UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI“din BACAU

FACULTATEA DE INGINERIE

Regimul alimentar al unui bolnavce suferă de ciroză

Student: Coordonator: Petcu Andrei Prep. drd. ing. Muntianu Grupa 1032 B

2010

«  Numai o viaţă scurtă ne este acordată şi fiecare ar trebui să-şi pună intrebarea :

- cum aş putea să-mi investesc puterile mele astfel incât să aducă cel mai mare folos ?

- cum aş putea face mai mult pentru slava lui Dumnezeu şi pentru folosul semenilor mei ?

căci viata numai atunci are valoare când e folosită pentru atingerea acestor scopuri. »

2.292

2

CUPRINS:

1. Ciroză hepatică .........................................................................................pag.4

1.1 Generalitaţi ..........................................................................................pag.4

1.2 Cauze ....................................................................................................pag.5

1.3 Simptome .............................................................................................pag.6

1.4 Investigaţii ............................................................................................pag.6

1.5 Tratament ............................................................................................pag.8

1.6 Complicaţii ...........................................................................................pag.13

1.7 Recomandări ........................................................................................pag.14

1.8 Alimente permise .................................................................................pag.15

1.9 Alimente interzise ................................................................................pag.17

2. Calculul valorii energetice a diferitelor alimente ..................................pag.18

2.1 Ziua I .....................................................................................................pag.18

2.2 Ziua II ...................................................................................................pag.19

2.3 Ziua III ..................................................................................................pag.21

2.4 Ziua IV .................................................................................................pag.22

2.5 Ziua V ...................................................................................................pag.24

2.293

3

2.6 Ziua VI ..................................................................................................pag.25

2.7 Ziua VII ................................................................................................pag.27

2.8 Concluzii ...............................................................................................pag.29

2.9 Bibliografie ...........................................................................................pag.30

1.Ciroză hepatică

Diferenţa dintre un ficat normal si unul afectat de ciroză Fig.1

1.1 Generalitaţi

Ficatul, este cea mai mare glandă a aparatului digestiv din organismul uman, este esenţial pentru menţinerea adecvată a funcţiilor organismului. El elimină sau neutralizează toxinele din sange, sintetizează anticorpi pentru a controla infectiile şi elimină microorgansimele din circulaţia sangvină. El sintetizează proteine care reglează circulaţia sangvină şi produce bila, care ajută la absorbţia lipidelor şi a vitaminelor liposolubile. Nu putem supravieţui fară un ficat funcţional. In ciroza hepatică, ţesutul cicatriceal (nodulii) iau locul ţesutului sanătos, blocând circulaţia sangvină prin organ, impiedicându-l să işi exercite funcţia normală. Ciroza este a 12-a cauză de moarte prin boală, ucigând aproximativ 26.000 de oameni anual.

2.294

4

De asemenea, cheltuielile pacienţilor cu ciroză ca şi ale spitalelor care ii tratează, sunt ridicate. Pe masură ce se devoltă ciroza, ţestul fibrotic inconjoară celulele hepatice normale, determinand. aspectul nodular. Ţesutul hepatic nodular poate bloca sau inflama ductele biliare, ceea ce determină refluxul bilei in ficat şi in circulatia sangvină Ţesutul fibrotic poate bloca, de asemenea, circulaţia sangvină dinspre intestine spre ficat, determinand cresterea presiunii in sistemul venos portal. Această complicaţie, denumită hipertensiune portală, duce la acumularea lichidul ascitic in cavitatea abdominală, sangerarea vaselor lărgite din tractul digestiv şialte complicaţii serioase.

Ciroza hepatică Fig.2

1.2 Cauze

Ciroza hepatică poate avea o mulţime de cauze. Unele persoane suferă de ciroză hepatică fară o cauză evidentă, afecţiune denumită ciroză criptogenică (fară etiologie cunoscută). Cauzele cele mai frecvente de ciroză hepatică sunt consumul excesiv de bauturi alcoolice pentru o perioadă lungă de timp şi infecţia cu virusurile hepatitice B sau C. Ciroză hepatică alcoolică. Această poate apărea la barbaţi care consumă cantitaăi crescute de băuturi alcoolice zilnic, timp de 10-15 ani. Femeile fac ciroză alcoolică după un consum mai redus de băuturi alcoolice zilnic pentru aceeaşi perioadă de timp. Cel puţin 10-15% din consumatorii cronici fac intr-un final ciroză hepatică alcoolică. Anual mor peste 26.000 de oameni datorită cirozei, cel putin 40% avand antecedente de consum cronic de băuturi alcoolice. Ciroză hepatică secundară infectiei cu virusuri hepatitice. Aceasta apare la aproximativ 40% din persoanele care suferă de hepatită cronică de etiologie virală. Ciroză se instalează lent,

2.295

5

necesitînd 20 de ani sau mai mult pană la apariţia ei. Cu toate acestea, la bolnavii de hepatita cronica virală care consumă in mod excesiv bauturi alcoolice, ciroza se instalează mult mai repede faţă de cei cu hepatită cronică virală neconsumatori de bauturi alcoolice. Ciroză hepatică determinată de steatohepatită nonalcoolică. Steatohepatită nonalcoolică reprezintă o suferinţă determinată de acumularea grasimilor in ficat. Această boală devine din ce in ce mai frecventă şi poate fi cauza multor ciroze clasificate ca fiind cu etiologie necunoscută (idiopatice). Ciroza biliara primitivă este un tip de ciroză aparuă atunci când ductele biliare dinspre ficat spre duoden sunt inflamate şi blocate. Cauza exactă este necunoscută, dar se pare că sunt in legatură cu sistemul imun. Hepatitele autoimune. La unele persoane, sistemul imun atacă ficatul cauzand ciroza hepatica. Bolile mostenite. Uneori, ciroza poate fi cauzată de o boală congenitală, cum ar fi boala Wilson, fibroză chistică sau hemocromatoză. Alte cauze mai putin frecvente de ciroză pot include reacţii severe la medicamente, expunerea prelungită la noxe ambientale, boală numită deficientă de alfa1 antitripsină (o cauză extrem de rară) sau o boală de tract biliar cu evoluţie indelungată, cum ar fi de exemplu colangita sclerozantă.

1.3Simptome

Unele persoane care suferă de ciroză hepatică nu prezintă simptome pană in momentul in care afectarea este severă. Simptomele cirozei şiale complicaţiilor acesteia includ: - edemele membrelor inferioare (umflarea picioarelor) şilichid ascitic (lichid acumulat in abdomen) - oboseală- icterul (colorarea in galben a tegumentelor şisclerelor) - prurit generalizat (mancărimi) - sangerari nazale (epistaxis) - palme marmorate (palme de culoarea rosie marmorate) - eritroza palmară- invinetirea la traumatisme minore - scaderea in greutate şislabirea musculaturii - dureri abdominale - infecţii frecvente - confuzie.

1.4Investigaţii

Ciroza hepatică este o afectiune potential ameninţatoare de viaţa, care apare atunci când inflamaţia ţesutul fibrotic afecteaza ficatul. Examinarea fizica şi istoria medicala a pacientului sunt primele efectuate pentru evaluarea simptomelor, pentru a cerceta daca afectarea hepatica este destul de severa, pentru a determina semnele de ciroză şi pentru a afla cauza afectarii hepatice. O combinaţie de teste pot fi folosite la diagnosticul cirozei atunci când examinarea fizica şi istoricul medical sugereaza ciroza. Analizele sangvine pot releva inflamaţia hepatica, evalueaza funcţia hepatică şistabilesc cauza cirozei. Alte teste care furnizează imagini ale ficatului sunt folosite pentru a depista tumori şi ducte biliare obstruate (blocate) şi pentru evaluarea dimensiunilor ficatului şicirculatiei sangvine intrahepatice.Pentru confirmarea

2.296

6

diagnosticului de ciroză poate fi efectuată biopsia hepatică, prin care este prelevată o mostră de ţesut hepatic care este analizată microscopic. Este unicul test care poate confirma diagnosticul de ciroză.

Analize sangvine pentru inflamaţia hepatică Analizele sangvine care pot releva prezenţa inflamaţiei active a ficatului incluzând: - aspartat aminotransferază (AST) - Un nivel de AST crescut (numit de asemenea şi GOT) poate indica afectarea hepatică şi "moartea" celulelor hepatice - alanin aminotrasferază (ALT) - Un nivel crescut de ALT (numit de asemenea şi GPT) poate indică afectarea hepatică şi "moartea" celulelor hepatice. - lactat dehidrogenază (LDH) - Un nivel crescut de LDH poate indica afectarea hepatică şi "moartea" celulelor sangvine - fosfataza alcalină (FAL) - Un nivel crescut de FAL poate indica obstrucţia ductelor biliare - gama-glutamil transpeptidază (GGT) - Un nivel crescut de GGT relevă faptul că, consumul de bauturi alcoolice sau obstrucţia ductelor biliare cauzează inflamaţia hepatică; nivelul de GGT poate indica, de asemenea, uzul unor anumite medicamente, cum ar fi de exemplu dilantin şifenobarbital. Cu toate acestea, GGT poate fi crescut fară a fi prezentă inflamatia.

Analize sangvine care evaluează functia hepatică

Măsurarea nivelurilor anumitor substanţe sintetizate de ficat poate fi de ajutor in evaluarea functie hepatice remanente. Aceste analize includ: - albumină şi proteinele serice totale - Albumina este un tip de proteină. Ciroza hepatică poate determina scaderea nivelurilor serice de proteine - timpul parţial de tromboplastina sau timpul de protrombina sau INR. Aceste teste masoară factorii sintetizaţi de ficat care au rol de coagulare - bilirubina. Este produsă de ficat, prin descompunerea hemoglobinei, care este o componentă a globulelor roşii ale sangelui cu rol de carauş al oxigenului. Ciroza poate determina cresterea nivelului sangvin de bilirubină, a carei manifestare clinică este icterul (ingalbenirea pielii şi sclerelor, partea albă a ochiului).

Analize sangvine care pot diagnostica cauza cirozei

Testele care pot fi făcute pentru determinarea cauzei cirozei includ: - anticorpii antinucleari (ANA). Testarea ANA şi a anticorpilor anti fibra musculară netedă (ASMA) pot ajuta la depistarea unei hepatite cronice autoimune - anticorpii antimitocondriali (AMA) pot ajuta la determinarea unui ciroze biliare primitive - feritina şi sideremia (nivelul de fier din sange) ajuta la diagnosticul hemocromatozei - anticorpii antihepatitici B şi antihepatitici C sau testele pentru materialul genetic al virusurilor hepatice (ARN sau ADN) ajuta la diagnosticul unei infectii hepatice virale - nivelul sangvin de alcool ajută la depistarea consumului de alcool, care poate determina ciroză lcoolică- analiza ceruloplasminei serice ajuta la diagnosticul bolii Wilson - nivelul de alfa 1 antitripsina diagnostichează deficienta de alfa 1 antitripsina, o cauză rară de

2.297

7

ciroză hepatică.

Investigaţii imagistice Testele imagistice verifică prezenta tumorilor şi obstructiei biliare şi evaluează dimensiunile ficatului şi circulaţia sangvină hepatică. Aceste teste includ: - ultrasonografia abdominală (ecografia) - tomografia computerizata (CT) abdominală - rezonanta magnetică nucleara abdominală - scintigrafia ficatului şisplinei (arareori folosită).

Alte investigaţii Alte investigaţii folosite pentru confirmarea diagnosticului de ciroză şievaluarea posibilelor complicaţii includ: - biopsia hepatică, singurul test care poate confirma direct diagnosticul de ciroză. Examinarea ţesutului hepatic poate releva, de asemenea, semne de inflamaţie. Biopsia hepatică se face prin introducerea unui ac lung printre 2 coaste inferioare drepte, prelevandu-se o mostra de ţesut, care va fi analizată microscopic - paracenteza ajută la diagnosticul acumularii de lichid in cavitatea abdominală (ascită) sau la detectarea infecţiei lichidului acumulat (peritonita bacteriană spontană). Paracenteza este o procedură prin care se introduce un ac in cavitatea abdominală pentru a extrage lichid acumulat, care urmeaza a fi analizat - endoscopia digestiva superioară se efectueaza pentru depistarea varicelor la nivelul tractului digestiv, care pot determina sangerare variceala. Endoscopia permite medicului specialist sa examineze interiorul organelor digestive, canalele şi cavitatile organismului, folosind un instrument subtire, flexibil şi usor, numit endoscop - nivelul sangvin al alfă-fetoproteinei (AFP) se realizează pentru screening-ul hepatocarcinomului celular - amoniemia (nivelul sangvin de amoniac) detectează nivelul crescut de amoniu in sânge care poate determina encefalopatia hepatică

1.5 Tratament

Generalitati Ciroza este o boală posibil ameninţatoare de viaţa, care apare atunci când inflamaţia şi ţesutul fibrotic deteriorează ficatul. Nici un tratament nu vindecă această afecţiune sau "repară" deteriorarea deja instalată.Cu toate acestea, tratamentul poate uneori sa previna sau sa amane deteriorarea hepatică ulterioară.Principalele componente ale tratamentului includ: - tratarea cauzei cirozei, atunci când este posibil, pentru a preveni deteriorarea ulterioară - evitarea substanţelor care pot agrava afectarea hepatică, in special bauturile alcoolice şimedicamenteleantiinflamatoare nesteroidiene - prevenirea şi tratarea simptomelor şi complicatiilor cirozei - efectuarea unui transplant hepatic, in cazul afectarii hepatice severe, daca bolnavul este inclus pe lista de asteptare pentru transplant şi se gaseste un donator compatibil.

2.298

8

Tratament iniţial Atunci când este diagnosticată o ciroză hepatică, care apare atunci când inflamaţia şi ţesutul fibrotic afectează ficatul, se recomandă: - oprirea consumului de bauturi alcoolice! Nu se permite consumul a nici unor feluri sau cantitaţi de bauturi alcoolice - evitarea administrarii de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene, cum ar fi ibuprofen sau naproxen şi de alte medicamente care pot afecta ficatul - initierea unei diete sărace in sare, in cazul in care apare retenţia de lichide. Reducerea consumului de sare poate preveni acumularea de lichid in abdomen (ascita) sau torace - inceperea imunizării (in cazul in care nu a fost făcută deja) impotriva hepatitei A şi B, gripei şi pneumococului. Urmarea acestor paşi previne apariţia complicaţiilor şi afectarii ulterioare a ficatului şi ajută la ameliorarea simptomelor. Tratamentul iniţial al cirozei include, de asemenea, tratamentul complicatiilor care sunt deja prezente. Pot fi necesare medicamente, intervenţii chirurgicale sau alte tratamente, in functie de complicaţiile aparute.

Tratament de intreţinere Ciroza este o boala posibil amenintatoare de viata, care apare când inflamatia şiţesutul fibrotic afecteaza ficatul. Tratamentul de intretinere se concentreaza pe incercarea de a preveni şitrata complicatiile şisimptomele. Se recomanda: - abandonarea consumului de bauturi alcoolice - evitarea administrarii de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene, cum ar fi ibuprofen sau naproxen şide alte medicamente care pot afecta ficatul. Pacientul trebuie sa se asigure ca medicul specialist cunoaste lista de medicamente pe care le ia, inclusiv cele procurate fara prescriptie medicala - initierea sau continuarea unei diete sarace in sare, in cazul in care a aparut sau continua sa existe retentia lichidiana, pentru a reduce acumularea de lichid şia complicatiilor acesteia. Depinzand de complicatiile aparute, poate fi nevoie de terapie medicamentoasa, interventie chirurgicala sau alte tratamente. Acumularea lichidului in cavitatea abdominala, asa numita ascita, este una dintre cele mai comune complicatii ale pacientilor cu ciroza hepatica şicare poate deveni amenintatoare de viata, daca nu este tratata. O dieta saraca in sare ajuta la reducerea acumularii de lichide in cavitatea abdominala. Cu toate acestea, mai pot fi necesare şiurmatoarele: - diureticele, cum ar fi spironolactona şifurosemid, care ajuta la reducerea acumularii de lichide in cavitatea abdominala şiin alte parti ale organismului. Aceste medicamente ajuta atat la prevenirea cat şila tratarea ascitei. Pot fi prescrise pentru administrarea pe termen lung - paracenteza cu sau fara infuzie de proteine (albumina). Paracenteza este o procedura care consta in introducerea unui ac prin peretele abdominal, cu scopul de a extrage lichid ascitic. Se poate foloşiin tratamentul cazurilor severe de ascita care determina simptome şinu raspund la tratamentul standard cu diuretice şi dieta saraca in sare - antibiotice, cum ar fi cefotaxima, in cazul in care se dezvolta o infectie bacteriana in lichidul abdominal (peritonita bacteriana spontana), ca şicomplicatie a ascitei - suntul portosistemic transjugular intrahepatic (TIPS) sau alt tip de sunt chirurgical. Aceste

2.299

9

proceduri pot devia lichidul din cavitatea abdominala. Se folosesc in tratarea ascitelor care nu raspund la alte forme de tratament.

Sangerarea din varicele tractului digestiv (sangerarea variceala) este o alta complicatie frecventa şi poate fi amenintatoare de viata pentru persoanele cu ciroza. In cazul persoanelor cu sangerare variceala sau cu risc de sangerare, este foarte importanta evitarea aspirinei şialtor medicamente antiinflamatoare nesterioidiene. Pot fi necesare urmatoarele: - beta blocante, cum ar fi propranolol sau nadolol. Aceste medicamente scad riscul de sangerarea variceala determinata de hipertensiunea portala. Beta blocantele ajuta la reducerea tensiunii in vena porta, reducând astfel riscul unui prim episod de sangerare variceala. Sunt folosite, de asemenea, pentru reducerea riscului sangerarii variceale recurente - medicamente vasoconstrictoare. Aceste medicamente sunt folosite in tratarea episoadelor acute de sangerare variceala. Reduc fluxul sangvin prin venele portale prin ingustarea vaselor de sange. Somatostatin, octeotrid şivapreotid sunt cele mai frecvent folosite - bandarea variceala endoscopica sau scleroterapia. Aceste tehnici pot fi, de asemenea, folosite in tratarea şiprevenirea sangerarii variceale esofagiene. In trecut, scleroterapia era principala forma de tratament in cazul primului episod de sangerare variceala, dar a cazut in dizgratie. In momentul de fata, cei mai multi medici prefera bandarea variceala, deoarece este la fel de eficienta ca şiscleroterapia, dar are mai putine complicatii - sunturile chirurgicale. Aceste interventii redirectioneaza fluxul de sange spre alte parti ale organismului. Unul dintre tipurile de sunturi, suntul portosistemic transjugular intrahepatic (TIPS), este folosit pentru tratarea sangerarii de la nivelul varicelor esofagiene care nu raspunde la alte forme de tratament mai putin invazive şi cu mai putine riscuri - tamponarea cu balon, cu ajutorul tubului Sengstaken-Blakemore. Insertia tubului Sengstaken-Blakemore este un tratament temporar al sangerarii variceale. Ajuta la stabilizarea starii pacientului inaintea altei forme de tratament sau se foloseste in cazul in care este nevoie de deplasarea pacientului spre o unitate spitaliceasca unde i se poate face alt tratament. Se foloseste, de asemenea, atunci când nici o alta forma de tratament nu este eficienta in oprirea sangerarii variceale. Medicul specialist insereaza şiumfla acest balon la nivelul esofagului. Balonul apasa pe venele dilatate care sangereaza. Encefalopatia hepatica poate complica ciroza hepatica atunci când ficatul nu mai este eficient in eliminarea toxinelor din fluxul sangvin, in special substantele produse de bacteriile din intestinul gros. Aceste toxine se acumuleaza in sange şiafecteaza functiile cerebrale. Pentru tratarea şiprevenirea acestei complicatii pot fi necesare urmatoarele: - lactuloza, un medicament care reduce acumularea la nivelul intestinului gros de amoniac şialte toxine naturale - dieta saraca in proteine. In cazul in care afectarea hepatica este severa, organismul nu mai este capabil sa foloseasca adecvat proteinele, care contribuie la acumularea de toxine - evitarea medicamentelor sedative, cum ar fi somniferele şimedicamentele anxiolitice (antianxietate). Acestea pot agrava simptomele encefalopatiei - consulturile medicale regulate pentru monitorizarea bolii sunt foarte importante, in special deoarece simptomele pot sa fie absente pana când boala devine severa. In plus de acestea, este nevoie de o monitorizare regulata pentru varice şipentru hepatocarcinomul hepatic. Colegiul American de Gastroenterologie recomanda screening-ul (monitorizarea) varicelor prin endoscopie la persoanele care sufera de ciroza hepatica. Daca screening-ul initial nu depisteaza varice, se recomanda reevaluarea endoscopica la 1-2 ani de la prima endoscopie. In cazul in care

2.2910

10

evaluarea initiala detecteaza varice largi sau daca a existat un episod de sangerare variceala, se recomanda reevaluarea endoscopica frecventa şitratamentul cu beta blocante pentru prevenirea altor episoade de sangerare. Screening-ul pentru cancerul hepatic (hepatocarcinom celular) trebuie sa fie facut la fiecare 6 luni sau 1 an, folosind ca tehnica de depistare atat a nivelului de alfa fetoproteina din sange cat şiecografiahepatica. Ciroza hepatica este o boala cu evolutie progresiva. Se recomanda luarea in considerare a posibilitatilor de tratament ulterioare inainte ca boala se devina severa. In mod particular, trebuie discutat: - posibilitatea de a fi un bun candidat pentru transplantul hepatic atunci când boala devine severa. Trebuie discutat despre pasii care trebuie urmati in acest moment pentru a imbunatatii starea de sanatate generala cu scopul de a creste sansele de a fi un bun candidat - nivelul de interventii medicale pe care il doreste pacientul pentru atunci când starea de sanatate se agraveaza. Unii oameni doresc sa se faca orice tratament medical posibil pentru a ii tine in viata. Altii, prefera masurile care la creeaza mai mult confort, fara a le prelungi viata - ciroza hepatica severa poate afecta functia cerebrala, astfel ca toate aceste discutii au sens, daca sunt facute atunci când pacientul este capabil sa ia şisa comunice deciziile sale.

Tratament in cazul agravarii bolii

Ciroza hepatica este o afectiune potential amenintatoare de viata, care apare atunci când inflamatia şi ţesutul fibrotic afecteaza ficatul. Pe masura ce ciroza şiafectarea hepatica se agraveaza, creste şiposibilitatea de a aparea acumulare de lichid in cavitatea abdominala (ascita), sangerare din venele dilatate ale tractului digestiv (sangerarea variceala), modificari ale functiilor mentale (encefalopatia hepatica) şide alte complicatii. Pot fi necesare combinatii de medicamente, interventii chirurgiale şialte tratamente, depinzand de natura şiseveritatea complicatiilor. Primirea unui ficat de la un donator de organe (transplant hepatic) este unicul tratament care reface functia hepatica normala şi vindeca hipertensiunea portala. Transplantul de ficat este luat in considerare, de obicei, doar când afectarea hepatica este severa şiamenintatoare de viata. Cei mai multi pacienti care au fost transplantati erau in fazele finale ale cirozei hepatice şiaveau complicatii severe ale hipertensiunii portale. Interventia chirurgicala de transplant hepatic este foarte costisitoare. Este posibil ca asteptarea unui transplant sa fie foarte lunga, datorita faptului ca sunt disponibile foarte putine organe. Chiar daca se face transplant hepatic, este posibil ca acesta sa nu fie incununat de succes. Luand in considerare acesti factori, medicul trebuie sa decida care sunt pacientii care pot avea beneficii de pe urma transplantului de ficat.

Transplantul de ficat este o optiune la pacientii cu stadii finale de ciroza hepatica care sunt buni cânditati pentru interventia chirurgicala. Cânditatii buni pentru transplant hepatic sunt: - cei care nu au facut abuz de bauturi alcoolice sau droguri ilegale in ultimele 6 luni - cei care au suport familial bun - cei care rezista la regimul complicat de medicamente posttransplant pentru a prevenii rejectia de ficat. Transplantul hepatic nu este o buna optiune pentru cei ce sufera concomintent de alte boli serioase (cum ar fi boli cardiace sau pulmonare), care pot reduce sansa de supravietuire dupa

2.2911

11

interventia chirurgicala sau care pot reduce speranta de viata chiar daca transplantul hepatic este facut.

Stadiul final al cirozei hepatice

In cazul in care pacientul nu a luat pana in momentul acesta, al stadiului final, decizii in ceea ce priveste problemele din acest stadiu, se recomanda a se lua acum. Multi oameni gasesc de ajutor sa stabileasca in scris alegerile lor, in ceea ce priveste ingrijirea sanatatii, atunci când inca sunt capabili sa decida şisa comunice deciziile celorlalti. Se recomanda, de asemenea, desemnarea unui medic care sa duca la bun sfarsit deciziile in cazul in care pacientul nu este capabil sa vorbeasca pentru el. In cazul in care au fost luate anumite decizii devreme in cursul bolii, exista posibilitatea ca pacientul sa doreasca sa le revizuiasca impreuna cu familia şicu medicul specialist, pentru a se asigura ca reprezinta ceea ce pacientul işidoreste. Vine un moment in care scopul tratamentului de a trata sau vindeca boala se schimba la a mentine confortul şidemnitatea pacientului. Medicul curant poate fi capabil sa puna intrebari despre mentinerea confortului atunci când vindecarea nu mai este o optiune. Medicii de la ospicii medicale pot efectua ingrijiri paliative şiun mediu confortabil pentru persoanele care sunt pe cale de a muri.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Ciroza hepatica este o afectiune potential amentintoare de viata, care apare atunci când inflamatia şiţesutul fibrotic afecteaza ficatul. Urmatoarele modificari in stilul de viata pot reduce simptomele cauzate de complicatiile bolii şipot incetini evolutia afectarii hepatice.

Alte tratamente

In general, se recomanda evitarea suplimentelor pe baza de ierburi, care pot agrava suferinta hepatica. Kava este in special nociva pentru persoanele cu probleme hepatice. Studii limitate au demonstrat ca suplimentele naturale, cunoscute sub denumirea de Silimarina, ajuta la protejarea ficatului impotriva inflamatiei. Aceasta planta nu amelioreaza afectarea hepatica deja existenta şinu vindeca infectia cu virus hepatitic B sau C. Trebuie discutat cu medicul specialist asupra tratamentului cu Silimarina sau cu alte tratamente alternative.

Luarea unor decizii in ceea ce priveste stadiile finale ale cirozei hepatice

Ciroza hepatica poate fi o boala progresiva şifatala. Trebuie discutat cu medicul specialist despre ingrijirile şialte probleme legale care apar in stadiul final al bolii. Multi oameni gasesc de ajutor şiconfortabil sa stabileasca in scris alegerile lor in ceea ce priveste ingrijirea sanatatii, atunci când inca sunt capabili sa decida şisa comunice deciziile celorlalti. Unii pacienti doresc orice tratament medical posibil pentru a ii tine in viata, in timp ce altii prefera masurile care sa le ofere confort fara a le prelungi viata. Poate fi de ajutor deciderea asupra tipului de tratament medical dorit. Se recomanda, de asemenea, desemnarea unui medic care sa duca la bun sfarsit deciziile in cazul in care pacientul nu este capabil sa vorbeasca pentru el. Vine un moment in care scopul tratamentului de a trata sau vindeca boala se schimba la a mentine confortul şidemnitatea pacientului. Medicul curant poate fi capabil sa puna intrebari despre mentinerea confortului atunci când vindecarea nu mai este o optiune. Medicii de la ospicii

2.2912

12

medicale pot efectua ingrijiri paliative şipot asigura un mediu confortabil pentru persoanele care sunt pe cale de a muri.

Complicaţiile cirozei ficatului Fig.4

1.6 Complicatii

Ciroza hepatica se instaleaza atunci când o cantitate considerabila de ţesut hepatic normal este inlocuita de ţesut fibrotic. Acest ţesut poate bloca circulatia sangvina de la intestine spre ficat determinand cresterea tensiunii venoase in venele care servesc aceste zone (sistemul venos portal). Aceasta complicatie este denumita hipertensiune portala. Hipertensiunea portala poate determina la randul ei o serie de complicatii care includ: - acumularea de lichid in cavitatea abdominala (ascita). Ascita este cea mai frecventa complicatie a hipertensiunii portale determinate de ciroza - sangerarea din varicele tractului digestiv. Aceasta complicatie este numita sangerare variceala. Sangerarea variceala, in special de la nivelul varicelor esofagiene şistomacale este o cauza majora de suferinta şide deces la persoanele cu ciroza - infectia lichidului ascitic (peritonita bacteriana spontana sau PBS). PBS apar la 10-25% din bolnavii cu ciroza hepatica severa şiascita - encefalopatia hepatica. Aceasta complicatie apare doar la persoanele cu hipertensiune portala severa. Cu toate acestea, procedura efectuata pentru reducerea tensiunii portale, denumita suntare, poate creste riscul de encefalopatie hepatica - sindromul hepatorenal. Insuficienta renala poate aparea in cazurile de ciroza hepatica stadiile avansate. De obicei, insuficienta hepatica este cea care este amenintatoare de viata. Cu toate acestea, in unele cazuri, boala hepatica poate fi stabila, in timp ce afectarea renala este amenintatoare. Transplantul hepatic poate fi necesar pentru vindecarea insuficientei renale determinate de ciroza - sindromul hepatopulmonar. Hipertensiunea portala determinata de ciroza poate determina afectare pulmonara, cum ar fi "extinderea" vaselor sangvine pulmonare. Aceasta determina

2.2913

13

circulatia mai rapida a sangelui prin plamani pentru a obtine cantitatea necesara de oxigen. Transplantul hepatic este cel mai eficient tratament. - hidrotoraxul hepatic. Ciroza poate determina acumularea de lichid intre plamani şiperetele toracic ceea ce determina compresiunea plamanilor. Tratamentul include medicamente (ca de exemplu diuretice, medicamente al caror rol este de a elimina lichidele), reducerea cantitatii de sare din dieta şievacuarea lichidului acumulat (paracenteza evacuatorie) - persoanele cu ciroza hepatica au un risc crescut pentru litiaza biliara (pietre). Cu cat este mai severa afectarea hepatica, cu atat este mai mare riscul pentru litiaza biliara - un alt risc crescut in cazul persoanelor cu ciroza, este cel pentru cancer hepatic, denumit carcinom hepatocelular sau hepatocarcinom.

1.7 Recomandari

Abandonarea consumului de alcool!

Consumul unei cantitati excesive de bauturi alcoolice este principala cauza de ciroza hepatica. In cazul diagnosticarii cu ciroza hepatica, este extrem de important renuntarea completa la consumul de bauturi alcoolice, chiar daca consumul de bauturi alcoolice nu este cauza cirozei hepatice. Daca nu se renunta complet, afectarea hepatica progreseaza mult mai repede. Modificarea dietei poate fi necesara, cum ar fi de exemplu reducerea cantitatii de sare şide proteine din dieta zilnica. Daca organismul retine lichide, cea mai importanta modificare in dieta este reducerea cantitatii de sodiu ingerate, prin reducerea cantitatii de sare din dieta zilnica. Persoanele cu afectare hepatica au tendinta de a retine sodiu. Acest fapt poate contribui la acumularea de lichid in cantitatea abdominala (ascita), cea mai comuna complicatie a cirozei. Daca pacientul prezinta riscul de a dezvolta encefalopatie hepatica (alterarea functiilor mentale) datorita afectarii hepatice avansate, medicul poate recomanda limitarea temporara a cantitatii de proteine din dieta zilnica. Totusi, sunt necesare proteine in dieta pentru a fi bine hranit, dar se recomanda ca, cele mai multe proteine din dieta sa fie asigurate din vegetale (preferabil fata de proteinele animale). Se recomanda, de asemenea, evitarea consumarii unor cantitati mari de proteine la un o singura masa.

Evitarea medicamentelor daunatoare

Anumite medicamente, incluzand acetaminofen (paracetamol) şimedicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, naproxen), pot accelera afectarea hepatica in cazul pacientilor care sufera de ciroza hepatica. Acestea cresc, de asemenea, riscul de sangerare variceala la pacientii care au varice la nivelul tractului digestiv. Trebuie consultat medicul specialist pentru alte alternative medicamentoase sigure.Anumite medicamente prescrise pentru tratarea altor afectiuni pot fi daunatoare la pacientii care sufera de ciroza hepatica. Medicul specialist gastroenterolog, care are in observatie pacientii cu ciroza hepatica, trebuie sa fie informat asupra tuturor medicamentelor pe care le iau acesti pacienti.

Imbunatatirea starii generale de sanatate

Urmarea altor pasii care imbunatatesc starea generala de sanatate sunt de ajutor şila ameliorarea simptomelor cirozei hepatice.Abandonarea fumatului. Imbunatateste starea generala de sanatate,

2.2914

14

ceea ce ajuta la a fi un bun candidat pentru transplantul hepatic, in cazul in care va fi necesar.Medicii incurajeaza pacientii sa ia multivitamine. Nu trebuie luate produse care contin fier, doar daca medicul specialist le recomanda şinu trebuie luate suplimente de fier. Periajul dentar zilnic evita problemele de natura stomatologica care pot duce la aparitia infectiilor dentare

Se recomanda vaccinarea impotriva urmatorilor agenti infectiosi: - influenza (agentul microbian care determina gripa). Se recomanda vaccinarea antigripala anual. Persoanele cu ciroza au un risc crescut de a dezvolta complicatii serioase ale gripei - hepatita A şihepatita B - pneumococ. Acesta poate determina pneumonia sau infectii abdominale (peritonite). Trebuie consultat medicul specialist când trebuie facuta revaccinarea.

1.8 Alimente permise

Băuturi: lapte dulce, lapte cu cafea de orz sau cu ceai, lapte cu carbonat de calciu (o linguriţă la un pahar), iaurt, decoct de tărâţe, sucuri de fructe sau de zarzavaturi (suc de sfeclă), chisel din lapte sau din sosuri de fructe.

Supe şi ciorbe: (de preferinţă câte o jumătate de porţie de supe de zarzavaturi îngroşate cu făinoase ca: griş, orez, fulgi de ovăz, tăiţei, găluşte de griş; supe cu perişoare de brânză de vaci sau de carne (acestea se vor fierbe aparte).

Pâine: pâine albă prăjită, sau pâine albă veche de o zi.

Carne: Carne slabă de vacă sau viţel, preparată rasol. Rasol de găină sau de pui. Perişoare sau chifteluţe fierte la aburi sau în sosuri dietetice. Grătar preparat cu carne mai întâi fiartă şi friptă la cuptor fără coajă. Mâncăruri de carne preparate dietetic: musaca, chiftele marinate, ardei umpluţi.

Peşte: peşte alb slab, rasol sau perişoare de peşte fierte la aburi.

Ouă: zdrenţe de albuş în supă, omletă dietetică numai din albuş cu zahăr, cremă de albuş cu lapte, bezele. Gălbenuşul e permis numai o dată sau de două ori pe săptămână în preparate.

Brânzeturi: brânză de vaci, telemea desărată (indicată numai la bolnavii fără edeme sau ascită), urdă, caş slab nesărat şi nefermentat.

Făinoase: orez, griş, macaroane, tăiţei, fidea, foarte bine fierte şi limpezite în apă fierbinte, preparate mai ales sub formă de budinci sau albuş bătut. Mămăligă moale, bine fiartă.

Zarzavat şi legume: pireuri, sosuri, budinci de zarzavaturi, preparate cu albuş bătut spumă. Cartofii se vor da de preferinţă fierţi în coajă. Măncăruri din zarzavaturi ca dovlecei, morcovi, , fasole verde, preparate cu sosuri dietetice. Toate legumele vor fi bine fierte şi în cantităţi moderate, de preferinţă servite cu garnitură lângă rasol sau friptură.

2.2915

15

Salate: sfeclă coaptă la cuptor şi mărunţită, salată verde bine mărunţită, morcovi raşi mărunt pe răzătoare, roşii bine coapte, fără coji şi sâmburi.

Fructe: crude foarte bine coapte, rase pe răzătoare în cantitate moderată, fără coji şi sâmburi. De preferinţă sucuri de fructe preparate cu gelatină, compoturi scăzute sau date prin sită, preparate din fructe fără coajă. Fructe coapte la cuptor fără coji şi sâmburi.

Grăsimi: grăsimi proaspete ca unt şi untdelemn, care constituie grăsimea cea mai indicată pentru cirotici. Untul se adaugă la mâncarea pregătită fără grăsime, iar untdelemnul se va fierbe în sosul mâncării sau se va adăuga crud la salate.

Se va respecta cantitatea de grăsime prescrisă de medic (în medie 50 g/zi) socotindu-se şi grăsimile pe care le conţine laptele şi brânza, având în vedere că: 500 g lapte conţin 20 g grăsimi; 100 g telemea de primăvară conţine 20 g grăsimi; 100 g telemea de toamnă conţine 30 g grăsimi.

Sosuri: preparate dietetic, fără grăsime prăjită, cu zeamă de zarzavat, cu lapte, cu verdeţuri, cu suc de roşii.

Dulciuri: miere de albine, peltea, făinoase cu lapte, cremă de lapte şi albuş, biscuiţi din albuş, budinci din făinoase îndulcite, sufleuri de fructe cu gelatină, chiseluri, gelatine dulci din brânză de vaci sau iaurt din sucuri sau pireuri de fructe, spumă de albuş, bezele, aluat uscat preparat cu brânză de vaci, cu jeleuri sau fructe.

Sare: în cantitate moderată.

Diverse: pentru a acri supele, sosurile, salatele, se va foloşisucul de lămâie sau sarea, de lămâie diluată; de asemenea borşul, iaurtul şi chiar oţetul de fructe, în cantitate mică. Se vor foloşitoate condimentele aromate, verdeţuri ca: pătrunjel, mărar, tarhon, leuştean, dafin şi cimbru. Pentru deserturi sunt indicate vanilia şi coaja de lămâie sau de portocale.

Conserve: se pot foloşiconservele de legume din comerţ, care nu conţin grăsimi, ca dovlecei, fasole verde, ardei graşi - aruncând apa în care sunt conservate şi fierbându-le din nou, pentru a înlătura sarea. De asemenea, se poate foloşisucul de roşii crude, cât şi bulionul de foarte bună calitate şi mai puţin sărat. 

1.8 Alimente interzise

Băuturi: orice fel de băutură cu alcool (ţuică, drojdie, lichior, vermut, vin, etc.) precum şi băuturile gazoase sau băuturile prea reci.

Pâine: pâine albă sau neagră necoaptă sau caldă.

Carne: carne grasă de vacă sau carne de porc, carne de oaie, carne de gâscă, şi raţă, orice vânat sau carne afumată, sărată, conservată, mezeluri, zgârciuri, momiţe, creier, uger, ficat. Orice fel de mâncăruri sărate, picante, iuţi.

2.2916

16

Peşte gras: sărat, afumat, conservat, prăjit.

Ouă: gălbenuşul în exces, omletă de ouă prăjite, ochiurile prăjite, maionezele.

Brânzeturi: brânzeturile sărate, grase, fermentate ca: brânza de putină, brânza de Dorna, brânza de burduf, caşcavalul etc.

Făinoasele: insuficient fierte şi nelimpezite, preparate cu grăsime prăjită şi gălbenuşuri multe.

Zarzavaturi şi legume: zarzavaturi cu partea lemnoasă (celuloza) grosolană, ca ridichile, guliile, castraveţii, varza şi conopida, mai ales crude, nemărunţite sau nerase pe răzătoare. Toate legumele uscate ca fasolea, lintea, bobul, murăturile, varza acră de putină. Orice legumă prăjită sau preparată cu sosuri cu rântaş.

Fructe: verzi, necoapte, crude, tari, în cantitate mare, necurăţite de coji şi sâmburi. Nuci, alune.

Grăsimi: untură, slănină, margarină, orice grăsime prăjită, gălbenuş în exces.

Sosuri: toate sosurile preparate cu grăsime încinsă sau cu grăsime peste cantitatea permisă ori cu ceapă prăjită, muştar, piper, vin sau boia iute.

Dulciuri: prăjiturile cu cremă de unt, plăcintele cu grăsime, baclavalele, aluaturile proaspete, dospite, prăjiturile cu ciocolată, cacao, clătitele, gogoşile, prăjiturile cu multe nuci.

Diverse: sare în cantitate peste 5 g pe zi, boia, ardei iute, piper, muştar, oţet, ceapă crudă sau prăjită etc

2. Calculul valorii energetice a diferitelor alimente:

Pacientul ales este de sex masculin, în vârsta de 43 ani cu o greutate de 75 kg, confirmarea bolii datand de 4 ani, domeniul de lucru fiind pe postul de şofer necesitânt de un consum redus de energie aproximativ 3000 de kcal zilnic.

2.1 Ziua I

Mic dejun: - lapte integral- pâine - unt - gem de vişine- mere

2.2917

17

VE=4,1*3,5+9,3*3,5+4,1*4,5=390,9375 kcal/100gVE=4,1*7,6+9,3*0,6+9,3*52,3=1756,0248 kcal/100gVE=4,1*6+9,3*74+4,1*2=5025,4 kcal/100gVE=4,1*0,45+9,3*0,1+4,1*66,5=346,76425 kcal/100gVE=4,1*0,4+9,3*0,4+4,1*15=1907,1 kcal/100g

Dejun: - supa de pui cu galuşte - pâine - friptură de vită cu piure de cartofi - compot de caise

VE=4,1*2,11+9,3*3,76+4,1*10,41=86,3 kcal/100gVE=4,1*7,6+9,3*0,6+4,1*52,3=251,17 kcal/100gVE=4,1*7,5+9,3*8,1+4,1*15,46=169,466 kcal/100gVE=4,1*0,75+4,1*21=89,175 kcal/100g

Cină: - cartofi prăjiti - brânză de vaci - nectar de piersici

VE=4,1*2,7+9,3*11,48+4,1*30=240,834 kcal/100gVE=4,1*5+9,3*2,75+4,1*19=123,975 kcal/100gVE=4,1*0,58+4,1*28,4=118,818 kcal/100g

Table nr.1

Aliment Cantitatea UM

Substanţe nutritive

calorigene, (g)

Valoare energetică

(Preparat)     P L G kcalMic dejun            lapte integral 300 ml 3,5 3,5 4,5 196,05pâine 100 g 7,6 0,6 52,3 251,17unt 25 g 6 74 2 180,25gem de vişine 25 g 0,45 0,1 66,5 68,85625mere 200 g 0,4 0,4 15 133,72Dejun            

supa de pui cu 250 g 2,11 3,76 10,41 215,75

2.2918

18

galuştefriptură de vită cu piure de cartiofi 200 g 7,5 8,1 15,46 338,932pâine 100 g 7,6 0,6 52,3 251,17compot de caise 120 g 0,75 0 21 107,01Cină            cartofi prajiti 120 g 2,7 11,48 30 289,0008branză de vaci 150 g 5 2,75 19 185,9625nectar de piersici 200 g 0,58 0 28,4 237,636Raţie reală           2455,50755

2.2 Ziua II

Mic dejun: - cereale cu cacao- lapte de vacă normalizat- miere de albine

VE=4.1*3+9.3*2.3+4.1*38=3820 kcal/100gVE=4.1*3.2+9.3*1.7+4.1*4.9=4902 kcal/100gVE=4.1*0.5+4.1*81=3526 kcal/100g

Dejun: - ciorbă de vacă - pâine - halva

VE=4.1*6.75+9.3*4.75+4.1*8.25=105675 kcal/100gVE=4.1*2.25+9.3*0.12+4.1*15.6=16737 kcal/100gVE=4.1*18.8+9.3*31.5+4.1*43=38766 kcal/100g

Cină: - pâine - parizer - castraveţi - tomate - ou fiert

VE=4.1*2.25+9.3*0.12+4.1*15.6=16737 kcal/100gVE=4.1*13+9.3*26.6=25271 kcal/100gVE=4.1*0.3+4.1*3=246 kcal/100gVE=4.1*1.1+9.3*0.3+4.1*4=894 kcal/100gVE=4.1*3.5+9.3*3+4.1*0.3=1837 kcal/100g

Tabel nr.2

2.2919

19

Aliment Cantitatea UMSubstanţe nutritive

calorigene, (g)

Valoare energetică

(Preparat)     P L G KcalMic dejun            cereale cu cacao 30 g 3 2,3 38 56,847

lapte de vacă normalizat 250 g 3,2 1,7 4,9 122,55

miere de albine 25 g 0,5 0 81 83,5375Dejun            

ciorbă de vacă 200 g 6,75 4,75 8,25 211,35

pâine 200 g 2,25 0,12 15,6 148,602

halva 50 g 18,8 31,5 43 273,165Cină            

pâine 100 g 2,25 0,12 15,6 74,301

parizer 200 g 13 26,6 0 601,36

castraveţi 100 g 0,3 0 3 13,53

tomate 100 g 1,1 0,3 4 23,7

ou fiert 45 g 3,5 3 0,3 19,566Raţie reală           1628,5085

2.2 Ziua III

Mic dejun: - gris cu lapte - pâine - miere de albine - unt - struguri

VE=4.1*7.42+9.3*4.56+4.1*30.44=197634 kcal/100g VE=4.1*2.25+9.3*0.12+4.1*15.6=16737 kcal/100gVE=4.1*0.5+4.1*81=3526 kcal/100gVE=4.1*0.6+9.3*7.4+4.1*0.2=7210 kcal/100gVE=4.1*0.4+9.3*0.2+4.1*10=760 kcal/100g

Dejun: - sniţel de pasăre cu piure - ciorbă de vacă - pâine - biscuiţi - compot de vişine

2.2920

20

VE=4.1*5.4+9.3*11.4+4.1*13.5=18351 kcal/100gVE=4.1*6.75+9.3*4.75+4.1*13.5=77385 kcal/100gVE=4.1*2.25+9.3*0.12+4.1*15.6=16737 kcal/100gVE=4.1*8.2+9.3*9.5+4.1*74=15231 kcal/100g

Cină: - macaroane cu brânză - grepfrut

VE=4.1*4.75+9.3*3.25+4.1*10.75=93775 kcal/100gVE=4.1*0.5+9.3*0.2+4.1*6.5=3056 kcal/100g

Tabel nr.3

Aliment Cantitatea UM

Substanţe nutritive

calorigene, (g)

Valoare energetica

(Preparat)     P L G KcalMic dejun            

gris cu lapte 250 g 7,42 4,56 30,44 494,085pâine 200 g 2,25 0,12 15,6 148,602miere de albine 25 g 0,5 0 81 83,5375unt 25 g 0,6 7,4 0,2 18,025struguri 50 g 0,4 0,2 10 22,25Dejun

sniţel de pasăre cu piure 200 g 5,4 11,4 13,5 367,02ciorbă de vacă 120 g 6,75 4,75 8,25 126,81pâine 100 g 2,25 0,12 15,6 74,301biscuiţi 30 g 8,2 9,5 74 127,611compot de vişine 250 g 0,5 0,1 20,5 217,575Cină

macaroane cu brânză 80 g 4,75 3,25 10,75 75,02

2.2921

21

grepfrut 150 g 0,5 0,2 6,5 45,84Raţie reală           1800,6765

Ziua IV

Mic dejun: - margarină - păine neagră - miere de albine - struguri

VE=9.3*82.5=76725 kcal/100gVE=4.1*8.1+9.3*1.2+4.1*46.6=23543 kcal/100gVE=4.1*0.5+4.1*81=3526 kcal/100gVE=4.1*0.4+9.3*0.2+4.1*10=760 kcal/100g

Dejun: - sniţel de pasăre cu piure - ciorbă de pasăre - păine

- compot de vişine

VE=4.1*5.4+9.3*11.4+4.1*13.5=18351 kcal/100gVE=4.1*8.62+9.3*2.01+4.1*5.49=76544 kcal/100gVE=4.1*4.5+9.*0.24+4.1*31.2=14853 kcal/100gVE=4.1*0.5+9.3*0.1+4.1*20.5=8703 kcal/100g

Cină: - omletă - castraveţi muraţi - pâine - piersici

VE=4.1*7+9.3*10+4.1*5.55=23972 kcal/100gVE=4.1*0.28+4.1*1.3=1681 kcal/100gVE=4.1*4.5+9.3*0.24+4.1*31.2=16869 kcal/100gVE=4.1*0.7+9.3*0.1+4.1*13.6=5956 kcal/100g

Tabel nr.4

Aliment Cantitatea UMSubstanţe nutritive

calorigene, (g)

Valoare energetica

(Preparat)     P L G kcalMic dejun            

margarină 25 g 0 82,5 0 191,8125pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46,6 235,43miere de albine 25 g 0,5 0 81 83,5375struguri 50 g 0,4 0,2 10 22,25

2.2922

22

Dejun

sniţel de pasăre cu piure 200 g 5,4 11,4 13,5 367,02ciorbă de pasăre 250 g 8,62 2,01 5,49 191,36pâine 150 g 4,5 0,24 31,2 222,903compot de vişine 250 g 0,5 0,1 20,5 217,575Cină omletă 40 g 7 10 5,55 57,782castraveţi muraţi 20 g 0,28 0 1,3 1,2956pâine 100 g 4,5 0,24 31,2 148,602piersici 150 g 0,7 0,1 13,6 89,34Raţie totală           1828,9076

Ziua VMic dejun: - margarină

- pâine neagră - miere de albine - struguri - iaurt

VE=9.3*82.5=76725 kcal/100gVE=4.1*8.1+9.3*1.2+4.1*46.6=23543 kcal/100gVE=4.1*0.5+4.1*81=3526 kcal/100gVE=4.1*0.4+9.3*0.2+4.1*10=760 kcal/100gVE=4.1*3.3+9.3*2.6+4.1*1=3812 kcal/100g

Dejun: - sniţel de pasăre cu piure - ciorbă de pasăre - pâine - compot de vişine - caramele cu lapte

Ve=4.1*5.4+9.3*11.4+4.1*13.5=18351 kcal/100gVE=4.1*8.62+9.3+2.01+4.1*13.5=41171 kcal/100gVE=4.1*4.5+9.3*0.24+4.1*5.49=26586 kcal/100gVE=4.1*0.5+9.3*0.1+4.1*20.5=8703 kcal/100gVE=4.1*0.8+9.3*1+4.1*78=3619 kcal/100g

Cină: - omletă - castraveţi muraţi - pâine - piersici

2.2923

23

VE=4.1*7+9.3*10+4.1*5.55=23972 kcal/100gVE=4.1*0.28+4.1*1.3=1681 kcal/100gVE=4.1*4.5+9.3*0.24+4.1*31.2=16869 kcal/100gVE=4.1*0.7+9.3*0.1+4.1*13.6=5956 kcal/100g

Tabel nr.5

AlimentCantitatea UM

Substanţe nutritive

calorigene, (g)

Valoare energetica

(Preparat)     P L G kcalMic dejun            margarină 25 g 0 82,5 0 191,8125pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46,6 235,43miere de albine 25 g 0,5 0 81 83,5375struguri 50 g 0,4 0,2 10 22,25iaurt 450 g 3,3 2,6 1 188,145Dejun

sniţel de pasăre cu piure 250 g 5,4 11,4 13,5 458,775ciorbă de pasăre 250 g 8,62 2,01 5,49 191,36pâine 150 g 4,5 0,24 31,2 222,903compot de vişine 250 g 0,5 0,1 20,5 217,575caramele cu lapte 30 g 0,8 1 78 99,714Cină            omletă 40 g 7 10 5,55 57,782castraveţi muraţi 20 g 0,28 0 1,3 1,2956pâine 100 g 4,5 0,24 31,2 148,602piersici 200 g 0,7 0,1 13,6 119,12Raţie totală           2238,3016

Ziua VI

Mic dejun: - şuncă de iarnă - pâine neagră

2.2924

24

- brânză proaspătă de vacă - tomate - struguri - iaurt

VE=4.1*26.5+9.3*43.5=51320 kcal/100gVE=4.1*8.1+9.3*1.2+4.1*46.6=23543 kcal/100gVE=4.1*13+9.3*9+4.1*4.5=3215 kcal/100gVE=4.1*1.1*9.3*0.3+4.1*4=125993 kcal/100gVE=4.1*0.4+9.3*0.2+4.1*10=760 kcal/100gVE=4.1*3.3+9.3*2.6+4.1*1=3812 kcal/100gDejun: - ardei umpluţi - ciorbă de pasăre - pâine - piersici

VE=4.1*6.85+9.3*10.46+4.1*12.44=176367 kcal/100gVE=4.1*8.62+9.3*2.01+4.1*12.44=105039 kcal/100gVE=4.1*4.5+9.3*0.24+4.1*31.2=16869 kcal/100gVE=4.1*0.7*9.3*0.1+4.1*13.6=32267 kcal/100g

Cină: - parizel - cascaval penteleu - pâine - piersici

VE=4.1*5.05+9.3*13.3=33074 kcal/100gVE=4.1*25+9.3*919+4.1*1=86533 kcal/100gVE=4.1*4.5+9.3*0.24+4.1*31.2=16869 kcal/100gVE=4.1*0.7+9.3*0.1+4.1*13.6=5956 kcal/100g

Tabel ne.6

Aliment Cantitatea UM

Substanţe nutritive

calorigene, (g)

Valoare energetica

(Preparat)     P L G kcalMic dejun            şuncă de iarnă 75 g 26,5 43,5 0 384,9pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46,6 235,43

brânză proaspătă de vacă 50 g 13 9 4,5 77,725tomate 30 g 1,1 0,3 4 7,11struguri 50 g 0,4 0,2 10 22,25iaurt 450 g 3,3 2,6 1 188,145Dejun

2.2925

25

ardei umpluţi 300 g 6,85 10,46 12,44 529,101ciorbă de pasăre 250 g 8,62 2,01 5,49 191,36pâine 150 g 4,5 0,24 31,2 222,903piersici 200 g 0,7 0,1 13,6 119,12Cină            parizel 50 g 5,05 13,3 0 72,1975cascaval penteleu 20 g 25 19 1 56,66pâine 100 g 4,5 0,24 31,2 148,602piersici 200 g 0,7 0,1 13,6 119,12Raţie totală           2374,6235

Ziua VII

Mic dejun: - margarină - pâine - gem de căpsuni - iaurt

VE=9.3*82.5=76725 kcal/100gVE=4.1*4.5+9.3*0.24+4.1*31.2=16869 kcal/100gVE=4.1*0.45+9.3*0.1+4.1*66.5=29203 kcal/100gVE=4.1*3.3+9.3*2.6+4.1*1=3812 kcal/100g

Dejun: - piftele - ciorbă de vacă - pastă de tomate - pâine - zmeură

VE=4.1*13.5+9.3*5.66+4.1*7.16=87529 kcal/100gVE=4.1*6.75+9.3*4.75+4.1*8.25=105675 kcal/100gVE=4.1*4.5+9.3*0.5+4.1*23=3253 kcal/100gVE=4.1*4.5+9.3*0.24+4.1*31.2=16869 kcal/100gVE=4.1*0.8+9.3*0.9+4.1*9=1534 kcal/100g

Cină: - gogosi - grepfrut - lapte de vacă integral

VE=4.1*6+9.3*5+4.1*20=1531 kcal/100gVE=4.1*0.5+9.3*0.2+4.1*6.5=3056 kcal/100gVE=4.1*3.5+9.3*3.5+4.1*4.5=6535 kcal/100g

2.2926

26

Tabel nr.7

Aliment Cantitatea UM

Substanţe nutritive

calorigene, (g)

Valoare energetica

(Preparat)     P L G KcalMic dejun            margarină 25 g 0 82,5 0 191,8125pâine 100 g 4,5 0,24 31,2 148,602gem de capsuni 30 g 0,45 0,1 66,5 82,6275iaurt 450 g 3,3 2,6 1 188,145Dejun piftele 250 g 13,5 5,66 7,16 343,36ciorbă de vacă 300 g 6,75 4,75 8,25 317,025pastă de tomate 120 g 4,5 0,5 23 140,88pâine 150 g 4,5 0,24 31,2 222,903zmeură 200 g 0,8 0,9 9 97,1Cină            gogoşi 190 g 6 5 20 290,89grepfrut 120 g 0,5 0,2 6,5 36,672lapte de vacă integral 300 g 3,5 3,5 4,5 196,05Raţie totală           2256,067

2.2927

27

Concluzii

Majoritatea pacienţilor diagnosticaţi cu ciroză hepatică sunt bărbaţi.Repartiţia in funcţie de varstă ne in dică pondera cea mai mare intre 40-49 de ani.La femei, cele mai multe paciente se incadrează la grupele de varstă de 40-49, respectiv 60-69 de ani. Insuficienţa hepatică este manifestată clinic atunci când peste 90% din parenchinul hepatic este afectat. Manifestările cirozei, fruste in fazele de inceput nu sunt suficiente să aducă pacientul la medic in aceste stadii, ca atare depistată se face cu ocazia unui examen de rutină cel mai des. Nu există un test de laborator care să certifice existenta cirozei, doar biopsia hepatică poate de cu sensibilitate şi specificitate crescută cu diagnostic de ciroză.Evoluţia clinică a bolii litiazice la pacienţii cirotici se caracterizează deseoriprin tablou clinic asimptomatic, cu complicaţii obstructive inflamatorii relativmai rare, dar procese distructive grave, asociate cu decompensarea rapidă afuncţiilor hepaticeCiroza este a 12-a cauză de moarte prin boală, ucigând aproximativ 26.000 de oameni anual. De asemenea, cheltuielile pacienţilor cu ciroză ca şi ale spitalelor care ii tratează, sunt ridicate. Pentru a evita complicaţiile pacientul va trebui să renunte la fumat,fiind fumător si la consumul fregvent de alcool dar şi a unor medicamente ce pot dăuna şi crea complicaţii la bolnavi de ciroză hepatică ca acestea fiind: acetaminofen (paracetamol) şi medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, naproxen), pot accelera afectarea hepatica. Când se doreşte o vaccinare a pacientului se cere sfatul medicului specialist. Este indicat să se vaccineze in potriva urmatorilor agenti infectiosi: - influenza. Se recomanda vaccinarea antigripala anual- hepatita A şihepatita B In general,se recomandă evitarea suplimentelor pe bază de ierburi,care pot agrava suferinţa hepatică.

2.2928

28

Bibliografie

„Bolile hepatice pe interesul tuturor” Prof. Dr. Mircea Chiotan

„Totul despre hepatite si virusurile hapatitice. Hepatitele A B C D E” Prof. Dr.Adrian Streinu-Cercel

„www.gastroenterologia.ro”

„www.sfatulmedicului.ro”

2.2929

29