clasificarea fibrelor textile
TRANSCRIPT
Clasificarea fibrelor textile
Elemente de structură macromoleculară şi supramoleculară a fibrelor textile
Fibrele destinate industriei textile sunt structuri polimere, al căror mod de organizare la nivel
macromolecular şi/sau supramolecular necesită o construcţie specială, detaşându-se din acest
punct de vedere de alte structuri polimere.
Condiţiile impuse unui polimer, pentru a satisface exigen ţele unei fibre textile, sunt multiple şi
ele se referă la:
– gradul de polimerizare, respectiv masa moleculară, trebuie s ă fie suficient de ridicat, dar nu
excesiv, deoarece acesta influen ţează anumite proprietăţi;
– forma macromoleculelor trebuie să fie liniară (unidimensională), fără ramificaţii laterale, sau
acestea s ă fie de volum mic (cazul lânii sau al mătăsii). Forma liniară permite o împachetare
compact ă a catenelor macromoleculare şi implicit se realizeaz ă puternice forţe de coeziune
intercatenare;
– flexibilitatea catenelor favorizează, în anumite condiţii, rotaţii limitate ale unităţii structurale
sau ale unor segmente de catene în jurul legăturilor chimice. Proprietăţile elastice ale fibrelor
sunt determinate tocmai de aceste relative mişcări derotaţie şi oscilaţie a unităţilor structurale.
Limitarea acestor mişcări, din diferite cauze, conduce la creşterea rigidităţii polimerului;
– existenţa în structura catenei a unor grupe funcţionale favorizează atât capacitatea de vopsire şi
proprietăţile igienice, cât şi realizarea forţelor de coeziune intercatenare (de tip Van der Waals şi
a legăturilor de hidrogen);
– capacitatea de orientare şi cristalizare a polimerilor filabili (din soluţii sau topituri polimere),
prin procesul de etirare, se realizează astfel, structuri cu orientare şi ordonare dirijate şi
controlabile în raport cu domeniul de utilizare a fibrelor obţinute.
Elementele de structură macromoleculară se definesc prin anumite niveluri, bine determinate,
care particularizează o etapă în evoluţia agregării superioare. În mare, în cazul fibrelor textile,
există următoarele niveluri semnificative de agregare supramoleculară:
macromolecula, ansambluri de macromolecule (microfibrila), asocieri de microfibrile
(macrofibrila) şi, în sfârşit, fibra propriu-zisă. Toate aceste elemente, particularizate de modul de
formare a fibrei, influenţează şi determină proprietăţile fundamentale ale fibrei.
Aceste etape sunt caracterizate însă prin două niveluri structurale principaleşi
anume:microstructura catenei şi structura supramoleculară (microfibrilară).
Denumiri generice ale fibrelor chimice
Acetat – acetatul de celuloză;
Triacetat - unde cel puțin 92% din celuloză este acetilată.
Fibre acrilice - cel puțin 85% unități acrilonitrilice.
Fibre aramidice – poliamide în care cel puțin 85% din legăturile amidice sunt direct atașate la
două cicluri aromatice.
Fibre de sticlă - pe bază de sticlă.
Fibre modacrilice – mai puțin de 85% dar cel puțin 35% unități acrilonitrilice.
Nylon – poliamide în care mai puțin de 85% din legăturile amidice sunt direct legate de două
cicluri aromatice.
Fibre olefinice – cel puțin 85% etilenă, propilenă, sau alte unități olefinice.
Fibre poliesterice – cel puțin 85% ester al unui acid carboxilic aromatic substituit incluzînd
unități tereftalice sau hidroxibenzoate.
Viscoză (Rayon) - celuloză regenerată cu mai puțin de 15% substituenți.
Saran – cel puțin 80% clorură de viniliden.
Spandex – elastomeri cu cel puțin 85% poliuretan.
Fibre alcoolvinilice (Vinal) – cel puțin 50% unități vinil alcoolice și cel puțin 85% unități
vinilalcoolice și acetalice totale.
Fibre textile – caracteristici definitorii
Fibrele sunt materiale cu aspect asemănător cu al părurilor, a căror lungime este de regulă de mii
de ori mai mare decât lăţimea (cel puţin de 100 de ori). Pentru a intra în categoria fibrelor textile,
o fibră trebuie să fie disponibilă într-o cantitate suficient de mare şi să fie rezonabil de ieftină. În
plus, trebuie să posede cât mai multe din proprietăţile la care se face referinţă în continuare,
proprietăţi care fac posibilă transformarea în fire şi ţesături sau tricoturi prin intermediul
utilajelor şi tehnologiilor disponibile în momentul actual în industria textilă. Aceste proprietăţi
pot fi grupate în două categorii: proprietăţi primare, absolut necesare pentru ca o fibră să poată
avea destinaţie textilă, şi secundare, care sunt dezirabile, dar nu obligatorii.
Proprietăţi primare
Proprietățile primare pe care trebuie să le posede fibrele textile sunt:
Forma
Forma - din punct de vedere al lungimii se disting fibre scurte, a căror lungime este de ordinul
centimetrilor (bumbac, lână, etc.) şi filamentare ( ca de exemplu mătasea naturală sau
poliesterul), a căror lungime este de ordinul metrilor. În cazul primei categorii lungimea nu
trebuie să fie mai mică de 1,2 - 1,5 cm.
Rezistența
Rezistenţa - nu trebuie să fie mai mică de 1 g/denier pentru a putea rezista la solicitările
mecanice de la ţesere sau tricotare. Rezistenţa la tensiune se exprimă, în cazul fibrelor sau firelor,
prin tenacitate, exprimându-se în unităţi de forţă pe unitatea de densitate liniară, de exemplu
gram per denier.
Extensibilitatea şi elasticitatea
Extensibilitatea şi elasticitatea - prima caracteristică este necesară pentru a permite preluarea
solicitărilor ce se aplică asupra materialului textil, în timp ce elasticitatea este vitală pentru ca
ţesătură sau tricotul să poată urmări conturul specific al corpului uman şi să-şi păstreze forma
originală în timp.
Coeziunea
Coeziunea – caracteristică fără de care posibilităţile de filare sunt limitate.
Proprietăţi secundare
Proprietăţile secundare pe care trebuie să le posede fibrele textile sunt:
Moliciunea
Moliciunea - este o caracteristică esenţială în cazul îmbrăcămintei şi în special a celei de corp.
Procedee de finisare specifice fiecărui tip de materie primă textilă realizează îmbunătăţirea
caracteristicilor native în această privinţă.
Luciul
Luciul - reprezintă o altă caracteristică reclamată cu precădere de materialele textile destinate
pentru îmbrăcăminte, dar nu numai. Şi aici rolul proceselor de finisare este esenţial, în categoria
proceselor ce modifică luciul încadrându-se procedee tehnologice pretenţioase, cum este de
exemplu mercerizarea materialelor textile din bumbac, dar şi mai simpla calandrare. Poate exista
şi situaţia inversă, când se urmăreşte reducerea luciul, în special în cazul fibrelor chimice.
Rezistenţa la abraziune
Rezistenţa la abraziune - este o condiţie obligatorie pentru a permite suportarea frecventelor
solicitări de această natură pe care un material textil trebuie să le suporte în exploatare.
Capacitatea de colorare
Capacitatea de colorare - reprezintă o condiţie obligatorie, care are în vedere atât gama de
nuanţe ce este realizabilă, cât şi rezistenţele acestor vopsiri.
Rezistenţă la factori externi
Rezistenţă la factori externi - asigură comportare corespunzătoare atât în fazele de prelucrare, cât
şi în exploatare. Importanţă deosebită o prezintă rezistenţa la lumină (în special la lumina solară),
căldură, bacterii, ciuperci, umiditate, agenţi chimici uzuali.
O caracteristică hotărâtoare în ceea ce priveşte capacitatea unei fibre de a putea fi utilizată în
domeniul textil o reprezintă costul.
O sinteză a proprietăţilor pe care o fibră textilă trebuie să le posede este următoarea:
Cerinţe legate de exploatare
tenacitate 3 – 5 grame/denier
alungire la rupere 10 – 35 %
revenire din alungire – 100% la solicitări de până la 5%
modul de elasticitate 30 – 60 grame/denier
sorbţie de umiditate 2 – 5%
temperatură de rezistenţă zero peste 215oC
rezistenţă ridicată la frecare (variază cu structura ţesăturii)
capacitate de vopsire
capacitate redusă de inflamare
insolubilă cu umflare redusă în apă, în acizi de tărie moderată, baze şi solvenţi convenţionali
la temperaturi mai mici de 100oC
uşor de întreţinut
Cerinţe legate de tehnologia de prelucrare
tenacitate 7 – 8 grame/denier
alungire la rupere 8 – 15 %
modul de elasticitate 80 grame/denier în stare condiţionată, 50 grame/denier în stare udă
temperatura de rezistenţă zero – peste 250oC.
Alegerea fibrelor in activitatea de proiectare
Particularităţile fibrelor
În activitatea de proiectare a firelor trebuie avut în vedere anumite particularităţi ale fibrelor care
să satisfacă următoarele condiţii:
o să se prelucreze în condiţii optime în filaturi;
o să ofere anumite caracteristici firelor;
o să permită realizarea anumitor caracteristici ale produselor, jn funcţie de destinaţie;
Bumbacul
o are filabilitate mare (<Nm 10 000), adică se obţin fire foarte fine;
o are supleţe mare;
o elasticitate mică;
o tuşeu plăcut;
o voluminozitate mică;
o culoarea natur de la alb la crem, dar se obţine şi bumbac colorat;
o luciu este puternic pentru bumbacul superior şi creşte prin mercerizare;
o afinitate faţă de coloranţi;
o nu se încarcă cu electricitate statică;
o conductibilitate termică mare.
Lâna
o are higroscopicitate superioară tuturor fibrelor
textile;
o are conductibilitate de căldură şi electricitate reduse;
o este cea mai uşoară dintre fibrele naturale;
o are elasticitate mare;
o lasă să treacă ultravioletele;
o are afinitate mare faţă de coloranţi;
o la purtare rezista de trei ori mai mult decât
bumbacul;
o se aprinde greu;
o se încarcă cu electricitate statică;
o se împâslesc;
o este un material bun izolator fonic.
Părul de cămilă
o rezistenţa specifică mai mare decât lâna;
o luciu pronunţat;
o capacitate de împâslire mică;
o conductibilitate termică redusă;
o supleţe mare;
o culoare plăcută (tabac).
Mătasea
o rezistenţa specifică cea mai mare dintre fibrele naturale ( până la 46 daN/mm2);
o în stare umedă rezistenţa scade cu 13%;
o prin degomare, pierde 30% din rezistenţă;
o are luciul pronunţat, care iese în evidenţă după degomare;
o culoarea este albă, galbenă, şi uneori roşcată sau verzuie; după degomare este albă.
o este mai grea ca lână dar mult mai uşoară ca bumbacul, inul;
o alungirea este asemănătoare ca la lână;
o este mai puţin higroscopica ca lână dar mai higroscopică ca bumbacul;
o are conductibilitate termică şi electrică mică
Inul
o are elasticitate mică, produse cu şifonabilitate mare;
o higroscopicitate mai mare ca bumbacul;
o nu se încarcă cu electricitate statică;
o conductibilitatea termică mare, mai mare ca bumbacul;
o are rigiditate la încovoiere mare, flexibilitate mică;
o tuşeu aspru;
o culoarea natur (argintie, galben-deschis, gri-deschis)
o are afinitate faţă de coloranţi
Cânepa
o elasticitate redusă, mai mică ca a inului;
o culoarea este variată, în general galben -verzuie sau galbenă; după albire galben aurie, uneori
cenuşiu argintie.
o în timpul întrebuinţării şi după spălări repetate, produsele se albesc devin mai moi şi cu un
tuşeu mai plăcut.
o se albeşte la un grad mai mic decât inul sau bumbacul;
o nu rezistă la călcare;
o luciul depinde de soi;
o tuşeul mai aspru ca inul;
o are afinitate faţă de coloranţi;
Celofibra
o rezistenţă mare în stare uscată;
o rezistenţa scade în stare umedă;
o permite torsiune mare pentru obţinerea firelor crep;
o elasticitatea mai mică;
o higroscopicitatea este superioară bumbacului;
o conductibilitatea termică mare decât a lânii şi a mătăsii şi apropiată cu a bumbacului.
o nu se încarcă cu electricitate statică;
o produsele au şifonabilitate mare;
o poate fi mată, semimate şi lucioase;
o afinitate faţă de coloranţi, asemănătoare cu bumbacul mercerizat;
Acetat
o are tuşeu şi aspect asemănător mătăsii;
o are grad de elasticitate bun;
o este termoplastică;
o produsele au un grad de şifonare mai redus;
o este mai puţin hidrofilă;
o o capacitate de izolare electrică bună;
Triacetat
o grad de şifonare al produselor foarte mic;
o are rezistenţă mare în stare umedă;
o are capacitate de păstrare a formei;
o este termoplastică;
o mai puţin hidrofilă decât acetatul;
Poliamida
o masa specifică mică, fiind fibre foarte uşoare;
o cea mai bună rezistenţă la frecare dintre toate fibrele;
o rezistenţa la întindere foarte mare;
o au higroscopicitatea relativ redusă de 4%;
o se spală foarte uşor;
o nu se contractă;
o nu se împâsleşte;
o călcatul produselor este facultativ;
o se îndepărtează uşor petele.
Poliesterul
o rezistenţă la întindere ridicată;
o rezistenţă ridicată la abraziune, mai mică ca poliamida;
o absorbţie redusă de apă şi umiditate, 0,2 - 0,5%;
o se usucă foarte uşor;
o rezistenţă la şifonare, în stare umedă şi la temperatură ridicată, mai bună ca lâna;
o tuşeu plăcut, călduros;
o conductibilitate termică scăzută;
o rezistenţă culorii superioară la acţiunea căldurii;
o tendinţă pronunţată pentru efectul pilling;
o rezistenţă satisfăcătoare la acţiunea luminii sojare şi a intemperiilor (asemănătoare
bumbacului);
o posibilitatea de stabilizare dimensională sub acţiunea căldurii (ca fibrele poliamidice);
o rezistenţa foarte bună la acţiunea diferitelor produse chimice şi a solvenţilor organici, în
special la acţiunea acizilor organici şi anorganici, rezistenţa bună la acţiunea insectelor,
microorganismelor etc., independent de conţinutul de apă din fibră;
o încărcarea cu electricitate statică, având o conductibilitatea electrică redusă;
o posibilitatea de a vopsi, mai ales cu coloranţi de dispersie. Poliacrlice
o masa specifică redusă (1,12-1,14 g/cm^), făcâhd parte din categoria fibrelor uşoare:
o nu se topesc, se descompun înainte de topire;
o stabilitate până la temperaturi de 200°C;
o au cea mai mare rezistenţă la lumină, la intemperiişi la putrezire;
o higroscopicitate redusă (1...2%);
o rezistenţă la frecare similară lânii;
o au contracţie mare;
o se încarcă cu electricitate statică ca relonul şi poliesterul;
o rezistă la substanţe de oxidare şi la acizi anorganici de concentraţii mici şi medii;
o rezistă mai puţin la alcalii; Polipropilenă
o fibra cea mai uşoară;
o elasticitate de volum superioară altor fibre;
o conductibilitate termică scăzută, mai bună ca lâna;
o nu au higroscopicitate;
o are alungire foarte mare;
o nu este atacată de microorganisme, insecte;
o nu produce fenomene de alergie;
o se aprinde greu şi numai în contact cu focul;
o rezistenţa la lumină difuză bună; acţiunea directă şi îndelungată a razelor solare duc la
reducerea rezistenţei.
Policlorvinilice
o inflamabile;
o rezistenţă mare faţă de apă şi soluţii apoase;
o rezistenţă mare faţă de agenţii atmosferici, biodistructivi şi chimici;
o însuşiri foarte bune de izolare termică, electrică, acustică;
o stabilitate termică la temperaturi scăzute până la 195 grade.
o lipsite de higroscopicitate;
o îşi menţin rezistenţa în stare umedă;
o nu putrezesc.
Polialcoolvinilice
o rezistentă mare;
o rezistenţă la frecare apropiată de aceea a fibrelor poliamidice;
o sunt variante de fibre solubile în apă;
Poliuretanice
o higroscopicitate mică 0,5 -1,5%;
o alungirea foarte mare 600 - 800%;
o modul de elasticitate foarte mic;
o revenirea rapidă şi aproape totală după anularea forţei de întindere;
o rezistenţa mai mare de circa trei ori faţa de fibrele de cauciuc;
o rezistenţa la frecare şi îndoiri repetate mai mare;
o stabilitatea formei la întindere în purtare şi după spălare, bună;
o rezistenţă la acţiunea uleiurilor;
o capacitate tinctorială mărită;
o rezistenţă mărită faţă de acţiunea luminii.
Proprietatiile fibrelor si caracteristicile determinate
Proprietatea fibreiFactori de care
depinde
Proprietatea țesăturii pe
care o determină
Acoperire Capacitatea de a ocupa
spațiu pentru acoperire sau protecţie.
Ondulare sau torsiune.
Forma secțiunii.
Confort termic.
Costul – necesar de fibre
mai mic.
Capacitate de împâslire Capacitate a
fibrelor de a se realiza împâslirea
Structura solzoasă a
lânii
Țesături pot fi făcute
direct din fibre.
Reclamă protecție
specială la spălare.
Capacitate de vopsire Receptivitatea
fibrelor față de coloranți
Zone amorfe și centri
de vopsire
Estetică și vopsiri
rezistente
Coezivitate Capacitatea fibrelor de a
adera în procesul de filare; neimportant
în cazul filamentelor continue.
Ondularea sau
torsiunea.
Rezistența la destrămare.
Conductivitate electrică Capacitatea
de a transfera sarcini electrice
Structură chimică:
grupe polare
Conductivitate redusă
duce la electrizări, șocuri
electrice
Conductivitate termică Capacitatea de
a conduce căldură eliberată de corp
Ondulare. Forma
secțiunii transversaleConfort termic
Densitate sau masă specifică și volum
specific Măsoară greutatea fibrei.
Densitatea reprezintă masa unității de
Masa moleculară Confort termic fără
greutate mare.
Proprietatea fibreiFactori de care
depinde
Proprietatea țesăturii pe
care o determină
volum, iar masa specifică reprezintă
volumul unității de masă.
Voluminozitate - material
plin dar ușor. Un
exemplu bun sunt fibrele
acrilice.
Elasticitate Capacitatea unui material
solicitat la tracțiune de a reveni
imediat la dimensiunile inițiale
Elasticitate întârziată sau
fluaj.
Elongația Capacitatea de a fi extinsă;
variază cu temperatură și cu conținutul
de umiditate.
Ondularea fibrei.
Structura moleculară:
conformație ondulată a
catenei.
Rezistență crescută la
sfâșiere. Reduce
friabilitatea. Asigură
capacitate de întindere la
solicitare.
Flamabilitate Capacitatea de a se
aprinde și a arde.Compoziție chimică }esăturile ard
Fluaj Elasticitate întârziată;
Recuperare gradată după deformare
Absența catenelor
laterale, a legăturilor
transversale, a
legăturilor puternice;
orientare scăzută a
catenelor
Striuri la vopsire și zone
cu luciu diferențiat.
Hidrofilie sau higroscopicitate – vezi
sorbție de umiditate
Prezența grupelor
hidroxilice, ponderea
zonelor amorfe.
Confort, absorbanță,
capacitatea de încărcare
cu electricitate statică,
proprietăţi tinctoriale,
stabilitate dimensională,
rezistență la cutare
Luciu Modul în care lumina este
reflectată de suprafață.
Uniformitatea
suprafeței, lungimea
fibrei, forma plată sau
lobată.
Luciul țesăturii
Proprietatea fibreiFactori de care
depinde
Proprietatea țesăturii pe
care o determină
Pilling Ieșirea capetelor de fibre la
suprafața țesăturii
Rezistența fibrelor.
Masă moleculară mare
Pilling, aspect neplăcut.
Caracteristică fibrelor
hidrofobe.
Reactivitate Efectul acizilor, alcaliilor,
agenților oxidanți, solvenților.
Grupele polare ale
moleculei
Modul de albire –
curățire; capacitatea de a
realiza pregătire acidă sau
alcalină
Revenire elastică Capacitatea fibrelor
de a reveni din deformație
Structură moleculară:
catene laterale,
legături transversale,
legături puternice
Procesabilitatea
materialului textil,
reziliență
Reziliență
Suprafață exterioară
sau pieliță
Rezistență la rupere prin
deformare, dă rezistență
la fricțiune.
Reziliență de compresie Capacitatea
de a reveni la consistența inițială după
compresie
Ondularea fibrei,
rigiditate.
Elasticitate, acoperire
bună. Rezistență la
aplatizare.
Rezistență Capacitatea de a rezista la
solicitate de alungire (forță per unitate
de suprafață) sau tenacitate (forță per
denier).
Structură moleculară:
orientare, cristalinitate,
grad de polimerizare.
Durabilitate, rezistență la
sfâșiere, sagging, Pilling.
Țesături mai rezistente
posibile cu fibre mai
rezistente. Caracteristici
foarte bune din acest
punct de vedere prezintă
poliesterul, modeste
acetatul de celuloză,
fibrele acrilice.
Rezistența la abraziune Capacitatea
fibrelor de a rezista la frecarea ce
Înveliș exterior
rezistent, solzi, sau
Durabilitate, rezistență la
abraziune. Rezistență la
Proprietatea fibreiFactori de care
depinde
Proprietatea țesăturii pe
care o determină
intervine frecvent în prelucrare și
exploatare
pieliță. Flexibilitatea
lanțurilor
macromoleculare
splitting.
Rezistență la îmbătrânire Structura chimicăComportare la depozitare
Rezistență la
lumină solară Capacitatea de a rezista
la degradare sub acțiunea directă a
radiațiilor solare.
Compoziție chimică
Durabilitatea perdelelor și
draperiilor, a mobilei de
exterior, a țesăturilor de
exterior
Rezistență la molii Molecula nu conține
sulfPericol la depozitare
Rezistență la mucegai Absorbție scăzută Atenție la depozitare
Rigiditate Opusul flexibilității;
rezistența la îndoire sau cutare.
Raportul dintre
tensiunea de rupere și
rezistența la rupere
Voluminozitatea
materialului textil.
Rezistența la inserţie a
firului răsucit.
Sensibilitate la căldură Capacitatea de
a se înmuia, topi sau contracta aduce
când este încălzită.
Mai puține forțe
intermoleculare și
legături transversale.
Determină spălarea sigură
și determină temperatura
de călcare
Sorbția de umiditate Procentul de
umiditate pe care o fibră absolut uscată
îl absoarbe din aer în condiții
standardizate de temperatură şi
presiune
Prezența grupelor
hidroxilice, ponderea
zonelor amorfe
Confort, absorbanță,
capacitatea de încărcare
cu electricitate statică,
proprietăţi tinctoriale,
stabilitate dimensională,
rezistență la cutare.
Tușeu Modul cum se simte o fibră:
mătăsos, moale, uscat, aspru.
Forma secțiunii
transversale, ondulare,
diametru, lungime
Tușeul materialului textil
Wicking Capacitatea fibrei de a Compoziție chimică și Face materialele textile
Proprietatea fibreiFactori de care
depinde
Proprietatea țesăturii pe
care o determină
transfera umiditate formată pe piele.
caracteristici fizice ale
suprafețelor
exterioare.
mai confortabile
Principalele caracteristici ale fibrelor textile
AVANTAJE DEZAVANTAJE DESTINAŢII
BUMBAC
-fibră celulozică naturală cu
conţinut mare de celuloză (96%)
- rezistenţă specifică mare
-higroscopicitate bună ceea ce face
să fie igienice, plăcute la purtare
-absorb transpiraţia -rezistă la
solvenţi şi aicalii în general, la
acizi slabi
-fibrele sunt inflamabile, se
descompun la circa 160°C
-bumbacul este sensibil la acid
sulfuric
-îmbrăcăminte, lenjerie,
ţesături industriale şi tehnice
CÂNEPĂ
-fibră celulozică naturală, ecologică,
biodegradabilă -hidrofilie ridicată
-permeabilitate mare la aer ce
împiedică formarea mucegaiului şi a
putregaiului -alungirea redusă (1-
3%) permite păstrarea formei
produsului la utilizare
-rezistenţă specifică ridicată
-rezistentă la solvenţi şi alcalii în
general
-uşor inflamabilă -sensibilă la
acizi în general
-tuşeu aspru ce depinde de
conţinutul de lignină ce
influenţează şi rigiditatea
fibrelor
- îmbrăcăminte exterioară,
covoare, corzi, plase de
pescuit, frânghii, şnururi,
toroane, prelate
CLOROFIBRA
- tuşeu asemănător cu al lânii
- confort
- izolaţie termică
- fragilitate (rezistenţă la
abraziune mică)
-îmbrăcăminte: articole
tricotate, în special (izolare
termică, insensibile la apă,
- efect triboelectric negativ
- nu se aprinde
- nu se şifonează
- nu putrezeşte
neşifonabile) în amestecuri
ameliorează rezistenţa firelor
din fibre naturale şi elimină
împâslirea
-stofe de mobilă pentru
decorarea sălilor de
spectacole, a vehiculelor de
transport, avioanelor,
vapoarelor (neinflamabile, nu
putrezesc)
ELASTAN
-fibrele au elasticitate foarte mare
-în stare udă nu-şi modifică
proprietăţile
-rezistă la acţiunea detergenţilor şi la
sodă caustică
-rezistenţă mare la îndoiri repetate şi
la abraziune
-elastanii sunt hidrofobi
-sunt sensibili la acţiunea
oxidanţilor (peroxizi sau
compuşi ai clorului)
-sensibili la ultraviolete
-lenjerie de corp -corsete,
ciorapi medicinali
-curele, benzi elastice pentru
gât şi mâneci, bandaje
chirurgicale
IN
-fibre celulozice naturale, ecologice,
netoxice, biodegradabile
-absorb şi cedează cu uşurinţă
umiditatea
-tuşeu moale
-rezistenţă mare mai ales în stare
udă
-permeabilitate ridicată la aer
împiedicând formarea putregaiului
şi a mucegaiului
-caracteristicile mecanice ale inului
(rezist.sp. 20-35 cN/tex, modulul de
elasticitate de 2000-2500cN/tex,
-şifonabilitate ridicată
-neuniformitate mare la lungime
şi fineţe a fibrelor tehnice
- sensibil la acizi, în general
-lenjerie de corp, de pat,
prosoape, îmbrăcăminte
exterioară de vară, aţă de
cusut -automobile, agrotextile,
geotextile, decoraţiuni
interioare,
-ambalaje pentru transportul
fructelor, păsărilor, pentru
manipulat plante -fibrele
inului pentru seminţe servesc
la fabricarea hârtiei sau a
firelor groase pentru ţesături
tehnice : saci, ambalaje,
alungirea la rupere de 2-3%) sunt
comparabile cu cele ale fibrelor de
sticlă
- ard fără să lase reziduuri
şnururi, sfori
-uleiul din seminţe de in este
utilizat la fabricarea lacurilor,
vopselelor, linoleumurilor,
muşamalelor, în tipografie,
industria pielăriei
IUTA
-fibră celulozică naturală, -
biodegradabilă
-rezistă la solvenţi şi alcalii în
general
-higroscopicitate ridicată
-fibră aspră cu flexibilitate
redusă,
-alungirea foarte mică (1-2,5%)
-inflamabilă, se descompune la
circa 160°C -mai puţin sensibilă
a acizi decât bumbacul
-covoare, ţesături de ambalaj,
saci, corzi
LÂNĂ
- higroscopicitate superioară
- conductivitatea la căldură şi
electricitate redusă
- cea mai uşoară fibră naturală
- elasticitate mare şi creşte cu
umiditatea
- lasă să tracă razele UV
- rezistenţă mare la purtare
- se aprinde greu
- izolator fonic bun
- se împâsleşte uşor
- rezistenţa scade în mediu umed
- rezistenţă redusă la alcalii şi la
acizi concentraţi
- rezistenţă mică HCl
- este atacată de molii
- îmbrăcăminte: costume,
rochii, fuste, pantaloni, şosete,
pulovere, paltoane, pardesie
- articole decorative: pături,
cuverturi, covoare, stofe de
mobilă
- articole tehnice; izolator
fonic, izolator termic
POLIAMIDA 6.6 şi 6
- caracteristici dinamometrice
excepţionale
- hidrofobe
- absorbţie de apă foarte slabă
- rezistenţă mare la agenţi chimici şi
biologici
- nu absoarbe transpiraţia
- sensibilitate la lumină
- se încarcă electrostatic
- tendinţă mare de formare a
pilling- ului
- în amestecuri cu lâna şi
bumbacul creşte rezistenţa la
uzură şi rezistenţa la întindere,
scade masa ţesăturii şi
tricotului; se ameliorează
neşifonabilitatea şi stabilitatea
dimensională (cămăşi, corsaje,
- rezistenţă la abraziune
- neşifonabilitate
- reţinerea căldurii ridicată
bluze, rochji, salopete, haine
de protecţie, hanorace,
imitaţie de blană, lenjerie,
stofe de mobilă).
- produse tehnice: corzi, plase
de pescuit, centuri, curele,
pneumatice, ţesături acoperite.
POLIESTER
- tuşeu tip mătăsos
- izolant
- neşifonabil
- stabilitate dimensională
- rezistenţă la uzură
- rezistenţă la microorganisme
- neinflamabil
- nu absoarbe transpiraţia
- se încarcă puternic
electrostatic
- vopsire dificilă
- tendinţă mare de pilling.
- se utilizează în amestec cu
bumbac, lână, celofibră:
ţesături şi tricoturi
neşifonabile şi uşoare
- se foloseşte mai puţin pur
- numeroase destinaţii tehnice
datorită rezistenţei mari la
abraziune, la acizi şi la
temperaturi mari
POLIPROPILENA
- tuşeu foarte moale şi glisant
- izolare termică foarte bună
- foarte uşoară
- produse neşifonabile
- rezistenţă foarte mare la agenţi
chimici
- rezistenţă mecanică ridicată
- nu este atacată de insecte şi
mucegai
- oliofilie marcantă, petele grase
sunt greu de înlăturat
-absorbţia foarte slabă a
transpiraţiei
- soliditatea la lumină slabă
- sensibilă la căldură uscată
-polipropilena standard în
stare pură se foloseşte pentru
covoare, filtre, stofe de
mobilă, articole de sport,
corzi. în amestec cu lâna :
treninguri, pulovere, şosete şi
în amestec cu bumbac;
lenjerie de corp; polipropilena
cu rezistentă înaltă:
- geotextile datorită
rezistenţei mari, nu
mucegăieşte şi nu putrezeşte
- aplicaţii militare
- transport: curelele prelatelor
de camion pentru rezistenţa la
abraziune
cusături industriale datorită
masei reduse şi rezistenţei
mari
Structura tesaturilor textile
Ţesătura este un produs textil, realizat prin îmbinarea în unghi drept a cel puţin două sisteme de
fire: un sistem dispus longitudinal denumit urzeală şi un sistem dispus transversal denumit
bătătură.
Componentele structurale de bază ale ţesăturii sunt firele.
Acestea vor determina structura ţesăturii prin caracteristicile proprii şi prin desimea lor. Ţesătura
obţinută din îmbinarea cu o anumită legătură a firelor de urzeală cu cele de bătătură, are de
asemenea o serie de caracteristici considerate ca fiind de bază, respectiv gradul de ondulare a
firelor, grosimea şi masa ţesăturii. Alături de aceste caracteristici de bază, care sunt menţionate
în norma internă şi certificatul de calitate al produsului, mai pot fi amintite ca mărimi fizice ce
definesc ţesătura, densitatea aparentă, greutatea specifică şi porozitatea.
Structura ţesăturii este un termen general care se referă la caracteristicile întregului ansamblu
reprezentat de ţesătură. Structura ţesăturii determină implicit proprietăţile acesteia şi conferă
produsului o valoare de utilizare.
Pentru clasificarea ţesăturilor pot fi stabilite mai multe criterii care ţin seama de natura materiei
prime, destinaţia produselor, lăţimea sau masa ţesăturilor, legătura folosită sau aspectul ţesăturii.
Firele de urzeală sunt întotdeauna paralele cu marginea ţesăturii şi au fineţea, uniformitatea şi
torsiunea mai mare decât a celor de bătătură.
Legătura țesăturii
Ţesătura este un produs textil realizat din cel puţin două sisteme de fire: unul dispus longitudinal
denumit urzeală şi celălalt dispus transversal denumit bătătură. Regula după care se îmbină firele
acestor două sisteme se numeşte legătură.
ARTICOLE DE ÎMBRĂCĂMINTE ŞI MERCERIE
Notă: Nu sunt incluse articole de îmbrăcăminte pentru păpuşi (cl. 21-01),
echipamente speciale de protecţie împotriva incendiilor, pentru prevenirea
accidentelor sau de salvare (cl. 29), haine pentru animale (cl. 30-01).
02-01 Lenjerie pentru dame, corsete, sutiene, îmbrăcăminte de noapte
Notă: a) Cuprinde corsete ortopedice şi lenjerie de corp.
b) Nu cuprinde lenjerie de menaj (cl. 06-13).
02-02 Îmbrăcăminte
Notă: a) Cuprinde toate articolele vestimentare, inclusiv blănuri, costume de
baie şi de sport, haine ortopedice, cu excepţia celor indicate la lit. b).
b) Nu cuprinde lenjerie de corp (cl. 02-01), nici articolele vestimentare incluse
în clasele 02-03, 02-04, 02-05 sau 02-06.
02-03 Articole de şepcărie, pălării, căciuli
Notă: Cuprinde toate genurile de articole care acoperă capul, pentru bărbaţi,
femei şi copii.
02-04 Încălţăminte, ciorapi şi şosete
Notă: Cuprinde încălţăminte specială de sport, cum ar fi încălţămintea pentru
fotbal, schi, hochei pe gheaţă, pantofi şi ciorapi ortopedici, inclusiv colanţi,
jambiere şi articole de îmbrăcăminte similare.
02-05 Cravate, eşarfe şi baticuri, fulare
Notă: Cuprinde toate accesoriile vestimentare “plate”.
02-06 Mănuşi
Notă: Cuprinde mănuşi chirurgicale şi mănuşi de protecţie din cauciuc sau plastic pentru menaj,
pentru diverse meserii şi pentru sport.
02-07 Mercerie şi accesorii vestimentare
Notă: a) Cuprinde nasturi, agrafe pentru îmbrăcăminte, pentru pălării şi
pentru încălţăminte, şireturi, ace şi echipament necesar pentru croitorie,
tricotat sau brodat, accesorii vestimentare, cum ar fi jartiere,
bretele, centuri.
b) Nu cuprinde fire şi alte fibre (cl. 05-01), articole de pasmanterie (cl. 05-04),
maşini de cusut, tricotat sau brodat (cl. 15-06), articole necesare croitoriei
(casete sau tocuri) (cl. 03-01).
02-99 Diverse
ARTICOLE TEXTILE NECONFECŢIONATE, MATERIALE ÎN FOI
DIN FIBRE SINTETICE SAU NATURALE
Notă: a) Cuprinde toate articolele textile sau similare vândute la metru şi
neconfecţionate.
b) Nu cuprinde articole confecţionate (cl. 02 sau 06).
05-01 Fire
Notă: a) Cuprinde fire toarse şi aţă.
b) Nu cuprinde, de exemplu, frânghie, cablu de sârmă, sfoară, şnur (cl. 09-06).
05-02 Dantele
05-03 Broderii
05-04 Panglici, şireturi şi alte articole pentru ornamentaţie decorativă
05-05 Articole textile
Notă: Cuprinde articole textile, ţesute, tricotate sau fabricate în alt mod, prelate,
fetru şi loden.
05-06 Material sintetic sau natural în foi
Notă: a) Cuprinde materiale în foi singura caracteristică a cărora este ornamentaţia în
plan sau textură, în particular cuprinde foi de tapet, linoleum şi foi de plastic
autoadezive, hârtie pentru ambalaje şi hârtie sub formă de suluri (cu excepţia
celor indicate la lit. b).
b) Nu cuprinde hârtie de scris chiar şi în sul (cl. 19-01), foi utilizate ca
elemente de construcţie, cum ar fi panouri murale şi lambriuri (cl. 25-01).
05-99 Diverse