clasificarea fibrelor textile

33
Clasificarea fibrelor textile Elemente de structură macromoleculară şi supramoleculară a fibrelor textile Fibrele destinate industriei textile sunt structuri polimere, al căror mod de organizare la nivel macromolecular şi/sau supramolecular necesită o construcţie specială, detaşându-se din acest punct de vedere de alte structuri polimere. Condiţiile impuse unui polimer, pentru a satisface exigen ţele unei fibre textile, sunt multiple şi ele se referă la: – gradul de polimerizare, respectiv masa moleculară, trebuie s ă fie suficient de ridicat, dar nu excesiv, deoarece acesta influen ţează anumite proprietăţi; forma macromoleculelor trebuie fie liniară (unidimensională), fără ramificaţii laterale, sau acestea s ă fie de volum mic (cazul lânii sau al mătăsii). Forma liniară permite o împachetare compact ă a catenelor macromoleculare şi implicit se realizeaz ă puternice forţe de coeziune intercatenare;

Upload: anastasia-ciobanu

Post on 12-Dec-2014

162 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Clasificarea fibrelor textile

Elemente de structură macromoleculară şi supramoleculară a fibrelor textile

Fibrele destinate industriei textile sunt structuri polimere, al căror mod de organizare la nivel

macromolecular şi/sau supramolecular necesită o construcţie specială, detaşându-se din acest

punct de vedere de alte structuri polimere.

Condiţiile impuse unui polimer, pentru a satisface exigen ţele unei fibre textile, sunt multiple şi

ele se referă la: 

– gradul de polimerizare, respectiv masa moleculară, trebuie s ă fie suficient de ridicat,  dar nu

excesiv, deoarece acesta influen ţează anumite proprietăţi; 

– forma macromoleculelor trebuie să fie liniară (unidimensională), fără ramificaţii laterale, sau

acestea s ă fie de volum mic (cazul lânii sau al mătăsii). Forma liniară permite o împachetare

compact ă a catenelor macromoleculare şi implicit se realizeaz ă puternice forţe de coeziune

intercatenare; 

– flexibilitatea catenelor favorizează, în anumite condiţii, rotaţii limitate ale unităţii  structurale

sau ale unor segmente de catene în jurul legăturilor chimice. Proprietăţile elastice ale fibrelor

sunt determinate tocmai de aceste relative mişcări derotaţie şi oscilaţie a unităţilor structurale.

Limitarea acestor mişcări, din diferite cauze, conduce la creşterea rigidităţii polimerului; 

– existenţa în structura catenei a unor grupe funcţionale favorizează atât capacitatea de vopsire şi

proprietăţile igienice, cât şi realizarea forţelor de coeziune intercatenare (de tip Van der Waals şi

a legăturilor de hidrogen);

– capacitatea de orientare şi cristalizare a polimerilor filabili (din soluţii sau topituri polimere),

prin procesul de etirare, se realizează astfel, structuri cu orientare şi ordonare dirijate şi

controlabile în raport cu domeniul de utilizare a fibrelor obţinute.

Elementele de structură macromoleculară se definesc prin anumite niveluri, bine determinate,

care particularizează o etapă în evoluţia agregării superioare. În mare, în cazul fibrelor  textile,

există următoarele niveluri semnificative de agregare supramoleculară:

macromolecula, ansambluri de macromolecule (microfibrila), asocieri de microfibrile

(macrofibrila) şi, în sfârşit, fibra propriu-zisă. Toate aceste elemente, particularizate de modul de

formare a fibrei, influenţează şi determină proprietăţile fundamentale ale fibrei. 

Aceste etape sunt caracterizate însă prin două niveluri structurale principaleşi

anume:microstructura catenei şi structura supramoleculară (microfibrilară).

Denumiri generice ale fibrelor chimice

Acetat – acetatul de celuloză;

Triacetat - unde cel puțin 92% din celuloză este acetilată.

Fibre acrilice - cel puțin 85% unități acrilonitrilice.

Fibre aramidice – poliamide în care cel puțin 85% din legăturile amidice sunt direct atașate la

două cicluri aromatice.

Fibre de sticlă - pe bază de sticlă.

Fibre modacrilice – mai puțin de 85% dar cel puțin 35% unități acrilonitrilice.

Nylon – poliamide în care mai puțin de 85% din legăturile amidice sunt direct legate de două

cicluri aromatice.

Fibre olefinice – cel puțin 85% etilenă, propilenă, sau alte unități olefinice.

Fibre poliesterice – cel puțin 85% ester al unui acid carboxilic aromatic substituit incluzînd

unități tereftalice sau hidroxibenzoate.

Viscoză (Rayon) - celuloză regenerată cu mai puțin de 15% substituenți.

Saran – cel puțin 80% clorură de viniliden.

Spandex – elastomeri cu cel puțin 85% poliuretan.

Fibre alcoolvinilice (Vinal) – cel puțin 50% unități vinil alcoolice și cel puțin 85% unități

vinilalcoolice și acetalice totale.

Fibre textile – caracteristici definitorii

Fibrele sunt materiale cu aspect asemănător cu al părurilor, a căror lungime este de regulă de mii

de ori mai mare decât lăţimea (cel puţin de 100 de ori). Pentru a intra în categoria fibrelor textile,

o fibră trebuie să fie disponibilă într-o cantitate suficient de mare şi să fie rezonabil de ieftină. În

plus, trebuie să posede cât mai multe din proprietăţile la care se face referinţă în continuare,

proprietăţi care fac posibilă transformarea în fire şi ţesături sau tricoturi prin intermediul

utilajelor şi tehnologiilor disponibile în momentul actual în industria textilă. Aceste proprietăţi

pot fi grupate în două categorii: proprietăţi primare, absolut necesare pentru ca o fibră să poată

avea destinaţie textilă, şi secundare, care sunt dezirabile, dar nu obligatorii.

Proprietăţi primare

 Proprietățile primare pe care trebuie să le posede fibrele textile sunt:

Forma

Forma - din punct de vedere al lungimii se disting fibre scurte, a căror lungime este de ordinul

centimetrilor (bumbac, lână, etc.) şi filamentare ( ca de exemplu mătasea naturală sau

poliesterul), a căror lungime este de ordinul metrilor. În cazul primei categorii lungimea nu

trebuie să fie mai mică de 1,2 - 1,5 cm.

Rezistența

Rezistenţa - nu trebuie să fie mai mică de 1 g/denier pentru a putea rezista la solicitările

mecanice de la ţesere sau tricotare. Rezistenţa la tensiune se exprimă, în cazul fibrelor sau firelor,

prin tenacitate, exprimându-se în unităţi de forţă pe unitatea de densitate liniară, de exemplu

gram per denier.

Extensibilitatea şi elasticitatea

Extensibilitatea şi elasticitatea - prima caracteristică este necesară pentru a permite preluarea

solicitărilor ce se aplică asupra materialului textil, în timp ce elasticitatea este vitală pentru ca

ţesătură sau tricotul să poată urmări conturul specific al corpului uman şi să-şi păstreze forma

originală în timp.

Coeziunea

Coeziunea – caracteristică fără de care posibilităţile de filare sunt limitate.

 Proprietăţi secundare

 Proprietăţile secundare pe care trebuie să le posede fibrele textile sunt:

Moliciunea 

Moliciunea - este o caracteristică esenţială în cazul îmbrăcămintei şi în special a celei de corp.

Procedee de finisare specifice fiecărui tip de materie primă textilă realizează îmbunătăţirea

caracteristicilor native în această privinţă.

Luciul 

Luciul - reprezintă o altă caracteristică reclamată cu precădere de materialele textile destinate

pentru îmbrăcăminte, dar nu numai. Şi aici rolul proceselor de finisare este esenţial, în categoria

proceselor ce modifică luciul încadrându-se procedee tehnologice pretenţioase, cum este de

exemplu mercerizarea materialelor textile din bumbac, dar şi mai simpla calandrare. Poate exista

şi situaţia inversă, când se urmăreşte reducerea luciul, în special în cazul fibrelor chimice.

Rezistenţa la abraziune

 Rezistenţa la abraziune - este o condiţie obligatorie pentru a permite suportarea frecventelor

solicitări de această natură pe care un material textil trebuie să le suporte în exploatare.

Capacitatea de colorare

 Capacitatea de colorare - reprezintă o condiţie obligatorie, care are în vedere atât gama de

nuanţe ce este realizabilă, cât şi rezistenţele acestor vopsiri.

Rezistenţă la factori externi 

Rezistenţă la factori externi - asigură comportare corespunzătoare atât în fazele de prelucrare, cât

şi în exploatare. Importanţă deosebită o prezintă rezistenţa la lumină (în special la lumina solară),

căldură, bacterii, ciuperci, umiditate, agenţi chimici uzuali.

O caracteristică hotărâtoare în ceea ce priveşte capacitatea unei fibre de a putea fi utilizată în

domeniul textil o reprezintă costul.

O sinteză a proprietăţilor pe care o fibră textilă trebuie să le posede este următoarea:

Cerinţe legate de exploatare

tenacitate 3 – 5 grame/denier

alungire la rupere 10 – 35 %

revenire din alungire – 100% la solicitări de până la 5%

modul de elasticitate 30 – 60 grame/denier

sorbţie de umiditate 2 – 5%

temperatură de rezistenţă zero peste 215oC

rezistenţă ridicată la frecare (variază cu structura ţesăturii)

capacitate de vopsire

capacitate redusă de inflamare

insolubilă cu umflare redusă în apă, în acizi de tărie moderată, baze şi solvenţi convenţionali

la temperaturi mai mici de 100oC

uşor de întreţinut

 Cerinţe legate de tehnologia de prelucrare

tenacitate 7 – 8 grame/denier

alungire la rupere 8 – 15 %

modul de elasticitate 80 grame/denier în stare condiţionată, 50 grame/denier în stare udă

temperatura de rezistenţă zero – peste 250oC.

Alegerea fibrelor in activitatea de proiectare

Particularităţile fibrelor

În activitatea de proiectare a firelor trebuie avut în vedere anumite particularităţi ale fibrelor care

să satisfacă următoarele condiţii:

o să se prelucreze în condiţii optime în filaturi;

o să ofere anumite caracteristici firelor;

o să permită realizarea anumitor caracteristici ale produselor, jn funcţie de destinaţie;

Bumbacul

o are filabilitate mare (<Nm 10 000), adică se obţin fire foarte fine;

o are supleţe mare;

o elasticitate mică;

o tuşeu plăcut;

o voluminozitate mică;

o culoarea natur de la alb la crem, dar se obţine şi bumbac colorat;

o luciu este puternic pentru bumbacul superior şi creşte prin mercerizare;

o afinitate faţă de coloranţi;

o nu se încarcă cu electricitate statică;

o conductibilitate termică mare.

Lâna

o are higroscopicitate superioară tuturor fibrelor

textile;

o are conductibilitate de căldură şi electricitate reduse;

o este cea mai uşoară dintre fibrele naturale;

o are elasticitate mare;

o lasă să treacă ultravioletele;

o are afinitate mare faţă de coloranţi;   

o la purtare rezista de trei ori mai mult decât

bumbacul;

o se aprinde greu;

o se încarcă cu electricitate statică;

o se împâslesc;

o este un material bun izolator fonic.

Părul de cămilă

o rezistenţa specifică mai mare decât lâna;

o luciu pronunţat;

o capacitate de împâslire mică; 

o conductibilitate termică redusă;

o supleţe mare;

o culoare plăcută (tabac).

Mătasea

o rezistenţa specifică cea mai mare dintre fibrele naturale ( până la 46 daN/mm2);

o în stare umedă rezistenţa scade cu 13%;

o prin degomare, pierde 30% din rezistenţă;

o are luciul pronunţat, care iese în evidenţă după degomare;

o culoarea este albă, galbenă, şi uneori roşcată sau verzuie; după degomare este albă.

o este mai grea ca lână dar mult mai uşoară ca bumbacul, inul;

o alungirea este asemănătoare ca la lână;

o este mai puţin higroscopica ca lână dar mai higroscopică ca bumbacul;

o are conductibilitate termică şi electrică mică

Inul 

o are elasticitate mică, produse cu şifonabilitate mare;

o higroscopicitate mai mare ca bumbacul;

o nu se încarcă cu electricitate statică;

o conductibilitatea termică mare, mai mare ca bumbacul;

o are rigiditate la încovoiere mare, flexibilitate mică;

o tuşeu aspru;

o culoarea natur (argintie, galben-deschis, gri-deschis)

o are afinitate faţă de coloranţi

Cânepa

o elasticitate redusă, mai mică ca a inului;

o culoarea este variată, în general galben -verzuie sau galbenă; după albire galben aurie, uneori

cenuşiu argintie.

o în timpul întrebuinţării şi după spălări repetate, produsele se albesc devin mai moi şi cu un

tuşeu mai plăcut.

o se albeşte la un grad mai mic decât inul sau bumbacul;

o nu rezistă la călcare;

o luciul depinde de soi;

o tuşeul mai aspru ca inul;

o are afinitate faţă de coloranţi;

Celofibra

o rezistenţă mare în stare uscată;

o rezistenţa scade în stare umedă;

o permite torsiune mare pentru obţinerea firelor crep;

o elasticitatea mai mică;

o higroscopicitatea este superioară bumbacului;

o conductibilitatea termică mare decât a lânii şi a mătăsii şi apropiată cu a bumbacului.

o nu se încarcă cu electricitate statică;

o produsele au şifonabilitate mare;

o poate fi mată, semimate şi lucioase;

o afinitate faţă de coloranţi, asemănătoare cu bumbacul mercerizat;

Acetat

o are tuşeu şi aspect asemănător mătăsii;

o are grad de elasticitate bun;

o este termoplastică;

o produsele au un grad de şifonare mai redus;

o este mai puţin hidrofilă;

o o capacitate de izolare electrică bună;

Triacetat

o grad de şifonare al produselor foarte mic;

o are rezistenţă mare în stare umedă;

o are capacitate de păstrare a formei;

o este termoplastică;

o mai puţin hidrofilă decât acetatul;

Poliamida

o masa specifică mică, fiind fibre foarte uşoare;

o cea mai bună rezistenţă la frecare dintre toate fibrele;

o rezistenţa la întindere foarte mare;

o au higroscopicitatea relativ redusă de 4%;

o se spală foarte uşor;

o nu se contractă;

o nu se împâsleşte;

o călcatul produselor este facultativ;

o se îndepărtează uşor petele.

Poliesterul

o rezistenţă la întindere ridicată;

o rezistenţă ridicată la abraziune, mai mică ca poliamida;

o absorbţie redusă de apă şi umiditate, 0,2 - 0,5%;

o se usucă foarte uşor;

o rezistenţă la şifonare, în stare umedă şi la temperatură ridicată, mai bună ca lâna;

o tuşeu plăcut, călduros;

o conductibilitate termică scăzută;

o rezistenţă culorii superioară la acţiunea căldurii;

o tendinţă pronunţată pentru efectul pilling;

o rezistenţă satisfăcătoare la acţiunea luminii sojare şi a intemperiilor (asemănătoare

bumbacului);

o posibilitatea de stabilizare dimensională sub acţiunea căldurii (ca fibrele poliamidice);

o rezistenţa foarte bună la acţiunea diferitelor produse chimice şi a solvenţilor organici, în

special la acţiunea acizilor organici şi anorganici, rezistenţa bună la acţiunea insectelor,

microorganismelor etc., independent de conţinutul de apă din fibră;

o încărcarea cu electricitate statică, având o conductibilitatea electrică redusă;

o posibilitatea de a vopsi, mai ales cu coloranţi de dispersie. Poliacrlice

o masa specifică redusă (1,12-1,14 g/cm^), făcâhd parte din categoria fibrelor uşoare:

o nu se topesc, se descompun înainte de topire;

o stabilitate până la temperaturi de 200°C;

o au cea mai mare rezistenţă la lumină, la intemperiişi la putrezire;

o higroscopicitate redusă (1...2%);

o rezistenţă la frecare similară lânii;

o au contracţie mare;

o se încarcă cu electricitate statică ca relonul şi poliesterul;

o rezistă la substanţe de oxidare şi la acizi anorganici de concentraţii mici şi medii;

o rezistă mai puţin la alcalii; Polipropilenă

o fibra cea mai uşoară;

o elasticitate de volum superioară altor fibre;

o conductibilitate termică scăzută, mai bună ca lâna;

o nu au higroscopicitate;

o are alungire foarte mare;

o nu este atacată de microorganisme, insecte;

o nu produce fenomene de alergie;

o se aprinde greu şi numai în contact cu focul;

o rezistenţa la lumină difuză bună; acţiunea directă şi îndelungată a razelor solare duc la

reducerea rezistenţei.

Policlorvinilice

o inflamabile;

o rezistenţă mare faţă de apă şi soluţii apoase;

o rezistenţă mare faţă de agenţii atmosferici, biodistructivi şi chimici;

o însuşiri foarte bune de izolare termică, electrică, acustică;

o stabilitate termică la temperaturi scăzute până la 195 grade.

o lipsite de higroscopicitate;

o îşi menţin rezistenţa în stare umedă;

o nu putrezesc.

Polialcoolvinilice

o rezistentă mare;

o rezistenţă la frecare apropiată de aceea a fibrelor poliamidice;

o sunt variante de fibre solubile în apă;

Poliuretanice

o higroscopicitate mică 0,5 -1,5%;

o alungirea foarte mare 600 - 800%;

o modul de elasticitate foarte mic;

o revenirea rapidă şi aproape totală după anularea forţei de întindere;

o rezistenţa mai mare de circa trei ori faţa de fibrele de cauciuc;

o rezistenţa la frecare şi îndoiri repetate mai mare;

o stabilitatea formei la întindere în purtare şi după spălare, bună;

o rezistenţă la acţiunea uleiurilor;

o capacitate tinctorială mărită;

o rezistenţă mărită faţă de acţiunea luminii.

Proprietatiile fibrelor si caracteristicile determinate

Proprietatea fibreiFactori de care

depinde

Proprietatea țesăturii pe

care o determină

Acoperire Capacitatea de a ocupa

spațiu pentru acoperire sau protecţie.

Ondulare sau torsiune.

Forma secțiunii.

Confort termic.

Costul – necesar de fibre

mai mic.

Capacitate de   împâslire  Capacitate a

fibrelor de a se realiza împâslirea

Structura solzoasă a

lânii

 

Țesături pot fi făcute

direct din fibre.

Reclamă protecție

specială la spălare.

Capacitate de vopsire Receptivitatea

fibrelor față de coloranți

Zone amorfe și centri

de vopsire

Estetică și vopsiri

rezistente

 

Coezivitate Capacitatea fibrelor de a

adera în procesul de filare; neimportant

în cazul filamentelor continue.

Ondularea sau

torsiunea.

 

Rezistența la destrămare.

 

Conductivitate electrică Capacitatea

de a transfera sarcini electrice

Structură chimică:

grupe polare

Conductivitate redusă

duce la electrizări, șocuri

electrice

Conductivitate termică Capacitatea de

a conduce căldură eliberată de corp

Ondulare. Forma

secțiunii transversaleConfort termic

Densitate sau masă   specifică   și volum

specific Măsoară greutatea fibrei.

Densitatea reprezintă masa unității de

Masa moleculară Confort termic fără

greutate mare.

Proprietatea fibreiFactori de care

depinde

Proprietatea țesăturii pe

care o determină

volum, iar masa specifică reprezintă

volumul unității de masă.

Voluminozitate - material

plin dar ușor. Un

exemplu bun sunt fibrele

acrilice.

Elasticitate Capacitatea unui material

solicitat la tracțiune de a reveni

imediat la dimensiunile inițiale

 

Elasticitate întârziată sau

fluaj.

 

Elongația Capacitatea de a fi extinsă;

variază cu temperatură și cu conținutul

de umiditate.

 

Ondularea fibrei.

Structura moleculară:  

conformație ondulată a

catenei.

Rezistență crescută la

sfâșiere.   Reduce

friabilitatea. Asigură

capacitate de întindere la

solicitare.

Flamabilitate Capacitatea de a se

aprinde și a arde.Compoziție chimică }esăturile ard

Fluaj Elasticitate întârziată;

Recuperare gradată după deformare

 

Absența catenelor

laterale, a legăturilor

transversale, a

legăturilor puternice;

orientare scăzută a

catenelor

Striuri la vopsire și zone

cu luciu diferențiat.

 

 

Hidrofilie sau higroscopicitate – vezi

sorbție de umiditate

Prezența grupelor

hidroxilice, ponderea

zonelor amorfe.

Confort, absorbanță,

capacitatea de încărcare

cu electricitate statică,

proprietăţi tinctoriale,

stabilitate dimensională,

rezistență la cutare

Luciu Modul în care lumina este

reflectată de suprafață.

Uniformitatea

suprafeței, lungimea

fibrei, forma plată sau

lobată.

Luciul țesăturii

 

Proprietatea fibreiFactori de care

depinde

Proprietatea țesăturii pe

care o determină

Pilling Ieșirea capetelor de fibre la

suprafața țesăturii

Rezistența fibrelor.

Masă moleculară mare

Pilling, aspect neplăcut.

Caracteristică fibrelor

hidrofobe.

Reactivitate Efectul acizilor, alcaliilor,

agenților oxidanți, solvenților.

Grupele polare ale

moleculei

 

Modul de albire –

curățire; capacitatea de a

realiza pregătire acidă sau

alcalină

Revenire elastică Capacitatea fibrelor

de a reveni din deformație

 

Structură moleculară:

catene laterale,

legături transversale,

legături puternice

Procesabilitatea

materialului textil,

reziliență

 

Reziliență

 

Suprafață exterioară

sau pieliță

Rezistență la rupere prin

deformare, dă rezistență

la fricțiune.

Reziliență   de compresie  Capacitatea

de a reveni la consistența inițială după

compresie

Ondularea fibrei,

rigiditate.

 

Elasticitate, acoperire

bună. Rezistență la

aplatizare.

 

Rezistență Capacitatea de a rezista la

solicitate de alungire (forță per unitate

de suprafață) sau tenacitate (forță per

denier).

Structură moleculară:

orientare, cristalinitate,

grad de polimerizare.

Durabilitate, rezistență la

sfâșiere, sagging, Pilling.

Țesături mai rezistente

posibile cu fibre mai

rezistente. Caracteristici

foarte bune din acest

punct de vedere prezintă

poliesterul, modeste

acetatul de celuloză,

fibrele acrilice.

Rezistența la abraziune Capacitatea

fibrelor de a rezista la frecarea ce

Înveliș exterior

rezistent, solzi, sau

Durabilitate, rezistență la

abraziune. Rezistență la

Proprietatea fibreiFactori de care

depinde

Proprietatea țesăturii pe

care o determină

intervine frecvent în prelucrare și

exploatare

pieliță.   Flexibilitatea

lanțurilor

macromoleculare

splitting.

 

Rezistență   la   îmbătrânire Structura chimicăComportare la depozitare

 

Rezistență   la

lumină   solară  Capacitatea de a rezista

la degradare sub acțiunea directă a

radiațiilor solare.

Compoziție chimică

Durabilitatea perdelelor și

draperiilor, a mobilei de

exterior, a țesăturilor de

exterior

Rezistență   la molii Molecula nu conține

sulfPericol la depozitare

Rezistență   la mucegai Absorbție scăzută Atenție la depozitare

Rigiditate Opusul flexibilității;

rezistența la îndoire sau cutare.

Raportul dintre

tensiunea de rupere și

rezistența la rupere

Voluminozitatea

materialului textil.

Rezistența la inserţie a

firului răsucit.

Sensibilitate la căldură Capacitatea de

a se înmuia, topi sau contracta aduce

când este încălzită.

Mai puține forțe

intermoleculare și

legături transversale.

Determină spălarea sigură

și determină temperatura

de călcare

Sorbția de umiditate Procentul de

umiditate pe care o fibră absolut uscată

îl absoarbe din aer în condiții

standardizate de temperatură şi

presiune

 

Prezența grupelor

hidroxilice, ponderea

zonelor amorfe

Confort, absorbanță,

capacitatea de încărcare

cu electricitate statică,

proprietăţi tinctoriale,

stabilitate dimensională,

rezistență la cutare.

Tușeu Modul cum se simte o fibră:

mătăsos, moale, uscat, aspru.

 

Forma secțiunii

transversale, ondulare,

diametru, lungime

Tușeul materialului textil

 

Wicking Capacitatea fibrei de a Compoziție chimică și Face materialele textile

Proprietatea fibreiFactori de care

depinde

Proprietatea țesăturii pe

care o determină

transfera umiditate formată pe piele.

 

caracteristici fizice ale

suprafețelor

exterioare.

mai confortabile

Principalele caracteristici ale fibrelor textile

AVANTAJE DEZAVANTAJE DESTINAŢII

BUMBAC

-fibră celulozică naturală cu

conţinut mare de celuloză (96%)

- rezistenţă specifică mare

-higroscopicitate bună ceea ce face

să fie igienice, plăcute la purtare

-absorb transpiraţia -rezistă la

solvenţi şi aicalii în general, la

acizi slabi

-fibrele sunt inflamabile, se

descompun la circa 160°C

-bumbacul este sensibil la acid

sulfuric

-îmbrăcăminte, lenjerie,

ţesături industriale şi tehnice

CÂNEPĂ

-fibră celulozică naturală, ecologică,

biodegradabilă -hidrofilie ridicată

-permeabilitate mare la aer ce

împiedică formarea mucegaiului şi a

putregaiului -alungirea redusă (1-

3%) permite păstrarea formei

produsului la utilizare

-rezistenţă specifică ridicată

-rezistentă la solvenţi şi alcalii în

general

-uşor inflamabilă -sensibilă la

acizi în general

-tuşeu aspru ce depinde de

conţinutul de lignină ce

influenţează şi rigiditatea

fibrelor

- îmbrăcăminte exterioară,

covoare, corzi, plase de

pescuit, frânghii, şnururi,

toroane, prelate

CLOROFIBRA

- tuşeu asemănător cu al lânii

- confort

- izolaţie termică

- fragilitate (rezistenţă la

abraziune mică)

-îmbrăcăminte: articole

tricotate, în special (izolare

termică, insensibile la apă,

- efect triboelectric negativ

- nu se aprinde

- nu se şifonează

- nu putrezeşte

neşifonabile) în amestecuri

ameliorează rezistenţa firelor

din fibre naturale şi elimină

împâslirea

-stofe de mobilă pentru

decorarea sălilor de

spectacole, a vehiculelor de

transport, avioanelor,

vapoarelor (neinflamabile, nu

putrezesc)

ELASTAN

-fibrele au elasticitate foarte mare

-în stare udă nu-şi modifică

proprietăţile

-rezistă la acţiunea detergenţilor şi la

sodă caustică

-rezistenţă mare la îndoiri repetate şi

la abraziune

-elastanii sunt hidrofobi

-sunt sensibili la acţiunea

oxidanţilor (peroxizi sau

compuşi ai clorului)

-sensibili la ultraviolete

-lenjerie de corp -corsete,

ciorapi medicinali

-curele, benzi elastice pentru

gât şi mâneci, bandaje

chirurgicale

IN

-fibre celulozice naturale, ecologice,

netoxice, biodegradabile

-absorb şi cedează cu uşurinţă

umiditatea

-tuşeu moale

-rezistenţă mare mai ales în stare

udă

-permeabilitate ridicată la aer

împiedicând formarea putregaiului

şi a mucegaiului

-caracteristicile mecanice ale inului

(rezist.sp. 20-35 cN/tex, modulul de

elasticitate de 2000-2500cN/tex,

-şifonabilitate ridicată

-neuniformitate mare la lungime

şi fineţe a fibrelor tehnice

- sensibil la acizi, în general

-lenjerie de corp, de pat,

prosoape, îmbrăcăminte

exterioară de vară, aţă de

cusut -automobile, agrotextile,

geotextile, decoraţiuni

interioare,

-ambalaje pentru transportul

fructelor, păsărilor, pentru

manipulat plante -fibrele

inului pentru seminţe servesc

la fabricarea hârtiei sau a

firelor groase pentru ţesături

tehnice : saci, ambalaje,

alungirea la rupere de 2-3%) sunt

comparabile cu cele ale fibrelor de

sticlă

- ard fără să lase reziduuri

şnururi, sfori

-uleiul din seminţe de in este

utilizat la fabricarea lacurilor,

vopselelor, linoleumurilor,

muşamalelor, în tipografie,

industria pielăriei

IUTA

-fibră celulozică naturală, -

biodegradabilă

-rezistă la solvenţi şi alcalii în

general

-higroscopicitate ridicată

-fibră aspră cu flexibilitate

redusă,

-alungirea foarte mică (1-2,5%)

-inflamabilă, se descompune la

circa 160°C -mai puţin sensibilă

a acizi decât bumbacul

-covoare, ţesături de ambalaj,

saci, corzi

LÂNĂ

- higroscopicitate superioară

- conductivitatea la căldură şi

electricitate redusă

- cea mai uşoară fibră naturală

- elasticitate mare şi creşte cu

umiditatea

- lasă să tracă razele UV

- rezistenţă mare la purtare

- se aprinde greu

- izolator fonic bun

 - se împâsleşte uşor

- rezistenţa scade în mediu umed

 - rezistenţă redusă la alcalii şi la

acizi concentraţi

 - rezistenţă mică HCl

 - este atacată de molii

 - îmbrăcăminte: costume,

rochii, fuste, pantaloni, şosete,

pulovere, paltoane, pardesie

 - articole decorative: pături,

cuverturi, covoare, stofe de

mobilă

 - articole tehnice; izolator

fonic, izolator termic

POLIAMIDA 6.6 şi 6

 - caracteristici dinamometrice

excepţionale

 - hidrofobe

 - absorbţie de apă foarte slabă

 - rezistenţă mare la agenţi chimici şi

biologici

 - nu absoarbe transpiraţia

 - sensibilitate la lumină

 - se încarcă electrostatic

- tendinţă mare de formare a

pilling- ului

 - în amestecuri cu lâna şi

bumbacul creşte rezistenţa la

uzură şi rezistenţa la întindere,

scade masa ţesăturii şi

tricotului; se ameliorează

neşifonabilitatea şi stabilitatea

dimensională (cămăşi, corsaje,

 - rezistenţă la abraziune

 - neşifonabilitate

 - reţinerea căldurii ridicată

bluze, rochji, salopete, haine

de protecţie, hanorace,

imitaţie de blană, lenjerie,

stofe de mobilă).

 - produse tehnice: corzi, plase

de pescuit, centuri, curele,

pneumatice, ţesături acoperite.

POLIESTER

 - tuşeu tip mătăsos

 - izolant

 - neşifonabil

 - stabilitate dimensională

 - rezistenţă la uzură

 - rezistenţă la microorganisme

 - neinflamabil

 - nu absoarbe transpiraţia

 - se încarcă puternic

electrostatic

 - vopsire dificilă

 - tendinţă mare de pilling.

 - se utilizează în amestec cu

bumbac, lână, celofibră:

ţesături şi tricoturi

neşifonabile şi uşoare

 - se foloseşte mai puţin pur

 - numeroase destinaţii tehnice

datorită rezistenţei mari la

abraziune, la acizi şi la

temperaturi mari

POLIPROPILENA

 - tuşeu foarte moale şi glisant

 - izolare termică foarte bună

 - foarte uşoară

 - produse neşifonabile

 - rezistenţă foarte mare la agenţi

chimici

 - rezistenţă mecanică ridicată

 - nu este atacată de insecte şi

mucegai

 - oliofilie marcantă, petele grase

sunt greu de înlăturat

 -absorbţia foarte slabă a

transpiraţiei

 - soliditatea la lumină slabă

 - sensibilă la căldură uscată

-polipropilena standard în

stare pură se foloseşte pentru

covoare, filtre, stofe de

mobilă, articole de sport,

corzi. în amestec cu lâna :

treninguri, pulovere, şosete şi

în amestec cu bumbac;

lenjerie de corp; polipropilena

cu rezistentă înaltă:

 - geotextile datorită

rezistenţei mari, nu

mucegăieşte şi nu putrezeşte

 - aplicaţii militare

 - transport: curelele prelatelor

de camion pentru rezistenţa la

abraziune

cusături industriale datorită

masei reduse şi rezistenţei

mari

Structura tesaturilor textile

Ţesătura este un produs textil, realizat prin îmbinarea în unghi drept a cel puţin două sisteme de

fire: un sistem dispus longitudinal denumit urzeală şi un sistem dispus transversal denumit

bătătură.

Componentele structurale de bază ale ţesăturii sunt firele.

Acestea vor determina structura ţesăturii prin caracteristicile proprii şi prin desimea lor. Ţesătura

obţinută din îmbinarea cu o anumită legătură a firelor de urzeală cu cele de bătătură, are de

asemenea o serie de caracteristici considerate ca fiind de bază, respectiv gradul de ondulare a

firelor, grosimea şi masa ţesăturii. Alături de aceste caracteristici de bază, care sunt menţionate

în norma internă şi certificatul de calitate al produsului, mai pot fi amintite ca mărimi fizice ce

definesc ţesătura, densitatea aparentă, greutatea specifică şi porozitatea.

Structura ţesăturii este un termen general care se referă la caracteristicile întregului ansamblu

reprezentat de ţesătură. Structura ţesăturii determină implicit proprietăţile acesteia şi conferă

produsului o valoare de utilizare.

Pentru clasificarea ţesăturilor pot fi stabilite mai multe criterii care ţin seama de natura materiei

prime, destinaţia produselor, lăţimea sau masa ţesăturilor, legătura folosită sau aspectul ţesăturii.

Firele de urzeală sunt întotdeauna paralele cu marginea ţesăturii şi au fineţea, uniformitatea şi

torsiunea mai mare decât a celor de bătătură.

Legătura țesăturii

Ţesătura este un produs textil realizat din cel puţin două sisteme de fire: unul dispus longitudinal

denumit urzeală şi celălalt dispus transversal denumit bătătură. Regula după care se îmbină firele

acestor două sisteme se numeşte legătură.

ARTICOLE DE ÎMBRĂCĂMINTE ŞI MERCERIE 

 Notă: Nu sunt incluse articole de îmbrăcăminte pentru păpuşi (cl. 21-01), 

echipamente speciale de protecţie împotriva incendiilor, pentru prevenirea 

accidentelor sau de salvare (cl. 29), haine pentru animale (cl. 30-01). 

02-01 Lenjerie pentru dame, corsete, sutiene, îmbrăcăminte de noapte 

Notă: a) Cuprinde corsete ortopedice şi lenjerie de corp. 

b) Nu cuprinde lenjerie de menaj (cl. 06-13). 

02-02 Îmbrăcăminte 

Notă: a) Cuprinde toate articolele vestimentare, inclusiv blănuri, costume de 

baie şi de sport, haine ortopedice, cu excepţia celor indicate la lit. b). 

b) Nu cuprinde lenjerie de corp (cl. 02-01), nici articolele vestimentare incluse 

în clasele 02-03, 02-04, 02-05 sau 02-06. 

02-03 Articole de şepcărie, pălării, căciuli

Notă: Cuprinde toate genurile de articole care acoperă capul, pentru bărbaţi, 

femei şi copii. 

02-04 Încălţăminte, ciorapi şi şosete 

Notă: Cuprinde încălţăminte specială de sport, cum ar fi încălţămintea pentru 

fotbal, schi, hochei pe gheaţă, pantofi şi ciorapi ortopedici, inclusiv colanţi, 

jambiere şi articole de îmbrăcăminte similare.

02-05 Cravate, eşarfe şi baticuri, fulare 

Notă: Cuprinde toate accesoriile vestimentare “plate”. 

02-06 Mănuşi

Notă: Cuprinde mănuşi chirurgicale şi mănuşi de protecţie din cauciuc  sau plastic pentru menaj,

pentru diverse meserii şi pentru sport. 

02-07 Mercerie şi accesorii vestimentare

Notă: a) Cuprinde nasturi, agrafe pentru îmbrăcăminte, pentru pălării şi 

pentru încălţăminte, şireturi, ace şi echipament necesar pentru croitorie, 

tricotat sau brodat, accesorii vestimentare, cum ar fi jartiere, 

bretele, centuri. 

b) Nu cuprinde fire şi alte fibre (cl. 05-01), articole de pasmanterie (cl. 05-04), 

maşini de cusut, tricotat sau brodat (cl. 15-06), articole necesare croitoriei 

(casete sau tocuri) (cl. 03-01). 

02-99 Diverse

ARTICOLE TEXTILE NECONFECŢIONATE, MATERIALE ÎN FOI 

DIN FIBRE SINTETICE SAU NATURALE 

Notă: a) Cuprinde toate articolele textile sau similare vândute la metru şi 

neconfecţionate. 

b) Nu cuprinde articole confecţionate (cl. 02 sau 06). 

05-01 Fire 

Notă: a) Cuprinde fire toarse şi aţă. 

b) Nu cuprinde, de exemplu, frânghie, cablu de sârmă, sfoară, şnur (cl. 09-06). 

05-02 Dantele 

05-03 Broderii 

05-04 Panglici, şireturi şi alte articole pentru ornamentaţie decorativă

05-05 Articole textile 

Notă: Cuprinde articole textile, ţesute, tricotate sau fabricate în alt mod, prelate, 

fetru şi loden. 

05-06 Material sintetic sau natural în foi 

Notă: a) Cuprinde materiale în foi singura caracteristică a cărora este ornamentaţia în 

plan sau textură, în particular cuprinde foi de tapet, linoleum şi foi de plastic 

autoadezive, hârtie pentru ambalaje şi hârtie sub formă de suluri (cu excepţia 

celor indicate la lit. b). 

b) Nu cuprinde hârtie de scris chiar şi în sul (cl. 19-01), foi utilizate ca 

elemente de construcţie, cum ar fi panouri murale şi lambriuri (cl. 25-01). 

05-99 Diverse