cile de conducere ale sistemului nervos central

Upload: florin-raducan

Post on 07-Aug-2018

214 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/20/2019 Cile de Conducere Ale Sistemului Nervos Central

    1/11

    Căile de conducere ale sistemului nervos centralDin punct de vedere funcţional,dependent de sensul influxului nervos de-a lungul axului

    cerebro-spinal, căile de conducere se clasifică în:A. Căile ascendente, centripete, sensitive, senzoriale, aferente, care conduc şi transit

    ipulsurile nervoase priite de la nivelul receptorilor specializaţi p!nă la nivelul scoarţeicerebrale care constituie zona superioară de integrare.

    ". Căile descendente, centripete, otorii, efectoare, eferente care conduc şi transitipulsurile nervoase de la nivelul centrilor nervoşi superiori p!nă la nivelul neuronilorotori din nucleii otori ai nervilor cranieni sau din nucleii otori din coarnele anterioareale ăduvei spinării.

    C. Căile de asociaţie realizează legătura dintre diferiţi centri nervoşi conţin!nd în structura lor at!t fibre ascendente c!t şi fibre descendente.Căile ascendente

    #ndiferent de sensibilitatea condusă, extero, proprio sau interoceptivă căile ascendentesunt alcătuite din succesiunea a trei neuroni:

    •  potoneuronul, $%.• deutoneuronul $&.• neuronul talaocortical.

    'xistă şi căi ascendente forate din ai ulţi neuroni ce sunt interpuşi între protoneuronşi neuronul talao-cortical.

    (rin prelungirile dendritice protoneuronul este în legătură cu celulele receptoarespecializate de la nivelul teguentului, a aparatului locootor, a viscerelor sau a analizatorilor,după cu urează:A. (entru sensibilitatea tactilă: receptorii sunt reprezentaţi de corpusculii )agner-*eissner,

    corpusculii +ater-(acini, corpusculii erbst, corpusculii inger.". (entru sensibilitatea terică şi dureroasă : receptorii sunt reprezentaţi de terinaţiile

    nervoase libere, corpusculul rause pentru frig şi corpusculul /uffini pentru cald. 'xcitaţiileterice şi tactile supraliinare, foarte intense pot declanşa durere.

    C. 0ot în categoria exteroceptorilor intră şi celulele receptoare diferenţiate ale organelor de siţce sunt localizate la nivelul extreităţii cefalice şi car forează porţiunea periferică aanalizatorilor: olfactiv, gustativ, vestibular, auditiv, vizual. Căile de conducere ale acestoranalizatori cu înaltă specializare sunt forate de nervi cranieni senzoriali.

    D. 1ensibilitatea proprioceptivă sau profundă poate fi conştientă sau inconştientă fiindrecepţionată de către corpusculii tendinoşi 2olgi, corpusculii +ater-(acini, fusurile neuro-usculare şi terinaţiile nervoase libere, ce culeg inforaţii asupra aparatului locootor încondiţii statice şi dinaice.

    '. 1ensibilitatea interceptivă este recepţionată de către terinaţii nervoase libere,c3eoreceptori, baroreceptori, algoreceptori, teroreceptori de la nivelul viscerelor şi aseroaselor acestora.

    1. Calea sensibilităţii exteroceptive tactile'xistă două tipuri de sensibilitate tactilă:

    • 1ensibilitatea tactilă protopatică, difuză, neprecisă, condusă prin fascicululspinotalaic anterior şi fasciculul spinotalaic lateral.

  • 8/20/2019 Cile de Conducere Ale Sistemului Nervos Central

    2/11

    • 1ensibilitatea tactilă epicritica, fină, delicată, discriinativă, cu localizare precisă condusă prin fasciculele spino-bulbare 2oll şi "urdac3.

    Cele două tipuri de sensibilitate sunt reciproc integrate funcţional cu enţiunea căsensibilitatea epicritică fr!nează, estopează sensibilitatea protopatică.  (entru abele tipuri de sensibilitatea tactilă receptorii sunt reprezentaţi de corpusculii

    )agner-*eissner, discurile *er4el, corpusculii )ater-(acini, corpusculii erbst, corpusculiiinger.  1.1.Calea sensibilităţii tactile protopatice

    'ste alcătuită din trei sau ai ulţi neuroni în funcţie de sinapsa realizată de prelungireaaxonică a deutoneuronului, fie în talaus, trei neuroni, fie prin interediul substanţei reticulate, patru sau ai ulţi neuroni.

    (rotoneuronul $%, se află situat în ganglionul spinal fiind reprezentat de celula în 0 a lui/anvier. (entru teritoriile extreităţii cefalice, deservite de nervii cranieni, $% se află înganglionii senzitivi situaţi pe traiectul rădăcinii sensitive a acestora.

    (relungirile dendrite se îndreaptă şi fac sinapsă cu celulele receptoare specializate.(relungirea axonică urează calea rădăcinii posterioare a nervilor spinali, abordează

    ăduva spinării prin şanţul colateral posterior pătrunde în substanţa cenuşie a cornului posteriorşi face sinapsă cu deutoneuronul.5n cazul nervilor cranieni prelungirea axonică va ura traiectul rădăcinii senzitive a

    nervului cranian, va aborda trunc3iul cerebral la nivelul originii aparente şi va face sinapsă cudeutoneuronul reprezentat de unul din nucleii senzitivi din bulb, punte sau ezencefal.(relungirile axonice ale deutoneuronilor se încrucişează şi trec în cordonul anterior de parteaopusă originii for!nd fasciculul spino-talaic anterior sau fasciculul spino-reticulo-talaic.

    Cele două fascicule parcurg ăduva spinării, apoi trunc3iul cerebral şi fac sinapsă cu $6,neuronul talao-cortical.

    De-a lungul traiectului prin trunc3iul cerebral fascicolul spino-talaic anterior intră încoponenţa leniscului edial 7panglica lui /eill8. (relungirea axonică a neuronului talao-

    cortical parcurge centrul oval al eisferei cerebrale şi se terină în straturile granulare alescoarţei cerebrale a circuvoluţiei postcentrale ce forează aria soatosenzitivă, unde areloc transforarea excitaţiei în senzaţie tactilă. 

    1.2.Calea sensibilităţii tactile epicritice'ste reprezentată de cele două fascicule spino-bulbare caracterizate prin faptul că nu fac

    sinapsă cu deutoneuronul în ăduva spinării.(rotoneuronul $%, este situat în ganglionul spinal. (relungirea axonică a acestuia urează

    rădăcina posterioară a nervului spinal şi pătrunde în ăduva spinării la nivelul zonei arginale alui 9issauer, anga!ndu-se în cordonul posterior. 5şi sc3ibă direcţia, care devine ascendentă, şiconstituie fasciculul lui 2oll şi fasciculul lui "urdac3 ce conduc şi sensibilitatea proprioceptivăconştientă. 1trăbat ăduva spinării şi pătrund în bulbul ra3idian unde fac sinapsă cu

    deutoneuronul $&, reprezentat de nucleii 2oll şi "urdac3.(relungirile axonice ale celor doi nuclei proprii bulbari se încrucişează pe linia ediană

    for!nd decusaţia senzitivă-piniforă, apoi îşi continuă traiectul ascendent intr!nd în constituţialeniscului edial, panglica lui /eill, p!nă la nivelul neuronului talao-cortical unde facsinapsă. (relungirea axonică a neuronului talao-cortical se proiectează în zona soatosenzitivădin circuvoluţia postcentrală.

    2.Calea sensibilităţii exteroceptive termo-algezice

  • 8/20/2019 Cile de Conducere Ale Sistemului Nervos Central

    3/11

    Conduce inforaţii despre excitaţiile dureroase şi despre variaţiile de teperatură aleediului abiant.

    /eceptorii terici sunt corpusculii rause pentru frig şi corpusculii /uffini pentru cald./eceptorii sensibilităţii dureroase sunt terinaţiile nervoase libere dar şi receptorii tactili şiterici supuşi unor excitaţii intense supraliinare.

    (rotoneuronul ; $%, este situat în ganglionul spinal fiind reprezentat de celula lui /anvier.(relungirea axonică intră în constituţia rădăcinii posterioare a nervului spinal, parcurge zonaarginală a lui 9isauer şi face sinapsă cu deutoneuronul ; $&, situat în substanţa gelatinoasă a lui/olando.

    (relungirile axonice ale deutoneuronilor se încrucişează în coisura albă anterioară şitrec în cordonul lateral, de partea opusă originii, constituind fasciculul spino-talaic lateral cestrăbate ăduva spinării şi trunc3iul cerebral, iar la nivelul talausului face sinapsă cu neuronultalao-cortical. < parte din fibre fac sinapsă în nucleii substanţei reticulate constituind o caleteroalgezică cu traiect spino-reticulo- talaic.

    (roiecţia corticală se face în zona soatosenzitivă din circuvoluţia postcentrală alobului parietal.

      3. Calea sensibilităţii propioceptive conştiente1ensibilitatea usculotendinoasă, articulară, apoasă şi periostică recepţionează peranent din tot teritoriul aparatului locootor constituie sensibilitatea proprioceptivă - profundă. 'a prezintă două coponente distincte ce prezintă căi de conducere proprii:

    • sensibilitatea proprioceptivă conştientă condusă prin cele două fasciculespinobulbare,

    • sensibilitatea proprioceptivă inconştientă condusă prin cele două fascicule spino-cerebeloase.

    /eceptorii proprioceptivi sunt reprezentaţi de corpusculii tendinoşi 2olgi, corpusculii)ater-(acini, fusurile neurousculare precu şi terinaţiile nervoase libere.

    (rotoneuronul căii sensibilităţii proprioceptive conştiente se află în celula unipolară

    /anvier din ganglionul spinal.(relungirea axonică a protoneuronului urează calea rădăcinii posterioare a nervului

    spinal, pătrunde în ăduva spinării prin şanţul colateral posterior şi aunge în cordonul posterioral ăduvei unde se constituie fascicolul lui 2oll şi fascicolul lui "urdac3. Acestea parcurgascendent ăduva spinării pătrund în bulbul ra3idian şi fac sinapsă cu deutoneuronulreprezentaţi de nucleii lui 2oll, "urdac3 şi +on *ona4ov. (relungirile axonice aledeutoneuronilor se încrucişează pe linia ediană for!nd decusaţia senzitivă apoi intră înconstituţia panglicii lui /eill ediane pentru a aunge în talaus unde fac sinapsă cu neuronultalao-cortical.

    9a contingentul de fibre ce intră în alcătuirea panglicii lui /eill intră şi prelungirileaxonice ale deutoneuronilor căilor sensibilităţii nervilor cranieni +, +##, #=, = situaţi în nucleii

    tractului spinal şi tractului solitar.(relungirile axonice ale neuronilor talao-corticali părăsesc talausul la nivelul feţeilaterale a acestuia, parcurg braţul posterior al capsulei interne, traversează porţiunea ilocie acentrului oval, intră în coponenţa coroanei radiate a lui /eill şi aunge la scoarţa cerebrală dincircuvoluţiile pre şi postcentrală, zona otoare corticală reprezent!nd şi zona de proiecţiecorticală a receptorilor aparatului locootor.

    Calea sensibilităţii conştiente proprioceptive conştiente conduce sensibilitata:a8 profundă ; conduce 4inestezia,

  • 8/20/2019 Cile de Conducere Ale Sistemului Nervos Central

    4/11

     b8 discriinativă ; transite sensul atitudinilor,c8 conştientă ; transite sensibilitatea soatică.

    asciculul lui 2oll este constituit din fibre radiculare sacrate, lobare, şi toraciceinferioare, iar fascicolul lui "urdac3 este constituit din fibre radiculare toracice superioare şicervicale. De-a lungul traiectului edular fibrele celor două fascicule eit colaterale ce

    realizează sinapse cu neuronii radiculari soatootori deterin!nd forarea de arcurireflexe.  4. Calea sensibilităţii propioceptive inconştiente

     $uită şi calea senzitivă indirectă sau cerebeloasă este derivată spre cerebel organul decoordonare a işcărilor, al tonusului uscular şi al ec3ilibrului.

    1ensibilitatea proprioceptivă inconştientă este condusă prin cele două fasciculespinocerebeloase direct respectiv încrucişat.

    4.1. Fasciculul spinocerebelos direct posterior Flec!sig(rezintă protoneuronul ; $%, situat în ganglionul spinal.(relungirea axonică pătrunde în ăduva spinării unde are un traiect ascendent şi după >-?

    c face sinapsă cu deutoneuronul situat în nucleul toracic Clar4e, a cărui prelungire axonică

    erge în sens orizontal spre cordonul lateral de aceeaşi parte în porţiunea postero-laterală aacestuia.5şi sc3ibă direcţia care devine ascendentă, străbate ăduva spinării, apoi bulbul

    ra3idian, se angaează prin pedunculii cerebeloşi inferiori şi face sinapsă în scoarţa cerebeloasăde la nivelul lui declive şi a lobului patrulater.

    Constituit în ăduva spinării lobară superioară conduce sensibilitatea proprioceptivăinconştientă de la nivelul ebrelor inferioare şi a trunc3iului.

    (relungirea axonică a neuronului cerebelo-dinţat, reprezentat de celula lui (ur4ine, facesinapsă în nucleul dinţat ce constituie neuronul dentotalaic.

    (relungirile axonice străbat pedunculii cerebeloşi superiori, se încrucişează în ezencefalşi aung la talaus pentru a face sinapsă cu neuronul talaocortical, a cărui prelungire axonică

    se proiectează în scoarţa cerebrală.4.2. Fasciculul spinocerebelos "ncrucişat anterior #ro$ers(rezintă protoneuronul ; $% ; situat în ganglionul spinal. (relungirea axonică pătrunde în

    ăduva spinării prin şanţul colateral posterior şi după un scurt traiect face sinapsă cudeutoneuronul - $& ; situat în nucleul lui "ec3tere@. (relungirea axonică a acestuia seîncrucişează în coisura cenuşie anterioară şi trece în cordonul lateral de partea opusă ocup!nd porţiunea antero-laterală a acestuia.

    0raiectul devine ascendent, străbate ăduva spinării, bulbul ra3idian, puntea, apoi pedunculii cerebeloşi superiori şi intră în cerebel pentru a face sinapsă în scoarţa cerebeloasă alobului central şi a culenului precu şi în lobulii cerebeloşi corespunzători acestora, unde seaflă neuronul cerebelo-dinţat reprezentat de celula (ur4ine.

    Acest fascicul conduce sensibilitatea proprioceptivă de la nivelul trunc3iului, g!tului şiebrului superior.

    (relungirea axonică a neuronului cerebelo-dinţat face sinapsă cu neuronul dento-talaicsituat în nucleul dinţat. (relungirea axonică a acestora se încrucişează în ezencefal, pe liniaediană şi aung la nivelul talausului unde face sinapsă cu neuronul talao-cortical.

    %. Calea sensibilităţii interoceptiveConduce sensibilitatea viscerală, durerea şi distensia de la nivelul viscerelor şi a

    seroaselor acestora.

  • 8/20/2019 Cile de Conducere Ale Sistemului Nervos Central

    5/11

    (rotoneuronul căii ;$%- este situat în ganglionul spinal iar prelungirea sa axonicăurează rădăcina posterioară a nervului spinal pătrunde în ăduva spinării şi aunge în substanţacenuşie periependiară ; zona viscerosenzitivă ; unde face sinapsă cu deutoneuronul. De laacest nivel influxul nervos este transis ascendent către talaus şi 3ipotalaus de-a lungul uneicăi sinaptice ultineuronale ce include neuronii substanţei reticulate a trunc3iului cerebral.

    ibrele sensibilităţii interoceptive care conduc sensibilitatea dureroasă vegetativăurează şi calea spino-talaică ceea ce explică faptul că durerea viscerală este şi conştientă.5n acest sens durerea, care expriă o stare patologică organică sau o perturbare

    funcţională, devine o anifestare psi3ică conştientă, dependentă de percepţia ei, ce variază de laindivid la individ în ceea ce priveşte natura, caracterul şi intensitatea durerii.

    0raiectul fibrelor interoceptive este lung at!t 3oo c!t şi 3eterolateral, cu ultiplesinapse la nivelul substanţei reticulate, devenind căi spinoreticulotalaice.

    De la nivelul protoneuronului interoceptiv influxul nervos poate fi transferat protoneuronului exteroceptiv prin sinapsa realizată în interiorul ganglionului spinal, astfel înc!tdurerea viscerală se poate suprapune durerii superficiale de la nivelul teguentelor.

    Astfel în anuite teritorii cutanate, deliitate precis, se raportează, se resit şi iradiază

    durerile viscerale, datorită faptului că sensibilitatea splan3oerului şi deratoerului setransit prin aceeaşi cale de sensibilitate. Astfel de exeple sunt: raportarea durerilor cardiace la nivelul deratoerelor CB-DB în arginea radială a !inii şi adegetelor #+ şi +, ale ebrului superior st!ng în cazul anginei pectorale. durerile iradiate în uărul braţului drept în crizele de litiază biliară sau colecistită calculoasă. iradierea durerilor din stoac în teritoriile deratoerelor D>-D, a intestinului înderatoerele D?-D%.

    0oate căile sensibilităţii dureroase viscerale aung la nivelul talausului ce reprezintă uncentru al tuturor căilor senzitive, iar integrarea superioară se face la nivelul scoarţei cerebrale.

      Centrii corticali viscerali1unt localizaţi în circuvoluţia corpului calos, în lobul insulei, în uncusul 3ipocapului,

    însisteul libic, for!nd Ecreierul visceralF.'xcitarea acestor teritorii corticale deterină puternice perturbări vegetative ce constau

    în odificarea otilităţii tubului digestiv, afectarea riticităţii evacuării vezicii urinării,odificări ale frecvenţei respiratorii şi a celei cardiace.

    Centrii corticali viscerali sunt puţin diferenţiaţi fiind legaţi în abele sensuri cu nucleultalausului.

    Centrii corticali viscerali dau eferenţe spre 3ipotalaus unde ipulsurile corticale şi cele parvenite din sisteul endocrin contribuie la reglarea funcţiilor vegetative. Aceste conexiuni serealizează şi în sens invers. Astfel prin fascicolul ailo-talaic influxul nervos este condus din3ipotalaus la nivelul corpului calos.

    Căile extero, proprio, şi cele interoceptive prezentate se referă la căile ascendente,

    senzitive cu origine edulară ce au protoneuronul situat în ganglionul spinal.1ensibilitatea extero, proprio, şi cea interoceptivă, de la nivelul extreităţii cefalice, este

    condusă prin raurile senzitive ale nervilor cranieni.Căile sensibilităţii generale conduse de nervii cranieni sunt constituite din înlănţuirea tot

    a trei neuroni.Căile sensibilităţii exteroceptive tactile şi teroalgezice, cele ale sensibilităţii

     proprioceptive şi cele ale sensibilităţîî interoceptive îşi au protoneuronul în ganglionii senzitivi ainervilor cranieni icşti:

  • 8/20/2019 Cile de Conducere Ale Sistemului Nervos Central

    6/11

    •  pentru nervul trigeen în ganglionul 2asser,•  pentru nervul interediarul lui )risberg în ganglionul geniculat,•  pentru nervul glosofaringian în ganglionul superior respectiv ganglionul inferior,•  pentru nervul vag în ganglionul ugular şi în ganglionul plexifor.

    (relungirile dendritice ale protoneuronului fac sinapsă cu celulele receptoare, iar

     prelungirea axonică constituie rădăcina senzitivă a nervului cranian ixt.'a pătrunde în trunc3iul cerebral la nivelul originii aparente şi face sinapsă cu nucleii

    soato şi viscero senzitivi bulboprotuberenţiali ce constituie deutoneuronul.(relungirile axonice forează fascicule ascendente care în druul către neuronul

    talaocortical au un traiect coun cu fascicolele ascendente de origine edulară care au untraiect diferenţiat de acestea.  &ensibilitatea tactilă şi termoalgezică

    'ste condusă de la nivelul protoneuronului $% situat în ganglionii senzitivi ai nervilorcranieni +, +##G, #=, = de-a lungul rădăcinilor senzitive p!nă la nivelul deutoneuronului $ & situatîn nucleul tractului ezencefalic 7+8 şi în nucleul tractului solitar 7+##G, #=, =8. De la niveluldeutoneuronului prelungirile axonice vor fora căile tactile şi teroalgezice ale capului şig!tului, care se încrucişează pe linia ediană apoi au traiect ascendent străbăt!nd calota pontinăşi pedunculată şi aung la talaus făc!nd sinapsă în nucleul arcuat.

    < parte din fibre fac sinapsă în nucleii substanţei reticulate for!nd fasciculul nucleo-reticulat sau în tuberculii cvadrigeeni for!nd fasciculul nucleo-tectal.  &ensibilitatea proprioceptivă

    'ste recepţionată de la nivelul aparatului asticator. 5şi are deutoneuronul $& în nucleul principal pontin al nervului trigeen, iar cea recepţionată din teritoriile nervilor +##, #= şi = înnucleul tractului solitar. (relungirile axonice ale celor doi nuclei se încrucişează pe linia edianăşi constituie leniscul trigeinal ce intră în alcătuirea leniscului edial şi fac sinapsă înnucleul arcuat al talausului ce constituie neuronul talao-cortical.

    Această cale conduce şi sensibilitatea exteroceptivă tactilă epicritică din teritoriul capuluişi g!tului recepţionată de nervii cranieni icşti.

    Căile descendenteCăile descendente otorii sunt constituite din înlănţuirea a doi neuroni ce

    conduc otricitatea de la nivelul scoarţei cerebrale sau de la nivelul nucleilorsubcorticali p!nă la nivelul neuronilor soatootori din nucleii nervilor cranieni şidin coarnele anterioare ale ăduvei spinării.  Căile piramidale ale motilităţii voluntare

     1unt constituite din înlănţuirea a & neuroni:• neuronul central reprezentat de celulele gigante "etz din cortexul otor 7girusul

     precentral8,• neuronul periferic ce constituie originea reală a coponentei otorii a nervilor

    cranieni sau a nervilor spinali. Din punct de vedere filogenetic căile piraidalereprezintă cel ai recent aparat de conducere otorie, dezvoltarea lor fiinddependentă de dezvoltarea scoarţei cerebrale.

      Fasciculul piramidal '(asciculul corticospinal) 5şi are originea în zona otorie a scoarţei cerebrale situată în circuvoluţia precentrală,

    lobul paracentral, şi porţiunea posterioară a circuvoluţiilor frontală superioară şi frontală

  • 8/20/2019 Cile de Conducere Ale Sistemului Nervos Central

    7/11

    ilocie. Această zonă otorie este forată nuai din straturi celulare de tip piraidal precuşi celule piraidale gigant "etz.

    9ocalizarea c!purilor corticale realizează o soatotopie inversă a regiunilor şigrupurilor usculare inervate, 3ounculus otor inversat. Astfel în porţiunea inferioară acircuvoluţiei postcentrale 7frontala ascendentă8 se află centrii otori pentru uşc3ii capului şi

    g!tului ce constituie originea fascicolului cortico-nuclear 7geniculat8, în porţiunea ilociecentrii otori ai usculaturii ebrului superior, iar în porţiunea superioară centrii otori aitrunc3iului.

    *ai sus trec!nd pe faţa edială a eisferei corespunzător lobului paracentral se aflăcentrii otori ai usculaturii ebrului inferior.  (relungirile axonice ale celulelor piraidale ari şi ilocii se reunesc constituind

    fasciculul piraidal care străbate capsula internă, pedunculii cerebrali. 9a nivelul punţiifibrele fascicolului se disociază pentru ca la nivelul bulbului să se regrupeze străbăt!nd piraidele bulbare. 5n porţiunea inferioară a bulbului BH din contingentul total defibre se încrucişează for!nd decusaţia piraidală, otorie, iar &H din fibre coboarădirect neîncrucişat. 1e constituie astfel:

    fasciculul piraidal direct 7corticospinal anterior8,• fasciculul piraidal încrucişat 7corticospinal lateral8.

     $euronii fascicolului piraidal apar în luna a cincia de viaţă intrauterină, iarielinizarea fibrelor începe în a treia lună după naştere şi se finalizează în cea de a şasea.

      /aporturile fasciculului piraidalA. 9a nivelul centrului oval al eisferelor fasciculul piraidal este dispus sub foră de evantai

    torsionat.". 9a nivelul capsulei interne se angaează prin braţul posterior al capsulei interne venind în

    raport edial cu talausul şi în raport lateral cu nucleul lentifor.Anterior vine în raport cu genunc3iul capsulei interne şi cu fasciculul geniculat, iar

     posterior cu fascicolul corticopontin.

    Condensarea fibrelor fasciculului piraidal într-un spaţiu restr!ns explică faptul că unfocar 3eoragic ini poate produce o 3eiplegie secundară şi copletă.C. 5n pedunculii cerebrali fascicolul piraidal se află situat în cele două treii ilocii fiind

    liitat lateral de fascicolul cortico-pontin, edial de fasciculul geniculat, posterior desubstanţa neagră, anterior de nucleul roşu.

    D. 9a nivelul punţii fascicolul piraidal este disociat de fibrele transversale ale punţii în aiulte fascicule secundare. 9ateral cele & fascicole piraidale vin în raport cu fasciculelecortico-pontine iar posterior cu panglica lui /eill edială.

    '. 5n bulbul ra3idian fasciculul piraidal se regrupează şi străbate piraidele anterioare. Dispus uxtaedian vine în raport:

    • anterior cu nucleul arcuat, fibrele arcifore, şi artera spinală anterioară,

    •  posterior cu panglica lui /eill edială,• edial cu nucleii rafeului edian ce îl separă de fasciculul piraidal de partea

    opusă,• lateral cu oliva bulbară.

      5n porţiunea inferioară a bulbului are loc încrucişarea a BH din totalul fibrelor for!nddecusaţia piraidală. ibrele supuse încrucişării constituie fasciculul piraidal încrucişat ce pătrunde în cordonul lateral al ăduvei spinării. /estul de &H dintre fibre erg direct şi pătrund în cordonul anterior al ăduvei spinării, constituind fasciculul piraidal direct.

  • 8/20/2019 Cile de Conducere Ale Sistemului Nervos Central

    8/11

    . 9a nivelul ăduvei spinării fasciculul piraidal încrucişat se află situat în cordonul lateralunde realizează urătoarele raporturi:

    • anterior cu fascicolul spinotalaic lateral şi fascicolul rubrospinal,•  posterior cu cornul posterior al ăduvei spinării,• lateral cu fascicolul spinocerebelos direct,• edial cu fascicolul profund.

      *ai ult de uătatea din totalitatea fibrelor acestui fascicul se opresc la nivelulintuescenţei cervicale făc!nd sinapsă în neuronii soatootorii radiculari ai căror prelungiriaxonice inervează usculatura ebrului superior.

    1e terină la nivelul perec3ii a treia sacrale de nervi spinali.asciculul piraidal direct este situat topografic în cordonul anterior al ăduvei spinării

     uxtaedian de o parte şi de alta a şanţului edian anterior realiz!nd urătoarele raporturi:• edial cu şanţul edian anterior,• lateral cu fascicolul fundaental anterior,•  posterior cu coisura albă anterioară.

    9iita inferioară a acestui fascicol este la nivelul priei perec3i de nervi spinali lobari.De-a lungul traiectului edular fibrele colaterale trec prin coisura albă anterioară în partea opusă pentru fiecare etaer edular şi fac sinapsă cu neuronii soatootori radiculari.

    Fasciculul geniculat corticonuclear'ste o cale piraidală ce îşi are originea în scoarţa cerebrală din treiea inferioară a

    circuvoluţiei precentrale şi în operculul, pliul de trecere, frontoparietal inferior, unde se aflăcentrii otori ai usculaturii capului şi g!tului.

    9a acest nivel se află urătorii centrii efectori: asticator, facial otor, lingual,laringofonator.0raiectul fasciculului este descendent, trece prin genunc3iul capsulei interne, apoi prin

     piciorul pedunculilor cerebrali unde este situat:•

    anterior de substanţa neagră,• lateral de fasciculul fronto-pontin,• edial de fasciculul piraidal.

    5n punte şi în bulbul ra3idian fasciculul geniculat se află situat paraedian, anterior de panglica lui /eill edială, posterior de fascicolul piraidal.

    De-a lungul traiectului prin trunc3iul cerebral eite colaterale ce se îndreaptă spre nucleiisoatootori.

    9a nivelul ezencefalului eite fibre oculocefalogire care după ce se încrucişează facsinapsă în nucleii otori ai oculootorului şi tro3learului.

    9a nivelul punţii eite colaterale care după ce se încrucişează pe linia ediană facsinapsă în nucleii otori ai trigeenului, abducensului şi facialului.

    9a nivelul bulbului ra3idian eite colaterale care după ce se încrucişează pe liniaediană fac sinapsă în nucleul abiguu ce conţine nucleii otori ai nervilor #=, = şi =# şi înnucleul otor al 3ipoglosului.

    asciculul peniculat conţine şi un contingent de fibre aberante care însoţesc fascicolul piraidal p!nă la nivelul pedunculilor cerebrali unde se grupează în două fascicole reprezentatede leniscul superficial respectiv leniscul profund ce se îndreaptă către nucleii otori ainervilor cranieni.

  • 8/20/2019 Cile de Conducere Ale Sistemului Nervos Central

    9/11

      Căile extrapiramidale. Căile motilităţii involuntareContribuie la efectuarea işcărilor seivoluntare sau autoate asociate işcărilor

    voluntare conştiente./eglează işcările asociate, tonusul uscular şi ec3ilibrul corpului at!t în statică c!t

    şi în dinaică.

      Centrii superiori de coandă sunt situaţi în c!purile corticale extrapiraidale, în nucleii bazali şi în nucleii de substanţă cenuşie ai trunc3iului cerebral. Centrii subcorticali dispun de oare autonoie, totuşi ei sunt sub controlul şi coordonarea centrilor corticali.  Din punct de vedere orfologic se diferenţiază două tipuri de fascicule:

    a8 cu originea în cortexul cerebral, b8 cu originea în centrii subcorticali.

      1pre deosebire de căile piraidale, care sunt căi lungi, căile extrapiraidale sunt constituitedin înlănţuirea de fascicole scurte.

    1isteul extrapiraidal prezintă o structură deosebit de coplexă ce are ca principală funcţiearonizarea influxurilor otorii piraidale, facilit!nd şi uneori prelu!nd işcările voluntare piraidale devenite autoate pe baza experienţei individuale 7scrisul şi vorbirea8. 'l contribuie

    la reglarea tonusului uscular şi la reglarea tonusului uscular şi coordonarea işcărilorasociate în cursul activităţii piraidale.  1coarţa cerebrală realizează un control peranent, prin interediul a 6 circuite, asuprac!purilor corticale otorii precu şi asupra nucleilor subcorticali extrapiraidali.

    • In pri circuit cu rol frenator al activităţii otorii îşi are originea în c!purile J şi >,de unde se îndreaptă către putaen, globus palidus, talaus pentru a se reîntoarce înc!purile J, >, JK şi JB.

    • Al doilea circuit frenator îşi are originea în c!purile J, > şi B de unde se îndreaptăcătre globus palidus, nucleul lui 9uLs, substanţa neagră, nucleul roşu şi talaus pentru a se reîntoarce în c!pul J.

    • Al treilea circuit cu rol facilitator al ipulsurilor otorii piraidale îşi are originea în

    c!purile J şi B care se îndreaptă către nucleii pontini, scoarţa cerebeloasă, nucleuldinţat, talaus, pentru a se reîntoarce în c!pul J. Aceste 6 circuite se nuesccircuite reverberante corticosubcorticale.

      Căile extrapiramidale de origine corticală Cea ai iportantă cale de origine corticală extrapiraidală este reprezentată de

    fasciculul cortico-ponto-cerebelos alcătuit din înlănţuirea a J neuroni:%. $euronul corticopontin situat la nivelul scoarţei cerebrale,&. $euronul ponto-cerebelos situat în punte,6. $euronul cerebelo-dentat situat în scoarţa cerebeloasă,J. $euronul dento-rubric situat în nucleul dinţat.

      $euronii corticopontini sunt dispuşi în două treii din suprafaţa eisferei cerebrale

    for!nd teritorii corticale extrapiraidale:A. C!purile >, B şi situate în zona otorie a lobului frontal constituie originea fascicolului

    fronto-pontin localizat în treiea posterioară a prielor două circuvoluţii frontale. Are untraiect descendent, parcurge pedunculii cerebrali fiind situat edial de fasciculul piraidal.

    ". C!purile &, &%, && situate în a doua şi a treia circuvoluţie teporală constituie origineafasciculului teporo-pontin.

    C. C!purile K, ?, J situate în circuvoluţiile parietală ascendentă şi parietală superioarăreprezintă originea fascicolului parieto-pontin.

  • 8/20/2019 Cile de Conducere Ale Sistemului Nervos Central

    10/11

    D. C!purile occipitale reprezintă originea fasciculului occipito-pontin.Cele J fascicule fronto-parieto-teporo-occipital se reunesc, străbat pedunculii

    cerebrali şi aung în punte unde fac sinapsă cu nucleii pontini, apoi cu cei cerebelo-dinţaţi şicei dento-rubrici de la nivelul cărora ipulsul nervos este condus spre etaele inferioare de-alungul căilor subcorticale extrapraidale.

    Alte căi extrapiraidale cu origine corticală sunt: căile cortico-rubrice cu originea în c!purile 6, J, K şi >, căile cortico-nigrice şi cortico-reticulate cu origine în c!purile J, > şi B, căile cortico-tectale cu originea în c!pul %, căile cortico-striate şi cortico-palide cu originea în c!purile &, J, > şi B.Căile extrapiramidale cu origine subcorticală5şi au originea în centrii nervoşi subcorticali ce se află dispuşi în trunc3iul cerebral. 'le

    coboară p!nă în ăduva spinării unde fac sinapsă cu neuronii soatootori,uncţia principală a acestor fascicule este producerea şi reglarea işcărilor seivoluntare

    şi a celor autoate.1. Fasciculul tectospinal

      5şi are originea în tuberculii cvadrigeeni superiori din tectuul ezencefalic. 1eîncrucişează în ezencefal străbate puntea şi bulbul ra3idian pătrunde în ăduva spinăriicervicală unde face sinapsă cu neuronii soatootori.2. Fasciculul rubrospinal

    5şi are originea în segentul agnocelular al nucleului roşu din ezencefal. Are untraiect lung. 1e încrucişează în ezencefal for!nd decusaţia lui orell străbate puntea şi bulbul ra3idian.(ătrunde în ăduva spinării fiind dispus în cordonul lateral anterior de fascicolul

     piraidal încrucişat, terin!ndu-se în ăduva spinării toracică.3. Fasciculul central al calotei sau tegental central este forat din urătoarele contingente defibre:

    talao-olivare,• rubro-olivare,• reticulo-olivare,• dento-olivare,•  palido-olivare.

      Acest fascicul coplex se terină în nucleul olivar, iar de aici coboară spre ăduva spinării prin fascicolul olivo-spinal.

    4. Fasciculul vestibulospinal5şi are originea în nucleii vestibulari din bulb. Coboară p!nă în ăduva spinării lobară, fiindsituat în cordonul anterior.

    %. Fasciculul olivospinal $uit şi fascicolul triung3iular îşi are originea în nucleul olivar. (ătrunde în ăduva spinăriifiind situat în iediata apropiere a fascicolului vestibulospinal.*. Fasciculul reticulospinal

    5şi are originea în nucleii substanţei reticulate din trunc3iul cerebral de unde coboară înăduva spinării fiind situat at!t în cordonul anterior c!t şi cel lateral.

    Centrii nervoşi subcorticali integraţi sisteului extrapiraidal sunt sub dependenţac!purilor corticale fiind reprezentaţi de: corpul striat 7nucleul caudat şi putaenul8, globus

  • 8/20/2019 Cile de Conducere Ale Sistemului Nervos Central

    11/11

     palidus, nucleul lui 9uLs, substanţa neagră, nucleul roşu, nucleii centrali ai cerebelului, nucleulolivar, tuberculii cvadrigeeni, substanţa reticulată, nucleii vestibulari.

    5ntre aceste foraţiuni subnucleare un rol iportant îl are corpul striat ce reprezintă uniportant centru de asociaţie ce este în legătură cu eisferele cerebrale şi talausul. 'l triiteeferenţe către globus palidus care eite eferenţe către nucleii subcorticali.