri a religiilor, Constantin a sim it nevoia să ă ă ţ ă

înt reasc noua tradi ie cre tin i a organizat o celebr adunare ecumenic pe care o cunoa tem sub numele de Sinodul de laă ă ţ ş ăş ă ă ş Niceea.

Sophie auzise c în cadrul acestui Sinod fusese conceput ă Crezul.– La aceast întrunire, continu britanicul, participan ii au dezb tut i au votat numeroase aspecte i elemente aleă ă ţ ă ş ş

cre tinismuş lui – data Pa telui, rolul episcopilor, administrarea Sfintelor Taine i, desigş ş ur, caracterul divin al lui Iisus.– Nu cred c în eleg. Caracterul Lui divin?ă ţ– Draga mea, pân atunci, Iisus fusese considerat de adep ii s i un profet, un muritor... un om extraordinar, îns doar ună ţ ă ă

om.6

– Nu Fiul lui Dumnezeu?– Credin e c Iisus este "Fiul al lui Dumnezeu" a fost propus în mod oficial i votat în cadrul Sinodului de la Niceea.ţ ă ă ş ă– Stai pu in! Cu alte cuvinte, caracterul divin al lui Iisus a fost rezultatul unui ţ vot?!– Un vot destul de strâns, pot s spun. Stabilirea divinit ii lui Hristos era îns critic pentru dorita reunificare aă ăţ ă ă

Imperiului Roman i pentru noua structur de putere ap rut – Vaticanul. Definindu-l în mod oficial pe Iisus ca Fiu al luiş ă ă ă Dumnezeu, Constantin l-a transformat într-o divinitate ce transcende omenescul, o entitate a c rei puă tere este mai presus de orice. Pe lâng faptul c astfel erau z d rnicite de la bun început orice viitoare atacuri p gâne la adresa cre tinismuă ă ă ă ă ş lui, acum adep ii lui Hristos nu mai puteau fi mântui i decât prin interţ ţ mediul unicului intercesor sacru – Biserica Romano-Catolic .ă

Sophie îi arunc o privire întreb toare lui Langdon i el încuviă ă ş in printr-un u or semn al capului.ţă ş– Miza nu era alta decât puterea, continu Teabing. Definirea lui Hristos ca Mesia era esen ial pentru func ionareaă ţ ă ţ

Bisericii i a staş tului. Mul i erudi i afirm chiar c Biserica acelor începuturi l-a ţ ţ ă ă confiscat pe Iisus, deturnându-i mesajul universal, înv luindu-l într-o aur impenetrabil de divinitate i folosindu-l pentru a- i spori proă ă ă ş ş pria putere. Eu însumi am scris câteva c r i pe aceast tem .ă ţ ă ă

– i b nuiesc c fundamentali tii cre tini v trimit zilnic mesaje injurioase.Ş ă ă ş ş ă– De ce ar face-o? replic Teabing. Majoritatea cre tinilor educa i cunoscând istoria propriei religii. Iisus a fost, într-ă ş ţ

adev r, un om de o ană vergur i o for excep ionale. Manevrele politice dubioase ale lui Constantin nu-i afecteaz câtu i deăş ţă ţ ă ş pu in via a i personalitatea ie ite din comun. Nimeni nu afirm c Iisus a fost un impostor i nimeni nu neag c el a tr it cuţ ţ ş ş ă ă ş ă ă ă adev rat pe P mânt i c a constituit o surs de inspira ie pentru milioane de oameni. Noi nu sus inem decât c împ ratulă ă ş ă ă ţ ţ ă ă Constantin s-a folosit în interes propriu de influen a considerabil pe care o de inea Hristos. i, procedând astfel, a modeţ ă ţ Ş lat fa a cre tinismului în maniera în care o cunoa tem noi azi.ţ ş ş

Sophie privi cu coada ochiului cartea de art care st tea deschis pe mas , ner bd toare s treac mai departe i s vadă ă ă ă ă ă ă ă ş ă ă cum reprezentase da Vinci Graalul.

– Bun, uite care-i ideea, ad uga Teabing, vorbind mai repede. Fiindc aceast schimbare de statut a avut loc la aproapeă ă ă patru secole dup moartea lui Iisus, Constantin a fost nevoit s fac , de asemenea, ceva în privin a miilor de documenteă ă ă ţ anterioare ce relatau via a Lui de om muritor. i împ ratul tia c are nevoie de o lovitur de maestru pentru a rescrie istoria.ţ Ş ă ş ă ă A a a ap rut cel mai interesant moment în istoria cre tinismului.ş ă ş

Teabing se întrerupse pentru un moment, privind-o intens pe Sophie, apoi continu :ă

6 Aici i în continuare, toate referirile i interpret rile istoriei ecleziastice, în special, i ale istoriei, în general, constituieş ş ă ş punctul de vedere al autorului. Deoarece aceasta este o lucrare de fic iune, autorul i-a permis nenum rate licen e care trebuieţ ş ă ţ tratate ca atare (n.red.).

85

– Constantin a comandat i a finan at scrierea unei noi Biblii, din care a eliminat acele evanghelii ce aminteau deş ţ caracterul Lui uman i le-a îmbog it pe celelalte, care îi accentuau caracterul divin. Astfel, primele evanghelii au fostş ăţ interzise, adunate de pretutindeni i arse.ş

– Un am nunt interesant, interveni Langdon. To i cei care au preferat evangheliile interzise, respingând versiunea luiă ţ Constantin, au fost considera i eretici. Termenul "eretic" însu i a luat na tere atunci. În latin , ţ ş ş ă haereticus înseamn "alegere".ă Cei care au "ales" istoria real a lui Iisus au fost primii ă eretici din istoria lumii.

– Din fericire pentru istorici, relu Teabing, unele dintre evană gheliile pe care Constantin a încercat s le distrug auă ă reu it totu i s supravie uiasc . Prin anul 1950 au fost descoperite ş ş ă ţ ă Manuscrisele de la Marea Moart , ă ascunse într-o grot înă apropiere de Qumran, în De ertul Iudeii. S nu uit m, de asemenea, ş ă ă Manuscrisele Copte g site în 1945 la Nag Hammadi. Peă lâng faptul c relateaz istoria real a Graalului, aceste documente vorbesc despre via a lui Iisus în termeni cât se poate deă ă ă ă ţ umani. Desigur, respectându- i tradi ia de dezinformare, Vaticanul a încercat din r sputeri s împiedice ca maş ţ ă ă nuscrisele s fieă f cute publice. i putem în elege i de ce. Ele scot la iveal crasele discrepan e i ad ugiri ulterioare, confirmând f r dubiuă Ş ţ ş ă ţ ş ă ă ă c Biblia modern a fost alc tuit i "corectat " de oameni care urm reau un el politic clar – promovarea caracterului divină ă ă ăş ă ă ţ al lui Iisus Hristos i exploatarea în interes propriu a influen ei sale.ş ţ

– i totu i, interveni iar i Langdon, este important s ne reŞ ş ăş ă amintim c dorin a Bisericii ca manuscrisele recentă ţ descoperite s nu ă fie date publicit ii provine dintr-o credin sincer în imaginea tradi ional a lui Iisus. Vaticanul esteăţ ţă ă ţ ă reprezentat ast zi de oameni profund pio i, care cred sincer c aceste documente nu pot fi altceva decât false m rturii.ă ş ă ă

Teabing râse u or i se a ez pe un fotoliu din fa a ş ş ş ă ţ lui Sophie.– Dup cum vezi, draga mea, profesorul nostru are despre Roma opinii mult mai blânde decât mine. Cu toate acestea,ă

nu gre e te când î i sus ine credin a în sinceritatea clerului actual – i e u or de în eles de ce. Biblia lui Constantin a fostş ş ş ţ ţ ş ş ţ pentru ei unicul adev r timp de sute de ani; nimeni nu e mai îndoctrinat decât cel care are misiunea de a-i îndoctriă na pe ceilal i.ţ

– Adic , explic Langdon, noi credem în divinit ile p rin ilor i ale str mo ilor no tri.ă ă ăţ ă ţ ş ă ş ş– Cu alte cuvinte, replic britanicul, aproape tot ce ne-au înv at p rin ii i str mo ii no tri despre Iisus este ă ăţ ă ţ ş ă ş ş fals.7 A aş

cum sunt i pove tile despre Sfântul Graal.ş şSophie privi din nou citatul lui da Vinci:

"Oarba ignoran ne în eal . O! Bie i muritori, ţă ş ă ţ deschide i ochii bine!"ţ

Teabing lu cartea de pe mas i începu s-o r sfoiasc .ă ăş ă ă– Dar, înainte de a- i ar ta pictura lui Leonardo care înf i eaz Sfântul Graal, a vrea s arunci o privire peste asta!ţ ă ăţş ă ş ă

i deschise cartea la o reprezentare pe dou pagini a unei lucr ri de-a lui da Vinci.Ş ă ă– Presupun c recuno ti aceasta fresc .ă ş ă"Sper c glume te", î i spuse ă ş ş Sophie privind una dintre cele mai cunoscute fresce din istoria omenirii – Cina cea de

tain , ă pe care Leonardo o relizase pe zidul bazilicii Santa Maria delle Grazie din Milano. Lucrarea îl înf i a pe Iisusăţş înconjurat de apostoli, în clipa în care îi veste te c unul dintre ei îl va tr da.ş ă ă

– Sigur, recunosc fresca.– Atunci poate c ăvei vrea s -mi faci i mie o pl cere. Închide ochii, te rog!ă ş ăNesigura, Sophie se conform .ă– Unde este a ezat Iisus? întreba Teabing.ş– În centru.– Bun! i ce m nânc El i apostolii s i?Ş ă ă ş ă– Pâine. Evident!– Excelent! Dar ce beau?– Vin. Beau vin.– Foarte bine. O ultima întrebare: câte pahare sunt pe mas ?ăSophie ezit o clip , dându- i seama c era o întrebare-capcan . " i dup ce au mâncat, Iisus a ridicat paharul cu vin iă ă ş ă ă Ş ă ş

l-a împ r it cu ucenicii Lui."ă ţ– Un pahar, r spunse. "Cupa lui Iisus, î i spuse. Sfântul Graal." Iisus le-a dat ucenicilor un singur potir cu vin, a a cumă ş ş

se întâmpl azi la împ rt anie.ă ă ăş– Deschide ochii.Pe chipul lui Teabing se întinsese un zâmbet victorios. Sophie privi reproducerea i v zu cu uimire c fiecare personajş ă ă

avea în fa câte un pahar, inclusiv Iisus. Treisprezece cupe! Toate mici, f r picior, din sticl obi nuit . Nic ieri nu se z reaţă ă ă ă ş ă ă ă vreun potir. Sau un Sfânt Graal.

Privirile lui Teabing scânteiau:– Pu intel cam ciudat – nu i se pare? – inând seama c atât Biţ ţ ţ ă blia, cât i tradi ionala legend a Graalului sus in cş ţ ă ţ ă

acesta este momentul în care s-a "n scut" Sfântul Graal. În mod bizar, da Vinci pare s fi uitat s picteze tocmai cupa luiă ă ă Iisus.

– Nu m îndoiesc c speciali tii au remarcat deja acest lucru.ă ă ş– Ai fi uimit s afli câte anomalii a inclus Leonardo în lucrarea aceasta, anomalii pe care majoritatea speciali tilor nuă ă ş

le observ sau pur i simplu prefer s le ignore. Fresca pe care o prive ti este, de faptă ş ă ă ş , cheia întregului mister al Graalului. În Cina cea de tain , ă da Vinci o arat clar.ă

Sophie cerceta ner bd toare reproducerea cu privirile:ă ă– Fresca aceasta ne spune ce anume este Graalul cu adev rat?ă

7 Aceste afirma ii ale lui Dan Brown au stârnit numeroase controverse. Nenum ra i speciali ti în istorie i teologie i-auţ ă ţ ş ş ş exprimat punctele de vedere

86

– Nu, nu ce anume, opti Teabing, ci mai degrab ş ăcine. Sfântul Graal nu este un obiect. În realitate este o... persoan .ă

56

Sophie f cu ă ochii mari i îl privi pe Teabing amu it , apoi se înş ţ ă toarse spre Langdon:– Sfântul Graal este o persoan !?ăProfesorul încuviin :ţă– O femeie, de fapt!Dup expresia de complet uimire întip rit pe chipul ei, ameă ă ă ă ricanul î i d du seama c o n uciser de tot. Aceea iş ă ă ă ă ş

reac ie o avuţ sese i el, de altfel, când auzise prima dat aceast afirma ie. Abia când în elesese întreaga ş ă ă ţ ţ simbolistic ă a Graalului î i d duse seama c implica iile feminine erau evidente.ş ă ă ţ

Probabil c i Teabing se gândise la acela i lucru, fiindc interveni:ăş ş ă– Robert, poate c e momentul s -i explici aceste lucruri i din perspectiva simbolisticii.ă ă şRidicându-se de pe fotoliu, lu o coal de hârtie i i-o întiă ă ş nse lui Langdon.Profesorul scoase un stilou din buzunar:– Sophie, cuno ti pictogramele moderne ce desemneaz masş ă culinul i femininul?ş

i desen simbolurile obi nuite, pentru masculin Ş ă ş , i pentru feminin ş .– Desigur, r spunse ea.ă– Ei bine, nu acestea sunt simbolurile originale. Mul i oameni consider în mod gre it c simbolul masculin provine deţ ă ş ă

la reprezentarea schematic a unui scut i a unei s bii, pe când cel feminin ar fi o oglind ce reflect frumuse ea. În realitate,ă ş ă ă ă ţ pictogramele au ap rut ini ial ca simboluri astronomice: al zeului i a planetei Marte, respectiv, al zei ei i planetei Venus. Laă ţ ş ţ ş apari ia lor erau îns mult mai simple.ţ ă

Langdon desen o alt figura pe coala de hârtie:ă ă

– Acesta era simbolul ini ial pentru ţ masculin. Un falus rudimentar reprezentat.– Sugestiv, replic ăSophie.– i la obiect, ad ug Teabing.Ş ă ăProfesorul continua:– Acest simbol este numit "palo ul" i denot agresivitatea, masş ş ă culinitatea. Nu pot s nu adaug c exact acest falusă ă

schematic este folosit în prezent pe uniformele militare, pentru a ar ta gradul.ă– Într-adev r, rânji Teabing. Cu cât ai mai multe penisuri, cu atât e ti mai mare în grad. B ie ii – tot b ie i!ă ş ă ţ ă ţLangdon surâse:– S continuam. A a cum probabil î i închipui, simbolul feminin este opusul acestuia i poart numele de "potir".ă ş ţ ş ă

i desen al turi o alt figur :Ş ă ă ă ă

Sophie ridic ochii spre el, surprinsa:ă– "Potirul", continu Langdon, seam n cu un recipient, cu o cup i – mai important – sugereaz forma uterului uneiă ă ă ă ş ă

femei. Este un simbol al feminit ii i al fertilit ii. ăţ ş ăţ Sophie, rosti el ap sat, privind-o în ochi, legenda ne spune ca Sfântulă Graal este un potir, o cup . Dar aceast desă ă criere nu e altceva decât o alegorie menit s ascund i s protejeze adev rataă ă ă ş ă ă natur a Graalului. Cu alte cuvinte, legenda folose te potirul că ş a pe o metafor ă pentru ceva cu mult, mult mai important.

– O femeie, replic ăSophie.– Exact. Graalul este, de fapt, str vechiul simbol al feminit ii, iar ă ăţ Sfântul Graal reprezint sacrul feminin i divinitateaă ş

feminin , simboluri pe care noi le-am pierdut fiindc Biserica le-a eliminat. Caracterul puternic al femeii i capacitatea ei de aă ă ş da via erau odinioar sacre, dar constituiau o amenin are pentru ascensiunea Bisericii, al c rei cler era în majoritate alc tuitţă ă ţ ă ă din b rba i, a a încât sacrul feminin a fost demonizat i considerat necurat. Nu Dumă ţ ş ş nezeu, ci omul – b rbatul, de fapt – a fostă cel care a creat conceptul de "p cat originar", prin care Eva a gustat din m rul cunoa terii i a provocat alungarea din rai aă ă ş ş perechii primordiale. Femeia, ini ial d t toare de via , devenise acum inamicul.ţ ă ă ţă

– A mai putea ad uga, interveni Teabing, c acest concept care situeaz femeia la originea vie ii constituia îns i bazaş ă ă ă ţ ăş religiilor antice. Na terea era considerat un act mistic, plin de semnifica ie. Din neferiş ă ţ cire, filozofia i teologia cre tin auş ş ă decis s confi te aceast putere creatoare a femeii i s ignore adev rul biologic i l-au considerat pe ă ş ă ş ă ă ş b rbat ă creator. Geneza ne spune c Eva a fost creat din coasta lui Adam. Femeia a devenit astfel un fel de produs secundar, o deriva ie a b rbatului.ă ă ţ ă Una p c toas . ă ă ă Geneza a reprezentat începutul sfâr itului pentru divinitatea feminin .ş ă

– Graalul, continu Langdon, este ă simbolul acestei zei e pierdute. O dat cu apari ia cre tinismului, vechile religiiţ ă ţ ş p gâne nu s-au stins f r lupt . Legendele despre cavalerii porni i în c utarea Graalului nu erau altceva decât istorisiri aleă ă ă ă ţ ă n zuin ei – acum ilicite – de a redesă ţ coperi sacrul feminin. Cavalerii care pretindeau c se afl "în c utarea potirului" foloseauă ă ă o astfel de exprimare "cifrat " pentru a se ap ra împotriva Bisericii care subjugase femeia, interzisese zei a, îi ardea pe rug peă ă ţ cei care se îndoiau i scosese în afara legii orice act de venerare a sacrului feminin.ş

Sophie cl tin din cap:ă ă– Scuz -m , dar când mi-ai spus c Sfântul Graal este o persoan , am crezut c te referi chiar la o persoana în carne iă ă ă ă ă ş

oase.– Chiar la asta m-am i referit, îi r spunse Langdon.ş ă– Dar nu la o persoan ă oarecare, izbucni Teabing care, nemaiputându-se st pâni, se ridic cu greu în picioare. O femeieă ă

care purta în ea un secret atât de puternic încât, dac ar fi fost dezv luit, ar fi riscat s zdruncine din temelii tot ce înseamnă ă ă ă cre tinism!ş

Sophie îl privi cople ita:ş

87

– i femeia aceasta este o personalitate cunoscut a istoriei?Ş ă– Foarte cunoscut ! i dac ă Ş ăma ve i urma în birou, adaug briţ ă tanicul în timp ce î i lua cârjele i pornea spre u , m voiş ş şă ă

sim i onoţ rat s v ar t cum a reprezentat-o da Vinci în pictur .ă ă ă ă

Într-o înc pere al turat , majordomul ă ă ă Rémy Legaludec st tea t cut în fa a televizorului. Postul de tiri difuza fotografiiă ă ţ ş ale unui b rbat i ale unei femei... acelea i persoane c rora el tocmai le servise ceaiul.ă ş ş ă

57

În timp ce st tea în mijlocul intersec iei din fa a b ncii, locoteă ţ ţ ă nentul Collet se întreba de ce îi ia atât de mult lui Fache s ajung cu mandatul de perchezi ie. Finan i tii tia aveau, cu siguran , ceva de ascuns; pretindeau c Langdon i ă ă ţ ţ ş ăş ţă ă ş Neveu veniser la banc mai devreme, dar c fuseser refuza i, fiindc nu aveau datele de identiă ă ă ă ţ ă ficare a contului.

"Atunci, de ce nu ne las s intr m i s arunc m o privire?"ă ă ă ş ă ăÎn sfâr it, telefonul mobil din buzunarul lui sun . Era postul de comand de la Luvru.ş ă ă– Am ob inut mandatul de perchezi ie? întreb ţ ţ ăCollet.– D -o-ncolo de banc , locotenente! îi spuse agentul. Tocmai am primit un pont. tim exact unde se ascund Langdon iă ă Ş ş

Neveu.Collet se a ez pe capota ma inii:ş ă ş– Nu mai spune!– Avem o adres din suburbii. Undeva, în apropiere de Versailles.ă– C pitanul Fache tie?ă ş– Înc nu. E ocupat cu un apel important.ă– Vin imediat! Comunica i-i îndat ce se elibereaz !ţ ă ăCollet not adresa i urc repede la volan. Demarând în tromb , î i d du seama c uitase s întrebe cine vânduse pontulă ş ă ă ş ă ă ă

despre locul în care se ascundea Langdon. Oricum, acum nu mai conta. Tocmai i se oferise ansa de a- i r scump ra toateş ş ă ă gre elile din treş cut; se îndrepta spre cea mai r sun toare arestare din întreaga lui carier . Contact prin radio cele cinci ma iniă ă ă ă ş care îl înso eau:ţ

– F r sirene, b ie i! Nu vrem ca Langdon s tie c venim.ă ă ă ţ ăş ă

La patruzeci de kilometri distan , un Audi negru p trunse pe un drum secundar i parc la marginea unui câmp. Silasţă ă ş ă coborî i privi printre z brelele de fier ale gardului care înconjura vastul domeniu i z ri în dep rtare coş ă ş ă ă nturul castelului.

La parter toate luminile erau aprinse. "Ciudat pentru aceasta or !", î i spuse Silas, zâmbind. Informa ia pe care i-oă ş ţ d duse Înv torul era, evident, corect . "Nu voi pleca din aceast cas f r «cheia de bolt », î i jur el. Nu-i voi dezam gi peă ăţă ă ă ă ă ă ă ş ă ă episcop i pe Înv tor."ş ăţă

Î i verific revolverul Heckler and Kock cu treisprezece gloan e i îl arunc în iarb , printre gratii. Apoi, prinzându-seş ă ţ ş ă ă cu mâinile de barele de fier, se c r pe gard i s ri dincolo. Ignorând durerea ascu it provocat de ăţăă ş ă ţ ă ă cilice, î i recuper armaş ă i porni pe alee, spre castel.ş

58

"Biroul" lui Teabing nu sem n cu nici o alt înc pere cu aceea i destina ie din câte v zuse ă ă ă ă ş ţ ă Sophie vreodat . De aseă ş sau apte ori mai întins decât cele mai luxoase birouri, ş le cabinet de travail al lui sir Leigh p rea un soi de hibrid între ună laborator de cercetare, o bibliotec de arhiv i un târg de vechituri. Iluminat de trei candelabre suspendate de plafon,ă ă ş ă pardoseala care p rea nesfâr it era pres rat cu insuli e formate din mese de lucru îngropate sub gră ş ă ă ă ţ ămezi de c r i, lucr ri deă ţ ă art , artefacte i surprinz tor de multe echiă ş ă pamente electronice – computere, proiectoare, microscoape, copiatoare i scanereş de cercetare.

– Am transformat sala de bal, spuse Teabing cu un surâs sp it. Pe mine nu m prea asalteaz ocaziile de a dansa.ăş ă ăSophie avea impresia c , o dat cu venirea nop ii, p trunsese într-un fel de zon crepuscular în care nimic nu mai eraă ă ţ ă ă ă

a a cum credea ea.ş– Toate astea v ajut în munca pe care o depune i?ă ă ţ– Aflarea adev rului a devenit pasiunea vie ii mele. Iar Sangrealul mi-e iubita preferat !ă ţ ă"Sfântul Graal e o femeie", î i repet ea în gând, prad unei vârtej de idei ce p reau s nu aib nici un sens.ş ă ă ă ă ă– Spunea i c ave i o pictur care o reprezint pe femeia despre care pretinde i c este Sfântul Graal.ţ ă ţ ă ă ţ ă– Da, dar nu eu pretind acest lucru. Iisus însu i a afirmat-o r spicat.ş ă– Care este acea pictur ? îl întreb ă ăSophie privind picturile de pe pere i.ţ– Hmmm... Teabing î i lu un aer preocupat, de parc uitase: Sfâş ă ă ntul Graal... Sangrealul... Potirul.Apoi se întoarse brusc i ar t cu mâna spre peretele opus al înş ăă c perii, pe care atârna o reproducere lung de doi metriă ă

i jum tate a frescei ş ă Cina cea de tain ă – o replic identic aceleia pe care o v zuse cu câteva minute în urm în cartea de art :ă ă ă ă ă– Iat-o!Sophie clipi repede fiindc era sigur c nu în elesese bine:ă ă ă ţ– Dar e aceea i pictur pe care mi-a i ar tat-o mai devreme.ş ă ţ ă

88

– tiu, dar copia m rit e mult mai incitant , nu-i a a?Ş ă ă ă şTân ra se întoarse spre Langdon în speran a c acesta o va l muri:ă ţ ă ă– Nu pricep o iot !ăProfesorul îi surâse:– Dup cum vei vedea, Sfântul Graal apare totu i în ă ş Cina cea de tain . ă Leonardo n-a l sat loc de dubii.ă– Stai pu in, îl întrerupse ţ Sophie. Mi-a i spus c Graalul este ţ ă o femeie. În fresca aceasta sunt reprezenta i îns doarţ ă

treisprezece b rba i.ă ţ– Oare? f cu Teabing arcuindu- i sprâncenele: Uit -te mai bine!ă ş ăSceptic , ă Sophie se apropie de reproducere i privi cu aten ie cele treisprezece chipuri – Iisus Hristos în mijloc, aseş ţ ş

apostoli la dreapta i al i ase la stânga Lui:ş ţ ş– Da, sunt to i b rba i, îi r spunse ea.ţ ă ţ ă– A a? Dar cel a ezat pe locul de onoare, la dreapta lui Iisus?ş şSophie cercet chipul apostolului de lâng um rul drept al lui Iisus. Treptat, un val de uimire o acapar . Uceniculă ă ă ă

respectiv avea p rul lung i ro cat, mâinile împreunate într-un gest delicat i sâni vag contura i.ă ş ş ş ţ– E o femeie! exclam ea.ăTeabing izbucni în râs:– Ia te uit ce surpriza! Crede-m , nu e o simpl gre eal . Leonară ă ă ş ă do tia s redea perfect deosebirile anatomice dintreş ă

cele dou sexe.ăSophie nu- i ş mai putea lua ochii de la femeia de lâng Iisus. "Laă Cina cea de tain ă se presupune c au luat parteă

treisprezece b rba i. Atunci, cine e aceasta femeie?" De i v zuse de nenum rate de ori diverse reproduceri ale frescei,ă ţ ş ă ă niciodat nu remarcase acest am nunt ciudat.ă ă

– Nimeni nu-l observ , îi spuse Teabing. Ideile noastre preconă cepute despre aceast scen sunt atât de puternică ă înr d cinate, încât mintea refuz s recunoasc detaliul i ochii îl trec cu vederă ă ă ă ă ş ea.

– Fenomenul se nume te ş skitoma, adaug Langdon. Creierul procedeaz astfel cu unele dintre cele mai sugestiveă ă simboluri.

– Un alt motiv pentru care nu ai remarcat femeia, continu Teabing, este acela c majoritatea reproducerilor dină ă lucr rile de art au fost realizate înainte de 1954, când detaliile erau înc ascunse sub straturile de vopsea i de murd rieă ă ă ş ă depuse din cauza tentativelor de restaurare din secolul trecut. Acum îns , fresca a fost cur at pân s-a ajuns la picturaă ăţ ă ă original a lui da Vinciă . Et voilà!

Sophie se apropie i mai mult de imagine. Femeia a ezat în dreapta lui Iisus era tân r i avea o expresie cucernic : oş ş ă ă ăş ă înf i are nevinovat i re inut , p r ro cat, iar mâinile îi erau împreunate. "Aceasta este femeia care ar putea distrugeăţş ă ş ţ ă ă ş Biserica?"

– Cine e? întreba ea cu glas tare.– Aceasta, draga mea, este Maria Magdalena!– P c toasa, femeia u oara din Biblie?ă ă şTeabing icni u or, de parc termenul l-ar fi jignit pe el în persoan .ş ă ă– Madgalena nu a fost nicidecum o prostituat ! Aceast gre eal nefericit este mo tenirea campaniei de def imareă ă ş ă ă ş ă

lansate de Biseric în primele secole ale erei cre tine. Era nevoie ca Maria Magă ş dalena s fie denigrat pentru a-i ascundeă ă periculosul secret – rolul ei de Sfânt Graal.

– Rolul?– A a cum am mai spus, Biserica trebuia s conving omenirea c profetul Iisus era o fiin ş ă ă ă ţădivin . ă Prin urmare, toate

evangheliile care aminteau de tr s turile i aspectele p mânte ti ale vie ii Lui au fost eliminate din Biblie. Din nefericireă ă ş ă ş ţ pentru cei care au compilat noua versiune a Bibliei, un anumit element extrem de tulbur tor ap rea iar i iar în majoritateaă ă ş evangheliilor: Maria Magdalena, mai exact, c s toria ei cu Iisus Hristos.ă ă

– Poftim?!Sophie privi, nevenindu-i s cread ceea ce tocmai auzise, când spre Teabing, când spre Langdon.ă ă– Este un fapt dovedit istoric, relu britanicul, i da Vinci tia prea bine acest lucru. ă ş ş Cina cea de tain ă aproape c -lă

trage pe privitor de mânec pentru a-i ar ta c Iisus i Maria Magdalena formau un cuplu.ă ă ă şPrivirile ei zburar dă in nou la reproducerea de pe perete.– Observ , insist Teabing, c ve mintele celor doi sunt aidoma unor imagini în oglind .ă ă ă ş ăSophie era înm rmurit . Într-adev r, hainele lui Iisus i cele ale Magdalenei aveau culori opuse. El purta o rob ro ie iă ă ă ş ă ş ş

o mantie albastră; ea avea roba albastr i mantia ro ie. ăş ş "Yin i ş yang."– Dac vrei s observi câteva aspecte i mai bizare, trebuie s remarci c Iisus i mireasa Lui par c se ating în dreptulă ă ş ă ă ş ă

oldurilor, având busturile dep rtate unul de altul, de parc a a ar fi vrut s creeze între ei un spa iu clar delimitat.ş ă ă ş ă ţChiar înainte ca britanicul s traseze conturul pe reproducere, Sophie îl recunoscu forma evident : din centrul picturii –ă ă

acela i simbol pe care Langdon îl asociase mai devreme cu Sfântul Graal, cu potirul i uterul feminin.ş ş– De asemenea, continu Teabing, dac îi prive ti pe Iisus i Maria Magdalena ca pe ni te elemente compozi ionale, nuă ă ş ş ş ţ

ca pe ni te oameni, vei vedea o alt form care- i sare imediat în ochi. ş ă ă ţ O liter ă a alfabetului.Sophie î i d du seama imediat. Faptul c litera î i s rea în ochi eş ă ă ţ ă ra prea pu in spus; aproape c tot restul se pierea înţ ă

fundal, cu excep ia ei. Clar conturat în centrul picturii, ie ea parc în relief silueta unui uria i indubitabil M.ţ ă ş ă şş– Pu in cam prea bine conturat pentru a fi o simpl coinciden , nu crezi?ţ ă ţă– Dar ce rost are acolo? îl întreb ăSophie, uluit .ăSir Leigh ridic din umeri:ă– Adep ii teoriei conspira iei i-ar spune c provine de la ţ ţ ţ ă Matrimonio sau de la Maria Magdalena. Sincer, nimeni nu tieş

sigur! Singura certitudine este c litera ă M nu este doar o simpl gre eal sau o coinciden . Nenum rate lucr ri care se referaă ş ă ţă ă ă la Graal con in aceea i liter – fie în filigran, fie în substrat sau în chiar cadrul comţ ş ă pozi iei. Cea mai vizibil este, desigur, ceaţ ă de pe altarul catedralei Our Lady of Paris din Londra, proiectat de un fost Mare Maestru al Le Prieuré, Jean Cocteau.

89

Sophie cânt ri în minte informa ia primit :ă ţ ă– Recunosc, prezen a literei ţ M este interesant , dar nu cred c exist cineva care s pretind c reprezint o dovad aă ă ă ă ă ă ă ă

c s toriei lui Iisus cu Maria Magdalena.ă ă– Nu, desigur c nu, replic Teabing, apropiindu-se de o m su pe care trona un teanc de c r i i începând s caute prină ă ă ţă ă ţ ş ă

ele. A a cum am spus mai devreme, c s toria lor este documentat istoric. În plus, ideea lui Iisus c s torit este mult maiş ă ă ă ă ă logic decât imaginea standard din Biblie.ă

– De ce?– Fiindc Iisus era evreu, replic Langdon, l sându-i lui Teabing timp s caute prin stiva de c r i, i fiindc tradi iile dină ă ă ă ă ţ ş ă ţ

vremea Lui interziceau în mod efectiv unui evreu s r mân celiă ă ă batar. Conform obiceiurilor iudaice, burl cia era un lucruă condamnabil i prima îndatorire a unui tat era aceea de a-i g si fiului s u o so ie. Dac Iisus ar fi fost nec s torit, m car unaş ă ă ă ţ ă ă ă ă dintre evanghelii ar fi men ionat acest lucru i ar fi oferit o explica ie pentru nefirescul s u celibat.ţ ş ţ ă

Teabing d du, în sfâr it, de cartea pe care o c uta i o a ez pe mas . Era un volum de mari dimensiuni, ca un atlasă ş ă ş ş ă ă supradimensionat, pe a c rui copert scria: ă ă Evangheliile gnostice. Când britanicul o deschise, Sophie observ ă c avea înă cuprins fotografii ale unor texte ce p reau fragmente din documente antice – papirusuri zdren uite, scrise de mân . Nu- iă ţ ă ş d du seama în ce limb erau scrise, dar pe paă ă gina al turat fiec rui fragment se afla traducerea în englez .ă ă ă ă

– Acestea sunt fotocopii ale manuscriselor Nag Hammadi i ale celor de la Marea Moart , îi spuse Teabing. Cele maiş ă vechi documente ale cre tin t ii. Tulbur tor este faptul c nu se potrivesc cu evangheliile din Biblie.ş ăăţ ă ă

Apoi, r sfoind pân pe la mijlocul cârtii, ă ă sir Liegh îi ar t un pasaj:ăă– Evanghelia lui Filip este cea mai indicat pentru început.ăSophie citi fragmentul:

" i înso itoarea Mântuitorului este Maria Magdalena. Hristos o iubea mai mult decât pe oricare dintre ucenicii S i i oŞ ţ ă ş s ruta adeă sea pe gur . Ceilal i ucenici erau mâhni i din cauza acestui lucru i î i ar tau dezaprobarea. Ei îl întrebau: «De ce peă ţ ţ ş ş ă ea o iube ti mai mult decât pe noi to i?»"ş ţ

Textul era surprinz tor, dar câtu i de pu in sugestiv, a a c ă ş ţ ş ăSophie remarc :ă– Nu pomene te deloc despre c s torie!ş ă ă– Au contraire, surise Teabing, ar tându-i un cuvânt de pe primul rând. A a cum i-ar spune to i cei care au studiată ş ţ ţ

aramaica, termenul "înso itoare" însemna, pe atunci, tocmai so ie.ţ ţLangdon încuviin . ţă Sophie citi din nou prima fraz : " i înso iă Ş ţ toarea Mântuitorului este Maria Magdalena."Teabing r sfoi cartea i îi ar t alte fragmente care, spre sură ş ăă prinderea ei, sugerau f r dubiu existen a unei rela iiă ă ţ ţ

romantice între Iisus i Maria Magdaş lena. Când le citi, Sophie î i aminti de un preot furios care b tuse la u a casei lor, peş ă ş când ea era doar un copil.

– Aici locuie te Jacques ş Saunière? întrebase omul, încruntându-se la ea. Vreau s discut m despre articolul pe care l-aă ă scris.

i preotul îi ar t un ziar împ turit.Ş ăă ăSophie îl chemase pe bunicul ei i cei doi se retr seser imediat în birou i închiseser u a în urma lor. "Bunicul a scrisş ă ă ş ă ş

ceva în ziar?" Imediat fugise în buc t rie i începuse s r sfoiasc ziarul de diminea . G sise numele bunicului ei sub unăă ş ă ă ă ţă ă articol de pe pagina a doua. Nu în elesese ea tot ce scria acolo, dar se p rea c guvernul acceptase – sub presiunile clerului –ţ ă ă s interzic difuă ă zarea în Fran a a unui film artistic american intitulat ţ Ultima ispitire a lui Iisus, în care se zicea c Iisus iubeaă i avusese rela ii sexuale cu o femeie pe nume Maria Magdalena. În articol, bunicul ei sus inea c Biserica d duse dovad deş ţ ţ ă ă ă

arogan i gre ise atunci când interţăş ş zisese filmul."Nu-i de mirare c preotul e furios!" î i spusese ă ş ea.– E o pornografie! Sacrilegiu! strigase oaspetele, în timp ce ie ea val-vârtej din birou i se îndrepta spre ie ire. Cumş ş ş

po i s sus ii a a ceva? Americanul sta, Martin Scorsese, este un blasfemiator i Biţ ă ţ ş ă ş serica nu-i va permite s pun piciorul înă ă Fran a!ţ

Apoi ie ise i trântise u a în urma lui.ş ş şCând bunicul intrase în buc t rie, o g sise pe ăă ă Sophie cu ziarul în mân i se încruntase:ăş– E ti pe faz !ş ă– Crezi c Iisus a avut o prieten ? îl întrebase ea.ă ă– Nu, draga mea, am spus doar c Biserica n-ar trebui s ne dicteze ce anume s acceptam i ce nu.ă ă ă ş– Dar Iisus chiar a avut o prieten ?ăBunicul ei r m sese t cut câteva clipe:ă ă ă– Ar fi chiar atât de r u dac ar fi avut?ă ăSophie se gândise pu in i apoi ridicase din umeri:ţ ş– Pe mine nu m-ar deranja.

Sir Leigh Teabing vorbea mai departe:– Nu te voi plictisi cu numeroasele referiri la uniunea dintre Iisus i Maria Magdalena; istoricii moderni au exploratş

subiectul pân la epuizare. A vrea totu i s - i atrag aten ia asupra unui alt lucru, ad uga el, ar tânduă ş ş ă ţ ţ ă ă -i un alt fragment. Acest text este extras din Evanghelia Mariei Magdalena.

Sophie habar n-avusese c exista i o evanghelie a Magdalenei.ă ş

" i Petru spuse: «Chiar a vorbit Mântuitorul cu o femeie f r tiin a noastr ? Acum trebuie s ne întoarcem cu to ii i sŞ ă ăş ţ ă ă ţ ş ă ascultam de ea? O prefer , oare, pe ea în locul nostru?»ă

Iar Levi r spunse: «Petru, totdeauna ai fost aprig. Acum te vad cârcotind împotriva femeii ca împotriva unui du man.ă ş

90

Dac pentru Mântuitor ea a fost vrednic , cine e ti tu s o respingi? Fire te c Mântuitorul o cunoa te bine. De aceea a iubit-oă ă ş ă ş ă ş mai mult decât pe noi to i.»"ţ

– Femeia despre care vorbesc, îi explic Teabing, este Maria Magdalena. Petru era gelos pe ea.ă– Fiindc Iisus o prefera?ă– Nu numai din cauza asta. În joc era mult mai mult decât simpla afec iune. În momentul despre care se vorbe te înţ ş

aceast evană ghelie, Iisus b nuie te c va fi în curând prins i r stignit. Drept urmare, o pov uie te pe Maria Magdalena cumă ş ă ş ă ăţ ş s duc mai departe Biserica Sa dup ce El nu va mai fi. Ca urmare, Petru î i arat nemul umirea fiindc e pe locul doi, după ă ă ş ă ţ ă ă o femeie. Vezi tu, Petru era pu in misogin.ţ

Sophie se str duia s nu piard firul.ă ă ă– Vorbim totu i despre ş Sfântul Petru! Piatra de temelie pe care Iisus i-a cl dit Biserica.ş ă– Exact acela, cu o singur excep ie. În conformitate cu aceste evanghelii nemodificate, nu lui Petru i-a dat Iisusă ţ

pov uiri despre fondarea Bisericii Cre tine, ci ăţ ş Mariei Magdalena.Sophie îl privi neîncrez toare:ă– Vrei s spui c Biserica Cre tin urma s fie fondat i condus de o ă ă ş ă ă ăş ă femeie?!– Acesta era planul ini ial. Iisus a fost primul feminist din istoţ ria omenirii. El i-a dorit ca viitorul Bisericii sale s fieş ă

încredin at în mâinile Mariei Magdalena.ţ– Iar lui Petru nu i-a convenit, interveni Langdon, ar tând spre reproducerea dup ă ăCina cea de tain . ă Acesta de aici e

Petru! Po i s vezi c da Vinci tia prea bine ce sentimente nutrea ucenicul fa de Magdalena.ţ ă ă ş ţăDin nou, Sophie r m sese f r glas. În fresc , Petru era aplecat amenin tor spre Maria Magdalena, schi ând o mi careă ă ă ă ă ţă ţ ş

de retezare cu palma a gâtului ei. "Acela i gest ca în ş Fecioara între stânci!"– Uit -te i aici, continu Langdon, ar tând spre apostolii de lâng Petru. De r u augur, nu i se pare?ă ş ă ă ă ă ţMijindu- i ochii pentru a vedea ş mai bine, Sophie z ri o mân ie ind din mijlocul apostolilor.ă ă ş– În mâna aceea este, cumva, un pumnal?!– Da. i mai ciudat înc , dac numeri bra ele, vezi c mâna nu apar ine... nim nui. E o mân f r trup. Anonim .Ş ă ă ţ ă ţ ă ă ă ă ăSophie sim ea c toat povestea asta o cople e te.ţ ă ă ş ş– Îmi pare r u, dar tot nu în eleg cum demonstreaz toate astea faptul c Maria Magdalena ar fi Sfântul Graal.ă ţ ă ă– Aha! exclam Teabing din nou. Aici e buba!ăSe duse înc o dat la teancul de c r i, lu dintre ele o diagram de mari dimensiuni i o întinse pe mas . Era uă ă ă ţ ă ă ş ă n

complicat arbore genealogic.– Pu ini oameni î i dau seama c , pe lâng faptul c era mâna dreapt a lui Iisus, Magdalena era deja, prin ea îns i, oţ ş ă ă ă ă ăş

femeie puternic .ăSophie observ c deasupra diagramei st tea scris numele familiei:ă ă ă

"TRIBUL LUI VENIAMIN".

– Maria Magdalena e aici, spuse Teabing, punând vârful creionului aproape de vârful arborelui.– Magdalena era din neamul lui Veniamin?– Exact. i prin vene îi curgea sânge regal.Ş– Dar eu crezusem c Magdalena era s rac .ă ă ăSir Leigh cl tin din cap:ă ă– S-a spus despre ea c era o târf pentru a terge orice urm a descenden ei sale nobile.ă ă ş ă ţSophie privi din nou spre Langdon, ca pentru o confirmare, i profesorul încuviin .ş ţă– Dar ce-i p sa Bisericii din acele vremuri dac Maria Magdaă ă lena avea sânge regal sau nu?Britanicul surâse:– Draga mea copil , nu atât sângele regal al Mariei Magdalena era îngrijor tor pentru oamenii Bisericii, cât maiă ă

degrab uniunea ei cu Iisus, care ă de asemenea avea o origine nobil . Dup cum tii, în ă ă ş Evanghelia dup Matei ă ni se spune că Iisus provenea din neamul lui David, fiind un urma al regelui Solomon, Regele Iudeilor. Prin c s toria Sa cu o femeie dinş ă ă neamul lui Veniamin, se uneau dou neamuri, creând posibilitatea apari iei unor preten ii legitime la tron i la restaura iaă ţ ţ ş ţ dinastiei regale a a cum fusese ea în vremea lui Solomon.ş

Parc lucrurile începeau s se lege cumva.ă ăTeabing p rea i mai entuziasmat acum:ă ş– Legenda Sfântului Graal este o legend a sângelui regesc. Când aminte te despre potirul în care a fost cules sângeleă ş

lui Hristos, se refer , de fapt, la Maria Magdalena – pântecele care a purtat descenă den a regal a lui Iisus.ţ ăCuvintele p reau c dau ocol întregii înc peri, înainte de a fi înregistrate de creierul ă ă ă lui Sophie. "Maria Magdalena a

purtat descenden a regal a lui Iisus Hristos?"ţ ă– Dar cum a putut El s aib o descenden a regal ? Decât poate dac ...ă ă ţ ă ăDar se întrerupse i îi arunc o privire lui Langdon:ş ă– ... Dac ei doi au avut un copil, sfâr i profesorul în locul ei.ă şSophie r mase înm rmurit .ă ă ă– Iat , strig Teabing, cea mai mare mistificare din istoria omeă ă nirii! Nu numai c Iisus a fost c s torit, dar a avut i ună ă ă ş

copil! Draga mea, Maria Magdalena a fost Potirul cel Sfânt. Ea a fost cea care a purtat descenden a regal a lui Iisus Hristos –ţ ă vi a din care s-a n scut rodul sacru!ţ ă

Sim ind cum i se face pielea ca de g in , ţ ă ă Sophie bâigui:– Dar cum a putut fi inut ascuns un ţ astfel de secret, atâ ia ani?ţ– Ascuns?! exclam Teabing. Dar nu a fost deloc ascuns! Neaă mul de sânge regesc al lui Iisus este sursa celei mai vii

legende din istoria omenirii, cea a Sfântului Graal. Povestea Mariei Magdalena a fost strigat în cele patru z ri secole de-aă ă

91

rândul, prin cele mai diverse aluzii i metafore. Istoria ei e prezent în orice col i or pe care-l vezi când dş ă ţ ş eschizi ochii!– Dar documentele Sangreal? Ele con in dovezi care demonţ streaz c Iisus a avut urma i de sânge regesc?ă ă ş– Într-adev r.ă– Deci întreaga legend a Sfântului Graal se refer , de fapt, la sângele regal?ă ă– Exact. Cuvântul Sangreal provine din San Greal, adic Sfântul Graal. Dar la originea sa, termenul era rostit altfel.ăTeabing scrise ceva pe o bucat de hârtie i i-o întinse: ă ş "SANG REAL" Brusc, Sophie în elese semnifica ia celor scrise.ţ ţSang Real însemna "Sânge regal".

59

Recep ionerul din ţ holul sediului central al Opus Dei de pe Lexington Avenue din New York recunoscu surprins vocea episcopului Aringarosa la telefon:

– Bun seara, domnule.ă– Am primit ceva mesaje? întreb episcopul, pe un ton neobiă şnuit de îngrijorat.– Da, domnule. Îmi pare foarte bine c a i sunat, fiindc nu v-am putut contacta în apartamentul dumneavoastr . A iă ţ ă ă ţ

primit un mesaj urgent, cu aproape o jum tate de or în urm .ă ă ăAringarosa p rea c r sufl u urat:ă ă ă ă ş– Da? Cel care a telefonat i-a spus i numele?ş ş– Nu, domnule, doar un num r de telefon.ăOperatorul i-l dict .ă– Cu prefixul treizeci i trei? Este prefixul Fran ei, nu-i a a?ş ţ ş– Da, domnule, i num rul este din Paris. Apelantul mi-a spus c este absolut necesar s -l contacta i imediat.ş ă ă ă ţ– V mul umesc. A teptam telefoă ţ ş nul acesta.

i Aringarosa închise brusc. Recep ionerul puse receptorul în furc , întrebându-se de ce leg tura fusese atât de proast .Ş ţ ă ă ă Programul zilnic al episcopului sugera c acesta se afla în New York la sfâr it de s pt mân , îns lui i se p ruse c aceasta îiă ş ă ă ă ă ă ă vorbe te de la cel lalt cap t al lumii. Omul ridic din umeri, f r s - i mai pun i alte întreb ri. La urma urmei, episcopulş ă ă ă ă ă ă ş ă ş ă Aringarosa se comportase foarte ciudat în ultimele luni.

"Celularul meu probabil c nu a avut semnal", î i spuse Aringarosa în vreme ce Fiatul negru se apropia de ie irea de peă ş ş autostrada spre aeroportul de curse charter Ciampino, de lâng Roma. "Înv torul a încercat s ia leg tura cu mine." De i eraă ăţă ă ă ş îngrijorat fiindc ratase apelul, se sim ea încurajat de faptul c Înv torul fusese suficient de încrez tor pentru a-l suna chiară ţ ă ăţă ă la sediul Opus Dei.

"În Paris lucrurile trebuie s fi decurs conform planului." Formând num rul pe care i-l d duse recep ionerul, era entuziă ă ă ţ -asmat la gândul c în curând se va afla i el în Paris. "Voi ateriza înainte de ivirea zorilor." La aeroport îl a tepta ună ş ş turboreactor închiriat pentru a-l duce în Fran a. Avioanele de linie nu constituiau o op iune de luat în considerare la aceastţ ţ ă or , mai cu seam aă ă vând în vedere con inutul servietei sale.ţ

La cel lalt cap t al liniei un telefon începu s sune.ă ă ăO voce de femeie îi r spunse:ă– Direction Centrale Police Judiciaire.Aringarosa ezit o clip . Nu se a teptase la a a ceva:ă ă ş ş– , da... Mi s-a cerut s sun la acest num r.Ăăă ă ă– Qui êtes-vous? întreba femeia. Cum v numi i?ă ţEpiscopul nu tia dac e cazul s - i spun numele. "Poli ia Judiciar Francez ?!"ş ă ă ş ă ţ ă ă– Numele dumneavoastr , ă monsieur!– Episcop Manuel Aringarosa.– Un moment.Se auzi un clic i, dup o lung a teptare, o voce de b rbat îi vorbi pe un ton aspru i îngrijorat:ş ă ă ş ă ş– Îmi pare bine c în sfâr it am dat de dumneavoastr . Noi doi avem multe de discutat.ă ş ă

60

Sangreal... Sang Real... San Greal... Sânge regal... Sfântul Graal.Totul p rea s se întrep trund .ă ă ă ă"Sfântul Graal este Maria Magdalena... mama urma ilor de sânge regal ai lui Iisus Hristos." ş Sophie se sim i prad unuiţ ă

nou val de confuzie i, t cut , continu s -l priveasc nedumerit pe Robert Langdon. Cu cât mai multe piese a ezau el iş ă ă ă ă ă ă ş ş Teabing pe mas în fa a ei, cu atât mai imprevizibil devenea întregul joc de puzzle.ă ţ

– Dup cum vezi, draga mea, spuse ă sir Leigh chiop tând u or spre un raft cu c r i, Leonardo nu a fost singurul care aş ă ş ă ţ încercat s spun lumii adev rul cu privire la Sfântul Graal. Despre spi a de sânge regal ai lui Iisus au scris foarte detaliată ă ă ţ nenum ra i istorici.ă ţ

i Teabing îi ar t cu o mi care larg a mâinii un ir de câteva zeci de c r i.Ş ăă ş ă ş ă ţSophie î i înclin capul pe un um r i citi titlurile:ş ă ă ş

92

REVELA IAŢ TEMPLIERILOR. Tainicii p str tori ai adev ratei identit i a lui Hristosă ă ă ăţFEMEIA CU VASUL DE ALABASTRU. Maria Magdalena i Sfântul GraalşZEI AŢ DIN EVANGHELII. În c utarea sacrului feminină

– Iat , probabil, cea mai cunoscut lucrare, adaug Teabing luând de pe raft un volum h rt nit i întinzându-i-l.ă ă ă ă ă şPe copert scria:ă

SÂNGE SFÂNT, SFÂNT GRAAL. Un best-seller interna ional.ţ

Sophie ridică ochii spre cei doi b rba i:ă ţ– Un best-seller interna ional? Eu n-am auzit niciodat despre cartea asta.ţ ă– Erai prea mic în anii optzeci, atunci când a ap rut, îns a agiă ă ă tat pu in spiritele la vremea aceea. Dup p rerea mea,ţ ă ă

autorii au tras unele concluzii cam pripite în analiza lor, dar premisa fundamental de la care au pornit este real i, spre laudaă ăş lor, au adus, în fine, ideea spi ei regale a lui Hristos în aten ia opiniei publice.ţ ţ

– Dar care a fost reac ia Bisericii?ţ– Una de furie, fire te – ceea ce era, de altfel, i de a teptat. La urma urmei, este vorba despre un secret pe careş ş ş

Vaticanul a încercat s -l îngroape înc din secolul al IV-lea. În parte, acesta a fost i scoă ă ş pul cruciadelor. Culegerea iş distrugerea informa iilor. Maria Magţ dalena constituia, pentru Biserica acelor începuturi, o adev rat amenin are cuă ă ţ distrugerea. Pe lâng faptul c era femeia c reia Iisus îi încredin ase sarcina de a întemeia Biserica Sa, Magdalena constiă ă ă ţ tuia totodat dovada fizic a faptului c nou-proclamata ă ă ă divinitate avusese urma i ş muritori. Pentru a se ap ra, oamenii Bisericii i-ăau promovat imaginea de femeie u oar i au distrus dovezile mariajuş ă ş lui ei cu Iisus, invalidând astfel orice poten ialeleţ afirma ii cu privire la eventualii urma i ai lui Hristos i la caracterul Lui muritor.ţ ş ş

Sophie se uit din nou la Langdon a teptând ca acesta s -i conă ş ă firme, i profesorul înclina din cap:ş– Dovezile istorice în sprijinul acestor afirma ii sunt coţ nsiderabile.– Recunosc, relu Teabing, c implica iile sunt cutremur toare, dar trebuie s în elegi cât de puternice au fostă ă ţ ă ă ţ

motiva iile clerului pentru o asemenea mistificare. Biserica nu ar fi putut supravie ui dac informa iile despre urma ii luiţ ţ ă ţ ş Hristos ar fi devenit publice. Vestea c Iisus a avut un copil ar fi aruncat în aer ideea esen ial a divinit ii Sale i, o dat cuă ţ ă ăţ ş ă ea, îns i Biserica Cre tin , care se auto-proclamase unicul mijlocitor între om i Dumnezeu, unica poart de intrare înăş ş ă ş ă Împ ră ăţia Cerului.

– Roza cu cinci petale, îl întrerupse Sophie, ar tând spre cotorul uneia dintre c r ile lui Teabing.ă ă ţ"Acela i desen cu cel incrustat pe caseta din lemn de trandafir."şSir Leigh arunc o privire spre Langdon i zâmbi:ă ş– Are ochi buni, domni oaraş !Apoi reveni spre Sophie i începu s -i explice:ş ă– Acesta este simbolul folosit de LE PRIEURÉ de Sion pentru Sfântul Graal. Pentru Maria Magdalena. Fiindc numeleă

ei fusese interzis de Biseric , Magdalena a devenit cunoscut sub numeroase pseudonime secrete – printre ele, Potirul,ă ă Sfântul Graal i Roza. Acesta din urm aminte te de pentagrama zei ei Venus i de Roza Vânturilor, c l uzitoareaş ă ş ţ ş ă ă navigatorilor. Apropo, cuvântul rose este identic în francez , englez , german i în multe alte limbi.ă ă ăş

– "Rose", mai ad ug Langdon, este, totodat , anagrama numeă ă ă lui Eros, zeul grec al iubirii carnale.Sophie se uit surprins spre Langdon, dar Teabing continu :ă ă ă– Roza a fost dintotdeauna un simbol esen ial al sexualit ii feţ ăţ minine, în cadrul cultelor primitive ale divinit iiăţ

feminine, cele cinci petale reprezentau etapele principale ale vie ii unei femei – na terea, apari ia menstrua iei, maternitatea,ţ ş ţ ţ menopauza i moartea. În epoca modern , rela ia dintre trandafirul înflorit i feminitate au un caracter mai pregnant vizual.ş ă ţ ş Poate c specialistul în simbolistic î i va explica mai bine, ad ug ă ă ţ ă ăsir Leigh uitându-se cu subîn eles spre Langdon.ţ

Robert ezit ... cam prea mult.ă– Oh, Doamne! exclam Teabing. Voi, americanii, sunte i atât de pudici! Ceea ce se jeneaz el s - i spun , ă ţ ă ă ţ ă Sophie, este

c trandafirul înflorit seam n cu organele genitale feminine – caliciul prin care întreaga omenire a prins via . i dac aiă ă ă ţă Ş ă v zut vreodat o pictur de Georgia O'Keeffe, tii exact la ce m refer.ă ă ă ş ă

– Ceea ce trebuie s re ii, interveni Langdon ar tând spre raftul plin de c r i, este faptul c toate aceste volumeă ţ ă ă ţ ă confirm aceea i premis istoric .ă ş ă ă

– i anume c Iisus a fost tat ! replic Ş ă ă ăSophie înc nesigur .ă ă– Exact. i c Maria Magdalena a fost cea care i-a purtat în pântece copiŞ ă lul. Le Prieuré de Sion o venereaz i ast zi caăş ă

Zei , Sfânt Graal, Roz i Mam Divin .ţă ăş ă ăDin nou îi reveni în minte ritualul pe care îl surprinsese în subsolul cabanei.– Confreria sus ine ţ c ăMaria Magdalena era îns rcinat atunci când Iisus a fost r stignit. i, pentru a- i proteja copilulă ă ă Ş ş

înc neă n scut, nu a avut alt solu ie decât s fug din ara Sfânt . Cu ajuă ă ţ ă ă Ţ ă torul lui Iosif din Arimatea, unchiul lui Iisus, Maria Magdalena a c l torit în secret pân pe teritoriul actual al Fran ei, pe atunci Galia, unde a g sit ad post în sânul comunit iiăă ă ţ ă ă ăţ evreie ti. Acolo a dat na tere unei fiice, c reia i-a pus numele Sarah.ş ş ă

– Se tie i ş ş numele copilului? întreb ăSophie, cuprins de îndoial .ă ă– Ba chiar mai mult decât atât! Via a Magdalenei i cea a micu ei Sarah au fost scrupulos consemnate în scris deţ ş ţ

protectorii lor evrei. Nu uita c feti a era urma a regilor David i Solomon! Din acest motiv, evreii din Fran a considerau că ţ ş ş ţ ă Maria Magdalena era de sânge regal, sacru, fiind, totodat , precursoarea unei dinastii. Numero i înv a i ai acelor timpuri auă ş ăţ ţ p strat m rturii scrise ale vie ii pe care a dus-o Maria Magdalena în Galia, incluzând aici na terea micu ei Sarah i arboreleă ă ţ ş ţ ş genealogic al familiei.

Sophie f cu ochii mari:ă– Exist i ăş un arbore genealogic al lui Iisus Hristos?

93

– Bineîn eles! i constituie – se pare – fundamentul documentelor Sangreal. Genealogia complet a primilorţ Ş ă descenden i ai lui Hristos.ţ

– Dar la ce bun o asemenea genealogie? Nu constituie o dovad . Nici un istoric nu-i poate confirma autenticiă tatea.Teabing chicoti u or:ş– Dup cum nu pot confirma nici autenticitatea Bibliei!ă– Adic ?ă– Adic istoria este scris totdeauna de cei mai puternici. Atunci când se ciocnesc dou culturi, cea care pierde este, înă ă ă

cele din urm , distrus , iar cea care câ tig scrie c r ile de istorie – c r i care îi gloă ă ş ă ă ţ ă ţ rific propria cauz i o discrediteaz peă ă ş ă cea a învin ilor. Dup cum observa odat Napoleon: "Ce e istoria altceva decât o poveste conş ă ă venabil ticluit ?" Prin îns iă ăş natura ei, istoria e totdeauna o relatare subiectiv .ă

La acest aspect, Sophie nu se gândise.– Documentele Sangreal nu fac altceva decât s relateze ă cealalt ă versiune a istoriei lui Iisus. În final, pe care dintre ele

o accep i devine o problem de credin i de alegere personal , dar cel pu in putem fi mul umi i c informa ia a supravie uit.ţ ă ţăş ă ţ ţ ţ ă ţ ţ În documentele Sangreal se afla zeci de mii de pagini pline de date. Martorii oculari afirm c toat aceast comoar eraă ă ă ă ă transportat în patru cufere uria e. Printre ele se crede c se afl ă ş ă ăDocumentele Puriste – mii de file originale, datând din epoca pre-constantinian , scrise de primii adep i ai lui Iisus, care-l venerau ca pe un Înv tor i un profet în întregime uman, om înă ţ ăţă ş carne i oase. Tot aici se zvone te c s-ar g si i legendarul ş ş ă ă ş Document "Q" – un manuscris în a c rui existen pân iă ţă ă ş Vaticanul crede. Se pare c acesta ar fi o culegere de înv turi ale lui Iisus, probabil scrise chiar de mâna Lui.ă ăţă

– Scrieri ale lui Iisus Hristos?!– Exact, replic Teabing. De ce n-ar fi p strat El însu i o croă ă ş nic a faptelor sale? Mul i oameni procedau astfel în aceleă ţ

vremuri. Un alt document exploziv despre care se crede c s-ar afla într-unul din acele patru cufere este manuscrisul numită Jurnalele Magdalenei – o relatare personal a Mariei Magdalena cu privire la rela ia sa cu Iisus, la r stignirea Lui i laă ţ ă ş perioada pe care a petrecut-o în Fran a.ţ

Sophie r mase t cut pentru un moment, apoi întreb :ă ă ă ă– i aceste patru cufere cu documente erau, de fapt, comoara g sit de Cavalerii Templieri sub Templul lui Ş ă ă Solomon?– Da. Acestea au fost documentele care au conferit Templierilor puterea lor excep ional ... documentele care auţ ă

constituit obiectul neîncetatelor c ut ri ale Graalului în decursul istoriei.ă ă– Dar spuneai c Sfântul Graal este ă Maria Magdalena. Dac doă cumentele sunt adev rata int a cercet rilor, de ce seă ţ ă ă

vorbe te despre c utarea Graalului?ş ă– Fiindc în locul în care este ascuns Sfântul Graal se afl i un sarcofag.ă ăşAfar , o pal de vânt r scoli frunzele copacilor.ă ă ăVocea lui Teabing era mai joas , mai potolit acum:ă ă– C utarea Sfântului Graal nu reprezint altceva decât n zuin a de a îngenunchea în fa a r m i elor p mânte ti aleă ă ă ţ ţ ă ăşţ ă ş

Mariei Magdalena, de a te ruga la picioarele celei proscrise, ale sacrului feminin pierdut.– Adic ascunz toarea Sfântulă ă ui Graal este de fapt un... mormânt?Ochii c prui ai lui Teabing se umezir :ă ă– Într-adev r. Un mormânt în care odihne te trupul Mariei Magă ş dalena, al turi de documentele ce relateaz adev rataă ă ă

poveste a vie ii ei. În esen a sa, c utarea Graalului a fost dintotdeauna o c uţ ţ ă ă tare a Magdalenei – regina def imat , îngropată ă ă împreun cu m rturiile ce atest dreptul la putere al urma ilor ei.ă ă ă ş

Sophie a tept un moment ca Teabing s - i vin în fire. Erau înc multe lucruri despre bunicul ei pe care nu leş ă ă ş ă ă în elegea:ţ

– În to i ace ti ani, întreb ea în cele din urm , membrii St re iei i-au asumat sarcina de a ap ra documentele Sangrealţ ş ă ă ă ţ ş ă i mormântul Mariei Magdalena?ş

– Da, îns confreria mai are i o alt îndatorire – aceea de a proteă ş ă ja îns i ăş spi a ţ lui Iisus. Urma ii lui Hristos s-au aflatş întotdeauna în pericol. Biserica primelor secole cre tine s-a temut c , dac spi a se perpetueaz , secretul lui Iisus i alş ă ă ţ ă ş Magdalenei va ie i la un moment dat la iveal , punând sub semnul întreb rii doctrina fundamental a catolicismului – aceea aş ă ă ă unui Mesia divin, care p stra distan a fa de femei i de iubirea sexual . Cu toate acestea, urma ii lui Hristos au supravie uită ţ ţă ş ă ş ţ la ad post în Fran a, pân în secolul al V-lea când, printr-o mi care îndr znea , s-au unit cu familia regal francez i au dată ţ ă ş ă ţă ă ăş na tere dinastiei merovingiene.ş

Cuvintele o luar prin surprindere pe ă Sophie. To i elevii din Fran a – i nu numai – auziser despre aceasta dinastie.ţ ţ ş ă– Parisul a fost fondat de merovingieni!– Da. Acesta este unul dintre motivele pentru care legenda Graalului este atât de vie aici, în Fran a. Multe a a-ziseţ ş

expedi ii de c utare a Graalului ini iate de Vatican erau, de fapt, misiuni sub acoperire ce urm reau anihilarea membrilorţ ă ţ ă acestei dinastii. Ai auzit de regele Dagobert?

Sophie î i amintea vag numele dintr-o lec ie de istorie:ş ţ– Dagobert a fost un rege merovingian, nu-i a a? Înjunghiat în ochi în timp ce dormea.ş– Exact! Asasinat de Vatican în în elegere cu Pepin d'Heristal. La sfâr itul secolului al VII-lea. O dat cu uciderea luiţ ş ă

Dagobert, dinastia merovingian aproape c s-a stins. Din fericire, fiul lui Dagobert, Sigisbert, a izbutit s scape ne tiut deă ă ă ş nimeni i astfel familia a supravie uit. Unul dintre urma ii s i a fost Godefroi de ş ţ ş ă Bouillon, cel care a fondat Le Prieuré de Sion.

– Acela i om, interveni Langdon, care le-a cerut templierilor s dezgroape documentele Sangreal de sub Templul luiş ă Solomon, ob inând astfel dovada legaturilor de sânge dintre merovingieni i Iisus Hristos.ţ ş

Teabing încuviin , suspinând adânc:ţă– Ast zi,ă Le Prieuré de Sion are o misiune extrem de important – de fapt, trei misiuni într-una singur : trebuie să ă ă

protejeze documentele Sangreal, s apere mormântul Mariei Magdalena, i, desigur, trebuie s ocroteasc spi a regal a luiă ş ă ă ţ ă Iisus – pe cei câ iva membri ai dinastiei merovingiene care au supravie uit pân în zilele noastre.ţ ţ ă

Cuvintele britanicului plutir parc o clip în aerul spa ioasei înc peri i ă ă ă ţ ă ş Sophie resim i o stranie vibra ie, de parc înţ ţ ă

94

str fună dul fiin ei sale rezona un adev r ascuns. "Urma ii lui Iisus care au supravie uit pân azi." Din nou vocea buniculuiţ ă ş ţ ă p rea c -i opă ă ş te te în ureche: "Prin esa, trebuie s - i spun adev rul despre familia ta."ş ţ ă ţ ă

Un fior de ghea îi str b tu tot trupul.ţă ă ă"Sânge regal!"Nu, nu era posibil!"Prin esa ţ Sophie!"– Sir Leigh?Vocea majordomului r sun în interfonul montat pe perete i ă ă ş Sophie tres ri, surprins .ă ă– Pute i veni pân în buc t rie o clip ?ţ ă ă ă ăTeabing se încrunt i, apropiindu-se de interfon, ap s butonul:ăş ă ă– Rémy, dup cum bine tii, sunt împreun cu oaspe ii mei. Dac vom avea nevoie de ceva din buc t rie în noapteaă ş ă ţ ă ăă

aceasta, ne vom servi singuri. Mul umesc i noapte bun !ţ ş ă– Numai un cuvânt înainte de a m retrage, ă sir! Dac nu v sup ra i!ă ă ă ţSir Leigh bomb ni i ă ş ap s ă ădin nou pe buton:– Spune repede, Rémy!– Este o problem a casei, ă sir, nu trebuie s -i deranj m pe oasă ă pe i cu ea.ţ– i nu poate a tepta pân diminea ? izbucni Teabing enervat.Ş ş ă ţă– Nu, sir! Nu v voi r pi decât un minu el.ă ă ţBritanicul î i d du ochii peste cap i se întoarse spre Langdon i ş ă ş ş Sophie:– Câteodat m întreb, de fapt, cine serve te pe cine!ă ă şApoi, ap sând pe buton înc o dat :ă ă ă– Vin imediat, Rémy! S - i aduc ceva când vin?ă ţ– Doar eliberarea de sub oprimare, sir.– Rémy, î i dai seama, sper, c biftecul t u ţ ă ă au poivre este unicul motiv pentru care înc mai lucrezi pentru mine.ă– Asta-mi tot spune i dumneavoastr , ţ ă sir! Asta-mi tot spune i!ţ

61

"Prin esa ţ Sophie!"Parc sunetul protezelor metalice ale lui Teabing care se îndeă p rta spre buc t rie trecea direct prin ea. Amor it , seă ăă ţ ă

întoarse spre Langdon i-l privi drept în fa . Profesorul cl tin deja din cap, de parc i-ar fi citit gândurile:ş ţă ă ă ă– Nu, Sophie! îi opti el. Acela i gând mi-a trecut i mie prin minte când mi-am dat seama c bunicul t u a fost membruş ş ş ă ă

al St re iei i când mi-ai spus c voia s - i dezv luie un secret despre famiă ţ ş ă ă ţ ă lia ta. Dar e imposibil. Langdon f cu o pauz :ă ă Saunière nu este un nume merovingian.

Sophie nu tia dac ar trebui s se simt dezam git sau u urat . Ceva mai devreme, Langdon o întrebase în treac tş ă ă ă ă ă ş ă ă despre numele de fat al mamei ei: Chauvel. Acum în elegea care fusese rostul întreă ţ b rii lui.ă

– Dar Chauvel? insist ea.ăDin nou Langdon f cu semn c nu.ă ă– Îmi pare r u! tiu c astfel multe dintre întreb rile tale i-ar fi g sit r spunsul. Dar numai dou ramuri ale dinastieiă Ş ă ă ş ă ă ă

merovingiene mai exist ast zi. Numele de familie sunt Plantard i ă ă ş Saint-Clair. Ambele familii tr iesc în mare secret,ă probabil protejate de St re ie.ă ţ

Sophie repet în gând cele dou nume i, la rândul ei, cl tin din cap. Nu exista nimeni în familia ei care s seă ă ş ă ă ă numeasc Plantard ori ă Saint-Clair. O resemnare obosit începea s pun st pânire pe ea. Nu f cuse nici un progres în aă ă ă ă ă în elege ce anume inten ionase bunicul ei s -i dezv luie. Aproape c - i dorea ca Jacques ţ ţ ă ă ă ş Saunière s nu fi pomenit despreă familia ei; deschisese astfel ni te r ni vechi, care erau îns la fel de dureroase azi, ca i în trecut. "Sunt mor i, ş ă ă ş ţ Sophie. Nu se mai întorc." Î i aminti cum mama ei obi nuia s -i cânte seara, cum o ridica tat l ei pe umeri, iar bunica i fr iorul mai micş ş ă ă ş ăţ surâdeau i o priveau cu ochii lor verzi str lucitori. Tot ce-i mai r mş ă ă ăsese era bunicul.

"Iar acum nici el nu mai e. Sunt singur ."ăT cut , se întoarse i se apropie din nou de ă ă ş Cina cea de tain , ă uitându-se cu aten ie la p rul lung, ro cat, al Magdaleneiţ ă ş

i la ochii ei senini. Era ceva în expresia ei... ceva care amintea de pierderea cuiva drag. ş Sophie aproape c sim ea triste eaă ţ ţ aceea.

– Robert? opti ea încet.şProfesorul se apropie:– Leigh a spus c povestea Graalului e pretutindeni în jurul nosă tru, i totu i eu de-abia în seara asta am auzit-o.ş şLangdon p ru c ar fi vrut s -i cuprind umerii i s-o lini teasc , dar se ab inu:ă ă ă ă ş ş ă ţ– Ai mat auzit povestea i înainte, ş Sophie! Toat lumea a auă zit-o. Numai c nu ne d m seama ce e cu adev rat.ă ă ă– Nu în eleg.ţ– Istoria Graalului este pretutindeni, numai c e ascuns . Când Biserica a interzis orice referire la Maria Magdalena,ă ă

povestea ei a trebuit s fie transmis mai departe prin mijloace mai discrete... prin metafore i prin simboluri.ă ă ş– Desigur. Prin art , adic !ă ăLangdon ar t spre ăă Cina cea de tain :ă– Un exemplu perfect. Unele dintre cele mai cunoscute opere de art , literatur sau muzic redau în secret povesteaă ă ă

Mariei Magdalena i a lui Iisus.şi profesorul îi povesti pe scurt despre operele Ş lui da Vinci, Botticelli, Poussin, Bernini, Mozart i Victor ş Hugo –

lucr ri care aminteau despre n zuin a de a reînvia sacrul feminin. Legende stră ă ţ ăvechi, precum cea a lui sir Gawain i aş

95

Cavalerului Verde, legenda regelui Arthur, ba chiar povestea Frumoasa-din-P durea-Adormit ă ă erau, de fapt, alegorii ale Graalului. Romanul Coco atul de la ş Notre-Dame al lui Hugo i opera ş Flautul fermecat a lui Mozart erau pline de simboluri masonice i aluzii referitoare la Graal.ş

– O dat ce i s-au deschis ochii spre adev rata semnifica ie a Sfântului Graal, ad ug Langdon, începi s-o vezi pesteă ţ ă ţ ă ă tot: în pictur , în muzic , în c r i, ba chiar i în desene animate i în unele filme artistice.ă ă ă ţ ş ş

Apoi, ar tându-i ceasul s u cu Mickey Mouse, îi spuse c Walt Disney î i f cuse în via un crez din a duce mai departeă ă ă ş ă ţă istoria Graalului. Mul i îl consideraser "un da Vinci al epocii moderne". La fel ca ilustrul s u predecesor, Disney fusese unţ ă ă vizionar, un om cu mult înaintea timpului s u, un artist extrem de talentat, membru ale unor societ i secrete i, mai cuă ăţ ş seam , iubise enigmele, farsele i dublele în elesuri. Ca i Leonardo, Disney inserase în arta sa simboluri i mesaje ascunse.ă ş ţ ş ş Pentru un ochi antrenat, primele filme realizate de Disney constituiau o avalan de aluzii i de şă ş metafore.

Majoritatea mesajelor ascunse de Walt Disney în desenele sale se refereau la religie, la miturile p gâne i la femininulă ş subjugat. Nu fusese o pur întâmplare c acest cineast alesese s transpun pe ecran pove ti ca ă ă ă ă ş Alb -ca-Z pada, Cenu reasaă ă şă i ş Frumoasa-din-P durea-Adormit ă ă – toate amintind de încarcerarea sacrului feminin. Nimeni nu avea nevoie de cuno tin eş ţ

profunde de simbolistic pentru a în elege c Alb -ca-Z pada – o prin es care aproape c se stinge dup ce gust dintr-ună ţ ă ă ă ţ ă ă ă ă m r otr vit – nu e altceă ă va decât o aluzie clar la c derea Evei în Gr dina Raiului. i cine se putea îndoi c prin esa Aurora dină ă ă Ş ă ţ povestea Frumoasei-din-P durea-Adormit ă ă – "alintat " Rose i ascuns adânc în h i ul unei p duri pentru a o feri deă ş ă ăţş ă atingerea r ului – era de fapt povestea Graalului spus pe în elesul copiilor.ă ă ţ

În ciuda imaginii sale serioase, compania Disney p stra înc un filon juc u i angaja ii ei actuali se amuzau adeseaă ă ă ş ş ţ ascunzând simboluri secrete în diverse produc ii. Langdon n-avea s uite niciodat când unul dintre studen ii s i adusese unţ ă ă ţ ă DVD cu filmul de anima ie ţ The Lion King i oprise la un moment dat derularea pentru a le ar ta un cadru în care cuvântul ş ă SEX era clar vizibil, format din particule de praf deasupra leu orului Simba. De i b nuia c isprava era mai degrab o fars a unuiş ş ă ă ă ă desenator decât vreo aluzie con tient la sexualitatea uman , Langdon înv ase cu acea ocazie s nu subestimeze niciodatş ă ă ăţ ă ă tendin a companiei Disney spre simbolismul ascuns. ţ Mica-Siren , ă de pild , era o îmbinare de simboluri care aminteau deă divinitatea feminin , atât de sugestive, încât în nici un caz nu puteau fi rezultatul unei pure coinciden e.ă ţ

Când v zuse pentru prima dat ă ă Mica-Siren , ă lui Langdon i se t iase respira ia atunci când observase c tabloul ceă ţ ă decora c minul subacvatic al sirenei Ariel era nici mai mult nici mai pu in decât ă ţ Magdalena penitent , ă un celebru omagiu adus Mariei Magdalena de pictorul francez Georges de la Tour în secolul al XVII-lea – decor cât se poate de potrivit, dacă inem seama c filmul se dovedise a fi un colaj de nou zeci de minute plin de referin e simţ ă ă ţ bolice la sanctitatea pierdut aă

zei ei Isis, la Eva i, în mod repetat, la Maria Magdalena. Numele sirenei, Ariel, amintea de asemenea de sacrul feminin i, înţ ş ş Cartea lui Isaia, era sinonim cu "Sfânta Cetate asediat ". Desigur, nici p rul lung i ro cat al sirenei nu era doar o simplă ă ş ş ă coinciden .ţă

Dincolo de u a biroului se auzi din nou zgomotul cârjelor lui Teabing; de aceast dat acesta se apropia cu pa i repezi.ş ă ă ş Când britanicul intr în înc pere, pe chipul lui era a ternut o expresie rigid :ă ă ş ă ă

– Ai face bine s -mi dai o explica ie, Robert, spuse el pe un ton receă ţ i sec. Nu se poate spune c ai fost tocmai sincerş ă cu mine!

62

– Sunt victima unei înscen ri, Leigh! spuse Langdon încercând s - i pastreze calmul. Doar m cuno ti! N-a fi în stareă ă ş ă ş ş s ucid pe cineva.ă

Vocea lui Teabing era la fel de rece când i se adres din nou:ă– Robert, ai ap rut la televiziune, pentru numele lui Dumnezeu! tiai c e ti c utat de poli ie?ă Ş ă ş ă ţ– Da.– În acest caz, ai abuzat de încrederea mea. Nu-mi vine s cred c mi-ai periclitat situa ia venind aici i cerându-mi să ă ţ ş ă

perorez despre Graal, astfel ca tu s te po i ascunde în casa mea!ă ţ– N-am omorât pe nimeni!– Jacques Saunière e mort i poli ia spune c tu l-ai ucis. Brusc chipul i se întrist : A a un iubitor al artelor...ş ţ ă ă ş– Sir?Majordomul intrase în înc pere i se oprise în prag, cu bra ele încruci ate la piept.ă ş ţ ş– S -i dau afar ?ă ă– Las -m pe mine!ă ăTeabing chiop t pân în cel lalt cap t al biroului, deschise u ile duble de sticl ce d deau spre peluz i f cu semnş ăă ă ă ă ş ă ă ă ş ă

spre spa iul verde de afar :ţ ă– V rog s v urca i în ma in i s pleca i.ă ă ă ţ ş ăş ă ţSophie nu se clinti:– Avem informa ii despre ţ la clef de voûte. Cheia de bolt a St re iei.ă ă ţTeabing se holb la ă ea pre ţ de câteva secunde i apoi se strâmb :ş ă– O încercare disperat ! Robert tie cât de mult am c utat-o.ă ş ă– Nu e o minciun , Leigh, interveni Langdon. De aceea am venit la tine. Ca s vorbim despre cheia de bolt .ă ă ăMajordomul f cu un pas spre ei:ă– Pleca i imediat sau chem poli ia.ţ ţ– Leigh, insist profesorul, tim unde e ascuns !ă ş ăTeabing p ru c se înmoaie pu in.ă ă ţRémy se apropie îns cu pa i hot râ i:ă ş ă ţ– Pleca i imediat! Sau v voi da...ţ ă

96

– Rémy! izbucni sir Leigh. Scuz -ne pentru un moment!ăMajordomul r mase cu gura c scat :ă ă ă– Sir? Trebuie s m opun! Oamenii ace tia sunt...ă ă ş– M ocup eu, replic Teabing i-i f cu semn s ias din înc pere.ă ă ş ă ă ă ăDup o clip de t cere înm rmurit , ă ă ă ă ă Rémy se retrase ca un câine care tocmai a fost certat de st pân.ăRezemat de pervazul ferestrei deschise, britanicul se întoarse spre oaspe ii s i, cu aceea i expresie rigid pe chip:ţ ă ş ă– S v aud povestea. Ce ti i despre cheia de bolt ?ă ă ş ţ ă

În tuf ri ul des de sub fereastra lui Teabing, Silas strânse bine pistolul în mân i arunc o privire prin u ile de sticl .ă ş ă ş ă ş ă Cu câteva clipe în urm , înconjurase cl direa i-l v zuse pe Langdon vorbind cu femeia în birou. Înainte de a reu i s intreă ă ş ă ş ă îns , ap ruse un indiă ă vid cu cârje, care ipase la Langdon, deschisese u ile de sticl i le ceruse celor doi s plece. "Apoiţ ş ă ş ă femeia spusese ceva despre cheia de bolt i totul se schimbase." Strig tele deveniser oapte. Atmosfera se calmase. i u ileăş ă ăş Ş ş de sticl fuseser imediat închise.ă ă

Acum, ascuns în întuneric, Silas privi în untru pe furi . "Cheia de bolt e undeva în cas ." Era sigur de asta.ă ş ă ăF r a ie i din umbra tufi urilor, se apropie mai mult de u i încerc s aud ce se discuta în untru. Le va da cinciă ă ş ş şăş ă ă ă ă

minute. Dac nu vor men iona între timp unde se afl cheia de bolt , va intra peste ei i-i va obliga s vorbeasc .ă ţ ă ă ş ă ă

În birou, Teabing f cuse ochii mari i se bâlbâia surprins la culme:ă ş– Mare Maestru? Jacques Saunière?!Sophie încuviin , con tient de ocul prin care trecea britanicul:ţă ş ă ş– Dar n-ai de unde s tii tu una ca asta!ăş– Jacques Saunière era bunicul meu.Teabing se împletici, sprijinindu-se în cârje, i privi repede spre Langdon, care confirm spusele ş ă lui Sophie.– Miss Neveu, am r mas f r grai. Dac este adev rat, atunci îmi exprim regretul pentru pierderea dumneavoastr !ă ă ă ă ă ă

Trebuie s recuă nosc c , în cadrul cercet rilor mele, am alc tuit o list cu oameni din Paris pe care îi b nuiam de implicare înă ă ă ă ă activitatea St re iei din Sion. Jacques ă ţ Saunière se afla i el pe aceast list . Dar... Mare Maestru? Mi-e greu s -mi iş ă ă ă ş imaginez!

Teabing r mase t cut o clip , gânditor, i apoi cl tin din cap cu hot râre:ă ă ă ş ă ă ă– Dar tot nu se leag . Chiar ă dac Saunière ă ar fi fost cu adev rat Marele Maestru al St re iei i ar fi creat el însu i cheiaă ă ţ ş ş

de bolt , ă sub nici un motiv nu i-ar fi spus dumitale unde o po i g si. Cheia de bolt dezv luie calea c tre cea mai de preţ ţ ă ă ă ă ţ comoar a St re iei. Nepoat sau nă ă ţ ă u, în nici un caz nu puteai primi o asemenea informa ie.ţ

– Domnul Saunière era pe moarte atunci când i-a dezv luit-o, interveni Langdon. Nu avea alte op iuni.ă ţ– Dar nu avea nevoie de alte op iuni! replic Teabing. Exist trei sene ali care cunosc acela i secret. Atât de ingeniosţ ă ă ş ş

este sistemul lor. Într-o astfel de situa ie unul dintre ei devine Mare Maestru i apoi aleg un alt sene al c ruia s -iţ ş ş ă ă împ rt easc secretul cheii de bolt .ă ăş ă ă

– B nuiesc c n-ai v zut întreaga emisiune de tiri, spuse ă ă ă ş Sophie. Pe lâng bunicul meu, alte ă trei personalit i parizieneăţ au fost asasinate în seara aceasta. În acela i mod. Toate l sând impresia c au fost interogate.ş ă ă

– i crezi c erŞ ă au... bâigui Teabing?– Sene alii, încheie Langdon.ş– Dar... cum? Nu este posibil ca un asasin s afle numele tuturor celor patru membri de vârf din ă Le Prieuré de Sion!

Uit -te la mine! Eu studiez ordinul sta de zeci de ani i n-am putut afla nici m car nuă ă ş ă mele unui singur membru al s u! Mi seă pare de neconceput ca to i cei trei sene ali i Marele Maestru s poat fi descoperi i i uci i într-o singur zi.ţ ş ş ă ă ţ ş ş ă

– M îndoiesc c informa iile au fost ob inute într-o singur zi, îi replic ă ă ţ ţ ă ă Sophie. Mai degrab pare o ac iune tipă ţ décapiter bine pus la punct. Este o tehnic pe care noi o folosim în lupta împotriva orgaă ă niza iilor mafiote. Dac DCPJ vreaţ ă s intervin asupra unui astfel de grup, îl ine în secret sub supraveghere i ascultare luni de zile, îi identific pionii principaliă ă ţ ş ă i apoi intr în ac iune i-i prinde pe to i în acela i moment. Decapitare. Lipsit de conducere, grupul nu se mai poate controlaş ă ţ ş ţ ş i divulg alte informa ii. Este posibil ca cineva s fi urm rit r bd tor confreria i apoi s fi atacat brusc, sperând c unulş ă ţ ă ă ă ă ş ă ă

dintre cei patru va divulga locul unde este ascunsa cheia de bolt .ăTeabing înc nu p rea convins.ă ă– Dar fra ii nu ar fi vorbit niciodat ! Au jurat s p streze t cerea! Chiar i în fa a mor ii.ţ ă ă ă ă ş ţ ţ– Exact, confirm Langdon. Cu alte cuvinte, dac nici unul n-ar fi divulgat secretul i dac to i ar fi fost uci i...ă ă ş ă ţ şBritanicul icni:– Atunci loca ia cheii de bolt ar fi pierdut pentru totdeauna!ţ ă ă– i o dat cu ea, îns i loca ia Sfântului Graal.Ş ă ăş ţTeabing p ru c se clatin sub greutatea cuvintelor rostite de Langdon. Apoi, de parc ar fi fost prea istovit pentru a seă ă ă ă

mai putea ine pe picioare, se pr bu i în scaunul de-al turi, cu privirile pierdute pe fereastr .ţ ă ş ă ăSophie se apropie de el i-i vorbi cu o voce joas , blând :ş ă ă– inând seama de situa ia dificil a bunicului meu, este posiŢ ţ ă bil ca, în disperare de cauz , s fi încercat s transmită ă ă ă

secretul cuiva din afara St re iei. Unei persoane în care tia c poate avea încredere deplin . Unui membru al familiei.ă ţ ş ă ă– Dar cineva capabil de un asemenea atac... cineva care a putut descoperi atât de multe lucruri despre confrerie...Se întrerupse i pe chipul lui palid ap ru expresia unei noi spaime:ş ă– La mijloc nu poate fi decât o singur for . Tipul acesta de infiltrare nu poate veni decât din rândurile celui mai vechiă ţă

du man al St re iei.ş ă ţLangdon îl privi uimit:– Biserica.

97

– Cine altcineva? Vaticanul caut de secole Graalul.ăSophie se uit la amândoi cu scepticism.ă– Crede i c ţ ăBiserica l-a ucis pe bunicul meu?!– N-ar fi pentru prima data în istorie când Biserica ar ucide pentru a se ap ra. Documentele care înso esc Graalul suntă ţ

explozive i ş de secole întregi clerul caut s le distrug .ă ă ăLui Langdon nu-i venea totu i s cread ipoteza lui Teabing, c Biserica ar fi în stare s omoare oameni de dragulş ă ă ă ă

ob inerii acestor documente. Îl cuno tea pe noul pap i pe mul i dintre cardinali i tia c to i erau persoane profundţ ş ă ş ţ ş ş ă ţ spirituale, care n-ar fi acceptat niciodat asasinatul. "Indiferent care era miza."ă

Sophie p rea c gânde te la fel.ă ă ş– Dar n-ar fi oare posibil ca membrii St re iei s fi fost uci i de cineva din afara Bisericii? Cineva care nu tie ce esteă ţ ă ş ş

Graalul cu adev rat? Cupa din care a b ut Iisus ar putea constitui, la urma urmei, o comoar de invidiat. F r îndoial , au fostă ă ă ă ă ă comise crime i pentru mult mai pu in de atât!ş ţ

– Din experien a mea pot spune c oamenii sunt dispu i s fac mult mai mult pentru a evita ceea ce le stârne te fricaţ ă ş ă ă ş decât pentru a ob ine ceea ce- i doresc. Simt disperare în acest atac asupra St re iei.ţ ş ă ţ

– Leigh, interveni Langdon, argumentul t u e paradoxal. De ce ară ucide prela ii catolici patru membri ai St re iei, înţ ă ţ încercarea de a g si i distruge ni te documente despre care cred c sunt doar ni te minciuni?ă ş ş ă ş

Teabing chicoti încet.– Turnurile de filde de la Harvard te-au cam înmuiat, Robert! Da, clericii de la Roma nutresc o credin puternic ,ş ţă ă

datorit c reia pot face fa oric rei furtuni – inclusiv unor documente care conă ă ţă ă trazic tot ce au ei mai scump în suflet. Dar ce te faci cu restul lumii? Cum r mâne cu cei care nu au credin a lor? Cei care, v zând haosul iă ţ ă ş violen a care domnesc azi înţ lume, se întreab unde-i Dumnezeu? Cei care aud despre scandalurile din Biseric i se întreab cine sunt oamenii tia careă ăş ă ăş pretind c spun adev rul despre Hristos i totu i mint pentru a ascunde f r delegile comise de propriii lor preo i? Cumă ă ş ş ă ă ţ r mâne cu oamenii aceia, Robert, dac apar dovezi tiin ifice care demonstreaz c povestea spus de Biseric despre Iisusă ă ş ţ ă ă ă ă este incorect i c nu e, de fapt, altceva decât o poveste bine ticluit , cea mai mare minciun aruncat vreodat în fa aă ş ă ă ă ă ă ţ omenirii'?

Profesorul nu îi r spunse.ă– Î i spun eu ce s-ar întâmpla dac documentele ar ie i la iveal , relu Teabing. Vaticanul s-ar vedea confruntat cu oţ ă ş ă ă

criz f r preceă ă ă dent din cei dou mii de ani de existen .ă ţăDup o lung t cere, ă ă ă Sophie întreb :ă– Dar dac Biserica este cea care a pus la cale aceste atacuri, de ce ac ioneaz tocmai acum? Dup atâ ia ani? St re iaă ţ ă ă ţ ă ţ

p streaz ascunse documentele Sangreal i deci nu constituie o amenin are imediat pentru Biseric !ă ă ş ţ ă ăTeabing oft adânc i se întoarse spre Langdon:ă ş– Robert, presupun c tu cuno ti care este misiunea final a St re iei.ă ş ă ă ţ– O cunosc, r spunse el sim ind un nod în gât atunci când realiz implica iile acesteia.ă ţ ă ţ– Miss Neveu, relu britanicul, Biserica i confreria au încheiat cu mult timp în urm o în elegere tacit : Biserica nuă ş ă ţ ă

atac St re ia, St re ia p streaz ascunse documentele Sangreal. Dar confreria a nutrit dintotă ă ţ ă ţ ă ă deauna ideea de a dezv lui la ună anume moment dat secretul. O dat cu apropierea de o anumit dat în istorie, St re ia pl nuie te s rup t cerea i s - iă ă ă ă ţ ă ş ă ă ă ş ă ş savureze triumful, f când publice documentele Sangreal i strigând în cele patru z ri adev rul despre Iisus Hristos.ă ş ă ă

Sophie îl privi în t cere câteva clipe, apoi se v zu i ea nevoit s se a eze pe un fotoliu.ă ă ş ă ă ş– i crezi c data aceasta se apropie? i c Biserica tie?Ş ă Ş ă ş– E doar o specula ie, îns , dac ar fi a a, Biserica ar avea o motiva ie puternic pentru a orchestra un atac menit sţ ă ă ş ţ ă ă

duc la g sirea documentelor înainte dă ă e a fi prea târziu.Langdon avea nepl cuta impresie c ra ionamentul lui Teabing era corect.ă ă ţ– Crezi c Biserica a reu it s ob in dovezi concrete ale respecă ş ă ţ ă tivei date vizate de confrerie?– De ce nu? Dac a reu it s descopere identit ile membrilor, atunci cu siguran a izbutit s le afle i planurile. iă ş ă ăţ ţă ă ş Ş

chiar dac nu cunoa te data exact , supersti iile pot împinge clerul la ac iune.ă ş ă ţ ţ– Supersti iile?ţ– Din punctul de vedere al profe iilor, ne afl m în prezent într-o epoca de uria e transform ri. Am intrat de curând într-ţ ă ş ă

un nou mileniu i, o dat cu acest prag, s-a încheiat bimilenara Er a Pe tilor, pe tele fiind, totodat , simbolul lui Iisus. A aş ă ă ş ş ă ş cum tiu to i cei care studiaz simbolistica, esen a zodiei Pe tilor sus ine ca omului treş ţ ă ţ ş ţ buie s i se spun ă ă – de c tre o putereă mai înalt – ce anume s fac , fiindc el nu este capabil s gândeasc de unul singur. Prin urmare, Era Pe tilor a fost o epocă ă ă ă ă ă ş ă a ferventelor sentimente religioase. Acum intr m îns în Era V rs torului, al c rei ideal afirm c omul va afla ă ă ă ă ă ă ă adev rul ă i vaş deveni capabil s gândeasc singur. Transformarea ideologic este covâr itoare i se petrece chiar în zilele noastre.ă ă ă ş ş

Langdon sim i un fior. Profe iile astrologice nu-l interesaser niciţ ţ ă odat prea mult i nu le acordase o credibilitateă ş deosebit , dar tia c în cadrul Bisericii erau oameni care credeau cu toat fiin a în ele.ă ş ă ă ţ

– Biserica nume te aceast perioad de tranzi ie Ziua de Apoi.ş ă ă ţSophie îl privi cu scepticism:– Adic sfâr itul lumii? Apocalips ?ă ş ă– Nu, îi r spunse Langdon. Asta e o gre eal frecvent întâlnit . Multe religii amintesc de Ziua de Apoi, dar sintagma nuă ş ă ă

se refer la sfâr itul lumii, ci la finele erei actuale, Era Pe tilor, care a început o dat cu na terea lui Iisus, a durat dou mii deă ş ş ă ş ă ani i s-a încheiat o dat cu trecerea în noul mileniu. Acum, c am trecut în Era V rs torului, putem spune c Ziua de Apoi aş ă ă ă ă ă venit.

– Mul i istorici ai Graalului, adaug Teabing, cred c – ţ ă ă dac ă St re ia are de gând s dezv luie adev rul – ă ţ ă ă ă acest moment al istoriei ar fi unul cât se poate de potrivit. Majoritatea speciali tilor – i eu m num r printre ei – au presupus c dezv luireaş ş ă ă ă ă va coincide cu trecerea în noul mileniu. Evident, ne-am în elat. Dar calendarul actual nu coincide perfect cu semneleş astrologice, a a încât predic iile se refer la o perioad incert . Dac Biserica are informa ii despre o eventual dat precis ,ş ţ ă ă ă ă ţ ă ă ă apropiat , sau dac doar î i face griji în temeiul profe iilor astrologice – nu tiu. i nici nu mai conteaz . Ambele scenarii ară ă ş ţ ş Ş ă

98

putea explica un eventual atac al Bisericii împotriva St re iei din Sion. i, crede i-m – ad ug Teabing încruntându-se –ă ţ Ş ţ ă ă ă dac Vaticanul g se te Graalul, îl va distruge imediat. Atât documentele, cât i relicvele Mariei Magdalena. i atunci, dragiiă ă ş ş Ş mei, toate dovezile vor fi pierdute; Biserica î i va fi câ tigat lupta de rescriere a istoriei pe care o poart de milenii. Adev rataş ş ă ă fa a trecutului va fi tears pentru totdeauna.ţă ş ă

Cu mi c ri încete, ş ă Sophie scoase cheia aurie din buzunar i i-o întinse britanicului.şTeabing o lu i o studăş ie câteva clipe.– Dumnezeule! Sigiliul Stare iei! De unde ai cheia asta?ţ– Mi-a dat-o bunicul în seara asta, înainte de a muri!– E cheia unei biserici?Sophie trase adânc aer în piept:– Cheia aceasta permite accesul la cheia de bolt .ăCapul lui Teabing zvâcni în sus i pe chip i se a ternu o expresie de total neîncredere:ş ş ă– Imposibil! Ce biseric mi-a sc pat? Am c utat în toate biseriă ă ă cile din Fran a!ţ– Nu e într-o biseric , ci într-o banc elve ian .ă ă ţ ăEntuziasmul din ochii lui Teabing se evapor :ă– Cheia de bolt se afl într-o banc ?ă ă ă– Într-un seif, interveni Langdon.– În seiful unei b nci?!ăBritanicul cl tin din cap energic:ă ă– E imposibil! Cheia de bolt este ascuns sub semnul Rozei.ă ă– Exact. Era a ezat într-o caseta din lemn de trandafir pe capaş ă cul c reia e incrustat o roz cu cinci petale.ă ă ăOchii britanicului p reau gata s -i sar din cap:ă ă ă– Adic ai ă v zut ă cheia de bolt ?!!ăSophie încuviin :ţă– Am fost la banc .ăTeabing se apropie de ei, privindu-i ca tr snit:ă– Prieteni, trebuie s facem ceva! Cheia de bolt e în pericol! Avem datoria de a o proteja. Dac mai exist i alte chei?ă ă ă ăş

Furate, poate, de la sene alii asasina i? Dac Biserica are acces la banc , a a cum a i avut voi...ş ţ ă ă ş ţ– Când vor ajunge ei, va fi prea târziu, replic ăSophie, pentru c noi am luat cheia de bolt de acolo.ă ă– Ce? ! A i scos-o din ascunz toarea ei? !ţ ă– Nu- i face griji, îl lini ti Langdon. Cheia ţ ş de bolt se ă afl într-un loc sigur.ă– Extrem de sigur, sper!– P i, replic profesorul f r a- i putea re ine zâmbetul, depinde de cât de des m turi pe sub divan!ă ă ă ă ş ţ ă

Vântul se înte ise i, ghemuit lâng zidul castelului, Silas î i strânse sutana pe lâng corp. De i nu putuse auzi decâtţ ş ă ş ă ş fragmente disparate din discu ia celor din untru, cuvintele "cheie de bolt " r zb tuser de multe ori prin fereastra închis .ţ ă ă ă ă ă ă

"E în untru!"ăCuvintele Înv torului îi revenir în minte: "Du-te ăţă ă la Château Villete. Ia cheia de bolt . Nu r ni pe nimeni."ă ăAcum, Langdon i ceilal i se retr seser brusc într-o alt camer , dup ce stinseser toate luminile din birou. Ca oş ţ ă ă ă ă ă ă

panter care- i pânde te prada, Silas se apropie de u ile de sticl . Nu erau încuiate, a a c le deschise, se strecura în untru iă ş ş ş ă ş ă ă ş le închise în urma sa. Dintr-o alt înc pere, se auzeau voci în bu ite. Î i scoase revolverul din buzunar, îi ridic piedica iă ă ă ş ş ă ş porni cu pa i u ori pe culoar.ş ş

63

Locotenentul Collet se oprise în cap tul aleii de acces c tre re edin a lui Teabing i privea cl direa masiv . "Izolat .ă ă ş ţ ş ă ă ă Întunecat . Bun ascunz toare." Cei ase agen i ai s i se a ezar în dispozitiv, pe toat lungimea gardului. Aveau să ă ă ş ţ ă ş ă ă ă înconjoare casa în numai câteva minute. Langdon nici nu ar fi putut alege un loc mai nimerit unui atac prin surprindere.

Se preg tea s -l sune pe Fache, când se auzi soneria telefonului s u. C pitanul nu se ar t nici pe departe atât deă ă ă ă ăă mul umit pe cât crezuse ţ Collet c ăva fi.

– De ce mie nu mi-a zis nimeni c avem ve ti despre Langdon?ă ş– Vorbea i la telefon i...ţ ş– Unde e ti acum, locotenent ş Collet?Îi d du adresa i continu :ă ş ă– Proprietatea apar ine unui cet ean britanic, pe nume Teabing. Langdon a parcurs o distan considerabil pân aici iţ ăţ ţă ă ă ş

vehiculul cu care a venit se afl dincolo de poart , nu sunt semne de p trundere for at ; pesemne c îl cunoa te pe proprietar.ă ă ă ţ ă ă ş– Sosesc imediat, îi spuse Fache. Nu face i nici o mi care. M ocup personal de problema asta.ţ ş ăCollet r mase cu gura c scat :ă ă ă– Dar, c pitane, ve i face dou zeci de minute pân aici! Trebuie s ac ion m imediat! Îl am sub supraveghere. Suntemă ţ ă ă ă ţ ă

opt oameni în total. Patru dintre noi au carabine, iar restul, revolvere.– A tepta i-m !ş ţ ă– C pitane, dar dac Langdon are un ostatic în untru? Dac ne vede i decide s plece pe jos? Trebuie s ac ion mă ă ă ă ş ă ă ţ ă

acum! Oamenii mei sunt pe pozi ii, gata de atac!ţ– Locotenent Collet, ai s a tep i sosirea mea înainte de a face vreo mi care. E un ordin!ă ş ţ ş

99

i închise. Înm rmurit, Ş ă Collet î i puse telefonul în buzunar. "De ce mama dracului îmi cere Fache s a tept?" Dar înş ă ş sinea lui tia deja r spunsul. De i celebru pentru instinctul lui care nu d dea gre , c pitanul era recunoscut i pentru orgoliulş ă ş ă ş ă ş lui nem surat. "Fache vrea s fac el însu i arestarea." Dup ce împânzise ecranele televiă ă ă ş ă zoarelor cu figura lui Langdon, voia acum ca i el s aib parte de aceea i publicitate. Iar el, ş ă ă ş Collet, trebuia doar s in prada în ah pân când venea eful s seă ţ ă ş ă ş ă erijeze în eroul zilei.

Dar în minte îi veni imediat i o a doua explica ie posibil : "Conş ţ ă trolul pierderilor." În poli ie, ezit rile în arestarea unuiţ ă suspect î i aveau locul doar atunci când ap ruser unele suspiciuni cu privire la vinov ia acestuia. "S aib oare Fache dubiiş ă ă ăţ ă ă privind implicarea lui Langdon?" Gândul era însp imânt tor. C pitanul dep ise toate limiă ă ă ăş tele în încercarea de a-l prinde pe american – surveillance cachée, Interpol, televiziune... Nici m car marele Bezu Fache nu va sc pa prea u or i ne ifonat,ă ă ş ş ş dac se va dovedi c afi ase pe ecrane figura unui respectat profesor american, acuzându-l de crim , când adev rul era cuă ă ş ă ă totul altul. Dac î i d duse seama c gre ise, era firesc s -i cear acum ă ş ă ă ş ă ă lui Collet s nu treac la ac iune. Ultimul lucru care-iă ă ţ mai trebuia c pitanului acum era ca locotenentul s u s dea buzna în casa unui nevinovat cet ean britanic i s -l ia peă ă ă ăţ ş ă Langdon în vizorul armei.

În plus, dac americanul era nevinovat, se explica astfel unul dină tre cele mai bizare paradoxuri ale acestui caz: de ce îl ajuta Sophie Neveu, nepoata victimei, pe presupusul asasin s scape? Comportaă mentul ei ar fi de în eles îns dac femeia arţ ă ă ti c acuza iile împotriva profesorului erau false. Fache f cuse cele mai extravagante presupuneri în încercarea de a explicaş ă ţ ă

strania purtare a lui Sophie Neveu, mergând chiar pân la a b nui c femeia – unica mo tenitoare ă ă ă ş a lui Saunière – î iş convinsese iubitul, pe Langdon, s -l ucid pe b trân pentru a pune mâna mai repede pe mo tenire. B nuind acest lucru,ă ă ă ş ă Saunière ar fi putut l sa poli iei mesajul: "P.S. g se te-l pe Robert Langdon." ă ţ ă ş Collet era îns sigur c alta trebuie s fieă ă ă explica ia. ţ Sophie Neveu p rea o persoan mult prea integr pentru a se implica în ni te ac iuni atât de josnice.ă ă ă ş ţ

– Locotenente! se auzi glasul unuia dintre oamenii s i, care se apropia în fug . Am g sit o ma in !ă ă ă ş ăCollet îl urm în fug vreo cincizeci de metri, pân la o curb larg în alee. Acolo, ascuns printre tufi uri aproape înă ă ă ă ă ş

întregime, se afla un Audi negru. Numere de înmatriculare indicau faptul c era o ma in închiriat . Colet îi pip i capota. Eraă ş ă ă ă cald înc . Ba chiar fierbinte.ă ă

– Probabil c a a a ajuns Langdon aici. Sun la compania de înă ş ă chirieri, îi ceru locotenentul agentului. Afl dac ma inaă ă ş a fost furat !ă

– Da, domnule.Un alt agent îi f cu semn s priveasc spre gard:ă ă ă– Locotenente, ia uita i-v aici, la pâlcul de copaci din cap tul aleii, îi spuse întinzându-i un binoclu.ţ ă ăCollet ajust binoclul i privi în direc ia indicat . Dincolo de cotul aleii, treptat, siluetele verzui ale copacilor îi intrară ş ţ ă ă

în câmpul vizual. Iar ceea ce v zu acolo îl l s cu gura c scat . Ascuns bine în vegeta ia deas , era o furgonet blindat .ă ă ă ă ă ă ţ ă ă ă Identic întru totul cu cea pe care el însu i o l sase s plece de la sediul b ncii elve iene, ceva mai devreme. ă ş ă ă ă ţ Collet se rug caă aceasta s fie doar o bizar coinciden , de i tia c adev rul era cu totul altul.ă ă ţă ş ş ă ă

– Mi se pare clar c asta e modalitatea prin care au reu it Langdon i ă ş ş Neveu s ăp r seasc banca, remarc agentul.ă ă ă ăLocotenentul r m sese f r grai. Î i aminti de oferul furgonetei. De ceasul Rolex. Cât de ner bd tor era s plece. "Iară ă ă ă ş ş ă ă ă

eu n-am verificat compartimentul pentru marf !"ăAproape nevenindu-i s cread , î i d du seama c o persoan din cadrul b ncii min ise poli ia cu privire ă ă ş ă ă ă ă ţ ţ la Sophie iş

Langdon, ajutându-i, de fapt, s fug . "Dar cine? i de ce?" Poate c totu i acesta era motivul pentru care Fache îi interziseseă ă Ş ă ş s ac ioneze. Poate c pitanul î i d duse seama c în toat afacerea asta erau implicate mai multe persoane. "Dar dacă ţ ă ş ă ă ă ă Langdon i ş Neveu au venit aici cu furgoneta blindat , al cui este Audi-ul negru?"ă

La sute de kilometri dep rtare spre sud, un avion charter Beechcraft Baron 58 survola Marea Tirenian . În ciudaă ă zborului lin, episcopul Aringarosa strânse în mân punga pe care o avea preg tit pentru cazul în care îi era r u de avion.ă ă ă ă Conversa ia telefonic pe care o avusese cu Parisul nu decursese deloc a a cum sperase el.ţ ă ş

Singur în cabin , Aringarosa î i r sucea inelul de aur pe deget, încercând s - i domoleasc senza ia de fric i deă ş ă ă ş ă ţ ă ş disperare. "Situa ia în Paris a luat o întors tur extrem de urât ." Închizând ochii, episţ ă ă ă copul rosti în gând o rug ciune pentruă ca Bezu Fache s g seasc modalitatea de a o remedia.ă ă ă

64

Teabing edea pe divan, inea în bra e caseta din lemn de tranş ţ ţ dafir i îi admira incrusta iile delicate. "Tr iesc cea maiş ţ ă stranie i mai incitant noapte a vie ii mele."ş ă ţ

– Deschide capacul, opti ş Sophie.Britanicul surâse. "Nu m gr bi!" Dup mai bine de zece ani în care c utase cheia de bolt , voia s savureze fiecareă ă ă ă ă ă

nanosecund din acest moment. Î i trecu palma peste capacul lustruit, sim ind textura florii:ă ş ţ– Roza, opti el.ş"Roza este Maria Magdalena i Sfântul Graal. Roza e busola ce arat calea." ş ă Sir Leigh se sim ea ca un fraier. Ani de-aţ

rândul b tuse bisericile i catedralele, pl tind pentru acces special, i analizase sute de arcade situate sub rozare, c utândă ş ă ş ă cheia de bolt . "ă La clef de voûte – o piatr unghiular sub semnul rozei."ă ă

Cu mi c ri încete, deschise închiz toarea capacului i îl ridic .ş ă ă ş ăCând, în sfâr it, z ri obiectul din interior, î i d du seama brusc c nu putea fi altceva decât cheia de bolt . Priveaş ă ş ă ă ă

pierdut cilindrul de piatr , alc tuit din discuri interconectate. Dispozitivul i se p rea ciuă ă ă dat de familiar.– Proiectat i construit dup o schi din jurnalele lui da Vinci, îi spuse ş ă ţă Sophie. Bunicului mei îi pl cea s construiască ă ă

asemenea obiecte.

100

"Desigur!" V zuse i el schi ele i planurile lui Leonardo. "Cheia c tre Sfântul Graal se afl în acest cilindru." Teabingă ş ţ ş ă ă ridic cu grij criptex-ul din caset . De i habar n-avea cum s -l deschid , avea impresia c însu i destinul s u se afl ascunsă ă ă ş ă ă ă ş ă ă în untru. În momentele de dezn dejde, se întrebase adesea dac va vedea vreoă ă ă dat încununarea c ut rilor sale. Acum, acesteă ă ă dubii disp ruser pentru totdeauna. Putea auzi aievea cuvintele str vechi... esen a legendei Graalului:ă ă ă ţ

"Vous ne trouvez pas le Saint-Graal, c'est le Saint-Graal qui vous trouve."Nu tu g se ti Graalul, el te g se te pe tine."ă ş ă ş

i, incredibil, în noaptea asta, cheia afl rii Sfântului Graal îi ap ruse în pragul u ii!Ş ă ă ş

În timp ce Sophie i Teabing studiau criptex-ul discutând despre discuri, o el i gândindu-se care ar putea fi parola,ş ţ ş profesorul lu caseta i se apropie cu ea de o mas bine iluminat , pentru a o examina îndeaproape. Câteva dintre cuvinteleă ş ă ă rostite de britanic, ceva mai devreme, îi r sunau i acum ciudat în minte.ă ş

"Cheia c tre Graal este ascuns sub semnul Rozei."ă ăLangdon îndrept caseta spre lumin i studie trandafirul incruă ă ş stat. De i nu avea cuno tin e vaste în domeniul lucr riiş ş ţ ă

lemnului sau al mobilierului intarsiat, î i aminti celebrul plafon casetat al unei ş mân stiri de ă lâng Madrid din care, la treiă secole dup construc ia sa, pl cile din tavan începuser brusc s cad , revelând textele sacre scrijelate de c lug ri pe ghipsulă ţ ă ă ă ă ă ă de dedesubt.

Privi din nou trandafirul de pe capac."Sub roz .ăSub Rosa.Secret."O bufnitur undeva pe hol îi atrase aten ia. Se întoarse, dar nu z ri nimic în întuneric. Probabil c majordomul luiă ţ ă ă

Teabing trecuse pe acolo. Î i îndrept din nou privirea spre caseta din lemn. Î i trecu degetul peste marginea neted aş ă ş ă intarsiei, întrebându-se dac nu cumva ar putea desprinde trandafirul, dar îmbinarea era perfect . Nici m car lama unui cu ită ă ă ţ nu ar fi înc put între floare i adâncitura în care era montat .ă ş ă

Deschise cutia i examin interiorul capacului. Neted. Încliş ă nând-o pe o parte i pe alta, la un moment dat o raz deş ă lumin se reflect în ceea ce p rea a fi un minuscul orificiu aflat pe dosul capacului. Închise caseta i examin din nouă ă ă ş ă trandafirul incrustat. Nici un orificiu.

"Nu trece dintr-o parte în alta."Puse cutia pe mas i, privind în jur, v zu un teanc de coli prinse cu o agraf de birou. Lu agrafa, se întoarse la cutie, oăş ă ă ă

deschise i studie din nou orificiul. Apoi dezdoi agrafa i, cu mi c ri atente, introduse un cap t în cavitate i împinse u or.ş ş ş ă ă ş ş Imediat auzi cum ceva cade pe mas i închise capacul pentru a vedea ce este. Era o mic buc ic de lemn, ca o pies dintr-ăş ă ăţ ă ăun puzzle. Trandafirul din lemn ie ise din loca ul lui i se afla acum pe mas .ş ş ş ă

Mut de uimire, Langdon privi adâncitura în care fusese floarea. Acolo, gravate în lemn, scrise de mân , se aflau patruă rânduri de text într-o limb pe care n-o mai întâlnise.ă

"Literele îmi par semitice, i totu i nu recunosc limba!"ş şO mi care brusc în spatele lui îl lu prin surprindere. Venit parc de nic ieri, o izbitur în moalele capului îl f cu sş ă ă ă ă ă ă ă ă

aterizeze direct în genunchi.În c dere, i se p ru c z re te o bizar fantom albicioas apleă ă ă ă ş ă ă ă cat deasupra lui cu o arm în mân . Apoi în fa a ochiloră ă ă ţ

lui totul se f cu negru.ă

65

De i lucra în poli ie, ş ţ Sophie Neveu nu fusese niciodat ameă nin at cu arma – pân în noaptea asta. Revolverul în eavaţ ă ă ţ c ruia privea acum era inut de mâna palid a unui uria albinos cu p r lung i alb. Ochii lui ro iatici aveau o c ut tură ţ ă ş ă ş ş ă ă ă înfrico toare, nep mânteasc . Înve mântat într-o sutan de lân , legat în jurul mijlocului cu o funie, p rea un c lug rşă ă ă ş ă ă ă ă ă ă medieval. Sophie nu- i putea da seama cine ar putea fi individul, dar dintr-o dat acord ceva mai mult considera ie ipotezeiş ă ă ă ţ emise de Teabing, c în spatele întregului comă plot se afla Biserica.

– ti i pentru ce am venit, spuse c lug rul cu o voce r gu it .Ş ţ ă ă ă ş ăSophie i Teabing edeau pe divan, cu mâinile ridicate, a a cum ş ş ş le ceruse intrusul. Langdon z cea pe podea, gemând.ă

Privirea c luă g rului se fix imediat pe criptex-ul din poala britanicului. Acesta i se adres pe un ton sfid tor:ă ă ă ă– N-ai s fii în stare s -l deschizi!ă ă– Înv torul meu e foarte în elept, replic Albinosul f când un pas spre ei, cu arma îndreptat când spre un prizonier,ăţă ţ ă ă ă

când spre cel lalt.ă"Unde naiba o fi acum majordomul lui Teabing?" se întreb ăSophie. "Oare nu l-a auzit pe Robert c zând?"ă– Cine e Înv torul t u? Poate c putem ajunge la o în elegăţă ă ă ţ ere cu el, îi propuse sir Leigh.– Graalul e nepre uit!ţ– Sângerezi, remarc Teabing calm, f când semn spre glezna dreapt a c lug rului, pe care se vedea cum se scurge ună ă ă ă ă

firicel de sânge. i chiop tezi.Ş ş ă– Ca i tine, replic Albinosul i îi ar t cârjele sprijinite de diş ă ş ăă van. Acum, d -mi cheia de bolt !ă ă– tii despre cheia de bolt ?Ş ă– Nu te prive te pe tine ce tiu eu. Ridic -te încet i d -mi-o!ş ş ă ş ă– Eu chiar m ridic mai greu!ă– Tocmai. Prefer ca nimeni s nu fac mi c ri bru te.ă ă ş ă şTeabing se prinse cu mâna dreapt de una dintre cârje, iar cu stânga lu criptex-ul. Ridicându-se cu greu de pe canapea,ă ă

101

r mase în picioare, de i se cl tina u or; inea cilindrul greu în mâna stâng i cu cealalt se sprijinea în cârje.ă ş ă ş ţ ăş ăC lug rul se apropie, cu revolverul îndreptaă ă t spre capul britanicului. Sophie nu putea decât s priveasc dezn d jduită ă ă ă ă

cum Albinosul întinde bra ul pentru a în f ca criptex-ul.ţ ş ă– N-o s reu e ti niciodat , declar Teabing. "Numai cei merituo i pot deschide piatra."ă ş ş ă ă ş

"Doar Dumnezeu hot r te cine e merituos i cine nu", î i spuse Silas.ă ăş ş ş– Vezi c este greu, îl preveni infirmul. Dac nu-l iei acum, mi-e team c am s -l scap, mai adaug omul, al c rui braă ă ă ă ă ă ă ţ

începu s tremure violent.ăSilas f cu repede un pas înainte pentru a apuca piatra i, în aceea i clip , b trânul î i pierdu echilibrul. Cârja îi alunecaă ş ş ă ă ş

sub el i trupul i se înclin spre dreapta. "Nu!" C lug rul se repezi s prind cilindrul i, în mi care, arma î i pierdu inta. Darş ă ă ă ă ă ş ş ş ţ cheia de bolt înceă puse s se dep rteze de el. Infirmul se înclin spre dreapta, iar bra ul lui stâng zvâcni spre spate i cilindrulă ă ă ţ ş îi c zu din mân , pe canapea. În aceea i clip , cârja care alunecase p ru s accelereze uimitor i schi un arc de cerc prin aer,ă ă ş ă ă ă ş ţă spre piciorul lui Silas.

Mii de ace i se înfipser în că arne atunci când cârja izbi cureaua cilice i epii ei metalici îi sfâ iar rana deja deschis .ş ţ ş ă ă Silas c zu în genunchi, iar fierul ascu it mu c i mai r u din piciorul lui. Arma bubui asurzitor i se desc rc , iar glon ul seă ţ ş ăş ă ş ă ă ţ înfipse stingher, în pardoseal . Înainte ca Silas s î i poat ridica pistolul pentru a trage din nou, gheata femeii i se înfipse subă ă ş ă maxilar.

La cap tul aleii, ă Collet auzi focul de arm . Bubuitura îi trimise un val de adrenalin în vene. În timp ce-l a tepta peă ă ş Fache, renun ase deja la visul de a-l aresta el în persoan pe Langdon, dar – naiba s -l ia! – în nici un caz nu avea de gând sţ ă ă ă permit ca, din cauza orgoliului nem surat al c pitanului, s se trezeasc el acuzat de neglijen profesional .ă ă ă ă ă ţă ă

"Un foc de arm s-a auzit din interiorul unei case particulare i dumneata ai a teptat lini tit în cap tul aleii?!"ă ş ş ş ăCollet tia c ratase ocazia unui atac prin surprindere. Dar mai tia i c , ş ă ş ş ă dac mai ă a tepta înc o secund , întreaga saş ă ă

cariera în poli ie avea sa devin o chestiune de domeniul trecutului.ţ ă– B ie i, intr m!ă ţ ă

Undeva, într-un col al creierului s u n ucit, Robert Langdon înregistrase bubuitura armei. Totodat , auzise i strig tulţ ă ă ă ş ă de durere. Al lui oare? Un ciocan pneumatic îi pisa de zor capul în dreptul cefei. Undeva, în apropiere, cineva vorbea.

– Unde mama dracului ai fost?!Asta fusese vocea furioas a lui Teabing.ăMajordomul n v li în înc pere.ă ă ă– Ce s-a întâmplat? Oh, Dumnezeule! Cine mai e i sta? Chem poli ia!ş ă ţ– Pe moa -ta! Nu chemi nici o poli ie! F -te i tu util i adu ceva cu care s -l leg m pe monstrul sta!ş ţ ă ş ş ă ă ă– i pu in ghea , Ş ţ ă ţă strigă Sophie în urma lui.Langdon le in din nou. Alte voci. Mi care. Acum era întins pe divan. ş ă ş Sophie îi inea la cap o pung cu ghea . Capul îlţ ă ţă

durea îngrozitor. Treptat, privirea i se limpezi i z ri forma care z cea pe podea. "Am oare vedenii?" Trupul masiv al unuiş ă ă c lug r albinos era legat cu band adeziv , iar gura îi era astupat cu acela i material. În b rbie avea o t ietur urât , iară ă ă ă ă ş ă ă ă ă deasupra coapsei drepte, sutana îi era îmbibat de sânge. i el p rea c tocmai î i vine în fire.ă Ş ă ă ş

Langdon se întoarse cu greu spre Sophie:– Cine e sta? i ce s-a... întâmplat?ă ŞTeabing se apropie chiop tând:ş ă– Ai fost salvat de un cavaler înarmat cu o spad "made by" ă Acme Orthopedic!Americanul f cu ochii mari, dar renun s se chinuie s mai priceap ceva i d du s se ridice.ă ţă ă ă ă ş ă ăSophie puse pe um rul lui mâna care-i tremura, dar care în acela i timp era hot rât :ă ş ă ă– Ai pu ina r bdare, Robert!ţ ă– M tem, continu Teabing s peroreze, c tocmai i-am demonă ă ă ă strat prietenei tale care este nefericitul avantaj al

condi iei mele: toat lumea m subestimeaz !ţ ă ă ăÎn timp ce înc mai st tea pe divan, Langdon îl privi pe c lug rul întins pe jos i încerc s - i dea seama ce seă ă ă ă ş ă ă ş

întâmplase.– Omul purta un cilice, îi explic ă sir Leigh.– Un ce?Teabing îi ar t brâul de pânz cu spini metalici mânji i de sânge, aflat lâng c lug r, pe podea.ăă ă ţ ă ă ă ă– O curea sau brâu al Disciplinei. Îl purta pe coaps . Am intit bine!ă ţLangdon î i fric ion capul. Auzise câte ceva despre asemenea curele.ş ţ ă– Dar cum... de unde ai tiut?şTeabing rânji:– Cre tinismul e domeniul meu de studiu, Robert, i sunt unele secte care î i afi eaz deschis crezul. Dup cum se vede,ş ş ş ş ă ă

ad ug el, ar tând cu cârja spre sângele ce iroia prin sutana c lug rului.ă ă ă ş ă ă– Opus Dei, opti profesorul, amintindu- i de recentul scandal din pres , care implicase o serie de cunoscu i oameni deş ş ă ţ

afaceri din Boston, membri ai Opus Dei. Unii colegi îi acuzaser în mod public c , pe sub costumele scumpe la trei rânduri,ă ă purtau cilice. Acuza iile se dovediser a fi false. La fel ca mul i al i membri ai sectei, aveau o implicare destul de redus înţ ă ţ ţ ă activit ile Opus Dei i nu practicau mortificarea corporal ; erau catolici ferven i, so i i p rin i devota i, cet eni one ti iăţ ş ă ţ ţ ş ă ţ ţ ăţ ş ş serio i. Deloc surprinz tor, presa î i mutase repede aten ia asupra celorlal i membri ai sectei... precum era cel care z ceaş ă ş ţ ţ ă acum pe podea.

102

Teabing studia îndeaproape bucata de pânz însângerat .ă ă– Dar de ce ar încerca Opus Dei s g seasc Sfântul Graal?ă ă ăLangdon înc nu- i revenise în totalitate pentru a se mai gândi la a a ceva.ă ş şSophie se apropie de masa pe care se afla caseta:– Robert, ce e asta?

i-i ar t micul trandafir desprins de pe capac.Ş ăă– Intarsia ascundea un text care era gravat pe capac. Cred c texă tul ne spune cum s deschidem cheia de bolt .ă ăÎnainte ca Sophie sau Teabing s apuce s -i r spund , o mare de sirene i lumini ale ma inilor de poli ie se rev rs laă ă ă ă ş ş ţ ă ă

poalele dealului i începu s urce aleea spre cas .ş ă ăSir Leigh se încrunt :ă– Prieteni, se pare c trebuie s lu m o decizie. i de data asta trebuie s-o lu m repede!ă ă ă Ş ă

66

Collet i agen ii s i se n pustir în casa lui ş ţ ă ă ă sir Leigh Teabing cu armele în mâini. Dup ce s-au r spândit, au început să ă ă cerceteze toate camerele de la parter. G sir urma unui glon în podeaua salonului, semne ale unei lupte, pu in sânge, un felă ă ţ ţ de curea ciudat cu spini metalici i o rol de band adeziv pe jum tate consumat . Toate înc perile p reau pustii.ă ş ă ă ă ă ă ă ă

Pe când voia s - i împart oamenii în dou echipe pentru a ceră ş ă ă ceta subsolul i terenul din spatele casei, auzi ni te vociş ş la etaj:

– Sunt sus!Urcând treptele dou câte dou , agen ii verificar fiecare încă ă ţ ă ăpere, dormitoarele i coridoarele întunecate pe m sur ceş ă ă

se apropiau de sunetul vocilor. Acestea p reau a veni din dormitorul aflat la cap tul unui culoar interminabil. Agen ii înaintauă ă ţ cu precau ie i vitez , blocând toate posibilele ie iri.ţ ş ă ş

În timp ce se apropia de ultimul dormitor, Collet v zu c u a acestuia era larg deschis . Vocile încetar brusc, în loculă ă ş ă ă lor r suă nând un huruit ciudat, ca de motor.

Cu revolverul în mân , locotenentul d du semnalul. Pip i pereă ă ă tele de lâng u , g si întrerup torul i aprinse lumina.ă şă ă ă ş R sucindu-se i dând buzna în camer , urmat de grupul de agen i, ă ş ă ţ Collet î i a inti arma spre... nimic.ş ţ

Un dormitor gol. P rea a fi foarte vechi.ăHuruitul automobilului înc se mai auzea dintr-un panou elecă tronic montat pe peretele de lâng pat. Locotenentul maiă

v zuse asemenea panouri i în celelalte înc peri din cas . Era un fel de interfon. Se repezi la el i r mase cu mâna suspendată ş ă ă ş ă ă în aer, deasupra celor zece butoane etichetate: "BIROU... BUC T RIEĂ Ă ...

SP L TORIE... BECI".Ă Ă"De unde dracu' aud ma ina?"ş"DORMITORUL PRINCIPAL... SOLAR... OPRON... BIBLIOTEC "Ş Ă" opron!" În câteva secunde, Ş Collet era deja jos, tr gându-l dup el pe unul dintre agen i. Um r la um r, traversar înă ă ţ ă ă ă

fug peluza din spatele casei i ajunser cu r suflarea t iat în fa a unui opron ponosit. Înainte de a intra, locotenentul auziă ş ă ă ă ă ţ ş huruitul motorului care se îndep rta. Î i scoase arma, se repezi în untru i aprinse luminile.ă ş ă ş

În partea dreapt a opronului fusese amenajat un fel de atelier rudimentar – ma ini de tuns iarba, unelte de gr din rit,ă ş ş ă ă resturi de plante i îngr minte. Pe peretele al turat se afla bine cunoscutul panou de interfon. Unul dintre butoane eraş ăşă ă deschis: "DORMITORUL DE OASPE I II".Ţ

Collet se r suci, fierbând de mânie. "Ne-au ademenit la etaj cu ajutorul interfonului!" Privind în partea stâng aă ă opronului, v zu un ir lung de boxe pentru cai. F r cai. Proprietarul prefera, probabil, caii-putere; boxele fuseserş ă ş ă ă ă

transformate în garaje. Iar "colec ia" de ma ini era uimitoare – un Ferrari negru, un Rolls-Royce de odinioar , un vechi Astonţ ş ă Martin sports coupé i un Porsche 356 de colec ie.ş ţ

Ultima box era goal .ă ăCollet se apropie în fug i v zu câteva pete de ulei pe jos. "Nu au cum s ias din perimetrul încercuit!" Aleea i poartaăş ă ă ă ş

erau blocate de dou ma ini ale poli iei tocmai pentru o astfel de eventualitate.ă ş ţ– Domnule!Agentul îi f cu semn spre cap tul iă ă ş rului de boxe.Oblonul din spate al opronului era ridicat i, dincolo de el, câmş ş pul noroios i întunecat se întindea pân departe, înş ă

noapte. Collet ie i repede afar , încercând s scruteze bezna cu privirea. Nu se z rea îns nimic altceva decât umbra vag aş ă ă ă ă ă unei p duri care se afla la orizont. Faruri de automobil – nu. Valea era, probabil, str b tut de numeroase drumuri forestiereă ă ă ă i poteci de vân toare, dar locoteş ă nentul era sigur c prada sa nu va reu i s ajung pân la p dure.ă ş ă ă ă ă

– Ia câ iva oameni i r spândi i-v pe câmp! Probabil c s-au îmţ ş ă ţ ă ă potmolit pe undeva. Ma inile astea elegante nu fac faş ţă terenului neasfaltat.

– Hm, domnule!Agentul îi ar t un suport pe care atârnau câteva seturi de chei. Etichetele din dreptul fiec ruia purtau nume familiareăă ă :"DAIMLER... ROLLS-ROYCE... ASTON MARTIN... PORSCHE"Ultimul suport era gol. Când citi eticheta de sub el, Collet î i d du seama c situa ia nu era tocmai roz.ş ă ă ţ

67

Range Rover-ul era negru sidefiu, cu trac iune 4x4, transmisie standard, faruri din polipropilen armat i volanul peţ ă ă ş

103

dreapta. Langdon era mul umit c nu era el la volan.ţ ăLa ordinul st pânului ă s u, ă majordomul Rémy manevr vehiculul cu o agilitate impresionant pe câmpul des elenit,ă ă ţ

sc ldat în lumina lunii. F r a aprinde farurile, trecuse peste un gorgan i acum coboă ă ă ş ra panta lin îndep rtându-se ă ă de Château Villette, aparent spre silueta întunecat a p durii din fa .ă ă ţă

inând în bra e cheia de bolt , Langdon se r suci în scaun, spre Ţ ţ ă ă Sophie, care edea pe bancheta din spate, al turi deş ă Teabing.

– Ce- i mai face capul, Robert? întreb ea.ţ ă– Mai bine, mul umesc, spuse americanul, încercând s surâd , de i îl durea cumplit.ţ ă ă şTeabing se întoarse i arunc o privire spre c lug rul legat fedele , înghesuit în spatele banchetei, în compartimentulş ă ă ă ş

pentru bagaje. Sir Leigh inea în poal revolverul Albinosului i parc era portretul îng lbenit de vreme al unui senior englezţ ă ş ă ă într-un safari, pozând deasupra pr zii ucise.ă

– Habar n-ai cât m bucur ă c ai ă trecut pe la mine în seara asta, Robert, exclam Teabing, râzând de parc se distra deă ă minune, a a cum nu o mai f cuse de mult timp.ş ă

– Îmi pare r u c te-am implicat în chestia asta, Leigh!ă ă– Oh, te rog, toat via a mea am a teptat s fiu implicat!ă ţ ş ăZ rind prin parbriz umbra unui gard viu lung, î i b tu majordoă ş ă mul pe um r:ă– ine minte, f r lumini de pozi ie. Dac e nevoie, folose te frâna de mân . Vreau s intr m pu in în p dure. N-areŢ ă ă ţ ă ş ă ă ă ţ ă

rost s ne comă plic m s risc m s fim v zu i din cas .ă ă ă ă ă ţ ăRémy încetini i p trunse printr-o deschidere în gardul viu. Rover-ul înaint u or pe o potec acoperit de vegeta ie iş ă ă ş ă ă ţ ş

instantaneu ramurile copacilor ascunser lumina lunii.ă"Nu v d nimic", î i spuse Langdon, str duindu-se s disting ceva în fa .ă ş ă ă ă ţăNimic, doar întuneric cât cuprinzi cu ochii. Câteva ramuri m turar portierele din stânga i majordomul roti u oră ă ş ş

volanul în direc ie opus . inând drumul mai mult sau mai pu in drept, parţ ă Ţ ţ curse astfel cam treizeci de metri.– Te descurci perfect, Rémy. Cred c e de-ajuns. Robert, vrei tu s ac ionezi butonul acela albastru de sub supap ?ă ă ţ ă

Uite-l acolo, îl vezi?Langdon g si butonul i ap s :ă ş ă ăDou conuri de lumin galben se deschiser în fa , revelând vegeta ia deas ce încadra poteca. "Faruri de cea ",ă ă ă ă ţă ţ ă ţă

realiz profeă sorul. Ofereau suficient lumin cât s poat ine drumul drept i nu mai era nici un pericol s fie v zu i de peă ă ă ă ţ ş ă ă ţ câmp.

– Ei bine, Rémy, chicoti Teabing, acum ai i lumin . Vie ile noastre sunt în mâinile tale !ş ă ţ– Dar unde mergem? întreb ăSophie.– Poteca înainteaz cam trei kilometri în p dure, întretaie domeă ă niul Villette i apoi cote te spre nord. Cu condi ia s nuş ş ţ ă

d m de vreun lac sau de copaci c zu i în drum, vom ie i nev t ma i pe autostrada cinci.ă ă ţ ş ăă ţ"Nev t ma i!" Capul lui Langdon nu era deloc de aceea i păă ţ ş ărere. Privi din nou spre cheia de bolt , cuib rit înă ă ă

siguran în caseţă ta ei din lemn. Trandafirul de pe capac fusese repus la loc i, cu toate ş c ăera înc buimac, profesorul ardea deă ner bdare s -l scoat i s examineze din nou textul gravat dedesubt. Desf cu încuietoarea capacului i d du s -l deschid ,ă ă ă ş ă ă ş ă ă ă când Teaing puse o mân ferm pe um rul lui:ă ă ă

– Ai r bdare, Robert! Terenul e accidentat i nu avem nici lumin suficient . Fereasc Dumnezeu s stric m ceva! Dacă ş ă ă ă ă ă ă n-ai recunoscut limba pe lumin , n-ai s reu e ti nici în bezna asta! Hai mai bine s a tept m pân ce vom fi în siguran .ă ă ş ş ă ş ă ă ţă Vom avea timp i pentru asta în curând!ş

Profesorul tia c Teabing are dreptate. Înclin din cap i închise capacul.ş ă ă şÎn spate, c lug rul gemea i se zb tea. Brusc, începu s bâ âie din picioare destul de puternic.ă ă ş ă ă ţBritanicul se întoarse i-i puse pistolul în fa .ş ţă– Nu pot s -mi dau seama ce nu- i convine, domnule! Ai p truns prin efrac ie în casa mea i ai tras o lovitur urât înă ţ ă ţ ş ă ă

easta unui bun prieten. A putea foarte bine s te împu c pe loc i s te las s putreze ti aici, în p dure!ţ ş ă ş ş ă ă ş ăC lug rul se potoli.ă ă– E ti sigur c am f cut bine atunci când ne-am hot rât s -l lu m cu noi? întreb Langdon.ş ă ă ă ă ă ă– Al naibii de sigur! E ti c utat pentru crim , Robert! Tic losul sta e biletul t u spre libertate! Se pare c poli ia te vreaş ă ă ă ă ă ă ţ

din tot sufletul dac te-a urm rit pân la mine acas .ă ă ă ă– Gre eala a fost a mea, interveni ş Sophie! Furgoneta blindat avea, probabil, un transmi tor.ă ţă– Asta n-are importan . Pe mine nu faptul c v-a g sit ţă ă ă poli ia ţ m surprinde, ci faptul c ă ă insul sta ă a dat de voi. Din câte

mi-a i spus, nu-mi imaginez cum v-a putut urm ri pân la mine acas ; doar dac a avut informa ii din interiorul Poli ieiţ ă ă ă ă ţ ţ Judiciare sau al b ncii.ă

Langdon z bovi pu in asupra acestei idei. Era clar c Bezu Fache inea neap rat s g seasc un ap isp itor pentruă ţ ă ţ ă ă ă ă ţ ăş asasinatele din seara asta. Iar Vernet î i schimbase atitudinea cam prea brusc, de i era, oarecum, de în eles, inând seama cş ş ţ ţ ă americanul era c utat pentru patru crime.ă

– C lug rul sta n-a ac ionat de unul singur, îi spuse Teabing, i pân când nu vom afla ă ă ă ţ ş ă cine se afl în spatele întregiiă afaceri, nici unul dintre voi nu e în siguran . Vestea bun , prieteni, e aceea c acum v afla i voi pe o pozi ie de for !ţă ă ă ă ţ ţ ţă Monstrul sta din spatele meu are informa iile de care avem noi nevoie i cel ce trage sforile care-l mânuiesc probabil că ţ ş ă fierbe acum de îngrijorare!

Ma ina prinsese deja viteza i, dup ce traversase un pârâu i urcase un gorgan, acum cobora din nou.ş ş ă ş– Robert, vrei s fii amabil i s -mi dai telefonul de pe bord? îi ceru ă ş ă sir Leigh.Langdon i-l d du i Teabing form un num r. Dup o lung a teptare, cineva r spunse.ă ş ă ă ă ă ş ă– Richard? Te-am trezit? Fire te c da! Ce întrebare prosteasc ! Îmi pare r u. Am îns o mic problem . Nu m simtş ă ă ă ă ă ă ă

foarte bine i trebuie s plec în Insule pentru tratamentul meu, împreun cu ş ă ă Rémy. P i, chiar acum. Regret c te-am luat peă ă nea teptate. Po i s-o pregş ţ ăte ti pe ş Elizabeth în cam dou zeci de minute? tiu, dar f i tu ce po i! Ne vedem în curând!ă Ş ăş ţ

i închise.Ş

104

– Elizabeth? se mir Langdon.ă– Avionul meu. M cost cât valoarea reginei în aur!ă ăProfesorul se r suci în scaun i-l privi lung:ă ş– Ce e? izbucni Teabing. Nu pute i r mâne în Fran a, când toat Poli ia Judiciar e pe urmele voastre! În Londra ve i fiţ ă ţ ă ţ ă ţ

mult mai în siguran .ţăSophie îi arunc i ea o privire întreb toare:ăş ă– Crezi c ar trebui s plec m din ar ?ă ă ă ţ ă– Prieteni, sunt un tip mult mai influent în lumea civilizat decât aici, în Fran a! În plus, se crede c Graalul e ascuns peă ţ ă

undeva, prin Marea Britanie. Dac vom reu i s deschidem criptex-ul, sunt sigur c vom g si o hart care va demonstra c amă ş ă ă ă ă ă pornit în direc ia cea bun .ţ ă

– Î i asumi un risc uria dac aju i doi fugari. Poli ia din Fran a n-o s te vad deloc cu ochi buni.ţ ş ă ţ ţ ţ ă ăTeabing f cu un gest de dezgust:ă– Am terminat-o cu Fran a. M-am mutat aici numai pentru a g si cheia de bolt . Acum nu mai am nici o treab aici.ţ ă ă ă

Nici nu-mi pas dac n-am s mai v d vreodat ă ă ă ă ăChâteau Villette.– Dar cum vom trece de securitatea de la aeroport? întreb ăSophie.Teabing râse u or:ş– Zbur m de la Le Bourget – un aerodrom situat nu departe de aici. Medicii francezi m scot din s rite, a a c la fiecareă ă ă ş ă

dou s pă ă t mâni plec în Anglia pentru a-mi face tratamentul. Pl tesc, desigur, pentru anumite privilegii i aici, i acolo. O dată ă ş ş ă ce vom fi deasupra m rii, po i decide, Robert, dac vrei s fim a tepta i de cineva de la Ambasada SUA.ă ţ ă ă ş ţ

Dar Langdon î i spuse c nu voia s aib de-a face cu nimeni de la ambasad . Deocamdat nu se putea gândi decât laş ă ă ă ă ă cheia de bolt , la inscrip ie i la posibilitatea de a descoperi Graalul. Oare Teabing avea dreptate în ceea ce prive te Mareaă ţ ş ş Britanie? Într-adev r, majoritatea legendelor plasau Graalul undeva în Regatul Unit. Chiar i mitica Insul Avalon a regeluiă ş ă Arthur se credea c ar fi, de fapt, Glastonbury, în Anglia. Oriunde s-ar fi aflat Graalul îns , niciodat nu- i închipuise c aveaă ă ă ş ă s porneasc în c utarea lui. "Documentele Sangreal. Adev rata istorie a lui Iisus Hristos. Mormântul Mariei Magdalena."ă ă ă ă Brusc, avea impresia c se afl pe un fel de t râm nep mântesc, în care lumea real nu-l putea atinge.ă ă ă ă ă

– Sir? r sun vocea majordomului. V gândi i cu adev rat s v întoarce i definitiv în Anglia?ă ă ă ţ ă ă ă ţ– Rémy, n-ai de ce s - i faci griji! ă ţ Dac ăm întorc pe p mânturile reginei, nu înseamn c am s m mul umesc toată ă ă ă ă ă ţ ă

via a de acum înainte cu budinc i cartofi. Sper s vii i tu cu mine acolo! Am de gând s cump r o vil splendid înţ ă ş ă ş ă ă ă ă Devonshire i toate lucrurile tale î i vor putea fi trimise f r întârziere. E o aventur , ş ţ ă ă ă Rémy. Î i spun eu, o adev rat aventur !ţ ă ă ă

Langdon nu- i putu st pâni un surâs. Entuziasmul britanicului încântat de ideea unei reveniri triumfale în propria arş ă ţ ă era molipsitor. Privirile îi r t ceau absente pe fereastr , peste umbrele fanăă ă tomatice ale copacilor. Oglinda lateral a ma iniiă ş era orientat spre interior i că ş hipul lui Sophie se reflecta în ea. O privi t cut un timp îndelungat i un val de pl cut c ldură ş ă ă ă ă puse st pânire pe el. În ciuda necazurilor din seara asta, era mul umit c se afla într-o companie atât de încânt toare.ă ţ ă ă

Dup câteva minute, de parc i-ar fi sim it brusc privirile a intite asupra ei, ă ă ţ ţ Sophie se aplec în scaun i puse o mân peă ş ă um rul lui, b tându-l u or cu palma:ă ă ş

– E ti bine, da?ş– Mda, r spunse el. Oarecum.ăSophie se rezem din nou de sp tarul banchetei i Langdon z ri un surâs care tocmai îi flutura pe buze. Brusc, î i d duă ă ş ă ş ă

seama c i el zâmbea.ăş

Înghesuit dup banchet , Silas de-abia mai putea respira. Bra ele îi erau r sucite la spate i strâns legate de glezne cuă ă ţ ă ş frânghie de rufe i cu band adeziv . La fiecare hârtop din osea, un nou val de duş ă ă ş rere îi str b tea umerii. Bine c , m car, îiă ă ă ă scoseser cureaua ă cilice! Cu gura acoperit de rânduri de band adeziv , nu putea respira decât pe nas i n rile începuseră ă ă ş ă ă deja s i se înfunde din cauza prafului care acoperea compartimentul de bagaje. Începu s tu easc .ă ă ş ă

– Cred c se sufoc , spuse oferul pe un ton îngrijorat.ă ă şBritanicul care-l lovise cu cârja se întoarse i privi spre el peste sp tarul banchetei, cu o uit tur rece:ş ă ă ă– Din fericire pentru tine, noi, britanicii, judec m buna cre tere a unui om nu dup felul în care se poart cu prietenii, ciă ş ă ă

dup comă pasiunea pe care o arat du manilor.ă şCu aceste cuvinte, insul se aplec i întinse mâna spre gura lui. Dintr-o singur mi care, apuc banda i trase de ea.ăş ă ş ă şSilas sim i c buzele parc -i luar foc, dar aerul care-i p trunse în piept p rea trimis chiar de însu i bunul Dumnezeu.ţ ă ă ă ă ă ş– Pentru cine lucrezi? întreb britanicul.ă– Eu împlinesc lucrarea Domnului, b lm ji el, abia mi cându- i maxilarul dup lovitura de picior a femeii.ă ă ş ş ă– E ti membru al Oş pus Dei.Fusese o afirma ie, nu o întrebare.ţ– Nu tii tu cine sunt eu!ş– De ce vrea Opus Dei cheia de bolt ?ăSilas nu avea de gând s -i r spund . Cheia de bolt era cheia c tre Sfântul Graal, iar acesta era primul pas spre ap rareaă ă ă ă ă ă

dreptei credin e.ţ"Eu împlinesc lucrarea Domnului. Calea este în pericol."Îns , a a cum era îngr m dit în spatele ma inii, legat ca o bocă ş ă ă ş cea, se temea c îi dezam gise crunt pe Înv tor i peă ă ăţă ş

episcop. Nu avea cum s ia leg tura cu ei i s -i în tiin eze despre teribila turnur pe care o luaser evenimentele. "R pitoriiă ă ş ă ş ţ ă ă ă mei de in cheia de bolt ! Vor ajunge la Graal înaintea noastr !" În t cere i în întuneric, Silas se rug . Durerea care-i chinuiaţ ă ă ă ş ă trupul era un stimulent nimerit.

"Un miracol, Doamne! Am nevoie de un miracol!" N-avea de unde s tie c , peste numai câteva ore, chiar i se va oferiăş ă unul.

105

– Robert! Ce-i cu expresia aceea ciudat de pe chipul t u?ă ăLangdon se întoarse spre ea, dându- i seama c avea din ii încle ta i i c inima îi b tea furibund. Tocmai îi trecuse prinş ă ţ ş ţ ş ă ă

minte o idee incredibil . "Oare explica ia s fie chiar atât de simpl ?"ă ţ ă ă– Am nevoie de celularul t u, ă Sophie!– Acum?– Cred c mi-a venit o idee.ă– Ce anume?– Î i spun într-o clip . Mai întâi am nevoie de telefon.ţ ăPe chipul ei se a ternu o expresieş de îngrijorare:– M îndoiesc c Fache l-a pus sub urm rire, dar, pentru orice eventualitate, nu vorbi mai mult de un minut.ă ă ă

i-i întinse aparatul.Ş– Cum sun în Statele Unite?– Trebuie s vorbe ti cu tax invers . Abonamentul meu nu include convorbiri tră ş ă ă ansatlantice.Langdon form zero, con tient c în urm toarele aizeci de seă ş ă ă ş cunde va afla probabil r spunsul la o întrebare care-lă

fr mântase toat noaptea.ă ă

68

În New York, editorul Jonas Faukman era pe punctul de a se b ga în pat, gata de un somn bun, când tocmai îi sună ă telefonul. "Cam târziu pentru discu ii", bomb ni el i ridic receptorul.ţ ă ş ă

– Primi i un apel cu tax invers de la Robert Langdon? întreb operatoarea.ţ ă ă ăBuimac, Jonas aprinse lumina.– P i... da, sigur.ăDup un clic, pe fir se auzi glasuă l lui Langdon.– Robert? M treze ti la miezul nop ii i m pui tot pe mine s pl tesc pentru asta?ă ş ţ ş ă ă ă– Jonas, iart -m ! Voi vorbi pe scurt. Trebuie neap rat s te întreb. Manuscrisul pe care i l-am dat... ai...?ă ă ă ă ţ– Robert, îmi pare r u, tiu c mi-ai cerut s - i trimit palturile s pă ş ă ă ţ ş ă t mâna asta, dar sunt mult prea aglomerat. Luneaă

urm toare. Promit.ă– Nu m îngrijoreaz palturile. Vreau s tiu dac ai trimis vreun text de prezentare f r s -mi spui.ă ăş ăş ă ă ă ăFaukman ezit . Ultimul manuscris al lui Langdon – o istorie a vener rii divinului feminin – includea câteva fragmenteă ă

despre Maria Magdalena ce ar fi iscat anumite controverse. De i materialul era bine documentat i fusese abordat deopotrivş ş ă de al i speciali ti, el, unul, nu avea de gând s dea publicit ii nici un text de prezentare f r a avea mai întâi girul unorţ ş ă ăţ ă ă istorici i oameni de art reputa i.ş ă ţ

Jonas alesese deja zece nume mari c rora le trimisese fragmente din manuscris, împreun cu o scrisoare prin care leă ă solicita în mod politicos câteva cuvinte pentru prezentarea c r ii. Din experien a lui, majoritatea erau încânta i de perspectivaă ţ ţ ţ de a- i vedea numele tip rit.ş ă

– Jonas! insist Langdon. Ai trimis manuscrisul, nu-i a a?ă şFaukman ezit o clip , sesizând nemul umirea din glasul profesorului.ă ă ţ– Textul era curat, Robert, i am vrut s - i fac o surpriz cu ni te texte de prezentare ş ă ţ ă ş extra.– Ai trimis unul i custodelui de la Luvru?ş– Dar tu ce crezi? Manuscrisul t u face referire de mai multe ori la exponatele din Muzeul Luvru, în bibliografie aiă

men ionat c r ile ţ ă ţ lui Saunière... Era firesc s -i trimit o copie!ăLini tea de la cel lalt cap t al firului se prelungi.ş ă ă– Când i-ai trimis-o?– Cu aproximativ o lun în urm . Am men ionat c vei veni la Paris i i-am sugerat s v întâlni i pentru o discu ie.ă ă ţ ă ş ă ă ţ ţFaukman se întrerupse, frecându-se la ochi, apoi relu brusc:ă– Stai pu in, nu trebuia s fii chiar la Paris s pt mâna asta?ţ ă ă ă– P i, ă sunt la Paris.Editorul se ridic foarte repede în capul oaselor:ă– i m suni cu tax inversa Ş ă ă din Fran a?ţ– Retrage suma din drepturile mele de autor, Jonas. De la Saunière ai primit vreun r spuns? I-a pl cut manuscrisul?ă ă– Nu tiu, înc nu mi-a r spuns.ş ă ă– Ei bine, nici n-o s - i r spund . Asta explic multe. Acum treă ţ ă ă ă buie s închid. Î i mul umesc.ă ţ ţ– Robert...Dar nu mai era nimeni la cel lalt cap t al firului.ă ăFaukman a ez receptorul în furc i cl tin din cap, siderat. "Scriş ă ă ş ă ă itorii! exclam în sinea lui. Chiar i cei care pară ş

normali sunt icni i!"ţ ţPe bancheta Rover-ului, Teabing izbucni în râs:– Robert, zici c ai scris o carte despre o societate secret i ediă ăş torul t u a trimis un exemplar chiar pe adresa respectiveiă

societ i?!ăţLangdon oft :ă– Evident!– O coinciden crud , prietene!ţă ă"Coinciden a nu are nici un amestec aici." A-i cere lui Jacques ţ Saunière s - i spun p rerea despre un manuscris despreă ş ă ă

106

divinitatea feminin era la fel de firesc ca a-i solicita lui Carl Lewis câteva cuvinte despre atletism. În plus, era perfect normală ca orice carte pe tema vener rii zei ei s men ioneze i ă ţ ă ţ ş Le Prieuré de Sion.

– Uite care-i întrebarea de un milion de dolari, spuse Teabing înc râzând. Atitudinea ta fa de St re ie – în carte – esteă ţă ă ţ favorabil ei sau nu?ă

Langdon în elegea unde b tea, de fapt. Mul i istorici doriser în decursul timpului s tie de ce confreria nu f cuse încţ ă ţ ă ăş ă ă publice documentele Sangreal; unii considerau c informa ia trebuia dezv luiă ţ ă t de mult.ă

– Nu mi-am exprimat nici o pozi ie fa de ac iunile St re iei.ţ ţă ţ ă ţ– Adic fa de lipsa ac iunilor ei.ă ţă ţLangdon ridic din umeri. Teabing era a adar de p rere c doă ş ă ă cumentele ar fi trebuit date publicit ii.ăţ– Am expus doar istoria confreriei i am descris-o ca pe o orgaş niza ie modern ce venereaz divinul feminin,ţ ă ă

p str toare a Graalului i a unor str vechi documente.ă ă ş ă– Ai amintit i despre cheia de bolt ? întreba ş ă Sophie.Profesorul oft din nou. Amintise. În mod repetat.ă– Am men ionat-o ca pe un exemplu al m surilor extreme pe care St re ia este dispus s le ia pentru a protejaţ ă ă ţ ă ă

documentele Sangreal.– P i, remarc ă ăSophie uluit , cred c a a se explic mesajul bunicului meu – "P.S. g se te-l pe Robert Langdon."ă ă ş ă ă şEl credea c mai exista totu i i altceva în manuscrisul lui, un alt am nunt care îi atr sese aten ia custodelui, dar acestaă ş ş ă ă ţ

era un lucru despre care trebuia s discute cu ă Sophie doar atunci când vor r mâne singuri.ă– Deci, adaug ea, l-ai min it pe Fache.ă ţ– Poftim?– I-ai spus c n-ai corespondat cu bunicul meu.ă– P i n-am f cut-o! Editorul meu i-a trimis manuscrisul.ă ă– Da, dar gânde te-te pu in! Dac n-a g sit plicul cu adresa expeş ţ ă ă ditorului, n-are de unde s tie că ş ă nu tu i l-ai trimis.

Sau, mai r u, c nu i l-ai înmânat personal i c apoi ai min it.ă ă ş ă ţ

Când ajunser la aerodromul ă Le Bourget, Rémy parcase în fa a unui mic hangar, la cap tul pistei. La apari ia lor, un insţ ă ţ într-o salopet mototolit le ie i în întâmpinare i ridic uria a poart meă ă ş ş ă ş ă talic a hangarului. În untru a tepta un turbojet alb-ă ă şargintiu.

Langdon r mase cu ochii pironi i :ă ţ– Asta-i Elizabeth?– Ne trece peste afurisitul la de Canal!ăOmul în salopet se apropie de ma ina, ducându- i mâna strea in la ochi pentru a se feri de lumina farurilor.ă ş ş ş ă– Sunt aproape gata, sir, rosti el cu un pronun at accent britanic. Îmi cer scuze pentru întârziere, dar m-a i luat prinţ ţ

surprindere i...şSe opri brusc, în momentul în care v zu câte persoane coboar din ma in . Privi spre ă ă ş ă Sophie i Langdon, apoi din nouş

spre Teabing.– Am, împreun cu asocia ii mei, o afacere urgent în Londra! N-avem timp de pierdut. Te rog s te preg te ti deă ţ ă ă ă ş

plecare imediat!În timp ce vorbea, Teabing lu revolverul de pe bordul ma inii i i-l întinse lui Langdon. La vederea armei, pilotulă ş ş

c sc ochii i gura, apoi se apropie de Teabing i-i opti:ă ă ş ş ş– V cer iertare, domnule, dar autoriza ia mea de zbor men iă ţ ţ oneaz doar numele dumneavoastr i al majordomului.ă ă ş

Nu-i pot lua i pe oaspe ii dumneavoastr !ş ţ ă– Richard, replic britanicul cu un zâmbet cald, dou mii de lire sterline i pistolul sta înc rcat spun c îi ă ă ş ă ă ă po i ţ lua i peş

ei.Apoi, f când semn spre ma in , mai ad ug :ă ş ă ă ă– i pe nefericitul din spate!Ş

69

Motoarele Garrett TFE-731 ale avionului Hawker 731 propulsar aeronava cu for a tunetului. Jos, aerodromul Leă ţ Bourget devenea parc mai mic cu fiece secund .ă ă

"Fug din ar ", î i spuse ţ ă ş Sophie a ezându-se mai bine în scaunul de piele. Pân în acest moment, jocul ei cu Fache, de-aş ă oarecele i pisica, p ruse oarecum justificabil în fa a Ministerului Ap r rii. "Încercam s ap r un om nevinovat. Încercam sş ş ă ţ ă ă ă ă ă

îndeplinesc ultimele dorin e ale bunicului meu." Acum îns , dep ise limitele acţ ă ăş ceptabile. P r sea ara pe furi , f r acte înă ă ţ ş ă ă regul , în compania unui individ c utat de poli ie i a unui ostatic imobilizat. Dac existase vreodat o "limit a ra ionalului",ă ă ţ ş ă ă ă ţ tocmai o dep ise. "Aproape cu viteza sunetului."ăş

Sophie edea lâng Langdon i Teabing în partea din fa a cabinei – ş ă ş ţă Fan Jet Executive Design, dup cum scria peă medalionul auriu de pe u . Fotoliile luxoase erau prinse pe ine în poşă ş dea, putând fi repozi ionate i fixate în jurul unei meseţ ş dreptunghiulare. O minisal de conferin e. Decora iunile eleă ţ ţ gante nu puteau disimula îns situa ia câtu i de pu in elegant dină ţ ş ţ ă cel lalt compartiment al avionului, aproape de toalet , unde ă ă Rémy, posac i cu pistolul în mân , îndeplinea ordineleş ă st pânului s u, de a-l p zi pe c lug rul albinos aruncat la picioarele lui ca un balot murdar.ă ă ă ă ă

– Înainte de a ne îndrepta aten ia asupra cheii de bolt , spuse Teabing, v-a ruga s -mi permite i câteva cuvinte.ţ ă ş ă ţAvea un aer stânjenit, ca un tat ce se preg tea s explice copiă ă ă ilor s i adev rul despre fete i b ie i:ă ă ş ă ţ– Prieteni, îmi dau seama c eu sunt doar un oaspete în aceasta c l torie i m simt onorat pentru acest statut. Totu i, caă ăă ş ă ş

107

unul care i-a petrecut întreaga via în c utarea Graalului, simt c este datoş ţă ă ă ria mea s v previn c a i pornit pe un drum peă ă ă ţ care nu mai exist cale de întoarcere – indiferent de pericolele ce v vor sta în cale. ă ă Miss Neveu, bunicul dumitale i-aţ înmânat acest criptex în speran a c vei p stra viu secretul Sfântului Graal.ţ ă ă

– Da.– i, fire te, te sim i obligat s urmezi acest drum, indiferent unde te va duce el.Ş ş ţ ă ăSophie încuviin , cu toate c mai avea o motiva ie, la fel de puţă ă ţ ternic : "Adev rul despre familia mea". De i Langdon oă ă ş

asigurase c nu exista nici o leg tur între cheia de bolt i trecutul ei, sim ea totu i c acest mister avea o componentă ă ă ă ş ţ ş ă ă profund personal , ca i cum criptex-ul f urit de mâinile bunicului ei încerca s -i vorbeasc , s -i ofere un fel de alinare pentruă ş ă ă ă ă pustiul care-i chinuise sufletul în to i ace ti ani.ţ ş

– Bunicul t u i cei trei sene ali au murit în seara aceasta pentru a p stra cheia de bolt departe de Biseric . Opus Dei s-ă ş ş ă ă ăa apropiat de ea primejdios de mult. În elegi, sper, c acest fapt î i a eaz pe umeri o responsabilitate imens . i s-aţ ă ţ ş ă ă Ţ încredin at o tor ! O flac r vie, ce arde de dou mii de ani i pe care n-o po i l sa s se sting . Tor a aceasta nu poate c deaţ ă ţă ă ă ă ş ţ ă ă ă ţ ă în mâinile cui nu trebuie. Îmi dau seama – continu Teabing privind spre caseta din lemn de trandafir – c nu ai avut de alesă ă în aceast privin , dar, inând seama de ce se afl în joc aici, trebuie ori s - i asumi deplina responsabilitate... ori s-oă ţă ţ ă ă ţ încredin ezi altcuiva.ţ

– Bunicul mi-a dat mie criptex-ul. Sunt sigur c voi putea face fa acestei responsabilit i.ă ă ţă ăţTeabing p rea mai încurajat, dar nu pe deplin:ă– Bun! Voin a i hot rârea ferm sunt necesare. i totu i, a vrea s mai tiu ceva: în elegi c deschiderea criptex-uluiţ ş ă ă Ş ş ş ă ş ţ ă

te va pune în fa a unei încerc ri i mai grele?ţ ă ş– Cum a a?ş– Draga mea, imagineaz - i c ai deodat în fa o hart care î i arat unde este ascuns Sfântul Graal. În acel moment,ă ţ ă ă ţă ă ţ ă

vei fi în posesia unui adev r capabil s schimbe istoria pentru totdeauna. Vei deveni p str toarea unui secret pe care omul l-aă ă ă ă c utat timp de secole. i te vei confrunta cu responsabilitatea de a-l face cunoscut întregii lumi. Cel care va face acest lucruă Ş va fi venerat de unii i dispre uit de al ii. Problema care se pune este dac vei fi suficient de puternic pentru a putea duce laş ţ ţ ă ă îndeplinire o asemenea sarcin .ă

Dup un moment de gândire, ă Sophie replic :ă– Nu sunt sigur c aceast decizie îmi apar ine.ă ă ă ţSprâncenele lui Teabing zvâcnir :ă– Nu? Dac nu ie, cea care de ine cheia de bolt , atunci cui apar ine?ă ţ ţ ă ţ– Confreriei, care a reu it s p streaze secretul timp de aproape dou mii de ani.ş ă ă ă– St re ia? Cum? În noaptea asta a fost nimicit . ă ţ ă Decapitat , ă a a cum ai spus tu. Dac este vinovat un spion dinş ă

propriile rânduri sau cineva din afar , noi nu vom ti probabil niciodat , dar faptul r mâne: cineva a descoperit identit ileă ş ă ă ăţ celor patru membri de vârf ai organiza iei. În momentul de fa , eu n-a avea încredere în nici o persoan care se declarţ ţă ş ă ă reprezentant al St re iei.ă ţ

– i atunci, ce sugerezi? întreb Langdon.Ş ă– Robert, tii la fel de bine ca mine c St re ia nu a ap rat acest adev r atâ ia ani doar pentru a-l ine ascuns o ve nicie.ş ă ă ţ ă ă ţ ţ ş

Membrii ei a teptau momentul potrivit pentru a-l dezv lui – momentul în care lumea este preg tit s fac fa adev rului.ş ă ă ă ă ă ţă ă– i crezi c acest moment a sosit?Ş ă– Absolut. Nici n-ar putea fi mai evident acest lucru. Toate semnele istorice sunt vizibile i, pe urm , dac St re ia nu arş ă ă ă ţ

fi inten ionat s - i dezv luie secretul foarte curând, de ce ar fi atacat Biţ ă ş ă serica tocmai acum?– C lug rul înc nu ne-a spus ce urm rea, ripost ă ă ă ă ăSophie.– Scopul pe care-l urm rea el este acela i cu al Bisericii – de a disă ş truge documentele care ar dezv lui marea mistificare.ă

Vaticanul s-a apropiat acum de acest obiectiv mai mult decât oricând în trecut, iar St re ia i-a acordat dumitale toată ţ ţ ă încrederea ei, miss Neveu. Misiunea de salvare a Graalului include, în mod evident, i suprema dorin a confreriei, aceea deş ţă a împ rt i lumii întregi adev rul.ă ăş ă

Langdon interveni:– Leigh, a-i cere lui Sophie s ia o astfel de decizie înseamn s -i arunci pe umeri o povar mult prea mare pentruă ă ă ă

cineva care a aflat abia cu o or în urm de existen a documentelor Sangreal.ă ă ţ– Îmi cer scuze dac te presez, ă miss Neveu. Eu, unul, am fost totdeauna de p rere c aceste documente trebuie dateă ă

publicit ii, dar, la urma urmei, decizia î i apar ine. Cred îns c e important s te gânde ti la ceea ce se va întâmpla dac vomăţ ţ ţ ă ă ă ş ă reu i s deschidem cheia de bolt .ş ă ă

– Domnilor, replic ă Sophie pe un ton ferm, pentru a folosi cuvintele voastre: "Nu tu g se ti Graalul, ci el te g se te peă ş ă ş tine". Cred c Graalul m-a g sit pentru un motiv anume i c , atunci când va veni timpul, voi ti ce s fac!ă ă ş ă ş ă

Amândoi o privir surprin i.ă ş– Deci, ad ug ea cu un semn spre caseta din lemn. S -i d m drumul!ă ă ă ă

70

La Château Villette, în salon, locotenentul Collet privea focul din emineu, dezam git la culme. Fache sosise cu câtevaş ă momente în urm i acum se afla în înc perea al turat , zbierând la telefon i încercând s coordoneze tentativa e uat de aă ş ă ă ă ş ă ş ă localiza Range Rover-ul.

"Ar putea fi oriunde acum", î i spuse ş Collet.Nesocotise ordinele directe ale c pitanului i-l ratase pe Langdon a doua oar , a a c era mul umit cel pu in c PTSă ş ă ş ă ţ ţ ă

identificase urma de glon în podea, coroborând astfel afirma iile sale c în cas fusese tras un foc de arm . Dispozi ia luiţ ţ ă ă ă ţ Fache era îns crunt i locotenentul nu se îndoia c , o dat ce apele se vor mai lini ti, repercusiunile grave nu vor întârzia să ăş ă ă ş ă

108

apar .ăDin p cate, nimic din ce g siser în salon nu p rea s indice nici ceea ce se întâmplase, nici cine fusese implicat. Audi-ă ă ă ă ă

ul negru de afar fusese închiriat pe un nume fals, cu o carte de credit fals , iar amprentele din ma in nu se potriveau cu celeă ă ş ă existente în baza de date a Interpolului.

Un agent d du buzna în salon:ă– Unde-i c pitanul Fache?ă– Vorbe te la telefon, r spunse ş ă Collet f r a- i lua privirea de la focul ce se stingea în emineu.ă ă ş ş– Am terminat de vorbit! l tr Fache, intrând în salon. Ce-ai aflat?ă ă– Domnule, Centrala a primit un apel de la André Vernet, Depository Bank of Zürich. Omul vrea s discute cuă

dumneavoastr peră sonal. i-a schimbat m rturia.Ş ă– Ce?Acum Collet î i ridic , în sfâr it, ochii.ş ă ş– Vernet recunoa te c Langdon i ş ă ş Neveu au intrat în banc în seara asta.ă– Ne-am dat i noi seama. De ce a min it Vernet?ş ţ– Zice c nu vorbe te decât cu dumneavoastr , dar a fost de acord s coopereze total.ă ş ă ă– În schimbul a ce?– Vrea ca numele b ncii s nu ajung în pres i s -l ajutam s recupereze un bun furat. Se pare c Langdon i ă ă ă ăş ă ă ă ş Neveu

au furat ceva din contul lui Saunière.– Ce?! izbucni Collet. Cum?Fache nici nu tres ri.ă– Ce au furat?– Vernet nu ne-a oferit i am nunte, dar se pare c e dispus la orice pentru a- i recupera bunul respectiv.ş ă ă şCollet încerc s - i imagineze cum de s-a putut întâmpla a a ceva. Poate c Langdon i ă ă ş ş ă ş Neveu l-au amenin at peţ

bancher cu arma. Poate c l-au silit s deschid contul ă ă ă lui Saunière i s -i scoat din banc în furgoneta blindat . Oricât deş ă ă ă ă logic ar fi p rut acest sceă nariu, locotenentului îi venea totu i greu s cread c ş ă ă ă Sophie Neveu s-ar implica într-o astfel de ac iune.ţ

Din buc t rie, un alt agent strig :ăă ă– C pitane! Verific m numerele de urgen ale lui Teabing i am dat de aerodromul Le Bourget. Am ve ti proaste!ă ă ţă ş şDup treizeci de secunde, Fache se preg tea s p r seasc ă ă ă ă ă ăChâteau Villette. Aflase c Teabing avea un avion personală

în apropiere de Le Bourget i c acesta î i luase zborul cu o jum tate de or în urm .ş ă ş ă ă ăFunc ionarul de la aerodrom sus inuse c nu tie cine era în avion i nici încotro se îndreapt . Decolarea nu fuseseţ ţ ă ş ş ă

programat i nu existase nici un plan de zbor. Cât se poate de ilegal, chiar pentru un aerodrom mic. Fache era sigur c , dac -ăş ă ăi va presa suficient de mult, va putea ob ine r spunsurile dorite.ţ ă

– Locotenent Collet! l tr el în drum spre u . Nu am de ales i trebuie s te las la conducerea opera iunilor PTS de aici.ă ă şă ş ă ţ Încearc s n-o dai în bar i de data asta!ă ă ăş

71

Când avionul ajunse la altitudinea de croazier , zburând spre Londra, Langdon î i desf cu bra ele din jurul casetei i oă ş ă ţ ş a ez pe mas . De-o parte i de alta ş ă ă ş a lui, Sophie i Teabing se aplecar spre ea, ner bd tori.ş ă ă ă

Profesorul nu acord aten ie de aceasta dat criptex-ului i disă ţ ă ş curilor sale marcate cu litere, ci se concentr asupra fe eiă ţ interioare a capacului. Cu vârful unui pix, desf cu atent trandafirul încastrat, sco ând la iveal textul gravat dedesubt. ă ţ ă "Sub Rosa", murmur el, sperând c o nou privire asupra scrisului îi va aduce l murirea dorit . Focalizându- i întreaga aten ie,ă ă ă ă ă ş ţ profesorul studie textul ciudat:

Dup câteva secunde, frustrarea pe care o sim ise i prima oar la început începu s pun din nou st pânire pe el.ă ţ ş ă ă ă ă– Leigh, pur i simplu nu pot s în eleg.ş ă ţDin locul în care st tea, pe partea opus a mesei, ă ă Sophie nu vedea textul, dar neputin a lui Langdon de a identificaţ

imediat limba o lu prin surprindere. "Bunicul folosea o limb atât de obscur , încât nici un specialist în simbolistic n-oă ă ă ă poate recunoa te?" Dar apoi î i d du seama c acest fapt n-ar fi trebuit s-o mire; la urma urmei, n-ar fi fost acesta primulş ş ă ă secret pe care i-l ascunsese bunicul ei.

În fa a ei, ţ sir Leigh Teabing p rea gata s explodeze. Ner bd tor s studieze i el textul, se fâ âia pe scaun, se aplecă ă ă ă ă ş ţ ă într-o parte i încerc s vad ceva pe lâng Langdon, care era înc aplecat deaş ă ă ă ă ă supra casetei.

– Nu tiu, opti profesorul. A zice c -i o limb semitic , dar nu sunt foarte sigur. Majoritatea limbilor semitice timpuriiş ş ş ă ă ă includ nek-kudot. Aceasta îns , nu!ă

– Probabil e mai veche, presupuse Teabing.

109

– Nekkudot? întreba Sophie.– Majoritatea alfabetelor semitice modeme, îi explic britanicul f r a- i ridica ochii, nu au vocale i folosesc ă ă ă ş ş nekkudot

– puncte i liniu e scrise sub sau deasupra consoanelor – pentru a indica sunetele vocalice. În termeni istorici, ş ţ nekkudot a ap rut recent în limb .ă ă

Langdon continu s priveasc textul, pierdut.ă ă ă– O translitera ie sefardic , poate...?ţ ăDar Teabing deja nu mai rezist :ă– Dac a putea i eu s ...ă ş ş ăÎ i întinse bra ul i trase caseta din fa a lui Langdon, apropiind-o de el. Americanul cuno tea bine limbile vechiş ţ ş ţ ş

standard – greaca, latina, limbile romanice – dar, din câte remarcase el, cea de aici p rea mai specializat , poate o scriereă ă Rashi sau o STAM cu ghirlande.

Tr gând adânc aer în piept, Teabing î i l s privirea s se înfrupte din textul gravat. Minute îndelungi r mase t cut. Cuă ş ă ă ă ă ă fiecare secund , încrederea în sine i se topea:ă

– Sunt uluit, spuse, în cele din urm . Limba asta nu seam n cu nimic din ce am v zut eu pân acum!ă ă ă ă ăLangdon oft , descurajat:ă– Pot s v d i eu? întreb ă ă ş ăSophie.Teabing se pref cu a n-o fi auzit:ă– Robert, spuneai mai devreme c ai impresia c ai mai ă ă v zut ă ceva asem n tor înainte?ă ăProfesorul p rea siderat:ă– A a am crezut, dar nu sunt sigur. Scrierea îmi pare oarecum familiar .ş ă– Leigh! insist ă Sophie, deloc încântat s fie l sat pe dinafar . Pot s m uit i eu la caseta pe care mi-a l sat-oă ă ă ă ă ă ă ş ă

bunicul?– Fire te, drag , replic el i împinse caseta spre ea.ş ă ă şNu voise s-o umileasc , dar era cert c ă ă Sophie Neveu se amesteca unde nu-i fierbea oala. Dac un istoric al Royală

Society i un profesor de simbolistic de la Harvard nu puteau identifica limba respectiv , cum s reu easc ea...ş ă ă ă ş ă– Aaah! exclam ăSophie la câteva secunde dup ce- i aruncase privirea pe text. Trebuia s -mi fi închipuit!ă ş ăLangdon i Teabing se întoarser în acela i timp, privind-o uimi i.ş ă ş ţ– S - i fi închipuit ă ţ ce? se interes ă sir Leigh.– C ăasta e limba pe care ar fi folosit-o bunicul.– Vrei s spui c ă ăpo i citi ţ textul?– Foarte u or, ciripi ş Sophie, încântat de sine. Bunicul m-a înv at limba asta pe când aveam doar ase ani. O vorbescă ăţ ş

fluent.Apoi se aplec peste mas i-l fulger pe Teabing cu o privire dojenitoare:ă ăş ă– i sincer, Ş sir, inând cont de loialitatea dumneavoastr fa de Coroan , sunt pu intel surprins c n-a i recunoscut-oţ ă ţă ă ţ ă ă ţ

de la bun început.Instantaneu, Langdon î i d du seama.ş ă"Nu-i de mirare c scrisul îmi p rea al naibii de familiar!"ă ăCu câ iva ani în urm , profesorul luase parte la un eveniment desf urat în cadrul Muzeului Fogg de la Harvard. Fostţ ă ăş

absolvent al universit ii, Bill ăţ Gates acceptase s împrumute muzeului una dintre nepre uitele sale achizi ii – optsprezece coliă ţ ţ de hârtie pe care le cump rase recent în cadrul unei licita ii de la Armand Hammer Estate.ă ţ

Suma oferit – nu mai pu in de 30,8 milioane de dolari.ă ţAutorul paginilor – Leonardo da Vinci.Cele optsprezece file – numite Codex Leicester, în cinstea celebrului lor de in tor, contele de Leicester – erau tot ce maiţ ă

r m sese dintr-un fascinant jurnal al lui da Vinci: eseuri i schi e ce rezumau teoriile sale originale despre astronomie,ă ă ş ţ geologie, arheologie i hidrologie.ş

Profesorul î i mai amintea i acum reac ia pe care o avusese atunci când, dup ce st tuse r bd tor la rând, z rise înş ş ţ ă ă ă ă ă sfâr it pre ioasele doş ţ cumente. O crunt dezam gire. Scrisul era ininteligibil. De i excelent conservate i scrise într-oă ă ş ş caligrafie impecabil – cerneal stacojie pe hârtie alb-g lbuie – codexul p rea o aiureal . La început, Langdon crezuse c nuă ă ă ă ă ă poate citi nimic fiindc da Vinci scrisese textul în itaă liana veche. Dar dup ce le studiase cu aten ie, î i d duse seama c nuă ţ ş ă ă recunoa te nici un cuvânt, ba chiar nici o liter .ş ă

– Încerca i a a, domnule, i se adresase unul dintre responsabilii muzeului, ar tându-i o oglinjoar de mân prins cu unţ ş ă ă ă ă l n i or de marginea vitrinei.ă ţ ş

Langdon luase oglinda i privise textul reflectat pe suprafa a ei.ş ţTotul era perfect lizibil!În ner bdarea sa de a citi noti ele marelui savant, uitase c una dintre numeroasele sale aptitudini deosebite era aceea deă ţ ă

a scrie "în oglind ". Istoricii se întrebaser adesea dac da Vinci proceda a a doar pentru a se amuza sau pentru a se asiguraă ă ă ş c nimeni altcineva nu-i în elege scrisul i deci nu-i poate fura ideile. Motivele erau îns lipsite de importan a; doar Leonardoă ţ ş ă ţ tia sigur de ce.ş

Sophie surâse în sinea ei, v zând c Langdon în elesese.ă ă ţ– Pot s citesc primele cuvinte, spuse ea. Sunt în englez .ă ăTeabing înc nu pricepuse:ă– Explica i-mi i mie!ţ ş– Scriere invers , r spunse Langdon. Avem nevoie de o oglind .ă ă ă– Ba nu, replica Sophie. Sunt sigur c furnirul sta este sufiă ă ă cient de sub ire.ţLu caseta i, plasând-o în fa a unei l mpi de pe perete, începu s examineze partea interioar a capacului. Bunicul eiă ş ţ ă ă ă

110

nu putea scrie invers, a a c întotdeauna "tri a": scria ş ă ş normal, apoi întorcea hârtia pe partea cealalt i retrasa contururile. Înăş acest caz, probabil c pirogravase textul ă firesc pe o bucat de lemn i apoi rindeluise dosul lemnului pân ce r m sese doar oă ş ă ă ă foi sub ire, prin care scrisul pirogravat se vedea clar. Nu-i mai r m sese dup aceea decât s întoarc foi a de lemn invers iţă ţ ă ă ă ă ă ţ ş s-o fixeze în capacul casetei.

A ezând capacul în dreptul l mpii, î i d du seama c presupuş ă ş ă ă nerile ei erau corecte. Fasciculul viu de lumin str b teaă ă ă stratul sub ire de lemn, iar textul ap rea scris normal.ţ ă

Perfect inteligibil.– Englez , bâigui Teabing, luându- i capul în mâini de ru ine. Limba mea matern !ă ş ş ăÎn partea din spate a avionului, Rémy Legaludec asculta cu aten ie, încercând s aud ceva pe fondul sonor alţ ă ă

motoarelor, dar nu reu ea s deslu easc nimic. Nu-i pl cea deloc modul în care decurgeau evenimentele din aceast noapte.ş ă ş ă ă ă Absolut deloc. Privi din nou spre c lug rul legat fedele de la picioarele sale. Omul z cea nemi cat, resemnat parc sauă ă ş ă ş ă rugându-se în t cere pentru izb vire.ă ă

72

La cinci mii de metri în atmosfer , Robert Langdon sim ea cum lumea real dispare în jurul lui, l sându-se absorbit deă ţ ă ă poemul lui Saunière, lizibil în lumin prin capacul casetei:ă

Sophie lu o bucat de hârtie i transpuse repede scrierea în engleza obi nuit . când sfâr i, to i trei se aplecar asupraă ă ş ş ă ş ţ ă textului, citindu-i pe rând. Era ca un fel de rebus arheologic... o ghicitoare ce f g duia s indice cum poate fi deschis criptex-ă ă ăul:

An ancient word of wisdom frees this scroll...And helps us keep her scaner'd family whole...A headstone praised by Templars is the key...And atbash will reveal the truth to thee."Un str vechi cuvânt de-n elepciune libereaz acest papirus...ă ţ ăPentru ca al ei neam unit s îl p stram...ă ăPiatra de c p tâi drag templierilor e cheia...ă ă ăCe atbash adev rul i-l va revela."ă ţ

Înainte s se apuce ă s se ă întrebe care poate fi parola ascuns în aceste versuri, Langdon sesiz un alt aspect, mult maiă ă profund: metrica poemului. "Pentametru iambic!"

Îl întâlnise de nenum rate ori de-a lungul anilor în care studiase societ ile secrete din Europa – ba chiar i anul trecut,ă ăţ ş în Arhivele Secrete ale Vaticanului. Vreme de secole, pentametrul iambic fusese preferatul înv a ilor de pretutindeni, de laăţ ţ grecul Arhilocus pân la Shakespeare, Milton, Chaucer i Voltaire – oameni cu vederi largi, care î i scriseser comentariileă ş ş ă pe teme sociale într-un metru pe care mul i îl considerau ca având propriet i mistice. R d cinile pentametrului iambic erauţ ăţ ă ă extrem de vechi, datând din vremurile p gâne.ă

"Iambi. Dou silabe cu accent opus. Accentuat i neaccentuat . ă ăş ă Yin i ş yang. O pereche echilibrat . iruri de câte cinciă Ş astfel de perechi. Pentametru. Cinci – pentru pentagrama zei ei Venus i penţ ş tru sacrul feminin."

– E un pentametru! exclam ăTeabing, întorcându-se spre Langdon. i poemul e în englez ! Ş ă La lingua pura!Profesorul încuviin . La fel ca majoritatea societ ilor secrete aflate pe pozi ii opuse fa de cea a Bisericii, ţă ăţ ţ ţă Le Prieuré

de Sion considerase timp de secole c engleza era unica limb european "pur ". Spre deosebire de francez , spaniol iă ă ă ă ă ă ş italian , toate înruă dite cu latina – limba Vaticanului – engleza nu era accesibil ma inii de propagand a Romei, devenindă ş ă astfel în timp o limb secret , folosit preponderent de acele organiza ii suficient de educate penă ă ă ţ tru a o înv a.ăţ

– Poemul acesta, exclam Teabing, se refer nu numai la Graal, ci i la templieri i la urma ii Mariei Magdalena! Ceă ă ş ş ş am putea cere mai mult?

– Parola, replic ăSophie, citind înc o dat poemul. Se pare c avem nevoie de un str vechi cuvânt de în elepciune.ă ă ă ă ţ– Abracadabra? propuse britanicul, cu privirea scânteind."Un cuvânt din cinci litere", î i spuse Langdon, gândindu-se la uria ul num r de termeni vechi ce ar putea fi considera iş ş ă ţ

cuvinte de în elepciune – fragmente din texte mistice, profe ii astrologice, leg minte ale societ ilor secrete, incanta ii Wicca,ţ ţ ă ăţ ţ formule magice egiptene, mantre p gâne... Lista era nesfâr it .ă ş ă

– Parola, continu Sophie, pare a ă avea leg tur cu templierii. " i piatra de c p tâi a templierilor e cheia."ă ă Ş ă ă– Leigh, tu e ti specialistul în templieri. Ai vreo idee?şDup câteva secunde de medita ie, Teabing oft .ă ţ ă– P i, piatra de c p tâi nu poate fi altceva decât o piatr de mormânt. Este posibil ca poemul s se refere la mormântulă ă ă ă ă

pe care templierii îl consider ca fiind al Mariei Magdalena, îns asta nu ne ajut prea mult, fiindc nu tim unde se afl acestă ă ă ă ş ă loc de veci.

111

– În ultimul vers, interveni Sophie, se spune c ă atbash va revela adev rul. Am mai auzit undeva cuvântul acesta...ă atbash.

– Nu m mir deloc, replic Langdon. L-ai auzit probabil la cursul de criptografie. Cifrul Atbash este unul dintre celeă ă ă mai vechi coduri.

"Desigur! Celebrul sistem ebraic de codificare."Într-adev r, înv ase la cursul de criptografie despre cifrul Atbash, care data din jurul anului 500 înainte de Hristos iă ăţ ş

era folosit în prezent ca un exemplu clasic de schem de substitu ie rota ional . O form banal de criptogram ebraic , cifrulă ţ ţ ă ă ă ă ă Atbash era un simplu cod de substitu ie bazat pe alfabetul ebraic, de dou zeci i dou de litere. În Atbash, prima liter eraţ ă ş ă ă înlocuit cu ultima a alfabetului, cea de-a doua cu penultima i a a mai departe.ă ş ş

– Cifrul Atbash este cum nu se poate mai potrivit, remarc Teabing. Texte criptate cu ajutorul lui pot fi întâlnite înă Cabala, în manuscrisele de la Marea Moart i chiar în Vechiul Testament. Speciali tii i misticii evrei mai descoper înc iăş ş ş ă ăş ast zi ă în elesuri ascunse folosind acest cod. Nu m îndoiesc c St re ia a studiat i ea cifrul Atbash.ţ ă ă ă ţ ş

– Singura problem , interveni Langdon, este c nu avem nici un text c ruia s -i aplic m acest cifru.ă ă ă ă ăTeabing oft .ă– Trebuie s fie un cod pe piatra aceea de mormânt! Nu trebuie decât s g sim piatra de c p tâi atât de pre uit deă ă ă ă ă ţ ă

templieri.Dup expresia întunecat de pe chipul profesorului, ă ă Sophie în eţ lese c nu le va fi deloc u or s fac acest lucru.ă ş ă ă"Atbash e cheia. Dar ne lipse te u a!"ş şTrei minute mai târziu, britanicul suspin din greu i clatin din cap:ă ş ă– Prieteni, sunt dep it! L sa i-m s m gândesc pu in în lini te; m duc s v d ce fac ăş ă ţ ă ă ă ţ ş ă ă ă Rémy i oaspetele nostru i sş ş ă

aduc ceva de ron it.ţăi plec spre compartimentul din spate al avionului.Ş ă

Sophie se sim ea i ea istovit .ţ ş ăAfar , întunericul dinaintea apari iei zorilor era ca de smoal . O senza ie stranie î i f cu loc în sufletul ei: parc zburaă ţ ă ţ ş ă ă

aiurea prin spa iu, f r nici cea mai vag idee unde va ateriza. Î i petrecuse întreaga copil rie dezlegând enigme create deţ ă ă ă ş ă Jacques Saunière i acum avea nepl cuta impresie c poemul din fa a lor con inea inforş ă ă ţ ţ ma ii pe care înc nu le sesizaser .ţ ă ă

"Trebuie s mai fie ceva aici, î i spuse. Ingenios ascuns... dar real."ă şi mai era un gând care o fr mânta: se temea c , presupunând c vor izbuti s deschid criptex-ul, ceea ce vor g siŞ ă ă ă ă ă ă

în untru nu va fi o simpl "hart c tre Sfântul Graal". În ciuda convingerii celor doi b rba i c în cilindrul de piatr se aflaă ă ă ă ă ţ ă ă "adresa" comorii, ea dezlegase suficiente mistere ale bunicului s u pentru a ti c acesta nu- i dezv luia secretele prea u or.ă ş ă ş ă ş

73

Controlorul de trafic aerian din tura de noapte mo ia în fa a unui radar în a teptare, când c pitanul Poli iei Judiciareţă ţ ş ă ţ d du cu u a de perete.ă ş

– Avionul lui Teabing! ip la el Bezu Fache dând buzna în turţ ă nul de control. Încotro a plecat?Ini ial, omul bâigui ceva într-o jalnic încercare de a proteja inţ ă teresele britanicului – unul dintre cei mai respectabili

clien i ai aerodromului.ţ– Bine, replic Fache. Te bag la arest fiindc ai permis unui avion particular s decoleze f r s aib un plan de zboră ă ă ă ă ă ă .C pitanul îi f cu semn unui agent, care se apropie cu o pereche de c tu e. Controlorul se ridic , tremurând. Î i amintiă ă ă ş ă ş

articolele din pres care dezb teau o problem controversat : era c pitanul Fache un erou sau un pericol public? El, unul,ă ă ă ă ă tocmai aflase r spunsul la aceast întrebare.ă ă

– Sta i! se rug el la vederea c tu elor. Doar atât v pot spune: ţ ă ă ş ă sir Leigh Teabing zboar adesea la Londra pentru ună tratament medical. Are un hangar la Aeroportul Biggin Hill din Kent. La marginea Londrei.

Fache f cu semn ofi erului cu c tu ele s se îndep rteze:ă ţ ă ş ă ă– Spre Biggin Hill se îndreapt i în seara asta?ăş– Nu tiu. Avionul a decolat pe culoarul s u obi nuit i ultimul contact radar avut cu el sugereaz Londra ca destina ie.ş ă ş ş ă ţ

Biggin Hill pare foarte probabil.– Mai avea i al i pasageri?ş ţ– Domnule, jur c eu n-am de unde ti acest lucru. Clien ii no tri se pot duce direct la hangar i se îmbarc a a cumă ş ţ ş ş ă ş

doresc. Persoanele care se afl la bord intr în responsabilitatea ofi erilor vamali de la aeroportul de destina ie.ă ă ţ ţFache se uit din nou la ceas i apoi privi aeronavele în iruite ce a teptau afar .ă ş ş ş ă– Dac se duc la Biggin Hill, în cât timp ajung?ăControlorul î i r sfoi documentele:ş ă– E un zbor scurt. Avionul ar putea ateriza în jurul orei... ase treizeci. Adicş ă peste cincisprezece minute.Fache se încrunt i se întoarse spre unul dintre oamenii s i.ăş ă– Adu-mi un elicopter aici. Plec la Londra. i f -mi leg tura cu poli ia din Kent. Nu cu serviciul MI 5. Vreau discre ie.Ş ă ă ţ ţ

Poli ia ţ local . ă Spune-le s permit aeronavei lui Teabing s aterizeze i pe urm s -l înconjoare pe pist . S nu debarceă ă ă ş ă ă ă ă nimeni pân ce n-ajung eu acolo!ă

74

– E ti t cut , observ Langdon privind-o pe ş ă ă ă Sophie, a ezat de cealalt parte a mesei.ş ă ă

112

– Doar obosit . i poemul acesta... Nu tiu.ă Ş şProfesorul avea i el aceea i stare de spirit. Huruitul motoarelor i u oara leg nare a avionului parc îl hipnotizau, iarş ş ş ş ă ă

capul înc îl durea acolo unde îl lovise c lug rul. Teabing era tot undeva în comă ă ă partimentul din spate i Langdon hot rî sş ă ă profite de momentul de singur tate pentru a vorbi cu ă Sophie ceva ce-l fr mântase de mult.ă

– Cred c am în eles, în parte, motivul pentru care bunicul t u i-a cerut s iei leg tura cu mine. Cred c voia ca eu s - iă ţ ă ţ ă ă ă ă ţ explic ceva!

– Istoria Sfântului Graal i a Mariei Maş gdalena nu sunt motive suficiente?Langdon ezit o clip , ne tiind cum ar trebui s continue.ă ă ş ă– Este vorba despre r ceala dintre voi doi, despre motivul penă tru care nu ai mai vorbit cu el timp de zece ani. Jacques

Saunière spera, cred, c lucrurile se vor îndrepta dac vei în elege ce anume v-a îndep rtat unul de altul.ă ă ţ ăSophie se foi în scaun:– Dar nu i-am spus ce anume ne-a îndep rtat unul de altul.ţ ăEl o privi atent, scrut tor:ă– Ai surprins un ritual sexual, nu-i a a?ş– De unde tii asta? !ş– Sophie, mi-ai spus c ai ă v zut ă un lucru care te-a convins c bunicul t u f cea parte dintr-o societate secret . Iar acelă ă ă ă

lucru te-a deranjat atât de tare, încât de atunci ai refuzat s mai stai de vorb cu el. Eu tiu destule despre societ ile secrete;ă ă ş ăţ n-am nevoie de mintea unui da Vinci pentru a-mi închipui ce anume ai v zut!ă

Ea t cea.ă– S-a întâmplat prin prim var , nu-i a a? continu Langdon. În preajma echinoc iului. Pe la mijlocul lui martie.ă ă ş ă ţSophie privea în continuare pe fereastr :ă– Veneam în vacan a de prim vara, de la universitate. M întorţ ă ă sesem acas cu câteva zile mai devreme.ă– Vrei s -mi poveste ti?ă ş– Nu cred.Apoi, brusc, se întoarse spre el; avea ochii în lacrimi.– Nu tiu prea bine ce am v zut.ş ă– Erau prezen i atât b rba i, cât i femei?ţ ă ţ şDup o clip , ă ă Sophie încuviin .ţă– Îmbr ca i în alb i negru?ă ţ şÎ i terse lacrimile i apoi înclin din nou din cap, p rând mai relaxat .ş ş ş ă ă ă– Femeile purtau rochii albe de m tase... i pantofi aurii. ineau în mâini globuri aurii. B rba ii aveau tunici negre iă ş Ţ ă ţ ş

pantofi negri.Profesorul se str dui s - i ascund emo iile, aproape c nu-i veă ă ş ă ţ ă nea s cread ceea ce auzea. ă ă Sophie Neveu fusese

martora unei ceremonii sacre, vechi de dou mii de ani!ă– Purtau m ti? întreb el. M ti androgine?ăş ă ăş– Da. To i. Identice. Femeile albe, b rba ii negre!ţ ă ţLangdon citise numeroase descrieri ale acestei ceremonii i-i în elegea originile mistice:ş ţ– Se nume te Hieros Gamos, îi spuse în oapt . Dateaz de peste dou mii de ani. Preo ii i preotesele egiptene oş ş ă ă ă ţ ş

îndeplineau periodic, pentru a celebra puterea reproductiv a femeii. Iar dac ai surprins Hieros Gamos f r a avea preg tireaă ă ă ă ă i cuno tin ele necesare pentru a-i în elege semnifica ia, îmi dau seama c ai fost destul de ocat .ş ş ţ ţ ţ ă ş ă

Ea nu îi r spunse.ă– Expresia Hieros Gamos provine în limba greac i înseamn ăş ămariaj sacru.– Ritualul pe care l-am v zut eu nu era deloc o c s torie.ă ă ă– Mariaj, adic ăuniune, Sophie.– Mai bine zis, sex.– Nu.– Nu?Ochii ei m slinii îl priveau întreb tori acum i, pentru moment, Langdon ced pu in.ă ă ş ă ţ– Adic ... da, dintr-un punct de vedere, dar nu a a cum în eleă ş ţ gem noi termenul azi.

i-i explic mai departe c , de i ceea ce v zuse ea p ruse proŞ ă ă ş ă ă babil un fel de ritual sexual, Hieros Gamos nu avea nimic de-a face cu erotismul. Era un act spiritual. În trecut, actul sexual era modalitatea prin care omul putea ajunge la experien aţ dumnezeirii. Anticii credeau c nici un b rbat nu era împlinit din punct de vedere spiritual dac nu avea cunoa terea carnal aă ă ă ş ă sacrului feminin. Uniunea fizic dintre b rbat i femeie constituia unica modalitate prin care omul se împlinea spiritual iă ă ş ş ajungea la gnosis – cunoa terea divinului. Pe vremea zei ei Isis, ritualurile sexuale erau considerate unica punte dintre P mântş ţ ă i Ceruri.ş

– Prin comuniunea cu femeia, continu Langdon, b rbatul putea atinge un moment de orgasm în care mintea i se goleaă ă de orice gând i atunci putea s -l vad pe Dumnezeu.ş ă ă

Sophie îi arunc o privire sceptic :ă ă– Orgasmul ca... rug ciune?ăProfesorul ridic din umeri, de i ea avea dintr-un anumit punct de vedere dreptate. Din punct de vedere fiziologic,ă ş

orgasmul masculin era înso it de o frântur de secund complet lipsit de gânduri. Un scurt vacuum mental. Un moment deţ ă ă ă limpezime, în care Dumnezeu putea fi întrez rit. Cei care practic medita ia ating aceea i stare de vid mental f r s aibă ă ţ ş ă ă ă ă nevoie de sex i descriu adesea Nirvana ca pe un infinit orgasm spiritual.ş

– Sophie, nu trebuie s ui i c opiniile despre sex ale anticilor erau complet diferite de ale noastre, cei de ast zi. Actulă ţ ă ă sexual d dea na tere unei noi vie i – miracolul suprem – ori miracolele nu pot fi împlinite decât de zei. Capacitatea femeii deă ş ţ a da via din pântecele ei îi conferea un caracter sacru. De zei . Iar actul sexual era comuniunea celor dou jum t i aleţă ţă ă ăăţ spiritului uman – cea masculin i cea feminin – prin care b rbatul putea afla împlinirea spiă ş ă ă ritual i cunoa terea luiă ş ş

113

Dumnezeu. Ce ai v zut tu nu avea nimic de-a face cu sexul, ci cu spiritualitatea. Ritualul Hieros Gamos nu e o perversiune. Eă o ceremonie profund sacrosanct .ă

Cuvintele lui p reau c au atins o coard sensibil a sufletului ei. ă ă ă ă Sophie fusese extrem de re inut i de st pân pe sineţ ăş ă ă toat seara, dar acum, pentru prima dat , Langdon v zu cum aerul ei ferm i controlat începe s se destrame. Ochii i seă ă ă ş ă umplur din nou de laă crimi, pe care i le terse cu mâneca jachetei.ş ş

Mai bine s -i lase o clip s - i revin . Desigur, conceptul actului sexual ca o cale de comuniune cu Dumnezeu era, laă ă ă ş ă prima vedere, de neimaginat. Studen ii lui evrei afi au întotdeauna o expresie siderat când le spunea c tradi ia iudaicţ ş ă ă ţ ă timpurie implica acte sexuale rituale. " i nu altundeva, ci doar în Templu!" Evreii din vechime credeau c în Sfânta SfintelorŞ ă din Templul lui Solomon rezida nu numai Dumnezeu, ci i corespondentul s u feminin, Shekinah. Oamenii care c utauş ă ă împlinirea spiritual veneau la Temă plu pentru a consulta preotesele – hierodule – cu care f ceau draă goste i aveau asfelş experien a divinului prin intermediul uniunii fizice. Tetragrama iudaic YHWH – numele sacru al lui Dumnezeu – provine,ţ ă de fapt, din numele Yehova, la rândul lui o îmbinare androgin a masculinului ă Yah cu numele pre-ebraic al Evei, Havah.

– Pentru Biserica începuturilor cre tine, îi explic Langdon pe acela i ton blând, "utilizarea" actului sexual ca un mijlocş ă ş de a comunica direct cu Dumnezeu constituia o amenin are serioas pentru puterea i autoasumata ei pozi ie de ţ ă ş ţ unic intermediar între om i divinitate. Din motive lesne de în eles, Biserica a f cut tot ce a putut pentru a demoniza dragosteaş ţ ă fizic i a o ostraciza ca pe un act dezăş gust tor i p c tos. Iar celelalte religii majore ale vremii au proceă ş ă ă dat la fel.

Sophie r mase t cut , dar profesorul avea impresia c încet-încet începe s -l în eleag mai bine pe bunicul ei. Ca oă ă ă ă ă ţ ă ironie a sor ii, Langdon abordase aceea i tem în sala de curs, cu numai câteva luni în urm .ţ ş ă ă

– E, oare, surprinz tor faptul c avem fa de sex sentimente contradictorii? îi întrebase atunci pe studen ii s i.ă ă ţă ţ ă Mo tenirea noasş tr antic i îns i fiziologia corpului uman ne sugereaz c sexul e un lucru perfect natural – o cale spreă ă ş ăş ă ă împlinirea spiritual – i totu i religia modern îl blameaz , considerându-l ru inos, i ne înva s ne în bu im dorin eleă ş ş ă ă ş ş ţă ă ă ş ţ sexuale ca fiind porniri diavole ti.ş

Langdon preferase totu i s nu- i ocheze studen ii povestindu-le c mai mult de zece societ i secrete din lumeaş ă ş ş ţ ă ăţ întreag – multe foarte influente – practicau înc i ast zi ritualuri sexuale, p strând astfel vii vechile tradi ii. Personajulă ă ş ă ă ţ interpretat de Tom Cruise în Eyes Wide Shut descoperise acest lucru când se strecurase în mijlocul unei întruniri secrete a elitei din Manhattan i surprinsese o ceremonie Hieros Gamos. Din p cate, realizatorii filmului denaş ă turaser semnifica iaă ţ ritualului, dar esen a lui totu i r m sese – o soţ ş ă ă cietate secret care celebra magia uniunii sexuale.ă

– Domnule profesor, îl interpelase un student de prin ultimele rânduri. Vre i s spune i c , în loc s mergem la biseric ,ţ ă ţ ă ă ă ar trebui s facem mai mult sex?ă

Langdon surâsese, f r a mu ca din momeal . Din ce auzise el despre petrecerile de la Harvard, tinerii tia nu duceauă ă ş ă ăş deloc lips de sex.ă

– Domnilor, replicase el, con tient c se afl pe un teren minat, a putea s v ofer doar o sugestie. F r a fi atât deş ă ă ş ă ă ă ă temerar, încât s propov duiesc sexul premarital i, deopotriv , f r a fi atât de naiv încât s cred c sunte i cu to ii ni teă ă ş ă ă ă ă ă ţ ţ ş îngera i puri, v voi oferi un sinş ă gur sfat referitor la via a sexual ...ţ ă

To i b ie ii din sal se aplecaser în fa , pentru a auzi mai bine.ţ ă ţ ă ă ţă– Data viitoare când v ve i afla în compania unei femei, înceră ţ ca i s privi i în propriul suflet i s vede i dac nuţ ă ţ ş ă ţ ă

cumva pute i aborda sexul ca pe un act mistic, spiritual. Str dui i-v s g si i acea scânteie de divinitate pe care b rbatul oţ ă ţ ă ă ă ţ ă poate atinge numai prin uniunea cu sacrul feminin.

Fetele din b nci aprobaser în t cere, surâzând cu subân eles. B ie ii schimbaser între ei chicote grosolane i glumeă ă ă ţ ă ţ ă ş f r perdea. Langdon oftase. B rba ii de la colegiu erau înc ni te b ie ei.ă ă ă ţ ă ş ă ţ

Sophie î i lipi fruntea rece de fereastr i, privind în gol, în noapte, încerc s în eleag tot ce-i spusese Langdon. P reriş ăş ă ă ţ ă ă de r u începeau iar i s-o cople easc . "Zece ani." Gândul îi zbur la teană ăş ş ă ă curile de scrisori nedeschise pe care le primise de la bunicul ei. "Îi voi spune totul lui Robert." F r a- i întoarce privirea de la geam, începu s îi povesteasc . Încet. Cu re inere.ă ă ş ă ă ţ

Relatându-i cele întâmplate în noaptea aceea, sim i cum alunec înapoi, în trecut... str bate p duricea din jurulţ ă ă ă propriet ii bunicului ei din Normandia... cerceteaz casa care pare pustie... aude vocile care r zbesc de undeva, deăţ ă ă dedesubt... i apoi descoper u a secret . Coboar încet scara de piatr , treapt cu treapt . Parc simte i acum în n ri aerulş ă ş ă ă ă ă ă ă ş ă jilav, rece... Era în martie. Din penumbra în care se ascunsese, la cap tul sc rii, privea grupul de oameni necunoscu i care seă ă ţ leg nau i intonau incanta iile la lumina tremur toare a lumân rilor.ă ş ţ ă ă

"Visez", î i spusese în sinea ei. "E un vis. Ce altceva ar putea fi?"şFemeile i b rba ii erau intercala i, alb, negru, alb, negru. Robele de m tase fluturau atunci când femeile ridicau înş ă ţ ţ ă

mâini globurile aurii i rosteau în cor:ş– Am fost cu tine de la începuturi, în zorii a tot ce e sfânt, te-am purtat în pântece înainte de venirea zilei.Apoi globurile erau l sate mai jos i to i participan ii începeau s se legene înainte i înapoi, de parc ar fi fost în trans .ă ş ţ ţ ă ş ă ă

Celebrau, probabil, ceva ce se afla chiar în mijlocul cercului."La ce se uit oare?"ăRitmul incanta iei se acceler . Mai repede! Mai tare!ţ ă– Femeia din fa a ta e dragoste! sţ trigau femeile, ridicând din nou globurile.Iar b rba ii r spundeau:ă ţ ă– Ea- i are s la în eternitate!ş ă şIncanta ia era din ce în ce mai sacadat . Mai rapid . Mai sonor . Participan ii f cuser un pas înainte iţ ă ă ă ţ ă ă ş

îngenuncheaser cu to ii, în acea clip , ă ţ ă Sophie reu ise, în sfâr it, s vad ceea ce priveau to i.ş ş ă ă ţPe un altar jos, decorat, din mijlocul cercului, se afla un b rbat. Gol, întins pe spate, cu chipul acoperit de o mască ă

neagr . ă Sophie recunoscuse imediat trupul i semnul din na tere de pe um r. Abia izbutise s - i în bu e strig tul deş ş ă ă ş ă ş ă surprindere. Grand-père! Imaginea era într-adev r ocant , dar asta nu era totul.ă ş ă

Deasupra bunicului ei se afla o femeie, goal i ea, cu o masc alb i cu p rul bogat, argintiu, care-i c dea liber peă ş ă ă ş ă ă

114

spate. Avea un trup durduliu, departe de a fi perfect, i se leg na în ritmul incanş ă ta iei, f când dragoste cu bunicul ei.ţ ăSophie voise s se întoarc i s fug , dar picioarele îi erau ca de plumb. Zidurile subsolului o încarcerau, iar incanta ia,ă ăş ă ă ţ

ajuns la un ritm ame itor, o hipnotiza. Cuvintele intonate deveniser aproape un cântec, tot mai tare, mai sacadat i maiă ţ ă ş frenetic. Cu un urlet brusc, întreaga atmosfer p ruse c explodeaz . Sim ea c i se taie respiă ă ă ă ţ ă ra ia i î i d duse seama cţ ş ş ă ă plânge în hohote mute. Se întorsese i se împleticise pe sc ri, ie ise afar din cas , i pornise imediat spre Paris, tremurândş ă ş ă ă ş din tot corpul.

75

Turbojetul survola marea de lumini de pe Coasta de Azur, când Aringarosa î i închise telefonul, dup o a douaş ă convorbire cu Fache. Întinse mâna dup punga pe care o folosea când avea r u de avion, dar î i d du seama c era prea ocată ă ş ă ă ş pentru a mai sim i chiar i grea .ţ ş ţă

"De s-ar termina odat !"ăUltimele ve ti primite de la Fache erau greu de imaginat, increş dibile, dar în noaptea asta nimic nu mai p rea s aibă ă ă

sens. "Ce se întâmpl ?" Totul ie ise violent de sub orice posibilitate de control, "În ce l-am amestecat pe Silas? În ce m-amă ş amestecat eu însumi?!"

Tremurând, episcopul se apropie de cabina pilotului.– Trebuie s schimbam destina ia.ă ţPilotul îi arunc o privire peste um r i izbucni în râs:ă ă ş– Glume ti, nu-i a a?ş ş– Nu. Trebuie s ajung imediat la Londra!ă– P rinte, sta e un zbor charter, nu un taxi!ă ă– Î i voi pl ti suplimentar, fire te! Cât vrei? Pân la Londra facem doar o or în plus spre nord i aproape c nu e nevoieţ ă ş ă ă ş ă

s schimbam direc ia, a a c ...ă ţ ş ă– Nu e o chestiune legat de bani, p rinte! Sunt alte elemente de care trebuie s in seama.ă ă ăţ– Zece mii de euro. Pe loc.Pilotul se întoarse, cu ochii cât cepele.– Cât? Ce fel de preot poart cu el atâ ia bani lichizi?!ă ţAringarosa se apropie de servieta lui neagr , o deschise i scoase una dintre obliga iunile la purt tor, pe care i-o întinse.ă ş ţ ă– Ce-i asta? întreba omul.– O obliga iune la purt tor emis de Banca Vaticanului, în vaţ ă ă loare de zece mii de euro.Pilotul îi arunc o privire nedumerit :ă ă– E acela i lucru cu banii lichizi!ş– Numai c banii sunt bani, îi r spunse omul i-i înapoie obliga iunea.ă ă ş ţAringarosa sim i c i se înmoaie picioarele i se rezem de u a cabinei.ţ ă ş ă ş– E o problem de via i de moarte, îi spuse. Trebuie s m aju i. Trebuie s ajung la Londra.ă ţăş ă ă ţ ăPilotul privi lung inelul de aur de pe degetul episcopului.– Sunt diamante adev rate?ă– Oh, nu m pot desp r i de acest inel!ă ă ţOmul ridic din umeri i-i întoarse spatele, reveă ş nind la comenzile avionului.Cu o triste e cople itoare, Aringarosa î i mângâie inelul de pe deget. Din p cate, tot ce însemna acest inel pentru el aveaţ ş ş ă

s fie pieră dut, oricum. Dup un îndelung moment, îl scoase de pe inelar i-l a ez t cut pe bordul avă ş ş ă ă ionului.Apoi se retrase la locul s u din spate i se trânti pe o banchet . Dup cincisprezece secunde, sim i cum avionul virează ş ă ă ţ ă

câteva grade spre nord.Totu i, episcopul nu sim ea nici o urm de bucurie în suflet.ş ţ ăTotul începuse sub forma unei cauze sfinte. Un plan ingenios pus la punct. Acum, aidoma unui domino, piesele se

pr bu eau una câte una... iar finalul nu se întrez rea înc .ă ş ă ă

76

Se vedea clar c ă Sophie nu- i revenise înc de pe urma amintiş ă rilor recent r scolite. În ceea ce-l privea pe el, Langdonă era uluit de ceea ce tocmai auzise. Pe lâng faptul c surprinsese ritualul în plin desf urare, ă ă ă ăş Sophie se v zuse nevoit să ă ă fac fa unei realit i de dou ori mai ocante: personajul central fusese însu i bunicul ei... Marele Maestru al confreriei ă ţă ăţ ă ş ş Le Prieuré de Sion. E drept, într-o companie select : da Vinci, Botticelli, Isaac Newton, Victor ă Hugo, Jean Cocteau... Jacques Saunière.

– Nu tiu ce altceva i-a mai putea spune, opti el.ş ţ ş şOchii ei, sc lda i în lacrimi, aveau acum o nuan adânc , m sliă ţ ţă ă ă nie:– M-a crescut ca pe propria fiic .ăProfesorul recunoscu emo ia care, treptat, îi înce o a privirea: remu care. Profund i rece. ţ ţ ş ş ăş Sophie Neveu îl alungase pe

b trân din via a ei i în sfâr it acum îl vedea într-o cu totul alt lumin .ă ţ ş ş ă ăAfar , zorii se iveau deja pe cer, o dung ro iatic marca r să ă ş ă ă ăritul. Sub ei, p mântul era înc înv luit în întuneric.ă ă ă– Ceva de mâncare, dragii mei?Teabing intr în cabin , ducând în mân o tav cu o cutie de bisă ă ă ă cui i i câteva cutii de Cola, scuzându-se pentru pu inelţ ş ţ e

115

rezerve de care dispunea.– Prietenul nostru, c lug rul, înc nu e preg tit s vorbeasc ! S -i mai l s m îns pu in timp!ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ţApoi, mu când dintr-un biscuit, î i îndrept aten ia spre poem.ş ş ă ţ– Deci, dragii mei, înregistr m vreun progres? Ce încearc buniă ă cul t u s ne spun aici? întreb el uitându-se ă ă ă ă la Sophie.

Unde mama dracului e piatra aceea de c p tâi? Piatra atât de drag templierilor!ă ă ăSophie cl tin din cap, f r s -i r spund .ă ă ă ă ă ă ăL sându-l pe britanic s studieze din nou versurile, Langdon deschise o cutie de Cola i se întoarse spre fereastr , cuă ă ş ă

gândurile pierdute printre imagini ale unor ritualuri tainice i coduri secrete. "Piatra de c p tâi drag templierilor e cheia."ş ă ă ă Lu o înghi itur din lichidul dulce i c ldu . "O piatr de c p tâi venerat de teă ţ ă ş ă ţ ă ă ă ă mplieri!"

Întunericul nop ii se destr m rapid i, sub ochii s i, apele oceanului c p tar luciri vii. "Canalul Mânecii." Nu mai eraţ ă ă ş ă ă ă ă mult pân la destina ie.ă ţ

Poate c lumina zilei le va aduce o nou în elegere, o nou viă ă ţ ă ziune, dar cu cât cerul devenea mai alburiu, cu atât gândurile lui p reau mai negre. Ritmurile pentametrului iambic i incanta iile riă ş ţ tualului Hieros Gamos p reau a se confundaă cu huruitul motoarelor.

"O piatr de c p tâi venerat de templieri."ă ă ă ăDedesubt, oceanul l sase din nou loc p mântului i, brusc, o idee nou îi str fulger prin minte. Cutia de b utură ă ş ă ă ă ă ă

aproape c -i sc p din mân :ă ă ă ă– N-o s v vin s crede i, exclam în timp ce se întorcea spre ceilal i. Piatra de c p tâi a templierilor... Mi-am dată ă ă ă ţ ă ţ ă ă

seama ce este!Teabing f cu ochii mari, de parc erau dou farfurioare:ă ă ă– tii Ş unde este piatra de mormânt?Langdon surâse:– Nu, nu unde este, ci mai degrab ăce anume este.Sophie i britanicul se traser mai aproape, numai ochi i urechi.ş ă ş– Cred c termenul "piatr de c p tâi" este o exprimare aproape literal , care se refer efectiv la ă ă ă ă ă ă un cap din piatr , ă le

explic Langdon, care c zuse prad din nou entuziasmului s u didactic. Nu e o piatr de mormânt.ă ă ă ă ă– Un cap din piatr ? bâigui Teabing.ăNici Sophie nu p rea câtu i de pu in convins .ă ş ţ ă– Leigh, pe vremea Inchizi iei, Biserica i-a acuzat pe Templieri de tot felul de erezii, nu-i a a?ţ ş– Într-adev r. O sumedenie de acuza ii false. Sodomie, urinare pe cruce, venerarea diavolului – o list întreag .ă ţ ă ă– i pe lista aceea se afla deopotriv adorareŞ ă a unor fal i idoli, ş am dreptate? Mai exact, Biserica i-a acuzat pe Templieri

c practic riă ă tualuri secrete în cadrul c rora venereaz un cap sculptat în piatr ... un zeu p gân care...ă ă ă ă– Baphomet! izbucni Teabing. Pe legea mea, Robert, ai dreptate! O piatr de c p tâi atât de drag Templierilor!ă ă ă ăProfesorul îi explic ă lui Sophie, în câteva cuvinte, c Baphomet era o str veche divinitate p gân a fertilit ii, asociată ă ă ă ăţ ă

cu for a creţ atoare a actului reproducerii. Baphomet era reprezentat sub forma unui cap de berbec sau de ap – un simbolţ obi nuit al fecundit ii i procre rii. Cavalerii templieri îl venerau formând un cerc uman în jurul capului sculptat i în l ândş ăţ ş ă ş ă ţ rug ciuni.ă

– Baphomet! exclam din nou Teabing. Ceremonia pream rea magia creatoare a unirii sexuale, dar papa Clement aă ă insistat i a convins în cele din urm lumea c piatra sculptat a templierilor, îl reprezenta de fapt pe diavol. Vaticanul aş ă ă ă folosit capul lui Baphomet ca pe o prob incendiar împotriva templierilor.ă ă

Langdon încuviin . Credin a modern într-un diavol ţă ţ ă încornorat, numit Satan, deriva din str dania Bisericii de a faceă din capul de berbec sau de ap al zeului fertilit ii un simbol al r ului. i, evident, str daniile sale d duser roade, de i nu înţ ăţ ă Ş ă ă ă ş întregime. Masa de Ziua Recuno tin ei din tradi ia american amintea i ast zi de simbolurile p gâne ale fertilit ii. Deş ţ ţ ă ş ă ă ăţ asemenea, "cornul abunden ei" constituia un tribut adus lui Baphomet i se reg sea în mitologia greac , în care micul Zeusţ ş ă ă fusese al ptat de o capr al c rei corn se rupsese, oferindu-i o provizie nesfâr it de fructe. Baphomet "ap rea" ne tiut i înă ă ă ş ă ă ş ş fotografiile de grup, în care vreun glume ridica dou degete în spatele capului unui prieten, ca dou coarne; pu ini dintreţ ă ă ţ ace ti glume i tiau îns c gestul lor f cea, de fapt, aluzie la viriliş ţ ş ă ă ă tatea robust a "victimei" – un fel de reclam , s-ar puteaă ă zice.

– Da, da! continu Teabing s exclame, incitat. La Baphomet treă ă buie s se refere poemul! O piatr de c p tâi atât deă ă ă ă drag templierilor!ă

– Bine, dar dac a a stau lucrurile, înseamn c avem de-a face cu o nou dilem , interveni ă ş ă ă ă ă Sophie, ar tând spreă discurile criptex-ului. Baphomet are opt litere. Aici e loc îns numai pentru cinci.ă

Britanicul afi un zâmbet larg:şă– Draga mea, acesta e momentul în care intr în scen ă ă cifrul Atbash.

77

Langdon era impresionat. Teabing tocmai sfâr ise de scris întregul alfabet ebraic – ş alef-beit. E drept, folosise echivalentele latine, nu caracterele ebraice, i acum le citea cu glas tare, cu o pronun ie perfect :ş ţ ă

A B G D H V Z Ch T Y K L M N S O P Tz Q R Sh Th

– Alef, Beit, Gimel, Hei, Vav, Zayin, Chet, Tet, Yud, Kaf, Lamed, Mem, Nun, Samech, Ayin, Pei, Tzadik, Kuf, Reish, Shin, Tav.

tergându- i fruntea cu un gest dramatic, Teabing continu :Ş ş ă

116

– În ortografia tradi ional ebraic , vocalele nu au reprezentare grafic . Prin urmare, dac vom scrie cuvântul Baphometţ ă ă ă ă cu literele alfabetului ebraic, vocalele vor disp rea, r mânând doar...ă ă

– Cinci litere, sfâr i ş Sophie.Teabing încuviin i începu din nou s scrie:ţăş ă– Bun, iat cum se scrie cuvântul ă Baphomet cu caracterele ebraice. Voi men iona i vocalele, pentru mai mult claritate:ţ ş ă

B a P V o M e Th

– S nu uit m, desigur, ad ug el, c textele în ebraic se scriu de la dreapta la stânga, dar noi putem aplica cifrulă ă ă ă ă ă Atbash direct. În continuare, nu mai trebuie decât s ne cre m propria schem de subă ă ă stitu ie, rescriind întregul alfabet înţ ordine invers .ă

– Exist o cale mai u oar , interveni Sophie, luând creionul din mâna britanicului. Func ioneaz la toate cifrurile deă ş ă ţ ă substitu ie reflectiv , inţ ă clusiv la Atbash. E un mic truc pe care l-am înv at la Royal Holloway.ăţ

Scrise prima jum tate a alfabetului de la stânga la dreapta i apoi, dedesubt, scrise cea de-a doua jum tate în sensă ş ă invers.

– Criptanali tii numesc aceast metod "dublarea". E mult mai pu in complicat i mult mai exact :ş ă ă ţ ăş ă

A B G D H V Z Ch T Y K

Th Sh R Q Tz P O S N M L

Teabing chicoti vesel:– Ai dreptate. M bucur s v d c amicii de la Holloway î i fac bine treaba.ă ă ă ă şPrivind matricea de substitu ie, Langdon sim i acela i fior pe care b nuia c -l încercaser savan ii din vechime, cândţ ţ ş ă ă ă ţ

utilizaser pentru prima dat cifrul Atbash pentru a decripta acum celebrul ă ă Misterul Sheshach. Timp de secole, cei ce studiau textele sacre fuseser deconă certa i de referirile biblice la o cetate numit ţ ă Sheshach. Ora ul nu ap rea pe nici o hart i nici înş ă ăş alte documente, cu toate c era men ionat deseă ţ ori în Cartea lui Ieremia – regele din Sheshach, cetatea Sheshach, poporul din Sheshach. În cele din urm , un înv at transpusese numele folosind cifrul Atbash, iar rezultatul se dovedise exploziv. Cifrulă ăţ ar ta c termenul Sheshach era, de fapt, ă ă un cod ce desemna o alt cetate, mult mai cunoscut . Procesul de decriptare fuseseă ă simplu.

Sheshach era scris în ebraic Sh-Sh-K.ăTranspus în matri a de substitu ie, Sh-Sh-K devenea B-B-L.ţ ţIar B-B-L în ebraic se citea ă Babel.Misterioasa cetate se dovedise a nu fi alta decât Babel, ceea ce declan ase un val frenetic de reexamin ri ale Bibliei. Înş ă

numai câteva s pt mâni, mai multe cuvinte codificate astfel fuseser descoperite în Vechiul Tesă ă ă tament, dezv luind oă varietate uluitoare de semnifica ii ascunse, despre existen a c rora savan ii nu avuseser m car habar pân atunci.ţ ţ ă ţ ă ă ă

– Ne apropiem, opti Langdon, incapabil s - i st pâneasc entuziasmul.ş ă ş ă ă– Pas cu pas, Robert. Sophie, e ti gata?şEa înclin capul, t cut .ă ă ă– Bun! În ebraic i f r vocale, Baphomet se scrie ă ş ă ă B-P-V-M-Th. Acum aplic m matricea ta de substitu ie, pentru aă ţ

ob ine parola forţ mat din cinci litere.ăProfesorul sim ea c inima lui mai are pu in i îi sare din piept. Lumina vie a soarelui r zb tea acum de afar . Privindţ ă ţ ş ă ă ă

tabelul schi at ţ de Sophie, începu s opereze atent transform rile.ă ă– B devine Sh... P devine V...Teabing râdea cu gura pân la urechi, ca un b ie el care tocmai a descoperit pomul de Cr ciun.ă ă ţ ă– i cifrul Atbash ne dezv iuie... Dumnezeule mare! bâigui el i deodat se f cu alb la fa .Ş ă ş ă ă ţăLangdon tresari i el:ş– Ce s-a întâmplat? întreba Sophie.– N-o s - i vin s crezi! Mai cu seam ie, adaug Teabing, ridicându- i ochii spre ea.ă ţ ă ă ăţ ă ş– Ce vrei s spui?ă– Este... ingenios, opti britanicul. Peste m sur de ingenios! Aplauze, v rog! Iat parola!ş ă ă ă ă

i întoarse spre ei hârtia pe care scrisese noul cuvânt: "Sh-V-P-Y-A"Ş– Ce-i asta? se încrunt ăSophie.Se p rea c nici Langdon nu în elesese.ă ă ţVocea lui Teabing tremura îns de admira ie i de emo ie:ă ţ ş ţ– Acesta, prieteni, este, într-adev r, un vechi cuvânt de în elepciune. Profesorul citi literele înc o dat . "Un str vechiă ţ ă ă ă

cuvânt de în elepciune elibereaz papirusul." Dup o clip , î i d du seama. Aproape cu un oc.ţ ă ă ă ş ă ş– Un str vechi cuvânt de în elepciune!ă ţSophie privi cuvântul i apoi discurile criptex-ului. Imediat î i d du seama c nici Teabing i nici Langdon nuş ş ă ă ş

observaser un neajuns major.ă– Sta i pu in! exclam ea. Nu poate fi asta parola! Pţ ţ ă e nici unul dintre discuri nu e scris grupul de litere Sh; aici sunt

trecute numai literele alfabetului latin.– Cite te ş cuvântul în întregime, o îndemn Langdon. i nu uita dou lucruri: în ebraic , simbolul pentru sunetul Shă Ş ă ă

poate fi pronun at la fel de bine S, în func ie de accent. A a cum i litera P poate fi pronun at F.ţ ţ ş ş ţ ă"SVFYA?" îi veni ei în minte, dar totu i era nel murit .ş ă ă– Genial! exclam Teabing. Litera "Vav" este adesea un indicaă tor al vocalei O!Sophie studie din nou literele, citind noul cuvânt:

117

– S... o...f...y... a.De i î i auzi sunetul propriei sale voci, aproape c nu-i veni s cread .ş ş ă ă ă– Sophia? Am citit Sophia?!Langdon d dea din cap frenetic, afirmativ.ă– Da! Sophia înseamn "în elepciune" în limba greac ! R d cina numelui t u, ă ţ ă ă ă ă Sophie, este, efectiv, un "cuvânt de

în elepciune".ţBrusc, un dor cumplit de bunicul ei o cuprinsese. "A criptat cheia de bolt a St re iei i a folosit numele meu!" Un nodă ă ţ ş

dureros îi urc în gât. Totul p rea c se leag perfect. Îns , privind din nou cele cinci discuri ale criptex-ului, observ c maiă ă ă ă ă ă ă exista o problem .ă

– Dar... nu se poate... cuvântul Sophia are ase ş litere!Zâmbetul larg nu disp ru nici acum de pe chipul lui Teabing:ă– Cite te poemul din nou. Bunicul t u a scris "un ş ă str vechi ă cuvânt de în elepciune".ţ– Da, i?ş– În greaca veche, cuvântul "în elepciune" se scria S-O-F-I-A.ţ

78

De i tremura, ş Sophie lu criptex-ul i începu s roteasc disă ş ă ă curile, potrivind literele. "Un str vechi cuvânt de-ăn elepciune libeţ reaz acest papirus." Langdon i Teabing p reau c nici nu mai respir , cu ochii lipi i de mâinile ei.ă ş ă ă ă ţ

S...O... F...– Cu grij , o îndemna britanicul. Cu infinit grij !ă ă ă...I... A.Sophie alinie ultimul disc.– Bun, opti ea, ridicându- i priviriea spre ei. Acum îl voi deschide.ş ş– Nu uita de o et, o aten ion Langdon cu glasul pierit. Fii atent !ţ ţ ă ăEa îns tia c , dac acest criptex sem n cu cele pe care le deschisese de atâtea ori în copil ria ei, nu va fi nevoie decâtăş ă ă ă ă ă

s apuce cilindrul de cele dou capete i s trag u or, dar ferm, în direc ii opuse. Dac discurile erau corect aliniate, a adară ă ş ă ă ş ţ ă ş parola corect format , unul dintre capete avea s se desprind de cilindru, precum capacul unui flacon, l sând s se vadă ă ă ă ă ă papirusul rulat în jurul fiolei cu o et. Pe de alt parte, dac parola format era incorect , presiunea exercitat de ea la capeteleţ ă ă ă ă ă criptex-ului avea s fie transferat unei pârghii din interior care, pivotând, ap sa fiola, o va sparge, în cele din urm .ă ă ă ă

"Trage u or", î i spuse ea.ş şTeabing i Langdon se aplecar în fa când ea prinse în mâini capetele cilindrului. În emo ia stârnit de descifrareaş ă ţă ţ ă

codului, Sophie aproape c uitase ce era de a teptat s g seasc în untru. "Am în fa cheia de bolt a St re iei!" După ş ă ă ă ă ţă ă ă ţ ă p rerea britanicului, în interiă orul ei se afla o hart care indica drumul c tre Sfântul Graal, moră ă mântul Mariei Magdalena iş documentele Sangreal... nepre uita comoar a adev rului ascuns.ţ ă ă

Mai verific o dat alinierea celor cinci litere fa de semnul indicator i apoi, încet, trase de cele dou capete. Nimic.ă ă ţă ş ă Trase pu in mai tare. Brusc, cilindrul de piatr se desf cu, aidoma unui ax teleţ ă ă scopic. Cap tul greu îi r mase în mâna stâng .ă ă ă Teabing i Langdon s rir drept în picioare. Inima ei b tea frenetic când puse piesa deta at pe mas i apoi înclin tubulş ă ă ă ş ă ă ş ă pentru a privi în untru.ă

"Un papirus!"În mijlocul ruloului de hârtie se vedea un obiect cilindric – probabil fiola cu o et. În mod ciudat îns , materialulţ ă

înf urat în jurul recipientului cu o et nu era obi nuita foi sub ire de papirus, ci un pergament. "Straniu, î i spuse; o etul nuăş ţ ş ţă ţ ş ţ poate dizolva pergamentul din piele de miel." Se uit iar i în mijlocul ruloului i î i d du seama c obiectul pe care-l z reaă ăş ş ş ă ă ă nu era totu i o fiol cu o et. Era cu totul altceva.ş ă ţ

– Ce s-a întâmplat? întreb Teabing. Scoate papirusuă l!Încruntându-se, Sophie prinse cu dou degete ruloul i obiectul din mijlocul lui, extr gându-le din cilindru.ă ş ă– Dar nu e un papirus! exclam Teabing. E prea greu!ă– tiu. E o c ptu eal .Ş ă ş ă– Pentru ce? Pentru fiola cu o et?ţ– Nu.Sophie derul materialul i scoase la vedere obiectul din interior.ă ş– Pentru asta.Când Langdon v zu ce se afla în interiorul ruloului de pergaă ment, sim i cum i se frânge inima.ţ– Dumnezeu s ne ajute! bâigui Teabing, pr bu indu-se înapoi în scaun. Bunicul t u a fost un arhitect ă ă ş ă crud.Profesorul continua s priveasc uluit. "V d ă ă ă c Saunière ă n-a avut de gând s ne ă u ureze câtu i de pu in sarcina."ş ş ţPe mas , în fa a lor, st tea un al doilea criptex. Mai mic. Confec ionat din onix negru. Fusese închis în interiorul celuiă ţ ă ţ

dintâi. Pasiunea lui Saunière pentru dualism era din nou evident . Dou criptex-uri. Totul în dublu exemplar. "Dubleă ă în elesuri. Masculin-feminin. Negru închis în alb. Pânza de simbolism se întindea parc la nesfâr it. Albul d na tereţ ă ş ă ş negrului.

Fiece om se na te din fş emeie.Alb – feminin.Negru – masculin."Întinse mâna i lu al doilea criptex. P rea identic cu primul, numai c era mai mic i avea culoarea neagr . Îl cl tin iş ă ă ă ş ă ă ăş

auzi în interior gâlgâitul familiar. Probabil c fiola cu o et pe care o auziser mai devreme era cea din criptex-ul mic.ă ţ ă– Ei bine, Robert, spuse Teabing întinzându-i bucata de pergament. Vei fi mul umit s afli cel pu in c ne îndrept m înţ ă ţ ă ă

118

direc ia cea bun !ţ ăLangdon examin foaia groas de pergament. Pe ea, scris de mân , era alt poem de patru versuri. Tot în pentametruă ă ă

iambic. Versurile erau criptice, dar nu avu nevoie s citeasc decât primul vers pentru a reaă ă liza c Teabing avusese dreptateă s -i aduc în Marea Britanie.ă ă

"ÎN LONDRA ZACE-UN CAVALER DE PAP ÎNGROPAT"Ă

Restul poemului sugera clar c parola pentru deschiderea celui de-al doilea criptex putea fi g sit dac vizitaă ă ă ă mormântul respectivului cavaler, aflat undeva, în ora .ş

Profesorul se întoarse incitat spre britanic.– Ai idee la ce cavaler se refer poemul?ă– Nici cea mai vag . Dar tiu exact în ce cript trebuie s c ut m.ă ş ă ă ă ă

În acela i moment, la dou zeci de kilometri în fa a lor, ase ma ini ale poli iei din Kent str b teau str zile ude deş ă ţ ş ş ţ ă ă ă ploaie, spre Aeroportul Biggin Hill.

79

Locotenentul Collet se autoservi cu o sticl de Perrier din friă giderul lui Teabing i se înapoie în salon. În loc s -lş ă înso easc pe Fache la Londra, unde ac iunea era în plin desf urare, r m sese aici, s d d ceasc echipa PTS care seţ ă ţ ă ăş ă ă ă ă ă ă r spândise în toate înc peă ă rile re edin ei.ş ţ

Pân acum, nu descoperiser nimic util: un unic glon îngropat în du umea, o foaie de hârtie cu câteva simboluriă ă ţ ş desenate pe ea împreun cu cuvintele "palo " i "potir", plus o curea cu epi meă ş ş ţ talici îmbiba i cu sânge, despre care unulţ dintre oamenii PTS îi spusese c aminte te de gruparea catolic Opus Dei, ce stârnise reă ş ă cent un scandal media pe tema practicilor agresive de recrutare a membrilor s i în Paris.ă

Collet oft . "Poftim! S în elegi ceva din amestecul sta ciudat!"ă ă ţ ăParcurse un culoar elegant, apoi locotenentul intr în vasta biă bliotec , unde unul dintre ofi erii PTS preleva amprentele.ă ţ

Omul era un individ corpolent, cu bretele pe pieptul lui lat.– A i g sit ceva? întreb ţ ă ăCollet.– Nimic nou. Seturi multiple, dar acelea i cu cele identificate în restul casei.ş– Dar pe cilice?– Interpolul înc mai lucreaz la ele. Le-am trimis tot ce-am g sit.ă ă ă– i asta? se interes Ş ăCollet ar tând spre dou pungi sigilate de pe birou.ă ăOmul ridic din umeri.ă– Le-am luat din obi nuin ; prelevez tot ce mi se pare ciudat.ş ţăLocotenentul se apropie de birou. "Ciudat?"– Englezul sta-i un individ ciudat, ad ug ofi erul. Ia uita i-v aici!ă ă ă ţ ţ ăC ut printre pungu ele sigilate i alese una, pe care i-o întinse ă ă ţ ş lui Collet.Era o fotografie a intr rii principale într-o catedral gotic – traă ă ă di ionala arcad ce se îngusta treptat, pân la u a de miciţ ă ă ş

dimensiuni.Locotenentul studie fotografia i î i ridic privirea spre ofi er:ş ş ă ţ– Chestia asta e ciudat ?ă– Întoarce i-o i pe partea cealalt .ţ ş ăPe dosul pozei se aflau câteva cuvinte în englez , care descriau naosul lung i îngust a catedralei ca pe un tribut p gână ş ă

i secret adus pântecelui unei femei. Într-adev r, era ciudat. Mai uimitoare erau îns cuvintele referitoare la ş ă ă intrarea în catedral .ă

– Stai pu in! exclam . Tipul sta crede c u a catedralei reprezint ...ţ ă ă ă ş ăOfi erul cl tin capul în sens afirmativ.ţ ă ă– Cu tot cu marginile labiale i un simpatic clitoris ş cinquefoil deasupra intr rii. Te cam face s - i dore ti s mergi maiă ă ţ ş ă

des la biseric ! observ omul.ă ăCollet lu de pe mas o a doua pung cu probe. Prin plasticul transparent se vedea o alt fotografie, aparent a unuiă ă ă ă

document vechi. În cap tul ei scria:ă"Les Dossiers Secrets – Number 4° Im1 249."– Ce-i asta? întreb .ă– N-am idee. Are o gr mad de copii ale fotografiei steia, a a c am luat i noi una.ă ă ă ş ă şCollet cercet documentul:ă

PRIEURÉ DE SION – LES NAUTONEERS/MARII MAE TRIŞJEAN DE GISORS 1188-1220MARIE DE SAINT-CLAIR 1220-1266GUILLAUME DE GISORS 1266-1307EDOUARD DE BAR 1307-1336JEANNE DE BAR 1336-1351JEAN DE SAINT-CLAIR 1351-1366

119

BLANCHE D'EVREUX 1366-1398NICOLAS FLAMEL 1398-1418RENE D'ANJOU 1418-1480IOLANDE DE BAR 1480-1483SANDRO BOTTICELLI 1483-1510LEONARDO DA VINCI 1510-1519CONNETABLE DE BOURBON 1519-1527FERDINAND DE GONZAGUE 1527-1575LOUIS DE NEVERS 1575-1595ROBERT FLUDD 1595-1637J. VALENTIN ANDREA 1637-1654ROBERT BOYLE 1654-1691ISAAC NEWTON 1691-1727CHARLES RADCLYFFE 1727-1746CHARLES DE LORRAINE 1746-1780MAXIMILIAN DE LORRAINE 1780-1801CHARLES NODIER 1801 -1844VICTOR HUGO 1844-1885CLAUDE DEBUSSY 1885-1918JEAN COCTEAU 1918-1963"

"Prieuré de Sion?" se mir ăCollet.– Locotenente! strig ăun alt agent din pragul u ii. Centrala are un apel urgent pentru c pitanul Fache, dar operatorul nu-ş ă

l poate contacta. Îl prelua i dumneavoastr ?ţ ăCollet reveni în buc t rie i ridic receptorul.ăă ş ăEra André Vernet.Accentul rafinat al bancherului nu reu ea s mascheze nervoziş ă tatea din vocea lui.– C pitanul Fache mi-a spus c m va suna, îns n-am primit nici o veste din partea domniei sale pân acum.ă ă ă ă ă– C pitanul este foarte ocupat. V poă ă t ajuta eu?– Am fost asigurat c voi fi inut la curent cu progresele înregisă ţ trate de ancheta dumneavoastr .ăPentru un moment, Collet avu impresia c recunoa te timbrul vocii, dar nu reu ea s - i aminteasc de unde.ă ş ş ă ş ă– Monsieur Vernet, eu m ocup în prezent de investiga iile care au loc aici, în Paris. Sunt locotenentul ă ţ Collet!La celalalt cap t al firului se l s o lung t cere:ă ă ă ă ă– Domnule locotenent, am un apel pe o alt linie. V rog s m scuza i. V voi contacta mai târziu.ă ă ă ă ţ ă

i-nchise.ŞCollet r mase cu receptorul în mân pre de câteva secunde. Apoi, brusc, î i d du seama. " tiam eu c recunosc voceaă ă ţ ş ă Ş ă

aceea de undeva!" De surprindere, aproape c i se t ie r suflarea.ă ă ă" oferul ma inii blindate!Ş şCu Rolexul fals."Acum în elegea de ce închisese bancherul atât de repede; î i reamintise numele ţ ş Collet – ofi erul de poli ie pe care îlţ ţ

min ise cu câteva ore în urm .ţ ăLocotenentul cânt ri implica iile acestei revela ii ciudate. "Vernet e implicat!" Instinctiv, tia c ar trebui s -l sune peă ţ ţ ş ă ă

Fache. Emo ional, era con tient c aceast plea c putea s -i aduc momentul s u de glorie.ţ ş ă ă ş ă ă ă ăContact imediat Interpolul i solicit s i se trimit toate inforă ş ă ă ă ma iile de inute despre Depository Bank of Zürich iţ ţ ş

despre pre edintele s u, ş ă André Vernet.

80

– Lega i-v centurile, v rog! îi anun pilotul lui Teabing, în vreme ce avionul începu s coboare spre pist , prinţ ă ă ţă ă ă burni a monoţ ton a dimine ii. Vom ateriza în cinci minute!ă ţ

Sir Leigh se sim i însufle it ţ ţ de un sentiment pl cut ă de nostalgie v zând dealurile molcome din Kent cum se pierd înă zare. Anglia se afla la numai o or de zbor de Paris, i totu i între ele se întindea o lume întreag . În aceast diminea ,ă ş ş ă ă ţă peisajul umed i înverzit al t râmului natal p rea neobi nuit de îmbietor. "Exilul meu în Fran a s-a sfâr it. M întorc victoriosş ă ă ş ţ ş ă în Anglia. Cheia de bolt a fost g sit ." Desigur, nu tia înc unde anume îi va duce. Undeva în Regatul Unit. Exact unde, ă ă ă ş ă sir Leigh nu avea înc idee, dar gloria-i apar inea i putea deja s-o savureze.ă ţ ş

În vreme ce Langdon i ş Sophie se preg teau de aterizare, Teabing se ridic i, retr gându-se într-un col al cabinei,ă ă ş ă ţ glis un panel al peretelui, care-i oferi acces la un seif discret ascuns. Form cifrul, deschise seiful i scoase dou pa apoarte.ă ă ş ă ş

– Acte pentru mine i ş Rémy, spuse el, apoi lu din untru un teanc gros de bancnote de câte cincizeci de lire sterline. iă ă Ş "acte" pentru voi doi.

Sophie f cu ochii mari:ă– Mit ?!ă– Diploma ie în spirit creator. Autorit ile aeroportuare fac din când în când anumite concesii. La hangarul meu ne vaţ ăţ

întâmpina un ofi er vamal britanic, care va dori s urce la bord. În loc s -i permitem s fac acest lucru, îi voi spune c amţ ă ă ă ă ă venit împreun cu o celebritate francez care prefer s c l toreasc incognito – din ra iuni de pres , ti i dumneavoastr – i-ă ă ă ă ăă ă ţ ă ş ţ ă şi voi oferi omului o compensa ie financiar generoas , drept mul umire pentru disţ ă ă ţ cre ia sa.ţ

120

Lui Langdon nu-i venea s cread :ă ă– i ofi erul o va accepta?Ş ţ– N-ar accepta de la oricine, desigur, dar oamenii tia m cunosc. Nu sunt un traficant de arme, pentru numele luiăş ă

Dumnezeu! Am fost înnobilat de regin ! Aristocra ia are i ea privilegiile ei, fire te! ad ug britanicul, surâzând.ă ţ ş ş ă ăRémy se apropie de ei, inând în mân revolverul Heckler and Koch:ţ ă– Sir, eu ce am de f cut?ăTeabing îi arunc o privire:ă– Va trebui s r mâi la bord împreun cu oaspetele nostru, pân ce ne vom întoarce. Nu-l putem c ra dup noi prină ă ă ă ă ă

toat Londra!ă– Leigh, interveni Sophie, eu am vorbit serios când am spus c poli ia va fi aici înainte de a ne întoarce noi.ă ţBritanicul izbucni în râs:– Da, i imagineaz - i surprinderea lor când vor urca la bord i-l vor g si pe ş ă ţ ş ă Rémy!Sophie p rea uimit de u urin a cu care vorbea despre asemeă ă ş ţ nea lucruri.– Leigh, ai transportat peste grani un ostatic imobilizat. E un lucru serios!ţă– La fel de serio i sunt i avoca ii mei! exclam el, privind înş ş ţ ă cruntat c tre c lug rul aflat în partea din spate a avionului.ă ă ă

Animalul sta a intrat în casa mea i aproape c m-a ucis. Acesta e adev rul i ă ş ă ă ş Rémy îl va confirma.– Dar l-ai legat i l-ai luat for at laş ţ Londra!Teabing ridic mâna dreapt , mimând presta ia sa din sala de tribunal:ă ă ţ– Onorat Instan , ierta i-i unui b trân cavaler excentric preă ţă ţ ă ferin a sa copil reasc pentru sistemul judiciar britanic. Îmiţ ă ă

dau seama c ar fi trebuit s chem autorit ile franceze, dar sunt un snob i nu am încredere în acei fran uji – las -m s teă ă ăţ ş ţ ă ă ă las! Omul acesta aproape c m-a ucis. Da, am luat o decizie pripit , obligându-mi majordomul s m ajute s -l aduc pe tic losă ă ă ă ă ă în Anglia, dar am ac ionat sub un stres considerabilţ . Mea culpa! Mea culpa!

Langdon îl privi cu neîncredere:– Venind de la tine, Leigh, cred c ar putea chiar s func ioneze!ă ă ţ– Sir? se auzi vocea pilotului. Am primit un apel de la turnul de control. Au nu tiu ce problem administrativ înş ă ă

apropierea hangarului dumneavoastr i mi-au cerut s aduc avionul direct la terminal.ăş ăTeabing venea regulat la Biggin Hill de peste zece ani i pân acum nu i se mai întâmplase a a ceva:ş ă ş– Au specificat despre ce problem e vorba?ă– Controlorul de zbor a fost destul de evaziv – ceva despre o scurgere de combustibil la sta ia de alimentare. Mi-a cerutţ

s opresc în fa a terminalului i toat lumea s r mân la bord pân sosesc noi ordine. Din motive de siguran . Nu avem voieă ţ ş ă ă ă ă ă ţă s coborâm înainte de a primi permisiunea autorit ilor aeroportuare.ă ăţ

Teabing era sceptic. "Trebuie s fie o scurgere a naibii de mare!" Sta ia de alimentare se afla la mai bine de ună ţ kilometru distan de hangarul lui.ţă

i Ş Rémy p rea îngrijorat.ă– Sir, mie mi se pare cam suspect.Teabing se întoarse spre Sophie i Langdon:ş– Prieteni, am nepl cuta b nuial c vom fi întâmpina i de un veritabil comitet de primire!ă ă ă ă ţ– Fache este, probabil, la fel de convins c eu sunt omul lui, oft profesorul.ă ă– Ori asta, interveni Sophie, ori s-a implicat prea mult pentru a recunoa te acum c s-a în elat.ş ă şTeabing nu-i mai asculta. Indiferent de ceea ce era în mintea lui Fache, el trebuia s ac ioneze imediat. "S nu pierdemă ţ ă

din vedere scopul final. Graalul. Am ajuns atât de aproape!" Sub ei, trenul de aterizare se auzi coborând.– Leigh, spuse Langdon pe un ton plin de remu c ri, ar trebui s m predau i s-o lu m pe calea legal . S nu ş ă ă ă ş ă ă ă v maiă

implic i pe voi!ş– La naiba, Robert! Chiar î i închipui c pe noi ne vor l sa s sc pam chiar cu una, cu dou ? Eu tocmai v-am trecutţ ă ă ă ă ă

grani a fraudulos. ţ Miss Neveu te-a ajutat s fugi de la Luvru, iar în avion avem un prizonier legat fedele . S fim serio i!ă ş ă ş Suntem cu to ii implica i!ţ ţ

– Dac ne-am îndrepta spre un alt aeroport? suger ă ăSophie.Teabing cl tin din cap:ă ă– Dac decol m acum din nou, pân când vom primi permisiunea de aterizare oriunde în alt parte, sunt sigur c acelă ă ă ă ă

comitet de primire va include i câteva tancuri ale armatei!şSophie oft , descurajat .ă ăSir Leigh tia îns c , dac voiau s amâne confruntarea cu autorit ile britanice suficient de mult pentru a avea timp sş ă ă ă ă ăţ ă

g seasă c mai întâi Graalul, era nevoie de o ac iune hot rât , imediat.ă ţ ă ă– L sa i-m un minut, le spuse el, chiop tând spre cabina pilotului.ă ţ ă ş ă– Unde te duci?– La o întâlnire de afaceri, replic el, întrebându-se cât îl va costa penă tru a- i convinge pilotul s efectueze o manevrş ă ă

cu totul neobi nuit .ş ă

81

Aparatul Hawker opera manevrele de aterizare.Simon Edwards – ef de departament la Aeroportul Biggin Hill – se plimba nervos prin turnul de control, cu ochii laş

pista de aterizare. Niciodat nu-i pl cuse s fie trezit sâmb ta cu noaptea-n cap, dar acum îi era cu atât mai dezagreabil s tieă ă ă ă ăş c motivul era o soliă citare din partea francezilor de a asista la arestarea unuia dintre cei mai "gra i" clien i ai s i. ş ţ ă Sir Leigh Teabing pl tea nu doar pentru a dispune de un hangar personal, ci achita i o "tax per aterizare", pentru frecventele saleă ş ă

121

sosiri i plec ri. De obicei, aeroportul era în tiin at din vreme cu privire la programul s u de zbor i putea urma un protocolş ă ş ţ ă ş strict la aterizare; a a îi pl cea lui Teabing. Limuş ă zina Jaguar pe care o inea în hangarul s u trebuia s -l a tepte sp lat ,ţ ă ă ş ă ă lustruit , cu plinul f cut i cu un exemplar din ă ă ş London Times pe bancheta din spate. Un ofi er vamal urma s întâmpineţ ă avionul la hangar pentru completarea documentelor necesare i verificarea bagajului. Uneori, ofi erii acceptau o "contribu ieş ţ ţ financiar " substan ial din partea lui Teabing, pentru a închide ochii la câte un transport de m rfuri inofensive, de obiceiă ţ ă ă delicatese alimentare – escargots, un tip special de brânz ă Roquefort, anumite fructe. Multe prevederi legale vamale erau absurde, în orice caz, i dac ş ăBiggin Hill nu se dovedea flexibil cu clien ii s i, risca s afle pe proţ ă ă pria piele c vreun aeroportă concurent o f cea. Lui Teabing i se oferea aici tot ce dorea, iar angaja ii culegeau beneficiile acestei flexibilit i.ă ţ ăţ

Acum, în timp ce privea aeronava cum se apropia, Edwards î i sim i nervii întin i la maximum. Oare firea generoas aş ţ ş ă lui Teabing îi crease nepl ceri? Autorit ile franceze p reau foarte hot râte s îl re in . Lui nu-i fusese comunicat încă ăţ ă ă ă ţ ă ă motivul, dar acuza iile ce i se aduceau p reau grave. La solicitarea francezilor, poli ia din Kent îi ceruse controlorului deţ ă ţ trafic s ia leg tura prin radio cu pilotul i s -l îndrepte nu spre hangarul lui Teabing, ci direct spre terminal. Pilotulă ă ş ă acceptase, înghi ind, probabil, povestea cu scurgerea de combustibil.ţ

De i poli i tii britanici nu erau, de obicei, înarma i, gravitatea situa iei impusese totu i acest lucru. Acum, opt oameniş ţ ş ţ ţ ş dota i cu revolvere a teptau în aerogar clipa în care avionul î i va opri moţ ş ă ş toarele. În acel moment, un lucr tor de laă între inere avea s blocheţ ă ze ro ile aeronavei, pentru ca aceasta s nu se mai poat deplasa. Apoi poli ia î i va face apari ia iţ ă ă ţ ş ţ ş va ine pasagerii pe loc, pân la soţ ă sirea autorit ilor franceze.ăţ

Bimotorul Hawker ajunsese aproape de sol acum i se apropia dinspre dreapta. Simon ş Edwards coborî la parter, pentru a urm ri aterizarea de la nivelul pistei. Poli ia din Kent era pe pozi ie, asă ţ ţ cuns vederii, iar lucratorul de la între inere a teptaă ţ ş preg tit. Deaă supra pistei, nasul avionului se înclin , iar trenul de aterizare atinse betonul, stârnind un nori or de fum. Vitezaă ş sc zu treptat, iar fuzelajul argintiu continu s se deplaseze de la dreapta spre stânga, stră ă ă ălucitor în burni a dimine ii. Îns înţ ţ ă loc s frâneze i s vireze spre terminal, trecu lini tit dincolo de pista de acces i î i continu druă ş ă ş ş ş ă mul spre hangarul lui Teabing.

Poli i tii zvâcnir , holbându-se ţ ş ă la Edwards:– Ai spus c pilotul a acceptat s opreasc în fa a terminalului!ă ă ă ţ– P i, ă a acceptat! replic omul, uluit.ăDup câteva secunde, ă Edwards se trezi el însu i înghesuit într-o ma in ce rula în vitez spre hangar. Convoiulş ş ă ă

ma inilor de poli ie se afla înc la mai bine de cinci sute de metri distan , când avionul rul lini tit în hangarul lui Teabing iş ţ ă ţă ă ş ş disp ru în untru. Când, în sfâr it, frânar în fa a u ii enorme deschise, cei opt poli i ti n v lir în interior, cu armeleă ă ş ă ţ ş ţ ş ă ă ă preg tite.ă

Edwards coborî dup ei. Zgomotul era asurzitor.ăMotoarele înc huruiau, avionul încheindu- i rota ia obi nuit în hangar, pozi ionându-se cu botul spre u , pentru a fiă ş ţ ş ă ţ şă

gata de plecare. În vreme ce aeronava f cea ultimele manevre, ă Edwards z ri figura pilotului, care afi a o expresie surprins iă ş ăş speriat la vederea baraă jului format de poli ie. În sfâr it, avionul se opri i huruitul motoaţ ş ş relor încet . Poli i tii luar pozi ie înă ţ ş ă ţ jurul fuzelajului. Edwards se apropie de inspectorul- ef, care înaint precaut spre cabin . Dup câteva secunde, u aş ă ă ă ş compartimentului de pasageri se deschise.

Leigh Teabing ap ru în cadrul u ii, în vreme ce scara comandat electronic coborî. Privind marea de arme a intiteă ş ă ţ asupra lui, se propti bine în cârje i se sc rpin în cş ă ă ap, cu un aer perplex:

– Simon, am câ tigat cumva la tombola poli iei cât timp am fost plecat? întreb el pe un ton mai degrab uimit decâtş ţ ă ă îngrijorat.

Simon Edwards f cu un pas înainte, încercând s înghit nodul care îi st tea în gât:ă ă ă ă– Bun diminea a, domnule! V rog s ne scuza i pentru aceast situa ie. Am avut o scurgere de combustibil i pilotulă ţ ă ă ţ ă ţ ş

dumneavoastr a confirmat c va aduce aeronava în fa a terminalului.ă ă ţ– Da, da, îns eu i-am cerut s-o aduc aici. Sunt deja în întârziere la o întrevedere. Pl tesc pentru acest hangar iă ă ă ş

aiureala asta cu evitarea scurgerii mi s-a p rut o exagerare.ă– Mi-e team c sosirea dumneavoastr ne-a luat pu in prin surprindere, ă ă ă ţ sir.– tiu. Nu mi-am respectat programul de zbor, într-adev r. Între noi doi fie vorba, noua medica ie îmi d furnic turi.Ş ă ţ ă ă

M-am gândit s vin pentru o revizuire a tratamentului.ăPoli i tii schimbar între ei priviri nedumerite. ţ ş ă Edwards surâse:– Foarte bine, sir.Inspectorul- ef f cu un pas în fa :ş ă ţă– Sir, trebuie s v rog s r mâne i la bord înc aproximativ o juă ă ă ă ţ ă m tate de or .ă ăTeabing începu s coboare treptele i nu p rea deloc încântat:ă ş ă– Mi-e team c îmi este imposibil. Am o programare medical , pe care nu-mi pot permite s-o ratez, ad ug el, p indă ă ă ă ă ăş

pe pist .ăInspectorul se a ez în fa a lui, pentru a-l împiedica s se îndeş ă ţ ă p rteze de avion.ă– M aflu aici la solicitarea Poli iei Judiciare Franceze, care sus ine c în acest avion se afl persoane ce au înc lcată ţ ţ ă ă ă

legea pe teritoriul acestei ri.ţăTeabing se holb lung la poli ist i apoi iă ţ ş zbucni în râs:– Suntem cumva la vreuna dintre emisiunile acelea cu camera ascuns ? Grozava fars !ă ăInspectorul nici m car nu clipi:ă– Vorbesc serios, sir! Poli ia Francez pretinde, în plus, c ave i i un ostatic la bord.ţ ă ă ţ şMajordomul Rémy ap ru i el în cadrul u ii:ă ş ş– M ă simt ca un ostatic lucrând pentru sir Teabing, dar domnia sa m asigur c sunt liber s plec. ă ă ă ă Sir, ad ug elă ă

uitându-se la ceas i îndreptându- i privirile c tre Teabing, suntem deja în întârziere!ş ş ăApoi ar t cu b rbia spre limuzina Jaguar parcat în col ul din spatele hangarului – un automobil luxos, negru caăă ă ă ţ

ebonita, cu geamuri fumurii i pneuri bicolore – i începu s coboare sc rile.ş ş ă ă

122

– Aduc ma ina!ş– M tem c nu v pot l sa s coborâ i, interveni inspectorul. V rog s v întoarce i în aeronav . Amândoi. În scurtă ă ă ă ă ţ ă ă ă ţ ă

timp vor sosi reprezentan ii Poli iei Franceze.ţ ţTeabing se r suci spre Simon ă Edwards:– Simon, pentru numele lui Dumnezeu, e ridicol! Nu avem pe nimeni altcineva la bord. Doar persoanele obi nuite –ş

Rémy, pilotul i cu mine. Nu po i ac iona tu ca un intermediar? Urc la bord, ca s vezi c avionul e gol.ş ţ ţ ă ă ăEdwards tia c era prins în curs .ş ă ă– Da, sir! Cred c pot s fac acest lucru.ă ă– La dracu' dac ai s urci! protest inspectorul, tiind probabil suficient de multe despre autorit ile aeroportuareă ă ă ş ăţ

pentru a b nui c ă ăEdwards ar putea min i în încercarea de a- i "ajuta" clientul.ţ ş– O s urc eu însumi!ăTeabing cl tin din cap:ă ă– Ba nu vei urca, domnule inspector! Aceasta este o proprietate particular i, dac nu ai mandat de perchezi ie, nu teă ş ă ţ

atingi de avionul meu. i-am oferit o alternativ rezonabil . Domnul Ţ ă ă Edwards poate verifica aeronava.– Nu-mi convine!Expresia lui Teabing deveni una de ghea :ţă– Domnule inspector, mi-e team c nu am timp s particip la jocurile dumitale. Am întârziat, a a c plec. Dac vrei să ă ă ş ă ă ă

m opre ti, m tem c va trebui s m împu ti!ă ş ă ă ă ă şCu aceste cuvinte, sir Leigh, urmat de Rémy, îl ocoli pe inspector i se îndrept spre cap tul hangarului, unde îi a teptaş ă ă ş

limuzina.

Inspectorul- ef al poli iei din Kent nu sim ea decât dezgust pentru Teabing i pentru atitudinea lui sfid toare. Oameniiş ţ ţ ş ă tia din clasele privilegiate aveau impresia întotdeauna c sunt mai presus de lege.ăş ă

"Ei bine, nu sunt!" Inspectorul se r suci pe c lcâie i î i îndrept arma spre spă ă ş ş ă inarea aristocratului.– Stai! Altfel trag!– D -i drumul, replic Teabing f r a se întoarce sau a încetini pasul. Avoca ii mei î i vor pr ji testiculele la miculă ă ă ă ţ ţ ă

dejun. Iar dac îndr zne ti s urci la bordul avionului meu f r mandat, în tigaie- i vor ajunge i fica ii!ă ă ş ă ă ă ţ ş ţInspectorul- ef cuno tea blufurile de genul acesta i nu se l s deloc impresionat. Din punct de vedere tehnic, omulş ş ş ă ă

avea dreptate – poli ia avea nevoie de un mandat ca s urce la bordul avionului, dar fiindc punctul de decolare a zboruluiţ ă ă fusese în Fran a i fiindc marele Bezu Fache fusese cel care d duse ordinul, omul legii era sigur c , pentru binele cariereiţ ş ă ă ă sale, era preferabil s afle ce anume se str duia Teabing s ascund .ă ă ă ă

– Opri i-l, le ceru oamenilor s i. Eu perchezi ionez avionţ ă ţ ul.Poli i tii f cur un zid viu în fa a lui Teabing, cu armele la vedere, blocându-i înaintarea spre limuzin .ţ ş ă ă ţ ăDe aceast dat , britanicul se întoarse:ă ă– Inspectore, te avertizez pentru ultima dat ! Nici s nu te gânde ti s urci la bordul avionului! Altfel ai s regre i!ă ă ş ă ă ţIgnorând amenin area, poli istul puse piciorul pe prima treapt i începu s urce scara. Ajungând la u a, privi în untru.ţ ţ ă ş ă ş ă

Dup o clip , trecu pragul în interior. "Ce mama dracului?"ă ăCu excep ia pilotului însp imântat din cabin , aeronava era goaţ ă ă l . Nimeni în untru. Inspectorul verific toaleta,ă ă ă

scaunele, compartimentul pentru bagaje, f r a g si absolut nimic, nici un suflet.ă ă ă"Ce dracu' o fi fost în mintea lui Bezu Fache?!" Se p rea c Leigh Teabing spusese adev rul.ă ă ăInspectorul- ef al poli iei din Kent r mase încremenit în mijloş ţ ă cul avionului, înghi indu- i cu greu nodul din gât.ţ ş

"Rahat!" Cu fa a ro ie de furie, ie i din nou în cap tul sc rii i privi spre Teabing i spre servitorul acestuia; lâng limuzin ,ţ ş ş ă ă ş ş ă ă cei doi erau înconjura i de oamenii s i, în b taia armelor.ţ ă ă

– L sa i-i s plece, le ordon el. Am fost gre it informa i!ă ţ ă ă ş ţAmenin area din privirile lui Teabing era sesizabil , chiar de la distan .ţ ă ţă– Vezi c-o s te sune avoca ii mei! Iar pentru cultura ta general , ine minte c Poli ia Francez nu e de încredere!ă ţ ă ţ ă ţ ăMajordomul deschise portiera limuzinei i î i ajut st pânul s se a eze pe bancheta din spate. Apoi înconjur ma ina,ş ş ă ă ă ş ă ş

se urc i el la volan i porni motorul. Poli i tii se traser în l turi, l sând Jaguarul s treac .ăş ş ţ ş ă ă ă ă ă

– Bine jucat, amice! hohoti Teabing când limuzina acceler , p r sind aeroportul.ă ă ăApoi se aplec spre marginea întunecoas a interiorului spa ios:ă ă ţ– Toat lumea st confortabil?ă ăLangdon înclin din cap t cut. Al turi ă ă ă de Sophie, edea ghemuit pe podea, lâng Albinosul legat i cu c lu în gur .ş ă ş ă ş ăCu câteva minute mai devreme, când bimotorul p trunsese în hană gar, Rémy deschisese trapa de bagaje în cele câteva

secunde în care avionul se oprise la jum tatea rota iei. Poli ia se apropia în vitez , a a c Langdon i ă ţ ţ ă ş ă ş Sophie îl tr seser după ă ă ei pe c lug r i fugiser pentru a se ascunde dup limuzin . Apoi motoarele porniser din nou i bimotorul î i încheiaseă ă ş ă ă ă ă ş ş rota ia, chiar în clipa în care poli ia d duse buzna în hangar.ţ ţ ă

Acum, afla i deja în drum spre Kent, ie ir din ascunz toare l sându-l pe Albinos în continuare pe podea i se a ezarţ ş ă ă ă ş ş ă pe bancheta din fa a lui Teabing, chiar în spatele ţ lui Rémy. Sir Leigh îi întâmpin cu un zâmbet larg i deschise micul bar dină ş spatele limuzinei.

– Pot s v ofer o b utur r coritoare? Ori poate ceva de ron it? Biscui i? Alune? O ap mineral ?ă ă ă ă ă ţă ţ ă ăLangdon i ş Sophie îi f cur semn c nu.ă ă ăTeabing închise barul i surâse iar, bine dispus:ş– A a deci, s revenim atunci la mormântul cavalerului aceluia...ş ă

123

82

– Fleet Street? întreba Langdon mirat."Exista o cript pe Fleet Street?" Pân acum, ă ă sir Leigh p ruse evaziv, glumind în leg tur cu locul în care credea c seă ă ă ă

afl "mormântul cavalerului" – cel care, conform poemului, avea s le dezv luie parola pentru al doilea criptex.ă ă ăTeabing se întoarse spre Sophie, afi ând aceea i expresie juc u :ş ş ă şă– Miss Neveu, arat -i b iatului de Harvard poemul înc o dat , dac e ti dr gu .ă ă ă ă ă ş ă ţăSophie c ut în buzunarul jachetei i scoase criptex-ul negru, înf urat în fila de pergament. Hot râser de comun acordă ă ş ăş ă ă

s lase caseta din lemn i criptex-ul mare în seiful avionului, luând cu ei doar strictul necesar – criptex-ul cel mic, mult maiă ş discret i mai u or de transportat. F r un cuvânt, îi întinse profesorului pergamentul.ş ş ă ă

Langdon citise versurile de câteva ori înainte de a coborî din avion, dar nu i se p ruse c ar indica o loca ie exact .ă ă ţ ă Acum le parcurse înc o dat , încet i cu r bdare, sperând c ritmul pentametric î i va deslu i în fine în elesul:ă ă ş ă ă ş ş ţ

In London lies a knight a Pope interred.His Jabor's fruit a Holy wrath incurred.

You seek the orb that ought be on his tomb.It speaks of Rosy flesh and seeded womb.

"În Londra zace un cavaler de pap ă îngropat.A lui str danie o sfânt urgie î i atrase.ă ă şS cau i globul ce pe al lui mormânt se afla odat'.ă ţVorbind de carne Roza i pântece îns mân at."ş ă ţ

Exprimarea din englez p rea simpl . Era vorba despre un caă ă ă valer înmormântat undeva, în Londra. Un cavaler care f cuse ceva ce atr sese mânia Bisericii. Un cavaler de pe al c rui mormânt lipsea un glob ce ă ă ă ar fi trebuit s se afle acolo. Iară ultimul vers, cel care amintea de "carne Roza" i de "pântece îns mân at" era o aluzie clar la Maria Magdalena, Roza careş ă ţ ă purtase s mân a lui Iisus.ă ţ

În ciuda aparentei lipse de duble în elesuri a poemului, Langdon nu avea idee la ce cavaler se referea i nici unde arţ ş putea fi el îngropat. Mai mult de-atât, o dat ce vor reu i s identifice mormântul, se p rea c aveau de c utat ceva ce nu maiă ş ă ă ă ă exista acum. "Globul ce pe al lui mormânt se afla odat"?"

– Nu- i spune nimic? întreb Teabing cu o aparent dezam gire, de i Langdon era sigur c britanicul savura faptul c seţ ă ă ă ş ă ă afla cu un pas înaintea lui. Dar dumitale, miss Neveu?

Sophie cl tin din cap:ă ă– Ce v-a i face voi doi f r mine?! Eh, bine, s v luminez, atunci. E foarte simplu, totu i! Primul vers e cheia! Vrei s -lţ ă ă ă ă ş ă

cite ti cu glas tare, te rog?şLangdon se conform :ă– "În Londra zace un cavaler de pap îngropat."ă– Exact! Un cavaler îngropat de un pap . ă Ce- i spune asta?ţProfesorul ridic din umeri, nedumerit:ă– Un cavaler înmormântat de un pap ? Un cavaler la ale c rui funeralii a participat un pap ?ă ă ăTeabing râse cu gura pân la urechi:ă– Oh, asta-i bun ! Tot timpul optimist, Robert! Ia prive te al doilea vers. Cavalerul nostru a f cut o fapt ce i-a atrasă ş ă ă

sfânta urgie a Bisericii. Mai gânde te-te pu in! Aminte te- i care erau rela iile dinş ţ ş ţ ţ tre Biserica i templieri. Un cavaler îngropatş de un pap ...ă

– S fie vorba despre un cavaler ă ucis de un pap ? ă suger Sophie.ăTeabing surâse i o b tu amical pe genunchi:ş ă– Foarte bine, draga mea! Un cavaler înmormântat de un pap . Adic ucis.ă ăGândul profesorului zbur la celebrul complot din anul 1307 împotriva templierilor – ghinionul zilei de vineri,ă

treisprezece – când papa Clement ucisese i îngropase sute de templieri.ş– Dar trebuie s fie nenum rate morminte ale unor cavaleri uci i de papi!ă ă ş– Ei, nici chiar a a! Mul i dintre ei au fost ar i pe rug i cenu a lor a fost azvârlit în apele Tibrului. Dar poemul nostruş ţ ş ş ş ă

se refer în mod explicit la un mormânt. Unul aflat în Londra. i pu ini au fost cavalerii îngropa i în capitala Albionului.ă Ş ţ ţF cu o pauz , privindu-l pe Langdon, de parc s-ar fi a teptat s -i cad fisa. În cele din urm , pufni:ă ă ă ş ă ă ă– Robert, pentru numele lui Dumnezeu! Biserica pe care a construit-o în Londra, aripa militar a St re iei – templieriiă ă ţ

în i i!ş ş– Temple Church? realiz Langdon dintr-o dat . Exist acolo o cript ?ă ă ă ă– Cu zece dintre cele mai însp imânt toare morminte din câte ai v zut vreodat .ă ă ă ăLangdon nu vizitase niciodat Temple Church, de i g sise nuă ş ă meroase referiri la ea în cercet rile sale despre ă Le Prieuré

de Sion. Odinioar un veritabil epicentru al activit ilor înf ptuite de St re ie i de Templieri în Regatul Unit, loca ul de cultă ăţ ă ă ţ ş ş fusese numit astfel în amintirea Templului lui Solomon, de unde deriva însu i numele templierilor i în ruinele c ruiaş ş ă fuseser descoperite documentele Sangreal. Mult timp circulaser zvonuri cu privire la ritualurile secrete i bizare practicateă ă ş în neobi nuitul altar al bisericii.ş

– Temple Church este pe Fleet Street? întreb Langdon.ă– Pu in în afara ei, pe aleea Inner Temple. Voiam î i mai ba i capul pu in înainte de a- i dezv lui adev rul, ad ugţ ţ ţ ţ ţ ă ă ă ă

124

Teabing cu o privire treng reasc .ş ă ă– Mul umesc!ţ– Nici unul dintre voi nu a fost acolo?Profesorul i ş Sophie cl tinar din cap în acela i timp.ă ă ş– Nici nu m surprinde, de fapt. Biserica este ascuns acum veă ă derii, în spatele unor cl diri mai mari. Pu ini oameni maiă ţ

tiu c se afl acolo. E un loc straniu. Iar arhitectura este cât se poate ş ă ă de p gân .ă ăSophie îl privi mirat :ă– P gân ?ă ă– La fel ca Panteonul de la Roma! Este o construc ie ţ rotund . ă Templierii au ignorat planul tradi ional cre tin, în formţ ş ă

de cruce, i au construit o biseric perfect circular , în onoarea Soarelui. O "bezea" nu foarte subtil la adresa amicilor de laş ă ă ă Roma, mai ad ug britanicul, ridicându- i ironic o sprâncean . La fel de bine – i cu acela i efect – ar fi putut muta monoli iiă ă ş ă ş ş ţ de la Stonehenge în mijlocul Londrei.

– Dar restul poemului? îl întrerupse Sophie.Aerul vesel al istoricului disp ru într-o clip :ă ă– Nu sunt sigur. E... derutant. Trebuie s cercet m cu aten ie toate cele zece morminte. Cu pu in noroc, vom remarca laă ă ţ ţ

unul dintre ele globul lips .ăPe nea teptate, Langdon î i d du seama cât de aproape se aflau. Dac globul lips le-ar dezv lui parola, vor puteaş ş ă ă ă ă

deschide cel de-al doilea criptex. Nici nu reu ea s - i imagineze ce vor putea g si în untru.ş ă ş ă ăSe uit din nou la textul poemului. Era ca un fel de ghicitoare primitiv . "Un cuvânt de cinci litere care s amintească ă ă ă

de Graal?" În avion încercaser deja toate variantele care le veniser în minte – ă ă GRAAL, GREAL, VENUS, MARIA, IISUS,

SARAH –, dar cilindrul nu se clintise. "Mult prea evidente!" Probabil c existau al i termeni forma i din cinci litere ce seă ţ ţ refereau la pântecele îns mân at al Rozei. Iar fapă ţ tul c un specialist de talia lui Leigh Teabing nu-i identificase deja sugera că ă trebuie s fie totu i un cuvânt mai pu in obi nuit.ă ş ţ ş

– Sir Leigh! îl strig Rémy ă peste um r, privindu-i în retrovizor. Spuă nea i c Fleet Street este undeva în apropiere deţ ă Blackfriars Bridge?

– Da. Ia-o pe Victoria Embankment!– Îmi pare r u, dar nu tiu pe unde vine asta. De obicei mergem numai la spital.ă şTeabing î i d du ochii peste cap i bomb ni:ş ă ş ă– Pe cuvântul meu, uneori parca a d d ci un copil! Scuza i-m o clip , v rog! Servi i-v cu câte o gustare i o b uturş ă ă ţ ă ă ă ţ ă ş ă ă

r coritoare!ăi se aplec peste paravanul desp r itor, deschis, pentru a vorbi cu Ş ă ă ţ Rémy.

Sophie se întoarse spre Langdon i-i opti:ş ş– Robert, nimeni nu tie c noi doi suntem aici, în Anglia.ş ăAvea dreptate. Poli ia din Kent îi va spune lui Fache c avionul era gol i c pitanul va presupune c atât el, cât iţ ă ş ă ă ş

Sophie se aflau înc în Fran a. "Am devenit invizibili!" Cascadoria lui Teabing îi ajutase s câ tige timp pre ios.ă ţ ă ş ţ– Fache nu va renun a u or, ad ug ea. Deja s-a implicat pân peste cap în aceast afacere.ţ ş ă ă ă ăLangdon încercase s nu se gândeasc la Fache. ă ă Sophie promisese s fac tot ce-i va sta în puteri pentru a-l disculpa, oă ă

dat ce vor sfâr i c ut rile, dar acum începuse s se team c acest lucru deja nu mai conta. "Este foarte posibil ca Fache să ş ă ă ă ă ă ă fie i el implicat în comş plot." De i nu- i putea imagina Poli ia Judiciar amestecat în "vânarea" Sfântului Graal, ap ruserş ş ţ ă ă ă ă prea multe coinciden e în noapţ tea asta pentru a trece cu vederea ideea unei posibile complicit i a c pitanului. "Fache este unăţ ă individ religios i pare hot rât s -mi arunce mie în cârc toate aceste crime." Totu i, ş ă ă ă ş Sophie îi spusese c ar putea fi totu iă ş vorba doar despre un exces de zel. La urma urmei, probele împotriva lui erau substan iale. Pe lâng faptul c numele s u eraţ ă ă ă scris pe podeaua Luvrului i în agenda ş lui Saunière, Langdon p rea c a min it cu privire la manuscrisul s u i apoi a fugit.ă ă ţ ă ş "La sugestia lui Sophie."

– Robert, îmi pare r u c e ti implicat atât de mult, spuse ea, punându- i o mân cald pe genunchiul lui. M bucur tareă ă ş ş ă ă ă mult c e ti aici.ă ş

Afirma ia p rea mai degrab pragmatic decât romantic , i totu i profesorul sim i o nea teptat und de atrac ie întreţ ă ă ă ă ş ş ţ ş ă ă ţ ei. Îi surise obosit:

– Sunt un tip mult mai pl cut dup o ă ă noapte în care dorm.Sophie râmase t cut câteva clipe.ă ă– Bunicul mi-a spus s am încredere în tine. Îmi pare bine c , m car de data asta, l-am ascultat.ă ă ă– Bunicul t u nici m car nu m cuno tea.ă ă ă ş– Cu toate astea, nu pot s nu m gândesc c ai f cut tot ce-ar fi vrut el s faci. M-ai ajutat s g sesc cheia de bolt , mi-ă ă ă ă ă ă ă ă

ai povestit ce-i cu Sangrealul i mi-ai explicat ritualul pe care l-am surprins în subsol. Într-un fel, în seara asta m simt maiş ă aproape de bunicul meu decât în orice secund în ultimii zece ani. i tiu c el ar fi fericit s tie asta!ă Ş ş ă ăş

Prin burni a ce nu mai contenea, în zare se vedeau deja siluetele cl dirilor din Londra. Odinioar dominat de Big Ben iţ ă ă ş de Tower Bridge, orizontul se pleca ast zi în fa a Ro ii Mileniului – un carusel colosal, ultramodern, care, cu în l imea sa deă ţ ţ ă ţ o sut cincizeci de metri, oferea o perspectiv extraordinar asupra ora ului. Langdon încercase s urce i el o dat , dară ă ă ş ă ş ă "capsulele" îi aminteau de ni te sarcofage închise ermetic i preferase s r mân cu picioarele pe p mânt i s admireş ş ă ă ă ă ş ă priveli tea de pe malul Tamisei.ş

Mâna lui Sophie a ezat pe genunchiul lui îl aduse înapoi dintre amintiri. Nici nu- i d duse seama c -i vorbe te.ş ă ş ă ă ş– Ce crezi tu c ar trebui s facem cu documentele Sangreal, dac le vom g si în cele din urm ?ă ă ă ă ă– Ce cred eu nu mai are importan ! Jacques ţă Saunière i-a l sat criptex-ul ie i ar trebui s procedezi a a cum î i spuneţ ă ţ ş ă ş ţ

inima c ar fi dorit el.ă– Dar vreau s tiu i eu p rerea ta. Este evident c un anumit lucru din manuscrisul t u l-a determinat s î i acordeă ş ş ă ă ă ă ţ

încredere. Ba chiar i-a programat o întrevedere cu tine – ceea ce i se întâmpla foarte rar.ş– Poate voia doar s -mi spun c m în el în totalitate.ă ă ă ă ş

125

– De ce mi-ar fi cerut s te g sesc, dac nu ar fi fost de acord cu ideile tale? În manuscrisul acela, ce anume sus ineai:ă ă ă ţ dezv luirea documentelor Sangreal sau t inuirea lor pe mai departe?ă ă

– Nici una, nici alta! Nu am spus nimic în acest sens. Manuscrisul meu se refer doar la simbologia femininului sacru iă ş la iconografia aferent acesteia în decursul secolelor. În nici un caz nu am sugerat c a ti ceva despre locul în care esteă ă ş ş ascuns Graalul.

– Totu i, scrii o carte în care tratezi acest subiect, deci, în mod cert, consideri c informa ia ar trebui f cut public .ş ă ţ ă ă ă– Este o deosebire ca de la cer la p mânt între a discuta la nivel ipotetic asupra unei istorii alternative a lui Iisus i...ă ş– i ce?Ş– i a prezenta lumii întregi mii de documente antice ca o doŞ vad tiin ific a falsit ii Noului Testament.ăş ţ ă ăţ– Dar mie mi-ai spus c Noul Testament are la baz "adev ruri" fabricate.ă ă ăLangdon surâse:– Sophie, orice religie din lume are la baz "adev ruri" fabricate. Aceasta e îns i defini ia ă ă ăş ţ credin ei ţ – acceptarea unor

lucruri pe care nu le putem dovedi, dar despre care ne imagin m c sunt adev rate. Fiecare religie îl descrie pe Dumnezeuă ă ă prin intermediul metaforelor, al alegoriilor i al hiperbolelor, de la anticii egipteni pân la dasc lii colilor teologice de ast zi.ş ă ă ş ă Metafora este o modalitate de a ajuta mintea uman s în eleag neîn elesul. Problemele apar atunci când începem s credemă ă ţ ă ţ ă efectiv în propriile noastre metafore.

– Deci e ti de p rere c documentele Sangreal ar trebui s r mân îngropate pentru ve nicie?ş ă ă ă ă ă ş– Eu sunt istoric. Nu pot fi de acord cu distrugerea unor documente i mi-ar pl cea ca min ile luminate din Biseric sş ă ţ ă ă

dispun de mai multe informa ii cu privire la extraordinara via a lui Iisus Hristos.ă ţ ţă– Îmi pare c ai argumente pentru ambele variante de r spuns la întrebarea mea.ă ă– A a sa fie? Biblia constituie "Cartea de C p tâi" pentru miş ă ă lioane de oameni din lumea întreag , a a cum este pentruă ş

al ii Coţ ranul, Tora sau Canonul Pali. Dac eu sau tu am descoperi inforă ma ii care contrazic preceptele sfinte ale credin eiţ ţ islamice, budiste, iudaice ori p gâne, ar trebui oare s le facem publice? Ar trebui s batem toba i s le spunem budi tilor că ă ă ş ă ş ă avem dovezi care atest c Buddha nu s-a n scut dintr-o floare de lotus? Sau c Iisus n-a venit pe lume printr-o na tere ă ă ă ă ş literal miraculoas ? Cei care- i în eleg cu adev rat credin a tiu c toate aceste istorii sunt metaforice.ă ş ţ ă ţ ş ă

Sophie îl privi cu scepticism.– Prietenii mei, cre tini evlavio i, cred ş ş c ă Iisus a mers literal pe ap , ă c a transformat ă literal apa în vin i c a venit peş ă

lume printr-o na tere ş literal miraculoas .ă– Exact ce- i spuneam eu! Alegoria a devenit parte integrant a realit ii. i, prin faptul c tr iesc în aceast realitate,ţ ă ăţ Ş ă ă ă

milioane de oameni reu esc s fac fa mai bine vie ii de zi cu zi i s fie pu in mai buni.ş ă ă ţă ţ ş ă ţ– Dar se pare c realitatea lor e falsă ă.Langdon râse u or:ş– Deloc mai fals decât aceea a unui criprograf care crede în num rul imaginar "i" fiindc îl ajut s sparg uneleă ă ă ă ă ă

coduri.Sophie se încrunt :ă– Nu-i cinstit din partea ta!Dup un moment de t cere, profesorul o întreb :ă ă ă– i, care erŞ a întrebarea ta?– Nu-mi mai amintesc.– Hm, îmi reu e te de fiecare dat , surâse el.ş ş ă

83

Ceasul cu Mickey Mouse al lui Langdon ar ta aproape apte i treizeci de minute când coborî din limuzina pe aleeaă ş ş Inner Temple, al turi ă de Sophie i Teabing. Împreun , se strecurar printr-un labirint de cl diri, pân la pia eta din jurulş ă ă ă ă ţ Bisericii Temple. Zidurile de piatr luceau sp late de ploaie, iar în ni ele de sub cupol uguiau turturele.ă ă ş ă

Biserica era construit în întregime din piatr de Caen. Cl direa circular , cu o fa ad care te intimida de-a dreptul, cuă ă ă ă ţ ă un foi or cenş tral i un naos excentric amplasat, sem na mai degrab cu o fort rea a militar decât cu un l ca de rug ciune.ş ă ă ă ţ ă ă ş ă Sfin it pe data de 10 februaţ ă rie 1185 de patriarhul Ierusalimului, Heraclius, Temple Church a supravie uit secolelor deţ tulbur ri politice, marelui incendiu din Londra, Primului R zboi Mondial, fiind grav afectat de bombele germane în 1940.ă ă ă Dup r zboi, a fost restaurat , redându-i-se m re ia i gloria de odinioar .ă ă ă ă ţ ş ă

"Simplitatea structurii circulare", î i spuse Langdon, privind clş ădirea pentru prima dat . Arhitectura era robust iă ă ş simpl , amintind mai degrab de asprul Castel Sant' Angelo, decât de rafinatul Panteon roman. Anexa p tr oas din dreaptaă ă ă ăţ ă era o excrescen hidoas , care nu reu ea s modifice îns forma ini ial , p gân , a structurii centrale.ţă ă ş ă ă ţ ă ă ă

– E sâmb t diminea a, spuse Teabing chiop tând spre intrare, i îmi închipui c nu va fi slujb în untru.ă ă ţ ş ă ş ă ă ăIntrarea în biseric se f cea printr-o ni de piatr ce încadra o u masiv din lemn. În stânga u ii, p rând ajuns acoloă ă şă ă şă ă ş ă ă

printr-o întâmplare nefericit , se afla o mic pl cu pe care erau trecute proă ă ă ţă gramul de func ionare i orarul slujbelorţ ş religioase.

Citind-o, sprâncenele lui Teabing se încruntar :ă– Biserica e închis pentru vizitatori timp de înc dou ore.ă ă ăPuse mâna pe clan i împinse. U a nu se clinti. Lipindu- i ureţăş ş ş chea de t blia groas din lemn, ascult . Dup o clip ,ă ă ă ă ă

chipul îi c p t o expresie juc u , i Teabing ar t cu degetul spre pl cu .ă ăă ă şăş ăă ă ţă– Robert, cite te programul slujbelor, dac vrei. Cine este de serş ă viciu s pt mâna aceasta?ă ă

126

În biseric , b iatul de altar tocmai ispr vea de aspirat pernu ele de rug ciune când auzi un cioc nit în u . Nu-i d duă ă ă ţ ă ă şă ă nici o aten ie. P rintele Harvey Knowles avea propriile lui chei i, oricum, trebuia s apar abia peste dou ore. Probabil cţ ă ş ă ă ă ă era doar un turist sau vreun localnic ner bd tor. B iatul nu opri aspiratorul, îns nici cioc nitul nu încet . "Dar nu tii să ă ă ă ă ă ş ă cite ti?" Pe pl cu a de pe u scria clar c sâmb ta biserica se deschidea abia la nou i jum tate, a a c tân rul î i continuş ă ţ şă ă ă ă ş ă ş ă ă ş ă netulburat cur enia.ăţ

Brusc, cioc nitul se transform într-un bubuit violent, de parc omul de afar izbea u a cu o rang de metal. B iatulă ă ă ă ş ă ă opri aspiratorul i se apropie mânios de u , o descuie i o deschise. Trei oameni se aflau în fa a intr rii. "Turi ti", mârâi el.ş şă ş ţ ă ş

– Deschidem la nou i jum tate.ăş ăTipul mai solid f cu un pas înainte, sprijinindu-se în cârjele sale metalice.ă– Eu sunt sir Leigh Teabing, declar solemn, cu ă un accent saxon afectat. A a cum nu m îndoiesc c tii, îi înso esc peş ă ăş ţ

doamna i domnul Cristopher Wren al Patrulea.şi se trase în l turi, f când un semn elegant cu bra ul c tre cuplul din spatele s u. Femeia avea tr s turi pl cute i p rŞ ă ă ţ ă ă ă ă ă ş ă

bogat, ro cat, ce-i c dea pe umeri. B rbatul era înalt, brunet i avea o figur care îi p rea cunoscut .ş ă ă ş ă ă ăB iatul de altar r mase o clip t cut, ne tiind ce s r spund . ă ă ă ă ş ă ă ă Sir Cristopher Wren era cel mai de seam donator ală

Bisericii Temple. Datorit lui fusese posibil refacerea l ca ului dup maă ă ă ş ă rele incendiu. Numai c omul trecuse în lumeaă drep ilor la înceţ putul secolului al optsprezecelea.

– ... sunt... onorat s v întâlnesc...Ăăă ă ăInsul cu cârjele se încrunt :ă– Bine c nu lucrezi în vânz ri, tinere, fiindc nu ai deloc un aer conving tor. Unde este p rintele Knowles?ă ă ă ă ă– Azi e sâmb t . Programul s u începe mai târziu.ăă ăSprâncenele infirmului coborâr i mai mult:ăş– Poftim recuno tin ! Ne-a dat asigur ri c va fi aici, dar se pare c va trebui s ne descurc m f r el. Nu va dura muş ţă ă ă ă ă ă ă ă lt.B iatul nu se clinti din pragul u ii.ă ş– Îmi cer scuze, dar ce anume nu va dura mult?Ochii celui cu cârjele se îngustar ca dou fante, iar i se aplec spre optind, ca i cum voia s -i scuteasc pe ceilal i deă ă ş ă ş ş ă ă ţ

aceasta nepl cere:ă– Tinere, se pare c e ti nou aici! În fiecare an, urma ii lui ă ş ş sir Cristopher Wren aduc un dram din cenu a r posatului,ş ă

pentru a o împr tia în Biserica Temple. A a e prev zut în testamentul lui. Nimeni nu e tocmai încântat de aceast tradi ie,ăş ş ă ă ţ dar ce putem face noi?

B iatul lucra aici de vreo doi ani, dar pân acum nu auzise de un asemenea obicei.ă ă– Ar fi mai bine dac a i a tepta pân la nou i jum tate. Biserica e închis pentru moment i înc n-am terminată ţ ş ă ă ş ă ă ş ă

cur enia.ăţInfirmul se încrunt iar i, furios:ă ăş– Tinere, unicul motiv pentru care mai ai ast zi unde face cuă r enie este domnul din buzunarul acelei doamne!ăţ– Pofti i?!ţ– Doamn Wren, relu omul cu cârjele, sunte i atât de amabil încât s -i ar ta i acestui tân r impertinent relicvariul cuă ă ţ ă ă ă ţ ă

cenu ?şăFemeia ezit o clip , apoi, de parc i-ar fi revenit dintr-o trans profund , duse mâna la buzunarul jachetei i scoase ună ă ăş ă ă ş

mic cilindru înf urat într-un material protector:ăş– Iat , vezi? l tr infirmul. Acum, ori respec i ultima dorin a defunctului i ne la i s pres r m cenu a, ori am s -iă ă ă ţ ţă ş ş ă ă ă ş ă

spun p rintelui Knowels cât de bine am fost trata i.ă ţB iatul mai ezit o clip , amintindu- i c p rintele era foarte riă ă ă ş ă ă guros în respectarea tradi iilor bisericii i, mai cu seam ,ţ ş ă

c se înfuria cumplit atunci când ceva, indiferent ce, arunca o lumin mai pu in pl cut asupra acestui l ca de cult. Poate că ă ţ ă ă ă ş ă p rintele uitase pur i simplu de sosirea acestor oaspe i. Dac a a st teau lucrurile, atunci risca mult mai mult refuzându-i,ă ş ţ ă ş ă decât dac le-ar fi permis s intre. "La urma urmei, au zis c nu dureaz decât un minut. Ce r u a face?"ă ă ă ă ă ş

Când f cu un pas într-o parte pentru a-i l sa pe cei trei s intre, b iatul ar fi putut s jure c doamna i domnul Wrenă ă ă ă ă ă ş erau la fel de n uci ca i el. Destul de tulburat, se întoarse la treburile lui, privină ş du-i pe furi cu coada ochiului.ş

Langdon nu- i putu st pâni un zâmbet atunci când intrar în biseric :ş ă ă ă– Leigh, opti el, e ti un mincinos des vâr it!ş ş ă şOchii lui Teabing str luceau de încântare:ă– Clubul de Teatru de la Oxford. i acum se mai vorbe te înc despre magistrala mea interpretare în rolul lui IuliusŞ ş ă

Caesar. Sunt sigur c nimeni n-a jucat Scena întâi din Actul al treilea cu mai mult d ruire decât mine.ă ă ă– Parc personajul t u era deja ă ă mort în scena aceea?!Teabing î i sufl nasul:ş ă– Da, dar toga mi s-a desf cut când m-am pr bu it i a trebuit s zac jum tate de or pe scen cu "b ie a ul" pe afar . iă ă ş ş ă ă ă ă ă ţ ş ă Ş

totu i, nici un mu chi nu mi s-a clintit. Am fost magistral, î i spun eu!ş ş ţLangdon f cu o grimas : "Uite ce-am pierdut!"ă ăStr b tând anexa rectangular spre arcada de la intrare în corpul central al bisericii, profesorul privi cu uimire interiorulă ă ă

auster. De i structura altarului era similar cu cea a unei biserici cre tine obi nuite, mobilierul era rece i simplu, f rş ă ş ş ş ă ă ornamenta iile tradi ionale.ţ ţ

– Sumbru, opti el.şTeabing chicoti încet:– Biserica Angliei. Anglicanilor le place religia nediluat ă– f r nimic care s -i distrag de la nenorocirea lor.ă ă ă ăSophie p trunse prin arcada ce d dea în vasta sal circular a l ca ului.ă ă ă ă ă ş– Parc ar fi o fort rea , opti ea.ă ă ţă ş

127

Langdon încuviin t cut. Chiar de aici, de la intrare, zidurile p reau neobi nuit de robuste.ţă ă ă ş– Cavalerii templieri erau un ordin r zboinic, le reaminti Teabing. O organiza ie militar i religioas în acela i timp.ă ţ ă ş ă ş

Bisericile pe care le construiau erau totodat fort re e i b nci.ă ă ţ ş ă– B nci? se mir ă ăSophie.– Ei, da. Templierii au fost cei care au inventat conceptul modern de activitate bancar . Era periculos pentru nobilimeaă

european a acelor vremuri s ă ă c l toreasc ăă ăavând cu sine aur, a a c templierii le permiteau celor avu i s - i depun averile înş ă ţ ă ş ă cea mai apropiat Biseă ric a Templului i apoi s le retrag din orice alt biseric a lor din Europa. Iar pentru aceasta nuă ş ă ă ă ă aveau nevoie decât de o documenta ie bine pus la punct. i de un mic comision, ad ug britanicul f când cu ochiul. A a s-auţ ă Ş ă ă ă ş n scut primele automate bancare.ă

Teabing ar t cu cârja spre un vitraliu în care primele raze ale soarelui aureolau un cavaler înve mântat în alb, pe un calăă ş rozaliu.

– Alanus Marcel, ad ug el, a fost Maestru al Templului la înceă ă putul secolului al XIII-lea. El i succesorii s i au de inutş ă ţ titlul parlamentar de Primus Baro Angiae.

Langdon p rea surprins:ă– Primul Baron al T râmului?ă– Maestrul Templului – sus in unii – avea o putere mai mare decât însuţ şi regele.Oprindu-se pentru o clip , Teabing arunc o privire furi spre b iatul de altar, care continua s cure e pardoseala.ă ă şă ă ă ţ– tii, îi opti el Ş ş lui Sophie, se zice c Sfântul Graal a fost adus o dat în aceasta biseric peste noapte, când Templieriiă ă ă

îl mutau dintr-o ascunz toare în alta. Î i po i imagina cele patru cufere cu documentele Sangreal odihnindu-se aici, al turi deă ţ ţ ă sarcofagul Mariei Magdalena? Mi se face pielea ca de g in când m gândesc.ă ă ă

Langdon încerc aceea i senza ie atunci când p trunser în sala circular . Str b tuse cu privirea zidurile de piatr iă ş ţ ă ă ă ă ă ă ş garguiele, demonii, mon trii i chipurile schimonosite, care parc priveau toate spre centrul înc perii. Sub ele, un singur rândş ş ă ă de strane din piatr înconjurau întreaga sal , ca un brâu.ă ă

– O aren , opti el.ă şTeabing ridic o cârj i ar t spre stânga i spre dreapta.ă ăş ăă şLangdon îi v zuse deja.ăZece cavaleri de piatr .ăCinci la stânga, cinci la dreapta.Întinse pe pardoseal , siluetele sculptate în m rime natural se odihneau senine. Cavalerii erau înve mânta i în armuri,ă ă ă ş ţ

cu s bii i scuă ş turi, mormintele oferindu-i profesorului strania impresie c se streă curase cineva în biseric i turnase ipsosă ş peste o tenii adormi i. Trupurile de piatr erau roase de vreme, dar totu i fiecare avea o înf i are distinct – armuri diferite,ş ţ ă ş ăţş ă pozi ii deosebite ale bra elor sau picioarelor, tr s turi caracteristice i însemne specifice pe fiecare scut.ţ ţ ă ă ş

"În Londra zace un cavaler de pap îngropat."ăCu fiecare pas, Langdon se sim ea mai emo ionat.ţ ţAici era locul!

84

Pe o alee dosnic , foarte aproape de Temple ă Church, Rémy Legaludec opri limuzina Jaguar în spatele unui ir deş tomberoane industriale. Verific repede zona. Pustie. Coborî din ma in , desă ş ă chise portiera din spate i urc .ş ă

Sim ind prezen a majordomului, c lug rul se scutur din apaţ ţ ă ă ă renta lui amor eal i-l privi cu ochii ro ii, mai degrabţ ă ş ş ă curio i decât tem tori. Pe ş ă Rémy îl impresionase puternic puterea lui de a- i p stra calmul atâta vreme. Se zb tuse pu in laş ă ă ţ început. În Range Rover, c lug rul p ruse c - i accept soarta i c - i încredin eaz viitorul în mâinile unei puteriă ă ă ă ş ă ş ă ş ţ ă suprap mântene.ă

L rgindu- i pu in papionul, ă ş ţ Rémy î i deschise gulerul înalt, apretat, al uniformei, î i descheie smochingul i sim i cş ş ş ţ ă respir cu adev rat pentru prim dat , dup ani de zile. Se apropie de minibar i î i turn un pahar de votc Smirnoff, pe care-ă ă ă ă ă ş ş ă ăl d du peste cap dintr-o singur înghi itur , umplându-l imediat la loc.ă ă ţ ă

"Curând voi fi un om avut."Scotocind prin minibar, g si un tirbu on i-i deschise lama asă ş ş cu it . Cu itul era folosit în mod obi nuit pentru retezareaţ ă ţ ş

foliei de plumb de pe dopurile sticlelor de vin, îns în diminea a asta avea s serveasc unui scop mult mai dramatic. ă ţ ă ă Rémy se întoarse spre Silas, inând în mân lama argintie.ţ ă

În ochii ro ii ai c lug rului lic ri acum spaima.ş ă ă ăMajordomul zâmbi i se apropie. Albinosul se trase înapoi, lupş tându-se cu banda adeziv care-l imobiliza.ă– Stai lini tit, opti ş ş Rémy, ridicând cu itul.ţSilas nu putea crede c Dumnezeu îl uitase. Reu ise chiar s transforme durerea fizic pricinuit de leg turile care-iă ş ă ă ă ă

sfâ iau carnea într-un exerci iu spiritual, cârceii care-i cuprinseser mu chii lipsi i de sânge amintindu-i de suferin eleş ţ ă ş ţ ţ îndurate de Iisus. "M-am rugat toat noaptea pentru izb vire." Acum, v zând cum lama se apropie, î i închise ochii.ă ă ă ş

Un junghi ascu it îi str punse umerii. ip , neputând s cread c avea s moar acolo, pe podeaua acestei limuzine,ţ ă Ţ ă ă ă ă ă ă incapabil s se apere. "Am înf ptuit lucrarea Domnului! Înv torul a zis c m va ap ra."ă ă ăţă ă ă ă

Sim i o c ldur furnic toare care-i înv luia spatele i umerii i î i imagina valurile de sânge care i se scurgeau din trup.ţ ă ă ă ă ş ş ş Un alt junghi îi în ep coapsele i în creier î i f cu apari ia v lul familiar de cea – mecanismul de ap rare a corpuluiţ ă ş ş ă ţ ă ţă ă împotriva durerii.

Fierbin eala îi cuprinse to i mu chii i Silas strânse ochii mai tare, hot rât ca ultima imagine din via a sa s nu fie aceeaţ ţ ş ş ă ţ ă a propriului asasin. În locul ei, i-l închipui pe tân rul episcop Aringarosa în fa a micii bisericu e din Spania... biserica peş ă ţ ţ care ei doi o clădiser doar cu mâinile goale. "Începutul vie ii mele."ă ţ

128

Parc tot trupul îi luase foc.ă– Ia o înghi itur , opti majordomul, vorbind cu un puternic accent francez. Î i face bine la circula ie.ţ ă ş ţ ţSilas deschise ochii, uluit. Un chip înce o at edea aplecat asupra lui, oferindu-i un pahar. Pe podeaua ma inii, al turiţ ş ş ş ă

de cu itul imaculat, se afla un morman de band adeziv .ţ ă ă– Bea asta, repeta omul. Durerea pe care o sim i e sângele care începe s - i circule prin mu chi.ţ ă ţ şZvâcnetul fierbinte se transform treptat într-un val de furnic turi. Votca avea un gust oribil, dar o b u, recunosc tor.ă ă ă ă

Soarta îi rezervase o por ie zdrav n de ghinion în noaptea asta, dar Dumnezeu remediase totul, cu o singur întors turţ ă ă ă ă ă miraculoas .ă

"Domnul nu m-a uitat!"tia cum ar numi episcopul Aringarosa aceast schimbare de situa ie.Ş ă ţ

"Interven ie divin ."ţ ă– Am vrut s te eliberez mai devreme, se scuz servitorul, dar mi-a fost imposibil. Cu toat poli ia care a n v lit ă ă ă ţ ă ă la

Château Villette i mai apoi la aeroport n-am avut când, pân acum. În elegi, Silas, nu-i a a?ş ă ţ şAlbinosul tres ri, stupefiat.ă– De unde îmi cuno ti numele?şServitorul îi surâse.Silas se ridic , frec ionându- i mu chii în epeni i, prad unui amesă ţ ş ş ţ ţ ă tec de necredin , recuno tin i nedumerire:ţă ş ţăş– Tu e ti... Înv tş ăţăorul?Rémy cl tin din cap, izbucnind în râs:ă ă– A fi vrut eu s am atâta putere. Nu, nu sunt eu Înv torul. Dar, ca i tine, îl slujesc pe el. Dar Înv torul are oş ă ăţă ş ăţă

p rere bun despre tine. M numesc ă ă ă Rémy.– Dar... nu în eleg. Dac lucrezi pentru Înv tor, de ce a adus Langdon cheia de bolt la ţ ă ăţă ă tine acas ?ă– Nu era casa mea, ci a unuia dintre cei mai cunoscu i istorici ai Graalului, ţ sir Leigh Teabing.– Dar tu locuiai acolo. ansele ca...ŞRémy zâmbi din nou, aparent câtu i de pu in mirat de coinciden a care-l adusese pe Langdon acolo.ş ţ ţ– Totul a fost extrem de previzibil. Robert Langdon intrase în posesia cheii de bolt i avea nevoie de ajutor. Unde ar fiăş

fost mai logic s -l caute, decât în casa lui Leigh Teabing? Faptul c locuiam i eu tot acolo a fost motivul pentru careă ă ş Înv torul m-a abordat. De unde crezi c tie el atâtea lucruri despre Graal?ăţă ăş

Acum î i d du Silas seama, uluit. Înv torul recrutase un serviş ă ăţă tor care avea acces la cercet rile lui Leigh Teabing. Ună plan str lucit!ă

– Am multe s - i poă ţ vestesc, continu Rémy ă i-i întinse revolş verul Heckler and Koch înc rcat.ăApoi se întinse spre bordul ma inii i scoase din torpedo un pisş ş tol mic:– Dar mai întâi avem o treab de f cut.ă ă

C pitanul Fache coborî din elicopter pe Aeroportul Biggin Hill i ascult , siderat, relatarea inspectorului- ef.ă ş ă ş– Am perchezi ionat eu însumi avionul, insist el, i n-am g sit pe nimeni în untru.ţ ă ş ă ăApoi ad ug pe un ton ofensat:ă ă– i trebuie s adaug c , dac Ş ă ă ă sir Leigh Teabing m d în judeă ă cat , voi...ă– L-a i interogaţ t pe pilot?– Fire te c nu! Este cet ean francez i procedurile noastre impun...ş ă ăţ ş– Du-m la avion!ăAjuns la hangar, Fache nu avu nevoie nici de un minut întreg pentru a identifica o ciudat pat de sânge pe jos, aproapeă ă

de locul în care fusese parcat limuzina. Când se apropie de avion, începu s bat energic în fuzelaj.ă ă ă– Sunt c pitanul Fache de la Poli ia Judiciar Francez . Deschide imediat!ă ţ ă ăSperiat, pilotul deschise u a i coborî scara.ş şFache urc . Trei minute mai târziu, cu ajutorul revolverului, ob inuse o m rturisire complet , inclusiv o descriere fidelă ţ ă ă ă

a c lugă ărului albinos. În plus, afl c Langdon i ă ă ş Sophie l saser ceva în seiă ă ful avionului, un fel de cutie din lemn. De iş declar c nu tia ce se afla în acea cutie, pilotul îi spuse c asupra ei se concentrase întreaga aten ie a lui Langdon, pe totă ă ş ă ţ parcursul zborului pân la Londra.ă

– Deschide seiful!Omul îi arunc o privire îngrozit :ă ă– Nu tiu combina ia!ş ţ– Foarte r u! Tocmai aveam de gând s nu- i retrag licen a de zbor!ă ă ţ ţPilotul î i frânse ş mâinile:– Cunosc ni te oameni de la între inere de aici. Poate vor reu i s dea o gaur .ş ţ ş ă ă– Ai o jum tate de or la dispozi ie!ă ă ţOmul se repezi la sta ia radio.ţFache intr în compartimentul din spate al avionului i î i turn un pahar mare de t rie. Era devreme, dar nu dormiseă ş ş ă ă

toat noaptea, a a c nu mai conta dac bea ceva înainte de prânz. A ezându-se într-un fotoliu confortabil, închise ochii,ă ş ă ă ş încercând s - i pun ordine în gânduri. "Gafa poli iei din Kent m poate costa mult." Toate for ele porniser deja în urm rireaă ş ă ţ ă ţ ă ă limuzinei Jaguar.

Telefonul începu s -i sune.ă– Alo?– Sunt în drum spre Londra! Ajung într-o or .ăEra episcopul Aringarosa:– Credeam c te duci la Paris!ă

129

– Sunt foarte îngrijorat. Mi-am schimbat planurile.– N-ar fi trebuit s-o faci.– L-ai recuperat pe Silas?– Nu. R pitorii lui au p c lit poli ia local înainte de a ajunge eu aici.ă ă ă ţ ăAproape c sim ea în receptor furia din glasul episcopului:ă ţ– M-ai asigurat c vei opri avionul acela!ăFache coborî vocea:– inând seama de situa ia în care te afli, î i recomand s nu-mi pui r bdarea la încercare azi. Îi voi g si pe Silas i peŢ ţ ţ ă ă ă ş

ceilal i cât de curând. Unde aterizezi?ţ– O clip .ăAringarosa acoperi receptorul cu mâna i dup un moment reveni:ş ă– Pilotul încearc s ob in permisiunea de aterizare la Heathrow. Sunt unicul lui pasager, dar cursa nu era programat .ă ă ţ ă ă– Spune-i s vin la Aeroportul Biggin Hill din Kent. Îi ob in eu permisiunea de aterizare. Dac nu voi fi aici când ve iă ă ţ ă ţ

sosi, voi l sa o ma in s v a tepte.ă ş ă ă ă ş– Mul umesc.ţ– A a cum i-am spus de la bun început, ai face bine s - i aminte ti c nu e ti singurul pe punctul de a pierde totul înş ţ ă ţ ş ă ş

afacerea asta.

85

"S cau i globul ce pe al lui mormânt se afla odat'."ă ţTo i cavalerii din Temple Church st teau întin i pe spate, cu caţ ă ş pul sprijinit pe câte o pern din piatr . ă ă Sophie î i st pâniş ă

un tremur u or. Globul din poem îi stârnea amintiri ale ritualului surprins în casa bunicului.ş"Hieros Gamos. Globurile."Oare acela i ritual fusese practicat i în aceast biseric ? Înc perea circular p rea construit special pentru astfel deş ş ă ă ă ă ă ă

ritualuri p gâne. Un ir de strane din piatr urma întreaga circumferin a zidului. "O aren ", a a cum o numise Robert. Î iă ş ă ţă ă ş ş imagin incinta noaptea, plin de persoane mascate murmurând incanta ii la lumina tor elor i urm rind o "sacr comuniune"ă ă ţ ţ ş ă ă ce se desf ura în mijlocul lor.ăş

Alungându- i imaginea din minte, se apropie, împreun cu Langdon i Teabing, de primul grup de cavaleri. În ciudaş ă ş insisten elor britanicului, care sus inea c trebuie s dea dovada de meţ ţ ă ă ticulozitate, Sophie era ner bd toare i o lu înainteaă ă ş ă lor, trecând în revist rapid cei cinci cavaleri din partea stâng .ă ă

Cercetând aceste prime morminte, observ asem n rile i deoseă ă ă ş birile dintre ele. To i cavalerii erau întin i pe spate, darţ ş trei dintre ei aveau picioarele a ezate drept, iar ceilal i doi le aveau încruci ate. Diferen a nu p rea a avea vreo relevan .ş ţ ş ţ ă ţă Examinându-le ve minş tele, observ c doi purtau câte o tunic peste armur , iar trei aveau robe lungi pân la glezne. La felă ă ă ă ă de irelevant! Sophie î i îndrept apoi aten ia spre singura deosebire pe care o mai remarca: pozi ia mâinilor. Doi cavaleriş ă ţ ţ ineau în mâini câte o spad , doi se rugau, iar cel de-al patrulea avea bra ele întinse pe lâng corp. Dup ce-i mai studie atentţ ă ţ ă ă ă

câteva secunde, ridic din umeri: nic ieri nu se vedea vreun semn al unui glob lips .ă ă ăSim ind greutatea criptex-ului în buzunar, privi înapoi, spre Langdon i Teabing. Cei doi se mi cau încet i ajunseserţ ş ş ş ă

abia la al treilea cavaler – aparent f r mai mult succes decât ea. Neavând r bdare s mai a tepte, se îndrept spre cel de-ală ă ă ă ş ă doilea grup de cavaleri. În vreme ce traversa sala spre partea dreapt , recit în gând poemul pe care îl citise de atâtea ori,ă ă încât îl tia pe dinafar :ş ă

"În Londra zace un cavaler de papă îngropat.A lui str danie o sfânt urgie î i atrase.ă ă şS cau i globul ce pe al lui mormânt se afla odat'.ă ţVorbind de carne Roza i pântece îns mân at."ş ă ţ

Când ajunse în dreptul mormintelor, î i d du seama c erau asem n toare cu primele. To i cavalerii z ceau întin i peş ă ă ă ă ţ ă ş spate, purtau armuri i aveau spade.ş

To i, cu excep ia celui de-al zecelea.ţ ţGr bindu-se într-acolo, r mase cu privirile lipite de mormânt.ă ă"F r pern . F r armur . F r tunic . F r spad ."ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă– Robert! Leigh! strig i vocea ei r sun între zidurile de piatr . De aici lipse te ceva.ăş ă ă ă şCei doi b rba i pornir imediat spre ea:ă ţ ă– Un glob? întreb Teabing, agitat.ăCârjele i protezele lui clinc neau în ritm rapid pe pardoseal .ş ă ă– Lipse te un glob?ş– Nu chiar, le r spunsese. Pare c lipse te cavaleruă ă ş l cu totul.Ajungând lâng ea, cei doi încremenir , n uci i. În locul cavaă ă ă ţ lerului întins cu fa a în sus, se afla un sarcofag de piatr ,ţ ă

închis. Sicriul avea o form trapezoidal , mai îngust la picioare i l indu-se spre cap, cu capacul bombat.ă ă ş ăţ– De ce nu e i acest cavaler la vedere? întreb Langdon.ş ă– Fascinant, murmur Teabing, frecându- i b rbia. Uitasem comă ş ă plet de aceast ciud enie. Sunt ani de zile de când n-ă ăţ

am mai fost aici.– Sicriul acesta, interveni Sophie, pare a fi fost lucrat în aceea i perioad i de acela i sculptor ca i celelalte nou .ş ă ş ş ş ă

Atunci, de ce cavalerul de aici este în sarcofag, i nu deasupra lui, la fel ca ceilal i?ş ţ

130

Britanicul cl tin din cap agale.ă ă– Iat unul dintre misterele acestei biserici. Din câte tiu eu, nimeni nu a g sit înc o explica ieă ş ă ă ţ– Hei! strig b iatul de altar, apropiindu-se cu o expresie iritat . Ierta i-m dac par nepoliticos, dar mi-a i spus c vre iă ă ă ţ ă ă ţ ă ţ

s împr tia i cenu a defunctului, ori eu v d c , de fapt, admira i interiorul.ă ăş ţ ş ă ă ţTeabing se încrunt i se întoăş arse spre Langdon:– Domnule Wren, se pare c generozitatea de care a dat dovad familia dumneavoastr nu v permite s v petrece iă ă ă ă ă ă ţ

câteva momente în aceasta biseric . Poate c ar fi mai bine s risipim cenu a i s termin m odat !ă ă ă ş ş ă ă ăApoi se r suci c tre ă ă Sophie:– Doamn Wren?ăEa prelu mingea i scoase criptex-ul din buzunar:ă ş– i acum, se r sti Ş ă sir Leigh la b iat, e ti amabil s ne oferi pu in intimitate?ă ş ă ţ ăTân rul nu se clinti, studiindu-l pe Langdon cu o privire fix :ă ă– Îmi p re i cunoscut de undeva.ă ţ– Poate fiindc domnul Wren vine aici în fiecare an! exclam Teabing.ă ă"Sau poate", î i spuse ş Sophie cu team , "fiindc l-a v zut la televizor anul trecut, la Vatican."ă ă ă– Nu l-am întâlnit niciodat pe domnul Wren, r spunse b iatul.ă ă ă– Gre e ti, interveni profesorul pe un ton calm i politicos. Cred c noi doi ne-am mai v zut anul acesta. P rinteleş ş ş ă ă ă

Knowles nu a f cut prezent rile de rigoare, dar eu i-am recunoscut figura de la bun început. Îmi dau seama c am venit într-ă ă ţ ăun moment nepotrivit, dar dac -mi vei mai permite doar câteva minute... Am parcurs o distan considerabil pentru aă ţă ă împr tia cenu a printre aceste morminte.ăş ş

De i Langdon î i rostise minciunile cu acela i aer inocent ca i Teabing, b iatul p rea din ce în ce mai neîncrez tor:ş ş ş ş ă ă ă– Acestea nu sunt morminte!– Poftim?– Ba sigur c sunt morminte, ă protest ă sir Leigh. Ce tot vorbe ti acolo?ş– Mormintele con in cadavre. Acestea sunt efigii. Monumente în onoarea celor deceda i. Nu e nici un trup îngropat subţ ţ

aceste statui.– Dar asta e o cript ! strig Teă ă abing.– A a scrie numai în c r ile vechi de istorie. Se credea c aceasş ă ţ ă ta e o cript , dar în timpul restaur rilor din anul 1950 s-aă ă

constatat c nu e. i îmi închipui, ad ug b iatul întorcându-se spre Langdon, c domnul Wren ar fi tiut acest lucru. inândă Ş ă ă ă ă ş Ţ seama c familia lui a descoperit acest adev r.ă ă

Peste cei patru se a ternu o lini te stânjenitoare.ş şBrusc, în anexa de la intrare r sun zgomotul unei u i trântite.ă ă ş– Trebuie s fi sosit p rintele Knowles, spuse Teabing. Vrei s te duci s verifici?ă ă ă ăB iatul nu p rea hot rât, dar porni înapoi, spre intrare.ă ă ă– Leigh, opti Langdon. Nu sunt trupuri în untru? Ce tot spune tân rul acela?ş ă ă– Nu tiu. Eu totdeauna am crezut... Dar ş sigur acesta trebuie s fie locul. Nu cred c b iatul tie ce spune! N-are nici ună ă ă ş

sens!– Pot s v d poemul din nou? ceru profesorul.ă ăSophie scoase criptex-ul din buzunar i i-l înmân .ş ăLangdon derul pergamentul, inând cilindrul în mân în vreme ce recitea versurile.ă ţ ă– Da, poemul se refer clar la un mormânt. Nu la o efigie.ă– S fie versul gre it? S fi f cut Jacques ă ş ă ă Saunière aceea i gre eal pe care am f cut-o i eu? presupuse Teabing.ş ş ă ă şProfesorul se gândi o clip i apoi cl tin din cap.ăş ă ă– Leigh, tu însu i ai spus-o: biserica aceasta a fost construit de templieri – bra ul armat al confreriei din Sion. Ceva îmiş ă ţ

spune c Marele Maestru al Ordinului tia exact dac aici e îngropat sau nu vreun cavaler.ă ş ăTeabing îl privi perplex:– Dar locul sta e perfect! Sunt sigur c ne-a sc pat ceva!ă ă ă

Intrând în anex , b iatul de altar v zu cu surprindere c nu e nimeni în untru.ă ă ă ă ă– P rinte Knowles!ă"Sunt sigur c am auzit u a", î i spuse el i se apropie de intrare.ă ş ş şUn individ usc iv îmbr cat în smoching edea în prag, sc rpinându-se în cap cu un aer pierdut. B iatul pufni enervat,ăţ ă ş ă ă

dându- i seama c uitase s încuie u a dup ce-i l sase pe cei trei s intre. Iar acum, tipul sta am rât a venit aici, r t cit,ş ă ă ş ă ă ă ă ă ăă încercând, dup toate aparen ele, s g seasc nunta la care trebuia s participe.ă ţ ă ă ă ă

– Îmi pare r u, spuse el ocolind o coloan masiv . N-am deschis înc .ă ă ă ăÎn clipa urm toare auzi fo net de haine lâng el i, înainte de a- i da seama ce se petrece, capul îi zvâcni spre spate, trasă ş ă ş ş

de o mân ca de fier care i se încle t pe gur , în bu indu-i strig tul. Mâna era alb ca laptele i mirosea a alcool.ă ş ă ă ă ş ă ă şIndividul în smoching scoase un revolver micu din buzunar i i-l lipi de frunte.ţ şB iatul sim i o c ldur ciudat în pantaloni i î i d du seama c f cuse pe el.ă ţ ă ă ă ş ş ă ă ă– Ascult -m cu aten ie, spuse individul cu pistolul. Ai s ie i imediat din biseric , în lini te, i ai s fugi cât po i. F ră ă ţ ă ş ă ş ş ă ţ ă ă

s te mai opre ti. E clar?ă şB iatul cl tin din cap:ă ă ă– Dac ai de gând s chemi poli ia...ă ă ţIndividul ap s mai tare revolverul pe fruntea lui.ă ă– Am s te g sesc eu!ă ăÎn secunda urm toare, b iatul alerga cât îl ineau picioarele, hot rât s nu se opreasc decât atunci când nu va maiă ă ţ ă ă ă

131

putea.

86

Ca o fantom , Silas se strecur neauzit în spatele victimei sale. ă ă Sophie Neveu îl sim i mult prea târziu. Înainte de a seţ putea întoarce, Albinosul îi înfipse deja pistolul între omopla i i, înf urându- i bra ul în jurul ei, o lipi cu spinarea de trupulţ ş ăş ş ţ lui. Speriat , scoase un ip t. Teabing i Langdon se întoarser , a intindu-l cu priviri speriate:ă ţ ă ş ă ţ

– Ce...? bâigui britanicul. Ce-ai f cut cu ă Rémy?– Singurul lucru care v prive te în momentul sta e s -mi da i cheia de bolt .ă ş ă ă ţ ăMisiunea de recuperare – îi spusese Rémy – avea s fie simpl i precis : "Intri în biseric , iei cheia de bolt i ie i; f ră ăş ă ă ăş ş ă ă

victime, f r violen ."ă ă ţăinând-o strâns i cu putere pe Ţ ş Sophie, Silas î i coborî bra ul spre talia ei, în buzunarele adânci ale jachetei i scotociş ţ ş

prin el. Parfumul p rului ei îi intr în n ri, anihilându-l pe cel de alcool al propriei r sufl ri.ă ă ă ă ă– Unde e? opti.ş"Cheia de bolt era în buzunarul ei! Acum unde a disp rut?"ă ă– Aici e! se auzi vocea joas a lui Langdon din cealalt parte a s lii.ă ă ăSilas se întoarse i-l v zu pe american inând criptex-ul negru în mân i leg nându-l dintr-o parte în alta, a a cum î iş ă ţ ă ş ă ş ş

agit un mataă dor capa în fa a unui taur bleg.ţ– Las -l jos! îi ceru Silas.ă– Las -i pe ă Sophie i Leigh s ias din biseric ! Putem rezolva afacerea asta între noi doi!ş ă ă ăAlbinosul o împinse pe Sophie într-o parte i, cu arma îndreptat spre Langdon, începu s se apropie de el.ş ă ă– R mâi acolo unde e ti! A teapt ca ei s ias din biseric !ă ş ş ă ă ă ă– Nu tu faci regulile!– A a crezi? ripost Langdon ridicând criptex-ul deasupra capului. N-am s ezit s -l trântesc de podea... i a a sparg iş ă ă ă ş ş ş

fiola din untru.ăDe i se strâmb dispre uitor, Silas nu- i putu opri un fior de spaim . La a a ceva nu se a teptase. inându- i armaş ă ţ ş ă ş ş Ţ ş

îndreptat spre pieptul americanului, încerc s - i p streze vocea la fel de ferm ca i bra ul:ă ă ă ş ă ă ş ţ– N-ai îndr zni s distrugi cheia de bolt ! Vrei i tu s g se ti Graalul la fel de mult ca mine.ă ă ă ş ă ă ş– Aici gre e ti! Tu-l vrei mai mult decât mine. Ai demonstrat acest lucru fiindc e ti gata s ucizi pentru el.ş ş ă ş ă

La zece metri dep rtare, privind pe furi din anex , ascuns în dosul stranelor, ă ş ă Rémy Legaludec era din ce în ce mai îngrijorat. Opera iunea nu decurgea conform planului i, chiar de la distan , se vedea c Silas nu tie cum s se descurce înţ ş ţă ă ş ă situa ia ivit . La ordinele Înv torului, ţ ă ăţă Rémy îi interzisese Albinosului s fac uz de arm .ă ă ă

– Las -i s plece, spuse Langdon din nou, inând criptex-ul deaă ă ţ supra capului i privind drept în eava revolverului.ş ţOchii ro ii ai c lug rului scânteiau de furie i de frustrare i ş ă ă ş ş Rémy începu s se team c Silas l-ar putea împu ca peă ă ă ş

Langdon. Criptex-ul nu trebuia s cad !ă ăCilindrul acela negru era biletul lui spre libertate i bog ie. Cu aproximativ un an în urm , era doar un am rât deş ăţ ă ă

servitor de cincizeci i cinci de ani, care trebuia s satisfac toate capriciile infirmuş ă ă lui nesuferit pe nume sir Leigh Teabing. Apoi i se f cuse o propunere extraordinar . Apropierea sa de ă ă sir Leigh – cel mai cunoscut cercet tor al Graalului – avea s -iă ă ofere servitorului tot ce- i dorise de la via . De atunci, fiecare clip petrecut ş ţă ă ă la Château Villette avusese darul de a-l aduce mai aproape de momentul acesta.

"Am ajuns atât de aproape!" î i spuse el, privind cheia de bolt din mâna americanului. "Dac Langdon îi va da drumul,ş ă ă totul va fi pierdut! Sunt gata s -mi ar t chipul?" Înv torul îi interzisese cu desă ă ăţă ăvâr ire s fac a a ceva; ş ă ă ş Rémy era singurul care cuno tea adev rata identitate a Înv torului.ş ă ăţă

– E ti sigur c vrei ca ş ă Silas s se ocupe de acest lucru? îl întreă base cu numai o jum tate de or în urm , când primiseă ă ă ordinele de a recupera cheia de bolt . Pot s-o fac eu însumi!ă

Dar Înv torul fusese ferm: "Silas s-a descurcat foarte bine cu cei patru membri ai St re iei. Acum va reu i s ob in iăţă ă ţ ş ă ţ ăş cheia de bolt . Tu trebuie s - i p strezi anonimatul. Dac ceilal i î i vor vedea chipul, va fi nevoie s -i elimin m, i au fostă ă ţ ă ă ţ ţ ă ă ş deja prea multe crime. Nu- i dezv lui identitatea!"ţ ă

"Chipul meu se va schimba, î i spuse el acum. Cu banii pe care urmeaz s -i primesc, voi deveni un cu totul alt om."ş ă ă Chirurgia plastic îi putea modifica pân i amprentele – a a îi spusese Înv torul. Curând va fi liber – va avea un chip nou,ă ăş ş ăţă de nerecunoscut i va gusta din plin via a pe plajele însorite.ş ţ

– Am în eles, îi r spunse. Îl voi asista pe Silas din umbr .ţ ă ă– Pentru cultura ta, Rémy, ad ugase Înv torul, mormântul în chestiune nu se afl în Temple Church. A a c nu- i faceă ăţă ă ş ă ţ

griji. Nu caut unde trebuie!ăMajordomul îl privise stupefiat:– tii unde e mormântul?Ş– Desigur. Mai târziu î i voi spune! Deocamdat , îns , trebuie s ac ion m repede. Dac î i dau seama unde esteţ ă ă ă ţ ă ă ş

ascunz toarea adeă v rat a Graalului i p r sesc biserica înainte ca Silas s ia criptex-ul, risc m să ă ş ă ă ă ă ă pierdem Graalul pentru totdeauna.

Lui Rémy nu-i p sa câtu i de pu in de Graal, dar îi p sa grozav de faptul c Înv torul refuzase s -i dea vreun bană ş ţ ă ă ăţă ă înainte de g sirea lui. Iar acum se-nfiora de fiecare dat când se gândea la averea ce va fi în curând a lui. "O treime dină ă dou zeci de milioane ă de euro! Suficient ca s dispar pentru totdeauna." Vedea deja în fa a ochilor ora ele însorite de peă ţ ş Coasta de Azur, unde avea de gând s - i petreac restul zilelor, întins la soare i a teptând ca al ii s -l serveasc pe el.ă ş ă ş ş ţ ă ă

132

Acum îns , cu acest american care amenin a s distrug cheia de bolt , viitorul s u p rea compromis. Neputând suportaă ţ ă ă ă ă ă gândul c ajunsese atât de aproape doar pentru a risca s piard totul, hot rî s treac la ac iune. Arma pe care o inea în mână ă ă ă ă ă ţ ţ ă era un revolver Medusa de mici dimensiuni i de calibru pe m sur îns de aproape putea fi extrem de eficient .ş ă ă ă ă

Ie i din umbra stranei, înaint spre sala circular i a inti pistolul spre easta lui Teabing:ş ă ăş ţ ţ– B trâne, de când a tept s fac asta!ă ş ă

Inima lui sir Leigh se opri pentru o clip când v zu c ă ă ă Rémy îl amenin cu arma. "Ce naiba face?!" Recunoscu miculţă revolver Medusa, cel pe care-l inea încuiat în torpedoul limuzinei, pentru siguran .ţ ţă

– Rémy? bâlbâi el ocat. Ce se întâmpl ?ş ăLangdon i ş Sophie p reau deopotriv oca i.ă ăş ţMajordomul se apropie prin spatele lui Teabing i-i înfipse pisş tolul sub omopla i, în stânga, chiar în dreptul inimii.ţ

Britanicul sim i cum carnea i se strânge de spaim .ţ ă– Rémy, eu nu...– O s fiu explicit, uier servitorul, cu ochii a inti i spre Langdon. Las cilindrul jos sau îl împu c!ă ş ă ţ ţ ă şPentru o clip , profesorul râmase ca paralizat:ă– Cheia de bolt nu i-e de nici un folos, bâigui el. N-o vei putea deschide.ă ţ– Pro ti arogan i! Nu v-a i dat seama c v-am ascultat toat noaptea, când a i vorbit despre poemul acela? Tot ce amş ţ ţ ă ă ţ

auzit, am împ rt it i altora. Altora care tiu mai multe decât voi. Nici m car nu c uta i acolo unde trebuie! Mormântul careă ăş ş ş ă ă ţ v trebuie se afl în cu totul alt loc!ă ă

Teabing sim i un nou val de panicţ ă. "Ce tot spune el acolo?"– De ce vrei Graalul? îl întreb Langdon. Pentru a-l distruge? Înainte de Ziua de Apoi?ă– Silas, ia cheia de bolt de la domnul Langdon!ăC lug rul se apropie, dar profesorul se trase înapoi, inând criptex-ul sus, deasupra capului, gata s -l azvârle pe podea.ă ă ţ ă– Mai degrab îl distrug, decât s -l las s ajung în mâinile cui nu trebuie!ă ă ă ă ăTeabing avea impresia c un nou val de oroare îl sugrum . Munca lui de-o via risca s piar acum, chiar în fa aă ă ţă ă ă ţ

ochilor s i, spulberându-i visulă drag dintotdeauna.– Robert, nu! strig alarmat. Nu-l distruge! Ai în mân însu i Graalul! ă ă ş Rémy nu m-ar împu ca ş niciodat ! ă Ne cunoa temş

de zece...Majordomul ridic revolverul spre plafon i trase. Bubuitura r sun asurzitor pentru o arm atât de mic , în incintaă ş ă ă ă ă

circular auzindu-se un zgomot ca un tunet.ăToat lumea înghe :ă ţă– Eu nu m joc, replic ă ăRémy. Urm torul glon va intra în spiă ţ narea lui. D -i cheia de bolt lui Silas.ă ăReticent, Langdon întinse criptex-ul. Silas se apropie i îl lu , ochii lui ro ii sclipind de bucuria r zbun rii. Puseş ă ş ă ă

cilindrul în buzunar i se trase înapoi, cu arma înc îndreptat spre Langdon i ş ă ă ş Sophie.Teabing sim i bra ul ţ ţ lui Rémy încle tându-se pe pieptul lui i începând s -l trag spre ie ire.ş ş ă ă ş– D -i drumul! ceru Langdon.ă– Îl lu m pe domnul Teabing la o mic plimbare, r spunse maă ă ă jordomul, retr gându-se în continuare. Dac chema iă ă ţ

poli ia, îl omor! Dac încerca i ceva, îl omor. E clar?ţ ă ţ– Ia-m pe mine, insist Langdon, cuprins de emo ie. D -i lui drumul!ă ă ţ ăRémy începu s râd :ă ă– Nu prea cred. Noi doi împ rt im un trecut atât de pl cut! i, în plus, s-ar putea s -mi mai fie înc de folos.ă ăş ă Ş ă ăSilas se retr gea i el cu spatele, al turi de servitor i de Teabing, ale c rui cârje atârnau în urma lui, inutile.ă ş ă ş ă– Pentru cine lucra i? r sun vocea ţ ă ă lui Sophie, limpede i ferm .ş ăÎntrebarea aduse o grimas ironic pe chipul ă ă lui Rémy:– Ai fi tare surprins s afli, ă ă mademoiselle Neveu!

87

La Château Villette, emineul din ş salon era deja rece, dar Collet se plimba înc agitat prin fa a lui, citind faxurileă ţ primite de la Interpol.

Informa iile nu se potriveau deloc cu ceea ce crezuse el. În conţ formitate cu datele oficiale, André Vernet era un cet ean model.ăţ

Nu avea cazier – nici m car o amend pentru parcare ilegal . Educat la Sorbona, ob inuse o diplom ă ă ă ţ ă magna cum laudae în Finan e Internaţ ionale. Interpolul sus inea c numele bancherului ap rea uneori în ziare, dar totdeauna într-o luminaţ ţ ă ă favorabil . Se p rea c omul contriă ă ă buise la proiectarea sistemului de securitate gra ie c ruia The Depository Bank of Zürichţ ă era un lider pe pia a ultramodern a securit ii electronice. Istoricul c r ilor lui de credit ar ta o aplecare spre c r i de art ,ţ ă ăţ ă ţ ă ă ţ ă vinuri scumpe i muzic clasic – îndeosebi Brahms – pe care o asculta la o combin stereo de vârf, pe care o cump rase cuş ă ă ă ă câ iva ani în urm .ţ ă

"Zero!" oft ăCollet.Unicul indiciu primit de la Interpol era un set de amprente digitale care, aparent, apar ineau majordomului lui Teabing.ţ

eful echipei PTS citea acum raportul a ezat confortabil într-un fotoliu, în cel lalt cap t al înc perii.Ş ş ă ă ă– Ceva interesant?Ofi erul ridic din umeri:ţ ă– Amprentele îi apar in ţ lui Rémy Legaludec. C utat pentru infrac iuni minore. Nimic serios. Se pare c a fost dat afară ţ ă ă

133

de la universitate fiindc s-a conectat ilegal la cablurile telefonice, pentru a vorbi pe gratis. Iar mai târziu s-a f cut vinovat deă ă câteva furturi m runte. Prin efrac ie. i n-a achitat o factur de spitalizare pentru o traheotomie de urgen .ă ţ Ş ă ţă

Collet d du din cap, amintindu- i o anchet a poli iei la un restaurant care omisese s men ioneze în meniu c re e a deă ş ă ţ ă ţ ă ţ ţ chili includea i ulei de arahide. Un inocent om de afaceri murise la mas , în urma ocului anafilactic, dup numai oş ă ş ă înghi itur .ţ ă

– Probabil c Legaludec este intern aici, evitând astfel s fie g sit de poli ie. Iar asta a fost noaptea lui norocoas ! glumiă ă ă ţ ă anchetatorul.

Collet oft din nou:ă– Bine, trimite-i datele c pitanului Fache.ăOfi erul p r si înc perea, în acela i moment în care un alt agent PTS n v li în untru.ţ ă ă ă ş ă ă ă– Domnule locotenent! Am g sit ceva în opron!ă şDup figura crispat a omului, ă ă Collet b nui ce era.ă– Un cadavru?– Nu. Ceva mai... Mai nea teptat!şFrecându-se la ochi, locotenentul î i urm omul spre opron. Când intrar în magazia umed , agentul îi f cu semn spreş ă ş ă ă ă

mijloc, unde o scar din lemn era proptit vertical de marginea fânarului aflat deasupra lor.ă ă– Scara asta nu era aici mai devreme!– Nu, domnule. Eu am pus-o a a. C utam amprente lâng loş ă ă cul de parcare a Rolls-ului, când am v zut scara culcat peă ă

podea. Nu i-a fi dat nici o aten ie, dar am remarcat c treptele sunt uzate i pline de noroi. Scara asta e folosit frecvent.ş ţ ă ş ă În l imea fânaruă ţ lui se potrivea cu lungimea ei, a a c am ridicat-o i am urcat s arunc o privire.ş ă ş ă

Collet privi spre fânar. "Cineva urc acolo cu regularitate?" De jos, locul p rea doar o platform goal ă ă ă ă aflat la ă mare în l ime, îns cea mai mare parte a sa era ascuns vederii.ă ţ ă ă

Un alt agent PTS î i f cu apari ia în cap tul sc rii, privind în jos.ş ă ţ ă ă– Domnule locotenent, sunt sigur c v-ar pl cea s vede i asta, spuse omul, f cându-i semn cu mâna.ă ă ă ţ ăSuspinând obosit, Collet se prinse cu mâinile de scar i începu s urce. Treptele se îngustau spre vârf i, la un momentăş ă ş

dat, aproape c - i pierdu echilibrul. opronul p rea c se învârte te cu el cu tot. Punând piciorul cu aten ie, ajunse, în sfâr it,ă ş Ş ă ă ş ţ ş în cap t. Agentul de pe platform îi întinse mâna i locotenentul o apuc , p ind în fânar.ă ă ş ă ăş

– Acolo e, spuse ofi erul. Am g sit un singur set de amprente. Vom avea i identificarea în curând.ţ ă şCollet se str dui s str pung penumbra cu privirea. "Ce mama dracului?!" Lipit de peretele din spate al opronului, seă ă ă ă ă ş

afla o complex sta ie de lucru computerizat – dou computere, un monitor video cu ecran plat i boxe, o serie de discuri iă ţ ă ă ş ş o consol audio cu multiple canale, care p rea a avea propria surs de alimentare electric .ă ă ă ă

"De ce ar urca cineva în fiecare zi pân aici pentru a lucra?"ă– Ai examinat sistemul?– E un post de ascultare.Collet se întoarse, uimit:– Supraveghere electronic ?ă– Un sistem de ultim genera ie, încuviin agentul i arat spre o mas lung pe care se îngr m deau componenteă ţ ţă ş ă ă ă ă ă

electronice, manuale, fire, ciocane de lipit i alte dispozitive. Cineva tia bine ce are de f cut. Multe dintre echipamenteleş ş ă astea sunt la fel de sofisticate ca acelea pe care le folosim noi. Microfoane miniaturale, acumulatoare fotoelectrice, cipuri RAM de mare capacitate... Are chiar i câteva nano-discuri.ş

Collet era impresionat.– Acesta-i un sistem complet, ad ug agentul, întinzându-i un dispozitiv nu mai mare deă ă cât un calculator de buzunar.Din aparat pornea un fir de vreo treizeci de centimetri lungime, care avea la cap t o folie foarte sub ire, de m rimeaă ţ ă

unui timbru.– Baza e un sistem de înregistrare audio cu un hard disk de mare capacitate i acumulator reînc rcabil. Folia aceea de laş ă

cap tul fiă rului e o combina ie de microfon cu celul fotoelectricâ.ţ ăLocotenentul cuno tea acest tip de dispozitiv. Microfoanele acestea ca o foi fuseser o inven ie extraordinar . Acum,ş ţă ă ţ ă

un înregistrator putea fi ata at în spatele unui bec, de pild , microfonul s u tip foi copiind conturul bazei i fiind vopsit într-ş ă ă ţă şo nuan similar . Cât vreme microfonul era pozi ionat astfel încât s poat primi lumina soarelui timp de câteva ore pe zi,ţă ă ă ţ ă ă celulele fotoelectrice men ineau sistemul continuu în func iune. Asemenea dispozitive puteau înregistra la infinit.ţ ţ

– Metoda de recep ie? întreb ţ ăCollet.Agentul îi arat un fir izolat care ie ea din computer, urca paraă ş lel cu peretele i disp rea printr-o gaur în acoperi .ş ă ă ş– Unde radio. Cu o mic anten pe acoperi .ă ă şCollet tia c aceste sisteme erau, de obicei, plasate în birouri, fiind activate sonor pentru a economisi spa iul ocupat peş ă ţ

hard disk, i înregistrau frânturi de conversa ie, transmi ând noaptea fi ierele audio arhivate, pentru a nu fi detectate. Dupş ţ ţ ş ă transmitere, hard disk-ul se tergea automat, luând-o de la cap t a doua zi.ş ă

Locotenentul î i îndrept aten ia spre un raft pe care erau depozitate câteva sute de casete audio, etichetate cu date iş ă ţ ş numere de ordine.

– Cineva a dus o activitate intens aici. Ai idee cine era ascultat? îl întreb pe agent.ă ă– Ei bine, domnule locotenent – r spunse acesta apropiindu-se de computer i lansând un program –, sta e cel maiă ş ă

straniu aspect...

88

Langdon era istovit când, al turi ă de Sophie, s ri barele de acces în sta ia de metrou i o lu la fug prin labirintul deă ţ ş ă ă

134

tunele i persoaş ne. Remu c rile erau cople itoare.ş ă ş"L-am implicat pe Leigh i acum e într-un pericol cumplit."şRolul jucat de Rémy venise ca un oc, i totu i p rea logic. Cei care c utau Graalul racolaser pe cineva din interior.ş ş ş ă ă ă

"L-au abordat pe Teabing din acela i motiv pentru care am f cut-o i eu." În decursul istoriei, to i cei care de inuserş ă ş ţ ţ ă cuno tin e despre Graal fuş ţ seser inta ho ilor i speciali tilor, deopotriv . Faptul c ă ţ ţ ş ş ă ă sir Leigh fusese vizat tot timpul ar fi trebuit s -i mai atenueze sentimentul de vinov ie, îns nu reu ea. "Trebuie s -l g sim i s -l ajut m. Neîntârziat!"ă ăţ ă ş ă ă ş ă ă

Langdon o urm pe ă Sophie spre linia District and Circle, unde ea alerg spre o cabin telefonic pentru a anun a poli ia,ă ă ă ţ ţ în ciuda avertismentelor lui Rémy. Între timp, profesorul se a ez pe o banc al turat , prad acelora i remu c ri.ş ă ă ă ă ă ş ş ă

– Cea mai bun modalitate de a-l ajuta pe Leigh, insist ea în timp ce forma num rul, este s implic m imediată ă ă ă ă autorit ile lonăţ doneze. Crede-m !ă

La început, el nu fusese de acord, dar, în timp ce-i explica planul, logica lui Sophie p rea c are din ce în ce mai multă ă sens. Pentru moment, Teabing era în siguran . Chiar dac ţă ă Rémy i superiorii lui tiau unde se afl mormântul cavalerului,ş ş ă probabil c tot aveau nevoie de ajutorul lui pentru a descifra versul care se referea la glob. Pe Langdon îl îngrijora mai multă ceea ce se va întâmpla dup ă ce vor g si harta c tre Graal. "Leigh va deveni un accesoriu inutil."ă ă

Dac voia s -l ajute pe britanic i s pun din nou mâna pe cheia de bolt , era absolut necesar s ajung la mormântulă ă ş ă ă ă ă ă acela înaintea celorlal i. "Din p cate, ţ ă Rémy are un avans considerabil."

Sarcina lui Sophie era aceea de a-i încetini înaintarea.Iar sarcina lui era s g seasc mormântul.ă ă ăAnun ând autorit ile, îi vor obliga pe Silas i pe ţ ăţ ş Rémy s piard timp încercând s se ascund de poli ie sau – i maiă ă ă ă ţ ş

bine – poate c vor fi prin i. Planul la care Langdon se gândise era mai pu in sigur decât al ă ş ţ lui Sophie: s ia metroul pân laă ă sta ia King'ţ s College, care se afla în apropiere i era renumit pentru baza sa de date teologice computerizate. "Cel maiş ă performant instrument de c utare", se spunea. "R spunsuri pe loc la orice întrebare pe teme de istorie a religiilor." Oare ce ară ă fi g sit în baza aceea de date despere "un caă valer de pap îngropat"?ă

Se ridic i începu s se plimbe de colo, colo, a teptând metroul.ăş ă ş

În sfâr it, ş Sophie ob inuse leg tura cu poli ia londonez .ţ ă ţ ă– Divizia Snow Hill, spuse dispecera. Cu cine s v fac leg tura?ă ă ă– Vreau s raportez o r pire.ă ă– Numele, va rog!– Agent Sophie Neveu, Poli ia Judiciar Francez .ţ ă ăFunc ia avu imediat efectul scontat:ţ– Dou secunde, doamn . V fac leg tura cu un detectiv.ă ă ă ăOare poli ia îi va da crezare când îi va descrie pe r pitorii lui Teabing? "Un individ în smoching." Nici nu se putea oţ ă

modalitate de identificare mai u oar . Chiar dac ş ă ă Rémy i-ar fi schimbat hainele, partenerul s u s rea imediat în ochi: unş ă ă c lug r albinos. "Imposibil de ratat." i apoi, câte limuzine Jaguar existau în Londra?ă ă Ş

Leg tura cu detectivul p rea s se prelungeasc la infinit. "Haide o dat !" Auzea pe fir tot soiul de clic ituri iă ă ă ă ă ă ş p c nituri, de parc apelul ar fi fost transferat.ă ă ă

Trecuser deja cincisprezece secunde.ăÎn cele din urma, vocea unui b rbat se auzi la cap tul firului:ă ă– Agent Neveu?Înm rmurit , ă ă Sophie recunoscu instantaneu tonul aspru i repezit:ş– Agent Neveu, repeta Bezu Fache. Unde mama dracului sunte i?ţCâteva clipe r mase f r grai. C pitanul ceruse, probabil, disă ă ă ă peceratului s -l anun e în cazul în care suna ă ţ Sophie.– Ascult , continu el vorbindu-i în francez . Am f cut o gre eal teribil . Robert Langdon e nevinovat. Au fost retraseă ă ă ă ş ă ă

toate acuza iile împotriva lui. Totu i, amândoi sunte i în pericol! Trebuie s veni i aici!ţ ş ţ ă ţParc o izbi un pumn în fa . Înc nu tia ce s -i r spund ; Fache nu era omul care s se scuze pentru o nimica toat .ă ţă ă ş ă ă ă ă ă– Nu mi-ai spus c Jacques ă Saunière era bunicul t u. Am de gând s trec cu vederea insubordonarea de care ai dată ă

dovad , punând-o pe seama stresului emo ional. În acest moment îns i tu, i Langdon trebuie s veni i la cea mai apropiată ţ ăş ş ă ţ ă sec ie de poli ie londonez .ţ ţ ă

" tie c sunt în Londra?! Oare ce altceva mai tie?" În fundal se auzea ceva ca o ma in de g urit, iar pe fir r sun dinŞ ă ş ş ă ă ă ă nou un clic ciudat.

– Încerci s localizezi apelul, c pitane?ă ăVocea lui Fache deveni mai ferm :ă– Trebuie s colaborezi cu mine, agent ă Neveu. Amândoi avem multe de pierdut i trebuie s ne reducem cât mai multş ă

pierderile! Am f cut ni te gre eli noaptea trecut , iar dac aceste gre eli o s duc la moartea unui profesor american i a unuiă ş ş ă ă ş ă ă ş criptograf de la DCPJ, cariera mea s-a dus pe apa sâmbetei. De câteva ore tot încerc s v readuc undeva în siguran .ă ă ţă

Un curent de aer cald se f cu sim it în sta ie, semn c trenul se apropia, i ă ţ ţ ă ş Sophie nu avea de gând s -l piard , iară ă Langdon gândea probabil la fel, fiindc se ridicase de pe banc i se apropia de ea.ă ăş

– Omul pe care-l cau i ţ este Rémy Legaludec, spuse Sophie în receptor. E servitorul lui Teabing. Tocmai i-a r pitş ă st pânul în Temple Church i...ă ş

– Agent Neveu! izbucni Fache în clipa în care trenul intra în sta ie. Nu discut m a a ceva pe o linie nesecurizat . Vinoţ ă ş ă imediat aici împreun cu Langdon! Pentru binele vostru! E un ordin direct!ă

Sophie îi închise telefonul în nas i s ri în tren, în urma profesorului.ş ă

135

89

Cabina imaculat a bimotorului Hawker era plin acum de pan i mirosea a propan i a aer st tut. Bezu Fache îiă ă ş ş ş ă expediase pe to i i, r mas singur, se a ez într-un fotoliu cu un pahar de b utur i cutia din lemn masiv g sit în seiful luiţ ş ă ş ă ă ăş ă ă Teabing.

Trecându- i un deget peste trandafirul incrustat, deschise capacul. În untru se afla un cilindru de piatra cu cinci discuriş ă marcate cu litere. Discurile erau astfel aranjate, încât formau cuvântul "SOFIA". Fache îl studie indelung i apoi îl scoase dinş cutie, examinându-l pe indelete, în cele din urm , trase u or de capete i îl deschise. Era gol.ă ş ş

Îl închise i-l a ez înapoi în caset . Cu privirea r t cindu-i pe fereastr , rememor scurta conversa ie cu ş ş ă ă ăă ă ă ţ Sophie Neveu i inforş ma ia pe care o primise de la echipa PTS ţ de la Château Villette. Sunetul telefonului îl smulse din visare.

Era centralista de la DCPJ care, pe un ton de scuz , îi spuse c pre edintele Depository Bank of Zürich sunase înă ă ş repetate rânduri i insistase s vorbeasc direct cu c pitanul, de i i se spusese c acesş ă ă ă ş ă ta era ocupat cu probleme de serviciu în Londra. Bomb nind, c pitanul îi spuse centralistei s -i fac leg tura.ă ă ă ă ă

– Monsieur Vernet, spuse el înainte ca omul s apuce s deschid gura, îmi pare r u c nu v-am sunat mai devreme, dară ă ă ă ă am fost ocupat. A a cum am promis, numele b ncii dumneavoastr nu a ap rut în pres . În acest caz, ce anume vş ă ă ă ă ă îngrijoreaz ?ă

Bancherul îi povesti nelini tit cum Langdon i ş ş Sophie scoseser din banc o caset din lemn i apoi îl convinseser peă ă ă ş ă el s -i ajute s scape de poli ie.ă ă ţ

– Dup aceea am auzit la radio c sunt criminali, am oprit ma ina i le-am cerut caseta înapoi, dar ei m-au atacat i mi-ă ă ş ş şau furat furgoneta.

– A adar sunte i îngrijorat pentru o caset din lemn, replic Fache privind trandafirul incrustat i ridicând din nouş ţ ă ă ş capacul pentru a z ri cilindrul din interior. Îmi pute i spune ce anume se afl în caseta aceea?ă ţ ă

– Con inutul nu are nici o importan . Pe mine m preocup doar reputa ia b ncii mele. Niciodat nu s-a înregistratţ ţă ă ă ţ ă ă vreun furt la noi. Niciodat . ă Dac nu pot recupera acest bun în numele clientului meu, banca risc s fie ruinat .ă ă ă ă

– Spunea i c ţ ăSophie Neveu i Robert Langdon aveau o cheie i o parol . Ce v face s crede i c au furat caseta?ş ş ă ă ă ţ ă– Au ucis oameni în seara asta. Inclusiv pe bunicul lui Sophie Neveu. Cheia i parola au fost ob inute, evident, prinş ţ

mijloace ilegale.– Domnule Vernet, oamenii mei au investigat pu in trecutul i interesele domniei voastre. Evident, sunte i un om de oţ ş ţ

mare cultur i de un rafinament deosebit. Îmi imaginez c sunte i, deopotriv , i un om de onoare. Ca i mine, de altfel!ă ş ă ţ ă ş ş Acestea fiind zise, v dau cuvântul meu de comandant al Poli iei Judiciare c reputa ia b ncii dumneavoastr , împreun cuă ţ ă ţ ă ă ă acea caset , se afl pe mâini cât se poate de sigure.ă ă

90

În fânarul de la Château Villette, Collet privea stupefiat monitorul computerului:– Sistemul spiona toate persoanele astea?– Da, îi confirm agentul. Se pare c datele sunt stocaă ă te de peste un an.Locotenentul citi din nou lista, mut de uimire:

"COLBERT SOSTAQUE – Pre edintele Consiliului Constitu ional;ş ţJEAN CHAFFÉE – Custode, Muzeul Jeu de Paume;EDOUARD DESROCHERS – Arhivist- ef, Biblioteca Mitterand;şJACQUES SAUNIÈRE – Custode, Muzeul Luvru;MICHEL BRETON – Director General, DAS (Securitatea Franceza)."

Agentul ar ta spre ecran:ă– Num rul patru este, evident, principala noastr preocupare.ă ăCollet încuviin ; observase i el imediat. "Jacques ţă ş Saunière era spionat." Parcurse din nou i celelalte nume. "Cum aş

reu it cineva s se infiltreze în intimitatea acestor personalit i?"ş ă ăţ– Ai ascultat vreunul dintre fi ierele audio?ş– Da, câteva. Iat unul dintre cele mai recente.ăOfi erul tast câteva comenzi i boxele prinser via : ţ ă ş ă ţă "Capitaine, un agent du Département de Cryptographie est

arrivé."Collet crezu c nu aude bine.ă– Eu sunt! Asta-i vocea mea!Î i aminti cum, în timp ce st tea la biroul ş ă lui Saunière, îl contactase prin radio pe Fache, aflat în Marea Galerie, pentru

a-i anun a sosirea ţ lui Sophie Neveu.– O mare parte din ancheta noastr de noaptea trecut a putut fi ascultat , dac cineva i-a dat pu in interesul, ad ugă ă ă ă ş ţ ă ă

agentul.– Ai trimis pe cineva s caute microfonul?ă– Nu-i nevoie. tiu exact unde e plasat.ŞOfi erul se apropie de un teanc de noti e i planuri îngr m dite pe mas . Alese o fil i i-o întinse locotenentului.ţ ţ ş ă ă ă ăş– Vi se pare cunoscut?Collet r mase din nou f r grai. În fa a sa se afla o fotocopie a unei scheme vechi ce înf i a o ma in rie rudimentar .ă ă ă ţ ăţş ş ă ă

Nu putea citi legenda scris de mân , în italian , dar tia bine ce era obiectul respectiv. O machet articulat a unui cavaleră ă ă ş ă ă

136

medieval francez."Cavalerul de pe biroul lui Saunière!"Pe marginile filei cineva scrisese câteva cuvinte cu o carioca ro ie. Noti ele erau în francez i p reau a fi sugestii deş ţ ă ş ă

introducere în machet a unui dispozitiv de ascultare.ă

91

Silas st tea pe bancheta din dreapta a limuzinei Jaguar, parcate în apropierea Temple Church. Î i sim ea palmeleă ş ţ umede, strânse în jurul criptex-ului, în vreme ce a tepta ca ş Rémy s -l lege pe Teabing cu frânghia pe care o g sise înă ă portbagaj.

În cele din urm , majordomul coborî pe portiera din spate, ocoli ma ina i urc la volan.ă ş ş ă– Legat bine? se interes Silas.ăRémy râse u or, î i scutur haina de ploaie i privi peste um r la Leigh Teabing – un balot abia vizibil în penumbra dinş ş ă ş ă

spate.– N-o s plece nic ieri! r spunse el.ă ă ăIstoricul se chinuia s scoat ni te strig te înfundate i Silas î i d du seama c gura-i fusese acoperit cu fragmente dină ă ş ă ş ş ă ă ă

banda adeziv ce-l imobilizase pe el.ă– Ferme ta gueule! strig ăRémy.Manevrând un buton de pe bord, ridic paravanul de protec ie dintre banchetele din fa i restul limuzinei. Instantaneu,ă ţ ţăş

Teabing deveni invizibil i de neauzit.ş– I-am ascultat destul pân acum lament rile jalnice! explic ă ă ăRémy.

Dup câteva minute, când limuzina str b tea str zile Londrei, teleă ă ă ă fonul lui Silas începu s sune. "Înv torul." Îiă ăţă r spunse repede, bucuros:ă

– Alo?– Silas, se auzi accentul cunoscut al Înv torului, îmi pare bine s te aud. Înseamn c e ti în siguran .ăţă ă ă ă ş ţă

i el era încântat s aud glasul celuilalt. Trecuser ore bune de când nu mai vorbise cu el i lucrurile luaser oŞ ă ă ă ş ă întors tur nea tepă ă ş tat . Acum îns , p reau s fi reintrat pe f ga ul normal.ă ă ă ă ă ş

– Am cheia de boltă.– Iat o veste excelent ! ă ă Rémy este cu tine?Silas ramase surprins auzind c Înv torul îi spune majordomuă ăţă lui pe nume.– Da. El m-a eliberat.– A a cum i-am cerut eu. Îmi pare r u c a trebuit s supor i capş ă ă ă ţ tivitatea atâta vreme.– Disconfortul fizic nu are nici o însemn tate. Important e c avem cheia de bolt .ă ă ă– Da. Trebuie s -mi parvin imediat. Timpul este esen ial acum.ă ă ţSilas era ner bd tor s -l întâlneasc , în sfâr it, pe Înv tor:ă ă ă ă ş ăţă– Da, domnule, a fi onorat.ş– A prefera ca ş Rémy s mi-o aduc .ă ă"Rémy?" Silas era siderat. Dup tot ce f cuse el pentru Înv tor, acum onoarea de a-i înmâna comoara îi reveneaă ă ăţă

altuia?! "Înv torul îl prefer pe ăţă ă Rémy?"– Îmi dau seama c e ti dezam git, i acest lucru îmi spune c nu m-ai în eles. Fii convins, ad ug Înv torulă ş ă ş ă ţ ă ă ăţă

vorbindu-i în oapt , c mi-ar pl cea mult s primesc cheia de bolta de la tine – un om al Domnului, nu un criminal – însş ă ă ă ă ă trebuie s discut pu in cu ă ţ Rémy. Mi-a nesocotit ordinele i a comis o gre eal grav , care a periclitat întreaga misiune.ş ş ă ă

Silas sim i un fior pe ira spin rii i trase cu ochiul c tre ţ ş ă ş ă Rémy. R pirea lui Teabing nu f cuse parte din planul ini ial iă ă ţ ş ridica o problem în plus: ce vor face cu el.ă

– Tu i cu mine suntem oameni ai Domnului, îi opti în contiş ş nuare Înv torul, ăţă şi nimic nu ne abate de la scopul nostru. Acesta este motivul pentru care vreau ca Rémy s -mi aduc cheia de bolt , în elegi?ă ă ă ţ

Silas sesiz mânia din glasul Înv torului i se întreb de ce era atât ă ăţă ş ă de dur. "Rémy a fost nevoit s - i arate fa a; a f cută ş ţ ă ceea ce trebuia s fac . A salvat cheia de bolt ."ă ă ă

– În eleg, r spunse el.ţ ă– Bun! Pentru siguran a ta, trebuie s te ascunzi f r întârziere. Poli ia va porni curând pe urmele limuzinei i nu vreauţ ă ă ă ţ ş

s fii prins. Opus Dei are un sediu în Londra, nu-i a a?ă ş– Desigur.– i te po i retrage acolo?Ş ţ– Ca orice alt membru.– Atunci du-te imediat i s r mâi ascuns! Te voi suna în clipa în care voi avea cheia de bolt i-mi voi fi rezolvatş ă ă ă ş

problemele curente.– E ti în Londra?ş– F a a cum i-am spus i totul va fi bină ş ţ ş e.– Da, domnule.Înv torul oft , parc pentru a-i ar ta ce r u îi pare pentru ceea ce avea s urmeze.ăţă ă ă ă ă ă– Acum trebuie s vorbesc din nou cu ă Rémy.Silas îi întinse majordomului celularul, con tient c , probabil, aceasta era ultima convorbire telefonic din via a ş ă ă ţ lui

Rémy Legaludec.

137

Rémy lu telefonul î i spuse în sinea sa c acest biet c lug r n-avea idee ce soart îl a tepta, acum, c se achitase deă ş ă ă ă ă ş ă misiunea ce-i revenise.

"Înv torul te-a folosit, Silas, iar episcopul t u e doar un pion."ăţă ăÎnc se mai minuna de puterea de convingere a Înv torului. Aringarosa crezuse totul, orbit de propria lui disperare.ă ăţă

"Era mult prea dornic s cread totul." De i lui, unuia, Înv torul nu-i pl cea în mod deosebit, era mândru c izbutise s -iă ă ş ăţă ă ă ă câ tige încrederea i s -l ajute atât de mult. "Mi-am câ tigat banii!"ş ş ă ş

– Ascult -m cu aten ie, îi spuse Înv torul. Du-l pe Silas la seă ă ţ ăţă diul Opus Dei i las -l la câteva str zi distan . Apoiş ă ă ţă vino la St. James's Park. E lâng Parlament i Big Ben. Po i parca limuzina pe Horse Guards Parade. Vorbim acolo.ă ş ţ

i închise.Ş

92

Departamentul de Teologie i Studii Religioase de la King'ş s Collège – înfiin at de regele George al IV-lea în 1829, seţ afl în apropiere de Parlament. Departamentul se mândre te nu doar cu cei 150 de ani de experien în domeniulă ş ţă înv mântului i cercet rii, ci i cu fondarea, în 1982, a Institutului de Cercet ri în Teologie Sisteăţă ş ă ş ă matic , de in tor al uneiaă ţ ă dintre cele mai avansate i complexe biş blioteci de studii religioase din lume.

Langdon se sim ea istovit când, împreun cu ţ ă Sophie, intr în biă bliotec . Principala sal de studiu era exact a a cum oă ă ş descrisese Teabing – o uria înc pere octogonal dominat de o mas rotund enorm , în jurul c reia regele Arthur işă ă ă ă ă ă ă ă ş cavalerii s i s-ar fi putut l f i – dac ar fi tiut s utilizeze cele dou sprezece sta ii de lucru computeă ă ă ă ş ă ă ţ rizate. La unul dintre capetele s lii, o bibliotecar î i turna o cea c de ceai, preg tindu-se s - i înceap ziua de munc .ă ă ş ş ă ă ă ş ă ă

– Minunat diminea , spuse ea cu accentul britanic caracterisă ţă tic, l sându- i ceaiul i apropiindu-se de ei. V pot ajutaă ş ş ă cu ceva?

– Da, v mul umim. Numele meu este...ă ţ– Robert Langdon, surâse femeia. tiu cine sunte i.Ş ţPentru o clip , profesorul se temu c Fache îi difuzase portretul i la televiziunea britanic , dar zâmbetul bibliotecareiă ă ş ă

suger altceă va. Langdon înc nu se obi nuise cu aceste momente de nea teptat celebritate. i totu i, nimeni n-ar fi fost maiă ş ş ă Ş ş în m sur s -l recunoasc decât o bibliotecar de la un centru de studii religioase.ă ă ă ă ă

– Pamela Gettum, se prezent ea, întinzându-i mâna.ăAvea o figur jovial , inteligent , i o voce pl cut . La gât îi atârna o pereche de ochelari cu ram de baga i lentileă ă ă ş ă ă ă ş

groase.– Îmi pare bine. Dumneaei este prietena mea, Sophie Neveu.Cele dou femei se salutar i Gettă ăş um se întoarse imediat spre Langdon:– Nu tiam c ne ve i vizita.ş ă ţ– Nici noi. Dac deranjul nu este prea mare, v-am solicita ajuă torul pentru a afla unele informa ii.ţFemeia începu s - i mute greutatea de pe un picior pe altul, cu o expresie stânjenit :ă ş ă– În mod normal, serviciile noastre sunt disponibile numai la cerere i cu programare – cu excep ia cazului în care a iş ţ ţ

fost invitat de cineva de la Colegiu.Langdon cl tin din cap:ă ă– M tem ă c ă am venit neanun a i. Un prieten mi-a vorbit despre dumneavoastr în termeni deosebit de apreciativi. ţ ţ ă Sir

Leigh Teabing. Istoric al Royal Academy.Gettum se lumin deodat la fa i începu s râd :ă ă ţăş ă ă– Oh, Doamne, da! Ce personaj! Fanatic! Ori de câte ori vine, caut acela i lucru. Graalul i numai Graalul. Sunt sigură ş ş ă

c nu- i va abandona c ut rile decât mort. Timpul i banii permit o pasiune atât de pl cut , nu crede i? Un adev rat Donă ş ă ă ş ă ă ţ ă Quijote, omul acesta!

– i crede i Ş ţ c ne ă pute i ajuta? întreb ţ ăSophie. Este foarte important pentru noi.Femeia privi în jur, în sala pustie i apoi le f cu un semn amical cu ochiul:ş ă– P i, nu prea pot sus ine c sunt ocupat , nu-i a a? Atâta vreme cât v trece i numele în registru, nu v d cine ar aveaă ţ ă ă ş ă ţ ă

ceva împotriv . Ce anume dori i?ă ţ– Încerc m s g sim un mormânt în Londra.ă ă ă– Avem cam dou zeci de mii de morminte în ora . Îmi pute i da mai multe am nunte?ă ş ţ ă– Este vorba despre mormântul unui cavaler. Nu îi cunoa tem numele.ş– Un cavaler! Asta reduce raza de ac iune considerabil. E mult mai pu in obi nuit.ţ ţ ş– Nu tim prea multe despre acest cavaler, îi explic ş ăSophie. Iat ce avem despre el.ă

i scoase din buzunar o buc ic de hârtie pe care scrisese priŞ ăţ ă mele dou versuri din poem.ăNedorind s arate întregul poem unui necunoscut, Langdon i ă ş Sophie hot râser s arate numai primele dou versuri,ă ă ă ă

cele care se refereau la cavaler. "Criptografie compartimentat ." Când o agen ie de spionaj intercepta un cod ce con inea dateă ţ ţ delicate, fiecare criptograf lucra la o anumit secven a codului. În acest fel, când textul era decriptat, nu exista nici ună ţă lucr tor care s cunoasc întregul mesaj.ă ă ă

În cazul lor, precau iile erau, probabil, exagerate; chiar dac biţ ă bliotecara ar fi v zut întregul poem, ar fi identificată mormântul cavalerului i ar fi tiut ce glob lipsea, informa iile i-ar fi fost inutile în absen a criptex-ului.ş ş ţ ţ

Gettum sesiz o intensitate aparte în ochii renumitului profesor american, de parc g sirea urgent a acelui mormânt ară ă ă ă fi fost o problem de o importan capital . Femeia cu ochi verzi care-l înso ea p rea la fel de nelini tit .ă ţă ă ţ ă ş ă

Nedumerit , bibliotecara î i puse ochelarii i citi cele câteva cuă ş ş vinte de pe hârtiu a ce-i fusese înmânat :ţ ă

138

In London lies a knight a Pope interred.His labor's fruit a Holy wrath incurred.

"În Londra zace un cavaler de pap îngropat.ăA lui str danie o sfânt urgie î i atrase."ă ă ş

– Ce-i asta? Un joc de-a "c uta i indiciile" în stil Harvard?ă ţRâsul lui Langdon sun oarecum for at:ă ţ– Mda, ceva de genul acesta!Gettum r mase t cut o clip , b nuind c nu i se spusese întreaă ă ă ă ă ă ga poveste. Totu i, era intrigat i citi cu aten ieş ă ş ţ

versurile:– Se pare c un cavaler a comis o fapt care n-a fost pe placul lui Dumnezeu, i cu toate acestea un pap a fost suficientă ă ş ă

de milos pentru a-l înmormânta în Londra.Langdon încuviin :ţă– V sugereaz ceva?ă ăFemeia se apropie de una dintre sta iile de lucru.ţ– Acum nu, dar s vedem ce avem în baza de date.ăÎn ultimele dou decenii, Institutul de Cercetare în Teologie Sisteă matic de la King'ă s College utilizase programe de

recunoa tere optic a caracterelor, împreun cu dispozitive de transpunere lingvistic penş ă ă ă tru a sistematiza i cataloga o gamş ă uria de texte – enciclopedii de religie, biografii, scripturi în zeci de limbi, culegeri istorice, coresponşă den a Vaticanului,ţă jurnale ale clericilor – tot ce putea fi considerat ca apar inând spiritualit ii umane. Dat fiind c aceast uria culegere deţ ăţ ă ă şă informa ii se prezenta în form computerizat , datele erau mult mai accesibile decât cele dintr-o bibliotec obi nuit , cu c r iţ ă ă ă ş ă ă ţ obi nuite.ş

A ezându-se în fa a unui computer, Gettum reciti versurile i începu s tasteze:ş ţ ş ă– Pentru început, vom încerca o c utare direct , cu câteva cuvinte-cheie evidente, i vom vedea ce ob inem.ă ă ş ţ– Mul umim.ţBibliotecara tast câteva cuvinte:ă

"LONDON, KNIGHT, POPE – «LONDRA, CAVALER, PAPA»"

D du comanda de c utare i masiva unitate central aflat la subsol începu s scaneze datele cu viteza de 500ă ă ş ă ă ă MB/secund .ă

– Am cerut sistemului s ne arate toate documentele al c ror text complet cuprinde toate aceste trei cuvinte. Vomă ă ob ine foarte multe trimiteriţ , dar mi se pare un bun punct de plecare.

Pe ecran ap ruser deja primele trimiteri:ă ă"Picturi ale papei. Portretele lui sir Joshua Reynolds, London University Press."Gettum cl tin din cap:ă ă– Asta nu seam n cu ceea ce c utam noi.ă ă ă

i trecu la urm toarea tŞ ă rimitere:"Scrierile londoneze ale lui Alexander Pope, de G. Wilson Knight."Tot nimic!Lista de pe ecran se lungea mai repede decât în mod obi nuit. Zeci de texte ap rur , multe dintre ele referindu-se laş ă ă

scriitorul britanic din secolul al XVIII-lea Alexander Pope, a c rui oper antireligioas p rea a con ine o sumedenie deă ă ă ă ţ referiri la Londra i la cavaleri.ş

Gettum arunc o privire rapid c tre câmpul numeric aflat la baza ecranului. Calculând num rul curent de trimiteri iă ă ă ă ş înmul indu-l cu proţ centul care mai trebuie analizat din întreaga baz de date, computerul afi a o estimare a num rului total deă ş ă trimiteri poten iale. De data aceasţ ta, cifra era incredibil de mare!

Num rul estimat al trimiterilor totale: 2 692.ă– Trebuie s mai rafin m parametrii de c utare, spuse ea, oprind computerul. Acestea sunt unicele informa ii pe care leă ă ă ţ

ave i despre acel mormânt? Nu mai ti i nimic altceva?ţ ş ţLangdon îi arunc lui Sophie ă o privire nesigur .ă" sta nu-i un joc", î i spuse femeia. Auzise ea ceva despre aventurile lui Robert Langdon în Roma, anul trecut.Ă ş

Americanului îi fusese oferit acces liber la cea mai strict bibliotec din lume – Arhivele Secrete ale Vaticanului. Acum seă ă întreba ce lucruri ascunse aflase el acolo i dac nu cumva aceast c utare avea vreo leg tur cu unele informa ii descoperiteş ă ă ă ă ă ţ la Vatican. Iar experien a ei profesional era suficient de bogat pentru a ti c majoritatea celor ce c utau cavaleri în Londraţ ă ă ş ă ă aveau un unic scop: Graalul.

Gettum surâse i- i potrivi ochelarii:ş ş– Sunte i prieten cu ţ sir Leigh Teabing, v afla i în Londra i c uta i un cavaler. Nu pot decât s presupun c intaă ţ ş ă ţ ă ă ţ

dumneavoastr este Graalul.ăLangdon i ş Sophie schimbar o privire îngrijorat .ă ă– Prieteni, aceast bibliotec este, dac vre i, tab ra de baz a ceă ă ă ţ ă ă lor care caut Graalul. i Leigh Teabing se num ră Ş ă ă

printre ei. A vrea s am eu câte un iling pentru fiecare ocazie în care am tastat nume ca Rose, Maria Magdalena, Sangreal,ş ă ş Merovingian, Le Prieuré din Sion etc. etc. Tuturor le plac conspira iile.ţ

Apoi, sco ându- i ochelarii, îi privi în fa :ţ ş ţă– Am nevoie de mai multe informa ii.ţÎn t cerea care urm , î i d du seama c dorin a de discre ie a oaspe ilor s i începea s fie dep it de ner bdarea de aă ă ş ă ă ţ ţ ţ ă ă ăş ă ă

139

ob ine repede un rezultat.ţ– Iat , izbucni ă Sophie Neveu. Asta e tot ce tim.şÎmprumutând un pix de la Langdon, scrise înc dou versuri pe bucata de hârtie ini ial :ă ă ţ ă

You seek the orb tfiat ought be on his tomb.It speaks of Rosy flesh and seeded womb.

"S cau i globul ce pe al lui mormânt se afla odat'.ă ţVorbind de carne Roz i pântece îns mân at."ăş ă ţ

Gettum surâse în sinea ei. "Într-adev r, Graalul", î i spuse, remarcând aluzia la roz i la pântecele ei îns mân at.ă ş ăş ă ţ– Am s v ajut, spuse ridicându- i privirea spre ei. Pot întreba de unde provin aceste versuri? i de ce c utaă ă ş Ş ă ţi un glob?– Pute i întreba, replic Langdon cu un zâmbet cald, îns e o poveste lung i noi avem foarte pu in timp la dispozi ie.ţ ă ă ăş ţ ţ– Îmi pare un fel politicos de a-mi spune s -mi v d de treaba mea.ă ă– i-am r mâne profund recunosc tori, Pamela, insist profeŢ ă ă ă sorul, dac ai putea afla cine este acest cavaler i unde aă ş

fost îngropat.– Foarte bine, r spunse ea i începu s tasteze din nou. Dac aceast c utare are leg tur cu Graalul, ar trebui să ş ă ă ă ă ă ă ă

folosim i cuvinte-cheie referitoare la el. Voi ad uga un parametru de proximitate i voi elimina obligativitatea titlului. Astfelş ă ş vom limita trimiterile la acele cuvinte-cheie ce apar în apropierea unui termen referitor la Graal.

"Caut : LONDON, KNIGHT, POPE, TOMBăCaut rezultate i cu oricare dintre cuvintele:ă şGRAAL, ROSE, SANGREAL, CHALICE."

– Cât timp va dura? o întreba Sophie."Câteva sute de terabi i cu câmpuri multiple de referin e încruţ ţ ci ate?" Ochii bibliotecarei lucir când d du comanda deş ă ă

c utare:ă– Doar vreo cincisprezece minute!Oaspe ii ei r maser amândoi t cu i, dar Gettum era sigur c sfertul de or era pentru ei o ve nicie.ţ ă ă ă ţ ă ă ă ş– Pu in ceai? întreb ea, ridicându-se de la masa rotund . Leigh întotdeauna gust ceaiul meu.ţ ă ă ă

93

Centrul Opus Dei din Londra este o cl dire modest din că ă ăr mid la num ruă ă ă l 5 pe Orme Court, cu vedere spre Kensington Gardens. Silas nu mai fusese niciodat aici, dar, în vreme ce se apropia de cl dire, îl cuprinse o lini titoareă ă ş senza ie de ad post i de ocrotire. În ciuda ploii, ţ ă ş Rémy îl l sase pu in mai departe, pentru a nu intra cu limuzina pe str zileă ţ ă principale. Lui îns nu-i displ cea s mearg pe jos, iar ploaia sim ea c îl purific .ă ă ă ă ţ ă ă

La sugestia lui Rémy, î i tersese revolverul i îl aruncase într-o gur de canal. Era bucuros s scape de el. Se sim eaş ş ş ă ă ţ mai u or acum. Picioarele înc îl dureau de la atâtea ore de imobilizare, dar îndurase el suferin e i mai cumplite. Î i aminti deş ă ţ ş ş Teabing, pe care majordomul îl l sase legat în spatele limuzinei; f r îndoial c i el sim ea deja durerea.ă ă ă ă ăş ţ

– Ce vei face cu b trânul? îl înă trebase pe Rémy în ma in .ş ă– Decizia asta îi apar ine Înv torului, îi spuse servitorul, cu o hot râre stranie în voce.ţ ăţă ăAcum, în timp ce se apropia de sediul Opus Dei, ploaia se înte i, îmbibându-i roba i r scolindu-i r nile de ieri. Era gataţ ş ă ă

s lase în urm p catele ultimelor dou zeci i patru de ore i s - i cure e sufleă ă ă ă ş ş ă ş ţ tul, î i îndeplinise misiunea.şTraversând curticica spre intrarea principal , g si u a descuiat . O împinse i p i în holul modest. Un semnală ă ş ă ş ăş

electronic se activ sus, în clipa în care el p i pe covor. Soneria era ceva obi nuit în aceste centre în care locatarii î iă ăş ş ş petreceau cea mai mare parte a timpului în camerele lor, rugându-se. La etaj, podeaua de lemn scâr âi sub pa ii cuiva.ţ ş

Un b rbat cu o manta în spate coborî sc rile:ă ă– V pă ot ajuta cu ceva?Avea o privire blând , care p rea s nu observe aspectul neobi nuit al vizitatorului.ă ă ă ş– V mul umesc. Numele meu este Silas. Sunt membru Opus Dei.ă ţ– American?El încuviin .ţă– M aflu în ora doar pentru o zi. Pot r mâne aici?ă ş ă– Nici nu trebuie s întreba i. Sunt dou camere libere la etajul al treilea. S v aduc pu in ceai i pâine?ă ţ ă ă ă ţ ş– Mul umesc.ţEra fl mând.ăSilas urc în modesta c m ru cu fereastr , în care î i scoase sutana i, r mânând în lenjeria de corp, îngenunche ca să ă ă ţă ă ş ş ă ă

se roage. Îl auzi pe c lug rul de adineauri cum urc scara i îi las o tav în fa a u ii. Î i încheie rug ciunea, mânc i seă ă ă ş ă ă ţ ş ş ă ă ş întinse în pat.

Trei etaje mai jos, un telefon începu s sune. C lug rul Opus Dei care îl întâmpinase pe Silas r spunse:ă ă ă ă– Poli ia londonez , spuse vocea de la cel lalt cap t al firului. Încerc m s d m de urma unui c lug r albinos. Am fostţ ă ă ă ă ă ă ă ă

informa i c ar putea fi la dumneavoastr . L-a i v zut cumva?ţ ă ă ţ ă– Da, replica omul surprins, e aici. S-a întâmplat ceva?– Este la dumneavoastr acum?ă

140

– Da, sus în camer i se roag . Ce se întâmpl ?ăş ă ă– L sa i-l acolo unde e, îi ceru ofi erul. Nu spune i nim nui nici un cuvânt. Îmi trimit oamenii imediat.ă ţ ţ ţ ă

94

St. James's Park este o insul de verdea în mijlocul Londrei, o gr din public între palatele ă ţă ă ă ă Westminster, Buckingham i St. James's. Odinioar închis de regele Henric al VIII-lea i populat cu vânat, parş ă ş cul este azi deschis publicului. În zilele însorite, londonezii ies la picnic la umbra s lciilor i hr nesc pelicanii de pe lac, ai c ror str mo i i-auă ş ă ă ă ş fost d rui i regelui Carol al II-lea de ambasadorul Rusiei.ă ţ

Acum nu se z rea îns nici un pelican. Vremea ploioas atr sese, în schimb, pesc ru ii de pe malul oceanului. Spa iileă ă ă ă ă ş ţ verzi erau pline – sute de trupuri aerodinamice, argintii care se îndreptau toate în aceea i direc ie. În ciuda ce ii de diminea ,ş ţ ţ ţă parcul oferea o priveli te splenş did spre Parlament i Big Ben. R t cind cu privirea peste peluze, dincolo de lac i de silueteleă ş ăă ş elegante ale s lciilor, Înv torul z ri cl direa în care se afla mormântul cavalerului – adev ratul motiv pentru care îi ceruseă ăţă ă ă ă lui Rémy s vin aici.ă ă

În momentul în care îl v zu c se apropie de limuzin , majordoă ă ă mul se întinse i îi deschise portiera. Înv torul se opriş ăţă o clip i lu o înghi itur din sticla cu coniac pe care o avea în buzunar. Apoi, tergându- i gura, urc în ma in i închiseă ş ă ţ ă ş ş ă ş ăş portiera.

Rémy ridic în mân cheia de bolt , ca pe un trofeu:ă ă ă– Aproape c o pierdusem.ă– Te-ai descurcat foarte bine.– Ne-am descurcat foarte bine, îl corect ăRémy, înmânându-i criptex-ul.Înv torul îl admir pe îndelete, surâzând:ăţă ă– Dar pistolul? L-ai ters?ş– Da, i l-am pus în torpedo, acolo unde l-am g sit.ş ă– Excelent!Apoi, mai luând o gur de coniac, îi întinse sticla:ă– S toastam pentru succesul nostru. Cap tul ă ă drumului e aproape.

Rémy accept sticla cu pl cere. Coniacul avea un gust cam s rat, dar nu-i p sa. El i Înv torul erau parteneri cuă ă ă ă ş ăţă adev rat acum. Se i vedea ajuns pe o alt treapt în via . "Nu voi mai fi niciodat servitor." Privind lacul cu ra e, ă ş ă ă ţă ă ţ Château Villette îi p rea undeva, la sute de kilometri dep rtare.ă ă

Lu o alt înghi itur i sim i cum alcoolul îi pune sângele în mi care. C ldura pl cut din gât se transform îns foarteă ă ţ ăş ţ ş ă ă ă ă ă repede într-o fierbin eal inconfortabil . Î i l rgi pu in papionţ ă ă ş ă ţ ul, în încercarea de a respira mai bine. Îi înapoie sticla cu un gest încet:

– Probabil c am b ut destul.ă ă– Rémy, dup cum bine tii, tu e ti singurul care-mi cunoa te identitatea. i-am acordat o încredere uria .ă ş ş ş Ţ şă– Da, replica el l rgindu- i i mai mult papionul. i identitatea ta va merge cu mine în mormânt.ă ş ş ŞÎnv torul r mase t cut câteva clipe lungi:ăţă ă ă– Te cred.Dup ce puse în buzunar sticlu a de coniac i cheia de bolt , se întinse spre torpedo i scoase din untru micul revolveră ţ ş ă ş ă

Medusa. Pentru un moment, Rémy sim i un val de spaim , dar Înv torul se mul umi s ascund arma în buzunarulţ ă ăţă ţ ă ă pantalonului.

"Ce naiba face?" se întreb servitorul, cuprins de transpira ie rece.ă ţ– tiu c i-am promis libertatea, relu Înv torul pe un ton plin de regret. Dar inând seama de circumstan e, asta e totŞ ăţ ă ăţă ţ ţ

ce pot face.Brusc, gâtul i se umfl t indu-i r suflarea i ă ă ă ş Rémy se pr bu i peste volan, sim ind un val de vom care-i urca în traheeaă ş ţ ă

din ce în ce mai pu in înc p toare. Încerc s strige, dar nu scoase decât un scâncet. Acum în elese de ce era coniacul s rat.ţ ă ă ă ă ţ ă"Am fost otr vit!"ăNevenindu-i s cread , se întoarse i-l v zu pe Înv tor care st tea calm lâng el i privea drept înainte, prin parbriz.ă ă ş ă ăţă ă ă ş

Ochii i se înce o ar i se chinui s trag aer în piept. "Am f cut tot ce mi-a cerut! Cum îmi poate face una ca asta?!" Dacţ ş ăş ă ă ă ă avusese de gând de la bun început s -l omoare sau dac luase hot rârea asta dup eveniă ă ă ă mentele din Temple Church – Rémy n-avea s-o mai afle niciodat . Mânat de furie i de teroare, încerc s se repead la Înv tor, dar trupul s u aproape eap nă ş ă ă ă ăţă ă ţ ă abia reu i s se clinteasc . "Am avut încredere în tine!"ş ă ă

Se chinui s î i ridice pumnii încle ta i pentru a ap sa pe claxon, dar alunec într-o parte i c zu pe banchet , cu capulă ş ş ţ ă ă ş ă ă aproape de coapsele Înv torului, strângându- i spasmodic gâtlejul. Ploaia c dea ca o perdea. Nu mai vedea deja nimic, darăţă ş ă creierul lui lipsit de oxigen se chinuia s mai p streze o urm de luciditate. Lumea se întunec din ce în ce mai mult în jurulă ă ă ă lui i ş Rémy Legaludec ar fi putut s jure c în apropiere aude fo netul valurilor de pe Riviera francez .ă ă ş ă

Înv torul coborî din limuzin , mul umit s vad c nimeni nu se uita spre el. "N-am avut de ales", î i spuse,ăţă ă ţ ă ă ă ş observând cu surprindere c nu sim ea nici o remu care. ă ţ ş "Rémy i-a hot rât singur soarta!" Se temuse de la bun început cş ă ă majordomul va trebui eliminat la încheierea misiunii, dar prin faptul c - i ar tase fa a în biă ş ă ţ seric , ă Rémy î i gr bise sfâr itul.ş ă ş Vizita nea teptat a lui Robert Langdon ş ă la Château Villette fusese un noroc la care n-ar fi îndr znit s spere, dar ridicase i oă ă ş dilem complex . Langdon adusese cheia de bolt chiar în "inima" opera iunilor – lucru care constituise o sură ă ă ţ priz pl cut –,ă ă ă

141

dar atr sese i poli ia pe urmele lui. Amprentele lui ă ş ţ Rémy se aflau în toat re edin a, ca i la postul de ascultare din hamă ş ţ ş bar. Acum era încântat de faptul c avusese atâta grij s elimine orice poten ial leg tur între propriile activit i i cele ale ă ă ă ţ ă ă ă ăţ ş lui Rémy. Nimeni nu avea cum s -l b nuiasc de implicare dac majordomul nu vorbea, iar acum acest risc fusese eliminat.ă ă ă ă

"Înc un am nunt de rezolvat", î i spuse, apropiindu-se de portiera din spate. "Poli ia nu va avea idee ce s-a întâmplat...ă ă ş ţ i nu va mai exista nici un martor viu care s le povesteasc ." Privind cu aten ie în jur pentru a se asigura c nu-l vede nimeni,ş ă ă ţ ă

deschise portiera i urc în limuzin .ş ă ă

Câteva minute mai târziu, Înv torul traversa St. James Park. Doar dou persoane mai r m seser . Langdon i ăţă ă ă ă ă ş Neveu. Cu ele situa ia era pu in mai complicat . Deocamdat îns trebuia s se ocupe de criptex.ţ ţ ă ă ă ă

Privind triumf tor peste aleile parcului, î i z ri destina ia. "În Londra zace un cavaler de pap îngropat." Imediat ceă ş ă ţ ă auzise poemul, tiuse r spunsul. Faptul c to i ceilal i nu- i d duser seama nu era îns surprinz tor. "Eu am un avantaj delocş ă ă ţ ţ ş ă ă ă ă cinstit!" Ascultând timp de luni de zile conversa iile ţ lui Saunière, îl auzise pe Marele Maestru men ionând adesea numeleţ acestui cavaler, pentru care nutrea o apreciere aproape egal cu aceea pe care o resim ea fa de Leonardo da Vinci. Aluziaă ţ ţă din primele dou versuri ale poemului era uimitor de simpl , o dat ce- i d deai seama de ea – un punct în plus pentruă ă ă ţ ă ingeniozitatea lui Saunière! – dar înc nu- i imagina cum anume avea s -i dezv luie acel mormânt parola pentru criptex.ă ş ă ă

"S cau i globul ce pe al lui mormânt se afla odat'."ă ţÎ i amintea vag c v zuse fotografii ale mormântului, cu evidenş ă ă ta sa particularitate: un glob magnific. Sfera uriaşă

plasat deasupra sarcofagului era aproape la fel de mare ca i mormântul în sine. Dar prezen a globului era deopotrivă ş ţ ă încurajatoare i tulbur toare. Pe de o parte, p rea un fel de semn de avertizare; i totu i, poemul pomeş ă ă ş ş nea despre un glob ce se afla odinioar ă pe acel mormânt... nu unul care exista i azi. Dar probabil c , la o examinare mai atent , sarş ă ă cofagul î i vaş dezv lui misterul.ă

Ploaia era mai deas acum i Înv torul ă ş ăţă afund ă bine criptex-ul în buzunarul drept, pentru a-l feri de umezeal . Miculă revolver Medusa era ascuns bine în cel din stânga. Dup câteva minute, p ea deja în t cutul sanctuar al cl dirii vechi deă ăş ă ă nou sute de ani.ă

Exact în clipa în care Înv torul intra la ad post de ploaie, episăţă ă copul Aringarosa p ea pe pista ud a Aeroportuluiăş ă Biggin Hill, strângându- i sutana în jurul corpului. Sperase s fie întâmpinat de c pitanul Fache, dar în locul lui v zu un tân rş ă ă ă ă poli ist britanic care se apropiase cu o umbrel .ţ ă

– Episcopul Aringarosa? C pitanul Fache a fost nevoit s plece i m-a rugat pe mine s m ocup de dumneavoastr . Mi-ă ă ş ă ă ăa sugerat s v conduc la Scotland Yard, fiind de p rere c a a este cel mai sigur.ă ă ă ă ş

"Mai sigur?" Aringarosa privi spre servieta cu obliga iuni pe care o strângea în mân . Aproape c uitase de ea.ţ ă ă– Da, v mul umesc.ă ţUrc în ma ina poli iei, întrebându-se pe unde o fi Silas. Dup câteva minute, sta ia radio de la bord îi oferi r spunsul:ă ş ţ ă ţ ă"Orme Court, num rul 5."ăEpiscopul recunoscu imediat adresa."Centrul Opus Dei din Londra!"Se întoarse brusc spre ofer:ş– Du-m imediat acolo!ă

95

Langdon nu- i luase privirea de la monitor de când începuse c utarea.ş ă"Cinci minute i doar dou trimiteri! Ambele irelevante."ş ăÎncepea s se îngrijoreze.ăPamela Gettum se afla într-o înc pere al turat , preg tindu-le ceva de b ut. Neinspira i, el i ă ă ă ă ă ţ ş Sophie întrebaser dac n-ă ă

ar putea avea i pu in cafea lâng ceaiul pe care îl oferise bibliotecara i, dup piuitul cuptorului cu microunde ce r zb teaş ţ ă ă ş ă ă ă de dincolo, profesorul b nui c vor fi trata i cu cafea ă ă ţ instant.

În cele din urm , computerul d du un nou semn de via :ă ă ţă– Se pare c a mai g sit o trimitere, strig Gettum din cealalt camer . Care-i titlul?ă ă ă ă ăLangdon privi monitorul:

Alegoria Graalului în literatura medieval :ăun tratat despre sir Gawain i Cavalerul Verde.ş

– Alegoria Cavalerului Verde, r spunse el.ă– Inutil . N-avem prea mul i uria i verzi îngropa i în Londra!ă ţ ş ţR bd tori, Langdon i ă ă ş Sophie r maser neclinti i lâng monitor, a teptând înc dou trimiteri. Când îns computerulă ă ţ ă ş ă ă ă

emise un nou "bing" informativ, titlul ap rut pe ecran îi lu complet pe nepreg tite:ă ă ă

Die Opern von Richard Wagner

– Opera lui Wagner? se mir ăSophie.Gettum ap ru în cadrul u ii, cu un plicule de cafea ă ş ţ instant în mân .ă

142

– Mi se pare o trimitere ciudat . ă Wagner a fost cavaler?– Nu, r spunse Langdon intrigat. Dar a fost un bine cunoscut francmason.ă"La fel ca Mozart, Beethoven, Shakespeare, Gerswin, Houdini i Disney." Nenum rate c r i fuseser scrise pe temaş ă ă ţ ă

leg turilor dintre masoni, cavalerii templieri, ă Le Prieuré din Sion i Sfântul Graal.ş– Vreau s v d asta, ad ug profesorul. Cum fac s citesc întregul text?ă ă ă ă ă– Nu ave i nevoie de tot textul. Da i un clic pe titlul hypertext. Computerul va afi a cuvintele-cheie împreuna cu ţ ţ ş mono

prelog-uri i ş triple postlog-uri ale contextului.Langdon nu în elesese nimic din ce-i spusese femeia, dar acces titlul respectiv.ţ ăO nou fereastr ap ru pe ecran:ă ă ă

"... cavaler mitologic pe nume Parsifal care...... c utare metaforic a ă ă Graalului despre care...... Filarmonica din Londra în 1855...... antologia Diva a Rebecc i ă Pope în care...... la mormântul lui Wagner din Bayreuth, Germania..."

– Aici apare cuvântul "Pope" aici, dar nu cel pe care îl c ut m, observ Langdon, dezam git.ă ă ă ăTotu i, eficacitatea i u urin a de utilizare a sistemului computeş ş ş ţ rizat i se p reau extraordinare. Cuvintele-cheie cuă

contextul lor erau suficiente pentru a-i aminti c opera ă Parsifal a lui Wagner constituia un tribut adus Mariei Magdalena iş urma ilor lui Iisus Hristos, redat în povestea unui tân r cavaler pornit în c utarea adev rului.ş ă ă ă

– Ave i r bdare, insist Gettum. L sa i computerul s - i fac treaţ ă ă ă ţ ă ş ă ba!În urm toarele minute pe ecran ap rur alte câteva referiri la Graal, inclusiv un text despre trubaduri – celebriiă ă ă

menestreli ai Fran ei medievale. Langdon tia c nu e doar o simpl coinciden faptul c termenii "menestrel" i "minister"ţ ş ă ă ţă ă ş din limba englez , cu în elesul de pastor, au aceea i r d cina etimologic . Trubadurii erau slujitori sau "pastori" itineran i aiă ţ ş ă ă ă ţ Bisericii Mariei Magdalena, folosind muzica pentru a r spândi în rândul popula iei povestea sacrului femiă ţ nin. i ast zi, eiŞ ă pream reau în cântec virtu ile "Doamnei noastre" – o splendid femeie misterioas , c reia îi jurau credin ve nic .ă ţ ă ă ă ţă ş ă

Ner bd tor, d du un clic pe hypertext, dar nu g si nimic.ă ă ă ăComputerul piui din nou:

Cavaleri, vale i, popi i pentagrame: Istoria sfântului Graal în tarţ ş ot

– Nu m surprinde deloc, îi spuse profesorul ă lui Sophie. Unele dintre cuvintele noastre cheie sunt identice cu cele ale c r ilor de Tarot. Nu tiu dac bunicul t u i-a spus vreodat , dar jocul acesta e un fel de "catehism prescurtat" pentruă ţ ş ă ă ţ ă povestea Miresei Pierdute i a subjug rii ei de c tre Biseric .ş ă ă ă

Sophie îl privi neîncrez toare:ă– Habar nu aveam.– Tocmai asta e. Folosind un joc metaforic, c ut torii Graalului î i disimulau mesajul, ferindu-l de ochii scrut tori aiă ă ş ă

Bisericii.Langdon se întreba adesea câ i dintre cei ce se distrau ast zi cu jocurile de c r i tiau c obi nuitele patru culori – pic ,ţ ă ă ţ ş ă ş ă

trefl , cup i caro – erau simboluri ce aminteau de Graal i proveneau din cele patru culori ale c r ilor de Tarot: spad , cup ,ă ăş ş ă ţ ă ă sceptru i pentagram .ş ă

Pica era spada – Palo ul. Simbol masculin.şCupa era, fire te, tot cupa – Potirul. Simbol feminin.şTrefla era sceptrul – Mo tenirea regal . Urma ii.ş ă şCaroul era Pentagrama – Zei a. Sacrul feminin.ţ

Patru minute mai târziu, când Langdon începuse deja s se team c nu vor g si ceea ce c utau, computerul le oferi oă ă ă ă ă nou trimitere:ă

Gravita ia geniului: biografia unui cavaler modern.ţ

– Gravita ia geniului! ţ striga Langdon c tre Gettum. Biografia unui cavaler modern!ă– Cât de modern? replic bibliotecara. Te rog s nu-mi spui c este vorba despre ă ă ă sir Rudy Giuliani al vostru! Mie,

personal, mi se pare pu in cam prea tras de p r.ţ ă ăLangdon avea propriile lui dubii cu privire la proasp t înnobilatul ă sir Mick Jagger, dar nu era acum momentul să

dezbat politica în domeniu a Cur ii Britanice.ă ţ– S ne uit m, suger el i acces titlul hypertext:ă ă ă ş ă

"... Onorabilul cavaler, sir Isaac Newton...... În Londra în 1727 i...ş... Mormântul s u de la Westminster ă Abbey...... Alexander Pope, prieten i coleg..."ş

– Cred c "modern" este, totu i, un termen destul de relativ, strig ă ş ă Sophie c tre Gettum. E o carte veche. Despre ă sir Isaac Newton.

Bibliotecara cl tin din cap:ă ă

143

– Inutil! Newton a fost îngropat la Westminster Abbey – inima protestantismului englez i în nici un caz nu a participatş vreun pap ! Fri c i zah r? întreb ea ar tând spre ce tile de cafea solubil .ă ş ăş ă ă ă ş ă

Sophie încuviin .ţă– Robert! îl strig Gettum, v zând c Langdon nu are de gând s îi r spund .ă ă ă ă ă ăProfesorul î i ridic ochii de pe ecran, sim ind cum inima începe s -i bat mai tare:ş ă ţ ă ă– Sir Isaac Newton e cavalerul pe care-l c ut m, declar el. Cerceă ă ă t rile sale au dus la descoperiri tiin ifice care au atrasă ş ţ

mânia Bisericii. i a fost Mare Maestru al Ş Le Prieuré din Sion. Nu e suficient?– Suficient? îi r spunse ă Sophie ar tând spre poem. Cum r mâne cu cavalerul îngropat de pap ? Ai auzit-o pe doamnaă ă ă

Gettum: la înmormântarea lui Newton nu a luat parte nici un pap , nici un catolic.ăLangdon întinse mâna spre mouse:– Cine a zis ceva despre un pap – ă catolic?D du un clic pe "Pope" i pe ecran ap ru întreaga fraz :ă ş ă ă

"Înmormântarea lui sir Isaac Newton, la care au asistat regi i membri ai nobilimii, a fostşprezidat de Alexander Pope, prieten i coleg, care i-a adus decedatului un emo ionantă ş ţelogiu înainte de a-i arunca primul pumn de rân peste sicriu."ţă ă

Profesorul î i ridic ochii spre ş ă Sophie:– De data asta l-am nimerit pe cel care trebuie. Alexander Pope. A. Pope.

In London lies a knight a Pope interred!

Sophie se ridic , înm rmurit .ă ă ăJacques Saunière, maestrul dublelor în elesuri, î i demonstrase înc o dat , dac mai era nevoie, uimitoarea-iţ ş ă ă ă

ingeniozitate.

96

Silas se trezi, tres rind brusc.ăNu tia ce-l de teptase i nici cât timp dormise. "Oare visam?" Ridicându-se în capul oaselor pe salteaua de paie,ş ş ş

ascult r suflarea t cut a cl dirii, lini tea deplin fiind întrerupt doar de murmurul slab al rug ciunii cuiva de la etajul deă ă ă ă ă ş ă ă ă dedesubt. Erau sunete familiare, care ar fi trebuit s -l mai lini teasc .ă ş ă

i totu i, sim ea o brusc i ciudat îngrijorare.Ş ş ţ ăş ăDoar în lenjerie de corp, se apropie de fereastr . "Am fost, oare, urm rit?" Curtea era pustie, exact a a cum fusese iă ă ş ş

atunci când venise el. Ascult din nou. Lini te! " i atunci, de ce simt c undeă ş Ş ă va, ceva nu e în ordine?" Silas înv ase, cu multăţ timp în urm , s aib încredere în propria intui ie; ea îl inuse în via pe când era copil, pe str zile Marsiliei, cu mult înainteă ă ă ţ ţ ţă ă de a ajunge la închisoare... cu mult înainte de a se na te din nou, gra ie episcopuş ţ lui Aringarosa. Deodat , prin gardul viu de laă marginea cur ii z ri silueta unei ma ini care se apropia. Pe capot , z ri sirena de poli ie. Jos, la recep ie, du umeaua scâr âi. Oţ ă ş ă ă ţ ţ ş ţ u se deschise.şă

Instinctiv, Silas se repezi la u i încremeni în spatele ei, exact în clipa în care clan a coborî i u a se deschise u or.şăş ţ ş ş ş Primul poli ist n v li în untru, leg nându- i arma la stânga i la dreapta în mâna întins . Camera p rea goal . Înainte de a fiţ ă ă ă ă ş ş ă ă ă z rit, Silas î i bu i um rul în t blia u ii, izbind un al doilea poli ist. Primul se r suci, gata s trag , dar Albinosul i se repezi laă ş ş ă ă ş ţ ă ă ă picioare. Glon ul zbur peste capul s u, iar poli istul î i pierdu echilibrul i se pr bu i, lovindu-se puternic la cap. Al doileaţ ă ă ţ ş ş ă ş izbuti s se ridice de jos, în pragul u ii, dar Silas îi expedie un picior în burt i, s rind peste trupul lui încovrigat de durere,ă ş ă ş ă ie i pe culoar.ş

Aproape gol, coborî în fug treptele. Fusese tr dat, dar de cine? Când ajunse în hol, v zu al i poli i ti n v lind în untru.ă ă ă ţ ţ ş ă ă ă Se r suci dintr-o mi care i alerg în partea cealalt . "Intrarea pentru femei. Fiecare centru Opus Dei are una." Str b tândă ş ş ă ă ă ă coridoarele înguste, travers buc t ria, strecurându-se printre buc tarii însp imânta i, care se tr geau la o parte din caleaă ăă ă ă ţ ă Albinosului despuiat ce d râma în goan oale i vesel . În cele din urm , ajunse pe un culoar întunecat, aproape de înc pereaă ă ş ă ă ă în care se afla centrala termic . La cap tul lui, z ri u a pe care o c uta.ă ă ă ş ă

Alergând cât îl ineau picioarele, ie i afar , în ploaie, i nu-l z ri decât prea târziu pe poli istul care se apropia. Celeţ ş ă ş ă ţ dou trupuri se izbir în for , um rul alb al lui Silas intrând ca un berbece în steră ă ţă ă nul celuilalt. Poli istul c zu, iar Albinosul seţ ă pr v li peste el. Arma ofi erului zbur pe pavaj. În spate se auzeau tropot de picioare i glasuri agitate. Se rostogoli i înhă ă ţ ă ş ş ăţă revolverul. Un foc de arm r sun în u , i în coaste sim i o împuns tur puternic . Turbat de furie, începu s trag spre ceiă ă ă şă ş ţ ă ă ă ă ă trei poli i ti ce se apropiau. Sângele â ni din trupurile lor ca dintr-o fântân artezian .ţ ş ţ ş ă ă

O umbr întunecat se ivi în spatele lui, ap rut parc de niă ă ă ă ă c ieri. Mâinile care-i prinser umerii goi p reau a aveaă ă ă îns i for a diavolului. Omul r cni în urechea lui:ăş ţ ă

– SILAS, NU!Albinosul se r suci i trase. Ochii li se întâlnir . Silas urla deja de oroare, când episcopul Aringarosa se pr bu i.ă ş ă ă ş

97

Mai bine de trei mii de persoane î i dorm somnul de veci în ş Westminster Abbey, colosala cl dire din piatr careă ă

144

ad poste te r mă ş ă ă i ele p mânte ti ale unor regi, oameni politici, savan i, poe i i muziş ţ ă ş ţ ţ ş cieni. Mormintele lor, dispuse în toate ni ele i alcovurile disponibile, variaz ca grandoare de la mausoleele regale – cum este al reginei Elizabeth ş ş ă I, al c reiă sarcofag troneaz în propria capel lateral – pân la modestele pl ci încastrate în pardoseal , ale c ror inscrip ii au fost tociteă ă ă ă ă ă ă ţ de vreme i de pa ii vizitatorilor, astfel c de multe ori nu mai po i decât ghici numele celui care odihne te dedesubt.ş ş ă ţ ş

Având structura marilor catedrale din Amiens, Chartres i ş Canterbury, Westminster Abbey nu este considerat niciă catedral în adev ratul sens al cuvântului, dar nici biserica parohial obi nuit . Purtând titlul ă ă ă ş ă de royal peculiar se afl înă subordinea direct a reginei. De la încoronarea lui William Cuceritorul în ziua de Cr ciun a anuă ă lui 1066, impresionantul sanctuar a g zduit nenum rate ceremonii regale i diverse evenimente de stat – începând cu canonizarea lui Edwardă ă ş Confesorul i sfâr ind cu nunta prin ului Andrew cu Sarah Ferguson sau funeraliile lui Henric al V-lea, ale reginei Elizabeth ş ş ţ I sau ale prin esei de Wales, Diana.ţ

Totu i, pe Robert Langdon nu-l interesa în momentul de fa nimic din str vechea istorie a l ca ului – cu o singurş ţă ă ă ş ă excep ie: înmormântarea cavalerului britanic ţ sir Isaac Newton.

"In London lies a knight a Pope interred!"

Travers în mare grab , împreun cu ă ă ă Sophie, marele portic al transeptului nordic, ajunser în fa a unor supraveghetoriă ţ care îi poftir politicos spre cea mai recent dotare a aba iei – un detector de metale tip cadru, prezent acum în majoritateaă ă ţ cl dirilor istorice din Londra. Trecur amândoi f r a declan a alarma i î i continuar drumul spre intrarea propriu-zis .ă ă ă ă ş ş ş ă ă

Înc de la primii pa i în imensul interior de piatr , Langdon avu impresia c lumea de afar dispare brusc, se evapor .ă ş ă ă ă ă Nu se mai auzea zgomotul traficului. Nu se mai auzea r p itul ploii. Doar o lini te asurzitoare, ce p rea o reverbera ie întreă ă ş ă ţ zidurile masive, ca i când biserica i-ar fi vorbit sie i în oapt .ş ş ş ş ă

Ochii lor, la fel ca aceia ai majorit ii vizitatorilor, se ridicar imediat spre în l imile ame itoare ale plafonului. Coloaneăţ ă ă ţ ţ de piatr cenu ie â neau spre cer aidoma unor maiestuo i arbori seculari, arcuindu-se gra ios i p rând a fi sus inute de aer, iă ş ţ ş ş ţ ş ă ţ ş apoi coborau din nou pân la pardoseal . În fa a lor, transeptul nordic se întindea asemenea unui canion adânc, m rginit deă ă ţ ă falezele înalte ale vitraliilor. În zilele însorite, podeaua devenea un mozaic prismatic de lumini i de umbre. Ast zi îns ,ş ă ă ploaia i norii îi confereau vastului spa iu interior o aur spectral ... ca de cript , într-adev r.ş ţ ă ă ă ă

– E într-adev r goal , oă ă ş pti Sophie.Langdon se sim i i el dezam git. Sperase s g seasc aici mai mult lume; nu avea nici un chef s repete experien aţ ş ă ă ă ă ă ă ţ

nepl cut de la Temple Church. Ar fi vrut ca acolo s simt siguran a pe care i-o ofer de obicei destina iile turisticeă ă ă ă ţ ţ ă ţ arhiaglomerate, dar uitase c acest lucru se întâmpla, îndeosebi, doar în plin sezon turistic. Era o diminea ploioas deă ţă ă aprilie. În loc de grupuri numeroase de turi ti i raze de soare filtrate prin vitralii, în fa a lui nu se z rea decât imensitateaş ş ţ ă goal a pardoselei m rginite de ni e întunecoase.ă ă ş

– Am trecut printr-un detector de metale, îi aminti Sophie, sesizându-i tulburarea. Dac ne a teapt cineva aici,ă ş ă în untru, cel pu in nu poate fi înarmat.ă ţ

Langdon încuviin , îns r mase ţă ă ă la fel de circumspect. Voise s cheme poli ia londonez , dar ea fusese de p rere c ,ă ţ ă ă ă ne tiind cine poate fi implicat, ar fi preferabil s evite orice contact cu autorit ile. "Trebuie s recuper m criptex-ul, insistaseş ă ăţ ă ă Sophie. E cheia care ne deschide toate u ile."ş

Avea dreptate, fire te.ş"Cheia c tre salvarea lui Leigh.ăCheia c tre g sirea Sfântului Graal.ă ăCheia c tre aflarea celui care pusese la cale toat aceast nebunie."ă ă ăDin nefericire, unica lor ans de a recupera criptex-ul p rea s fie acum i aici... la mormântul lui ş ă ă ă ş sir Isaac Newton.

Cel care avea cilindrul trebuia s treac pe la el pentru a descifra indiciul final i, dac nu o f cuse deja, plecând între timp,ă ă ş ă ă vor izbuti s -l surprind asupra faptului.ă ă

Îndreptându-se spre extremitatea stâng a cl dirii, trecur de un ir de coloane i p trunser într-un întunecat naosă ă ă ş ş ă ă lateral. Langdon nu- i putea alunga din minte imaginea lui Leigh Teabing prizonier, legat i înghesuit, probabil, undeva, înş ş spatele propriei limuzine. Cel care ordonase uciderea celor patru membri de vârf ai St re iei nu va ezita s -i elimine pe to iă ţ ă ţ cei care îi st teau în cale. Faptul c Teabing – un cavaler britanic modern – era prizonierul celor ce c utau mormântul unuiă ă ă compatriot al s u p rea o ironie a sor ii.ă ă ţ

– Pe unde e? întreb ăSophie, privind în jur."Mormântul." N-avea idee.– Ar trebui s g sim un ghid i s -l întrebam.ă ă ş ă

tia c nu are nici un rost s r t ceasc aiurea prin catedral ; Ş ă ă ăă ă ă Westminster Abbey era o veritabil re ea ă ţ de mausolee, înc peri sepaă rate i ni e funerare. Ca i Marea Galerie de la Luvru, avea un unic punct de intrare – u a peste pragul c reiaş ş ş ş ă tocmai trecuser : u or s p trunzi în interior, dar dificil s - i g se ti drumul spre ie ire. "O veă ş ă ă ă ţ ă ş ş ritabil capcan pentru turi ti",ă ă ş declarase o dat unul dintre colegii lui de la Harvard. Respectând tradi iile arhitecturale, construc ia avea forma unei cruciă ţ ţ uria e. Spre deosebire îns de majoritatea bisericilor, avea intrarea prin ş ă lateral, nu prin cap tul naosului central. În plus,ă cl direa central era înconjurat de o serie de vaste peristiluri. Un pas printr-o arcad gre it i vizitatorul se pomeneaă ă ă ă ş ă ş r t cind printr-un labirint de culoare exterioare, m rginite de ziduri înalte.ăă ă

– Ghizii poart robe stacojii, îi spuse Langdon în timp ce se apropia de mijlocul bisericii.ăPrivind în direc ia altarului aurit, spre cap tul transeptului sudic, v zu câ iva oameni care se târau pe coate i genunchi.ţ ă ă ţ ş

Acest tip de pelerinaj era o priveli te obi nuit în Col ul Poe ilor, de i nu avea un caracter atât de pios pe cât p rea. "Turi tiş ş ă ţ ţ ş ă ş care se freac de moă rminte."

– Eu nu v d nici un ghid, ă constat Sophie. ă N-am putea g si mormântul i singuri?ă şF r un cuvânt, profesorul o conduse spre un rând de trepte în partea central a cl dirii i îi f cu semn spre dreapta.ă ă ă ă ş ăSophie sim i c i se taie r suflarea atunci când privi în lungul naosului, la întreaga lungime a catedralei:ţ ă ă– Ah! f cu ea. Hai s g sim un ghid!ă ă ă

145

În acela i moment, la câteva sute de metri distan , ascuns vederii dup galeria corului, mormântul lui Isaac Newtonş ţă ă avea un unic vizitator. Înv torul examina monumentul de zece minute încheiate.ăţă

Mormântul era format dintr-un sarcofag masiv de marmur neagr , pe care odihnea silueta sculptat a savantului înă ă ă ve minte clasice i care se sprijinea mândru de un teanc de c r i cu semn tura sa – ş ş ă ţ ă Divinitatea, Cronologie, Optica iş Philosophiae Naturalis Principia Mathematica. La picioarele lui Newton se aflau doi îngera i care desf urau un sul deş ăş pergament. În spatele trupului întins al savantului se în l a o piramid auster . De i piramida în sine p rea o ciud enie aici,ă ţ ă ă ş ă ăţ Înv torului îi atrase aten ia mai curând uria a form aflat cam la jum tate din în l imea ei.ăţă ţ ş ă ă ă ă ţ

Un glob!În minte îi reveni versul lui Saunière: "S cau i globul ce pe al lui mormânt se-afla odat'." Sfera masiv ce p rea c aă ţ ă ă ă

crescut pe fa a piramidei era sculptat în basorelief i înf i a cele mai diverse corţ ă ş ăţş puri cere ti: constela ii, semne zodiacale,ş ţ stele, comete i planete. Deasupra ei se în l a zei a astronomiei sub un cer înstelat.ş ă ţ ţ

"Nenum rate globuri."ăÎnv torul fusese convins c , o dat ce va g si mormântul, idenăţă ă ă ă tificarea globului lips nu va reprezenta o dificultate.ă

Acum nu mai era îns chiar atât de sigur. Avea în fa a ochilor o complex hart a bol ii cere ti. S fie, oare, o planet lips ?ă ţ ă ă ţ ş ă ă ă Fusese omis vreun astru dintr-o constela ie? Habar nu avea. Totu i, nu se îndoia c solu ia enigmei era ingenios de simpl iţ ş ă ţ ăş de logic . "Ce glob trebuie s caut?" În mod cert, pentru a g si Graalul nu era musai s ai cuno tin e extinse de astronomie!ă ă ă ă ş ţ

"Vorbind de carne Roz i pântece îns mân at."ăş ă ţDeodat , aten ia îi fu distras de un grup de turi ti. Puse criptex-ul în buzunar i privi încruntat cum fiecare vizitator seă ţ ă ş ş

apropie de o măsu , las o mic dona ie în caset i î i reface provizia de papet rie pus la dispozi ie de aba ie. Înarma i cuţă ă ă ţ ă ş ş ă ă ţ ţ ţ creioane i foi mari de hârtie, turi tii se îndreptar apoi spre o alt parte a bisericii, probabil spre popularul Col al Poe ilor,ş ş ă ă ţ ţ pentru a se pleca în fa a lui Chaucer, Tennyson i Dickens mergând în genunchi con tiincio i spre mormintele lor.ţ ş ş ş

R mas singur din nou, Înv torul se apropie de mormânt, priă ăţă vindu-l cu aten ie de sus pân jos. Începu cu ghearele ceţ ă sus ineau sarcofagul, trecu la statuia lui Newton, la teancul lui de c r i i la cei doi îngera i cu pergamentul, apoi urc pe fa aţ ă ţ ş ş ă ţ piramidei pân la uria ul glob cu constela ii i la plafonul înstelat al ni ei.ă ş ţ ş ş

"Ce glob ar fi trebuit s fie aici... i totu i lipse te?" Atinse cripă ş ş ş tex-ul din buzunar, ca i cum acesta i-ar fi putut oferiş r spunsul dorit. "Doar cinci litere m despart de Graală ă ."

Când se apropie de col ul galeriei, trase adânc aer în piept i privi în lungul naosului, spre altarul principal. De laţ ş decora iunile aurite ale acestuia, aten ia îi zbur spre roba ro ie a unui ghid care fusese chemat de dou persoane care îi erauţ ţ ă ş ă cât se poate de cunoscute.

Langdon i ş Neveu!Calm, se retrase în spatele galeriei. Se a teptase ca ei doi s desş ă cifreze, în cele din urm , semnifica ia poemului i să ţ ş ă

ajung aici, dar nu- i imaginase c vor reu i chiar atât de repede. R sufl adânc i î i cânt ri op iunile. Se obi nuise deja să ş ă ş ă ă ş ş ă ţ ş ă fac fa surprizelor.ă ţă

"Criptex-ul e la mine."Ducându- i mâna la buzunar, pip i cel de-al doilea obiect care îl f cea atât de încrez tor: revolverul Medusa. A a cumş ă ă ă ş

ar fi fost de a teptat, detectorul de metale iuise atunci când trecuse prin el cu arma ascuns . La fel de pu in surprinz tor îns ,ş ţ ă ţ ă ă paznicii se tr seser înapoi imediat când se încruntase la ei i le ar tase un act de identiă ă ş ă tate. Pozi ia oficial impuneaţ ă totdeauna respect.

De i ini ial sperase s g seasc de unul singur parola i s evite alte complica ii, acum ajunse la concluzia c sosirea luiş ţ ă ă ă ş ă ţ ă Langdon i ş Neveu era, totu i, un fapt binevenit. inând seama c nu reu ise s identifice globul absent, ajutorul lor i-ar puteaş Ţ ă ş ă prinde bine. La urma urmei, dac americanul descifrase semnifica ia primului vers i ajunsese aici, probabil c tia ceva iă ţ ş ă ş ş despre globul respectiv. Iar dac Langdon cuno tea parola, totul devenea doar o problem de aplicare a presiuniiă ş ă corespunz toare.ă

"Nu aici, fire te.şUndeva unde s nu fim deranja i."ă ţÎ i aminti un mic anun pe care-l z rise la intrare; tia locul perş ţ ă ş fect în care s -i ademeneasc .ă ăNu mai r mânea decât o singur problem ... ce s foloseasc pe post de momeal .ă ă ă ă ă ă

98

Langdon i ş Sophie înaintau încet pe partea de nord a bisericii, având grij s nu ias din umbra masivelor coloane ce îiă ă ă desp r eau de naos. De i parcurseser deja jum tate din lungimea cl dirii, mormântul lui Newton nu se z rea înc . Sarcofagulă ţ ş ă ă ă ă ă era retras într-o ni pe care nu aveau cum s-o vad din locul în care se aflau ei.şă ă

– Bine m car c nu e nimeni acolo, opti ă ă ş Sophie.Langdon încuviin , r suflând i el u urat. Zona din jurul morţă ă ş ş mântului era pustie.– M duc eu, opti el. Tu ar trebui s stai ascuns , pentru evenă ş ă ă tualitatea în care...Dar ea ie ise deja din penumbra coloanelor i pornise înainte.ş ş– ... cineva ne urm re te, sfâr i profesorul oftând i pornind repede în urma ei.ă ş ş şÎn vreme ce traversau în diagonal vastul, complexul monument deveni vizibil treptat, frustrant de lent... un sarcofag deă

marmur neagr ... statuia lui Newton... doi b ie ei înaripa i... o piramid uria ... i... ă ă ă ţ ţ ă şă ş un glob imens.– tiai despre asta? întreb Ş ăSophie, uimit .ăLangdon cl tin din cap, la fel de surprins:ă ă– Iar acelea par a fi constela ii.ţ

146

Când au ajuns lâng ni , profesorul a sim it un gol în stomac. Mormântul lui Newton era ă şă ţ plin de globuri – stele, comete, planete.

"S cau i globul ce pe al lui mormânt se afla odat'." Era ca i cum ai fi încercat s g se ti un fir de iarb lips de peă ţ ş ă ă ş ă ă gazonul unui stadion.

– Corpuri cere ti. Multe!şLangdon se încrunt . Unica leg tur pe care i-o putea imagina între planete i Graal era pentagrama zei ei Venus i, înă ă ă ş ş ţ ş

drum spre Temple Church, încercase deja parola "Venus".Sophie se îndrept direct spre sarcofag, dar el r mase la doi-trei metri mai în spate, privind atent în jur:ă ă– Divinitatea, spuse Sophie înclinându- i capul pe um r i citind titlurile c r ilor pe care se sprijinea Newton.ş ă ş ă ţ

Cronologia. Optica. Philosophiae Naturalis Principia Mathematica. Î i spun ceva?ţLangdon se apropie, gândindu-se la cele auzite:– Din câte îmi amintesc, Principia Mathematica are de-a face cu atrac ia gravita ional a planetelor... pe care le putemţ ţ ă

considera globuri, dar mi se pare pu in cam tras de p r.ţ ă– Dar ce zici despre semnele zodiacului? Ceva mai devreme vorbeai, parc , despre Pe ti i V rs tor.ă ş ş ă ă"Ziua de Apoi!"– Sfâr itul Erei Pe tilor i începutul celei a V rs torului era, se presupune, etapa istoric în care St re ia pl nuia s deaş ş ş ă ă ă ă ţ ă ă

publicit ii documentele Sangreal.ăţ"Dar noul mileniu a venit i a trecut ş f r ă ăevenimente deosebite, iar istoricii nu mai tiu când anume va ie i adev rul laş ş ă

iveal ."ă– Mi se pare posibil, replic ăSophie, ca planul confreriei de a dezv lui acest secret s aib o leg tur cu ultimul vers ală ă ă ă ă

poemului."Vorbind de carne Roz i pântece îns mân at." Da, poate c a a era; el nu privise pân acum versul respectiv înă ş ă ţ ă ş ă

aceasta lumin .ă– Mi-ai spus mai devreme, continu ea, c momentul ales de confrerie pentru revelarea adev rului despre "Roz " iă ă ă ă ş

pântecele ei fertil ar putea fi dictat de pozi ia planetelor – globuri cere ti.ţ şLangdon încuviin , sim ind c totul începe s capete sens. Totu i, intui ia îi spunea c nu astronomia era cheiaţă ţ ă ă ş ţ ă

enigmei. Solu iile anterioare alese de Marele Maestru avuseser , toate, o semnifica ie simbolic evident – ţ ă ţ ă ă Mona Lisa, Fecioara între stânci, SOFIA. Aceast semnifica ie nu era îns prezenta în conceptul zodiacului i al corpurilor cere ti. Până ţ ă ş ş ă acum, Jacques Saunière se dovedise a fi un meticulos inventator de coduri i era de a teptat ca ultima parol – cele cinci litereş ş ă care deschideau calea c tre secretul fundamental al St re iei – s fie nu doar înc rcat cu aceă ă ţ ă ă ă lea i simboluri, ci i extrem deş ş clar . Dac i aceast solu ie sem n cu celelalte, o dat ce va fi identificat , va p rea sură ăş ă ţ ă ă ă ă ă prinz tor de evident .ă ă

– Uite! exclam ăSophie prinzându-l brusc de bra .ţDup teama ce r zb tuse din glasul ei, Langdon b nui c se apropia cineva, dar, când se întoarse, o v zu privind intă ă ă ă ă ă ţ ă

una dintre extremit ile sarcofagului de marmur .ăţ ă– Cineva a fost aici! opti ea, ar tând spre piciorul drept al lui Newton.ş ăProfesorul nu în elese ce anume o îngrijora atât de tare. Un turist neglijent l sase un creion din acelea de c rbune peţ ă ă

capacul sarcofagului. "E o nimica toat !" Întinse mâna pentru a lua creă ionul, dar când se aplec , o raz de lumin juc peă ă ă ă marmura lustruit i Langdon încremeni. Acum pricepea ce anume o speriase pe ăş Sophie.

La piciorul lui Newton, pe capacul sarcofagului, se întrez rea vag un mesaj scrijelit cu c rbunele:ă ă

"Teabing e la mine.Lua i-o prin Chapter House, pe ie irea sudic , spre gr diţ ş ă ă nile publice."

Profesorul citi cuvintele de dou ori, cu inima b tându-i cu frenezie.ă ăSophie se întoarse i cercet întreaga lungime a naosului. În ciuş ă da tremurului care îl cuprinsese în momentul când

v zuse mesajul, Langdon î i spuse c e, la urma urmei, o veste bun . "Leigh e în via !" Dar faptul mai avea o semnifica ie:ă ş ă ă ţă ţ– Nici ei nu tiu înc parola, opti.ş ă şSophie încuviin :ţă– Altfel de ce s-ar fi dat de gol?– Poate c vor s fac un schimb: Lă ă ă eigh contra parolei.– Sau e doar o capcan .ăLangdon cl tin din cap:ă ă– Nu cred. Gr dina se afl în afara zidurilor aba iei; e un loc puă ă ţ blic, frecventat.El vizitase odat celebra ă College Garden – o micu gr din cu plante medicinale i pomi fructiferi – r mas de peţă ă ă ş ă ă

vremea în care c lug rii cultivau aici ierburi de leac. L udându-se cu cei mai b trâni pomi fructiferi din Regatul Unit, gr dinaă ă ă ă ă era o destina ie turistic ce putea fi vizitat f r a intra în cl direa aba iei.ţ ă ă ă ă ă ţ

– Faptul c ne cere s ie im mi se pare o dovad de încredere. Pentru a ne face s ne sim im în siguran .ă ă ş ă ă ţ ţăSophie nu era convins :ă– Afar , adic acolo unde ă ă nu sunt detectoare de metale?Profesorul ridic o sprâncean ; la asta nu se gândise.ă ăPrivind din nou mormântul acoperit cu globuri, î i dori s -i vin m car o idee despre parol ... ceva cu care s poatş ă ă ă ă ă ă

negocia. "Eu l-am implicat pe Leigh i voi face tot ce-mi st în putin ca s -l ajut."ş ă ţă ă– Mesajul zice s mergem prin Chapter House spre ie irea sudic , ă ş ă observ Sophie. ă Poate c din u vom avea o vedereă şă

bun spre gră ădin i vom evalua situa ia înainte de a ne expune vreunui pericol.ăş ţEra o idee bun . ă Langdon î i amintea vag ş c ă Chapter House era o sal ortogonal în care se reunea forul legislativă ă

britanic înainte de construirea actualei cl diri a Parlamentului. Trecuser mul i ani de când o vizitase, dar inea minte c seă ă ţ ţ ă afla pe undeva, dincolo de peristil. Se dep rt pu in de mormânt i privi pe dup galeria corului spre dreapta, spre cealaltă ă ţ ş ă ă

147

extremitate a bisericii.Nu departe se vedea o arcad larg , al turi de care st tea scris:ă ă ă ă

PE AICI SPRE:

PERISTIL

DECANAT

COLLÈGE HALL

MUZEU

SALA PYX

CAPELA ST. FAITH

CHAPTER HOUSE

Langdon i ş Sophie alergau deja când trecur pe lâng indicator, mi cându-se prea repede pentru a mai observa miculă ă ş anun prin care autorit ile se scuzau c unele zone erau închise pentru lucr ri de renovare.ţ ăţ ă ă

Ajunser imediat într-o curticic m rginit de ziduri înalte, udat de ploaia ce nu contenea s cad . Deasupra, vântulă ă ă ă ă ă ă uiera cu un sunet gutural, de parc cineva se juca suflând într-o sticl . Intrând pe sub arcadele înguste i joase ce m rgineauş ă ă ş ă

curtea, Langdon sim i din nou familiara tensiune pe care i-o provocau, de fiecare dat , spa iile strâmte. Astfel de arcade erauţ ă ţ numite peristil sau claustru i profeş sorul observ , deloc încântat, c acestea de aici se ridicau la în l imea numelui loră ă ă ţ latinesc, din care derivase termenul claustrofobie.

Concentrându-se asupra punctului de la cap tul arcadelor, c ut din ochi indicatoarele ce îndrumau spre Chapteră ă ă House. Ploaia era deas i rece, iar stropi fini adu i de vânt p trundeau printre coloaă ş ş ă nele ce m rgineau curtea. Un alt cupluă trecu pe lâng ei, îndrepă tându-se în direc ie opus , gr bi i s ajung la ad post de vremea urât . Peristilul p rea pustiu acum,ţ ă ă ţ ă ă ă ă ă fiind probabil cea mai pu in atr g toare parte a aba iei pe timp de ploaie i vânt.ţ ă ă ţ ş

Dup ce ă parcurseser vreo patruzeci de metri, pe latura de est a peristilului, v zur în stânga cap tul unei alei boltite.ă ă ă ă Aceasta era intrarea pe care o c utau, îns trecerea era barat de un cordon i o t bli de avertizare:ă ă ă ş ă ţă

"ÎNCHISE PENTRU RENOVARE:SALA PYX

CAPELA ST. FAITH

CHAPTER HOUSE"

Culoarul lung ce se întindea dincolo de cordon era blocat de schele i unelte de lucru. Chiar în fa , pe stânga i peş ţă ş dreapta, se z reau u ile ce d deau în Sala Pyx i Capela St. Faith. Intrarea în Chapter House era mult mai departe, la cel laltă ş ă ş ă cap t al culoarului. U ile masive de lemn se vedeau, larg-deschise, iar dincolo de ele spa iosul interior ă ş ţ octogonal era sc ldată într-o lumin cenu ie, ce pă ş ătrundea pe uria ele ferestre ce d deau spre gr din . "Lua i-o prin Chapter House, pe ie ireaş ă ă ă ţ ş sudic , spre gr dinile publice."ă ă

– Tocmai am trecut de latura estic aă peristilului, îi spuse Langdon, deci ie irea sudic spre gr din trebuie s fie peş ă ă ă ă acolo i spre dreapta.ş

În timp ce el vorbea, Sophie p ise deja peste cordon.ăşÎnaintând pe culoarul întunecat, zgomotele ploii i ale vântului se stinser treptat, în urma lor. Chapter House era un felş ă

de structur adiacent – o anex de sine st t toare la cap tul culoarului, menit s asigure lini tea i discre ia lucr riloră ă ă ăă ă ă ă ş ş ţ ă parlamentare.

– Pare uria , şă constat Sophie ă atunci când se apropiar .ăLangdon uitase cât de mare era înc perea. Chiar de afar se puteau z ri imensele ferestre aflate pe partea opus , care seă ă ă ă

avântau pe o în l ime de cinci etaje, pân la plafonul boltit. În mod cert, ofeă ţ ă reau o vedere excelent spre gr din .ă ă ăCând p i în untru, Langdon se v zu nevoit s î i închid ochii pentru o clip . Dup peristilul cufundat în penumbr ,ăş ă ă ă ş ă ă ă ă

Chapter House p rea inundat de lumin . Se îndreptau deja spre peretele sudic, când î i d dur seama c u a despre care li seă ă ş ă ă ă ş spusese nu exista.

Se aflau într-o uria fund tur .şă ă ăScâr âitul unei u i masive în spate îi ţ ş lu ă prin surprindere i amândoi se întoarser în acela i timp, chiar în clipa în careş ă ş

u a se închidea cu o bufnitur seac .ş ă ăB rbatul care se afla în prag îi privea calm, a intind asupra lor un pistol. Era rotofei i sub bra e avea o pereche de cârjeă ţ ş ţ

de aluminiu.Pentru un moment, Langdon crezu c visează ă.Era Leigh Teabing.

99

Sir Leigh Teabing sim ea o u oar triste e privind pe deasupra micului revolver Medusa, spre Robert Langdon iţ ş ă ţ ş Sophie Neveu.

– Prieteni, spuse el, din primul moment în care a i intrat în casa mea, noaptea trecut , am f cut tot ce mi-a stat în puteriţ ă ă pentru a v feri de orice primejdie. Dar insisten a voastr m-a pus acum într-o situa ie dificil .ă ţ ă ţ ă

Era con tient de ocul i de sentimentul de tr dare pe care-l resim eau acum Langdon i ş ş ş ă ţ ş Sophie, dar avea încredere că

148

în scurt timp, amândoi vor în elege înl n uirea de evenimente care culmiţ ă ţ nase cu acest moment."Am atât de multe s v povestesc amândurora... atât de multe lucruri pe care nu le pute i în elege acum."ă ă ţ ţ– V rog s m crede i, insist el, c n-am inten ionat niciodat s v implic. ă ă ă ţ ă ă ţ ă ă ă Voi a i venit la mine acas ! ţ ă Voi m-a iţ

c utat pe mine!ă– Leigh, bâigui Langdon în cele din urm . Ce mama naibii faci? Noi credeam c e ti în pericol i am venit aici s teă ă ş ş ă

ajutam!– A a cum mi-am închipuit c ve i face! Avem multe de discutat!ş ă ţDar cei doi nu p reau s reu easc s - i desprind privirile de la revolverul îndreptat spre ei.ă ă ş ă ă ş ă– Îl folosesc doar pentru a m asigura de toat aten ia voastr , le explic Teabing. Dac a fi vrut s v fac vreun r u, a iă ă ţ ă ă ă ş ă ă ă ţ

fi fost mor i deja. Când a i venit la mine acas , cu o noapte în urm , am riscat totul pentru a v cru a vie ile. Eu sunt un om deţ ţ ă ă ă ţ ţ onoare i mi-am jurat mie însumi c nu-i voi sacrifica decât pe cei care au tr dat Sangrealul.ş ă ă

– Ce tot îndrugi acolo? izbucni Langdon. Ce-i cu tr darea Sangreală ului?– Am descoperit un adev r teribil, le r spunse Teabing, oftând. Am aflat ă ă de ce nu au fost dezv luite documenteleă

Sangreal. De fapt, am aflat c St re ia a decis s p streze secretul pe mai departe. De aceea noul mileniu a sosit i a trecută ă ţ ă ă ş f r nici un eveniment, de aceea nu s-a întâmplat nimic.ă ă

Langdon d du s protesteze.ă ă– Le Prieuré, continu îns Teabing, avea misiunea sfânt de a dezv lui lumii adev rul, de a revela documenteleă ă ă ă ă

Sangreal în Ziua de Apoi. În decursul secolelor, oameni precum Leonardo da Vinci, Botticelli sau Newton au riscat totul pentru a ap ra documentele i a duce la bun sfâr it aceast misiune. Iar acum, când momentul adev rului sosise, Jacquesă ş ş ă ă Saunière s-a r zgândit. Omul onorat cu cea mai sacr responsabilitate din istoria cre tinismului s-a eschivat de la îndatorireaă ă ş sa. A hot rât c n-a venit înc momentul. A tr dat Graalul, ad ug el întorcându-se spre ă ă ă ă ă ă Sophie. A tr dat St re ia. A tr dată ă ţ ă memoria tuturor genera iilor care au trudit pentru ca acest moment s fie cu putin .ţ ă ţă

– Tu?! izbucni Sophie, ochii ei verzi îl sfredeleau cu ur i frusă ş trare. Tu e ti responsabil pentru asasinarea buniculuiş meu?

– Bunicul t u i cei trei sene ali au tr dat Graalul.ă ş ş ăUn val de furie oarb o cople ise. "Minte!"ă ş– Bunicul t u a luat partea Bisericii. Este evident c a fost preă ă sat pentru a nu divulga secretul:Sophie cl tin din cap.ă ă– Biserica nu l-a influen at în nici un fel pe bunicul meu.ţTeabing râse sec:– Draga mea, Biserica are o experien de dou mii de ani în a-i presa pe cei care amenin s -i divulge minciunile. Încţă ă ţă ă ă

de pe vremea lui Constantin cel Mare, clerul a reu it s ascund adev rul despre Iisus i Maria Magdalena. N-ar trebui s neş ă ă ă ş ă mire c au g sit i de aceast dat o modalitate de a men ine omenirea în întuneric. Chiar dac nu mai trimite crucia i spre a-iă ă ş ă ă ţ ă ţ m celari pe necredină cio i, influen a ei a r mas la fel de puternic . i la fel de insiş ţ ă ă Ş dioas . ă Miss Neveu, ad ug el dup o pauză ă ă ă menit , probabil, s dea greutate vorbelor sale, în ultima vreme Jacques ă ă Saunière voia s - i spun adev rul despre familia ta.ă ţ ă ă

Sophie încremeni:– De unde tii asta?ş– Metodele mele sunt irelevante. Important este s în elegi urmă ţ ătorul lucru: moartea mamei tale, a tat lui, a bunicii i aă ş

fratelui t u ă nu au fost accidentale.ocul o l sase f r grai. Vru s -i spun ceva, dar nu reu i s rosŞ ă ă ă ă ă ş ă teasc nici un cuvânt.ă

Langdon cl tin din cap nedumerit.ă ă– Ce tot vorbe ti acolo?ş– Robert, asta explic totul. Toate piesele se potrivesc! Istoria se repet . Biserica nu ar fi la primul caz de crim pentruă ă ă

a ascunde adev rul despre Sangreal. O dat ce Ziua de Apoi se apropia, trebuia s transmit un mesaj clar i a f cut-oă ă ă ă ş ă asasinând familia Marelui Maestru: ine- i gura; altfel urma i tu i nepoata ta!"Ţ ţ ţ ş

– A fost un accident de ma in , bâigui ş ă Sophie retr ind durerea cumplit din copil rie. Un accident!ă ă ă– Pove ti de adormit copiii, pentru a- i proteja inocen a, i-o retez Teabing. ine seama c numai doi dintre membriiş ţ ţ ă Ţ ă

familiei au fost cru a i – Marele Maestru însu i i unica sa nepoat – cuplul perţ ţ ş ş ă fect, care oferea Bisericii o posibilitate perfect de control asupra St re iei. Îmi pot imagina teroarea în care a tr it bunicul t u în to i ace ti ani, când Bisericaă ă ţ ă ă ţ ş amenin a s te ucid pe tine dac el ar îndr zni s dezv luie secretul Sangrealului, amenin ând s sfâr easc treaba începutţ ă ă ă ă ă ă ţ ă ş ă ă prin asasinarea celorlalte rude ale tale.

– Leigh, interveni Langdon enervat, nu cred c ai vreo dovad care s ateste c Biserica a avut de-a face cu moarteaă ă ă ă tuturor acelor persoane sau c a influen at într-un fel decizia St re iei de a p stra în continuare secretul.ă ţ ă ţ ă

– Dovad ? replic Teabing. Vrei o dovad c St re ia a fost influen at ? Noul mileniu a sosit, i totu i lumea nu a aflată ă ă ă ă ţ ţ ă ş ş înc adev rul. Nu e asta o dovad suficient ?ă ă ă ă

Pe fondul cuvintelor lui Teabing, Sophie auzea o alt voce. "Prin es , trebuie s - i spun adev rul despre familia ta."ă ţ ă ă ţ ă Brusc, î i d du seama c tremur . Era oare posibil ca ş ă ă ă acesta s fie adev rul pe care bunicul voise s i-l dezv luie? C întreagaă ă ă ă ă ei familie fusese asasinat ? Ce tia ea, de fapt, despre accidentul acela care-i ucisese pe cei dragi? Doar câteva detaliiă ş disparate. Chiar i articolele din pres fuseser vagi. "Un accident? Pove ti de adormit copiii?" Î i aminti brusc de grija iş ă ă ş ş ş aten ia excesive ale bunicului ei, î i aminti cum nu-i pl cea niciodat s-o lase singura când era mic . i chiar dup ce maiţ ş ă ă ă Ş ă crescuse, când plecase la universitate, sim ise c bunicul înc veghea asupra ei. Oare tot timpul în preajma ei se aflaserţ ă ă ă membri ai confreriei, gata s-o protejeze?

– Ai b nuit c ă ăSaunière era manipulat, continu Langdon privind înc neîncrez tor spre Teabing. A a c l-ai ă ă ă ş ă ucis?– Nu eu am fost cel care a ap sat pe tr gaci. ă ă Saunière murise deja cu mul i ani în urm , atunci când Biserica i-a r pusţ ă ă

familia. Era compromis. Acum a sc pat de acea suferin i de ru inea provocat de neputin a de a- i duce la bun sfâr ită ţăş ş ă ţ ş ş misiunea lui sacr . Gânde te-te care ar fi fost alternativa. Cumva trebuia ac ionat. Vrei ca lumea s nu afle nicicând adev rul?ă ş ţ ă ă Vrei ca Biserica s - i graveze minciunile în c r ile noastre de istorie pentru ve nicie? Vrei s -i fie permis s manipuleze laă ş ă ţ ş ă ă

149

nesfâr it prin antaj i crim ? Nu, ceva trebuia f cut! Iar acum noi avem datoria de a prelua misiunea ş ş ş ă ă lui Saunière i aş îndrepta un p cat teribil! To i trei! Împreun !ă ţ ă

Lui Sophie nu-i venea s cread :ă ă– Cum î i po i închipui c te vom ajuta?ţ ţ ă– Fiindc , draga mea, chiar ă tu e ti motivul pentru care St re ia nu i-a îndeplinit datoria. Dragostea cu care te-a iubitş ă ţ ş

bunicul t u l-a împiedicat s in piept Bisericii. Teama de represalii la adresa unicei sale rude r mase în via l-a f cută ă ţ ă ă ţă ă neputincios. Nu i-a putut explica adev rul fiindc l-ai respins, l-ai legat de mâini i de picioaţ ă ă ş re, l-ai obligat s a tepte. Acumă ş ai obliga ia s dezv lui lumii adeţ ă ă v rul, îi datorezi asta memoriei lui Jacques!ă

Robert Langdon renun ase s încerce s mai în eleag ceva. Cu atâtea întreb ri câte i se înv lm eau în minte, nu tiaţ ă ă ţ ă ă ă ăş ş decât c un sină gur lucru mai conta acum – s-o scoat pe ă Sophie de acolo, vie. Toat vina pe care o sim ise mai devremeă ţ pentru c -l implicase pe Teabing se transferase acum asupra ei.ă

"Eu am adus-o la Château Villette. Eu sunt vinovat pentru tot ce s-a întâmplat."În nici un caz nu- i putea închipui c Leigh ar fi în stare s -i ucid cu sânge rece aici, dar în mod cert avusese un rolş ă ă ă

important în asasinarea celorlal i. i, pe de alt parte, avea impresia c un foc de arm în aceast sal izolat , cu ziduri groase,ţ Ş ă ă ă ă ă ă va trece neauzit, mai cu seam c afar ploua. "Iar el tocmai i-a recunoscut vinov ia."ă ă ă ş ăţ

Arunc o privire spre ă Sophie; se vedea c e ocat . "Biserica i-a ucis familia pentru a reduce St re ia la t cere?"ă ş ă ă ţ ă Cumva, era sigur c , în vremurile noastre, Vaticanul nu mai asasina oameni. Trebuia s existe o alt explica ie.ă ă ă ţ

– Las-o pe Sophie s plece, îi spuse el. Noi doi vom discuta pe urm .ă ăTeabing scoase un sunet ce sem na cu un râs nefiresc:ă– Mi-e team c nu-mi pot permite s v ofer o asemenea dovad de încredere. Dar ceva tot v pot oferi.ă ă ă ă ă ăSe sprijini bine în cârje, inând tot timpul arma îndreptat spre ţ ă Sophie, duse mâna la buzunar i scoase cheia de bolt .ş ă

Cl tinându-se u or pe picioare, i-o întinse lui Langdon:ă ş– O m rturie a încrederii pe care o am în tine, Robert!ăEl îns nu se clinti. "Ne d criptex-ul înapoi?!"ă ă– Ia-l! insist Leigh.ăLangdon nu- i putea imagina decât un singur motiv pentru care i-ar fi înapoiat cheia de bolt .ş ă– Ai deschis-o deja. Ai scos harta din untru.ăTeabing cl tin din cap:ă ă– Robert, dac a fi descoperit parola, a fi plecat imediat s caut Graalul singur, f r a v mai implica i pe voi. Nu, nuă ş ş ă ă ă ă ş

am aflat solu ia. Recunosc sincer. Un adev rat cavaler tie s se arate umil în fa a Graalului; înva s asculte semnele care iţ ă ş ă ţ ţă ă se ivesc în cale. Când am v zut c intra i în aba ie, am în eles c v afla i aici pentru un motiv clar: acela de a m ajuta. Nuă ă ţ ţ ţ ă ă ţ ă caut gloria doar pentru mine; slujesc un st pân mult mai înalt decât propria mea vanitate: adev rul. Omenirea merit să ă ă ă cunoasc adev rul. Graalul ne-a g sit pe noi i acum ne implor s -l dezv luim i celorlal i. Iar pentru asta, trebuie să ă ă ş ă ă ă ş ţ ă colabor m.ă

În ciuda apelurilor sale la încredere i la cooperare, arma r mase a intit spre ş ă ţ ă Sophie, în vreme ce Langdon f cu un pasă înainte i lu cilindrul rece de piatr . Se auzi cum gâlgâie o etul din untru. Discurile nu era pozi ionate într-o ordine precis iş ă ă ţ ă ţ ăş criptex-ul nu fusese deschis.

– De unde tii c n-am s -l distrug pe loc?ş ă ăTeabing râse zgomotos:– Mi-am dat seama c amenin area ta de a-l distruge în Temple Church a fost o cacealma. Robert Langdon n-ar periclitaă ţ

niciodat cheia de bolt . E ti istoric, Robert! Ai acum în mân cheia a dou mii de ani de istorie – cheia pierdut aă ă ş ă ă ă Sangrealului. Nu po i s ignori sufletele tuturor templierilor uci i pe rug pentru a-i proteja secretul. Vrei ca moartea lor s fiţ ă ş ă fost în van? Nu, sunt sigur c -i vei r zbuna. Te vei al tura personalit ilor pe care le admiri atât de mult – da Vinci, Botticelli,ă ă ă ăţ Newton; fiecare dintre ei ar fi fericit s se afle acum în locul t u. Con inutul cheii de bolt strig la noi de acolo, din untru,ă ă ţ ă ă ă jinduind s fie eliberat. Vremea a sosit! Soaă rta ne-a adus aici!

– Nu te pot ajuta, Leigh. Nu tiu cum s -l deschid. Am v zut morş ă ă mântul lui Newton doar pentru o clip . i chiar dacă Ş ă a ti parola...ş ş

Se opri îns , dându- i seama c vorbise deja prea mult.ă ş ă– Nu mi-ai spune-o? Sunt surprins i dezam git, Robert, de fapş ă tul c nu- i dai seama cât îmi e ti de îndatorat. Sarcinaă ţ ş

mea acum ar fi fost mult mai u oar dac eu sau ş ă ă Rémy v-am fi eliminat când a i venit ţ la Château Villette. În loc de asta îns ,ă am riscat totul ca s m comport cât mai nobil cu putin .ă ă ţă

– sta Ă nume ti comportament nobil? îl întreb Longdon, fixând arma cu privirea.ş ă– E vina lui Saunière, îi r spunse sec Teabing. El i cei trei sene ali l-au min it pe Silas, altfel a fi ob inut deja cheia deă ş ş ţ ş ţ

bolt i a fi fost scutit de toate aceste complica ii. Cum s -mi imaginez c Marele Maestru va merge atât de departe pentru aăş ş ţ ă ă m induce în eroare i va l sa cheia de bolt unei nepoate de care se înstr inase? Unei persoane – adaug el privind-o peă ş ă ă ă ă Sophie cu dispre – atât de nepreg tite s de in o asemenea cunoa tere, încât are nevoie de o d dac -profesor deţ ă ă ţ ă ş ă ă simbolistic ! Din fericire, Robert, implicarea ta a fost pân la urm un noroc pentru mine. În loc s r mân pentru totdeaunaă ă ă ă ă ă încuiat în seiful unei b nci, cheia de bolt a ajuns la mine prin intermediul t u.ă ă ă ă

"Unde altundeva a fi putut s m duc? se întreb Langdon. Istoricii Graalului nu sunt mul i i, în plus, noi neş ă ă ă ţ ş cuno team."ş

Teabing se umfl în pene:ă– Când am aflat c ă Saunière i-a l sat un mesaj înainte de a muri, mi-am dat seama c de ii ni te informa ii pre ioaseţ ă ă ţ ş ţ ţ

despre St re ie. Nu tiam, desigur, dac aveai chiar cheia de bolt sau doar inforă ţ ş ă ă ma ii despre ascunz toarea ei. Dar, cu poli iaţ ă ţ pe urmele tale, m-am gândit c te-ai putea refugia la mine.ă

– i dac n-a fi f cut-o?Ş ă ş ă– Îmi preg tisem un plan prin care s - i ofer o mân de ajutor. Într-un fel sau altul, cheia de bolt tot avea s ajung ă ă ţ ă ă ă ă la

Château Villette. Faptul c mi-ai a ezat-o chiar în bra e e dovada c urmez o cauz dreapt .ă ş ţ ă ă ă

150

– Poftim?! bâlbâi Langdon, oripilat.– Silas trebuia s intre pe furi în casa mea i s fure cheia de bolt ; astfel te scotea pe tine din ecua ie f r alteă ş ş ă ă ţ ă ă

probleme i m ferea pe mine de orice suspiciune de complicitate. Dar când am v zut cât de complexe sunt codurile create ş ă ă de Saunière, am hot rât s v includ pe amândoi în c utarea mea, pentru înc pu in timp. Puteam s -i cer lui Silas s fureă ă ă ă ă ţ ă ă criptex-ul mai târziu, în momentul în care ar fi avut suficiente informa ii ca s m descurc i singur.ţ ă ă ş

– În Temple Church, încheie Sophie."Începe s priceap ", î i spuse Teabing. Temple Church fusese locul ideal pentru a fura cheia de bolt i aparenta eiă ă ş ă ş

relevan penţă tru poem o transformase într-o momeal perfect . ă ă Rémy primise ordine clare – s r mân ascuns pân ce Silasă ă ă ă recupera cheia de bolt . Din p cate, amenin area lui Langdon c va distruge criptex-ul îl speriase. "Dac mi-ar fi respectată ă ţ ă ă ordinele!" se gândea Teabing în sinea sa, mâhnit, amintindu- i propria sa "r pire". ş ă "Rémy era singura verig ce putea duce laă mine i tocmai el i-a ar tat fa a!"ş ş ă ţ

Din fericire, Silas nu b nuise adev rata identitate a britanicului i fusese u or de p c lit când majordomul se pref cuseă ă ş ş ă ă ă c -l leag i-l imobilizeaz pe bancheta din spate a limuzinei. O dat ce ecranul de protec ie fusese apoi ridicat, Teabing îiă ă ş ă ă ţ putuse telefona Albinosului chiar din limuzin , vorbind cu accentul fran uzesc al Înv torului, îndrumându-l c tre sediulă ţ ăţă ă Opus Dei. Un simplu denun anonim la poli ie fusese apoi suficient pentru a-l scoate pe Silas din ecua ie.ţ ţ ţ

"O problem rezolvat ."ă ăCealalt problem era mult mai complicat : ă ă ă Rémy.Teabing se fr mântase mult înainte de a lua o decizie, dar, în fond, majordomul se dovedise a fi un risc în plus. "Oriceă

c utare a Graalului necesit sacrificii." Cea mai curat solu ie i se revelase atunci când deschisese minibarul din limuzin – oă ă ă ţ ă sticlu , pu in coniac i ni te alune. Praful de pe fundul cutiei avea s fie suficient pentru a declan a un puseu letal al alergieiţă ţ ş ş ă ş de care suferea Rémy. când acesta oprise limuzina în apropiere de St. James Park, Teabing coborâse de pe bancheta din spate i urcase în fa , lâng ş ţă ă Rémy. Câteva minute mai târziu, se înapoiase în compartimentul din spate, tersese toate urmele iş ş

apoi plecase pentru a duce la îndeplinire etapa final a misiunii pe care i-o asumase.ă şWestminster Abbey se afla nu departe i, cu toate c proş ă tezele i cârjele sale declan aser alarma detectorului deş ş ă

metale, ca de obicei paznicii aceia de doi bani nu tiuser cum s proş ă ă cedeze. "S -i cerem s - i scoat protezele i s se târască ă ş ă ş ă ă în untru? S -i perchezi ion m trupul diform?" Teabing le ofeă ă ţ ă rise îns o solu ie mult mai simpl : le ar tase o carte de vizită ţ ă ă ă imprimat în relief, cu titulatura de Cavaler al Domeniului. Bie ii b ie i practic se c lcau unul pe altul pe picioare, care maiă ţ ă ţ ă de care s -l pofteasc în untru.ă ă ă

Acum, abia rezist tenta iei de a le povesti lui Langdon i Sophiei, care-l priveau la fel de sidera i, cât de str lucită ţ ş ţ ă reu ise s implice Ordinul Opus Dei în complotul care avea s atrag dup sine în curând ruinarea întregii Biserici.ş ă ă ă ă Dar asta trebuia s mai ă a tepte. Deocamdat avea altele mai importante de f cut.ş ă ă

– Mes amis, declar el într-o francez f r cusur, ă ă ă ă vous ne trouverez pas le Saint-Graal, c'est le Saint-Graal qui vous trouve. Este evident c drumurile noastre se întrep trund. Graalul ne-a g sit!ă ă ă

T cere.ăVocea i se transform într-o oapt abia auzit :ă ş ă ă– Asculta i! Pute i auzi? Graalul ne vorbe te de dincolo de timp. Ne implor s -l salvam de sminteala St re iei. ţ ţ ş ă ă ă ţ Eu vă

implor s împliă ni i aceasta unic ans . Nu exista în acest moment al i trei oameni mai capabili decât noi s dezlege codulţ ă ş ă ţ ă final i s deschid criptex-ul. Trebuie s depunem împreun un jur mânt. Un leg mânt de credin unii fa de ceilal i.ş ă ă ă ă ă ă ţă ţă ţ Hot rârea nestr mutat a unui cavaler de a desă ă ă coperi adev rul i de a-l face cunoscut lumii.ă ş

Sophie se holb la Teabing i îi r spunse cu o voce rece i dur ca o elul:ă ş ă ş ă ţ– N-am s fac nici un leg mânt cu uciga ul bunicului meu! Poate doar unul prin care s te pot trimite la închisoare.ă ă ş ăInima lui Teabing se opri o clip ,ă apoi spuse:– Îmi pare r u dac a a gânde ti, ă ă ş ş mademoiselle.Apoi, r sucindu-se, î i îndrept arma spre Langdon:ă ş ă– Dar tu, Robert? E ti cu mine sau împotriva mea?ş

100

Trupul episcopului Manuel Aringarosa suportase multe dureri i chinuri în via , dar arsura ustur toare a glon ului dinş ţă ă ţ piept îi era complet str in . Adânc i destul de grav . Nu atât o ran a c rnii... ci mai degrab a sufletului.ă ă ăş ă ă ă ă

Î i deschise ochii i încerc s vad ceva în jur, dar ploaia îi înce o a privirea. "Unde m aflu?" Sim ea ni te bra eş ş ă ă ă ţ ş ă ţ ş ţ puternice ce-l sus ineau i îi transportau corpul neputincios ca pe o p pu din cârpe, cu sutana atârnându-i în b taia vântului.ţ ş ă şă ă

Ridicând cu greu un bra , î i terse ochii i v zu c omul care îl ducea era Silas. Albinosul alerga pe o strad înce o at ,ţ ş ş ş ă ă ă ţ ş ă întrebând de un spital; strig tul îi era sfâ iat de durere. Ochii lui ro ii priveau drept înainte, iar pe obrajii palizi i mânji i cuă ş ş ş ţ sânge i se prelingeau iroaie de lacrimi.ş

– Fiul meu, opti episcopul, e ti r nit.ş ş ăSilas se uit la el, cu chipă ul schimonosit de durere:– Îmi pare atât de r u, p rinte!ă ăP rea c suferin a îl împiedic s vorbeasc .ă ă ţ ă ă ă– Nu, Silas, replic Aringarosa, mie îmi pare r u. Gre eala-i a mea!ă ă ş"Înv torul mi-a promis c nu vor muri oameni, iar eu i-am cerut s -i ascul i ordinele necondi ionat."ăţă ă ţ ă ţ ţ– Am fost prea credul. Prea tem tor. Am fost amândoi în ela i, ad ug el.ă ş ţ ă ă"Înv torul n-a inten ionat nici o secund s ne predea nou Sfântul Graal."ăţă ţ ă ă ăChircit în bra ele celui pe care îl luase sub aripa lui cu ani în urm , episcopul se sim i tras înapoi în timp. În Spania.ţ ă ţ

C tre moă destele sale începuturi, pe când cl dea o bisericu catolic în Oviedo, împreun cu Silas. i apoi mai târziu, în Newă ţă ă ă Ş

151

York, unde proclamase gloria lui Dumnezeu prin intermediul noului sediu al Opus Dei de pe Lexington Avenue.Cu cinci luni în urm , p rintele Aringarosa primise o veste cuă ă tremur toare. Toat munca lui de o via era în pericol. Î iă ă ţă ş

aminti în am nunt întrevederea de la Castel Gandolfo, care îi schimbase via a... vestea care declan ase aceast calamitate.ă ţ ş ăEpiscopul intrase în sala Bibliotecii de Astronomie cu capul sus, a teptându-se s fie întâmpinat cu strângeri de mâiniş ă

c lduroase i felicit ri pentru eforturile sale de reprezentare onorabil a catolicisă ş ă ă mului în America.Dar numai trei persoane erau prezente în bibliotec .ăSecretarul Vaticanului. Obez. i dur.Ş

i doi cardinali italieni din vârful ierarhiei. F arnici. Infatua i.Ş ăţ ţNedumerit, Aringarosa se apropiase.Umflatul îns rcinat cu problemele legale îi strânsese mâna i-i f cuse semn spre scaunul gol, aflat în fa a sa:ă ş ă ţ– V rog s v face i comod!ă ă ă ţEpiscopul se a ezase, b nuind c îl a teptau ve ti nepl cute.ş ă ă ş ş ă– Nu m pricep la vorbe de complezen , îi declarase secretarul, a a c am s trec direct la motivul viziteiă ţă ş ă ă

dumneavoastr .ă– V rog. Vorbi i-mi deschis!ă ţAringarosa aruncase o privire spre cei doi cardinali, care p reau c -l studiaz plini de importan .ă ă ă ţă– Dup cum bine ti i, începuse secretarul, Sfin ia Sa i alte peră ş ţ ţ ş soane de la Roma i-au exprimat în ultima vremeş

îngrijorarea cu privire la efectele pe care le-au avut în plan politic cele mai controversate practici Opus Dei.Brusc, Aringarosa sim ea cum sângele îi înghea în vene. Discutase deja de nenum rate ori despre aceast problem cuţ ţă ă ă ă

noul Suveran Pontif care, spre marea lui dezam gire, se dovedise un pară tizan fervent al liberalismului în Biseric .ă– Vreau s v asigur, mai ad ugase obezul, c Sfin ia Sa nu dore te s schimbe nimic din modul în care v conduce iă ă ă ă ţ ş ă ă ţ

Ordinul."Sper i eu c nu!"ş ă– Atunci, pentru ce am fost chemat aici?Secretarul oft :ă– Nu tiu cum s m exprim în termeni cât mai delica i cu putin , a a c o s vorbesc direct. Cu dou zile în urm ,ş ă ă ţ ţă ş ă ă ă ă

Consiliul Secretariatului a votat în unanimitate revocarea autoriz rii primite de Opus Dei din partea Vaticanului.ăAringarosa fusese sigur c nu se auzise bine:ă– M scuza i?ă ţ– Cu alte cuvinte, peste ase luni, Opus Dei nu va mai fi consiş derat un Ordin al Vaticanului. Ve i fi o Biseric de sineţ ă

st t toare. Sfântul Scaun inten ioneaz s se disocieze de dumneavoastr . Sfin ia Sa a fost de acord i am început dejaăă ţ ă ă ă ţ ş întocmirea documentelor oficiale.

– Dar... e imposibil!– Dimpotriv , este foarte posibil! i necesar. Sfin ia Sa nu este mulă Ş ţ umit de politicile dumneavoastr agresive deţ ă

atragere a noilor membri i de practicarea mortific rii corporale. i nici cele privind femeile. Cu alte cuvinte, Opus Dei aş ă Ş devenit o povar i un impediment.ăş

Aringaorsa era stupefiat:– O... povar ?!ă– Doar nu v surprinde faptul c s-a ajuns aici!ă ă– Opus Dei este singura organiza ie catolic al c rei num r de membri este în cre tere. Avem în prezent peste o mie oţ ă ă ă ş

sut de preo i!ă ţ– Într-adev r. O problem tulbur toare pentru noi to i.ă ă ă ţEpiscopul s rise drept în picioare:ă– Întreba i-l pe Sfin ia Sa dac Opus Dei a fost o povar i în 1982, când am ajutat Banca Vaticanului!ţ ţ ă ăş– Vaticanul v va r mâne ve nic recunosc tor pentru acest lucru, dar sunt multe voci care consider i ast zi că ă ş ă ă ş ă ă

generozitatea dumneavoastr de atunci a constituit unicul motiv pentru care vi s-a acordat statutul de Ordin aă l Vaticanului.– Nu este adev rat!ăInsinuarea era mai mult decât jignitoare.– Oricare ar fi situa ia, noi vom ac iona cu bun -credin â. Vom stabili în a a fel termenii de reziliere, încât s vi seţ ţ ă ţ ş ă

înapoieze banii oferi i atunci.ţ– Adic m cump ra i! M pl ti i ca s tac! Chiar acum, când Opus Dei a r mas unica voce a ra iunii!ă ă ă ţ ă ă ţ ă ă ţUnul dintre cardinali se aplecase spre el:– M scuza i, a i spus cumva "vocea ă ţ ţ ra iunii"?ţAringarosa se înclinase peste mas i replicase pe un ton înghe at:ăş ţ– Chiar nu ti i de ce catolicii p r sesc Biserica? Uita i-v pu in în jurul vostru. Oamenii i-au pierdut respectul.ş ţ ă ă ţ ă ţ ş

Rigorile credin ei au disp rut. Doctrina a devenit facultativ . Abstinen , confesiune, îmţ ă ă ţă p rt anie, botez, liturghie – alege iă ăş ţ ce vre i, ce combina ie v place i ignora i restul. Ce fel de îndrumare spiritual ofer azi Biserica?ţ ţ ă ş ţ ă ă

– Ni te legi adoptate în secolul al III-lea nu mai pot fi aplicate cre tinilor de azi. Regulile acelea nu sunt adecvateş ş societ ii actuale.ăţ

– Ei bine, pentru Opus Dei ele par a func iţ ona!– Aringarosa, intervenise obezul secretar încercând s încheie discu ia, din respect pentru rela ia organiza ieiă ţ ţ ţ

dumneavoastr cu anteriorul pap , Sfin ia Sa v ofer un r gaz de ase luni pentru a v disocia în mod voluntar de Vatican.ă ă ţ ă ă ă ş ă V sugerez s aduce i ca motiă ă ţ va ie diferen ele de opinie dintre Opus Dei i Sfântul Scaun i s func iona i ca un ordin cre tinţ ţ ş ş ă ţ ţ ş de sine st t tor.ă ă

– Refuz! i-i voi spune personal acest lucru Sfântului P rinte!Ş ă– M tem c Sfin ia Sa nu mai dore te s v întâlneasc .ă ă ţ ş ă ă ăAringarosa se ridicase deja de pe scaun:

152

– Nu va îndr zni ă s desfiin eze un Ordin înfiin at de preceă ţ ţ dentul pap !ă– Regret. Domnul a dat, Domnul a luat!Episcopul plecase de la acea întrevedere stupefiat, împleticindu-se. Dup ce revenise la New York, zile în ir doară ş

privise aiurea în zare, cople it de ce întrez rea c va fi viitorul cre tinismului.ş ă ă şCâteva s pt mâni mai târziu, primise un apel telefonic care schimă ă base complet situa ia. Cel care sunase avea un accentţ

francez i î i spunea ş ş Înv torul ăţă – un titlu frecvent întâlnit în cadrul ordinului. Spusese c tie despre planurile Vaticanului deăş retragere a sprijinului.

"Cum poate ti a a ceva?" Aringarosa sperase c doar o mân dintre mai-marii de la Roma tiau despre soarta Opusş ş ă ă ş Dei. Se p rea îns c vestea se r spândise. Când era vorba despre bârf , nici un zid nu avea urechi mai bune decât cele de laă ă ă ă ă Vatican.

– Eu am sursele mele pretutindeni, îi optise Înv torul, i datorit lor de in o serie de informa ii. Cu ajutorul t u potş ăţă ş ă ţ ţ ă descoperi locul în care este ascuns o relicv sacr , ce- i va aduce o putere uria ... suficient pentru ca întregul Vatican s iă ă ă ţ şă ă ă ţ se plece la picioare. Suficient pentru a salva credin a. Nu doar pentru Opus Dei, ad ugase el dup o pauz scurt . Pentru noiă ţ ă ă ă ă to i.ţ

"Domnul a luat... i Domnul d înapoi."ş ăAringarosa întrez rise o miraculoas raz de speran :ă ă ă ţă– Spune-mi care e planul!Episcopul Aringarosa nu mai era con tient atunci când u ile spitalului St. Mary se deschiser . Silas se n pusti peş ş ă ă

culoar, epuizat. C zând în genunchi pe podea, strig dup ajutor. To i cei prezen i în camera de Urgen e î i c scaser ochii,ă ă ă ţ ţ ţ ş ă ă ului i la vederea Albinosului pe jum tate dezbr cat ce purta pe bra e un preot însângerat.ţ ă ă ţ

Medicul care îl ajut pe Silas s - i a eze povara pe o targ lu pulsul episcopului i se întunec la fa :ă ă ş ş ă ă ş ă ţă– A pierdut mult sânge. Nu sunt speran e prea mari.ţAringarosa clipi, revenindu- i pentru o clip , i privi spre Albinos:ş ă ş– Copilul meu...Silas era sfâ iat de durere i de remu care:ş ş ş– P rinte, chiar dac -mi va lua întreaga via , tot îl voi g si pe cel care ne-a în elat i îl voi ucide!ă ă ţă ă ş şEpiscopul cl tin din cap, privindu-l cu o triste e nesfâr it :ă ă ţ ş ă– Silas... dac n-ai înv at nimic altceva de la mine, te rog... ine minte asta.ă ăţ ţÎl prinse de mân i i-o strânse cu mult putere:ăş ă– Iertarea este cel mai de pre dar al lui Dumnezeu.ţ– Dar, p rinte...ăAringarosa î i închise ochii:ş– Silas, trebuie s te rogi!ă

101

În Chapter House, sub cupola boltit a s lii, Robert Langdon privea drept în eava revolverului Medusa.ă ă ţ"Robert, e ti cu mine sau împotriva mea?" Cuvintele lui Teabing îi r sunau i acum în urechi.ş ă şNu exista un r spuns, tia acest lucru. Spune ă ş da, i o tr dezi pe ş ă Sophie. Spune nu, i britanicul nu va avea de ales decâtş

s -i ucid de amândoi.ă ăExperien a lui la catedr nu-l preg tise nicidecum pentru a face fa situa iilor de acest gen, dar munca de profesor îlţ ă ă ţă ţ

înv ase totu i ceva despre întreb rile paradoxale. "Când nu ai r spuns la o întreăţ ş ă ă bare, ai la dispozi ie o singur modalitateţ ă sincer de a replica."ă

Zona de mijloc între da i nu.ş"T cerea."ăPrivind criptex-ul pe care-l inea în mân , Langdon prefer s se îndep rteze.ţ ă ă ă ăF r a- i ridica ochii, începu s se trag înapoi, spre mijlocul s lii. Teren neutru. Spera c , dac -l vede concentrată ă ş ă ă ă ă ă

asupra cilindrului, Teabing o s cread c studiaz în minte posibilitatea unei colaă ă ă ă bor ri, iar t cerea lui o s -i indice ă ă ă lui Sophie c n-o abandonase.ă

" i astfel mai câ tig timp de gândire."Ş şIar a gândi, b nuia el, era exact ceea ce i-ar fi dorit britanicul s fac . "Pentru asta mi-a dat criptex-ul. Ca s simtă ş ă ă ă

greutatea deciziei pe care o voi lua." Britanicul sperase c , dac avea în mân cheia de bolt a Marelui Maestru, Langdon î iă ă ă ă ş va da seama de importan a ei colosal i c reticen ele-i vor fi spulberate de curiozitatea tiinţ ă ş ă ţ ş ific , recunoscând în cele dinţ ă urm c , dac nu vor deschide cripă ă ă tex-ul, istoria îns i va fi pierdut pentru totdeauna.ăş ă

L sând-o pe ă Sophie în b taia armei, se retrase, con tient c paroă ş ă la criptex-ului putea fi unica sa speran de a o salva.ţă "Dac pot s scot harta din interior, Teabing va fi dispus s negocieze." Chinuindu-se s se concentreze, se retrase încet spreă ă ă ă fereastr ... rememorând numeroasele corpuri astronomice de pe mormântul lui Newton:ă

"Sa cau i globul ce pe al lui mormânt se afla odţ at'.Vorbind de carne Roz i pântece îns mân at."ăş ă ţ

Întorcându-se cu spatele la ceilal i, se apropie de fereastra uria , c utând o raz de inspira ie în vitraliile ei. Nimic îns .ţ şă ă ă ţ ă"Încearc s gânde ti ca ă ă ş Saunière, se îndemn el, privind spre gr din . Care ar fi, dup p rerea lui, globul ce ar trebui să ă ă ă ă ă

se afle pe mormântul lui Newton?" Imagini ale unor stele, comete i planete p reau a lic ri în ploaia monoton , dar le alung .ş ă ă ă ă Saunière nu era om de tiin . Fusese un umanist, un iubitor al artei i al istoriei. "Sacrul feminin... potirul... roza... Mariaş ţă ş

153

Magdalena... declinul zei ei... Sfântul Graal."ţLegendele întruchipaser întotdeauna Graalul ca pe o iubit misă ă terioas care d n uia în noapte nev zut , î i optea laă ă ţ ă ă ţ ş

ureche, ademenindu-te i apoi disp râş ă nd în neant.În timp ce privea copacii b tu i de vânt, Langdon sim ea aievea prezen a ei juc u . Semnele erau pretutindeni. Ca oă ţ ţ ţ ă şă

siluet ispitiă toare care se contura în cea , ramurile celui mai b trân m r din Regatul Unit î i scutura florile cu cinci petale,ţă ă ă ş albe i delicate preş cum îns i Venus. Zei a era în gr din acum. Dansa în ploaie, murăş ţ ă ă murând cântecul veacurilor, privind pe furi dintre ramurile înflorite, parc pentru a-i aminti lui c fructul cunoa terii cre tea dincolo de puterea lui de a-l culege.ş ă ă ş ş

În cel lalt cap t al înc perii, ă ă ă sir Leigh Teabing era mul umit i încrez tor v zând cum privirile lui Langdon r t cesc peţ ş ă ă ăă fereastr de parc ar fi fost în trans .ă ă ă

"Exact a a cum am sperat, î i spuse el. Se va da pe brazd ."ş ş ăDe ceva timp, britanicul b nuia c americanul ar putea de ine cheia c tre Sfântul Graal. Nu fusese o coinciden faptulă ă ţ ă ţă

c el î i pusese plaă ş nul în aplicare exact în seara în care Langdon avusese programat întrevederea cu Jacques ă Saunière. Urm rindu-i de atâta vreme, Teabing era convins c dorin a custodelui de a se întâlni în particular cu ameriă ă ţ canul avea o semnifica ie cert . Misteriosul manuscris al lui Langdon atinsese o coard sensibil a St re iei. Langdon descoperise unţ ă ă ă ă ţ anume adev r i ă ş Saunière se teme c îl va dezv lui. ă ă Sir Leigh fusese sigur c ă Saunière îi va cere profesorului s p strezeă ă t cerea.ă

"Adev rul a fost inut ascuns prea mult timp!"ă ţTeabing tia c trebuie s ac ioneze repede. Atacul lui Silas avea s împlineasc dou obiective. Îl va împiedica peş ă ă ţ ă ă ă

Saunière s -i cear lui Langdon s p streze t cerea i va asigura prezen a acestuia în Paris dup ce Teabing va ob ine cheia deă ă ă ă ă ş ţ ă ţ bolt , pentru eventualitatea în care va avea nevoie de ajutorul lui.ă

Aranjarea întâlnirii fatale dintre Saunière i Silas fusese floare la ureche. "Aveam informa ii secrete cu privire la celeş ţ mai profunde temeri ale custodelui." Cu o sear înainte, Silas îi telefonase lui ă Saunière, dându-se drept un preot tulburat.

– Domnule Saunière, v rog s m ierta i, dar trebuie s v vorbesc imediat. Nu ar trebui s încalc taina spovedaniei,ă ă ă ţ ă ă ă dar în acest caz cred c trebuie s-o fac. De curând mi s-a confesat un b rbat care pretindea c a ucis câ iva membri ai familieiă ă ă ţ dumneavoastr .ă

Custodele fusese mirat, îns r spunsul lui, precaut:ă ă– Familia mea a pierit într-un accident. Raportul poli iei a fost explicit.ţ– Da, un accident de ma in , replic Silas, v zând c b trânul mu case momeala. B rbatul cu care am vorbit a spus cş ă ă ă ă ă ş ă ă

ma ina a fost împins de pe osea în râu.ş ă şCustodele r m sese t cut.ă ă ă– Domnule Saunière, nu v-a fi telefonat niciodat , îns omul despre care v vorbesc mi-a mai spus ceva ce m face s -ş ă ă ă ă ă

mi fac griji pentru siguran a ţ dumneavoastr . ă În plus, a men ionat-o i pe nepoaţ ş ta dumneavoastr , ă Sophie.Numele lui Sophie fusese catalizatorul necesar. Curatorul luase pozi ie f r întârziere. Îi ceruse lui Silas s vin imediatţ ă ă ă ă

în cel mai sigur loc pe care îl cuno tea – biroul s u de la Luvru. Apoi îi teleş ă fonase lui Sophie pentru a-i spune c ar putea fi înă pericol. La întrevederea cu Robert Langdon renun ase pe loc.ţ

Acum, când cei doi erau desp r i i de vasta întindere a s lii, Teabing î i spuse c izbutise s -i îndep rteze unul de altulă ţ ţ ă ş ă ă ă nu numai fizic. Sophie Neveu avea aceea i re inere, dar era clar c americanul avea o imagine mai clar asupraş ţ ă ă evenimentelor. Încerca s - i dea seama care ar putea fi parola. "În elege cât este de important s g sim i s eliber mă ş ţ ă ă ş ă ă Graalul."

– Nu va deschide criptex-ul pentru tine, îi spuse Sophie pe un ton rece ca ghea a. Chiar dac poate!ţ ăinând arma îndreptat spre ea, Teabing arunc o privire spre proŢ ă ă fesor. Era sigur c , în cele din urm , va trebui să ă ă

foloseasc revolă verul. De i ideea nu-l încânta deloc, tia c nu va ezita s trag dac ş ş ă ă ă ă va fi nevoie. "I-am oferit femeii steiaă toate ansele de a proceda a a cum trebuie. Graalul este mult mai important chiar decât voi to i."ş ş ţ

În acel moment, Langdon se întoarse cu fa a spre ei:ţ– Mormântul... spuse brusc, privindu-i cu o urm de speran în ochi. tiu unde s m uit, pe mormântul lui Newton.ă ţă Ş ă ă

Da, cred c pot s aflu paă ă rola!Inima lui Teabing prinse aripi:– Unde, Robert? Spune-mi!Sophie strig , cu oroare în glas:ă– Robert, nu! Doar n-ai de gând s -l aju i, nu-i a a?ă ţ şLangdon se apropie cu pa i hot râ i, inând criptex-ul în mân .ş ă ţ ţ ă– Nu, îi spuse privindu-l dur pe Leigh. Pân când nu- i d druă ţ ă mul, nu-l ajut.Optimismul britanicului p li:ă– Suntem atât de aproape, Robert! S nu îndr zne ti s te joci acum cu mine!ă ă ş ă– Nu m joc. Las-o s plece! Apoi mergem împreun la mormântul lui Newton i deschidem criptex-ul.ă ă ă ş– Nu m duc nic ieri! se r sti ă ă ă Sophie, fierbând de furie. Bunicul mi-a dat mie criptex-ul. Nu voi sunte i cei care ave iţ ţ

dreptul s -l deschide i!ă ţLangdon se întoarse spre ea, cu spaim în glas:ă– Sophie, te rog! E ti în pericol. Eu încerc s te ajut!ş ă– Cum? Dezv luind secretul pe care bunicul l-a ap rat cu pre ul vie ii? A avut încredere în tine, Robert! ă ă ţ ţ Eu am avut

încredere în tine!În ochii alba tri ai profesorului se citea acum panica i Teabing abia reu i s - i st pâneasc un zâmbet v zându-i întor iş ş ş ă ş ă ă ă ş

unul împotriva celuilalt. Încerc rile lui Langdon de a o face pe galantul erau de-a dreptul patetice. "E pe punctul de a dezv luiă ă unul dintre cele mai importante secrete din istoria omenirii i el î i face griji pentru o femeie care s-a dovedit nedemn deş ş ă aceast c utare!"ă ă

154

– Sophie, insist americanul, te rog... trebuie s pleci!ă ăEa cl tina din cap energic:ă– Doar dac -mi dai mie criptex-ul sau dac -l distrugi, izbindu-l de podea.ă ă– Ce?!– Robert, bunicul ar fi preferat ca acest secret s fie pierdut penă tru totdeauna, decât s ajung în mâinile unui criminal!ă ăP rea gata s izbucneasc în lacrimi, dar î i p str st pânirea de sine. Se r suci spre Teabing i îl privi în ochi:ă ă ă ş ă ă ă ă ş– Împu c -m , dac vrei. Dar nu las mo tenirea bunicului în mâinile tale!ş ă ă ă ş"Foarte bine." Britanicul întinse bra ul, cu arma preg tit .ţ ă ă– Nu! strig Langdon ridicându- i deasupra capului mâna în care inea criptex-ul. Leigh, dac tragi, îl arunc!ă ş ţ ăTeabing izbucni în râs:– Cacealmaua asta i-a mers cu ţ Rémy, dar nu i cu mine. Te cuş nosc suficient de bine!"Da, te cunosc. Chipul t u e o oglind clar , prietene. Mi-a luat câteva secunde, dar îmi dau seama c min i. Habar n-aiă ă ă ă ţ

unde anume pe mormântul lui Newton se afl r spunsul."ă ă– Adev rat, Robert? tii unde s te ui i, pe mormânt?ă Ş ă ţ– tiu.ŞEzitarea din privirea lui Langdon pieri într-o clip , dar britanicul o z ri. Min ea. Un truc disperat, patetic, menit s oă ă ţ ă

salveze pe Sophie. Robert Langdon îl dezam gise profund.ă"Sunt un cavaler singuratic, înconjurat de suflete netrebnice. i va trebui s descifrez cheia de bolt de unul singur."Ş ă ăLangdon i ş Neveu nu mai reprezentau acum decât o simpl amenin are pentru el... i pentru Graal. Oricât de dureroasă ţ ş ă

ar fi fost solu ia, tia c o poate pune în aplicare f r mustr ri de con tiin . Singura dificultate va fi aceea de a-l convinge peţ ş ă ă ă ă ş ţă Langdon s lase jos cheia de bolt , astfel încât el s poat încheia odat aceast arad .ă ă ă ă ă ăş ă

– O dovad de încredere, rosti cu glas tare, coborându- i bra ul cu arma. Pune cheia de bolt pe podea i hai să ş ţ ă ş ă discut m!ă

Langdon tia c nu-l crezuse.ş ăPe chipul lui Teabing se oglindea o hot râre crunt i tia c ajunseser la un moment de r scruce. "Când voi l saă ă ş ş ă ă ă ă

criptex-ul din mân , ne va ucide pe amândoi." Chiar i f r s-o priveasc pe ă ş ă ă ă Sophie, îi auzea implorarea mut i disperat .ă ş ă "Robert, omul sta nu e demn de Graal. Te rog, nu i-l da lui! Indiferent care ar fi pre ul pl tit!"ă ţ ă

Profesorul se hot râse îns , cu câteva minute în urm , în vreme ce st tea singur la fereastr , privind spre ă ă ă ă ă College Garden.

"Protejeaz-o pe Sophie.Protejeaz Graalul."ă

i aproape c strigase, cople it de disperare. "Dar nu v d cum!"Ş ă ş ăClipele de cumplit dezam gire aduseser cu ele o limpezime a a cum rar mai sim ise. "Adev rul e chiar în fa a ochiloră ă ă ş ţ ă ţ

t i, Robert!" Nici nu tia de unde-i venise revela ia. "Graalul nu- i bate joc de tine, ci strig c tre un suflet vrednic."ă ş ţ ş ă ăAcum, în timp ce se pleca în fa a lui ca un supus înaintea suveranului, coborî criptex-ul pân la câ iva centimetri deţ ă ţ

pardoseal .ă– A a, Robert, opti britanicul, îndreptând arma spre el. Las -l jos!ş ş ăPrivirea lui Langdon se ridic pentru o clip spre în l imile cupolei. Ghemuindu-se mai mult, î i îndrept ochii spreă ă ă ţ ş ă

eava arţ mei, a intit asupra lui.ţ ă– Îmi pare r u, Leigh!ăÎntr-o singur mi care, corpul i se destinse ca un arc i bra ul îi zvâcni în sus, iar criptexul zbur spre plafon.ă ş ş ţ ă

Leigh Teabing nu- i d du seama când degetul lui ap s pe tr gaci, dar revolverul se desc rc bubuind asurzitor. Trupulş ă ă ă ă ă ă lui Langdon era acum o s geat vertical , aproape desprins de podea, iar glon ul izbi pardoseala, chiar lâng piciorul lui.ă ă ă ţ ă Jum tate din creierul britanicului încerc s corecteze direc ia focului i trase din nou, cu turbare, dar cealalt jum tate, maiă ă ă ţ ş ă ă puternic , îi îndrept ochii în sus, spre abisul cupolei.ă ă

"Cheia de bolt !"ăTimpul p ru c se opre te pentru o clip i se transform într-un fel de co mar care se deruleaz cu încetinitorul, iă ă ş ă ş ă ş ă ş

lumea întreag lu forma criptex-ului aflat în aer. Îl privi cum se ridic ... p rând c încremene te pentru o clip ,ă ă ă ă ă ş ă imponderabil... i apoi c zând, rostoş ă golindu-se, spre pardoseala de piatr .ă

Toate speran ele i visurile sale se pr bu eau o dat cu el. "Nu poate izbi podeaua! Pot s ajung la el!" Trupul s uţ ş ă ş ă ă ă reac ion din instinct. D du drumul armei i se arunc în fa , l sându- i cârjele s cad i întinzându- i în aer mâinile cu oţ ă ă ş ă ţă ă ş ă ă ş ş manichiur des vâr it . R chirându- i bra ele i degetele, în f c cilindrul în zbor.ă ă ş ă ăş ş ţ ş ş ă ă

Strângând criptex-ul în palm , î i d du seama c se pr bu e te prea repede. Neg sind nimic de care s se sprijine,ă ş ă ă ă ş ş ă ă bra ele sale lovir primele pardoseala i cilindrul se izbi violent de piatra dur .ţ ă ş ă

Din interior r zb tu sunetul sticlei sparte.ă ăTimp de o secund , Teabing r m sese f r aer. Z când lat pe podea, privind în lungul bra elor sale întinse, implor înă ă ă ă ă ă ţ ă

gând fiola s reziste. Apoi mirosul acid de o et se r spândi în aer i britanicul sim i lichidul rece care se scurgea printreă ţ ă ş ţ discurile criptex-ului chiar în palma sa.

O panic s lbatic îl cuprinse. NU! O etul curgea continuu i cu ochii min ii v zu papirusul din untru cum se dizolv .ă ă ă ţ ş ţ ă ă ă "Robert, idiotule! Secretul e pierdut!"

Începu s hohoteasc incontrolabil. "Graalul e pierdut! Totul a fost distrus!" Înc nu-i venea s cread . Încerc să ă ă ă ă ă ă deschid criptex-ul, jinduind s z reasc m car o str fulgerare de adev r înainte ca aceasta s se dizolve pentru totdeauna.ă ă ă ă ă ă ă ă Trase de capetele cilindrului i constat , stupefiat, perplex, c acesta se deschide.ş ă ă

155

Se uit în untru. Era gol, cu excep ia câtorva cioburi de sticl . Nici urm de papirus – fie el dizolvat sau nu.ă ă ţ ă ă Rostogolindu-se, privi în sus, c tre Langdon. ă Sophie st tea al turi, cu revolverul îndreptat spre el.ă ă

Perplex, privi din nou criptex-ul i abia atunci observ . Discurile nu mai erau aranjate la întâmplare. Pe cilindru seş ă formase un cuvânt din cinci litere: "M RUL".Ă

– "Globul" din care a gustat Eva, spuse Langdon rece, stârnind mânia sfânt a lui Dumnezeu. P catul originar. Simbolulă ă c derii sacrului feminin.ă

Teabing sim i cum adev rul îl izbe te cu o for zdrobitoare. Globul care ar fi trebuit s se afle pe mormântul luiţ ă ş ţă ă Newton nu putea fi decât m rul care, c zut din rai în capul lui Newton, i-a inspirat acestuia munca lui de-o via . "A luiă ă ţă str danie! Carnea roz cu pântece îns mân at!"ă ă ă ţ

– Robert, bâigui Teabing cople it. Ai reu it s -l deschizi! Unde e... harta?ş ş ăF r s clipeasc , Langdon î i duse mâna la buzunarul sacoului i scose cu mi c ri atente un sul mic de papirus. Laă ă ă ă ş ş ş ă

doar câ iva metri distan de britanic, îl desf ur i îl privi. Dup un lung moment, surâse satisf cut.ţ ţă ăş ăş ă ă" tie!" Inima lui Teabing ardea de dorin a de a afla. Visul lui de o via era chiar aici, în fa a ochilor lui.Ş ţ ţă ţ– Spune-mi! ceru. Te rog! Oh, Dumnezeule, te rog! Nu e înc prea târziu!ăBrusc, pe culoar r sun zgomot de pa i grei, gr bi i, i Langdon înf ur papirusul la loc i îl strecur în buzunar.ă ă ş ă ţ ş ăş ă ş ă– Nu! strig britanicul, chinuindu-se zadarnic s se ridice.ă ăCând u a se deschise, Bezu Fache n v li ca un taur în aren , privind fioros în jurul lui, pân ce- i z ri inta, pe Leighş ă ă ă ă ş ă ţ

Teabing, z când neputincios pe podea. R sufl u urat, î i puse arma în suportul de sub bra i se întoarse spre ă ă ă ş ş ţ ş Sophie:– Agent Neveu, m bucur s v d c sune i amândoi teferi. Treă ă ă ă ţ buia s veni i la sec ie atunci când v-am cerut.ă ţ ţPoli ia britanic sosi pe urmele lui Fache, ridic prizonierul i îi puse c tu ele.ţ ă ă ş ă şSophie p rea mirata s -l vad pe Fache:ă ă ă– Cum ne-a i g sit?ţ ăC pitanul ar t spre Teabing:ă ă ă– A f cut gre eala de a ar ta un act de identitate la intrare. Pază ş ă nicii fuseser informa i c îl c ut m.ă ţ ă ă ă– E în buzunarul lui Langdon! zbier britanicul ca un nebun. Harta c tre Sfântul Graaă ă l!

inut de bra e de poli i tii care îl tr geau afar , î i azvârli capul pe spate i url :Ţ ţ ţ ş ă ă ş ş ă– Robert! Spune-mi unde e ascuns!Când trecu prin dreptul lui, Langdon îl privi în ochi:"Numai cei vrednici pot g si Graalul, Leigh. Chiar tu m-ai înv at asta."ă ăţ

102

Cea a coborâse peste Kensington Gardens când Silas, chioţ ş p tând, se retrase într-un desi , la loc ferit. Îngenunchind peă ş iarba ud , î i aminti de sângele cald ce se scurgea din rana lă ş ăsat de glon sub coastele lui. Lini tit, se mul umi s privească ţ ş ţ ă ă drept înainte.

Cea a era deas i, datorit ei, gr dina p rea paradiziac .ţ ăş ă ă ă ăRidicându- i mâinile însângerate ca s se roage, privi cum piş ă c turile de ploaie îi mângâiau palmele, readucându-le albulă

lor obi nuit. Sim ind stropii care îi c deau pe umeri i pe spate, avea impresia ca trupul lui dispare treptat, bucat cu bucat ,ş ţ ă ş ă ă în pâcla din preajm .ă

"Sunt o fantom ."ăO pal de vânt trecu pe lâng el, aducând parfumul jilav al unei noi vie i. Cu fiecare celul din trupul s u frânt, Silas seă ă ţ ă ă

rug . Pentru iertare. Pentru îndurare. i, mai presus de toate, pentru mentorul s u... episcopul Aringarosa... ca Domnul s nu-lă Ş ă ă ia din aceast lume înainte de a i se fi împlinit, de a fi sunat ceasul. "Mai are atâtea de f cut!"ă ă

Cea a îl înv luia i Silas se sim ea atât de u or, încât avea senza ia ca fuioarele imateriale îl vor putea lua cu ele.ţ ă ş ţ ş ţ Închizând ochii, î i rosti ultima rug ciune.ş ă

De undeva, din pâcla aceea, vocea lui Manuel Aringarosa îi optea: "Domnul nostru e un Dumnezeu bun i îndur tor."ş ş ăÎn sfâr it, durerea începea s se domoleasc i Silas î i d du seama c episcopul avusese dreptate.ş ă ăş ş ă ă

103

Era dup -amiaz târziu când, deasupra Londrei, soarele sparse plafonul de nori i începu s str luceasc . Bezu Facheă ă ş ă ă ă era sfâr it dup ce termin interogatoriul i î i chem un taxi. ş ă ă ş ş ă Sir Leigh Teabing î i proclamase nevinov ia, dar din vorb riaş ăţ ă lui incoerent despre Sfântul Graal, documente secrete i confrerii misterioase, Fache b nuia c istoricul preg tea, de fapt,ă ş ă ă ă cadrul pentru ca avoca ii s i s poat pleda sus inând c clientul lor e nebun.ţ ă ă ă ţ ă

"Sigur", î i spuse c pitanul, "nebunie!" Teabing d duse dovada de o ingeniozitate i o precizie extreme în formulareaş ă ă ş unui plan menit s -i sus in la fiecare pas nevinov ia. Exploatase cu aceea i aviditate i Biserica Catolic , i Ordinul Opusă ţ ă ăţ ş ş ă ş Dei, dou organiza ii care se dovediser a fi absolut inocente. Uneltele sale ne tiutoare fuseser un c lug r fanatic i ună ţ ă ş ă ă ă ş episcop disperat. i, ca o culme a ingeniozit ii, Teabing î i amplasase postul de ascultare electronic în unicul loc în care oŞ ăţ ş ă victim a poliomielitei nu putea ajunge. Supravegherea c zuse în sarcina servitorului s u, ă ă ă Rémy – singura persoan careă cunoscuse adev rata identitate a britanicului i care murise între timp, cât se poate de convenabil, în urma unei reac iiă ş ţ alergice.

156

"Greu de crezut c toate acestea au putut fi puse la cale de o peră soan care nu e s n toas la cap," î i spuse Fache.ă ă ă ă şInforma iile transmise ţ de Collet de la Château Villette sugerau c abilitatea de care d duse dovada Teabing era atât deă ă

uimitoare, încât chiar el, Fache, ar fi avut de înv at de la el. Pentru a ascunde microfoane într-unele dintre cele maiăţ importante institu ii din Paris, istoricul apelase la vechii greci. "Calul Troian." Unele dintre intele vizate de Teabingţ ţ primiser cadou impresionante lucr ri de art , iar altele participaser la licita ii, achizi ionând f r s tie obiectele oferite deă ă ă ă ţ ţ ă ă ăş britanic. Jacques Saunière, pe de alt parte, primise o inviă ta ie ţ la Château Villette, pentru a discuta posibilitatea ca Teabing să finan eze construirea unei noi aripi în Muzeul Luvru, care s fie dedicat lui da Vinci. La sfâr it, invita ia men iona în treac tţ ă ă ş ţ ţ ă interesul deosebit al lui sir Leigh pentru macheta unui cavaler robotizat, construit chiar de custode. "Poate o ve i aduce cuă ţ dumneavoastr ", îi sugerase el. Probabil c ă ă Saunière îi satisf cuse dorin a i l sase cavalerul nesupravegheat suficient timpă ţ ş ă pentru ca Rémy Legaludec s amplaseze un microfon aproape invizibil.ă

Acum, în timp ce st tea pe bancheta din spate a taxiului, Fache închise ochii. "Înc o problem de rezolvat înainte de aă ă ă m întoarce la Paris."ă

Lumina soarelui p trundea nestingherit în salonul de la Spitalul St. Mary.ă ă– Ne-a i impresionat pe to i, spuse sora, zâmbindu-i cu blânde e. Un adev rat miracol.ţ ţ ţ ăEpiscopul Aringarosa îi surâse slab:– Totdeauna am fost un om binecuvântat.Dup ce termin de aranjat firele i tuburile, sora ie i i îl l s singur. Razele calde ale soarelui îi d deau o senza ieă ă ş ş ş ă ă ă ţ

pl cut . Noaptea trecut fusese cea mai neagr noapte din via a sa.ă ă ă ă ţAb tut, î i aminti de Silas, al c rui cadavru fusese g sit în parc.ă ş ă ă"Iart -m , te rog, copilul meu!"ă ăÎ i dorise mult ca Silas s ia parte la acest plan glorios. Noaptea trecut îns , Aringarosa primise un telefon de la Bezuş ă ă ă

Fache, care vorbea despre aparenta sa leg tur cu o c lug ri ucis în biserica Saint-Sulpice. Episcopul în elesese atunci că ă ă ă ţă ă ţ ă lucrurile luaser o înă tors tur cumplit . Vestea despre alte patru asasinate îi transformase oroarea în groaz . "Silas, ce-aiă ă ă ă f cut?!" Neputând s -l contacteze pe Înv tor, î i d duse seama c fusese abandonat. "Folosit." Singura modalitate de a opriă ă ăţă ş ă ă cumplita desf urare a evenimentelor la a c ror declan are luase i el parte fusese aceea de a-i m rturisi totul lui Fache. Dinăş ă ş ş ă acel moment, cei doi, preot i c pitan de poli ie, porş ă ţ niser într-o curs contra-cronometru pentru a-l prinde pe Silas înainte caă ă Înv torul s -l poat convinge s ucid din nou.ăţă ă ă ă ă

Vl guit, Aringarosa închise ochii i ascult reportajul TV despre arestarea unui influent cavaler britanic, ă ş ă sir Leigh Teabing. "Înv torul arestat în v zul lumii întregi." Teabing aflase despre planurile Vaticanului de a se disocia de Opus Dei;ăţă ă Aringarosa devenise pionul perfect pentru planul s u. "La urma urmei, cine ar fi fost mai dispus s se arunce orbe te înă ă ş c utarea Graalului, decât un om ca mine, care era pe punctul de a pierde totul? Graalul ar fi conă ferit o putere enorm celui ceă l-ar fi st pânit."ă

Leigh Teabing î i protejase cu abilitate identitatea – folosind un accent francez i o inim pioas i cerând ca r splatş ş ă ă ş ă ă unicul lucru de care nu avea nevoie: bani. Iar el, Aringarosa, fusese prea ner bd tor ca s mai fie i suspicios. Pre ul deă ă ă ş ţ dou zeci de milioane ă de euro era o nimica toat în compara ie cu ob inerea Graalului i, inând seama de banii oferi i deă ţ ţ ş ţ ţ Vatican pentru separarea de Opus Dei, partea financiar se aranjase perfect. "Orbii v d doar ceea ce vor ei s vad ." Cea maiă ă ă ă viclean ma ina iune a lui Teabing fusese, desigur, aceea de a cere plata în obliga iuni emise de Vatican, astfel ca, dacă ş ţ ţ ă situa ia lua o întors tur urât , ancheta s conduc inevitabil spre Roma.ţ ă ă ă ă ă

– M bucur s v d c v sim i i bine, Excelen .ă ă ă ă ă ţ ţ ţăAringarosa recunoscu vocea posac din u , dar chipul îl sură şă prinse – tr s turi aspre, clar conturate, p rul piept nat linsă ă ă ă

peste cap i omopla i largi, ce întindeau stofa întunecat a costumului.ş ţ ă– C pitane Fache?ăCompasiunea i îngrijorarea pe care poli istul le ar tase noaptea trecut pentru suferin ele episcopului îi sugeraser oş ţ ă ă ţ ă

înfă i are mai blând .ţ ş ăC pitanul se apropie de pat i azvârli pe scaunul al turat o famiă ş ă liar serviet neagr :ă ă ă– Cred c asta v apar ine.ă ă ţAringarosa privi servieta burdu it cu obliga iuni i imediat î i feri privirea, ru inat:ş ă ţ ş ş ş– Da... mul umesc.ţStânjenit, pip i a ternutul de pe pat i, ă ş ş dup ăo pauz , ad ug :ă ă ă– C pitane, m-am gândit mult la acest lucru i a dori s v cer o favoare!ă ş ş ă ă– Desigur.– Familiile celor din Paris pe care Silas... se întrerupse, încercând s - i st pâneasc emo ia, apoi continu : Îmi dauă ş ă ă ţ ă

seama c nici o sum , oricât de mare ar fi, nu ar putea repara r ul f cut, dar, dac a i fi atât de bun încât s împ r i iă ă ă ă ă ţ ă ă ţ ţ con inutul servietei... pentru familiile celor uci i...ţ ş

Ochii întuneca i ai lui Fache îl studiar un lung moment:ţ ă– Un gest l udabil, Excelen . Voi avea grij ca dorin a s v fie respectat .ă ţă ă ţ ă ă ăO t cere grea se a ternu între ei.ă şLa televizor, un poli ist sus inea o conferin de pres în fa a unui conac elegant. V zând cine e, Fache se întoarse iţ ţ ţă ă ţ ă ş

ascult atent:ă– Locotenent Collet, spunea reportera BBC pe un ton acuzator, seara trecut , superiorul dumneavoastr a acuzat în modă ă

public de crim doi oameni nevinova i. Vor cere ă ţ Sophie Neveu i Robert Langdon daune din partea poli iei? Î i va pierdeş ţ ş c pitanul Fache slujba din acest motiv?ă

Zâmbetul locotenentului era obosit, dar calm:– Din experien , va pot spune c Bezu Fache gre e te foarte rar. Înc nu am discutat cu domnia sa despre aceastţă ă ş ş ă ă

problema, dar cunoscând modul în care opereaz , b nuiesc c "vânarea" public a agentului ă ă ă ă Neveu i a domnului Langdon aş

157

fost doar un truc menit s -l induc în eroare pe adev ratul criminal.ă ă ăReporterii schimbar priviri surprinse.ăCollet continua:– Nu tiu îns dac domnul Langdon i agentul ş ă ă ş Neveu au participat benevol la acest plan. C pitanul Fache î i dezv luieă ş ă

rareori metodele de lucru mai... creative. Tot ceea ce pot confirma deocamdat este faptul c vinovatul a fost arestat, iară ă domnul Langdon i agentul ş Neveu sunt acum în siguran i în afara oric ror suspiciuni.ţăş ă

Pe buzele lui Fache se întinsese umbra vag a unui zâmbet, când se întoarse din ă nou spre Aringarosa:– Un individ iste , acest ţ Collet.Câteva clipe se scurser în lini te. În cele din urm , c pitanul î i trecu palma peste frunte, netezindu- i p rul, i priviă ş ă ă ş ş ă ş

c tre episcop.ă– Excelen , a vrea s mai discut m o ultim problem înainte de a m întoarce la Paris: zborul dumneavoastrţă ş ă ă ă ă ă ă

nea teptat la Londra. A i mituit pilotul ca s schimbe cursul avionului. Procedând astfel, a i înc lcat o serie de prevederiş ţ ă ţ ă legale interna ionale.ţ

– Eram disperat, replic Aringarosa încet.ă– Da. A a cum era i pilotul respectiv când l-au interogat oaş ş menii mei.Fache duse mâna la buzunar i scoase un inel cu ametist.şOchii episcopului se umplur de lacrimi în momentul când lu inelul, strecurându-l înapoi pe deget.ă ă– A i fost atât de amabil! V mul umesc, ad ug i îi strânse mâna lui Fache în palma sa.ţ ă ţ ă ăşC pitanul se scutur i, apropiindu-se de fereastr , privi absent în zare. Când se întoarse, pe chipul lui se citea oă ă ş ă

oarecare nesiguran :ţă– Excelen , încotro v ve i îndrepta de-acum?ţă ă ţAringarosa fusese întrebat exact acela i lucru i cu o sear în urm , când p r sise Castelul Gandolfo.ş ş ă ă ă ă– B nuiesc c drumul meu este la fel de incert ca al dumneavoastr .ă ă ă– Da, replic Fache. Cred c voi ie i la pensie în curând.ă ă şEpiscopul surâse obosit:– Pu in credin poate face minuni, c pitane! Pu in credin !ţ ă ţă ă ţ ă ţă

104

Capela Rosslyn, numita adesea Catedrala Codicelor, se afl la zece kilometri sud de Edinburgh, în Sco ia, pe locul unuiă ţ vechi templu închinat zeului Mithra. Construit de Cavalerii Templieri în 1446, capela este gravat cu o tulbur toareă ă ă diversitate de simboluri p gâne, iudaice, cre tine, egiptene i masonice.ă ş ş

Coordonatele sale geografice urmeaz perfect meridianul nord-sud care trece prin Glastonbury. Aceasta longitudinală ă Linie a Rozei constituie reperul tradi ional al legendarei Insule Avalon a regelui Arthur, fiind considerat pilonul central alţ ă spa iului sacru britanic. De la aceast venerat Linie a Rozei deriv numele Capelei Rosslyn, ini ial scris Roslin.ţ ă ă ă ţ

Turnurile ei dantelate aruncau umbre lungi în lumina amurgului, când ma ina închiriat de Langdon i ş ă ş Sophie Neveu opri în parcarea din fa a falezei pe care se în l a capela. Zborul scurt de la Londra la Edinburgh fusese odihnitor, de i niciţ ă ţ ş unul dintre ei nu izbutise s doarm , cuprin i de ner bdare. Privind masiva construc ie ce se proă ă ş ă ţ fila pe cerul acoperit de nori, Langdon se sim ea a a cum b nuia c trebuie s se fi sim it Alice în momentul în care c zuse în gaura de iepure. "Probabil cţ ş ă ă ă ţ ă ă visez!" i totu i, tia c ultimul mesaj al lui Ş ş ş ă Saunière era cât se poate de explicit:

The Holy Graal 'neath ancient Roslin waits.

"Graalul Sfânt sub vechiul Roslin z bove te."ă ş

El î i închipuise la un moment dat c "harta Graalului" trebuia s fie o diagram – un desen cu un ş ă ă ă X mare marcând locul exact –, îns ultimul secret al St re iei le fusese revelat în acela i mod în care ă ă ţ ş Saunière li se adresase de la bun început. "Un simplu poem." Patru versuri clare, care îi îndrumau, f r dubiu, spre acest loc. Pe lâng faptul c se referea explicit laă ă ă ă Rosslyn, poemul amintea i de câteva tr s turi arhitecturale bine cunoscute ale capelei.ş ă ă

În ciuda clarit ii indiciilor, Langdon avea mai degrab o senăţ ă za ie de insecuritate i dezechilibru. Capela Rosslyn i seţ ş p rea un l ca mult prea evident. Timp de secole, aceast construc ie d duse na tere la oapte ce aminteau despre Graal. Înă ă ş ă ţ ă ş ş ultimele decenii, oaptele se transformaser în strig te în gura mare, când dispoziş ă ă tivele radar dezv luiser existen a uneiă ă ţ uimitoare structuri sub capel – o vast înc pere subteran . Pe lâng faptul c era mult mai mare decât capela îns i,ă ă ă ă ă ă ăş înc perea nu p rea a avea nici o intrare sau ie ire. Arheologii au solicitat începerea unor excava ii, pentru a putea ajunge laă ă ş ţ camera misterioas , dar Trustul Rosslyn interzisese cu des vâr ire orice s p turi în perimetrul acestui loc sacru. Desigur,ă ă ş ă ă acest refuz nu f cuse decât s alimenteze specula iile. Ce anume încerca Trustul Rosslyn s ascund ?ă ă ţ ă ă

Capela devenise între timp loc de pelerinaj pentru c ut torii de mistere. Unii pretindeau c sunt atra i aici de ună ă ă ş puternic câmp magnetic prezent în mod inexplicabil în zon , al ii sus ineau c doresc s cerceteze împrejurimile pentru a g siă ţ ţ ă ă ă o intrare secret în camera subteran , dar cei mai mul i recuno teau c vin pur i simplu pentru a cutreiera zona i a inspă ă ţ ş ă ş ş ira parfumul Graalului.

De i Langdon nu mai fusese aici pân acum, totdeauna se amuzase când auzea spunându-se c aici s-ar afla ascunsş ă ă Sfântul Graal. Da, poate c ă odat , ă cu mult timp în urm , Graalul se aflase la Rosslyn, dar acum, în nici un caz nu se mai aflaă acolo. Prea mult aten ie fusese acordat capelei în ultima vreme i, mai curând sau mai târziu, cineva tot avea s p trund înă ţ ă ş ă ă ă înc perea subteran .ă ă

Speciali tii considerau c Rosslyn era doar o momeal – unul dintre "drumurile înfundate" pe care St re ia se pricepuseş ă ă ă ţ

158

atât de bine s le pun la punct. În seara aceasta îns , dup ce citise poemul ce men iona atât de clar acest loc, Langdon nuă ă ă ă ţ mai avea deloc chef s se amuze. O întrebare îl fr mântase toat ziua:ă ă ă

"De ce ar fi depus Saunière atâta efort, pentru a ne îndruma, în cele din urm , spre o loca ie evident ?"ă ţ ăNu putea g si îns nici un r spuns logic.ă ă ă"Trebuie s fie ceva în leg tur cu Rosslyn, ceva ce înc nu am în eles."ă ă ă ă ţ– Robert! strig ăSophie de lâng portier , privindu-l. Vii?ă ă

inea în mân caseta din lemn de trandafir pe care Bezu Fache le-o înapoiase. În untru, ambele criptex-uri fuseserŢ ă ă ă reasamblate i a ezate exact a a cum le g siser . Papirusul cu poemul era închis în interior – de aceast dat f r fiola cu o et.ş ş ş ă ă ă ă ă ă ţ

Str b tând aleea cu pietri ce ducea spre capel , trecur pe lâng celebrul zid vestic al construc iei. Turi tii presupuneauă ă ş ă ă ă ţ ş c acest perete ie it straniu în afar era, de fapt, o parte ă ş ă neterminat a ă capelei. Adev rul, î i aminti Langdon, era mult maiă ş interesant.

"Zidul de vest al Templului lui Solomon!"Cavalerii templieri proiectaser Capela Rosslyn ca o reproducere fidel a anticului templu din Ierusalim – inclusiv zidulă ă

vestic, un îngust sanctuar dreptunghiular i o înc pere subteran asem n toare Sfintei Sfintelor, în care primii nou templieriş ă ă ă ă ă descoperiser nepre uita lor comoar , într-adev r, Langdon se v zu nevoit s recuă ţ ă ă ă ă noasc , exista o logic tulbur toare în ideeaă ă ă c templierii construiser pentru a ad posti Graalul un "c min" similar cu locul ini ial de odihn a sacreă ă ă ă ţ ă lor relicve.

Intrarea în capel era mult mai modest decât se a teptase el. U a micu din lemn avea dou balamale metalice i ună ă ş ş ţă ă ş însemn simplu:

"ROSLIN"

Modul vechi de ortografiere a cuvântului, îi explic profesorul ă lui Sophie, derivase de la Meridianul Rozei, pe care fusese amplasat capela; sau, a a cum preferau speciali tii s cread , de la "Linia Rozei" – vi a str veche a Marieiă ş ş ă ă ţ ă Magdalena.

Capela avea s se închid curând i, când Langdon deschise u a, un val de aer cald îi întâmpin , de parc b trânulă ă ş ş ă ă ă edificiu ar fi oftat ostenit, la cap tul unei zile lungi. Pe arcada de la intrare erau gravate numeroase ă cinquefoils – ornamente arhitecturale cu cinci petale.

"Roze. Pântecele zei ei."ţIntrând în urma lui Sophie, î i l s privirea s se desfete cu întreş ă ă ă gul sanctuar. De i citise despre complexitateaş

arhitectural a interiă orului, faptul c acum o vedea cu propriii ochi era cople itor.ă ş"Un paradis al simbolisticii", îl numise odat unul dintre colegii s i.ă ăÎntreaga suprafa a capelei era gravat cu cele mai diverse simţă ă boluri – crucifixuri cre tine, stele iudaice, crucileş

specifice templierilor, cornuri ale abunden ei, piramide, semne astrologice, plante, legume, pentagrame i trandafiri.ţ ş Templierii fuseser des vâr i i lucr tori în piatr , construind biserici pe întregul teritoriu al Europei, dar Rosslyn eraă ă ş ţ ă ă considerat capodopera lor, simbolul sublim al dragostei i al venera iei. Me terii masoni nu l saser nici o piatr nesculptat .ă ş ţ ş ă ă ă ă Capela Rosslyn era un altar închinat tuturor credin elor... tuturor tradi iilor i, mai presus de orice, naturii i sacrului feminin.ţ ţ ş ş

În untru se aflau doar câ iva turi ti care ascultau explica iile ghidului. Tân rul îi conducea în ir indian pe un traseuă ţ ş ţ ă ş bine stabilit, ce lega ase obiective arhitecturale importante ale capelei. Geneş ra ii de vizitatori str b tuser acela i drum,ţ ă ă ă ş acelea i linii drepte, iar pa ii lor gravaser în decursul timpului un simbol uria pe parş ş ă ş doseala de piatr :ă

"Steaua lui David", î i spuse Langdon. Câtu i de pu in o coinciş ş ţ den . Cunoscut i sub numele de "Pecetea luiţă ă ş Solomon", hexagrama fusese, odinioar , simbolul secret al preo ilor astronomi, fiind mai apoi adoptat de regii israeli i –ă ţ ă ţ David i Solomon.ş

Ghidul îi v zu când intrar i, cu toate c era aproape de ora închiderii, le zâmbi i le f cu semn s înainteze.ă ăş ă ş ă ăLangdon mul umi cu un gest i porni spre mijlocul capelei.ţ şSophie r mase îns în prag, privind în jur nedumerit :ă ă ă– Ce s-a întâmplat? întreb el.ă– Cred... cred c am mai fost aici.ăProfesorul î i ridic o sprâncean :ş ă ă– Dar ai spus c nici n-ai auzit de Rosslyn!ă– N-am auzit, replic ea, continuând s cerceteze capela cu aceea i privire confuz . Probabil c bunicul m-a adus aiciă ă ş ă ă

când eram foarte mic . Nu tiu... Îmi pare destul de cunoscut .ă ş ăApoi, pe m sur ce ochii ei se plimbau de colo, colo, începu s clatine din cap, din ce în ce mai sigur :ă ă ă ă– Da! ar t ea spre partea din fa a capelei. Coloanele acelea dou ... le-am mai v zut.ăă ţă ă ăLangdon privi cei doi pila tri sculpta i. Dantel ria cioplit în piatr p rea s emane o aur ruginie, înv luit în ultimeleş ţ ă ă ă ă ă ă ă ă

raze de soare filtrate prin ferestrele vestice. Coloanele, amplasate acolo unde în mod normal ar fi trebuit s se ă afle altarul, formau o pereche stranie. Cea din stânga era decorat cu linii simple, verticale, iar cealalt p rea str b tut de o delicată ă ă ă ă ă ă spiral floral .ă ă

Sophie pornise deja spre ele. Profesorul o urm cu pa i repezi i, când ajunser lâng coloane, o auzi exclamând:ă ş ş ă ă– Da, sunt sigur c le-am mai v zut!ă ă ă– Nici nu m îndoiesc, replic el, dar e posibil s le fi v zută ă ă ă în alt parte.ă– Cum adic ?ă– Aceste dou coloane constituie cea mai "copiat " structur arhiă ă ă tectonic la nivel mondial. Exist replici ale lor înă ă

159

lumea întreag .ă– Replici ale Capelei Rosslyn? întreb ea cu un aer sceptic.ă– Nu. Ale coloanelor. Î i aminte ti ce i-am spus mai devreme, c îns i ţ ş ţ ă ăş capela este o copie a Templului lui Solomon?

Ace ti pila tri sunt replici fidele ale celor care se aflau odinioar acolo. Acesta – ar t el spre coloana din stânga – se nume teş ş ă ăă ş Boaz, sau "Coloana Arhitectului". Cel lalt este numit ă Jachin sau "Coloana Ucenicului". De fapt, absolut toate templele masonice din lume au doi pila tri ca ace tia.ş ş

Langdon îi explicase deja despre strânsele rela ii istorice dintre templieri i societ ile secrete masonice din ziua de azi,ţ ş ăţ ale c ror grade inferioare – Ucenic, Calf i Maestru – dateaz de pe vremea primilor templieri. Ultimul poem al lui Jacquesă ăş ă Saunière se referea clar la Mae trii Masoni care decoraser Capela Rosslyn. De asemeş ă nea, amintea de cupola central aă capelei, pe care erau sculptate forme ce reprezentau stele i planete.ş

– Nu am fost niciodat într-un templu masonic, spuse ă Sophie f r a- i lua ochii de la cei doi pila tri. Sunt sigur c amă ă ş ş ă ă v zut coă loanele acestea aici.

Se întoarse apoi spre vasta întindere a capelei, c utând parc un element care s declan eze alt amintire.ă ă ă ş ăCeilal i turi ti se preg teau s p r seasc loca ul i ghidul se apropie de ei, cu acela i surâs pl cut întip rit pe chip. Eraţ ş ă ă ă ă ă ş ş ş ă ă

un tân r dr gu , de aproape treizeci de ani, cu accent sco ian i p r blond-ro cat.ă ă ţ ţ ş ă ş– M preg tesc s închid pe ziua de azi. V pot ajuta s g si i ceva?ă ă ă ă ă ă ţ"Ce-ai zice de Sfântul Graal?" î i spuse profesorul.ş– Codul! izbucni Sophie pe nea teptate. E un cod aici!şGhidul p rea încântat de entuziasmul ei:ă– Într-adev r, doamn !ă ă– Este pe plafon, ad ug ea, întorcându-se spre zidul din partea dreapt . Undeva... acolo!ă ă ăZâmbetul de pe buzele ghidului se l i:ăţ– S în eleg c a i mai fost la Rosslyn?ă ţ ă ţ"Codul", î i spuse Langdon. Uitase de el. Unul dintre numeroaseş le mistere ale capelei era întruchipat de o arcad dină

care ie eau în relief sute de blocuri de piatr , formând o bizar suprafa cu multe fa ete. Pe fiecare bloc de piatr era gravatş ă ă ţă ţ ă un simbol, aparent la întâmplare, care crea un cifru de propor ii uria e. Unele opinii susţ ş ineau c acest cod revela intrarea înţ ă camera secret de sub capel . Altele considerau c dezv luie adev rata legend a Graalului. Oriă ă ă ă ă ă cum, nu mai conta; criptografii se str duiser vreme de secole întreă ă gi s -l descifreze, dar nu izbutiser . Trustul Rosslyn oferea i ast zi oă ă ş ă generoas recompens celui care ar fi reu it s -i perceap semnifiă ă ş ă ă ca ia secret , îns codul r mânea în continuare un mister.ţ ă ă ă

– Voi fi fericit s v ar t...ă ă ă

Sophie nu mai auzi restul cuvintelor."Primul meu cod", î i spuse pornind singur , ca în trans , spre arcad . Îi d duse caseta lui Langdon, a a c , pentru moş ă ă ă ă ş ă -

ment, izbuti s uite de Sfântul Graal, ă de Le Prieuré de Sion i de toate necunoscutele zilei de ieri. Când ajunse sub arcadaş boltit i v zu simbolurile gravate, amintirile îi revenir în valuri. În mod ciudat, rememorarea primei sale vizite aici aduse cuăş ă ă ea i o nea teptat triste e.ş ş ă ţ

Era doar o copil pe atunci... la vreun un an dup moartea celor dragi. Bunicul o adusese în Sco ia pentru o scurtă ă ţ ă vacan i, înainte de a se întoarce la Paris, veniser s vad Capela Rosslyn. Era seara, târziu, i capela fusese închis . Dar eiţăş ă ă ă ş ă mai r m seser în untru.ă ă ă ă

– Acum putem merge acas , ă grand-père? îl rugase ea, obosit .ă– Imediat, draga mea, imediat, îi r spunse bunicul pe un ton melancolic. Mai am doar un singur lucru de f cut aici. Ce-ă ă

ai zice dac m-ai a tepta în ma in ?ă ş ş ă– E ti ocupat iar cu lucruri de-ale oamenilor mari?şEl încuviin ase:ţ– Voi termina repede. Promit!– Pot s rezolv din nou codul de pe arcad ? A fost distractiv.ă ă– Nu tiu. Eu trebuie s ies pu in. N-o s - i fie fric aici în untru, singur ?ş ă ţ ă ţ ă ă ă– Sigur c nu! spuse ea, jignit . Nici m car nu s-a întunecat!ă ă ă– Foarte bine, atunci, zâmbise bunicul i o condusese spre arcaş da pe care i-o ar tase pu in mai devreme.ă ţSophie se a ezase imediat pe pardoseal , întinzându-se cu fa a în sus i l sându- i privirile s r t ceasc peste mozaiculş ă ţ ş ă ş ă ăă ă

de piatr .ă– Am s dezleg codul înainte de a te întoarce tu!ă– Atunci, hai s ne lu m la întrecere, îi r spunse el, dup care se aplecase, o s rutase pe frunte i pornise spre una dintreă ă ă ă ă ş

u ile laş terale. Voi fi chiar aici, afar . Las u a deschis ! Dac ai nevoie de mine, strig -m !ă ş ă ă ă ăSophie r m sese întins pe podea, privind în sus, spre arcad . Î i sim ea pleoapele grele i, dup câteva minute,ă ă ă ă ş ţ ş ă

simbolurile de deasupra începuser s se înce o eze. Apoi disp ruser complet.ă ă ţ ş ă ăCând se trezise, pardoseala de piatr era rece sub ea.ă– Grand-père!Nu-i r spunsese nimeni. Se ridicase i î i scuturase praful de pe haine. U a lateral era înc deschis i prin ea z riseă ş ş ş ă ă ă ş ă

cerul aproape întunecat. Ie ind, îl v zuse pe bunicul ei stând pe veranda unei case de piatr , chiar în spatele bisericii. Vorbeaş ă ă încet cu o persoan ce se întrez rea vag prin u a cu plas .ă ă ş ă

– Grand-père! strigase din nou.El se întorsese i-i f cuse un semn cu mâna, s -l mai a tepte înc pu in. Apoi îi mai spusese câteva cuvinte persoaneiş ă ă ş ă ţ

din untru, îi aruncase o s rutare din vârful degetelor i venise spre ă ă ş Sophie, eu ochii înl crima i.ă ţ– De ce plângi, grand-père?O luase în bra e i o strâţ ş nsese la pieptul lui:

160

– Oh, Sophie, noi doi ne-am luat adio de la mult lume anul acesta. E greu.ăFeti a se gândise la accident, la mama i la tat l ei, la bunica i la fr iorul cel mic.ţ ş ă ş ăţ– i acum ai spus adio unei alte persoane?Ş– Unei dragi prietene pe care o iubesc foarte mult, îi zise el cu emo ie în glas. i mi-e team c n-am s-o mai v d multţ Ş ă ă ă ă

vreme de acum înainte.

Al turi de ghid, Langdon cercet din priviri zidurile capelei, temându-se c ajunseser într-un punct ă ă ă ă mort. Sophie se îndep rtase pentru a studia codul acela din piatr i-i l sase lui caseă ăş ă ta din lemn de trandafir, a c rei hart c tre Graal p rea să ă ă ă ă nu le fie îns de nici un ajutor. De i poemul ă ş lui Saunière indica limpede Capela Rosslyn, el, unul, nu tia ce anume ar trebuiş s fac acum. Poemul amintea de "palo i potir", îns în jur nu se z rea nimic asem n tor.ă ă şş ă ă ă ă

"Graalul Sfânt sub vechiul Roslin z bove te.ă şCu palo ul i potirul veghind ale ei por i."ş ş ţ

În mod cert, un alt aspect al acestui mister r m sese neelucidat.ă ă– N-a vrea s fiu indiscret, spuse ghidul în timp ce privea caseş ă ta din mâna lui Langdon. Dar... pot s v întreb de undeă ă

ave i cutia aceasta?ţProfesorul râse cu jum tate de gur :ă ă– E o poveste extrem de lung .ăTân rul ezit , f r a- i lua ochii de la caset :ă ă ă ă ş ă– Mi se pare foarte ciudat, relu el, dar bunica mea are o cutie exact ca aceasta – o caset de bijuterii. Lemn de trandafiră ă

identic lustruit, aceea i roz incrustat ... chiar i balamalele par la fel.ş ă ă şProfesorul era sigur c ghidul se în eal . Dac exista o caset unic în lume, aceasta de aici trebuia s fie –ă ş ă ă ă ă ă

confec ionat special pentru cheia de bolt a St re iei.ţ ă ă ă ţ– Cutiile pot p rea similare, dar...ăU a lateral se închise cu un bufnet sonor. ş ă Sophie ie ise f r un cuvânt i, cu pa i u ori, se apropia de o cas al turat .ş ă ă ş ş ş ă ă ă

Langdon privi în urma ei. "Unde se duce?" De când ajunseser aici, se purta cam ciudat.ă– ti i a cui este casa aceea? îl întreb el pe ghid.Ş ţ ăTân rul încuviin , p rând la fel de mirat de comportamentul ă ţă ă lui Sophie:– Este rectoratul capelei. Acolo locuie te custodele, care este totodat , pre edintele Trustului Rosslyn i, a puteaş ă ş ş ş

ad uga, buniă ca mea.– Bunica dumneavoastr este pre edinta Trustului Rosslyn?ă şGhidul înclin din cap afirmativ:ă– Eu locuiesc împreun cu ea la rectorat, o ajut la între inerea capelei i ofer explica ii vizitatorilor. Am locuit aici deă ţ ş ţ

când m tiu. Bunica practic m-a crescut acolo.ăşÎngrijorat pentru Sophie, Langdon porni spre u , ca s-o strige. Dar dup numai câ iva pa i se opri brusc. Cuvinteleşă ă ţ ş

tân rului îi r sunau straniu în minte.ă ă"Bunica m-a crescut."Privi spre Sophie, afar , i apoi î i întoarse ochii spre caseta pe care o inea în mân . "Imposibil!" încet, cu mi c riă ş ş ţ ă ş ă

lente, se întoarse spre tân rul ghid:ă– Spunea i c bunica dumneavoastr are o caset exact ca acţ ă ă ă easta?– Aproape identic .ă– ti i cumva de unde o are?Ş ţ– Bunicul a confec ionat-o. El a murit când eu eram foarte mic, dar bunica înc mai vorbe te i ast zi despre el. Spuneţ ă ş ş ă

c avea o îndemânare fantastic i c îi pl cea s construiasc tot felul de lucă ăş ă ă ă ă ruri.Uluit, Langdon încerc s cuprind cu mintea inimaginabila reă ă ă ea de conexiuni care începea s se lege.ţ ă– Spunea i c a i fost crescut de bunica dumneavoastr . V pot întreba ce anume s-a întâmplat cu p rin iiţ ă ţ ă ă ă ţ

dumneavoastr ?ăGhidul îi arunc o privire surprins :ă ă– Au murit când eu eram mic. În aceea i zi cu bunicul meu, adaug el dup o scurt pauz .ş ă ă ă ăProfesorul î i sim i inima b tând frenetic.ş ţ ă– Într-un accident de ma in ?ş ăUimirea din ochii m slinii ai tân rului ajunse la cote maxime:ă ă– Da, într-un accident de ma in . Aproape întreaga mea familie a murit în ziua aceea. Mi-am pierdut bunicul, p rin iiş ă ă ţ

i...şGhidul ezit o clip , plecându- i ochii în podea:ă ă ş– i sora, sfâr i Langdon în locul lui.Ş ş

Pe falez , casa de piatr era exact a a cum i-o amintea ea. Înceă ă ş ş puse s se însereze i cl direa p rea c eman o aură ş ă ă ă ă ă cald , adeă menitoare. Mirosul de pâine proasp t coapt r zb tea prin u a deschis , iar în ferestre str lucea o lumin aurie.ă ă ă ă ş ă ă ă Când se apropie, Sophie auzi din untru un hohot înfundat.ă

Prin u a de plas , z ri o femeie în vârst . St tea cu spatele spre ea, dar se vedea c plânge. B trâna avea un p r bogat,ş ă ă ă ă ă ă ă argintiu, care-i stârni lui Sophie amintiri ciudate. Urc încet treptele verană dei. Femeia strângea în mâini fotografia unui b rbat, iar degetele ei îi atingeau fa a cu o duioas triste e.ă ţ ă ţ

Era un chip pe care Sophie îl cuno tea bine.ş

161

"Grand-père!"Era evident c vestea mor ii lui, cu o sear în urm , ajunsese pân la ea.ă ţ ă ă ăO scândur scâr âi sub picioarele ei i femeia se întoarse încet, iar ochii ei tri ti o z rir . ă ţ ş ş ă ă Sophie d du s fug , dar cevaă ă ă

o intui locului. B trâna a ez u or fotografia pe mas i, f r a- i lua privirea de la ea, se apropie de u a cu plas . O ve nicieţ ă ş ă ş ăş ă ă ş ş ă ş p ru c se scurge în vreme ce ele r maser nemi cate, privindu-se în ochi, desp r ite doar de plasa sub ire. Apoi, aidoma unuiă ă ă ă ş ă ţ ţ val de mare ce- i strânge încet for ele, expresia femeii se transform , trecând de la incertitudine la uluire... la speran ... i, înş ţ ă ţă ş cele din urm , la o imens bucurie.ă ă

Dând u a de perete, ie i în prag, întinse bra ele i cuprinse între palmele moi obrajii încremeni i ş ş ţ ş ţ ai lui Sophie:– Oh, copilul meu drag... uit -te la tine!ăDe i n-o recunoscuse, ş Sophie tia cine e femeia. Încerc s spun ceva, dar abia mai reu ea s respire.ş ă ă ă ş ă– Sophie... hohoti b trâna, s rutându-i fruntea.ă ă– Dar..., bâigui ea cu vocea sugrumat , ă grand-père mi-a spus c a i...ă ţ– tiu. Femeia îi cuprinse umerii cu palmele ei calde i o înŞ ş v lui cu o privire familiar : Bunicul t u i cu mine am fostă ă ă ş

obliga i s spunem multe minciuni. Am procedat a a cum am conţ ă ş siderat c e bine. Îmi pare r u. A fost pentru siguran a ta,ă ă ţ prin es .ţ ă

Ultimul cuvânt îi aminti imediat de bunicul ei, care îi spusese astfel vreme de mul i ani. Sunetul vocii lui p rea sţ ă ă r sune acum prin vechile ziduri de la Rosslyn, prin p mânt, pân în str fundurile necunoscute, de sub biseric .ă ă ă ă ă

Femeia î i arunc bra ele în jurul ei, cu lacrimile care-i curgeau iroaie pe obraji.ş ă ţ ş– Bunicul t u i cu mine am vrut atât de mult s - i spunem adev rul! Dar între voi doi situa ia era dificil . El s-aă ş ă ţ ă ţ ă

str duit. Sunt atât de multe de explicat! Atât de multe!ăO s rut pe frunte înc o dat i îi opti la ureche:ă ă ă ăş ş– Gata cu secretele, prin es ! A venit vremea s afli adev rul despre familia noastr .ţ ă ă ă ă

Sophie i bunica ei st teau îmbr i ate pe treptele verandei, când tân rul ghid se apropie în fug , cu privirea pline deş ă ăţ ş ă ă speran i de neîncredere:ţăş

– Sophie?Printre lacrimi, ea înclin din cap i se ridic . Nu-i recuno tea chipul, dar în clipa în care se strânser unul la pieptulă ş ă ş ă

celuilalt, sim i puterea sângelui care-i curgea prin vene... acela i sânge în trupul amândurora.ţ şCând Langdon travers peluza pentru a li se al tura, ă ă Sophie nici nu- i mai putea imagina cum, cu numai o zi în urm , seş ă

sim ise atât de singur pe lume. Iar acum, în acest loc str in, al turi de trei oameni pe care abia dac -i cuno tea, era, în sfâr it,ţ ă ă ă ă ş ş acas .ă

105

Noaptea se a ternuse peste Rosslyn.şRobert Langdon st tea singur pe veranda casei de piatr , ascultând cu pl cere vocile vesele ce r zb teau din spatele u iiă ă ă ă ă ş

de plas . Cea ca de cafea tare, brazilian , din care sorbea încet izbutise s -l învioreze, dar tia c efectul e doar temporar;ă ş ă ă ş ă oboseala pe care o resim ea era mult prea puternic , p trunzându-i pân în suflet.ţ ă ă ă

– Ai ie it f r s te aud, opti o voce în spatş ă ă ă ş ele lui.Se întoarse. Bunica lui Sophie ap ruse în prag, iar p rul ei argină ă tiu scânteia în lumina lunii. Numele ei – cel pu in deţ

dou zeci i opt de ani încoace – era ă ş Marie Chauvel.Langdon îi surâse:– M-am gândit c familia dumneavoastr are nevoie de pu in intimitate.ă ă ţ ăPrin fereastr o z ri pe ă ă Sophie care st tea de vorb cu fratele ei. ă ă Marie se a ez lâng el.ş ă ă– Domnule Langdon, când am aflat c Jacques a fost ucis, mi-a fost o team cumplit pentru ă ă ă Sophie. În seara asta,

v zând-o în praă gul casei mele, mi s-a luat de pe inim o piatr uria . Nici nu tiu cum v-a putea mul umi îndeajuns.ă ă şă ş ş ţProfesorul nu avea idee ce ar putea s îi r spund . De i încercase s se retrag , pentru a le oferi r gazul de a vorbiă ă ă ş ă ă ă

singure, Marie îl rugase s r mân i s asculte. "So ul meu a avut încredere în dumă ă ăş ă ţ neata, domnule Langdon; de aceea, am iş eu."

Iar el rămăsese, a ezat al turi ş ă de Sophie, i ascultase mut de uimire în vreme ş ce Marie le povestea. Aproape incredibil, p rin ii ă ţ lui Sophie erau descenden i ai Merovingienilor – urma i direc i ai lui Iisus Hristos i ai Mariei Magdalena. Pentru aţ ş ţ ş nu risca în zadar, str mo ii lor î i schimbaser numele de familie, renun ând la Plantard i ă ş ş ă ţ ş Saint-Clair. Copiii lor întruchipau îns i vi a regal i de aceea erau îndeaproape veghea i de St re ie. Când p rin ii lui ăş ţ ă ş ţ ă ţ ă ţ Sophie muriser într-un accident deă ma in ale c rui cauze r m seser înc neelucidate, St re ia se temuse ca identitatea lor fusese descoperit .ş ă ă ă ă ă ă ă ţ ă

– Bunicul t u i cu mine, explic ă ş ăMarie eu vocea sugrumat de durere, am fost pu i în situa ia de a lua o hot râre chiară ş ţ ă în clipa în care am fost anun a i. Ma ina p rin ilor t i tocmai fusese g sit în râu. Întreaga noastr familie – inclusiv voi, ceiţ ţ ş ă ţ ă ă ă ă doi nepo i – ar fi treţ buit s se afle în seara aceea în ma in . Din fericire, ne-am r zgândit în ultimul moment i a a se face că ş ă ă ş ş ă p rin ii t i au plecat singuri. Când am aflat vestea accidentului, n-am tiut ce s credem... dac a fost, cu adev rat, ună ţ ă ş ă ă ă accident. tiam îns c trebuie s ne protej m nepo ii i am procedat a a cum am crezut noi c e bine. Jacques a declarat laŞ ă ă ă ă ţ ş ş ă poli ie c în ma in ne aflam deopotriv eu i fratele t u, dar c trupurile noastre au fost, probabil, duse de curent. Apoi, cuţ ă ş ă ă ş ă ă ajutorul St re iei, am intrat într-un con de umbr . Fiind o personalitate cunoscut , Jacques nu i-a permis luxul de a disp reaă ţ ă ă ş ă i el. Ni s-a p rut firesc ca ş ă tu, Sophie, fiind cea mai mare, s r mâi al turi de el, în Paris, aproape de St re ie i de protec ia peă ă ă ă ţ ş ţ

care ea i-o putea asigura.ţBrusc, vocea i se frânse, transformându-i-se într-o oapt abia auzit :ş ă ă

162

– Desp r irea familiei a fost cel mai greu lucru pe care l-am f cut vreodat . Eu i Jacques ne vedeam foarte rar, iă ţ ă ă ş ş totdeauna în cea mai mare tain ... sub protec ia St re iei. Exist unele ceremonii pe care confreria ine înc s leă ţ ă ţ ă ţ ă ă îndeplineasc ă f r ă ăgre .ş

Langdon tia c povestea nu se încheia aici, dar era totodat con tient de faptul c ar fi fost o indiscre ie din partea luiş ă ă ş ă ţ s mai asculte, a a c ie ise din înc pere.ă ş ă ş ă

Acum, privind turlele capelei, sim ea înc frustrarea misterului ei nerezolvat. "Se afl oare Graalul aici, la Rosslyn? iţ ă ă Ş dac da, unde sunt palo ul i potirul men ionate de Sauniere în poemul s u?"ă ş ş ţ ă

– Iau eu asta, spuse Marie, întinzând mâna spre el.– Oh, mul umesc, spuse el, înmânându-i cea ca.ţ ş– M refeream la obiectul din cealalt mân , domnule Langdon.ă ă ăCoborându- i privirea, profesorul î i d du seama c avea înc la el papirusul lui Sauniere. Îl scosese din criptex înc oş ş ă ă ă ă

dat , sperând c poate de data aceasta va observa ceva ce îi sc pase înainte.ă ă ă– Desigur, v rog s m scuza i.ă ă ă ţMarie îl privi u or amuzat i lu hârtia:ş ăş ă– Cunosc un bancher din Paris care a teapt probabil cu ner bdare s recupereze caseta aceea din lemn de trandafir.ş ă ă ă

Andre Vernet a fost un foarte bun prieten de-al lui Jacques, în care so ul meu avea încredere deplin . Andre ar fi fost dispusţ ă s fac orice pentru a respecta dorin a lui Jacques de a proteja aceast caset .ă ă ţ ă ă

"Inclusiv s m împu te pe mine", î i spuse Langdon în sinea lui, hot rât s nu mai aminteasc faptul c îi sp rseseă ă ş ş ă ă ă ă ă bietului om nasul. Gândul la Paris îi readuse în memorie pe cei trei sene ali uci i cu o sear în urm .ş ş ă ă

– i Le Prieuré? Ce se va întâmpla cu ea acum?Ş– Roti ele s-au pus deja în mi care, domnule Langdon. Confreria a rezistat secole de-a rândul, a a c va trece i pesteţ ş ş ă ş

acest impas. Totdeauna exist oameni gata s preia frâiele i s recl deasc totul.ă ă ş ă ă ăProfesorul b nuia îns c bunica lui Sophie era profund impliă ă ă cat în opera iunile St re iei. La urma urmei, femeileă ţ ă ţ

f cuser totă ă deauna parte din confrerie; patru Mari Mae tri fuseser femei. Sene alii erau, de obicei, ale i din rândurileş ă ş ş b rba ilor, dar femeile de ineau un rol mult mai important i puteau accede la cea mai înalt func ie, de pe orice treaptă ţ ţ ş ă ţ ă ierarhic practic.ă

Gândul îi zbur la Leigh Teabing i la discu ia din Westminster Abbey. Totul p rea acum pierdut undeva, în trecut, cuă ş ţ ă mul i ani în urm .ţ ă

– Biserica a exercitat presiuni asupra lui Jacques Sauniere pentru a nu dezv lui documentele Sangreal în Ziua de Apoi?ă– Doamne, nu! Ziua de Apoi nu-i decât o scorneal a unor min i bolnave. Nu exist nimic în doctrina confreriei care să ţ ă ă

identifice o dat anume pentru revelarea Graalului. De fapt, confreria a sus inut totdeauna c adev rul despre Graal nu ară ţ ă ă trebui niciodat ă dezv luit.ă

– Niciodat ?ăLangdon era înm rmurit.ă– Misterul i miraculosul ne hr nesc sufletul, domnule Langş ă don, nu Graalul în sine. Frumuse ea Graalului rezid înţ ă

spiritul s u eteric. Pentru unii, ă continu Marie Chauvel ă ridicându- i privirea spre turlele Capelei Rosslyn, Graalul e o cupş ă care le-ar putea oferi via a f r de sfâr it. Pentru al ii, e doar c utarea unor docuţ ă ă ş ţ ă mente pierdute i a unui vechi mister. Iarş pentru majoritatea, b nuiesc c Graalul este, pur i simplu, o idee luminoas ... o comoar mirific , de neatins, care – chiar iă ă ş ă ă ă ş în lumea nebun de azi – ne inspir i ne îmbolde te.ă ăş ş

– Dar dac documentele Sangreal r mân ascunse, adev rul despre Maria Magdalena va pieri pentru totdeauna.ă ă ă– Oare? Prive te în jurul dumitale! Povestea ei e spus în art , în muzic , în zeci de c r i. În fiecare zi, tot mai des.ş ă ă ă ă ţ

Roata se învârte te, începem s sesizam pericolele istoriei noastre... i ale drumului autodistructiv pe care am pornit. Începemş ă ş s ne recunoa tem nevoia de a readuce la via sacrul feminin. Aminteai la un moment dat, ad ug ea dup o pauz , c scrii oă ş ţă ă ă ă ă ă carte despre simbolistica sacrului feminin, nu-i a a?ş

– Într-adev r.ă– Sfâr e te acea carte, domnule Langdon. Îngân -i melodia. Lumea are nevoie de trubaduri moderni.ş ş ăProfesorul r mase t cut, împov rat de greutatea cuvintelor ei. Undeva, în noapte, luna plin r s rea deasupra copacilor.ă ă ă ă ă ă

Întorcându-se spre Rosslyn, Langdon resim i o dorin copil reasc de a-i p trunde secretele. "Nu întreba", î i spuse. "Nu eţ ţă ă ă ă ş momentul acum." Privi papirusul din mâna Mariei i apoi î i îndrept din nou ochii spre capel .ş ş ă ă

– Întreab -m , domnule Langdon, surâse ea. i-ai câ tigat acest drept.ă ă Ţ şEl sim i cum obrajii îi iau foc.ţ– Ai vrea s afli dac Graalul e ascuns aici, la Rosslyn.ă ă– Îmi po i spune?ţMarie ofta, mimând exasperarea.– De ce oare b rba ii nu pot l sa, pur i simplu, Graalul s odihă ţ ă ş ă neasc în pace?ăApoi izbucni în râs, evident amuzat :ă– De ce crezi c s-ar afla aici?ăLangdon ar t spre hârtia din mâna ei.ăă– Poemul se refer explicit la Rosslyn, dar men ioneaz ceva despre un palo i un potir veghind asupra Graalului. Euă ţ ă ş ş

n-am v zut aici nici un simbol care s aminteasc de ele.ă ă ă– Palo ul i potirul... Dar cum arat ele, de fapt?ş ş ăProfesorul î i d du seama c ş ă ăMarie îl tachineaz , dar intr în joc, descriindu-i pe scurt cele dou simboluri.ă ă ăO expresie vag de recunoa tere pâlpâi în ochii ei:ă ş– Ah, da, fire te. Palo ul simbolizeaz elementul masculin. Cred c este reprezentat a a, am dreptate?ş ş ă ă ş

i, cu ar t torul de la mâna dreapt , schi un triunghi în palma stâng :Ş ăă ă ţă ă

163

– Da, îi confirma profesorul.Marie desenase forma "închis ", mai rar folosit , a lamei, dar el v zuse simbolul reprezentat în ambele feluri.ă ă ă– Iar triunghiul inversat, continua ea, desemneaz potirul, adic tot ceea ce este feminin.ă ă

– Exact!– i dumneata sus ii c , printre sutele de simboluri existente aici, la Rosslyn, aceste dou forme nu apar nic ieri?Ş ţ ă ă ă– Eu nu le-am v zut.ă– Dar dac ă i le voi arata, e ti de acord s mergi pe urm sa te odihne ti?ţ ş ă ă şÎnainte ca el s apuce s îi r spund , ă ă ă ă Marie Chauvel coborâse treptele verandei i se îndrept spre capel . Langdon oş ă ă

urm cu pa i repezi.ă şIntrând în cl dire, b trâna aprinse luminile i f cu semn spre pardoseal .ă ă ş ă ă– Iat , domnule Langdon. Palo ul i potirul.ă ş şProfesorul privi cu aten ie piatra tocit a podelei. Era goal .ţ ă ă– Dar nu e nimic aici...Marie oft i începu s parcurg cunoscutul traseu s pat în parăş ă ă ă doseal de pa ii miilor de turi ti, acela i pe care îl v zuseă ş ş ş ă

el străb tut de grupul de vizitatori de mai devreme. Treptat, privirea i se focaliz i, în cele din urm , distinse uria ul simbolă ă ş ă ş gravat în piatr , îns nu p rea deloc mai l murit.ă ă ă ă

– P i, asta este steaua lui Da...ăDar se întrerupse brusc, mut de uimire:

"Palo ul i potirul.ş şÎmbinate într-un simbol unic.Steaua lui David... uniunea perfect a femininului cu masculinul... Pecetea lui Solomon... ce desemna locul Sfinteiă

Sfintelor, locul în care se credea c s l luiesc divinitatea masculin i cea feminin – Yahve i Shekina."ă ăăş ăş ă şAbia dup un minut izbuti s - i g seasc cuvintele:ă ă ş ă ă– A adar, poemul chiar se refer la Rosslyn. Explicit. F r dubii.ş ă ă ă– A a se pare, surâse ea.şLangdon sim i un fior de ghea pe ira spin rii:ţ ţă ş ă– A adar Sfântul Graal se afl în înc perea secret de sub noi?ş ă ă ăMarie izbucni în râs.– Doar spiritul s u. Una dintre cele mai vechi misiuni ale conă freriei a fost aceea de a readuce într-o zi Graalul pe

p mântul natal al Fran ei, unde s poat odihni în pace, pentru totdeauna. Vreme de secole, relicva a fost mutat de colo-colo,ă ţ ă ă ă din motive de securitate. Când a devenit Mare Maestru, Jacques i-a f g duit s -i redea demş ă ă ă nitatea pierdut , readucând-o înă Fran a i construindu-i un loc de veci potrivit pentru o regin .ţ ş ă

– i a reu it?Ş şExpresia de pe chipul ei deveni brusc serioas .ă– Domnule Langdon, inând seama de ajutorul dat familiei mele în seara asta i în calitatea mea de custode al Trustuluiţ ş

Rosslyn, î i pot spune cu certitudine c Graalul nu se mai afl aici.ţ ă ăProfesorul sim i c e momentul s insiste:ţ ă ă– Dar cheia de bolt ar trebui s indice locul în care Sfântul Graal este ascuns ă ă acum! De ce sugereaz Rosslyn?ă– Poate c nu i-ai în eles dumneata foarte bine semnifica ia. Nu uita, Graalul poate fi în el tor! Ca i r posatul meu so ,ă ţ ţ ş ă ş ă ţ

de altfel!– Dar nici nu ar putea fi mai clar de atât! ripost el. Ne afl m deaă ă supra unei înc peri subterane sub semnul palo ului iă ş ş

al potirului, sub o bolt înstelat , înconjura i de arta Mae trilor Masoni. Totul se refer aici la Rosslyn!ă ă ţ ş ă– Bine, las -m s v d i eu poemul acela misterios.ă ă ă ă şMarie desf ur papirusul i citi versurile cu voce tare:ăş ă ş

"Graalul Sfânt sub vechiul Roslin z bove te.ă şCu palo ul i potirul veghind ale ei por i,ş ş ţÎnv luit în a mae trilor str veche art .ă ă ş ă ăSub ceruri înstelate, în fine, odihne te."ş

Când sfâr i de citit, t cu pre de câteva clipe. Apoi, un zâmbet îi lumin chipul:ş ă ţ ă– Aah, Jacques!– În elegi ţ ce vrea s spun ? întreb Langdon cu o und de speă ă ă ă ran în glas.ţă– A a cum demonstreaz pardoseala capelei, lucrurile simple pot fi percepute în mai multe moduri.ş ăProfesorul se str dui s priceap . Totul la Jacques ă ă ă Saunière p rea a avea duble în elesuri, îns el nu reu ea să ţ ă ş ă

deslu easc aici nimic.ş ăMarie c sc , obosit :ă ă ă– Domnule Langdon, î i voi face o m rturisire. Niciodat nu am tiut unde se afl Graalul în prezent. Dar, evident, amţ ă ă ş ă

fost căs torit cu un om extrem de influent i... intui ia mea feminin nu cred c d gre .ă ă ş ţ ă ă ă şLangdon d du s spun ceva, dar ea continu :ă ă ă ă

164

– Îmi pare r u c , dup atâtea eforturi, vei pleca de aici f r a avea un r spuns satisf c tor. i totu i, ceva îmi spune c ,ă ă ă ă ă ă ă ă Ş ş ă în cele din urm , vei g si ceea ce cau i. Într-o bun zi, vei în elege. i atunci, ad ug ea cu un surâs, am încredere c vei ti să ă ţ ă ţ Ş ă ă ă ş ă p strezi secretul.ă

Dincolo de u se auzi zgomotul unor pa i:şă ş– A i disp rut amândoi la un moment dat, spuse ţ ă Sophie.– Eu tocmai plecam, îi r spunse bunica, apropiindu-se de ea. Noapte bun , prin es ! Nu-l ine treaz pe domnul Langdonă ă ţ ă ţ

pân târziu, în noapte.ăApoi, s rutând-o pe frunte, intr în cas .ă ă ăCând r maser singuri i ă ă ş Sophie se întoarse spre el, în ochii ei se citea o adânc emo ie:ă ţ– Nu m a teptam la un asemenea sfâr it.ă ş ş"Iar eu nici atât", se gândi Langdon. Era evident c ve tile priă ş mite în seara aceasta îi schimbaser via a pentruă ţ

totdeauna.– Te sim i bine? A fost cam prea mult, deodat .ţ ăEa îi surâse, împ cat :ă ă– Acum am o familie. Acesta e noul început de la care vreau s pornesc. Cine suntem i de unde venim – voi vedea maiă ş

târziu, în timp.El nu îi r spunse.ă– Mai r mâi cu noi pu in? întreb ea. M car câteva zile?ă ţ ă ăNimic nu i-ar fi dorit mai mult, dar oft adânc i îi spuse:ş ă ş– Sophie, acum ai nevoie s petreci pu in timp cu familia ta. Eu m întorc la Paris mâine diminea .ă ţ ă ţăÎl privi dezam git , dar tia c are dreptate. Mult timp, nici unul dintre ei nu rosti nici un cuvânt. În cele din urm , ea îiă ă ş ă ă

lu mâna i, împreun , ie ir din capel , apropiindu-se de marginea falezei. În fa a lor se întindea molcom peisajul sco ian,ă ş ă ş ă ă ţ ţ argintat de lumina lunii filtrate printre nori. Nemi ca i, mâna-n mân , f r a rosti un cuvânt, î i l sar privirile s r t ceascş ţ ă ă ă ş ă ă ă ăă ă în zare, str duindu-se amândoi s - i alunge oboseala.ă ă ş

Pe bolt , începuser s apar stelele, iar spre vest un punct de lumina lic rea mai intens decât toate celelalte. Langdonă ă ă ă ă surâse în momentul în care îl v zu. Era Venus. Zei a privea în jos, spre P mânt, cu eterna ei lumin cald .ă ţ ă ă ă

Aerul se r corise i o adiere proasp t cobora dinspre coline. Într-un târziu, Langdon se întoarse spre ea. St tea cu ochiiă ş ăă ă închi i, iar pe buze îi flutura un zâmbet împ cat. El însu i î i sim ea pleoaş ă ş ş ţ pele din ce în ce mai grele. F r tragere de inim , îiă ă ă strânse u or degetele în palma lui.ş

– Sophie!Încet, deschise ochii i se întoarse spre el. Chipul ei avea o fruş muse e stranie în lumina lunii.ţ– Bun ! surâse somnoroas .ă ăLangdon sim i o triste e ap s toare la gândul c a doua zi se va întoarce la Paris f r ea.ţ ţ ă ă ă ă ă– Probabil c am s plec înainte ca tu s te treze ti, îi spuse, str duindu-se s - i alunge nodul din gât. Îmi pare r u, nuă ă ă ş ă ă ş ă

m priă cep la...Sophie ridic bra ul i-i cuprinse obrazul în palma ei cald . Apoi, aplecându-se spre el, îl s rut pe cel lalt obraz:ă ţ ş ă ă ă ă– Când te voi mai vedea?Langdon se cl tin pentru o clip , pierdut ochii ei:ă ă ă– Când?Oare ea tia cât de mult se întreba i el acela i lucru?ş ş ş– P i, luna viitoare voi sus ine o conferin în Floren a. Voi fi acolo o s pt mân întreag i nu voi avea prea multeă ţ ţă ţ ă ă ă ă ş

lucruri de f cut.ă– Asta e o invita ie?ţ– Ne vom desf ta în lux. Mi-au rezervat o camer la Brunelleschi.ă ăSophie îi zâmbi juc u :ă ş– Presupui cam multe, domnule Langdon!El se crisp , dându- i seama cum sunaser cuvintele lui:ă ş ă– Ceea ce voiam s spun, de fapt...ă– Nimic nu mi-ar pl cea mai mult decât s ne întâlnim la Floren a, Robert. Cu o ă ă ţ singur ă condi ie îns , adaug ea pe unţ ă ă

ton serios. F r muzee, f r biserici, f r morminte, art i relicve.ă ă ă ă ă ă ăş– În Floren a? Timp de o s pt mân ? Dar nu vom avea nimic altceva de f cut!ţ ă ă ă ăSophie se aplec spre el i-l s rut din nou, de aceast dat pe buze. Trupurile lor se atinser , la început u or, apoi maiă ş ă ă ă ă ă ş

strâns, lipite unul de altul. Când se desp r ir , ochii ei lic reau înc rca i de promisiuni:ă ţ ă ă ă ţ– Bine, bâigui Langdon. Atunci, a a r mâne.ş ă

Epilog

Robert Langdon se trezi cu o tres rire. Visase! Pe halatul de baie de la cap tul patului erau brodate trei cuvinte:ă ă "HOTEL RITZ PARIS". Prin jaluzele se filtra o raz slab de lumin . "Se însereaz sau se lumineaz de ziu ?"ă ă ă ă ă ă

În a ternut era cald i bine. Dormise dou zile aproape f r întreş ş ă ă ă rupere. Se ridic u or în capul oaselor i î i d du seamaă ş ş ş ă ce anume îl trezise... un gând straniu i tulbur tor. Zile de-a rândul încercase s - i pun ordine în gânduri i în avalan a deş ă ă ş ă ş ş informa ii care îl bombardase, îns acum în minte îi st ruia o idee c reia nu-i d duse aten ie înainte.ţ ă ă ă ă ţ

"S fie oare posibil?"ăR mase nemi cat ceva vreme.ă şCoborî din pat i intr în cabina de du , l sând jetul de ap s -i maseze umerii. Gândul acela nu-i d dea îns pace.ş ă ş ă ă ă ă ă

165

"Imposibil!"Dou zeci de minute mai târziu, ie ea din hotel, în Place ă ş Vendôme. Se însera. Dup dou zile de somn, era n uc, iă ă ă ş

totu i mintea lui d dea dovad de o luciditate stranie. Î i promisese c se va opri în holul hotelului pentru a- i limpeziş ă ă ş ă ş gândurile cu o café au lait, dar se pomeni, parc f r voia lui, ie ind direct pe u a principal .ă ă ă ş ş ă

Porni spre est, pe Rue des Petits Champs, încercând s - i stă ş ăpâneasc fiorii de emo ie. Coti pe ă ţ Rue Richelieu i imediatş sim i parţ fumul dulce al iasomiei din gr dinile ă Palais Royal.

Î i continu drumul pân când z ri ceea ce c uta: celebra galerie regal – o întindere lucioas din marmura neagr .ş ă ă ă ă ă ă ă Ajungând în dreptul ei, studie atent suprafa a pe care p i. În numai câteva secunde, g si elementul despre a c rui existenţ ăş ă ă ţă tia deja – o serie de medalioane de bronz încastrate în sol, formând o linie perfect dreapt . Fiecare disc avea doisprezeceş ă

centimetri în diametru i era gravat cu literele N i S.ş ş"Nord i sud."şSe întoarse spre sud i privi traseul format de medalioane, apoi porni de-a lungul s u, f r a- i lua ochii de la pavaj.ş ă ă ă ş

Trecând pe lâng ăComédie Française, dep i un alt disc de bronz. "Da!"ăşStr zile Parisului – aflase el cu mul i ani în urm – erau decorate cu 135 de astfel de medalioane încrustate în pavajulă ţ ă

trotuarelor, în cel al cur ilor sau direct pe carosabil, str b tând ora ul de la nord la sud. Odat urmase aceast linie pornind ţ ă ă ş ă ă de la Sacré-Coeur, peste Sena, pân la vechiul Observator Astronomic. Acolo descoperise adev rata semnifica ie a traseului.ă ă ţ

"Cel dintâi prim meridian al P mântului.ăPrima longitudine zero a lumii.Vechea Linie a Rozei din Paris!"

Acum, str b tând rapid ă ă Rue de Rivoli, tia c nu mai are mult pân la destina ia final :ş ă ă ţ ă

"Graalul Sfânt sub vechiul Roslin z bove te."ă ş

Revela iile se succedau în valuri. Faptul c ţ ă Saunière folosise vechea ortografiere, Roslin în loc de Rosslyn... palo ul iş ş potirul... mormântul înv luit în str vechea art a mae trilor...ă ă ă ş

"De aceea a vrut custodele s stea de vorb cu mine? Am sesizat adev rul chiar f r a-miă ă ă ă ă da seama?"Începu s alerge, sim ind parc Linia Rozei sub t lpi, atr gându-l că ţ ă ă ă ătre destina ia final . Când p trunse în întunecatulţ ă ă

tunel al Pasajului Richelieu, avu impresia c p rul de pe ceaf i se face m ciuc de emo ie i entuziasm. tia c la cap tulă ă ă ă ă ţ ş Ş ă ă acestui tunel se înal cel mai misterios dintre monumentele Parisului – conceput i comandat în anii 1980 de "Sfinxul" însu iţă ş ş – pre edintele ş François Mitterand, omul despre care se spunea c se mi c în cercuri secrete, omul a c rui mo tenire l sată ş ă ă ş ă ă Parisului era un loc pe care Langdon îl vizitase cu numai câteva zile în urm .ă

"Într-o alt via ."ă ţăCu un ultim elan, ajunse la cap tul tunelului, p trunse în incinta deja familiar i se opri brusc. Cu r suflarea t iat , î iă ă ăş ă ă ă ş

îndrept privirea lent, parc nevenindu-i s cread , spre structura transparent din fa a lui.ă ă ă ă ă ţ"Piramida de la Luvru."Lucea tainic în întuneric.O admir doar pentru o clip ; de fapt, era mai interesat de ceea ce se afla la dreapta lui. Întorcându-se, porni iar peă ă

traseul invizibil al vechii Linii a Rozei, travers curtea i se apropie ă ş de Carrousel du Louvre – uria ul inel de iarb m rginitş ă ă de un gard viu tuns scurt – odinioar locul în care se desf urau festivalurile i ceremoniile de celebrare a naturii... riturile deă ăş ş venerare a zei ei i a fertilit ii.ţ ş ăţ

P ind peste gardul viu, în cercul de iarb , Langdon avu impresia c p trunde într-o alt lume. Acest loc sacru eraăş ă ă ă ă marcat acum de unul dintre cele mai neobi nuite monumente ale ora ului. Chiar în centrul s u, despicând solul aidoma unuiş ş ă h u de cristal, se deschidea uria a piramida inversat din sticl , pe care o v zuse cu câteva nop i în urm .ă ş ă ă ă ţ ă

La Pyramide Inversée.Tremurând, se apropie i privi prin sticl , în subteranele vastuş ă lui complex al Luvrului, ce dormita înv luit într-o lumină ă

de chihlimbar. Încerc s - i concentreze privirea nu pe masiva piramid inversat , ci pe ceea ce se afla sub ea. Acolo, peă ă ş ă ă podeaua înc perii de dedesubt, se z rea o structur minuscul ... o structur despre care amintise în manuscrisul s u.ă ă ă ă ă ă

Cuprins de fiorii incredibilei posibilit i ce i se deschidea în fa , î i ridic din nou ochii spre Luvru, sim ind parcăţ ţă ş ă ţ ă uria a cl dire înv luindu-l... zeci de kilometri de culoare ce ad posteau cele mai pre ioase opere de art ale lumii.ş ă ă ă ţ ă

Da Vinci... Botticelli...

"Înv luit în a mae trilor str veche art ."ă ă ş ă ă

Frem tând, mai privi o dat spre înc perea de dedesubt i spre structura aceea minuscul .ă ă ă ş ă"Trebuie s cobor acolo!"ăIe ind din cercul de iarb , o lu la fug spre intrarea principal în muzeu. Ultimii vizitatori p r seau cl direa, ie ind înş ă ă ă ă ă ă ă ş

ir indian.şN pustindu-se prin u a batant , coborî scara spiralat , în m runtaă ş ă ă ă iele piramidei. Aerul era mai rece aici. Când ajunse

jos, p trunse în lună gul tunel ce se întindea pe sub curtea interioar , spre piramida inversat .ă ăLa cap tul ă lui se deschidea o înc pere larg . Chiar în fa , deschizându-se de sus, lucea piramida inversat – un contură ă ţă ă

din sticl în form de ă ă V."Potirul!"Privirea lui Langdon îi urm muchiile pân la vârful ce cobora la nici doi metri de podea. Acolo, chiar sub ea, se aflaă ă

structura aceea minuscul .ăO piramida în miniatur ! De nou zeci de centimetri în l ime. Singurul element construit la scar mic în tot acestă ă ă ţ ă ă

166

complex colosal.În manuscrisul s u, în capitolul dedicat vastei colec ii de art închinate divinit ii feminine, Langdon amintise în treac tă ţ ă ăţ ă

despre aceast piramid modest . "Structura miniatural pare c str punge pardoseala asemenea unui vârf de aisberg – pisculă ă ă ă ă ă unei uria e incinte piramidale, îngropat dedesubt ca o tainic înc pere ascuns ."ş ă ă ă ă

Înv luite în lumina palid din demisol, cele dou piramide aproape c se atingeau, perfect aliniate una în prelungireaă ă ă ă celeilalte.

Potirul deasupra. Palo ul dedesubt.ş

"Cu palo ul i potirul veghind ale ei por i."ş ş ţ

Profesorul auzea aievea cuvintele Mariei Chauvel: "Într-o bun zi, vei în elege."ă ţSt tea sub str vechea Linie a Rozei, înconjurat de lucr rile de art ale celor mai de seam mae tri ai lumii. "Ce loc ar fiă ă ă ă ă ş

putut fi mai aproape de inima lui Saunière?" Acum, în sfâr it, avea senza ia c în elege adev rata semnifica ie a versurilorş ţ ă ţ ă ţ Marelui Maestru. Ridicând încet ochii, privi prin acoperi ul de sticl , spre cerul plin de stele.ş ă

"Sub ceruri înstelate, în fine, odihne te."ş

Aidoma unor oapte fantomatice în întuneric, cuvinte de mult uitate îi venir în minte: "C utarea Sfântului Graal este,ş ă ă de fapt, n zuin a de a îngenunchea în fa a osemintelor Mariei Magdalena. Un pelerinaj i o rug ciune la picioarele celeiă ţ ţ ş ă ostracizate."

Cople it de un val de pios respect, Robert Langdon c zu în genunchi.ş ăPentru o clip , i se p ru c aude vocea unei femei... în elepă ă ă ţ ciunea veacurilor trecute... care-i optea din adâncurileş

p mântului.ă___________________________________________________

167