clasificare nori

31

Upload: petronela-lungu

Post on 07-Nov-2015

137 views

Category:

Documents


16 download

DESCRIPTION

Clasificarea norilor (Climatologie)

TRANSCRIPT

  • Norii sunt un fenomen al vremii ce pot apare numai inNorii sunt un fenomen al vremii ce pot apare numai introposfera. Astfel, norii se pot ntinde de la nivelulsolului pana la altitudini foarte mari, dar numai panal l l h l fla nivelul tropopauzei ce marcheaza limita troposferei.Aceasta altitudine variaz funcie de situare si deasemenea funcie de sezonul din anasemenea funcie de sezonul din an.

  • Prima clasificare a norilor a fost cea propusa de LukeHoward in 1803.Howard in 1803.

    Aceasta clasificare porneste de la altitudine si de laaparenta norilor. Ea a devenit baza clasificarii in AtlasulI i l l N il f bli i dInternational al Norilor care a fost publicat pentru prima datain 1896.

    Howardafolosit 4cuvinte latine cabaza aclasificarii sale:Howardafolosit 4cuvinte latine cabaza aclasificarii sale:y Cirrus fibros,asemenea paruluiy Cumulus gramadagy Stratus strat /nivel orizontaly Nimbus careaduc ploaia

    Combinand acesti 4termeni si introducand prefixul altoHowardaajuns laclasificarea utilizata si inprezent aaHowardaajuns laclasificarea utilizata si inprezent aanorilor.

  • Descrierea familiilor de nori

    -Familia norilor Cirrus sunt nori de gheata, inalti, fini, de culoare alba cu stralucireg , , ,matasoasa, in general filamentosi si transparenti. Apar in fruntea unui sistem noros siprevestesc schimbarea vremii in rau, intr-o perioada de maxim 3 zile. NoriiCirostratus produc in general fenomenul optic numit halo, vestind ploaiea la un interval de 24 de ore.

    - Familia norilor Cumulus in general compusi din picaturi de apa, uneori cristale de h lbi i i i i l i N ii C l d i fgheata, sunt albi, masivi, cu margini stralucitoare. Norii Cumulus de timp frumos,

    aparuti dimineata prevestesc vreme buna. Altocumulus care urmeaza Cirilor anuntaploaie si descarcari electrice.

    - Familia norilor Stratus, dispusa in straturi, de culoare cenusie sau albastrie, maiales in compunerea celorlalte familii de nori, prevestesc de obicei stricarea timpului.

    - Familia norilor Nimbus, sunt nori grosi, in culori sumbre, constituiti in general din picaturi de apa . Asociati cu norii Cumulus anunta furtuna si ploaie trecatoare, sau furtuna iminenta, ploaie in averse si descarcari electrice. Norii din aceasta familei, ppot aduce rapid vijelia, aversa, grindina, fulgerul si trasnetul.

  • F ilFormarea norilor

    Peste tot in lume aerul din atmosfera contine vapori de apa, cea maimare parte evaporata din oceane. Norii si ceata sunt compuse din picaturi de apa sau ace (cristale) de gheata care se formeaza candvaporii de apa condenseaza.vaporii de apa condenseaza.

    Condensarea este rezultatul racirii aerului prin unul din urmatoareleprocese:

    Convectie Ridicarea (formarea) fronturilor atmosferice Ridicarea orografica

  • Cum se formeaza ceata

    Ceata este un fenomen meteorologic care este format dintr-oaglomeratie de particule de apa aflate in suspensie in atmosfera, ing p p p ,apropiere de suprafata solului.

    Cand la o anumita temperatura cantitatea de vapori din aer seCand, la o anumita temperatura, cantitatea de vapori din aer semareste substantial mai ales in urma evaporarii intense a apei din sol,acestia pot sa devina saturati prin racire, daca temperatura aerului

    " "coboara mai jos de asa-numitul "punct de roua". In aceasta stare ei numai pot sa se afle numai in stare gazoasa si incep sa se condenseze inmici picaturi de apa care, fiind in suspensie in straturile de aer de lap p , psuprafata solului, micsoreaza transparenta aerului, provocind fenomenulcaruia ii spunem ceata.

    Ceata deasa care are ca efect o reducere mai accentuata aCeata deasa care are ca efect o reducere mai accentuata avizibilitatii se numeste negura sau pacla.

  • Ceata este mai frecventa toamna si primavara, cand temperaturile sunt maiscazute si vaporii ating starea de saturatie la o cantitate mult mai mica in unitatea de volum decat in timpul verii si se formeaza indeosebi dimineataunitatea de volum decat in timpul verii si se formeaza indeosebi dimineatasi seara. De asemenea, ceata este cel mai des intalnita in vai undetemperatura este mai scazuta si umiditatea este mai mare.

    Practic, ceata este un nor aflat in contact cu solul. Ea se distinge de norinumai datorita faptului ca norul nu atinge suprafata pamantului. Acelasi nor, considerat astfel de la altitudini joase, poate deveni ceata la altitudini maiinalte, spre exemplu in varful unor munti sau dealuri.

    Atunci cand afara este foarte frig se poate observa ca lacurile si raurile scot b i S f tf l i i fi b F l b t taburi. Se formeaza astfel impresia ca apa fierbe. Fenomenul observat este

    cel de evaporare formandu-se ceata de evaporatie. Putina lume stie ca evaporarea apei la suprafata lacurilor sau a raurilor se poate face si la valori termice sub punctul de fierbere Conditia care trebuie indeplinita estevalori termice sub punctul de fierbere. Conditia care trebuie indeplinita esteca aerul de deasupra sa fie uscat.

    Vaporii de apa ajunsi in aerul rece se condenseaza si formeaza stropi finiVaporii de apa ajunsi in aerul rece se condenseaza si formeaza stropi finice raman in suspensie, fenomen ce poate fi observat ca un abur deasupraapei.

  • Cum se formeaza curcubeul

    Curcubeul cel mai frumos fenomen din atmosfera a impresionat omenirea din toate timpurileCurcubeul , cel mai frumos fenomen din atmosfera, a impresionat omenirea din toate timpurilefiind considerat un " semn ceresc" care aduce binele, pacea si prosperitatea.

    Curcubeul este un fenomen optic si meteorologic care se manifesta prin aparitia pe cer a unuispectru de forma unui arc colorat atunci cand lumina soarelui se refracta in picaturile de apa din atmosfera. De cele mai multe ori curcubeul se observa dupa ploaie, cand soarele este apropiat de orizont. In conditii de vizibilitate foarte buna se poate observa uneori si un curcubeu mai slab,In conditii de vizibilitate foarte buna se poate observa uneori si un curcubeu mai slab, concentric cu primul dar putin mai mare si care are culorile inversate.

    La fel ca in prisma optica, in picaturile de apa din nori lumina se descompune in culori. Treceread l l l l f i d i li b l d i dde la o culoare la alta se face continuu, dar in literatura curcubeul este descris ca avand un anumit numar de culori care difera insa de la o cultura la alta. In traditia romaneasca paleta de culori a curcubeului este urmatoarea: rosu, portocaliu (oranj), galben, verde, albastru, indigo, violet si este memorata sub forma acronimului ROGVAIV.g , , , g ,

    Acelasi fenomen are loc si in alte conditii, de exemplu cu lumina lunii sau cu alta sursa de luminain loc de soare cu picaturi de apa provenite de la spargerea valurilor fantani arteziene cascadein loc de soare, cu picaturi de apa provenite de la spargerea valurilor, fantani arteziene, cascade, stropitori, cu alte lichide in loc de apa ori cu obiecte solide si transparente (sticla, polistiren etc.) in forma sferica

  • y Etajulinferior Delanivelulsoluluipanala2000m

    y Etajulmijlociu Dela2000mpanala7000m

    y Noriinalti Peste7000mNoriinalti Peste7000m

    y Unaltgruppoatefidifereniataici:noricumareextindereg p p verticala(Cumulonimbuscapillatus sepoatentindede

    aproapedenivelulsoluluipanalatropopauza)ap oape de e u so u u pa a a t opopau a)

    Nota: Aceasta este doar o apreciere grosiera tinand cont ca f i d d l 8000 i liltroposfera se poate ntinde de la 8000 m in zona polilor

    pana la 18000m in zona ecuatorial.

  • H(km)

    EXOSFERA

    GAZ INTERPLANETAR

    TERMOSFERA

    500

    MEZOPAUZA

    -95OC135

    STRATOPAUZA

    MEZOSFERA

    50-50OC

    SUPERIOR

    STRATOSFERA

    50

    32

    20MIJLOCIU

    -55OC

    -50OCMIJLOCIU

    TROPOPAUZA

    SUPERIOR

    INFERIOR

    TROPOSFERA

    20

    11

    6 MIJLOCIU

    INFERIOR

    TROPOSFERA 6

    2

    Structura atmosferei

  • Altitudineabazei norului

    Tipul denoriSimbolul

    Formasi aspectul norilor

    CirrusCi

    Albi,delicati,matasosisifibrosilaaspect.Formeazapachetesaubenziinguste.

    MareP 6

    CirrusunciusCiunc

    Albi,delicati,fibrosi,cuaspectdevirgulasaucarlig.

    CirrostratusCs

    Subtiri,transparenti,albi.Soarelesevedeprineisilasaumbre PoatePeste 6000m Cs sevedeprineisilasaumbre.PoatefivizibilunhaloinjurulSoareluisaualLunii,inspecialalLuniipline.

    CirrocumulusCc

    Pachetesubtiristratificateincretitesauondulate

    Urmedecondensdatorateavioanelor

    Sunt produse detrecereaavioanelor prin atmosfera.Daresubtiri,albe cuaspectliniar.Potpersista timp indelungat sau disparpersista timp indelungat sau disparrapid.

  • AltostratusAs

    Culoaregridschis,aspectfibros,uniform.SuficientdesubtiricasapermitasafievazutSoarele NupermitasafievazutSoarele.Nuaparehalo.

    Altocumuluslenticularis Albisaugrideschis,cuaspectdeMedie

    2000 6000mAclen

    g , plentilesicumarginifoarteprecise.Seformeazalamiscareaaeruludeasuprauneibarieretopografice.

    AltocumuluscastelanusAccas

    Albi sau gri deschis asemanatori cunorii cumulusdar avand inaltimemai mare.Cuforme decastele sauturnuri.Uneori aranjati inlinie.

    AltocumulusundulatusAcund

    Albisaugri.Cuformadepachetesiaspectondulatoriu.

    Altocumulus(altetipuri) Albi sau gri.Forme si texturiAltocumulus(altetipuri)Ac

    Albi sau gri.Forme si texturivariabile.Pachete sau straturi denori.

  • Joasa

    CumulusCu

    Aspectindividualizat.Albstralucitorsaugri.Densitatemare.FormadevatacumarginifoartepreciseJoasa

    Sub2000mcumarginifoarteprecise.

    Stratocumulus Delagrilaalb.FormeazarulouriSc

    grotunjite

    StratusSt

    Straturigriicuobazauniiforma.Suntasociaticuburnita.

    FractostratusStfra

    Foisaustraturigridenoricuformeneregulate.

    JoasaproducCumulonimbusCb

    AspectindividualizatNoriimensi,dezvoltatipeverticala cubazaneagraJoasaproduc

    precipitatiiCb dezvoltatipeverticala,cubazaneagra

    silateralelealbe.Suntasociaticuprecipitatiiputernicesifurtuni.Desauformadenicovalalavarf.

    NimbostratusN

    Norideculoaregriinchis,grosi.A i ti i it tii l itNs Asociaticuprecipitatiiprelungite.

  • y Cumulushumilisy Cumulus mediocrisy CumuluscongestusC l i b ly Cumulonimbuscalvusy Cumulonimbuscapillatusy Stratusy Stratusy Ceaay Stratocumulus

  • Sunt norii tipici de vara, numii chiar de unii nori de vreme frumoasa. Ei se formeaz n timpul zilei, la nceput pufoi si cu baza dreapt, dar in mod normal,formeaz n timpul zilei, la nceput pufoi si cu baza dreapt, dar in mod normal, dup-amiaza se disperseaz sau chiar dispar.

  • Cnd un nor humilis crete n nlime se transforma in nor cumulus mediocris, de obicei dup-amiaza cnd micarea verticala a aerului datorat nclzirii pmntului transporta umiditate in aer.

  • Cumulus congestus prezint baze orizontale, puternic umbrite, cu g p pprotuberane verticale importante, de forma neregulata.

  • Cumulonimbus calvus se prezint ca o mas noroas important, ce tinde sa ia p pform de nicoval; n timp ce contururile se destram, baza tinde sa ia un aspect neted.

  • Stratocumulus se prezint ca un strat compus din elemente de dimensiuni mari, sudate intre ele plate si de form neregulatsudate intre ele, plate si de form neregulat.

  • Acest tip de nor are o forma tipic de nicoval, cu aspect striat specific si aproape lipsit de mbra proprie Este sing r l nor care se poate ntinde deaproape lipsit de umbra proprie. Este singurul nor care se poate ntinde de aproape de nivelul solului pn aproape de tropopauz. Acest tip de nor produce ploi puternice si grindin.

  • y Altocumulusy Altostratusy NimbostratusAl l l i l iy Altocumuluslenticularisy Altocumuluscastelanus

    n acest grup sunt inclui norii ce au numelencepnd cu alto, cum sunt altocumulus ilt t t T t i i t i l i l d l ialtostratus. Tot aici este inclus si norul de ploaieputernic nimbostratus ce este destul de de grospentru a fi inclus n orice grup, dar este inclusi i i l i laici pentru ca este in relaie cu altostratus

  • Este un tip foarte comun de nor, este de fapt acelai nor ca un stratocumulus dar la o altitudine mai mare Specific acestui tip de nor este modelul foarte vizibil n aceastaltitudine mai mare. Specific acestui tip de nor este modelul, foarte vizibil n aceast fotografie. A nu se confunda acest tip de nor cu un altostratus care nu are modelul tipic.

  • Norul altostratus este de culoare cenuiu-albstruie, cu cea mai mare partesuficient de opac pentru a masca Soarele complet Poate conine si cristale desuficient de opac pentru a masca Soarele complet. Poate conine si cristale deghea si picturi de ap. Foarte des este nsoit de ali nori, cum ar fi n aceastimagine cumulus fractus.

  • Are aspect de ptur noroas de culoare cenuie-nchis cu aspect uor striat. Se poate spune ca un nimbostratus este un nor altostratus dar are numele nimbopoate spune ca un nimbostratus este un nor altostratus dar are numele nimbocnd norul produce precipitaii.

  • Acest tip de nor este destul de neobinuit. Se formeaz n zonele muntoase si are n zonacentral puternice umbre proprii Numele vine de la aspectul de lentil Un alt aspectcentral puternice umbre proprii. Numele vine de la aspectul de lentil. Un alt aspectinteresant este c aceti nori sunt staionari i nu se mic datorit vntului, cum facceilali nori.

  • Albi sau gri deschis asemanatori cu norii cumulus dar avand inaltimeAlbi sau gri deschis asemanatori cu norii cumulus dar avand inaltime mai mare. Cu forme de castele sau turnuri. Uneori aranjati in linie.

  • y Cirrusfibratusy Cirrusuncinusy Cirrocumulusy Cirrostratus

    y Norii cirrus se formeaz la nlime mare idatorit temperaturilor sczute conin mai alescristale de ghea n combinaie cu vnturilecristale de ghea. n combinaie cu vnturileputernice specifice iau aspect de pan saufibre.

  • Au o structur filamentar, vizibil n ansamblul norului, cu filamentele nclcite. S di i l i b i l lSe distinge n plus o oarecare organizare n benzi paralele.

  • Elementele noroase fr umbre proprii prezint aspectul tipic de virguleElementele noroase, fr umbre proprii, prezint aspectul tipic de virgule(uncinus), dintre care unele sunt terminate n partea de sus prin smocuri maimult sau mai puin dense.

  • Au aspect de ptur aproape continu (stratiformis) ce comport riduri fine sau p p p p ( ) pfoarte fine si elemente rotunjite dispuse mai mult sau mai puin n iruri.

  • S i l b i d l d difi il d id ifi fib Se prezint ca un vl subire, destul de dificil de identificat, cu un aspect fibros n ansamblu. Specific norilor cirrostratus este apariia halo-ului solar.