CIOCU'MIC

$I IOC DE GLEZNEAventu ra mea

pe gi pe ldnga bicicletd

JENS VOIGTimpreuna cu James Startt

lfPREDA PUBLISHING

Original Title: Shut Up, Legs! l,4y Wild Ride On And Of The Bike

Coplright o 2016 by iens Voigt.All rights reserved.

Published by arrangement with Rodale Inc., Emmaus, PA, U.S.A.

@ Preda Publishing, 2019, pentru prezenta edilie in limba romane

ISBN 978 606 a96s 02,4

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RominieiVOIGT IENS

Ciocu' mic 9i joc de glezne : aventura mea pe gi pe ldngi bicicletd /Jens Voigt impreune cu Jmes Stiltt ; trad. din lb. englezd de Cezara

Andreea Dragomir. - Bucure$ti: Preda Publishing,2019ISBN 978-606-896s-02-4

I. Startt, JmesII. Dragomir, Cezara (trad.)

796.61

Traduc.rtor: Cezara Andreea DragomirRedactor: Cristina Preda

Preda Publishing S.R.L.

$os. Fabrica de Glucoze nr. 9B

Bucuresti Sector 2 020339Tel:0734 41'4359

w.predapublishing.com

Cu prins

Introducere

1. Copiliria in RDG

2. Debutul in ciclism

3. Cititul

4. Unificarea Germaniei

5. Primul contract la profesionigti

6. in egalonul superior

7. Mutarea in Fran{a

8. Prima victorie

9. Primul Tur al Franlei

10. Perioada Cr6dit Agricole

I 1. Prietenii

12. Transferul la CSC

13. Operaliunea Puerto

14. Antrenamentul

15. Sacrificiul

16. Tirrul Germaniei

17. Accidentul

18. Armstrong

19. Leopard Trek

20. Familia

21. MAncare proaste, hoteluri mizerabile

22. Cultul Jens

9

13

23

JJ

39

43

49

55

6t

67

79

85

95

105

Lt7

r27

t35

r45

153

r63

r69

177

185

23.

24.

25.

26.

27.

28.

Radio Shack

Arta deschiderii unui avans

Noi orizonturi

Antrenament pentru Recordul Orei

Recordul Orei

Viafa dupi ciclism

Mullumiri

Despre autori

189

199

2tt2t9

229

235

243

247

CIOCU'MIC

$I IOC DE GLEZNE

CU' MIC SI 'OC

DE GLEZNE

Dar in acelagi timp este un sentiment care aduce cu sine multeresponsabilitdfi. E in continuare o surprizi pentru mine, fiindclnu am lintit niciodatl spre aga ceva. Am fost intotdeauna euinsumi si lumea gtie ce gindesc pentru ci sunt sincer, incercAnd,in acelagi timp, si nu rinesc pe nimeni.

Dupd o vreme, bdnuiesc cd oamenii au inceput si observeasta gi sd-gi spuni: ,,Hei, ia te uiti! |ens chiar e un tip integru.Fird scandaluri, frri povegti compromifitoare. E de incredere.E mereu acolo. Te po\ibazape el!"

Si nu uitim ci mi ajuti un pic gi accentul meu amuzant! Suntdoar speculafii, nu pot spune cu certitudine de ce am devenitpopular, dar cred ci are de-a face cu toate acestea.

La mine, ce-i in gugi, gi-n cipugd. Nu md prefac. Nu portcercei cu diamante. Nu am tatuaje. Nu am vreun Porschesau Ferrari in garaj. Sunt doar eu. Nu am crescut intr-o lumematerialisti. Aga ci poate asta e explica[ia. Sunt atitea crizein lumea asta. $i de-a lungul carierei mele, au existat destuleprobleme in sportul nostru. Lucrurile se migci qi se schimbi cuo asemenea rapiditate, incAt unii au probabil impresia ci vid inmine o stabilitate. Sunt ca o stAnci in ocean. Valurile se izbescde mine, dar eu rimdn pe loc, neclintit. Existi multe riscuri inviafi, iar in sport sunt foarte multe scandaluri gi dezamdgiri, dareu cred cl oamenii reactioneazl,pozitiv la stabilitatea pe care euo ofer.

Nu gtiu exact ce e, dar un lucru e cert: toati atenlia asta m-afbcut si fiu mai motivat spre sfdrgitul carierei gi a contribuit lalongevitatea ei.

Viata mea a fost o cursd nemaipomeniti, pe bune. Iar cdndimi amintesc pe unde am fost qi prin cAte am trecut, inci mirnai ciupesc pentru a mi asigura ci nu visez. Am cdgtigat maimulte curse decAt am crezat vreodati c[ e posibil, dar la fel deimportant, am cilltorit prin mai multe locuri decAt am crezutvreodatl ci o voi face gi am cunoscut tot felul de oameni. $i intot acest timp, biie(elul acela dintr-un oriqel din Germania deEst a fost iniuntrul meu, cu ochii larg deschigi de uimire.

t.

CopilSria in RDG

De;i regimul comunist dddea uneori bine pe hdrtie,

era, din pdcate, pus in practicd de cdtre oameni'

- Doar sl nu mi impuEti in spate! Poli si fugi, dar, orice ai

lircc, sl nu mi impugti!Asta obignuia si-i spuni tatil meu, Egon, partenerului siu de

patruli in fiecare noapte. Am1ndoi erau tineri soldafi in armata( icrmaniei de Est. Tatil meu s-a niscut in 1946 9i a fost printreprimii copii nisculi in noul stat comunist, apdrut dupi divizarea( icrmaniei de la sfArqitul celui de-al Doilea Rizboi Mondial. $i,tlcrsi toati copillria sa, RDG gi RFG au fost doui state separate,

granilele au rimas deschise.

Abia in 1961, cAnd au inceput si construiasci Zidul, oamenii

iu avut de luat decizii grele, iar ciliva au fugit disperafi cdtre vest.

Asta se intAmpla pe cind tata igi fbcea serviciul militar. in zilele

rroastre, cAnd vorbim despre Zid, cei mai mulli se gAndesc la

Zidul Berlinului. Dar aceea era doar o bucat6. in realitate, exista

rrn sistem de bariere de-a lungul intregii granile cu Germania

tlc Vest.

Vedeli voi, in primele zile sub comunism, pe cAnd incl lucrau

lt Zid, soldafi patrulau mereu in perechi' Logica eta ca, intr-unli:I, sdL se controleze unul pe altul. Iar daci unul dintre ei incerca

sir scape, si fugl in vest, celilalt trebuia sl trag[.

,;

I

CIOCU' MIC 9I iOC DE GLEZNE

$i cum Dassow, unde locuia tata, era chiar la granila de laMarea Baltice, mulli soldali incercau sd fugi. insi problema cuaceasti metodi era ci, daci vreunul dintre ei intenliona sd fugd,de cele mai multe ori igi impugca mai intdi partenerul, pentru ca

acesta si nu poati trage dupi el.

Noapte de noapte, tata ii tot repeta partenerului siu cd nuavea si-l impugte, tocmai pentru a-l convinge pe acesta sd nutragd primul. O nebunie! Dar wemurile erau destul de nebune.

Tata era ca majoritatea nemlilor, care, la rdndul lor, sunt ca

majoritatea oamenilor. Daci le dai ocazia si aleagi unde vor sd

triiasci, cei mai mulli vor alege si rimAnl pe loc. Aga era gi tata.Nu avea de gind si fugi, dar nici nu voia si fie impuEcat pentruci rimAnea in est.

Degi copil5ria mea in Germania de Est este din ce mai multde domeniul trecutului, dupi cum am spus, ea va rdmAne mereuo pafte din mine. E amuzant. Daci faci socoteala, anii aceiainseamni mai pu(in de jumitate din via{a mea. Dar au fost aniide formare, qi vorbim despre o lume complet diferiti de cea incare triiesc astizi copiii mei.

Ca mul$ al1ii, incerc si-mi gterg din minte amintirile negativegi si mi concentrez pe cele pozitive. Poate de aceea, dupi toliacegti ani, nu imi vin in minte prea multe lucruri rele despretrecutul meu in Republica Democrati Germani.

Practic, am ayut o copilirie fericiti gi lipsitl de stres. Doar civiata era mai lenti. Era triitd la o intensitate mai mici decAt inzilele noastre. $i de aceea era mult mai relaxati. Iar asta se datorain parte gi faptului ci Dassow era un origel mic. imi amintesccum, in 1987, am sirbitorit aniversarea a 50 de ani de cindDassow primise oficial statutul de ,,orag". Pini afunci, fuseseconsiderat sat. $tiu ci atunci m-am gindit ,,Ha! Adicd situculista este suficient de mare incit si fie considerat orag?" Mie imipdrea in continuare destul de mic! Pdni atunci, nu mi gindisemniciodatd la Dassow ca la ceva mai mult decit un sat, deoarece,ei bine, asta qi era.

COPILARIA IN RDG

ln copildrie mi-am petrecut cea mai mare parte din timp

llari. Unde mi se pdLrea ci, in orice direcfie ag fi fbcut 20-30 de

pagi, iegeam din sat. Atdt de mic imi p[rea Dassow pe atunci,

chiar gi prin ochii mei de copil. Aveam un magazin de pantofi,

rrn magazin de haine, o flordrie, un magazin de jucirii, unul de

ziare gi papetirie, o alimentari 9i o brutirie. $i cam asta era tot.

Mare parte din aceasti situalie se datora faptului ci triiam in( icrmania comunisti. Nu a existat niciodati concurenfi pe piafi,irEa cd aveam cAte un magazinpentru fiecare nevoie de bazi. Dar

iu acelagi timp, era gi datoriti faptului ci aqa era Dassow

lnsi nimic nu mi impiedica si am visuri mirefe. Primul

tlintre acestea a fost si devin astronaut. Si zbor in spafiu era

ccl mai mare aventuri pe care mi-o puteam imagina. Acest

vis era alimentat gi de televiziunea comunisti, care documenta

r,borurile sovietice gi aventurile lui Sigmund |dhn, qi el din(icrmania de Est, care a devenit primul neam! ajuns in spafiu,

irtunci cind s-a aliturat misiunii sovietice Intercosmos,in I976.

f iihn era considerat un erou qi imi inchipui ci cei mai mulli copii

voiau la vremea aceea si fie astronaufi.

Dar curdnd, am decis ci spaliul nu era pe gustul meu, ci mai

bine mi fac inginer forestier, pentru ci imi plicea foarte mult

si'l-mi petrec timpul in aer liber. Visul acela a durat pini am

irrtrat la liceul sportiv din Berlin, unde am rcalizatrepede ci imiva fi greu si-mi petrec via{a in pidure daci voiam si devin un

sportiv de talie mondiali.Odati ce am intrat la liceu, m-am gdndit cl jurnalismul ar fi

t:cl rnai bun drum de urmat. Mereu mi-a plicut si citesc, 9i, daci

vi"i vine si credefi, pentru o vreme am fost membru al clubului

tle poezie. imi plicea gi si scriu, aqa ci ideea de a lucra pentru

vrco redacfie de qtiri imi ficea cu ochiul' Dar dupi ciderea

Zidului, totul s-a schimbat.lnainte de asta, dupi cum spuneam, viafa era mult mai

sirnpli. Regimul comunist ficea tot ce-i stdtea in puteri pentru

a elimina competifia. Nu era nimeni stresat din cauza carierei

sau a performanfelor sale. Pentru omul de rAnd, nu exista o

l5

CIOCU' MIC $I ]OC DE GLEZNE

diferenli semnificativi de statut intre diferite profesii. Nu uitalici in Germania de Est, un inginer, un doctor sau un muncitorca tata aveau toli cam acelasi salariu. Tata era metalurg la ointreprindere care producea utilaje agricole, iar mama, Edith,era unul dintre fotografii oragului.

Egon era copilul cel mare al familiei. Ca gi mine, era un tipinalt qi puternic ca un taur, dar spre deosebire de mine, era foartetdcut. in copilirie, fusese un jucitor de fotbal destul de bun,dar nu avusese niciodati ocazia de a face o carieri din asta, inprincipal din pricina responsabilitifllor pe care le avea la fermafamiliei. Iar cind a crescut, for{a gi fizicul siu l-au indreptat inmod firesc spre o carieri de muncitor.

Sincer si fiu, in copilirie nu am petrecut prea mult timp cutata. De obicei pleca la munci inainte ca eu si mi trezesc gi se

intorcea acasi pe la ora 5:00 dupd-amiaza. Uneori mai munceampe lAngi casi impreuni cu el, dar am realizat repede ci, de celemai rnulte ori, venea de la serviciu total epuizat.

Pe mama o vedeam mai mult. Edith igi aranja treburile inaga fel incdt si hcreze doar 4 ore pe zi. Astfel putea avea grijd denoi, cei trei copii ai ei. Dimineafa se trezea odati cu noi, ne fbceamicul dejun, apoi pleca la munci. Dupd gcoali mergeam la eala studio si ne apucam de teme cAt igi termina ea treaba. Apoimergeam impreuni spre acasi.

Pirinlii mei nu aveau slujbe mari gi importante. CAgtigauaproximativ 100 de mirci pe lund (echivalentul a 50 de dolari),mai pufin decdt un doctor, de exemplu. Dar nu exista competitie,toati lumea gtia ci nu existi nicio sansi si se imbogifeasci preacurAnd. Aceast1 acceptare a stdrii de fapt ducea la mai pufiniinvidie decitt vezi in zilele noastre, pentru ci pur 9i simpluoamenii aveau mai pu{ine lucruri pentru care si fie invidiogi.Drept urmare toli erau mai prietenosi pe atunci. $i aveau maimult timp de petrecut in gridini, vorbind cu prietenii, fbc6ndun grdtar sau incingAnd cdte un joc cu mingea.

Ba mai mult, degi e greu de conceput in ziua de azi,consumerismul practic nu exista pe atunci. in primul rAnd

COPILARiA lN RDG

l)cntru ci nu aveam opfiuni cdnd venea vorba de diferite mircitlc produse. Toate motocicletele erau MZ. Televizoarele erau

Strassfurth, iar aparatele foto, Praktica. Povestea era aceeagi

l)cntru toate produsele: radiouri, pAine, zahdr, orice.Existau doar doui tipuri de magini: una mici qi una mare!

'lirbantul era magina micd, iar Wartburg, cea mare, aga cd

oarnenii nu erau obsedali de producitor, model sau mirimearrraginii.

La fel ca orice altceva, maginile ajungeau greu in Germaniatlc list. Atit de greu incAt procedura standard eraca, atunci cindsc niqtea un copil, pirin{ii acestuia si ii treaci numele pe o listirlt'irEteptare. Astfel, atunci cAnd copilul implinea 16 sau 17 ani,ii vcnea rAndul gi primea magina.

l,[rinfii mei aveau trei copii: Ronny, fratele meu mai mare,

t.tr q;i Cornelia, sora mea. Pentru ci fbceam parte din clasa

rrruncitoare, nu ne-au dat niciodatd banii afari din casi qi abiar intl am implinit 15 ani mi-a venit gi mie rindul la mas,ini. Dar.rv('.lnr tot ce ne trebuia.

liaptul cd am crescut in Dassow mi-a oferit o experien{iolrccum diferiti, fiindci satul nostru era la granifa dintre cele

rkrui Germanii. Astfel, eram mult mai congtienfi de diferenfelerlirrtre cele doui culturi. Daci ne orientam antenele in direcfia

lrolriviti, puteam chiar si prindem cAteva posturi de radio qi

It.lt'viziune din vest. Dar trebuia si avem mare griji ca polilia sd

r r r r vucli incotro erau indreptate, altfel veneau gi ne biteau la ugd!( lu toate acestea, familia mea avea prea pufine regrete cu

pr ivirc la viala in Germania de Est. Tata iEi frcuse un rost inI )itssow. De acolo provenea. Acolo o cunoscuse pe Edith. Acoloi st' nirscuserd copiii. Acolo igi avea slujba. Nu-mi amintesc slfilost vrcodati nefericit, din punctul lui de vedere nu avea de ce.( lrtrrtl mi gAndesc la asta, imi dau seama ci pdrinfii mei au fostrrrtottlcauna echilibrali gi au privit lucrurile prin prisma unor

I rr i r tr'i pii sdndtoase.

I )cgi n-au incercat niciodati sd fugd din Germania de Est, nicirrrr rru irnbr[tigat cu entuziasm regimul comunist, la un moment

l7

CIOCU' MIC $I JOC DE GLEZ

dat chiar au refinat si devini membri de partid. Desigur, cu

consecinfele de rigoare: tata nu a putut ob$ne anumite slujbe 9i

nu a dat bine nici la dosarul meu de inscriere la qcoala sportivir,

ciliva ani mai tArziu. Dar Egon spunea mereu ,,Jens, daci o iei

pe scurtituri', vei obgine avantaje pe termen scurt. Fii sincer cu

tine insuli gi gandegte-te la viitorl'Tata gtia foarte bine ci, dac|ar fi trecut granifa, ar fi fost un

nimeni. Ar fi trebuit si o ia delazero Ei nu exista nicio garanfie

ci viala sa ar fi fost mai buni sau ci ar fi. fbcut mai mu\i bani.

Multor oameni le-a fost chiar mai riu dupi ce att dezertat.

Legat de asta, imi amintesc cum, atunci cind a clzut Zidul,oamenii spuneau ,,Ei bine, acum avem libertate, dar n-avem

bani pentru a ne bucura de ea!" $i aveau dreptate' Teoretic,

aveai libertatea si stringi tot gi si pleci in Hawaii daci voiai, dar,

practic, nu aveai bani nici sd treci strada.

Dupi ciderea Cortinei de Fier, am realizatdestulde repede ci,da, exista potenlial pentru o viali mai buni, dar nu pentru toatilumea. Era mai mult stres gi aveam mai multe responsabilitili.Trebuia si muncim din greu.

in Germania de Est nu trebuia si munceqti cine gtie ce. Nute concedia nimeni. Nu exista qomaj. V6 imaginafi aqa ceva inzilele noastre? Chiar dacl erai leneg sau foarte prost, statul totili oferea un loc de munci. Acesta era unul dintre avantajele

comunismului.Degi regimul didea (uneori) bine pe hArtie, din picate,

era pus in practici de citre oameni. Aga ci, inevitabil, s-a dus

naibii. Aga stau lucrurile cu oamenii. Ideea era ca toatiL lumea simunceasci din greu pentru binele colectiv. $ti[i voi, din proprie

congtiinli gi buni-voin{i,lumea avea si se striduiasci si fie mai

buni. Cei mai puternici se vor uni qi ii vor trage dupi ei pe cei

mai slabi. O idee frumoasi, din punct de vedere teoretic, dar inpractici nu s-a intimplat aqa.

Viafa era departe de a fi roz. Era plini de propagandi qi

supraveghere, statul controla fiecare aspect al vielii indMdului.Oficial, era ilegal si ascul$ posturi de radio sau si vezi filme din

l8 l9

COPILARIA iN RDG

vc$|, cu toate cd aveam acces la anumite filme, cirfi gi muzicdrrrrlorizate. Pirinfii mei erau destul de relaxali in privinfa asta gi

rrt' Llsau si vedem filmele din vest. Doar ci trebuia si promitemxi1 rrrr vorbim despre asta a doua zi la gcoali. Cum spuneam,rlirt'il antenele de radio sau TV erau indreptate in direcfiagrcq;itil - citre vest - polilia igi apirea imediat la ugi. De cele

nlri lnulte ori, trebuia sd indreptim antenele citre est, deqi gtiam

r i1 sr,rrrnalul nu era la fel de bun. Daci antena era citre est, era

trrrposibil si prinzi semnal bun din vest.

lira clestul de insp6imdntitor. imi amintesc cum, intr-o zi, lavr e.o I0 ani dupi cdderea Zidului, tata asculta Radio Hamburg gi

Irrr rl in garaj. Deodati, pe stradi a apirut o maqini de polilie gi

lrlu ir slrit ca ars. A fost pur qi simplu din reflex. ,,Dumnezeulerrrrrrc!" a spus el. ,,i1i vine si crezi ci gi dupi atdlia ani, inci mi-ellitrl sil ascult alt post de radio?" Vi imaginali cdt de terorizatIrrncsc. CAt de puternice fuseseri' teama qi controlul. ,,Acum ridrlc nrine insumi", spune el, ,,nu-mivine si cred ci e incd in mine".

lrr zilele in care erau alegeri, daci nu votam pini la prdnz,

lrnliliir ne bitea la uqi. imi amintesc de bunica Frieda, care era

rrrr pic mai rebeli. $i uituci, aga cd pur gi simplu uita de alegeri.

lirrr puternici, duri ca piatra gi mereu muncea la fermi. Aga cirrr tlilclca ocupati, hrdnea pisirile sau fEcea vreo alti treabi gi

rrlrilrcir polilia si o ia la vot. Frieda avea trei surori care locuiau in( iclrrrlnia de Vest gi, cu toate ci i se impusese si taie orice legdturi( lr (.1(:, ea nu acceptase niciodati gi continuase si corespondezer rr c'le. Firegte, acest lucru nu era privit cu ochi buni. Circulauhr lisori intre cele doui liri gi de Criciun primeam scrisori gi

lrrrt lrcte de la rudele din vest, dar sunt sigur ci erau deschise gi

t llilt' tle vreun ofi1er de la vami inainte si ni le liweze.llurrica spunea mereu lucrurilor pe nume. lmi amintesc

r 11 la gcoali ne-au invilat ci, dupi separarea celor doui lnri qi

r ltlit:area Zidului, tofi liranii gi-au donat pur gi simplu utiliajeler olcc:tivului. Dar Frieda susfinea altceva. ,,Ba nu", spunea ea.

,,lit nu venit la trei dimineala qi au luat totul! Nu ne-au intrebatrrlrnic. Pur qi simplu au venit 9i au luat totul!"

CIOCU' MIC $I JOC DE GLEZI

Abia pe La 22 de ani am aflat ci, in timpul celui de-al

Doilea Rizboi Mondial, Hitler gi Stalin semnaseri un pact de

neagresiune gi impirfiser[ Polonia. Nu ne invllaseri asta la

qcoali! Noui ne spuseseri cd Hitler a atacat Polonia 9i cl bunulgi infeleptul Stalin a intrat prin estul Poloniei pentru a salva cAt

mai mulli polonezi din mAinile nazigtilor. Ceea ce nu ne-au spus

este ci, atunci cdnd trupele naziste gi cele ruseqti s-au intilnit incentrul Poloniei, au finut parade lmpreuni, apoi au divizat\atain doui gi au impirfit prada de rizboi. Nu, asta nu ne-au spus

la gcoali!Abia dupi ciderea Zid,ilti, cind copiii mei erau deja la

qcoali, am aflat ce se intimplase de fapt. imi amintesc ci am

mers la bibliotecl si citesc adevdrul despre Al Doilea RizboiMondial gi am rimas cu gura clscat6. Minliseri o generalie

intreagi!Ce am invdlat din toate acestea? Ci invingitorii scriu cirlile

de istorie. Aga e in viafi. $i aga e gi in ciclism. Iar in copiliria mea

din Germania de Est, invingitorul era regimul comunist!

Aga ci, evident, lucrurile nu erau ptea grozaYe in RDG. $iuitAndu-mi acum in urml, cred ci am fost destul de norocos ciam avut parte de profesori inqeleg[tori. Faptul ci pirin(ii mei nu

aveau carnet de partid gi ci aveam rude in Germania de Vest nu

mi-a fost de ajutor la liceul sportiv. $i nici faptul ci, inci de mic,

micul ,,lensie" spunea tot ce-i trecea prin minte'Dar, din fericire, dirigintele meu, Dieter Richnow mi pllcea

gi era conqtient ci ceea ce se preda la gcoall nu era adeviruladevirat. Obignuiam sd spun ,,Ah, nu! Bunica spune ci statul a

venit Ei le-a luat utilajele!" Bineinleles ci, oficial, nu putea fi de

acord cu mine gi la clasl trebuia sd spund chestii precum ,,Ah, nu,

statul n-ar face niciodat[ aga ceva!" Dar nu mi-a fbcut niciodatiraport. Daci ar fi fbcut-o, probabil ci m-ar fi exmatriculat, m-arfi trimis pur gi simplu acasi! $i cu asta, basta, gata cu gcoala.

Dar, dupi cum spuneam, ce imi amintesc cel mai bine despre

viala in Gerrnania de Est este cAt de relaxati era. Cel pufin

din punct de vedere al stresului, vechiul sistem avea succes'

coPrLARiA iN RDG

rlc<larece, ei bine, ideea de stres nici nu exista. Iar asta a avutirnpact asupra felului in care mi-am privit situalia financiarinni tArziu, ca profesionist.

Poate ci, daci ag fi fost mai tenace sau daci ag fi schimbatrrriri des echipele, ag fi ajuns mai bogat. Dar intotdeauna amkrst fericit, indiferent unde eram gi cAt cdgtigam la momentullt'spectiv. Sigur cd probabil am ratat citeva oportunitili de ar it;liga mai mult, dar de cele mai multe ori acestea aduceau curle mai mult stres, ceea ce am incercat dintotdeauna si evit.

lirr asta mi aduce inapoi la educalia primiti, deoarece cdndvirrc vorba de bani, mereu am fost de pdrere ci daci am suficient,rlc cc si am nevoie de mai mult? E ca qi cum m-ag intreba de cite

l)illrlri am nevoie ca si dorm. De ce ag avea nevoie de o casi culli rlormitoare?

Abia dupi ce am inceput si am copii am devenit mainrutcrialist. Si cregti gase copii in Berlin te face si devii mair on;tient de bani" Costul intrefinerii a sase copii ili impune,rntrrnite constrdngeri financiare. Cu toate acestea, chiar gi cu

1r'csiunile care cregteau, am incercat sd pistrez un echilibru intre

llilrl(:a financiar[ gi restul. Sigur, imi doream un venit decent,rlirr rru in detrimentul timpului petrecut cu familia.

2.

Debutu I in ciclism

D atorez t otul p orcilo r !

fcns vizut de Jan Schaffrath (coleg de gcoali cu Voigt, fostticlist profesionist gi director al echipei Etixx--Quick-Step):

ll gtlu pe ]ens de cdnd avea opt sau noud ani. Ne-am niscutin acelagi an qi aceeagi zi, si, datoriti sportului, ne-am cunoscutinci din copildrie. AmAndoi am inceput cu atletismul gi, inc6tlc la o vArsti fragedi, ne biteam pentru victorie la cursele decross-country. Cd{iva ani mai tirziu ne-am reintilnit la liceulsportiv gi relalia noastri s-a consolidat.

Inilial, lui ]ens i-a fost destul de greu la liceul sportiv. Veneatlc la tari, nu avea pe nimeni in Berlin gi ii era dor de ai lui.liu locuiam in Berlin, asa ci, spre deosebire de el, la sfArgitulzilei mergeam acasi, nu la cimin. Dar familia mea l-a primit cubratele deschise aqa ci, mai ales in primul an, venea de multeori acasi cu mine.

In acel prim an s-a chinuit destul de mult si-gi plstrezekrcul la gcoali. Mediul era extrem de competitiv gi uneorisc mai iscau bitii. il tot incurajam, pentru ci ;tiam c[ e maiputernic decit majoritatea tipilor de acolo, dar a fost greu. insi,la finalul anului, Jens a reuqit si ia toate probele gi si-qi pdstrezeIocul, in timp ce mulli algi au fost trimigi acasi. Pur gi simplui;i-a dorit mai mult decAt ei si rimAni.