LEI 118 +2 T.J.

LEI 120

CESARE LOMBROSO

I.S.B.N.973-95015-2-4

.omul delincvent.*

EDITURA

MAIASTRA _

CESARE LOMBROSO

OMUL DELINCVENT

Coperta: Mihai Riidulescu

II

\

\

CUOMO DELINQUENTEin rapporto

all'antropologia, aHa giurisprudenza ed_ alle· discipline carcerarie

Quinta edizione

Fratelli Bocca Editori,Torino, 1896,

lbate drepturile acestei vetsiuriisint rezervate editurii ~M~il1$tra"

lS.B.N. 973-95015 - 2 - 4

I,

, Dupa. ce Espinas a ,aplicat stud!ul zoologiei ,la ~tiintelesociale~i Cogrtetti lacele econotnice-iar Rouzeau la cele psihologice,

era'filres'cca "nou_'a' ~,coala. pena,lc1,care'datoreazc1at itdemult'studl'l'} or', ",'.' .. '.' .. - •..... ,. '." ',- " '" .. -, '.'

mOdeine privind evoluVa, sit caute sc10 pp.lice la antropologia criminalc1,_',·<.;:;:··.i::·'·'.·· ··, _·.··';·_·_,<'_,'_'···,:-,· _'-.·' __ ·.·· ·.. ·_:.··.·._,··· ,_: __:i '__:_' ..• :"._' _, :.::_ ' _- __ '.; " __ ..,.; ,',.: ,._:'

~i sc1tncerce sc1fatc1 din ea. chiar fundamentu} ei primar.lntr-adevc1r, "

prim~ mea tncercare tn aceastc1privinti:ia fqst imediat urmatc1de 0 altaalui~Lacassagrie ~ide un studtu, care af putea fi etichetat aproapecomplet,aJ lui Ferri'.

":It-,""',-,';',.: .• - .,.,•..•• - -:,.' ',',' ', ..... '-', "".,', ~.:':',. ,': . _:',',: .: ,,' .';':.', ," ",'-, . _:_'

, Brehm, La vita deg/i miimali) Torino, 1872 - 1875; Pierquin, Faite de la folie desanimal,lX.et de ses rapports avec celle de l'homme et les legis.l£Itiolisactuelles, Paris, 1839; .Buchner, Lqvie physique des Mtes, Paris, 1881; Boccardo, l}animale e l'uomo. Prefatli.la'volumulVII din BibL q.ell'Economista, seria a III-a, Torino, 1882; Lioy, In montagna,Bologna, 1880; Dai'win; Sulla origz'nedella'specieper elezione naturale, Torino, 1975; Idem,J}origine dell'uomo ela sce/ta in~rapporto~colsesso"Torino, 1882; Lombroso,Archiviodipsichiqttja, Torino,. 1881; Vol. 2, fase" IV 7 n delitto negli animali; Lessona, Dell'estema

. C01tforinazione q.et cavallo, Thrino; 1829; ROde\, Notions elem~taires de veterinairemilitaire, Paris, 1847; HOUZllau,Etudes sur les facuMs mentales des animaux 11 celle del'homme, Mons, 187-2, 2 vol; ;Espinas, Des socieres animales, etude de, la, psychologie

- "~e, Paris, Um~,2 6d.; Lacassagne, I}e 14 criminalite chez les animtjux, in Nevue'que, 14 i\lnuarie i882; ldem,Lyon 1882, p, 32;-Rousse, InStinct disani'!1aux, Paris,

, 1825; RotX:rts; Les animaux dpmistiques, Bruxelles, 1837; Idem, 'Les animauxsauvages;_1831; Romanes, Animat jntelli~e, Londra, 1882; Camerano, Scelta sessutfle degli anfibi

Vecl1jijuri§ti vort>ea\l.deojustitie divjnil,~tefnil,aproape ine­rentll naturii; in ~chilllb, dac;4e~lllinlllll fenomenele .naturale vedem c;4

actele considerate de nOInlllicriminale sipt §i cele mainaturale, attt sintderilspindite la speciile animale §i chiarla plante,. oferiridu-ne;a§a cum

bine 0 ~pune Renan, "natura 4~ept exeJ1lplulceld mai implacabile ins~n­

sibilitllti §i al celei mai mad imoralitilti".

- Cine. nucunQa§te profun(lele<1emon~tratii efectu~te dupllPalWin*, Prude, Kohn,."Rees §i '.> Will .asupra .plantelor •.insectivore,

asupraa numai putinde 11 sl>eciide drosarocee,4 de saracenacee., 5,

d~nepentacee, llde utr!colariinu.§tie c;4Cephalatusfollicularis comiL, .. , , ' ',' ,. , ,.',

adeVll.rateasasiMteiniiJ:1durile iJlsectelor. ctnd, de e~eJllplu, 0 insectll•.

.0..•·..r1.<:it.de.m.ic;4..•.ar. fi,..•.ch.iat ma.i pu.tI.'ngrea de.cit .~l24-a mia partedl.'n tr -un

~Ob(d~JJrtu1.p~trundeindiscul •.rOi~Sal uneiplante de drosera (§i sep(lrec;4~stJenolll~nllu.are loe tntotdeaunllintimpliltor ci insectae~te

atrasl1 de miroslirile anumitor secretiialefoii), e~ ~te,illlecjiatcuprinsil§i invlUuitllde tentaculeleJoac.te h..ullleroase,aproXimativ)921a 0 foai.e,.

carese incbid in urllla ei,in 10'secunde§i.qtransporillintf.o orll§iju­

m~t(ltet~centrul foil. A.cestea.ni1:;e.lllaidesfac. 4.ecifatunci cind victima

.e.•..~~j<m..•...o.}...r.t.J.)§.••.l.·..•••..A.l.n.•i.p...~rt.•..e....d..'got.a..·~. J. a..t1.'e. un....U.i.a..c.id§.iunui fe.rm.en..t fi.o.art.easemll.n~torcupe~sinaiIoastrl1, stcretat in marecantitate de glandecare

influentea~ tentacu~ele vecine ~ipe.cele Jnconjurll toare, cu 0 mi§care'. asemll.nl1tmlre,crede Darwin, celeJ a mi§c;4riireflexe aanimalelor,

Cindinsecta se opre§tepe opafte a dis~ului, tentacul~l~ illcon-jurll.toarese ,apleac;4 toate spre punctulde excita\ie, oriunde arfi eI;

.,impulsutmotor,. cincjse rilsptnde~te de la unasau mai multe.glande, p;J;indisc,~epropagl1pin~labaza. tentapulelorvecine §i actionCliZil,larinduls~u,asiiprapunctt$ti de~xcitare, ml1r~te secretia gland~l()r ~iIe acicjifi:cAi~racestea,.artn9ul'10r,action.eatA. asuptaprotoplasplei.

.;La specia l)ionea muscipula n-use provoacAcontractiileglancje­

lor ucig~~ela curentiide aer,piciJa corpurileJichide ci numaila cor~

purile:-sofide caresintnitiQgenate§iumedeAn plus, se observ~ c;4glan-dele incruci§ateIas~ s~ soape insectele mici a c;4rordigerare nu le-ar facepUlcere.

. La plailtele dinspeciaPinguicole,pic;4turilede ap4,nu determin~ .

'0 incretire a foilor; lllairnult,ele fiU retinnici SUl)stantele solide care nu'. sint organice, Fluidele. nonnitrogenate, cjar9ure, prov9ac;4$ecretiaglan­

cje19rld'!rnullb.undentl1~inl.lacidll, in tillJpce secretia estefoarte abun~<,' .. :, ......• '" ",' "" ," , .. ,.,,',', ',' .. , ",,'

dent~ ~ifatalll}ar std~gereafoilor rapid~ cindeste vorbadeun corpazotat.

Gelf/isea {)rnata prinde tnicile 3:nimaJeintocmai precumpescarii

iit~rebuitlteatA.plasadep~cuit. '

Utn'tularja neglecta atrageinsectele prinun,eIeprocese in patrufaze:ju~indu;secuaceste plante,ele pittrundimprudentJntr~o valvll ca­re, fiindelasticA, seincbide numaiin urma lor §i Ie incarcereatiUntr-unutriculun.de mor (Darwin). '

Gitez am~nunWaceste fap'te upde mise pare cl1 tntrevMpriwii

zoriaicriminalit~tU,d¢§i acestea potficontestate,de a~ia care nu cu­

nose ·dependenta Iorat>solutll,deconditiile. histologice, pinda, .•uciderea~jnl~collJie ~i,pin41a un anumitpunct,acealibertate.de. alegere(refu­zufinsectelor prealnici, al sugstantelorneazotate)in care atitla, in IlJO~eronat, §i-auj~~ginat bazarespOnsabjlit~\ii •..

~,Quatitmaiclar4· reieseanalogiacin<ise.trr.cela himeazoo~lOgica. Num,!i i!lce priv~te crimele. de ucide~eintre, animale; f'erri(op.cit.} a putl.lts~i(lentjficenumai. pl,l\ln (Ie22de·tipuri,dill}re carenuputin~. sintasem4n~toare cu~le.descriseJncodurilen()astre, '

ne 'pll.zita.;niineni nu ar putea.:o salva atunci de la omoarte sigura., priniilfometare, sufoCaresau (Uncauza veninului. inoculat prin intepll.turi .

.,,',' " "',:':',.-:,-:-:;--;""',;'<:,,:,',',:_,-,-,-':<:,:':_'.,:,:":":,,,,,:':":,:::," ';;:.,"':"".:'::'",

,Am itppresiaell. ~id se ,itlca'dreazA~iuclderiledin ratiuni de uti-litate comuna.. Se stie ell.trintorii au sarcina uniell.de a fecunda matca,-:,,----<:':,-.,}:.":_':' .. _',:-:,:- "'-'--'---';_., -:, '.' ," ", > - """,;'",,' ",'- ,: -

in timp eealbinele-muncitoare asigurll. mentinerea sOdetll.tii., Dartoamna, 'sau ,la sflqitul verii, odata. eu terminarea'zboruluinup{ial

prectim ~i en aparitia .crizei de rezerve alimentare, albinelelucr~toare Iiomoara. pc trintori cu aeele lor sau tiarun~afarll..din stup, unde mor .de ftig sau foame. ' .. ,"' ...

' Tht astfel uciderile din lll.comie,ca la furnicile consumatoare de:: -:;.'_:,;' ';"_";""",'d,,"',' ," "" '-.-', ' ,""<", ",_-1, ,':, '''-''d:''''''':-';:' ,':, ,:'\

pMuchi de frunze 'earepreferll. uneori sll.-~iprocure,prin jafaeeste popu-

la1i.i;exterminind, duplt cum vede Fotella futnieile exsectes;proprietarii, , Ilegitimi. , " .' ." '

5. Uciderile razboinice.' eu totii ~tim dt· mnlte animale, chiar, -tIincadrul aeeleia~ispecii; duc:adeseori adeva.rate lupte, determinate in~

direct deluptapentru existenta., dar eu scopul imediat de a ~dde,din ,pla.eerea de'~ ucide .

, Este un fapt cunoseut cll.gorihl, aruncindu-se in luptll.lscoateunlung striga.t de ra.z~oii int~u nimic eomparabil eu eel al sa.lb~ticului, ~iClI'searunell..as1;!,pt'adu~manului cu furia ~i dezordinea unui locuitor-al pa.-'durii. Oar sentimentul de e~~ud.ere ~ide opozitie nu se manifest~ lanicio aHa.,specie atitde ,viu ca la furniCi ~i termite.

Oacl1se,pun intr:o cutie-n;tai,muite turnid impreunll. ell adversa- ,rele lor, Ie,vom vedea aruncindu-se unele asupra eelorlalte. M. ,w. a pus'in. fatacuiburilor de diferiie mll.Ji.mi'furhici· din cutiile acopcrite eumusolinll.; unele eonVnind furnki 'prietene,altele 'furnici du~mane,. :.- .•................................. :".:' .;-<,--::->,---, ..........•..... :: ......•.................._:': .....•.•........._<--,: ..• _.-: ......•...•..............

A,eestea din urmll. nu acordati deloc atentie primelor, in timp .ee se na.-pusteau subitasupra uItimelor. Oupll.ee, eu mari eforturi, au reu~it s~sira.pungll. plnza, furnieile inchise.ar fi fost udse toate daell. nuar fi .intervenIt naturalistuL Sir John LUbbock a fll.eutaeeea~i experienta. ~i a~llzut cum. au fost,ucise toate furnicile inehise. (Ferri,op.citT

Astfel ar fi: uddereadin cauza hranei,relele-<rfl' .

derea din ordinul tribului precum ~idelictele noastredicare se regll.sesela cai, taud, eerbi.· ... , ...

;,',;_;; , •. ' :<.?,_' ''>, ••. ''-,.''. -', ".,",_:"_'r:""/:;::_\,,'o;,,':':',;

Albine,le nuau decit 0 singurli reginll.~idaell.se'intimplhll.exis-

te mai muIte, acestea sint ucise; tot astfeleste condamnatHa moarte ve~'chea reginll.carenu a avut timpsll.-~i creeze,un alt roi cindsenll.~tea ri­vala sa. Altfel,fosta suveranli.face toateineerell.rile pehtru a impiedica 'urcarea pe tron.a rivalei sale. Ea se nll.pust~te asupra eelulelordin fagu~' .re care adll.postesc puietul de matell., Ie stdlpunge ~i udde larvelereginelor; , ' ,

. 3. IT dderet\peniru > posesia. femelelot ..Pentru toate aniinalele'cu. repro\;hicere:sexualll.'este atit de comunll.luptainver~unatll. a masculi~

lor penfru cueerirea femelelor ~i satisfaeerea instinetuluide' pro~eatie

incH l;leestfapra dat na~tereipoiezd darwiriistea alegerii sexuale (Ferri,op. cit.). " .'',:' - ',,', , .. ,',-.-, .. " .. ',',"",-,',',",- "'-

In perioada ell.ldurilor cre§te,g~lozia ~i,uta impotrivarivalilor;

Se dau lupte grele-~i chiareei mai 'titnizidevin curajo~i ~i ~ll.tll.io~i.Leii,• ti1!rii,hr,guarii, 'leoparzii sint teribili in luptele penn-u' impereehere.

" ite'~ bivo.liimu~ehiulo§i,in perioada itripereeherilor due "" tupte ·atitde ClJineeneincit.multi mor din, aeeasH1cauzA iar femelele

"':'::, ,'-,'.:'. --:'i,-.:'.':'i"_-;·,:_-,':-~:'---:::-'·'-.:,:_:::,,':,' -:.:"',""_,-".',.',',,',. ,",:"," ":'.:~,,,,-:", ;'." ,"",',' ",' ,",d,"" ::':-"',: :""'" :":":_""',, ',"':

devin atunci exeedentare fat~de masculiintr-o propoqie considerabilltBrehmaminte~te de luptele amoroase ale jderilor (I, 580), pisicilor(l,329), cangurilor (II,' 52), ,veveritelor (II, 81 j, 'hirciogilor (II, 157),_ """_,:_', "',,' :", ',:, "_,.""",,:"'" _:' :"">U"'d_<_ : ',:',,-' ':'_'"': ,",: ",,'

ell.milelor (II, 442), moscilor (11,442). Cerbii ~ielanii sint printre ~i mMinver~unati \upthtori(II, 452,462, 481; 496). ,

4. Uciderea pentru aparare. Se ~tie ell.focuitorii unuistup nu. accepta.,albinele. stra.ine in casa'lor. Un apicultor a luat 0 albina. ~i apus'---Oin mijloell,l eelor care erau de paUila intrarea in stUp. Acesteaau imobilizat intrusa involuntara., au ueis-o si .au aruncat-o,a"fara.. Se

, " "::_' ' ',. '::.:~ ",-_.:, " " :': '",'; , '.''.' ,'~'::' .::,; '.: "','',:'-,:_. : ',",,-, ','.':: ',-, ::" -,':"\'''- ',' .': '>, -,':' ,',,:'. ':"-: ,',,: - "',':,:,::- ',,' ",:", ":'-" , " -- - "

poate intimpla ca oreginll., rtltll.cindu:.sepe drum, laintoareereadin zbo-.rul nuptial, sll.nimereasell. i.ntf-~n stupstra.in; ,a ell.ruUntrarenu este' bh

Este canibalism pur ~i,sirnpli1? in ciuda provet'c

ni!l~ intre ei. -~oarecii de chnp,- d.e~ahiapri1qi in capc;m~,:se sfi¥e. '. , .•.,:: .. :., ' ~:"'''.'' .-.. :'." '.', .. :.., •..... ,' :'.', .. ' .:'.: - " ::.' . .' '.. 'c' ".- .. :: . .' ' :.' .' .. " :', .':>-' ,.:":".:"'<::' .-,::.,::.''-''. ',J '.: .': , : ,:-. '.,,' .

intre ei. Astfel se:intbnplt ~i :cu trite 'speeii,de ~oarecij l.~oomia'~i cani-

, baiismul ~tiuciisint cunos.cutej dol-greied inch~i intr-a,curie se s.fi~ie

intre ei. Acum citiv~ ani, in gr~dina zoologim din Lol\4ra,doi~erpi boa

trlHau in aceea~i colivie. intr-o zl, painicul de-abia a avut limp pentru

, a-I salva pecel mal mic, deja inghitit pe jumlitate de tovar~~ul s.liu.Ade-seari, ~oarecU ~i cobaii se devoreazli intre ei, chiar dacAsint hr~niti din

" .. ':'.' .':.',.,:::".,", .. .',. " , ,

bel~ug (Lacassagne).

, in laboratorul profesorului Bizzozero~ un dine care era hr~njt \din abundentli a sfi~iat ~i ~i-a devorat tovar~~u1. '

A,'"';;:,,"::::;:"::,',,,:: ',',,<,,":,""'::'" :<;',::', ,:"~'" '.. '~ .' .," ',' ..:., ':',,'-

","lD:labOrl!torul-zoologic aI"Universitlitii din Thrii10 se g~seau,iJltNirt acvariu,broa~te ~semlin~toare. 0 broaso! mai mare a atacat-o

de la sp~te' pe cea mal micl ~i a inceput sli 0 irighit~, in a~a fel ineit nu

mal rlim~sesedec1t capuf atesteia in gura relei mai mari. in acel mo·

·ment a fost descoperit incidentul~i salvat~ broascamai midi ee era gata

sll.. fie _i1,1ghiVtll.,(Lessaro, Anfibianuri del" Piemonte,. Memorie'

dell'Accademia dei Lincei, 1880), ,icampaprocessionea si'Thyatira trlHesein comunj dar indi­

iniei iideV~rll. p; eei maislabi ~i pe eei ingreu~a\i'

_,tie supraabuJldentll..Al:ela~i lucruse intimpl~ eu manti·'dille, eu seorpionidele,cll furhicilede roieredin 'Mexic.FtitniCiIe, in

timp ee au grij~' de' cadavrele' tOVaiA~elorlor:moarie 'fn' luptll., distrug

cadavrele du~mancelor lor~ile sug singele: 0 marm~t~ din gradina zoo­

logicl din' Viena, ga&ind,0 alta in eulc~ul saU ? ,ucide ~i 0 devorea~.

Pir~ii se devoream unul pe altul cinp Ie este fOl:\.me..

, in sfir~it, noi'intilnim laanimale canibalisffi\il combinat eu in7

fanticidul ~i pariciduL 'Fanteziileprivind vOcea innascut!: a singelui,

privind afectiurtea materna ~i filial~, sint dezminVte la animale, a~a turneo~!at~ Houze3U ~iFetti (op. dt.) prin simpla observati~a faptelor.

~; -

" Femela crocodilului i§f m~niilcl u~eori puii care nu ~tiu inm sainoate. Dar tr~buie saobservlim .~ la lnu,lteanimale; 'ca ~i la uncle po­

poare barba~e, 0 conformatie defectuoasA-a capului provoacl r~inea §idispretul. Am va.zut 0 gainA,din ai m~ei pui unii aplirbserli pe lumeslabi §i infirmi, plIr~indu-§i intr-o zi cuibul eu puii slii eei inai-robu§ti,

flir~ sli se pr€;oeupe de soarta bietilor pui c;are r~ineau;'

" ~a cum unele pasllri ~i sparg oullie §i'~i dLstrug cUiburile cind

t§i dau seama m acestea au fost'atinse, tot astfel existll rozlltoare, femela§obolanului de exemplu, care i§i ~eyoreaZll puiicind euibullor a fo!!t,de~i

ranjal. Femela, §oarecelui i~i mlininm tinllra sa familie intr -0 noapte,ctnd cUIDuls~u a fost atins. Printte inaimute, femelele uistitelor (Hapa­Ie) mllninm ,unoori capul unuia din puii lorj tot'astfel, ele i~i ucid puii

lovinou-i de un arbore cind au obosit s1l4mai poarte in spinare. Femela

uistitelorjaco, studiatlde Cuvier la Paris, a mtncat ~pul primuluidin

fiiLsai, aratind, 'tot~i,griji §i afec\iune pentru eeilalti. Guramii, p~tiichine~, ~imAnincipuiijplO~nitele arborilor ineeardl sll-§imlintncepuii

dar sint tl11Piedicatide femele. Printr~ pisiei, iepuri de, cimp, iepuri, decasi existll unii care i§i rnllnincll puii lor. Chiar §i printre mtele, al dror

instinct pare mai conform Cll afeetiunile domestice, existli uncle care i§i

mllntncll puii~'Canibalismul parieid se tnti1n~te la vulpi,"ai clrOr put se 'mlininm iptte ei ~iunead i§i m,llnincllchiar mama" (Brehm, La, vita deglianimali, Thrinof 1872-1875).

, "',' ""::":"",:~,~,;':;",'.''--''':',J,\:',"'",,:,,::,~,,,: " .. : .", , .. '

1. Cu toate acestea, <lam am prezenta drept'crimeautentiee a~

ceste ucideri comise de animale- ca~ifurtul norinaL§iprin~soeiere ~a

maimute, furtul domestic la pisim, 1acotofad, rllpirea puilor.1a :furnicilero~ii, in~oCllireapuiului la cue, care i~i depune ou~le tn cuibul vr~biei §i,'

.'

pentru.a 0 in~ela mai bine pe aeeasta, rape~te ctteva..;di~QUale caresegllseau in aeest cuib ~ar pllrea'putin'serios deoarece intelegern ~or'cl

aeeste actiuni care nj se paracte crimi~ale sint, diro.potrivt'i:ezultatele

neeesare ale eredWitii, ale structurii organiee s.ausint impuse'de concu-,

renta vitalli (moartea,bondarilor), de alegerea seMlll, tlenecesitat~ so­,cialll de a impiedica netntelegerile (moartea '~efilor) ~id~neyoia de ali­

mentare la animalele foarte lacome.precum lupii, ~arecil sa'ilde tl1zboa­ide pe care eleledeclan~eazil ~ioblita animalele sa ~ecomporte ~acu~ ,noi in~ine 0 faeem in timpee ,nb luptllm ell du~manii 'sau cind ne

·permitem sll ~incam,gliini ~i carne devitll, filra sll ne'pese ca lumea arputea eel putin sllne condamne din aceasta cauzil.Thtusi, aeeste acte.....•.....•. :.,-':\,_,'.} _':cO' _' __ "_ <_':" " ,,' ,-,_,' ", ,",'., ',,': ""'~'.<,",, "",'_-_','

· tind, spre distrugerea speciei .~itrebuie sli Ie c6nsiderllm ca intrind in

obieeiurile acesteia~,adt t'irnp <:itele sint comise la oscarl1'vas,tll. eutoate ace~rea, e!e servese la a .ne demonstravanitatea ideii absolute dejustitie ~ine ajutll sll intelegem pentruce tendintelecrimimile renasc atit.

.:;:'; ",:'.', ",':.. :"-:;'::_ ,.,,:':-,',:,""._<:', -_',,', -',' -.:;-.,'0;_, 'm':--., ,'::-':i':<' ,: '---'" -,.'",:,,:

de Jrecventin mediuliIi.Su~ial eelor mai civilizate popoare, ineiuda obs~tacoIelor tot mai cresdnde care Ii se opun ~i pentru Ce ele repasc sub

· forme care ctevtn eel~ mai triste printre speciilea~imale ~i sa ne expli­

~~l de ce in epocile vec~i, care erau, probabil, mai logiee decit eele mo-.e se' cpndam!1~usub toate formele anima,lele nocive sau,profanatoa-

-;. .'---. -,,' '''''",~'''''-''-'->:';_-<:''<:>_:,:':_:'::'::,i---:',:.'-::,*::/" - -- - -- -., ,',' , - - -;

ate de om ca fiind sacre ..

>_- __ ;":,;"'.".-.--':-.''''.:;.,-:.- .,'.',_., •• -,-:,6:.,,::,':,:,:,.:.-:-.,,'-:,:. "".

'.' '. Pentru a neapropia ~imai mult de delincventul uman,dupll uncriteiiu care nu mai este eel al bunilor nostri stramosi din eVuI mediu~'_: "-,,,-,,":,:,:,,""'_':":'::-:': ,:,,:,:";':-"":_-'_"'0'0:, _,,",'" ',,::.'_:_ ,'_' .,'"

trebuie sa examinllm mai ales animaIele domestiee si aeele animale s<'11-'-"',·""'::',.---,:.,-'.:,'n,,_,',',"',",',',',,,":,',-,'.',:"',.--",:'::-'._',:",,,.-.,'.,',-->.-''_,','-".,","':'.;""",','.,',.:'::'-""-,.,,,' ,',••".,'.--"", ".' .• '-:."'.-",':,- •.---,'--

.batiee...care tr<'1iescin grupuri, fotmind (cum spune Espinas) societlltianimale' care ofer<'1primele elemente ale 'societ<'1tilor.umane ~i Ie aratA .in germene toate mon~truozitl1'ile .

• I' I;dua:qiaimpusll de nOl ~itransformatll prin ereditate in'ins- .'tinct, nevoile ~iraporturilede convietuire au creat habitudini speciale; ,,' :.: .. "'~:~: ........•.. -:' <_'-<' .' m,:_:.' .'. :i:' ' . '-, '.' _ . ···.. '·m ',r",.,,"-_'. '. ' _.•....... , ..'-." •...'......•.......••.....'.' ..,•.' •., •. < ." •• " .:

de la care indivizii nu se abat dedt in cazul unor circumstante speciale,

a~a cum se intimplA cll' delincventUno~tri .. " .•..2. Delincvenfii nascufi. co anomalii cerebra Ie. Dintre acestea,

eea.mai importantll pentru noi es~eaeea tendiritll crfminal;! carese ()~_

servll la·speciile mai domestiee~i mai doci~e, eel mult ca urman~ a unoralteratii eongenitale cerebrale. Astfel, printre caii de trupll se.opservll 0rezis~entll la discipIinl1~i omemarie foartevie arelelor tratamente in­durate; neuitind luni de zile cine i:a lovit. DnU (scriu Rodet, Notionselementaifei deveterinaiTe ~iLessona tatlll) sint trMatori ~i nu lasll sllIe scape nicio oqlzie de a faee illu-_omului ~i chiai' semenilor lor,. de~inu sint provoca\i. Al\iLdevin rlli dupll ee suportll "rdele tratamente,exeesive" sau "din aversiuni particulare". ~

.Trebuie sa obseJirllm ca in rindul veterinarilor riu a .existat nicieea mai mica indoialll ca aeeste instincte agresive nu sint dependenie'deo organiiare defectuoasll a creierului, asa cum muiti 0 recunosc in fonna......... - : '.' ··.·.i:· •. ··.········.. -··_: ·· 'i,i::·.· .. _:"' .. '-_'_ , -:-,i·.·.:.· ..•

crailiului, in fruntea ingustll ~i te~itllca buza de iepure,particularitatepentru care veterinarii militari franeezi i-au denumitcaicil nasul coroiat(ehevaux d nez busque, in franeez<'1tntext) pentru forma 8wtlI care_pre­

,lunge~te [runtea .spre na~..Aeeste instincte agresive sint consjderatedenaturll ereditarli,.incit a~abii ,in .seama de ele ~inuaceeptl1. in hergheliilelor deseendentiicailor Caresint afectatLdeele - .'.

:,:,:"-;,:.,,,,'-""":,"","'::'-""'-'--' •........... ,,;.:'.,-,' .... :._ ... ,'.... ':".'::''',: '."' .. '-':':',::,.,',:':,.-'

.• Ceva -asemllnll.tor,pare sll se int-imple ~i la elefariti. Exista uniicare se ind~pllrteazil deturma lor ~tduc b viatll solitarll~ Este adev~ratt

,41 " " " '_::', __ ,',:., _~__ ' :, :'" ::.' " ,'_ ~

. Petitru a.ne'apropia ~imai ~ult de deIincventul uma~,dup~ uncriteI'iu care nu. mai este cel al bunilor np~tri str~mo~i din· evul' mediu~trebuie s~ examin~m maiales animalele domestice si acele animale s~l~~i'-- ,', ":"': "C":,'",': -_;.'_-~,,> .,':,_.:-: "c."'':', .' :'::-:: ;,:,,:.;:--, ':_::"':' .:'-- .".,.' ," •. " ' _,; ",_'-", .'. :._': .. ' .' .. ' : ::.' '> : ":. -i .' ',' ,..: : '. '.

batice-care tr~iesc in grupuri, fotmind (cum spune Espinas) soci~t~tianimalecare ofer~ primele elementealesociet~\ilor umane ~i learat~in germeij,e toate inon~truozit~tile.

, I' Educatia: impus~ de noi ~itr~nsformat~ prin ereditatein' ins­tinct, nevoile ~i raporturilede co-nvietuire au creat habitudin,i speciale:,-,<,>':' ....:.-:_--_ ... ' ._<-".:'::::,:-"--:,"_":'''':','--''- <-:::,-;'::>:

de la care indivizii nu se abat decitin cazul unor circumstante speciale,

a~a cum se intimpHl cu deIincventiino~tri, ..•

2. Delincveiltii nascuticu 8n()malii cerebra Ie. Dintre acestea,cea.mai importalli~ pentru noi es1e acea tendint~ criminal~ carese, o"Q­

seIV~laspeciile mai domestice~i mai docilf; celmult ca urmaH~a unoraltetatii congenit~le cerebrale. Astfel, printre caii de trup~ se opselV~ 0

rezistenta la disciplin~ ~i0 memorie foarte vie a, relelor tratamente i~­durate; neuitind luni de zile cine i-a lovit. Unii (scriu Ro<let, Notidns

eIementairei de veterinaire ~i Lessona tat~l) sint trM~tori ~i nu las~ s~l~scape' nici 0 oq.zie de a face i~u_omului ~i chiat semenilo~ lor, de~inu sint provocaV. Altiidevin r~i dup~ ce suport~ "relele tnitamente

,excesive" sau "din aversiuni particulare". ,_

Trebuie s~ obselV~m cli in rinciul veterinarilor riu a existat nicicea mai midi indohil~ di aceste instincte agresive nu sint defiendente -deo otganiiare defeetuoas~ a ereierului, a~acum mulJi <;> r~eunose in formaeraniului, in fruntea ingust~ ~i te~it~ ca buza de iepure, partieularitate

pentru care veterinarii militari francezi HlU dCnumit cat cit nasul coroia!

(ehevaux d nez busque, in francetii.in text) pentru forma avuti\ care pre-.lunge~te frunteaspre n'as. Aeeste instineteagresive.sint considerate denaturil ereditar~,incita~abii tin seama de ele ~iriu.aceeptil in hergheliilelordescendentiicailoftare sint afeetati de ele. ' ,.. - .: :.,. """_'_.":".' ':.''- .. '_:,:-':' '.''-'' __ '- .. : .. :,'-_'' '-,'\-' :.' :.'-,.': .....•.. , : :, "_ ,_, '·'_·:' .. f- ..'-'--'_" ..:_i ·..:.' ,'._· ..··: .,.~'-:,',:'.,- __ '_:-'J .." ' :. :.',., .

• Cevaasem~nMorpare 811 :se int:imple ~i la elefanti. Exist~ uniicare se indep~rteatii de turma lor ~i.due 0 viat~ solitar~. Este adev~rat;

:<''',' ',.: .. ", L.: ', .. ':." .,'._.:_ :.,::. -.: ,:.. :. '__'-._'..:''':-~>.'..•.. , ' .. , .•....' . .',.- .. , .

Legeamozaicl (Exod/,/~XXI)eOlid;l~na lallipid;lre boiil~re .llcauzat moart~ untiiom; ~i dacii fapt~ls·a repetl!t, tiJ.su~iproprietarul bou.lui,ern lapidat. InEvul Mediuse con,:,damnau animalele homiCide sau dauoatoarr agriculturii (Lac1isSagne,op. cit.). Tot~i, tn e,poca lui Francise I Ii se dadea un aVQCllt.In 135~,13Falaise, 0 scroafa care dcilorase uneopil a fosteondamnata sa Il)oara de mtoa ciilaului. Episcopul din Autun a e:lCcomunicat~-

..' bolanii Care rosesera obieeJele saere. Benoit Saint-Prix tnregistreazii 80 de condamnari deacest gen, tJ;leeptndeu ,~iigarul ~isfi~ind eu greierul: Municipalitatea din Torino a cumpii­rat deJa Vatican (prin intermediul am!Jasadorului) un blestem tmpotriva omizilor, pc care

. ..epise9pul, ell mare pompa, asistat de primar §i de asesori, I-a lansat din tnaltimea unei es­

tr'ad~ rjdi!:ate t~ piata Castello. Frecvente erau §i procesele eu aeuiatii §i aparaq oportune.La Vetcelli S-3 discutat dacii unele omizi trebuiau sa fie tondamnate de tribuoahil civil saude tribunalele ecleziastice Pentru' cii atacaser~ vita. de, vie a' parohiei. (Vezi LesSoita, Jnemici del vtno, Torino, Loescher ed. 1880). Vezi §i D' Addosio, Le besti~delinquenti).

pentru a 0 in~ela mai bine pe aceasta, rllpe~te citeva",-dil)';ou~le care'seg~seau in acest cuib ~ar p~rea pl*n -s~riosdeoareceJntele8em~or diaceste actiu~l care ni se paraete cri~lnale sint, d~potrivllj reZultatele

necesare ale eredit~tii, ale struct.urii organice sau sint impuse' de concu~,

renta vital~ (moartea,bondarilor), dealegerea sexW,tI~,denecesitatea So­,cial~ de a impiedica ne1ntelegerile (moartea '~efilor~~i deneyoia de aU-merttare la animaleJe foarte lacomeprecum lupii, ~oarecifsau de r~zboa­

ieie pe care ele Ie. declan~eatii ~iobIig~ ariimalele s~ -se comporte ~a

cu~ .noi in~ine 0 facem in timpce :n~ lupt~m cu du~manii 'Sau cind ne

petmitem s~ mindim,g~ini ~i carne de vit~, mr~s~ ne 'pese di lumea arputea ce~ putin s~'ne condamne din aceast~ cautii.1btu~i, aceste acte

..rindspre distrugerea speciei ~i trebuie s~ Ie consider~m ca intrindin .

obiceiurile acesteia, -at-it dmp cit ele sint comise la oscar~ vas't~. Cu

toate ace~tea, ele setvesc la a .ne demonstravanitatea ideii absolute de .

justitie ~ineajut~ s~tntelege.m pentruce tendintelecriminale renasc atit............ '.' .' _,, ': ,,,'" .' . '. " , .. -,.' ', .,' :,' '. _':, i, ' '.. ' ""', ,"'- _ . ,.," ~

de .frecvent in mediulirtsu~i al celor mai civilizate popoare, in tiuda obs-................. ' ', ' " , .. ", , ' , .. , , ." _ ' '-.'. " .". :- -: _'.;:', " ".' -: , ' '-':.', .. : , -' ,-',"" :, ,"', -: .. ' : '., ,.:'.,' ,

tacoleIor tot mai crescinde, care Ii se opun ~i pentru ce ele renasc sub

. f<?rmecare devlxl cel~ mai tristeprintre speciile animale ~isll ne expti·­-ca~ de ce inepocilevechi, care erau; p~obabil, nuli logice decit cele,lno •.

mall sub toate formele animalele nQcivesa'u profanatoa-'~,::"'-:--',:'::':, ,····<:5,>/,:\·; ;:,'::"::_:;"«'t,:·:::',~:;,,':x·,,/;?;i:':';'::::·,:,>;-<{.i',':'_,,·, '--, .:.:,~.:- .. , .. '.- ," ."" -; .

erate de om ca fiind sacre '.

ei pasc aproape de turm~, frecventea:zAacelea~i locuri

lea~i 8urse de apli ~i pot s~-i unneze pe ceilalti. Daredeauna 0 an~mit~, distantli fat~deturmli ~inu sint rii~

acceptaV in familie. Daeli ei incearcls~p~trund~ inea,loVjtutileplou~,asupra lor din toatepllrtile; chiar si'feinela care este din fit'emaibUridli

'. - -'~' - ,',:-: - ,~- - - " - -' -~:-, --;:./,.,",.'< "-<-'-">\-::~<:

ii love~te cu trompa. Indienii numeScpe ace~ti ,~lefan,iGuiu1a1isau,daeli

ei stnt rlii, Rogues. In timp'ce turma i~i urmea~ pa~nieli ~it~cu~ dtu­mulei, evit~ intotdeauna omlll ~i nu il ataeli dedt in cazurilede necesi­~ate extrem~, in 'timp ce ea respectlichiar~iproprietatea, elefantiiRogues flU cundSCasemenea interdictii (reg~li). Viata lor solitar~, impo-

':~ ", '''_:'; _',,' -' ' ,',_. " _,; ',:" -, ' _ -'- -: ,A , . ", _, : :

triva naturii,' ii inr~ie~te ~i 'ii facefurio~i. In India se orgardzea:zA" , ," r,iII1pot'riva10rvinAtori speCiale ~i nimeni nu are mUli de ei (Lacassagne;op. cit.). , '

, 3. Ucitlerile din antipatie. Oricit ar plirea de dificH sli izolAm '" .,':' , :: . - ,~, .- '-",',: .- / ''- ' - : " -' ": - -, ' ' .. '

diferitele ~otive psihologicecare imping la crimli - deoarece eriJna esterarebri provocat~ de 0' singurll pasiime distinct~- trebuie sArecunoa~­

tem, totu~i, eli, chiar la animale, antipatia care existli, ~u Dumai intrespeciile di,ferite dar ~iintre in<liviziiaceleia*ispec~i, conduce ades,eori la

, violentli ~iuneorlla J;l1oarteprinucidere .." -, : - - ":' - - '-:" ~- ~;"'-:' ;,; -, -, : '- ,.-, - " - "" -'" "

"."",.' '. U:*l<}femeleau'o antipatievisceral~ pentru ind,iviziidin specia

,',:Jo( ~i de~cela~i S~J{'('.a"de~xernplu;l:i maimutele antropomorfe ~i,mai,al~,l~tlranguta"n; ,ale:~rorfeinele Ie tratea:zApe semeqele loreti o ani-

"mozitate'instinctiv!: lebat~i ~)u~g'chi~r sAIe ucid~, (Houzeau, 2). ,

.. Jack, punul ~i pa~nicul gheparddin Brehm, ,a devenit ~llrios din

purli antipatie' eind i s-a adus in cu~eli urileopard; A trebuit s~ fie se­

parati pentni a:nu se ucide intre, ei(II, 141). Printre patdo~i, unii trliiesein pace cu semenii lor, in timp ce altH se bat hltre ei pinA ta moarte ..

in dH~'toriile sale in Pe!sia,:L,essona a fost avertizat intr-Q Zi sli .

nu se apropiecu callil s~u de cel al tovarli~ului ~l1udeoarece oaUeraud'.l~manj.El a vr\lt s~ se convi11gidea(;CStlucI:u~i,inir-adev~r, calul s~u,

19

Mai fretvent este delictul de pasiune furi(jas~ la fumiciledinI,',"~, . ','.,'< ..-.'-".', __.""' ... '" - ,.. ",,_ - ",' _,' " ,.--'.,._._:':'_ ',','-" .. - ',' '" "',,__ , ,,' - ..'-".'," ',.'. __

specia Formica rufibarbis,.Adeseori, dupl1 0 luptl1, se intimplll ca rl1zboi-nicele sl1fie cuprinse de 0 furie veritabiHl care Ie impinge sll mu~te or-'-' ',' -,"',.-. ',<,',- -'",":,' ',,', --" -- -,'" .,',--,""" •."'. -,' - -,', ','- ,',- '- - " -,' -,',.,",-,', •. - .'-'-.-'" .. ,'."

be~te tot ceea, Ce intilnesc in jur: larve, tovar~~e, chiar ~ipe sclavele lor

care caut~ sl11ecalmeze ~rinzindu-1e de picioare ~i.imobilidndu-le pinl1ce Ie trece furia, (Forel, Les fourmisJ 1\874). in anotimpul foarte cald,

. sclavele fumicilor amazoane,aparlinind speciei Formica fosca, ()b~site~ienervate de stl1pinele lor care Ie cereau cantinuu de mincare, Ie apu­

,cau p~ acestea <Ieun picior ~i ellutau sl1le' tragll afar~ din cuib, uneorichiar mu~dndu-le. Dar st~pinele, iritate, Ie prindeau pe rebele de cap .~i

stringeau tot mai putemic in mandibulele lor pini11e'uci~eau (Ibidem.).latll un delict u~or pentru furp.ici, cum ar'fi fbst odinioar~ pentru 0 ma-troan~ roman~ l:lciderea unui sclav. Thtusi,acest act prejudiciazll specia......... ' ... " " .•.....

insi1~i,lipsind-o de un ajutor putemic. Fiind astfel. contrar obiceiurilqr

lor, el ar trebui s~ constituie 0, criml1in jurispruden\a fumicilor. Unelefumici sint cuprinse de @ depresieneMnuitll, altele, in prada unui accesde furie turbatll, s~ arunell asupra tuturOt celor pe care Ie intilnesc indrumullor, indiferentdacli sint prietenesau du~mance (Buchner, 0p.

., cit.): Forcl a vllzut ucise fumici sCtavecare ellut~u sll Ie calmeze pestllpinele furioase (9p. cit.).

'Ibat~ lumea ~tie ell elefantul i~i proportioneaz<l rllzb1;!n~reasa

in raport cu injuria: elimproa~d1 cu apasau noroi sauzdrobe~te eu pi­cioarele.pe eel vizat, dupl1gravitatea ofensei. Recent, un elefant a omo­rit cu 0 loviturll,de trompll pe conduelltorul turmei care Ii dMuse tutun.Un urs pe care I-am rllnit u~Qrla Q laM a vrut sll mll apuce ~i, nereu­.~ind, ~i-amu~cat laba~i bara cu~tii in care era inchis.

, 8. Inter~sul. Un dine, obligat sl1-~iimpartl1 hrana cu uJI porc,a ajlins'sl1-1urasell pe acesta, ~i-a rupt lan\ul, s-a aruncat asupra lui ~i i-a... ' .. ' . , ... '. I,""·

sfi~iat pintecul. '," ' .

,9. Teama. $e observllsi erilotii cauzate numai de teamll. Brehm. ,,'0':.'._ ,"',.' ..•..•.•... _,' __ " .. ' .................•....•.•............... ,,' . < ..•............ ','

relateazl1 d1 1a Prater, in Yiena, dintr-un ~are numl1r de cerbi exista

7. Deli.ctele ~in-"pasiune. in ,alte I cazuri, tcndin\a spre delict

este dctermirtatll, ca ~i 1ao~, intr-un mod implacabil,de pasiuhile exci­tate prin dragoste, l~comie ~i lull: Dromaderele, strie Rousse, care, to··tu~i, sint a,tit dCrllbdlltoare sfir~esc,dnd sintagasate, prin a deveni fud­

oase. Dar de indat~ ce elecred dis-au rllibunat, redevinpa~nice. Astfel,ar~bit au obiceiulln asemenea cazuri s~-si sj::Oatl1vesmintelesi s111ea-

" .' ,.,,",'

runee: in fa\a' animahllui pentni ca acesta, dilc1ndu-le in picioare, s~-~idescan;efuriadupll-care elisi reia linistit lucr~l.(Buchner, cap.III) .,,-'. ,:'>' ._<:""_,,,,_,:" '·<·'i:".· .. - -.'_ ..... ,.i·.· ...·... ···,....·,· ...·- .. : ,->-'

Tot astfd, fumicilenu i~i devoreazl1 afidele lor, chiar ~i~at,.mci

dnd fiU au altl1hranll·. DarLautet povestest~ caiul umli fUl'nicicare, e-.; ......•..•.. - ,.>_,,0,", _ "".,' " '''', - ,'- ~- ",' .<_'., .->'-.--:>:--

nervatl1 de rezislen\il uneia din afidele sale, a ucis-o ~i a devoiat-o., '. \~

Acest lucru se aSeam~n~ cu ceea ce \'~hii jllri~ti nUl!leau rl1u­

tatea pervers~, nefiind intrutotul exact~ afirma\ia lui Zannetti in aCeast~prMn\~, confOrm ai'reia "animalele care fac parte din ~ceea~i specie nuse luptl1intre ele dedt pentru,cauze instantanee, precum disputarea hra~ '~ei s~u posesia femelelor, dar fill din cauza unei uri implacabile ~iinn~scute".

.1, ,:.'>":,'" ,:"",', ',,'

Foarte adesea, anima1e1esint tuprinse d~ 0 furie belicoas~ care

'nll se justifidi prin nimic, nici nu se explidl., nici nu se motiveazl1 ~i a­ceasta f~rl1Rid un impu1s ext~rior, f~r~cea mai midi. pro~ocare. l\nima­

lele noastre domestice, ciinele mai ales,ne ofer~ in acest sens exemplefrecvente. Gafl ne relateazl1 di'lm dine din rasabarbet, foarte iubit de

st~plnul s~u, care Ii dMea 0 hran~ destul de abundent~, diuta pretutin­

denipe strad~ ocazia de a se bate. De fiecate datll se r¢intorcea acas~cunoi rllni. Sti1pinull-a inc~is sl1ptl1minid~-a dndul; deP,indatllceera'pus in libertate;el'se afunca'asupra primului dine pe eareil ifitilnea ~ise 1upta pin~ dnd iI).vingea'san pinll dnd era eliminat din luptl1.

Hamsterii se mu~cli~i se ucid intte ei din purll rl1utate. La rerbi,exi~tll masculi care maltrateazl1 femelcle 'f~rl1nici un motiv (Ferri, 0p.

cit.). ,

, ,,' '. ' " ~

rea ~i m~~di pe toatii, lumea, inclusiv p~ fernele. La unele. specitde pfl-ianjeni, femela, careeste mai maie, lntinde cur~ maSculului, pe care f1ucidedupJi lmperechere .

lfuzard-fiulrelateazii despre 0 iapJi a direi furie uterinJi n\lse

nianifesta declt din cind in cind, dupJi multezile. AnimahiI, destul de H- .ni~tit in~re~ccese,' devenea iritabilln perioada -erotismului care dura 0zi sau douJi"uneori chiar trei.

HiIdenbrandt'poveste~te despre'unciinedizut pradll unui puseu'erotic Violentpe due, neputind st{~i-I satisfa~, a devenit feroce ~i apOihidrofob ..

Rice a vJizut o;tur~ii de bivoli'!'qite dup11ce aumirosit sing~l~

unui tigru rJinit, au' urmJifit dira de singe cu fUffe turbatJi, au strJibltt4t

~i l:lUdevastat pJidurea, au frJimlntatpJimintul ~i,In sfi;~it, ajun~i la pa­tqxismul furiei au lnceput sl1.se. iupt~ intre ei, in ciuda. eforturilor

depuse de vJicrifpentru a-I lini~ti {Brehm,. II, 55).. '12. Adulterele. Si la animale, ca si la om, se lntilneseadultere, (

'::, ..<'.:',::' "<,:",':~' :,,',_,','::,'_,n:,""«"i": ,," '""""" ',,',' """'_ :', ',',:" ' " : "',,, ,

urmate uneoride moaitea so"tu1ui.· , '.Charles Vogt povesteste di de citiva' ani un cuplu de berze lsi \

"""," ",:".,',.,.-.:,:.<',,','.'-;:-:;":',,"","', :,"',.,',:,.- ":'.: ";:"""'. .. ,,." """"",

ciJidise cuibullntt-un sat d~lingJi SaJletta. intr-o zi s-a .observat di

atunci dnd Mrbatulei'a plecat la vinJitoare, un altul, mai tiniir, venea s~cu~teze femela. Mai lntii a fost respins,iiPoi tolerat, apoi. acceptat. in

cele din urlIlii, tei doi adulterini~i-au luat zborullntr-o dimineatii sprebalta wide Mrbatul Xlna~broa~te~i I-au ucis cu IOvituri de cioc (Figuier,Les oisiaux, 1877).

Chiar pOfUmbelul, nevinovat~l porumbel; este uI\eoriadulterin,

inyidios ~i rJiu f&\Jide semenii lui, dirora Ie ascunde sub aripi hrana decare el n'\lare nevoie. (lIld unui MrMtus i se ia femela, el zboarJi la .po-

, , ' "-',', ',' ",<_,-:',:,'::'," ,.,":"" ,"~:,,:':: "",,_,",",::: "", :_':. ,'._,F:" '"",, ,',r-

. rumbarele vecine ~i oblig£!!emelele alter porurilbei s~ ilurmeze.

"in porumbarul meu (imi scrie A Mucdoli) ~i In ale ale prie" .. teailor, popu,1ate cu porumbei dililtori belgieni? am observat Cazuti ase-

unul care,' fiind foar.te blind, seplimba printre oameni, in .diutare dedulciuri ~i mingiieri. Daf intr-o zi, impiedicindu-se de un scaun; s~asperiat atH de. tareincii a fugitprecipitat, cu scaunul intr~ coaine,riinindsi omorind multi dintre semenii siii. '\ '.. , . ',_ ",",'"',,,:,_.-.',"'_' '.,',.: .., .'0',' .' ," _ .

. " 10. Durerile fizice. 0 altii cauzii ~recventfl a delictelor sint du-rerile fizice. P,entru a ne convingedeacest lucru este sufici~nt sii asistiim

la un spectacol dat in public cu ajutorul unui microscop gigantic.Crustaceele (Oniscus.assellus), ciclopii; daf~ile, aUt depa~niee maiinainte, pe miisurii ce mediul, se indilzea ~i devenca letal au devenitferoce ~i au inceput s11s,e mu~tc unele ,pealt,ele.

,~). Uc,iderile din dragoste. D~r, pro~abil, la anima Ie, ca ~i la'oa­meni, crimele dinp~~iune rele mai frecve~te sint cele ,care au drept ,cau­zl1dragos~ea. Astfel, elefanttil, dt<obicei atit de prudent, devine, furioslacea mai midi cxcitare dnd este in rut. La galinaceele poligame nevoiade reproduccre suprimii toate eele,lalte nevoi ~i sim\urilc: ei parsurzi ~iorbi, atadi omul (Brehm, 329). in astfel ,desi~ul,\Vi, canarul mascuI i~idistruge adesea cuibuJ ~iJimpr11~tieou111e(Houzeau, 11,394), i~i ucidesoata ~i, pentru a se.calma, ii,.trebuie' douiisoate. Coco~,ulcedron (demunte) devine furios ~i se ar,undi chiat asupra omtilui ,cindeste in peri-

oada imperecherii (Brehm, 320). "........ - ,', .." --, ":'.'," .. ,' .......•

Cornevin povcste~le di 0 iap~, de obicci docili1,a devenit ner-,voas11in pcrioada 'rutului ~i 0 dat11,era dt pe-acis11-irup11 0 minl1. ,

o pisidi 'de Angora, fQarte bun11de priisil11,i§i,iubea cu patimiipuii, ca majoritatea,animalelor domestiee. Dar dnd cr(.linsiircinatii, at,in­sii de nimfomanie, liura, ii Mtea ~i Ii mu~cadtld acc~tia se jucau'in

I, . ,,"'-'- ' •. '_',' .. ':"::,'

preajma ei. ,'. " ,Burdach ~i Marceomparl1 frecven\a infanticidelor fiir11motiv la

liiuze eu tcndiil\ele uciga~e care se observii la vacile ~iiepele nimfomane,.nu numai in perioada rutului dar ~i mult timp dupii ace~a.

.. , in gri1dina'zQologidi din Hamburg, un'cangur ~i-a ucis femela ,,~i puiul intr-un acces de furie eroti~. amil~ aflat11in rut devinefoarte ' '

"

mAnAt6ared.e4eg~nerare $exualtf,tn limp ce seieqi3 nu se limiteatA decttla un nuIilllrrestrins d0"alesl..

Caraeterel~ anormal~ pe car~le-am observat au fost: gelozia

morbid~ crud~, desfriul netnfrinat~f'Seductia;. contradeprinderii extinsela.unnumAr II1arede f~II1ele:.J>0ligamia,poliandria,tribadisniul; pede­r~tia printr~ ,masculiiprezenti, in .ciuda abundentei femelelor;'violulvioI~nt, coitul atiOrmal. ' ,

.~. "'. Poliandria am. observat-o In porumbaruliun~icoluVlbofil dinRomagna. Doi porumbei trAiau.cu aeeea~i femeIA:dupA ~ a~sta ~idepunea ou~Ie f~cute cu' unul dintre ei, ii lAsa acestuiagrija cloeitulu~

lor pentru ~-~ipetrece nop\ilecu~IAIalt ~ia~a mai departe. AceastAso­cietate conjugalA 'in trei pAreas~decurg~Jini~tit:

~ctele seXU~leyiolente stnt exercitate de masculiiadul\iasupra

femelelor pui~sauchiar asupr~ MrMtu~i10r~i.Cea mai .mare parte<iincd' exilati sau din ceipierduti inzborurile .cu tp~aje sint eei mai J>1JJininteligen\i~ieei mai siabidin. porumbar"., .•. '

.'13. Aglomeraliile. ~i aici observA,p1~altAal1alqgie eu cauzeledelictelor Ia qameni:aceea a marlIor agiomeratH; actele sodomice care

", '" ,,', '>"" , ':_" ,;,','":t",,:,,,\,,_, ,""","_' '-"

nu' au' nici()dat~ loc in grajdurile rilicisint' frecvente in marlleharas

(Scarcey)...

InstfIlctul erotic nesatisf~eut,.a~acum setntimpI~in~grajdurilecai'or,instatdelebovinelor ~iin'cadrul societlt\ilor hymenopterelor im~pirrge deseori.acesteanimalti lapI~cericontra.natur~i.,... Un delictglrepentru cond.i\ii1eorganice artrePufsAfi~asimilat

violului asupra miriorului sau,' m~i exact, cll r~nirea. gravA urmaiA de

moarte,este eel observatdeHuberl;l futnicilemascul: atunci cind sintlipsiti de femele aee~tiavioleazA muncitoarelecare, av,indorganele ~exu-

.ale' atrofiate,. sint. gravrAnite~i. mor din ..aceastA cau1A (Huber,. Sur lesabeilles, J. II, p'. 443)..Un altGaz~i. mai frapant. a fost celobservat de

, Houzeau. la un' coco~carea violat u~rpui -maseul·~astfel.incit acestaa suferitmai multe ziledin aceast~ ca1JtA(II, 291). ~.

"

Lessonaa vl1zut lIlEgipt, in\arcurile und~ noapt~aSink m~i,multi m~gari impreun!1, Cotn.i\indu-seacte sodol11icede ~treaceste ani~

male din cauza lipseifemelelor. Acel~i Iueru se intimpUi. Iag~inilelipsite de roeol.

tlutnuzeul din. 'Ibrini:He maip~trea1Ain~ doL~rAbu~imas-

euli mumificaV·~icuplati(Camerano) .

Vacile (aunne sint Q,umiteastfel pentru ~.ele inlocuiesc taurul

peUn~~ semenel~ lor. In .marile..cresdUorii de p~sll.ri,unde. masculiisint

pu\ini, g~ina secomport:! ~dcseori ca un coC()~;tot astfel, se obse1V~ac­te asem~nAtoare la armasari)'nmarilehergheliiunde .iepele lipses<;(Scarcey) ..•• ,.' ,I •

. Un delictaselbanlttorcu bestialitat~a ~ste coituUebedei cugis-

~, al elanuNisau al bizonului cu vacaf' cuplarecare d~ prod\lse sterile~i care oonstituie acted~un~toare p~Iltruambele specii{Houzeau,.II,

295). Rouzeau a v~zutelilli.cuplindu-seeu lupoaiee ~i pe un. cline cur­tind chiaro tigroai~. III.lmprejur~n1ile ora~ull1i Torino se vMadeseabroa~tedioase care i~ir~pilldess spenna pe ou~le broa~te~orcetrAiesc'in' acelea~i mla~tini{Lessona).

\ . Astfel,' E,spinas (Soc;i6tes animales, p.•380) vorbe~te. despre ca­

tir!care, pentru a se supuneunui instinct morbi~de maternitate, ~tiu sAatragll. puiid.e la mamele lor~rin artificii~i s~-i determine slt-i urmeze.Neputind sllA hr~neas~ ii las~ sll.inoar~-de fQamel eomi\imlastfel I,lnrapt de minori urmat de infanticid .

. aJ DeliCtetemperamen(al-sanguinare.lntnugirea, aprovlzionareactialimenteinanumitecondi\ii,Jabx:icarea cuibului, ofyrll celemai frec­

vente prete~e sociale pentru agresivitate.~i printre porumbei exist~unii .calmi, lini~tiV,duplt01mexist~ MtAu~i, gata oricind s~ se r~neasclpen7

'trunimic, Existl1"dealtfe1,.Iupt~torl foartestrio~i,dardin cite am v~zutpin~aeum lupt:t nu· a dU~J1iciodat~ laucid~rea adyersarull,li.

bX Pruncuci4eri.0 mam~ dih varietatea Lagest mi-a· permissll.vM .aceast~.tristll. form~ de delict, D~ obicei/ea' obi~nuia s~-~i\lcidl1n()ii

23

"

sill nilscuti .eu IoVituri de doc pinilceereierul se revilrsaafarii., Motivul

deUctu14itrebuia siifiegelozi<isexualii~i, duplfeitesepare,chiar lupta

pentruaIimentatie. Filr~nici oindoiaUi, in acest cazera yorba d,dm de­

lict ca~enll arenidmllcar stimulul sociatelementar printre porumbei,princareslf elimine pe eel aproape degenerat, pe. adevilrattIl delincvent.,innl1scut.

e) Furl:" in /pofu'mbarele noa~tre furtufilUare, tn .•general, caobieCl'alimcnte ci mai eu'rind materiale, mai adapta,te, mai bine alese

p.e.n...t..r.u..c.o,.,ns...t.rUl.'r.ea...c.u.ibuluLAs.'.·tfe..l.,..'.n..u e.s.te....de...l. OC. r..ar Sii...-.i.··.s...urP..fi.l,l.dem... p...e..... > ;.', .........•....•................•.. ' " ....•........,', ",;" - - - ',' - ''''.' - - .--,':-"'1

h°ti,care se numliril PfJntre. ceimaiputininteIigenti ~iceirnai putiI},~bHimcsageri;furlndcv plilcere firedepaie a~unatedy alHi p~ntrul;:onstruirea cuibuluilor .. '

, I,,':'." ,',,' _ 'f"'"';,, ,', __ ,', ,:,,",

pe elide mar~este inteligenta porum~cilor perfecti, pc atit de

defident~~steaceeaadegenera~ilW, Cl~dnt;lrn dus la porumbarcu)­ne.l.,UI.de.c..x;p..ed.itie,auve.nit. im.. ediat ..in. mS.in.,·.i.l,.~.,"m.elece. i p.u..,ter.nic.j, g:i

inteIi~enti, 'eeisuvointli,c~reaspirli JaeXeF~tarea acestei lllisiunigin

carc'.slht ..siguri eli.se vor intoilr~ triurnfiit()Xi':f~aP9 •.a~esea .lene~ji,

reqilcitra!llii sintind;vizii destina ti sli.S,e~;it~~~~~,sii seviardli,~u

astfcL slalr.luer\lrile .•euindivizii .perfe(:ti()n~M\pril1."sele(:Ve,••.care "se

preglite~ci!llini~te pentru cultivareaaptitudinilor Jor,petfeSl sirnlitejrnultumindll"se doaF rU!ln singur Iuctu,~di9-l1rana clconoarep~silin

scrisoarea de transport,h,ranli aCOrdatlilaplecare.

'.. l~. Asocierearaufjh:atoriiorprirl~rellllimale.I)cobicci, castoriiS.'iiltb.,.•I.IO'z.i.:..~iso.'eiabil.i.. lbt.u~.i,.Figuier,p ...ov~,st.e..s,te, ql.,trci .cast.,o..ri se..,' " :1 'i· :.' ::' '.: ' ' :' '," ,': ,'.l, ,.'." .. " .: '.' ' .. ' .

st.abi.·.liserliin.{["un loccon.ycnabil de ··.Pe.malul unui fll:Jviuundc I~iinlilta .......... ' .. "'. "" .

sc.rAbarajullot, in, tiItlpceunal patruleatrliia singuratic,Intr"oz.is-aud~sJnVizitlilaeI,bucurind't1-se de oprimire ospitaHerlL Dar ciridacest

SiQgl.1raticI¢..a Itjtorsvizitaeil-au uds .. ' .. ' " .. ,Scpovesteste-dtunciine rnic, maltratatdc'undog, a adunat

;" .,', ' .... ',~' .. ', '~' .. ,: ", .... " ... ",' : ,:,:

tirtiPdeJuaimultczile oascitl pivnilacasei, dupli <:area i~vitat laospl1t ,

mai·mlilti dini diIlve.cini:Dupiice i-~osplitatpe ~iiturate. iLaaSrnlltilsiise ,riizbune pe dus,manu,tsiiu,. atingindu-s,iastfelscopuL

' Laanirnalele domest!ce s,i l<irele care.trlHese ingrupurFse v~d

,germenii 'acelui deIict~espre Carcs¢.spUriedtestecuad~viirat timan, a­

socierea riiufllelitoriIot,.ge~eni detertninati, eVident, demariIeagIOme~ralii. Iatli unele dintre probe.

" ... ',.' " ", ,

Reg:nt, Spencer (lustice, .1893) a'descoperit un foartcfrum()s.<:ail.de furt· prin •eseroeheiie ..

DomnuIJon~,coresJ>Ondent ~Ilui Spencer, a relatatpn [oatte

curios caz~e vicIenie, disill1ulare~i crill1inaIitate asoci:He, intteun cline

s,i opisic~.wAmrl1zut de multe oriingara din Windocheodl¢afru"moas~, carela S'emnalul desosirell tretl,ului alnAgiidepe linic giiiniIe

s,efuluide garli. Mi s-apl1rut inteligent~ ~i:anfin trebatFine 0 irivlitase

slieIibereze~inialaorarDdL Mis-a r~puns .elinimeni nuo inviitasedareli, ooservindpe impega{~lcareexe~tll manevra, e~ s,i-o,asumase apoi

ca peo datorie; .•cunos,teaorele,selllnalele,ficcareiueruw .

Do~nuUones aJllateu sineaceastlielitelU§li. o proM, spuneel,. a caracteru..lui sii.u e.go.is.t.a.fo.st..us,ur..in...t.a eu ca.re ea. ~i-a u.i..t.a..t ca.s.as.,istitpinul. Dtisli Inapoi Ia garllea nu mafluera, nicinumaiavea chefsii-~i

c reia preoeuparea sa.

Dupil treizile, dednd seafla ladomnUl]olles,a mU~qlrllnrin­das. DOInnul Jones a eoboritsii ocettesiatunei ea aincercat Sli~lmus-

:t: ' ,.,. '.' .' '.'" ',: . " .,'. '.," " ' .,

,te; atund d(}mnulJonesa biitut-oerunt timpdecinci nrinute,apoi, a

, l!sat-o.Eibine, dina~azfernll ama4Mtl1t-o iarclttelu§as-aariitatcuel tot timpul ascultiitoare, 'dorind 5<1-iplacli, cooperantii.Ag:ea~i'pozitie

aadoptat.o s,ifatl1de~oamnaJoness,~.fllt,l1debllclttlireasa1or;. care .erao iemeieep.ergieli,dar~ a COntinuatsa fie rea.cp ,rinctas,ul,eu:un>alt,

,,5ervitor~i eu rnuItealtepersoane.Defapt,ea duCC(l0 viatii dublli,schirnbindu-s,icaracterulOride

citeori auzea. pa~ii d':ltiiJones. 1S1a ajuns la con(;h.JZiadtag:ast~ ddeili-

25.

.~,j

27

lasaupentrua obtine unavantaj. Astfel,in caillrmile decavalerie soar•gllsi frecventca!care simuleazllcl~chi2apAtA pentru a..nu merge la

instructia militarll (Lacass~gne)~ ' .

. La Costepoveste~te despre uneiine care, pentrua-iabatepetovarllsii s~i de la un loc depe stradli unde luiii pllieea s/! stea.,ineepea'.. " '" . :,', " ....

sA'·urIc irifernal ·iDieurte.· pinlii'dndceilalti dini· alerga u Cll t6tii la. el,14sindIiber loculdorit.

Un cimpanzeu,cuprins de tuse, a fost ingrijit cu pastiledulci;vindeclit, el simuJa.adeseori tusea pentru' a obtine pastilele (Lombroso,Uomo bianco,. etc., Padova, 1871).. I

, 16. Furtul. Cercopitoecus monas e~e unadevllrat hot de buzuna-

re.In timpee te mingile iti virl1Iabele ill.buzunar, te funl f~rll SlliV daiseama ~iascunde prada printre p/!turi~icear~afuri,ca multe animale docmestiee(Brehm)... ,'"

Unduillu din Renneserasuspectat .~. fuili~im/!riincA miei,darst~pinul sAu negaa.cest lueru pentfu cI!nu ilgAsise niciodatli fArAbotni.t~· ;PinAintr-onoapte, cind,flicttidmaLiltent depazll, a observat cI!ani­

maM, p~inserate,j~i scoteabotnita ~iapoi,oda.tA prada furatA devaratA,

i~isp/!labotuUn •.apA, i~i punealaloc botnita~i sereintorcea imediatJncu~cI!{Rousse, op. cit.).IaNfun adevArat'furt premeditat ~icare estein

opozitie eu rezultatele devenite. acum ·ereditare,. obVnuteprin edueatiaaeesteispecij domes.tiee.

Thtastfel;;\ in timpee albinaeste eel ma! harnic dintre animate,existJ1roiuricare incetul eu ineetul devinhpate si adeseori iidevAraticd.' .. ' '.' ',. " .' , ,.

minaliprin 'deprindere.

Buchner, ip lucrarea Via{apsihica a animalelor,vorbe~te·despre J

albinelehoatecare, pentru a-~i efllta foqelesaUi perttrua nu faee efort, ,

• " .. ' ,, c ' :' ,: , ,' ' .. , .', :.. ,' ,.',,'"Acest fapt mi-fi fast relata! de veterinllrulmilitar~ef Aglieri ~ide capitanul M

cavalerie Harachesquen. '

..I, ' ,-'" j

tate,m.ler~. decitefeetul frieji~i,iI}tr-o anllmiti! miisudl, speranta unei

recom pense,aeeast/!. calit<itefUnd in fond simulatl~inemcindparte diJ,1.~racterul ei..Elav~~ grij~ sl1fie hr,Ani~din b¢1~ug.DupI!15 zile de dndera in cas/!, buca~feasa a ~nceputsll spunl1 c! intotdeauna ceva Upsea

din bucl!t/!rie. Sauuna din pisici ineepw;e s~furesau Indy era "fnovata,dar nu se ~tie cum p\itea s11apuee obiectele pe care Ie fura.fi,ste:atit oelU~lg/!~i de rigidli incitda«;/!Jneearcl! sl! sarli'pe.un scaun cade dejape

cealalt/! parte, spunea dl. Jones.Prin urmareau spionat-o pe gauracheii

~i au vli~.utc! Indy punepisi~ sll sarll pe 1)1asl1~i sllarunce jos aUmen.tul pe care ea il minca~Intra\! in !imp ee minca, eaaabandonatprada

~i s-a'aruncat asupra pisicii,complicelc ei fortat .

AmiralulSulli¥an i-a povestitluiDarwin catransportaseun tl.nllr ,armllsar en~le,zeu opt.iepc. ininsulele Falldan~, unde maierau doiarml1sari s/!lbatici, fiecar~ cudteun miegrupge iepe .•Ac:e~ti.aftnl!sarinuse intilneau niciodatli fl1rlislise batli; fiecareineercase apoi sit Sebat/!

de until singur eu, armllsarul englez ~i sl1-La1uIIgeiepele sale., darnici

unul dineeidoi n'lJ,aTe!l~iUriacel.\stliincercare: Pin/! intr-o zi, dnd's-auunit ~i l"3.uJnvins.

Un ,fapt'aseml1nlltOrs-a petr,eeut i1\parc~l dirt QhiUingham. aVe

va b9isMbaticise luptau pentruprioritate.,s-aobservat cl!doidintrecei

mai tineri bOi.s-au.wte1es'slllupte impot~ivavechiului ~ef,leau r/!sturnat.

~i leau lasat pernOl.\rt~.La<;iteva~iledupli aceea,unul.dinboii eei tineris-a,dus singurint\lfi~ul unde~ce:l~dur prlibu~~t.~iat1.lnciacesta, care

~loejsera?bunarea, ati~~it dinJu(i~~f in squrt thrtp I-a ucis.

15.~scrocheria.1Otastfel seprezint~ I\lcrufile e\J .escrocheria~re se 'manif~st~ numai in marile.agloroera\ii deanimale,dom~stieesau. ' ',._' , " :',' 'I .,',,:' " I,',' ' __ :'

la(;el~;mai it\teligente, precum l;lcaHc1e trupl1,la mairnutesau la ciinUdomesticiti.

Nu ~putem\lila,. spun<::Uplssagn((, df~xistA cazuri autentiee' desimulAre sau de in~elAtorie, imaginfltedeanim.al~ pentru a evita obosea-

29

nate spre acte criminale, dup~ «urn am v~zut mai sus in caZul albinelorhoate prin natura ..

""'-"""',',-, ,': ... ,-', : ",.""." ,',:.,:

Buchner observl1 d aceste aibine hoale pot fiproduse artificialprin intcrmediul unei alimenfa\ii care co~tl1 in miere acidulatl1 ~iames~

teca~. ea: ~iomul, ele prind gust pentru aceastl1bhturl1 care exe.tcit~asupra lor aceea~i influenll1 pernicioasl1: Ele deYin excitaie, alcooliee ~iineetea~ sil mai lucreze. Foamea se face astfel simtitl1. Atun«i, ele cad

",," '::"":- ,''',:.,'>''':-'''',''-; ......•',,:~,'< .,"-- ..-:"

(cum se intimpll1 ~icu omul) dintr-u~ viciu in altul. f1 se dedau'fl\rl1 scru-

pule la jaf ~i la furturi (Ferri, op. cit.). , .... " ... Furnicile, dtip~ narcoza cu clofoform,rl1min imabile, cu exeepVa

.capului cu care inu~cll tot ee Ie iese in cale' (Forel, Les fO"':,rmies) ..

Se~tie d in secta asasinilor din Orient furia homicidl\ era exci-.

. tatl1 de unamcstec desemii* de Cinepl1~iopiu. Answiter aav'ut ocaziasl1observe el insu~i fenomenulla anim~le, provocat de aeeea~icau~ ~irelateazJ:i ai·unele vaci, dup~ ee.au mincat m.aci de grMinli,au devenit

"furioase (Pierquin). ;\:, ,,' ,'"--:,, .. ,: ,,' ;': ,,'-, -'-' ,-," /

Mag~an,dupil intrebuin,areacontinuat~ a substan,elor alcooli-ee;a v~zut cum ciinii eei mai !inistiti devin Mtl1usi. De altfel si eu ani

.. <"'"_,, >-,' ,,',:" _.':>,' ':-:-', ,::",,_'-_ " <":;'-:'_',""""'_'" _'!': ,'>,:'~<t"",:~, ,-, "' ....

v~zut aeela~i lucru la g~inile hrlinite cuporumb stricatin timp ee, mai

inainte,alimentate cu pOfumbsllnl1tos, crau foarte 1ini~tite.

18.Batri~etea. Korscheff a vl1zut 0 ra,~ femel~ a clirei virst~inaintatl1 dusese ..la atrofierea .~vareIor, 04inioar~ foacte.active, drp~tindpenajul masculin ~i chiar tendin,ele sexuale~le masculilor. El explica

a,cest lucru printeoria .caracterelor sexuale latente a lui .Darwin. J?rin' '.' "::":~ "', ' ' ', '.. " .. ".< :.. ' " '.' ' - ' ' ' ..

. acest fapt noi vom putea expHca teqdin,ele impotriva naturii ale mascu-lilor Mtrini ~iprostitu\ia femelelor. Degenerarea senila: faee, in parte,

l1,lasculul:femel~ ~i vicevers~: inverseazJ:isexele, atroflindu-le.

AsrCel,norne expliclim acele delicte sexuaie impotriva naturii

care se m~nifest~ ,Ia Mtrini ~i la femei ajunse la 0 virstil critid, maiinainte foarte cinstite ~i curate, care rl\mineau neexplieate 'de dtre an-

• ,(.'P

..asa1teatii in mas~ stupii boga\iin provizii~violenteaz~ santinelele ~i pC

locatari; jefuiesc stupul ~i du~ acas~ la·de provi~iile astfel capturate.

Dup~ repetarea a<:esteiaqiuni, de celemailnulteorif~r~sucees.ele.ca., ~i oamenii,cap~t~ gust pentru ja,f ~i pentru violen,~ ~i Confer~ ac~stora,

ca in ,~rile expuse brigandajului, 0 adev~rat~ for,~ de atractie, condudndI ..tot mai,nnmeroasecampanii ~i sfir~escprin.a constitui adev~tate colonii

, de albine-briganzi, adev~rate asociaVibrigande~ti. Exist~ indivizi'izola,i

caretr~iesc din furt ~icaut~, fJ:irJ:isJ:ifie descciperi,i, s~ se streooare ip, stupi str~ini. Mersul !or~ov~ielnic trMeazJ:id sint obliga,i s~se:a~cund~

si ct1sint constipnti .de delictullor ." ,',' -:', ' ,", , Y" - '

Babuinii aufost v~zU'fia~odindu-se cu sutele pentru a putea je-

fui mai u~or gr~dinile unde se p~trunde greu.Celmai Mtrin ~i .mai vi­

clean dintre ei studiazJ:iteren~l, inainteazJ:iprimul, pune 0 'santinem in

punctul eel mai amenin,at.' Desf~~ura\i in ian" uniiculeg fructele, in

timp ce ultimulle a~eiz~in ascunziHoarea comun~. ~ad santinela aver­tizea~ de un pericol oare.care lah\ul'sc rupe, fugto\i, ins~ cu un fruct

in &ur~,Cll upul in laM ~icu unulla sub\ioar~. Jar dacl pericolul devinemai mare, eiarund fructu.1~e la subVoar~,apoi pe eel din min~, dar pe

eel din gur~ nicioda't~ (Franklin).

'~i lI1:aeeasti!:privinVl'observ~m dla animale nuse semnaleaz~

difer.en,a constatat~ dCSpeneer (Revue philosopliique, 1881) intretendin­

\a spre crimi!:l~ societiltile primitive, care ar fi mai illclinate &preaeeasta ,

dedi socieia\ile r~zboiriicC~i mai pu\in inclinare. dedt cele industriale.- '.,',-->: ,,',---:'::>:--'--:,""'-,-',"'" ,'-,"'-'" ."".",_:' "".-,' ',,':'''.''-.,

Orictim, la furni~i, albihe ~ielefanti am observat ~endin\a.frecvent~ spreasocia\ii care in lumca zoologicli .ar reprezenta adevhrate societl\\iindustriale.

17. Bauturile alcoolice, etc. 0 alti!:93utii a crimei, comunil oa-,,' ""',' ',':, ":, ,"',":,'>'.,: ',' ". " " """ ", ,'.' ." '.,' , -,' ", .. ,~

menilor si animalelor, este intrebuintarea Muturilor aJcooJiee si a altor'.•' ',. _ .'.. _:' ,'.:'-' '. '.•,.•.•.., ',•.•.' ...•..'<' •..-"....•••....' ..••,', .•, .•.•..•.."---' "'-' "-', ,' .............•.-:,: ••,." ..•...~.'/ ...•...' - .' ':'.' •....... , :"'-."'."':.' '.'- •...•

su~stan,c care iriti!:,eelulele nervoase ~i pe carc-animalCle inteligente Iepoftescmai mult dedt cerclalte,d~venind apoi, ca ~i oamenii, mai incli-

.• ' . ""'.'" " "'''. " , -·,·-e" , "

31

furio~i, neimMlnzili,. perVe~i ~icaantipa tia .apare laacei·indiviiianurniti

~Lnula,tolireprezentantiispecieiins~i~i ea qintr-q sut1 de pisici's~\l,

iepudn\lmaifqarteputini i~i neglijea~sau udd. puii lor,§ia~amaide­

parte.in toate celeIaltecazuri. Nuse pdate negaclla~astli perversitate

este 0 te~inV1.cu ••totul .•personal1'la .•aeei. indivizi.delincvcntidcili .§i

necunoscutllaltora dit;.aooea§i sp~cie care; datoritlltemp~ramentului lorindividual,evWlinaceea§i mllsur1 ucidereasemenilor lor.

Aceste?clicte se.apropie§iprin formli, cainprerned~tatea prin

VI..'clen.ie.•.(c..lin...i.•...holi, maim.ute)...s"i Hl.a.oo..a...ten..di.n.tli.. co.•.n...g.en.itaJll. s.a.u...d.0..'.".. "<,, .........•...,', .' ,,' .....•.. "',' ",:.,> " -.',:',,- --.-.••,',',' ','-. ""'- .','"

binditi1 siapoiooJtinuati1prinfurl (albine hoate),caresub impunitate

seextinde~i 'prinasociere caplltllcaracteful d~lincventuluiobi~nuit ~i

seam1nll primii. germeniai .brig~~dajului, cainsituaVi.Inverse

illstantaneiti1tli,altoracte, .determinate .de .cauzeviolente,care .sint

specificedelic\elorfi1rl1premeditare,deonoare, de.antipatie etc ..

D.....•.ar an..a..l.o.gi.ace.....a...m.a.i..c.u.·rio.asl1.'.e.st.e. a.ooe.a.d..in.tre..•.ca..•..u.z.e....,.d.esp..·.re",."""", .•"",1.1,.,0,.-"""""",-.,.',> •. ,,,0"', ._"," " ,"" _,"',_"_",'_,',,._,'_". ',_ " , ',," ._:.'",',_"'"_,,,,',, •. _.,_,',"',,', .. ,',,'.""",,'_,'-'. __.," ".,'.,' "'"

~tese pOatespune ea, in linii mari, sint idenliooJll1u,meaanimal1 .§iin,ooa uman~ ..

Foadc importantesini apoi aOOle.cazurn~~ctare,€XaCf~claom,

delittu} ~i ncounia fuzionea~. inextrioobil,' intrud(tendinteled,elictualeaparfiedu p~ 0 boali1specialli (febrllpuerperaU~, nimfomanie;senilita tc)fie din nastere, datorifi1ereditl1tiisi mai alesdaioriti1 oonformatiei.crani-

.' , ,'-' ' ',-":,' ,:->, ~:"-~ ' ", ,': -,-' , "'. .>'-. ,<~',", " ,-';

e..D. e.·•..detcC.t.00. a.se..car.e ..e.'s.,te to.cm.·.ai.ca·..u.za ooa ffi. ai.··•.fr.c.cventi1a·cr.im.inali.I..Ol'"',,' """"" ',' ,", """,' " ,"', ,,' .', ',",' ,"'", '. ":""" ",' ,',' """'" ,",',"" ".',' .',' "".'" ""'" . <,'. , ,',' ","&:" ',:""," , ",' < '

inn~sculi (micrQoofali~frontal1 a cailor),prcz~~tind§iaicio pcrversitate

f1rll.cauz~,.in. coutrasttotal •.cu indivi~ii. dinaceea§ispecie.

.22.cuma.probaoU·.ca •.un studiumaiindelungat~i malcom pc­tent va duoo 1adescoperi{caaltor analogii,de~xemplu'amilo.gia, care are-, '" ,,'" -"'-" "'" " ", ",., "

om.•'•••a.•·.r.•.c.inff.uen tl11.··n.··.•oo•••'.m.. it.·crc··a···.ct..eli.ct.•U.·l.•.U.·1·.·.U••·.m.•..·.an.·.·.,·d.1'..n·.··..·.t..rc..•.'.C.•.lilll·..i1··.S.·,.i.C·..o·...m.··.•port.a.·-"'- ",[':',:", '-:,-- ,",,, "",',"." " ',,'- ,.-:',' ",', """" '''' ,." ,", ,,',',' ,''-'' '" '--',,- ,', ',',",

'~fn~ulviolent Astfel, animalcle din cadrul ace1ora~ispecU s~ur~ cele

inruditesiI1t,. dupa. uniiautori"maifero<;ein zo~ele'caldedecit in celemai putin -calde din America (Rousse, op. cit. ):'.l..cii de·pe·muntelc'Atlas

tropologi deaarece in acestcaz Hps¢au tendinteleerooltare ca ~ianama­

liile degenera,tive, alcooliooete.in acest caz,analogia~~malul~iCllonullnuestenumaLcurioasadar~i utna, ofenndu-ne cheia expligttieifenamen uluiuman.

19. Alimentatia ..Q altl!:ca.u7A•con~una a delictului laallimal~i'la om este alimentatia peba7Ade came.

lntr-adevar, nunumai caI'nivorele sintcele maiferoce dintre a·nimaledllr~i'anim~leleprecumcHnii, elefantii, de obiooi lin~titf,devinnelmblinziti si cruzi daea sint hrllrtHi cueame ..., .. :t'. " \ ',',' ",' ','" .,

EIefanWnumitimustoj;folositiinlndia in calitatede <.:alai,sint

hrllniti insgecialcucarne (Jacoliot, X,p.225);Clinii sicaiidinAlfoI't,htllnid' eu carne,'·devin feroci.

" .,. ,':' ' .... -',' -. c' ,- ',' ,- .. ,

.20. Educatia. ~i in acestcaz observllm,' ca~i laom, faptul ea,o.educatiespeciall1;o fannare (tt:pinaggio • in italian1,in text) pO.ate~n­

tt.ibUi1a aparitia animalelor cri'minalecaredinn~tere nuerau.llStfel. '

Qrnulaeducat nudeputineori animalele)n"ederea 0rnuci4~rii

. (Pierquin,Foliedes animazb:):indienii .elefantul,hotent0tii - boul .•estecelebrur,azulctinel u,ifran<;e.~,.J3orecillo, care 1aSanto Domingoiiomora

, , " '<',',:,:,.- ",,' "'" "", "':"--"': ,"-, ',', .,<,",-' •. ,:",",.- .. ,',' ",,"

'pe indieni~i •era rllspllHit.4eitrei. soId;I1i;Inacestecazuriresponsabilita-

t.ea .d..e..l..ictulu.iaP ...anin..•.•..e( .•ed~.ca.it.on.·lo....Li~in.•u. a.n.••......i.m...al..e.lor educate astfel(Lacassagne,. op.cit.).· < ••.•.. ' ..••.•• " '.' ••...•.',_~, ',':..',".<."."":":::,,,,: •.. ,,.,:,'.:,, __'<',)".',,"'" _.,;t.- .. :.",. ',"'," __',,(

21.·InfI;lil;tiunUel'e~I~.Ace~tlia doutiserie d.eacte se.aprop ie,

evident,'destu1de mUlt~e)aeeteapecareomuldv.il~zat Ie. num~te de­

liew, prinintermediul.aooluife~9menpe care eu 17a~numi al.individua­

HtllVii iuC()ntrast,.evident cUidepririderilemai generale •.innascute~ido~bindHt!ale specieiins1~i,care.provoaea 'pl,igubesp~ciei sa\lchiar indivi-

;"_,:<",_.::"/1-:::,,,,,:,:, ;'_:,' __ '., " ..' "_,,.;

duluiinsu~i, precum vendetele violente alefurnicilorasupraafidelor sa\!

tovarll~elorJor, ucidereiipropriyifemele.~i a·propriilor. fii,sodomiile.

s~ne glndim{Spunedesiutide bineFerrf,op. cit.)cll,deexeID­pl\l,dintr"o su{ll<ieciini saucaisauelefanti numai U:nu1siludoHe.jlratli'.

mandibulelor, tradeazA speciile care t~aiescm~i mUltdi,n prada; Prin ~r-,:"" _,'-','", , ,,' :":."'::',:,' "",':<':"::', ,','\:,-:-:-,', . ',""""",'" "'," _,": '",,':.'c,-',

.mare, seconstat~ cfi existfi adevfirate specii c!iminale.~er<?z,astp.diat ell minulio~itate caracterele COll1uneale 'onor aJ.,

',',- ': " , ",.',,-, -'" ,",: -',' "'-,, ,".: ,".',,"., " , ",,',',-" ", -, ""', "-' ".',,' ',::'" ',,'," "":'.,: "

bine, parazite ~i,alealbinelor care i~i fae :stup, EI a de~ons~rat cfi intreele"~xjstfi 0 atit d~ ,mareafinitat~ incit, metnd abstraclie <l~caracterele.de adaptare la viala de' parazit, cele douA speeii treb\li~ claslficate. in

acela~i gen... i. ". " ' \', Mtrel, masGuliipsitayre(or parazite sint,asemAnfitori .cu cei ai

bambufilor,.in ale caror stupii~i depun ouale .

. Sphoecodefii trfiiese in general pe !tnga Halyctis, Jpici albine care

i~i string proviziile'lor de polen .ingalerji subterane; "ambele p!e?:intll a­

nafbgiisurprinzatoare indt pot fi confundate eu u~urinlll. Pupil Perez, ,

deosebireaprincipal~ dintr~ cele doua grupuri consta i~ fisur~primuluiseg~ent.existentll, la Hplyctis ~~i"careeste rudimentar.llia Sphoecodes.

Acurn:,Marchal demonstre~zA cfiace~tea· din urma sint para~itii~j asasi­

nii'primelor. pI a,;v~zut iD.tr~unloc insorit' grupuri, deIfalye~ inteIlti0- '

nilld .sficu~eagfi~i~a tr~nsporte in' galerHle lor' subterane :provizm~ de

polen. Cea ma.imare paI1le.(,lintrfirilor in galerii .erad pl1zite de un gardi­a~. Spre IOcolul1deal~i~ele Halyctis .i~ialeseserfi domicHiul se indrepUm

aIbine Sphoecodes care zburau ra.Zllntcu pllmintul, descriipdspirale, ffirfi

sa aib~ insfi'polen pe picfoar~. Ele se oprea~, la pra~ul galeriiiqr, Ie ob~servall intrarea,se incfiierau un moment cU,santin~I~~i ap<;>ii~i IU311

zborul p~a~i traiectorie, pentrlJ a reincepe imedi~t dupll aceea'ace­

lea~i manevre. Daracli1!nealor np se lintita aici. Ia~a un Sphoecodes ea-.re ~ opr~te pet'reapta ~nei .gllleriia Haljctifilor, i~i,iJ?tindeincet C<ipul

~".'""-:,,';;,,,- ': -":'-:">:"."',": ..,,">'''«';:''','' ", ,::,::,:,:,' ",,' ,-:':,.:'. ',;.,', .,',:: .,':"'""',-'

ca pentru a-~Lsu~prinde du~manlJI,dar ,il vedein stare de a§teptare, a-

tent; il atacadin fatfi, obligindu-l sa se retragfi; Halyctiss~ tine dirz. A­tunci recurg~Jaostratagema: in~pesa ql~reascfigurade intrare, a gal~-

'".', ", , ,.' :. '" '. ,", , '/' "', - ' .. ",. ',', " ,* ", " , :Yezi (::'.LOlUbrQso,Tre1Hbuni.1Qrino, B0cca,~887.

** , ".,._,' " '," I'

" . Este'c~lJosc!J! tapt!J1cii dilJiilalriipe lo~i,strijjnii;Les~o!1a a viizutQ singurii data .Uil~iiny care fi primcactl bu~ure, darera un dinedintr-!Jn han de munte ~ivenireaJorli,prV!11itcapn prinzbogat.Ialii 'ol'igi~ca unorrcf()rme ~ia mul\or reformatori,

:;intmult maLcalmi decit:ceidin, ~e~ert iar lapivoliseobservfi [aptdl ct1

iu perioadele fO(lrtecal~e'ale. 3I)tllui, in special il1preaJmainceperii. fur­tunilpr, ,sintcuprin~i deadevfirateaccese" furioase,'"in carese.aruncfi

,.: .- ... - .. ,', "'-', .... ,," ".. "',- .... ,' ',,,,, , ,,-/

asupraarporilorpin'l cind izbu'Cne~tefurtuna~ipinzade ploaictoren- .I \ ~

liaHiIe redfi calmul. ..

.23. Aversiuneuraplde nou. Prgbabilcfi, a~acuDlvom vedea lapopoarele barbare, tendinla sprc delicreste antipatiaanimalelor inteli­

gente.fat::t deQriceinovatiecarelesurprinde ~ilesperie ~icare, la

riMu1ei"gste.consideratfi gecltre acestea ca oofensfi individualfi~i,

,cine ~tie, prQbabiLchiar un delict" ..•..Brct Harte>a ob$efvat ,cufinetecul1l,ade~eori,' ciitliiim un

ad.ev~rat fanatism conservator,latril ~iurmfircsc co· indirjiretrenurile,

iluminatul cugaze, fanfareleatutlcidnd 1e vMpriq1aoarfLExis,tficai ,

d~prin~i sil fie cillilritL deofi\Cricare se enerveatilda¢fi eel care-iincal~cil.nu poartfi nicjmilcar\~apcamilitaril ~i nu il suportil in ~a*".,

L.24. An~I()gi.cu oamenicriminali. Ainviizutanalogii curioase cu

infractorfinconfOrrnatia cranianil. Nu este dificilca unstudiu ingrijitl

(isupraindivizilor sfi ncarate'\o-~iferentil'in fizionomie ~iJnacestcazalllintesc cfi;animaJele maifef8scau ofizionor.lie spcci<il.lcare itlger-

- ....•••. ',' '.' ~ .. ', ,' A""

mene ofer~'HmeJeasemilni1riG,wapeeaa·delinG'0ntilor. AsHeI, ochiul careso umple de singe al tigrll.lllhaI hienei, ste ~actcel ,al (lsasinilor. c

;!~Pasi1rilcdcp~ad.l,~cexcITIPI~'r;tPifoa(cle, spune~rchm(nT' .'~),au cio-

clli scurt,incovoiat, maxiiarul.SllP~riprprcvilzut cu dintiascutiti ,atror,a ,

pemaxila(ul inferior Ie cor~spunge9 (;restfitura;orQit4 mare;(ca)a cri­

mitlali, IicrieThmassia) ~i CfY'e'se~fJlPle ,de sfrtge". Lainse?telt( care ntiprezintil ofiz,ionomic c1fr;t, dinyauz.a fmobilit;ttii faeiale, sQliditatea

Studiile speciali~tilor, pe care Marchal le-a itnpulsionat, arat~1,.'.-:."':',' .....•.....·..... ",." ..·:.. "" ..;:'.,.:,>,':" ..':"""' .."":' •• ' .. " ..: .....'.',: :"."':..":'::::'.: .."'"

cll Sphoecodefii sint un tip inell rllu fixat" un tip care de-abia sediferen-tiazll de genul Haiyctis din care deri~l. in ce priveste modul in carespe­tia parazit1 a Sphoecodefilor poatefiderivat1 din Ho,lyctis, Marchal res­pinge ippteza ell 0 astfel de formare poate sl aiM originea in miinctism,a~a cum, totu~i,ered in mod fundamerttalceicare considerll ell 0 astfelde transformare se da'toreazllin exclusivitate unui act individual de bri­gandaj, transmis descendentilor, f1rll 0 alt1 cauzll deterqtiJ;lant1. EI erede<:4'la formarea acestui tip specific acoritribuit orice individcare, fiindinsuficient dOtat din punetul de vedere al form~rif stupului~i avin~ un

instinct deaqul)ulare prostconformat\ a fost, in Consecint~, obligat slladopte un alt gen de viat1 care s~a transmis apoi descendentilor. Aceast1evolutie ar ~ omolQg1,1la'Fea ce se observ~ la Cri,minaliiinn1seuli' p~in,­tre oameni; se observ1 ellia animale aTexista,. ca si Jaacestia, eredjtatea

. -- -.' j'_.d',,' 'i',,_;,',-''':'':-'''':'':,:',''';:'-'''':, """", :','" ,." ,'''-', '

§i modiflcareaanatomiell, organiell. I"'-- .'..' - ........••.............., "':_"'::"" .• ,.,-:,--- ..' ". >,' .'.". ' ~..'

' De ase~nea, este curios sll,oaserv.llm ellaceste manifesti:\ri pse-udo-crimitiak, care au 0 atit de mare analogie cu ceeace seintilne~te ,<;uadev11ratla criminalii umani,se gllseseclar conturat~ la aeele speciide insecte care slnt himenopterele, albinele si furniciIe·si, mai muIt decit

,'" '-:.: ' ,-,:,." '",'; ': .' ,',,' ,:" "', . '.' .',.".': : ".' :'~ ." .. ',', '"""',,. ""',

la celelaIte, la clini si Ila porumbei .:'-,' '. ", -, ::,"':,"': ,:-, ,'~,.,-'" ",-:,-,.-."," . ,'-~

Poate ell si in lumea animalll se demonstreazll existenta unei al-. , ,,".""" :' >", ...• ,':,,'-".,,',.:'. ",::--".',,-"-":',"",(--

te legi Ii lutnii umane, conform ellreia criminalitatea creste in mod direct...... ' ....•.. '" ,." '.' ." i ' .,'" , '.'. ':"'. ,.,

cugenialitatea ~iinteligenta. , , , ' ,25.' Analogii cu alte acte. 1bt\l~i, oricite eforturi amdep~ne Cll

distinctiile, trebuie s:i ne confesllm:exist~ 0, continuitate, 0 trecere'.,'- ...•........,:.',.<' '.. '.' ,,: ""'-'-', ". '.• ,.: ,<>-.'-.-'<.'-,' -: ,.'.

irtsensibilll de la niultedin acele acte pe carenofle c()nsider:im crimi-nale laa,celea care arft delictenumai pentru om ~iviceversa. :Astfel, fur~turile maimll,telor, r11zbutillriledinilor, uciderile furnicUorpot intra~pinlila un anumitpunct, in eategoria crimelor de r~.zboi - sati in c~le care auca,mobi}procurarea hranOi!in lupt~ pentru supravietuire - ca ~iucidereadIn lllcomie pe car~, 'de aceea,. trebuie s~ 0 incadr~~ in prima serie.,

\

ri~i, deSfilciild<;umandibulele,uriul cite unul, gr1untele de nisip ~ne a­

runell cu lapele inspate~ I,\stfelincit Haiyctis este obligat sl l>at1in retra~'_.gere. As~diatorulprofit1 de aces! lucru pentru a ocupalocul; se sprijin1

de perete ~ucapul ~icu picioarele, ~i suge abdomenul, atr1gind sub cor­

'p~l s~u du~manul~i, in sfi~it,ii aplielliintep1tura fatal1. Victima rezistll

~i inchideintrarea 'spre galerie, dar Sphoecodes i~i reinnoi~te manevra,

o a aoua lovitur1 urmea~primeia ~iHalyttis este scos din lu:pt1. Astfel

tucit,' el poate sl1se strecciare acum in interiorul galeriei, trecind peste

eorpul victimei pe care it arunell peste, pra:gullocuinte1 ~zurpate. El ~i

alege' aicidomiciliul; it m1re~te atit cit dore~te, aruncind din dnd incindpeste pragul 'galerf~i mid valuri d~ i1isi~ca:re se adun1 ~ngr11m11joar~,ceaproape ell ascund intrarea in galerie. In acel~i timp, un nou cadaVtu

de Haiyctis 'este' sCoSdin galeri~; impins de Sph~ecodescare, continu1 Sl

lucreze.Daraceasta QU este totu1. Doi Haiyctis se intorc din cimpie, eu ,

picioatelepline de polen; ,zboar1 putin deasupra gr1m1joarei de nisipcare le inebid~ accesul in~galeria lor; pipiHe ell ailtenele cadavreie tova~

r11~ilorlor~.if trag de aiipi' 'ca" pentru a se' corivinge de moartea lor.Outind apoi pe pllmint; re~aseseintrarea de lagaleria lor, oel!berea:za

de nisipul aeumulat ~i inrearcll sl1recunOllscllgravitatea dezastrului, dar. foarte curind se retrag insplilmintati. Demai rhuIte ori u,nul din eirepe~

1:11incercarea, dar meieulirll succes. Parazitul a incetat luerul; ochii slinegri apar pe marginea gal~fiei,unde se a~eazllcu mahdibulele deschise"

gata pentru a prindecapul eelui ,care ;incearell sl1 pMrundl aiei. Se

schimbll astfel ciieva lovituti, dar lupta este prea ineglll11.in cele din:

,urmll Haiyctisii fug departe ,si'sjJho~codes se intore la llleru. Un Halyctis,•.......•..........,".:<'0' ,.,_",',!' "_m'.', ',' ',,-'.:,'. '",."",,-,/:,,:.,:_,':;"':":, .. : """""""_":':"_"""" '"'dm':._:,:", __._ .. "":>"".,,,,, .... , ...........• ··•. i.·.·· ..•.··.·.·..••..·••·• •. ·· •••.

,,mai curajos ca ceilalti, <lup11rea pip11itpe to\;'ar~~iiuci~i, p~trunde plin

de indr11znealllin galerie si r!mine acolo un an:umit timp. Fltrll indoial~,>'_ ••.•..•.: •....... : ...•. : ..••. '-' _,.· .. ·..·•..···:.i, -' _.. ,~:~',',:'::'- " : _ ,-'- -:> ..•.:......•..•......•.•.......•..-. u .. '.' •.:•.••...•.' •....•: .: .•..'- .- .•..: ...•......>':,', ..•....

sub pllmlnt se.dll 0 lupt~ teribil~ ~i, in cele din urmll, nefericitul,," ..........•...•...>':'- ....•..,',-" ....-:,.:":,>,, ,'::, ... ' .•.. - """:,:-\ .•... , ..•."'---':'-"'-

asaltator, iese de acolo tirindu-se c;p greu, se clatinll ~i cade mort laiesirea din galerie. ''. "

nll in cuiburile de berze. La vederea a.cestui produs insolit, mascplul ,seirit1 ~i dll femela in.puter~ cel.orlalte berze"i~~ifttat~de ~cest Iucru,care. a fae buellti, spre.marea pl1cere a laeuitodlor din Smirna (Figuier,op. cit.) .. '

, in aceste cazuri eSte evidenfll interpretarea umanA care pretin­de sl vedem.la celelillte animale aceea~i pno3;re fatll de adulter ~i ace-lea~i ritud ~jobiceiuri juridiceale omului, chiarale omului neciviliiat,_pecare l-lun avut mai mult sub o11servatie.Deaarece" adulterul va putea,....... >-,',:,":".:""',: .. ,::'-':";:'-"',":"':",,,:,)'''',,--'',,',,:,':'''',,''''':''''',''':',',''::''''''::,':' ... - .....

cel mult, sl provaaee un act de minie asupra sotului (si vam ve4ea ell':','_:", ,:: .","_":",';"_"."'",-,>,,::: :',:,:' >",d"";,.:":,:"""",,,:,_.,, ":"""",,,:,,'.,"',":',':"::-,"',""':'.:':,''-',.'" ..'

foarte des ehiar il provoaellla omul sllibatic car~ de. m~lt'~vreme nu iI.. " I·" . "

maiconsider1yn delict), desigur nu'~i asupra trit)ului, care J1eputind slvadA nici un intere.s prapriu leut, nu trebuie, fireste, 81 imp1rt1seasell.•..."':"': .. _' :.: ',';"" "_' ' '.m,>':,':," _ .'--' ~',_': •.. ,'~' '_:' :'.""",': •...... :~: ".:,

'.aCeIsentiment. Da~ la cinpcefali se condal;Un11~moarte de elltre intre-gul trib.santineianeglijentlt, am impresia d1 ~Hn acest taz este yorba de,ofurie a rllzbun1rii pentru lipsil de prevederei pent~u pedrolu!. trec~t.ered ell asupra acestui caz putemfi cu totii de acord. Dar el nll;consti­wie .0 prob.1 a cpn~tiintei unui drept, nicia stabilirii unei pedepse, peItngll faptul,ell Wlexist10mucideri comise de briganzi asupra tovarl1~iIotlorpenmi cauze aSemllnl1t()aresau de plebe, prin acea furie a poparuluicare niciodatll nu sev,a putea numi efeetul unuisentimeQt juridi~.

Dat. fiind ellaceste fapte sint adevllrate nu vom ;d,luta un nau,.. I .

dacument' cu privire la asaeierea delincvent~ pentru oue am actus, to-tl:l~i,probe numeroase (vezi mai sus) ~i care, intr-adevllr, se vor transfor­ma, datorit1 condi\iilor, ehiar da-Mn.uin inten\1i, intr-o acVune juridiell.

in concluzie, intrueit in act«le descrise mai sus existl1embrionul

crimei, in acestea exist~; d~ aseme~ea, ~( cel. al pedepsei care aki se Ii­miteai1. 1a staditll yend~tei ~ial vep.detei asociate, dar fl1r1sl fi atinsinsAvreodatl1 stadiul compJnsatiei care este, totusi, ocreatie a siHbatici"","-'_'--':'; .'_>,: :-':"',,-" ':r,_" ""::i:"","J:,:",'" ," .. -' ..:', ;-',":' , " -", ',:.-.' .

lor mai raflnati (vezi capitoltil II). '. ' .2..Pedeapsa la animalele lIomestice: ~ubstitute penale. Este si~

gur ell prin pedepse poi reu~irn:sl'imodifi~m la anumite animale unele

.i .'Ibtu~i, chiar ~i iIi acesteqlzurieste yorba mal degrabll de. 0te~mll a pllrintilor sau a virstnicilor ~e a nu se yedea dominaV ~isupu~i

de puii.lor sa\!.~ecei mai slabi, a~a cum se intimplllcel mai adesea Cll

noi, fl1rllca noi in~ine sll ne dllm seama, cind plllnuim· sll ne rllzbunllm

pe Copiii no~tri pentru un drept, care, in fond, este rp,~imult~un preteXt

pentru desellrcarea miniei excitate decit o.idee educativll, ~i,mai putinchiar, 0 ratiune de drept.

. ~i mai p~tin inell putem sll fim de acord eu existenta unor pe­

.depse impuse ~i,aplicate de animalele asoeiate,a:~aloage ell cele din co­

derile nQastre sau,~i I)1aibine, cu cel~ ale tr:iburilor noastre slllbatic;e,<carepentru or.i~ abatere apli~ pedeapsa cu moartea.

Neander relateazll ell inorasul Tangen din landul Bavaria trlliau-'-', "':'::"" '"c,",', ••. ',.::';".,:.'_,,'- _' ,.',' : ",,". ,:':,",':,', ">"--',::':-'»,::',,,','-'-", :::.'..1 -

in bUIl;lli,nt~legere multe berze, pinll dndo· femeUi s~a lllsat sedus4 de.un tinllr mas~ul, in limp pe b~rbatulera plecat ..Acesta,.intors pe nea~­

teptate acasll"a ~dus~oi~:f3;ta unui tribunal. format din toate p'llsllrile

care ina~l moment erau, adunate pentru migratia de toamnll ~icare au

fllc~t-~ bUc4ti (Figui~r" 0p', cif.).Agesea, in nordulSeotiei ~i in insulele Feroe se vM stoluri d\;

ciorieare eondamnli' la l11.oartepeuna din tovar1~el~Jor(Fe,rdl op. cit.).Linneo relateazll' Clio rinduniell, intoarsllia cuibul slu, I-a gllsit!','-;,",c",:: -"'-:':' -"> - -..',.'.', .,'" ''."':'·:"'"-',-,'i.'_·':""/·, ... '-.,';",':',:,, ,"":,-';':,"', ,,",':"':'-','- ,." -""":',":'--:;-",, ':-"',," ',-': ',"', ,._",:' .•... ,"';' "".:,

~cupat de .opas1re ~trllln~:eforturile ei de a 0 gonjfiind zadarni~, eaa .revenit eu to"arl1~eleeicar~,purtind mil in cioc!lri,au ~idit-aineuib:uluzurpat.

. , (Jinocefalii sint foarte h~V.in, timp ce fu~l, ei pun 0 santin,el1

. care ii avertizea~ printr-ullstrig1t de pericolul devastatar al apropierii

OInului: Vigilenla ~<:esteisan~inele e~te in~ot4eauna foarte mare sub.....•.: •.......'....•.."- ......•.., ,•............', ...•. ';'-: .. ':' .•.. ', .•-': ··""i""·"':,'F-, '.,',' ,~>.' ,.,', ;',',',-' '" •... "".""_' .•,:.' ..'." .. ',"', _, '..'.'.':" •._- '-'

·ameninfare<lpe(lepsei cu moarteq care i soar aplica de catre ce;lalfidacl1

ea ~i-ar face mai PI4{in datori(l .. ' .

.. ,Locuitoriidin Smirna, care ~tiupiM la ce punet imping berzele­mascul sentimentul dragostei conjugale, se distrea~ punind oull de,gli:- .

DupA Pictet; ~ocabulanoastrA crimen ar deriva din sancritul,

Karmon i(Vanicek insA neagA aceastAe1imologie ~i t>,de~iv~din:Kru, - aaudia un tnartor;' croemert;accusatio) care ,echivaleazAcu aC\iunea, Kri -

a face. Mai sigur apaz, in sancriH(peccoto, ar corespunde lui apas, opera,opus, iar latinulfa~inus 4erivll.dinfacere. Culpa ar deriva, dupll Pictet ~iPott, dinKalp, 'KIrp, in. s8m;ritll.aface, a ex~uta .

.Prin urmare, l~ origine n~ existll 0 diferen\ll.foarte clarll. intreactiune si delict. '

f ..... f:,'"" ',','," "

Dupll.Pictet, rll.dll.cinilemorfologice peritru a exprima verbele a

ucide ~i a rani se rididi la 0 sutA in sancritll. '(un~le ni soan lransmis,

precum mar, mori, nac, han), extrase chiar ~iprin derivl1ri secl:lndare.EIconsiderl1 di' este un fenomcn' dificil de explicat, dar este, in schimb,

fdarte firesc daCll ne gindim di tot as,tfel' se intimplll. in Jargon., Aicisinonimele abllndll. pentru actele ciu:e se repetll. celmai mult.

"" in toate limbile se nbflectl1{!tptul di jaful ~i ucidereasint primasursll.a posesiunilbr. i~ latinll.pioedium vine de la proedari.

-,,,,' ",,>,-' ...•... <," '~,," ','<'- -, -,"" ',' ,'" ....,. ',' ,": ;" ... , ':" •... ", ' -,' """ , , ,,"

In sancriH\ Kshi . a nelmtiza, a sfir~i, a ucide~ a devasta, a PO·

seda, Sko- Ski, Ksit • a locui, a.face locuibil ~islur- a ofensa, a neantiza.

Ski - a 'fura (Vanicek, II; B5rtlingk). A"mahi (coptl\) - 'a apuca, avina, .aposeda, Moon (coptll.) . apescui, a ,vina pe\l1rm, a Jua prin fO~ll.,a op.ri.

,Jarass -in ebraidi a lua, a expulza,a poscda. Bazan ~i akass .

smuts, prMat, posedat. in peruviahl1 (TSchudi, op. cit.) coran - ~inat,",., '_",':'_,'::","'A<_""".,:·:' '::-:,':',',_ ,:'_ ....•..', .• ,<_._'.'.>,") '>_.' ',':"'_':-:,

atacat, posedat. In tahitianli tao - lance, posedare, champi~ erQu, hot·Sanscritul gur.· a, invinge ~i' a minca - a~a cum obi~iluiau

triburile negro ide eu dusmanul - analog cu tahitianul pau . a fi invlns,.,' ....••... - '"",'-- -' -•• " ','-•• ,::_,::--,"'-~:\:'>:':',-:\:'-'-,: .., ,,,,::'-,<' : "':' --.-,.,-,<::., ""'\:' '<-',"" ,'". ,",',,'... -,.,,',".-," ','

a fi miocat'l reconIirm~ deja la nivelullimbajului scopul antropofag al

uciderilor in luptll.,precumg6 -vishta - blitll.lia(diutare de v,inll.tll.i)aratll.un alt mij,loc, probabil mult fuai }ndepll.rtat in timp,al rl1zboaielor.

Fur ,. hot (dupl1 V:anicek din b{Jhr -a purta) precum ebraiculca '~i sanscriticul sten, corespunde lui a pune dc, 0 partc, a

," .'_ .. ',',' "', .... " '.' .... :' ',.'. '.' .'. ', __ ' ",_.", - .' ..... ' ,'" .... ', ')' \ -." .. ;," " ,,,,:; .' .,'.. _,'- 'C,' .' .... '-:. -'. "'.', ,-: ,"".' :,: .. :~', .' ':' "",:.: ... .'.' -' . .' .'," I.' 0'

47

,

,Thate fetele'1idieni1or~i f~cea.udota 'prin,astfel' demijioace

(Herodot).

~etnei1e.gindOIli1()rdil1Afi'ica 'purtau in j~ndgambelor •atitea

ornamentedin pie1ecitera~uni~rulMrbaWor'cu care ele intretinuser~raporturi{Herodot,.TV; 176).

.....•.' . in Tibetfet6let>ur!au,d~ asemer)ea,mlirgelede laam~nlii lor,care misint nicidda~ 'gratuite. quciteleposed~mai multeastfel de

! m~rgelecuatitJluntH~lor sintmai,celebre: .' .....

La andamallL( ~i chi~rlaunele triburi din Califorllia)femeile

apartintuturor mascuU1ordin'trib~ia rezistaunuilldineiar fiundelict~rav.lJneori,ins~, se,observliuniuni t~mporare, mai ales?tullctcind, fe-

I , m....ei.a..d..e•.Vl.·n..e,..g•.ra.v.id..~.".da.r.ace...ste.a..i.ncet.'ea.~ oda....i~cu.•.a.·l~p.t.ar.ea..•....Ia..t~.·c.·.u.m"......... '. ' ..... , ,. ,.... '..........•.. ~principiul CASlltorieiaparedin viot~iprostitu\ie, precumcodul dindelict. '

Adeseori,acesie \lni1.lniiinprovizate se reinn~iau la intervalefi~

xe,ca in rutarani~1\lel~r, pr~babil in anotimpurilecalde~ii~ celeincareexis~ll b'aburident~ de produse(L6mbroso, ·CJomobian.coeuomo di

coloie,editiailU~a,Thrino, 1892):

$iin 00, constli oaredeosebireadintre. s~rMt()rile zg01l10toase

alecinoce/alilo[ ~iacelea aleaustralilotcare~ solitaride~a lung~l anului,

sea.d....u...n..~.·.s...u.p..u~.id..e."u..D.fel..d...e.po..f.tli an.'.ima.li.c4.....'. S.•.i. f(l)..r.m.e.a~. 0 cavit.ate.. a.di.n.."..........•. "">1,, ..•............... ' ..•.... " '.' ' .•...............•...............•...•.....•.....

c4'inform~ .d~ elips~" ineonjurat~de tufi~uricarear vreasli ..reprezjnte .

organul'sexual·. feminin? Iltfigi?d llincileincentrul ei, ~trigllcu Q into~

natieoribi1~:,,·NuInai. vremgaura.ckvulva··,

, .....probabil'~. s~rblitoar~itupercaliilor,inonoarea lupoaicei, din

Rollla §i Floralii1ei~ careprostituatelea,veaudreptu,l s~ mearglidezbr~~

)c:ate~iSl{Sedeai~ mOdpUbli~ ~i serbarealui Giagandthaaufost, ca~icar~avaluri1enoastre,o premier~ a ace~tororgiiprimitive ~iamintesc

A,.: ,,·'.. i."":":';""""" """, ::_.' :.: •. ',: _,'.;, ._:' .. ' ,_"',.:.:', ;'," " :' .. ", .. , ",'_ ':' .. ,:',','" :,: ' .. _,.,- :- ..

In CUltulluiBelfe~()r(pr~aps~uzeualgdidjnilQr), sp\1n~Ral?bi

SoldmonJarcht:DicuntSapientes: nostrlmirade fab~co hUjusid~li:eratenimadspeciemvirgaevirilis effectam;.cuimaritabant'se tot" die (Spun

, .. '.. " , .... , .. ',' ..•.. "/

intelePtii '.,no~tri' cll ".privire .,.la'm~~te~ugu.l.idoHlorlor:. c4ci acesta era

efeCtulunuI b~t specialcu.c:areel~ sejucau toaUlziua).In Slinctuarele ain Eleusis,/ PhalluS' si K't'1'\€\c;sa1.lvulvaeta1.l

.",: .. ",' ',:', ..... ,' .." , :' ... ,.; ;',:;:,' ,""";',::,,:,,,," .,,' ~,.::)

e....xp.. ,..u."se.. 1,.a...v.e..id.er"e("Cle,me.n.tdi.n Al",.',exa..n.d.ria.., Pro.. tr:. e.p.t,. p.l ..9..)"....t.•,o."..t. astfelin"

ttrfiplindu"se~i intimpul JuiOSidde. (~lutarh, Detside, p. 365).

2:Pr()Stitutia dvUi.PrinUrIlUlfe,)a origini, c4s~toria nUextsta

~~rt>~osfituVaera.JegUl~gen¢ral~.tn Australia, f~telepot intretine fa;"p,.o.'".r...•tu,.ri..'.c.u.,...I. b.~.·,.r,b,a,t..,i.,ilnc4 de la viis,ta, de 10 ani '.S.'i·sint. chia.riIWitate la.. ,'.', ."', .. '.' ,'" ..".. ' .. ,.,' ,"',": -,' .." ,",: '" ':' " ': .,' .. ' .. ' ~ .

anumite s~rMtori.· ' •.•.•...•...••.•......•...........'.....•...•.•.. ~~.

•... ". Naireziic~no,s~·~pr()miSCui\ate complet~.Bb~imaniitnta\1in

limb~lor '0 expresiepen,tr1.l adeosebi .sotia de tin~ra ~em~ritatli(HoV~laque} T'i' '

.••......'.•. iionoma~ii,inhrgiilelor,. i~ischlmM,adeseorifemeile,caresint

pbligate s~Se dea parin;liI?r{Hartltlann). '..• ' .. '

,InCalifornial1~~~i~t~termenUl. de.Cds~t(Jriel~ s~lb~fici;.gelo­

zia incepeatuncicind ~~m~ia'seabandoneawalturtrib:\, , •....' ....•.•...•......

I~ain,~egeCec~?p),l~secol ul.·al XVII .~~~inaiIlt:.';dr~ristos;gredi·· trll.iau ,:in prom~sCtli!~~f.. jn ac¢a.~po~,~piii.lluOC~n?§teau

deeit pc mamalor §i.jipur~~~ numelc,~.Esteolegenda,dll!eaeste

'corqbora t~cumulte ves'tigiiciir~s"autransmisdela oepo~ 'l~alta.

·.Astfel,. Licurg ·.autOri~ pe'sov. s~"~iimprumut.e ••••femeilelorb~rbamor m;1iv<;llizi.iarPlilt()njl.·blama .'pentru c4 "nU.'aproClamat

prOItiiSc1.litateil.... \.' ... ' ..•••...•..' .......•.....' .. In Spaqa (dup~Justin,II'I;c.)f1,}ae~istatchiar·()perioad~incare'eei. mai ·tin~ri; intof~ide lalupt.~,s"au}ubstituits()tilor.

La Mandowesis, 0 feme~e.care.a ,chefuit ~i s~a abandonat dupl.unospilt 1840dintr~ principalii rllzbomici ai tribuluisllu sebucurll din. ' .' ." .

aceastil cautil de 0 mare consideratie •..::;',!:: ::.',:.' :.,""',:' " "",.'••,,:,,:':.:':,",,"':"':"',"';'>",:,:', ':',::::'.' ·,t,':',' :,""'.' ';; :,',,:

4. Prostitutia mascuJinil ,1 animaUclt Existl eeva ~i 111airau,

~ian\l~e ca.sodomiapurl domn~te tn aceSte.cazuri !lril sentimentuUn­

famiei.' Lo.cuitorii din Noua c;aledonie, sene ,Bourgal .(Des ra~es de

l'Ocean~, II, 389), au obice~ul sll Se reuneascUn numilr maretn gl'l1puri

infame. Uilul din zeii taiziani(Letourneau, p. 63) prezida aceste uniuni,

foarte comun.e, totu~i, la vechiimexicani a.ica.rortineri favorili sermbr~­

cau d~pil. m?da femininl, (Diaz, Histoire ~\ la. cOfU/ll,lte.de ldnouvelle'E~pag;te,n,574~•. ' ... '.....• , .. ' '.

, Tin~rii favorili din epoca lui Alcibiade aveau un rol deosebit indistractiile publice1 fiindpreferati d.e filozofi.

" ' ,', -',> ";" ,:" :;: ''''(''':''::'','' , ... ",.<- .. ,'<,;",>':'." ,': < ,,'", ,... ot

Abatele de Claitvaux (1117)se plingea d~normanzi care repra;.

duseseril .antica .Sodom' ~i raspindiserl pederastia. oriunde' 4ebarcau.Abbone, .in poemul Asedh.i.l parisului, (cartea a ]II-a~ aproximativ)~ serie,<' ._,',' -,,:'::1"::'<':':'\'-, .' ,_ " "" ".',',' ','" '" , ' '0. " ""':'", ,"::"'," ',', ,. , ' ,','

.ca.~i tntrebuintau fetneile lor, mai cu.seaml daca. er~:ugr"avide,,iii pn-; .:. : : .. :'.' ". , ..' :: .:. '''.' : : .,'.': ': : ' " '. " ' .. " .. " .

t:;lja~pe blrbati .

,.,Expresiile "a pune coarne" "a face, pe tapul~ pe cerbul", adose

Sotului inj~riat, tn ~brai~ herea; tn gCl1llaDilho",:ertra~er~De.fac sa pre­

supunem dl strj1mO~i3:'n \ .tri ~ tmperech~u fit.rllru~ine eu animalelcy,• ""m se IntlJ!lPlil """. fa finIaod<2i •••"' ••. ~ C1l re,,", i!'lipSa,femeilor. ~i tna " caz religiaa consacrat,. prin capra lui Mei1~es~

infamul obicei iar ,lui Pan. i-a dat. de sOlie 0 capri. Un or~col din. ~poca

lui Romulus, care ,a da,t ~~t~re Lup~caliilor, afirma:.(talidas mater

caper hircus inito. (Mama :'Itcilias-a .Ilascut. dintr,-un tap ~i 0 .capri)" . " . 'i' .

(Ovidiu,Fastele, II'IW'441).'; ' ~ " .'. 5. prostitufl. religioasi~ ~ tum 'reIi~a a urmlrit intotdeauna

cuni in statistica Il~terilor sevede influenta fecundatoare a orgiilor car-,' " ':',: , , .. ,.: " " "" .. ' :,.<"":.' "",,," ' .. ,' .. ,," _,' ' "-', : "_,:,,,.,., .. _.':'" -,'; :C/'" --','I

lJavale~ti (Sombart)~ ..

. .,Este oare aceastil promiscuitate cauza, ace.ui fapt singular, car.e

pare. atit de. mult ill' opozitie. Cu dispretul in care .este tinu~il femeia,

matriarhatuI? Autoritatea paterni1 este. inlocuitil in epQcaprimiti\;'A cle,

aceeaa femeiisau a f~atelui silu ~ies~e prezentildjn Aus,tralia pinil in

<::A)ngo,la Lo~gno, la. tuaregi, in Egiptul antic, ~Janairezi, in Abisiniaa~tuaJi1, la mulle. tri~uri americane (Carwer, op, cit." p. 2&5) unde, in

". _.,' '.,J " ... , .~;' " .. ,',' '::""", ::' . ''.:/'; ,"":"':",' :.' . ',": .... ,',.,;.,1 ,,:," .. ,',," ':':,'-'

g~neraI, numele, rangulca~i bU:n~rilesemo~tel!:eauinlinie .materni1~i

unde~deseori tatill ~i l,tnchiul se con1'und~..

, .. ' in .aceastil .promiscuirate se. origineatil ciudat~lui obicei .alcouvade * (in ,francetil, in t¢xt), al sitn~lilrii .Iehuziei de ca..tresot,. obicei

'rilsptndit in Affierica, i~ Asia, printre bl;lSd"care la,un:moment dat a

api1rut qecesar pentru a fiXaideea ca. ~i tatl11prezunitiv partidpaseJa

na:~te~e~i, prin urmare, trebuia sil participe la condueerea fiilor (1:ylor,op. cit.)., ' .

" 3. Prostiiuti~ InorlQarea.oaspetilor.De aici,se tntelege de ce

'la popdarele primitive prostituti~ tno~oarea oaspeVlor este cpnsideratilun f~l de ~atorie, I .• ' .':' ' ..

.Dil~uireapropriei soVi filcutl1oaspetelui segl1se§te .in ~ylonl

tJ;lGroenlaI)da, in Canare, i~ThhiH ~nde,a ,refuza'o fatl1 era,o jignire .. "Nu pot: (spunea un ~ef unu}pr,eot?~re se~candaliHls~Aeaces~ obicei) :.

sil ered ca..o religie .refutil sil gus!~.0 plilcereinocentil ~isil aduca. ).lnser­vici~ tilrii, tmbogl1tind-o Cll0:~ouil. fiintil" (Radiqu~l,oP' cit. ) .•.. ' ..

La. hasani, nevaSta poate, sil.se, pl1streze "a treia zi, din. orieate'" '" ,,';" ,:":',.,' ",:' :',,',:,>:: .'.:" ",':;,-';">':":"':i,," .,'::, "'",'i:,":-:": ' "j" i';' ",',\ ",', , ""', ..'

silptilmlnil.pent~u' a se d;lstrl1inulu~ (H~rtmann) .. ), .La negrii ,assini,~efld trimite .fHeaoaspetelui (op. cit.).

6. Poliandria. Nicib,lirbatul nu a trecut de la Venera p.romlsc~a

la mo~ogamie deeit ~rin obiceiurile (cutumele) considerate de noi cadelicte; precuni pollandria, incestul ~i,.mai rau, Vlolul §i raptul.

• . La cirenienii nomazi din antichitate, Casi in UJieletriburl ilfabe,' ,::.,':.' :.• ",' ".. ' ,><":':->-,:ii\" ' '. ,'<,' .

femeile erau destinate tuturor membrilor familiei.

In Tibet, fratele mai mare al~ge femeia. a~t la care alltreneaili',"". :"', .""'. ",:"","_1; ;," :>' , .. ' " ,:.. :,.,.' .. , : \"' ...• ':",,

~i pe fraW sAi; cu t9tii Vin sa 10cuiascA in casa. sotiei, .care. sin:gWli

trans mite .posesia fiilor,' deoareee este singura a' cArd linie' de rudenie

pentru ~pii este sigurli (Thrner, HiStoriedes~oyage,\> XXX, 435).

La todezi, femeia deVine sotia tu~uror fratilor mai mid ai sotu~

lui pe m~sur~ ee ei deVin adu1ti,iar aee§tia rudele ei (Shortt, 0p. eit.)..

, La naireziidin Malabar (castanobil~ neagrll), femeia are intre

5 ~i 6 soti, dar' ea poate,sa aib~ pin~ la ieee, tr~ind cu fiecare, perind,

cite 10 zite.Oar (~iaceSt lucruar~tacA!poliandria este otreee're, 0 evo~

lUlie a ptomiscuitatii)ea' poate s~~§iml1reas~ num~rul sotitor .ei dupadorint~, cu conditia s~J:especte anumitereguli ale castei §i tribului ~

d.eoareee §i MrbatH ei If~cparte din alte combin:atii Conjugale (SpenCer,SOclologie, II) 'i ," , .

. ~i la cihg~lezi, fratii sint toti~~toriti, cu aceea§i femeie. De

fapt,ptomiscuitatea treee dela trib Ia famme~ Se ptefera ca 0 proprie­

"~e s;( fie mai degraM;~"IiDut.1 de ~elDbriiprorriei familii dedI depu'bbcul careavea undre~t llsupra et, tar abuzul de puterereprezmta, scara

.moralei. '. " " .7. Incestuletc~~ Oar spiritul familiei, al sfng(!lui pur, la eei ~ai

nobili; la sefi, realizeaZii:-intr-un alt mod, mai imoral,' treeerea de Ia

Venera gr~tioas~-la mon~gamie, prin favorizarea ineesltelOr,a~a'cum au'favorizat ultefior clsatoriile C?nsangvinel§i,probabit; cu aeela§i rezultat:

de a atingescOpul opus <:e1\1iunnarit.. ' .... In Peru, ~in~H, in insula Hawai ~nobitii, inEgipt ~regele se

"':','.',,::'" :'"',:>'::,',,,' ""'_' .,>'":',':,':,':,,, ,": .:':'r .", :.''", ',,'.",,', ".",:' "''';".'-:' ,,'1",,<

~~tor~.'U cu suro(ile lor pentru a conserva puritatea rasei. Chippewlii-

S~S~llctifice()biceilirile,atltice.' ••numai ..•d~cA•.ele .~niu cu .~devittat••antice ,, tot astfel ea,a sanctificat §l aperp~t~atpiomlsc~ltatea' anticA,pr.in acea

forlUas,ecun~~ deprostituve. ~reeste1>r?stituVa sacr~,' r~pindW( §i ea~ in intreaga~ntichitate. §iin~ ~e,inlndia.

H.erodot' afirma' 'ca' 'ex~ptindpegreci*ipeegipttmi,t()V b~r­

batH se impreunea7Acucel~llllts~~ in temple (I, 199).incaldeef,orice femeietrebuia slt so darui~ddat~pe anunui

str~inin templ~llui\Tenera~yHtta§i s~ritminit.acolo(cel~ uritya§tep­

tau ~ni dezile).pi~~ cind cin~~al~acosta §i le,d~rui~banul sacru/

(Valer. Maxim:,Diet: Fact.; rv,VI). ACfla§ilucru se"inti~plainArm~ni~

p.e..,n.tr.u,..,.l,c.i..t.aAna.is §.i.in.,.F...~Q,icia.·.p.ent..ru.ze.. il,a...As.t..ar.·.~~Ji.a. co.n.t..i~..,u~.tpin.<liin s¢collilalIW lea.Adoptat§ili,~~vrei,el.apar7iJl cuvintul Kadessa,

sfinta si.p..ro.stitua.t.a si..·.KiId.....,.•.·.e..s.....C....h.,U. d, b..o..r..d.el..,s.i,...sa.c..r...i.s.t.ie..•'".',' ",,: .,' :d,.' "" ".,,"~ ", ,,',., ',.',',.,',,''.,"""'" ",

Pffamida lUi~~1>s,afost' c()nstruitain,ma,reparteprtn prostitu-

tfa fii(',clorsale,intrucit~ecarebloc depiMr~¢ra .ecbivalentul prelului

pl~tit deconcubini. pe~t~~i~br~ti~arilelor .(H~rodot,. II,.c. 126),. ,.

in eipru, fetel~s~\ Vindeau strainIIorpemalullU~~iijarbanii,strJ'nsiin casa comuna serveau la CO'nstituireadotei lor. Dat si aici obi~

" , ' ',.,',' :"""."" ' ',,'0-:"">:0,: :." ',. ",' , ,'" " ::', ," ,~' ::", '-',:,:-.':,:,',,\, >'_',"',", ,<

ce.··.i.u.l.era.'.'s.asru.-.de.o..a.r..ece.·.·•.au. e.xista..t impu 1.su.rip..el1tru car.eV1.·..e..ge.r·.a·•.i.;a.. ' ", ."., .•. , ",' . '",:' .:,' :: ~ :-.'_', ':" " '.' ' '" : ,I, .., \"';\' ":"", .." >< , " ' ..', .'

pI.·..e.·.t..•rifi.I.'.ca..•.t..·.pe··eei T. ecalcitr a.'..•.n.'t i..•..,.·".confo..rm.'I.e.ge..n..d~.I.·•..(..·..O··.•...ut1o..u.r..',.liis..to.ire.de ·.M............•. '.:,' ,' """\",, ': ' :; ",' < '..:'" , < .'

pr~stituti~n,~~56).. '.. i/ '.. I'i.....i ~ 1idieni, curte1.anel~s~creera~ atit d~n~merOaSe~i?e:~ogateinc.'.i tau.' co·..·.n~.ri.b.UI.·t..la.ridicar~..'...•.m.·a.us.oleu.lui1u..i.Aliattema.i. m....•.uIt decit..a.r~..• .••. " ..••• <, .•.•...•.•......• 1"< ••••.••••.• '.

ti~tii§i cOmerCiantii IaUnIOf'(FI~rodot,carteaL);inArmenia,prePtes~-

Ieaveaudrept prjvilegiupoli~ndria (Strabm~yXII) iar ili M~dia era onotrat~femeiacare. avusese oinci soti:'

, ,:', .. ," .. ,., "",.',::,':':'" .,':'.-,"",: .. :/,-,:' ',:,'-':,\:, .' . ",,::,::?

~iacuIIIInaseI9~r~gL~e prosHtuat~siJlt ~qmis~ indi{erite tem~pleilldiene; in prof~tul clroraJucrea~. , '. \ '..•

.Numaruf prostituateloradtniS~i?t~~pl~le grefC~ti,dee~elIl}j}~la <2orint1se.ridicala citevamii(Dufour,op ..oit.).

La arabii ~anieh, sOlul plAt~te un numAr de animale pentruzilele in care vrea sAaiM femeia la dispoziVa sa; pe restul zilelor estestiipiniLfemeia (Ausland, 1881).

La soulimezi, femeia poote sA-~ipArAseascAsOlul pentru a se unicu un altul numai dacArestituie prelul plAtit de el.

La fontiebi, trebuie sA se adauge a sum~ pentru fiecare copilavut de la sOlul pe care ea vrea sA-IpArAseascA.

La bong~i, femeia este cumplirat~ in schimbul uneltelor de fier.

La evreii din Maroc existAcAsAtoriitemporare de trei sau ~ase

luni binecuvintate, dupA toate regulile, de cAtre rabin (Letourneau).9. Poligamia. 0 datA conceputA ca marfl1 (~i acest h.cru consti­

tuie deja 0 mare trecere), femeia este cump~rat~ de cint:)poate da maimult dacA existii un excedent de femei. La apasi, un Mrbat este cu alit '. ,

mai respectat cu dt estemai mare numllrul femeilor sale ~i ele insele

sint mligulite din aceastll cauzA,deoarece au multe tovar~e. Solomon,sfintul Solomon, avea 700 de neveste ~i300,de concubine, tot atitea avea

Vladimir, regele siavilor, iar regele in~ilor avea 3000.

10. Adulterul. Thcmai pentru cAfemeia este consideratAca pro­

prietate, adulterul a inceput sli fie consider~t ca un furt, mai ales dacAera siivirsit in dezonoarea sefului.. .

intr-adeviir, dacAin insulele Marcnesi infidelitatea falli de un

strilin era consideratii 0 problemii mercantilii iar falii de un indigen undelict; in schimb in Noua-Zeelandli, maiales din cauza evWlrii ameste­

cului de singe, coitul eu nevasta ~efuhli ~i al unui plebeu cu femeile

nobile, care pentru el erau ca atare, reprezenta un delict capital.La bombari, numai fraVi ~i fiii ~egelui sint absolviV de pedeapsa

cu moartea pentru adulter - dar nu ~iat!~ncidnd ei I-au comis cu nevas-ta sefului. I

, . ,'i

La multe triburi din Africa, cipe este surprins in flagrant delict

de adulter poate sli devinli sclavul cel~i care it surprinde. '

54

La assini, femeia este libera, sil facAce vrea atita !imp dt estefatli; dacA,cAslitoritAfiin,d, se dliruie unui saltimbanc, ar"esta trebuie sa

plAteascii sOlului de la 7 la 72 lire (Revue anthropol., 1878).La canalezi, cine este surprins inadulter este judecat de sfatul

Mtrinilor ~i, de obicei, condamnat la moarte.in Cuma anticA, femeia adulterinli era expusli goalli in for

o piatrli iar in Roma, intr-o capelli special amenajatll, la vederea tuturor

cetAlenilor care voiau sAse apropie de ea.,Ciudat aces! mod de a practi.

ca moralitatea, mod care s-a perpetuat pinll in seeolul V al e.n:.(I:~ufouJr,op. dt.). w

11. Rituri ~i legi mai recente derivate din Venera midi. Daqi

dupA ce cAsAtoriile au fost stabilite ~i reglementate, 0 influcntii aVenerei promiscue se fAceainsii sim\itA in acelea~i rituri, ca in Santhala,

nnde cAsiitoriile erau precedate de 6 zile de promiscuitate sau ca IninsuIeIe Baleare, in care femeile mllritate cedau prima noapte tutmOf

oaspetilor prezenti; sau ca in epoca feudatA, in care femeile disiHoritc

apar\ineau pentru 0 noapte stApinuIui feudei, care Ie put(~aobliga si! sccAsAtoreascAcu un anumit bllrbat.

in Cambodgia, spre1300, nid 0 femeie nu mergea la sotul ,~iI' " .'

dacAnu era mai inainte defloratii de preotul budist, care primea 0 corn..pensaVe (Remusat, Melanges Asiatiques, tom 118) pentru obosealasacrii (thin-tang).

Strabon ne vorbe~te despre tapiri, la care 0 fcmeie, dupil ce aavut doi sau trei copii, trebuia sA-~ischimbe so\ul:

Acestea sint un re,ziduu, 0 compensaVe, 0 reducere a contribu ..tiei Venerei nestatomice care revenea tuturor si care inainte de a apar ... 'Vne unui singur Mrbat trebuia sA se ofere·la mai multi sau celui maiputemic.

o influenlA a poligamiei la chinezi exist:lin obiceiul de a Clun­

pAra mid dame (so\ii secundare) supuse marii dame (so\ie principal~)

55

La arabii ~anieh, sotul pl4t~te un num4r deanimale pentru

zilele in care vrea s4 aiM femeia la dispozitia sa; pe restul zilelor estestlipin~ femeia (Ausland, 1881).

La soulimezi, femeia poote S4-~ip4rliseascl1sotul pentru a se uni

cu un altul numai dacl1restituie pretul pUitit de el.

La fontiebi, trebuie s4 se adauge 0 sum4 pentru fiecare copilavut de la sotul pe care ea vrea sl1-1p4rliseascl1.

La bonga~i, femeia este cumpllratli in schimbul uneltetor de fier.

La evreii din Maroc exisHic4s4torii temporare de trei sau ~ase

luni bineeuvintate, dupl1 toate regulile, de cl1tre rabin (Letourneau).

9. Poligamia. 0 dat4 conceputl1 ca marfii (~i acest h.cru consti­

tuie deja 0 mare trecere), femeia este cumplirat4 de cinepoate da maimult dacl1existli un excedent de femei. La apasi, un Mrbat este cu atit ', ,

mai respectat cu dt este mai mare numlirul femeilor sale ~i ele insele

sint mligulite din aceastli cauzli, deoarece au muIte tovarli~e. Solomon,

stintul Solomon, avea 700 de neveste ~i300,de concubine, tot atitea aveaVladimir, regele slavilor, iar regele in~ilor avea 3000.

10. Adulterul. Thcmai pentru cl1femeia este considerat4 ca pro­prietate, aduIterul a inceput s4 fie considerat ca un furt, mai ales dacl1era slivirsit in dezonoarea sefului., ,

intr-adevlir, dacl1in insulele Marchesi infidelitatea fat4 de unstrliin era consideratl1 0 problemli mercantilli iar fatli de un indigen undelict; in schimb in Noua-Zeelandli, maiales din cauza evitlirii ameste­

cului de singe, coitul cu nevasta ~efuh1i~i al unui plebeu cu femeile

nobile, care pentru el erau ca atare, re,rezenta un delict capital.La bombari, numai fratii ~i fiii ~egelui sint absolviti de pedeapsa

cu moartea pentru adulter - dar nu ~iatiunci dnd ei I-au comis cu nevas­ta ~efului.

La multe triburi din Africa, cipe este surprins in flagrant delict

de aduIter poate sli devinl1sclavul cel~i care il surprinde.

54

La assini, femeia este liberll s4 facl1ce vrea atita !imp cil este

fat4; dacl1,c4s4toritli fiind, se dliruie' unui saltimbane, ac.esta trebuie sa~ . - .

pl4teascl sotului de la 7 la 72 lire (Revue anthropol., 1878).La canalezi, cine este surprins inadulter este judecat de sfatul

blitrinilor ~i,de obicei, condamnat la moarte.in Cuma anticl1, femeia adulterinl1 era expusli goalfi in for

o piatrli iar in Roma, intr-o capelli special amenajatl1, la vederea tuturo!"

cetlitenilor care voiau sli se apropie de ea..Ciudat aces! mod de a practi­ca moralitatea, mod care s-a perpetuat pinl1in seeolul V al e.n. (Dufour,I

op. cit.). ·b

11. Rituri ~i legi mai recente derivate din Venera mixtii. Dar~i

dupli ce cl1slitoriile au fost stabilite ~i reglementate, 0 infl.ucn~i1aVenerei promiscue se flicea insll simtitli in acelea~i rituri, ca in Santhala,unde cl1slitoriile erau precedate de 6 zile de promiscuitatc san· ca in

insulele Baleare, in care femeile mliritate cedau prima noa~te tuturof

oaspetilor prezenti; sau ca in epoca feudall1, in care femeile d\sMoritc

apartineau pentru 0 noapte stl1pinului feudei, care Ie putea obliga s~ sccl1sl1toreascl1eu un anumit Mrbat.

In Cambodgia, spre1300, nid 0 femeie nu mergea la sotul ciI .•

dacl1nu era mai inainte defloratli de preotul budist, care primea 0 como.

pensatie (Remusat, Melanges Asiatiques, tom 118) pentm oboseaiasacrli (thin-timg).

Strabon ne vorbe~te despre tapiri, la care 0 femeie, dup~ cc a

avut doi sau trei copii, trebuia sli-~i sehimbe sotuI:

Acestea sint un r~ziduu, 0 compensaVe, 0 rectucere a connibu­tiei Venerei nestatornice care revenea tuturor si care inainte de a apar-

~. , .

tine unui singur Mrbat trebuia sl1se oferela mai multi sau celli!

.'puternic.o influentl1 a poligamiei la chinezi existil in obiceiul de a cum"

plira mid dame (sotii secundare) supuse marii dame (soVe principal~)

55

legitime, care este mama reputatll ~ia celorlalti fii, iar 0 influentll a po­

liandriei existll in Codullui Manu care prescrie ~ncubinajul cumnatului

cu sotia sterilll ..lbt 0 influentll a acestora rllmine in Leviratul· intrebuintat de, . ,

evrei, de mexicani, de afgani~i dechippewai~i ~i ~re are 0 ratiune dea fi in sillbiciunea femeii ~i in fiinta ei, consideratll ca un lucru.

o ahll influentll a rllmas in respectul acordat prostituat~lor carese mllritau dupll ce contractulle.a expirat, iar in India fondatorul btIdis­mului a fost primit la Vesali de prostituata-~efll (Spier, Life in Ancient

India, XXVIII). fl.

~i astfel se explicll importanta minimll pe care sotul necivilizat

o acordll sotiei ca ~idispretul ~i u~urinta cu care 0 abandoneazll. Osllto­riile abisiniene se fac sise'desfac cufoarte mare usurintll"., ., ,

B. Omuciderea·"

1. Avortul. Cre~terea excesivll apopulatici fatll de mijloacele

naturale de hranll reprezintll un pericol mai mare ~i continuu al vietii

slUbatice. Prin aceasta se explicll monlla popoarelor primitive ~icea mai

mare parte a omuciderilor care se comit la ele, nu numai nepedepsitedar adeseori comise din obligaVe moralA ~i religioasA ~i privitc chiar caun titlu de glorie.

Avortul, care este necunoscut la animale in forma sa voluntarli,

est~ comun printre sllibatici ~i trebuie sAcoborim pinAla Zcnd-Avesta

pentru a gllsi primele prohibitu in aceastA privintll.

LCI'irat - obligalia unui Crate de a se cisatori eu eumnata lui (riimasa vaduva, faraeopii) - 11.t, ,••

Pentru aile date vezi Donl1a Delinquente, Partea 1.•••

Vezi Ferri,Omicidio ~i Letourneau, Sociologie, p. 132 ~i urm., 145.

La tasmanieni, femeile, pentru a-~ipllstra prospetimea cllrnii, nu

vor sll devinll marne decit dup11citiva ani de cllslltorie ~i, de· aceea, in­

cearcll sll provoace avortul prill' lovituri aplicate asupra propriuluipintec.

Avortul este practicat chiar ~i in America, in golful Hudson ~i

in bazinul fluviului Orenoc. in !cimpiile Plata, pajagua~ii ~i obligll fe­

meile sl1avortezc dupll ce acestea au flicut doi copii. Astfel procedeazll

~i mbaya~ii, vecinii lor. La papu'anii dirt Andai, femeile mor tinere dincauza "obiceiului general de a-~i provoca avorturi dup11primul' sau ladoilea wpil".

Dar mai ales in insule, unde resursele de hranll sint mai sllrace,

omuciderea ~i avortul sint permise. Chiar in insula Formosa, in ciuda

barbariei reduse a locuitorilor,avortul este comandat de utilitatea pu­

blicll~i, in consecintll, de morala publicll. Astfel incit, femeile aici nu potsll aibll copii inainte de 36 de ani ~i cele care sint prop use preotese facsll avorteze orice femeie rllmasll insllrcinatll inainte de aceastll virstll.

2. Pruncuciderea.Mult mai freevent decit avortul ~i din ace­lea~i cauze existll la sllibatici pruncuciderea. Acesteia ii cad victime

copiii nou nllscuti dupll primul ~i al doilea nllscut ~i cu mult mai multfetele decit bllietii (Letourneau, p. 134).

Astfel se intimplll in intreaga Malaezie. in. India, de la Ceylon

laHimalaia, pruncuciderea este sanctificatll de religie, nu numai la arbo­

rigenii ceimai barbari dar ~iprintre radjputa~i, clase nobile, care se cred

dezonorate dacll au 0 fiicll nemllritatll. Locuitorii insulei Tikopia ucid,

in schimb, mai multi bllieti decit fete, de unde poligamia IOl;

in Japonia ~i in China, cum povestea Marco Polo, pruncucide­

rea era deja ~i este un mijloc violent de malthusianism. Acela~i lucru se

intimplll la locuitorii insulelor Sandwich, la bo~imani, la hotentoti, lafidjieni,la indigenii din America~ in·timp ce in insula Thhiti nu mai pu­

tin de doull treimi din nou nllscuti, dupll spusele misionarilor, erau asa-

5756III

\

I

L·~_. ~ ~

sinati de, pl1rihtii lor. in multe triburi din Paraguay, femeile nu ere~teaudedt un copil fiecare~i, intrudt ele il pl1strau pe cel pe care il con­siderau ell trebuie sl1fie ultimtd, se intimpla adeseori ca ele sl1rl1minl1fl1rl1copii

Unele triburi din Africa intrebuintea11i adesea copiii -lor dreptmomeall1 in capcanele pentru lei iar in unele regiuni din Australia eisint uci~i pentru a li se intrebuinta grl1simea drept momeall1 pentruundite.

Mamele guarany (poveste~te D'Azara) i~i ucid adeseori fiicele

pentru" ca supravietuitoarele sl1fie dorite mai mult (Viaggi nel~'America,1835).

o altl1cau11ia infanticiduluieste, totu~i, moartea mamei, deoa­rece multi sl1lbaticiobi~nuiau eu aceastl1oCaziesl1ingroape odatl1eu ma­ma ~i pe copiii ei ca, de exemplu tasmanienii, pieile-ro~ii, esehimo~iidatoritl1 credintei religioase ell mama i~i eheaml1 copilul din Khillo, 111­

ca~ul mortilor, dar ~i din cauza imposibilitl1tii de a ere~te mieulorfan.Thate acestea au drept ,cau11iprejudeelltile, aversiunea pentru

gemeni, eonsiderati 0 proM ell un Mrbat nu poate livea, la 0 singurl1na~tere, dedt un copil. Acest luer'll se indmpl111a tasmanieni, la moxo~i,la peruvienii indigeni, la pieile-ro~ii. La ibii din Africa orientall1, gemeniisint 111satipradl1 fiarelor iar mama este alungatl1· din' societate. La

hotentoti, eopilul eel mai prost conformat~ste aproape intotdeauna in­gropat de viu eu consensul intregului kraal. La hindu~i, femeia rl1ma,llfl1rl1eopii mai mult timp saerifiell primul sl1ucopil zeitei Dourga iar in

MadMascar eopiii nl1seutiin zilele nefaste sint 111satisl1moarl1de foamesau sint abandonati pentru a fi devorati de fiarele s111batice.

Uneori, nevoia impinge lapruneucidere. Stanley a povestit cumla bari, in Africa, in perioadele frecvente de foamete, mamele i~i arun­cau copiii in riu, neputind sl1-imai hrl1neasell.

in sfir~it, la veehii mexicani, societatea Ixquimanilor iar inThhiti cea a Arreoildr, compusl1 din elita PQPulatiei, aveau ca precept

58

pruneueiderea. Femeia care ereseuse un copil era izgonitl1 din societateeu titlul dezonorantde "purtl1toare de copii".

in Aust~alia, Grant aauzit pe oS111batiellinsl1rcinat~ spunindell i~i vadistruge progenitura pentru a evita sl10 hrl1neasell.

Pruncuciderea' in Insulele Olandeze are loe, de regull1, at,unciclnd existl10 a doua sau a treia fiiell, atunei dnd existl1gemeni saudnd

moare mama. in acest caz ei spun: cine sl1-ihrllneasell? (Hovelaque,'Lesdebris de l'humanite, 1881).

La assini, orice maml1care a nl1seut noul1copii vii este obligatl1sl1il ucidl1pe al zecelea, ceea ce se expliell prin imposibilitatea de a-Ier~te (op. cit.).

3. Uciderea biitrinilor, femeilor ~i bolnavilor. Abandonarea ~iuciderea celor, inapti de munell, a~a cum s-a vl1zut~i la animale, ca efeet

al excesului de populatie, s-a conservatapoi, prin transmisie ereditarl1,ca obligatie a copiilor ~i a rudelor ~i atunci dnd nevoia nu 0 cerea ~i euconsensul celor saerificati insisi., "

Fitzroy poveste~te despre tahitieni ell "ei nui~i fl1ceau nici un

scrupul din a omori pe acei dintre ei care erau Mtrini sau bOlnavi, el}iar~ipe pl1rintii lot". Acest obieei este praeticat in intreaga Melanezie, iarin Polinezia ei sint ridicatLdin case, uneori sint ingropati de vii, ca in

Noua Caledonie, unde insl1,eel mai freevent, eisint 111satisl1moarl1 prinabandon. Astfel procedea11i cafrii, matcapii ~i americanii, de la GolfulHudson pinl1 la Tara de' Foe.

in treeut, siuxii, assiniboinii ~i alte triburi din valea fluviului

Missouri aveau obiceiul sl1abandoneze pe acei care, din caUza Mtrinetiisau infirmitl1tilor, nu puteau sl1urmeze taMra in perioada vinl1torii; ta­Mra ins~i urma triburile nordice. Astfel se intimpll1luerurile la triburile

aseml1nl1toaredin Africa ~i Oceania. Astfel, la hotentoti, daell un individ,

din cauza Mtrinetii, este in imposibililate de a mai luera~i nu mai poate

fi de nici unfolos, spune Kolben, este dus Intr-o colibl1solitarl1, departe

59

de kraal, cu 0 mi~ proviziede hranll, astfel indt sllmoatil~'{~saude coltii fiarelor. ' .'

~ .•• - c· ... ,' •.•.. " ',.:

In Noua Caledonie, chiar victimele gilsescacestluP:U'jtc$csi• ' .. " " " ," .. ,' .. ,,-':,"":":':":-::;:-<;.";.,"-'

cer ele insele moartea, sllpindu-~i groapa undesintarunC\lte.du(ill'ce,inprealabil, 'Ii s-a aplicat 0 loviturll de mlldu~in· cap. in,I~f!ldjiacest obicei este mult mai generalizat ~i este consacrat de~M~:;(""i­

gioasll ~ in viata viitoare se va ajunge in starea identicl tno~~~'in

care sepllrllse~te aceastlliume. Misionarul Hunt, rugat deun:~r sll·asiste la funeraliile mamei sale, a accepta! invitatia: darcindJ,a,.,.rutcortegiul funebru a fost ~ocat ~ nu vede cadavrul. jntrebi~l'ii~re

motivul acestei lipse, dnllrul sllibatic i-a arlltatpe mamasa'ca,e{~pimpreunll cu ceilalV, veselll ca oricare altul din cei prezenti.~la,.~Jlgat

"~ ea acVona astfel din dragoste pentru sine ~i cl din dra~e~truea insll~i 0 vor ingropa peste putin limp, lor revenindu-leo~atttde sacrll... Era mama lor~i ei fiii ei: prin urmare, trcbuiaud Q4Ud lamoarte" .

Intr-un sat numllrind dteva sute de locuitori, dipitanul'Wilkes

nu a vllzut un singur bllrbat care sll depll~eas~ virsta de pa.t.,.zeCj de

ani. Intrebind unde sint blltriniii s-a rllspuns ~ erauingrop)li.4.,.ceau fost uci~i. Astfel procedealA eschimo~ii, tshuthskii ~ika.m~ii.Kamtschadalii i~i ucid pllrintii blltrini ~iii dau ciinilor sll-i d~<1in

credinta ~ astfel, intr-o altll viatll, se vor incarna inciiniC(2CCelQlSi.t;-

La unele triburi, uciderea blltrinilor este asociatllcu(,fl_alis-

mul de care yom vorbi mai jos.

Itonamo~ii din America meridionalllstranguleatil "e'~"'viilor. Tibetanii, cu toate ~ i~i respectll pllrintii,ii omoarl:lpe''',~vi

prin abandon, mai ales da~ sint afectaV deboli contagi0ase../;:~,.'

Sllibaticii di~ Tara de Foe, impin~i de foame, uCidnu~~6«Pll­

rintii lor de-a valma ci femeile blltrine pe care ei Ie conSiderlt'~~tinutile dedt animalele domestice. Ei Vn capullor deasupra f~~ClUi

60

.:·,I.i~••..'II

r..OC··· ..•.....·._ ..•• ·•.· .• ·· .•... ·1eame.'.· •...•.• ·..• v.·...em...:·.,a.po.i.le.~tranguleatil ~i Ie devorealA. Int.rebati de ce.. ','" "",','.: ..,'. ' .. ' .... ' ...

nu~~lllaidegrabllciiniilor, ei ~u rilspuns: "Pe ciineil iaiappo",adiClvid.~.Printreindienii din California de nord nu este consideratcofeCt$4lbatifemeile;dar barbaVi "~i rezervll dreptul de a' leucide

atunc:i'"dlldsintobosite"; Astfel. procedeatilaustralienii la care, dupllcUJllilinn~Qlfield,putine femei sint destulde. norocoaseca sll moarll

d~"~})atur.alll:"¢le· slnt ueise,in general, inainte de a imblltrini saudea~flleajutorate, pentru a nuse.irosi in zadar atita hranll".

.".'.,>~~~~tf~,I,Qbiceiul. de a ueide. blltrinii ~i bolnavii nu apartinedQiclI"~ticilor"Cillfost practicat ~iin Europa,inainte ca ideile morale§ij:.U.·•.~ ...•.·..•........··~.·.'.fia.t.1.·n.sgradul d.e evol.utie. din .ultime.le secole. Astfel,H~~~te.ad~ masagelii i~i ueideau biltrinii; Elianus <\spune des­pre14~~ni;Platon des pre un popor din Sardinia; Strabon despre

10C".i~din lilticaBactriana, carecrCljteau dini inscopul de a-i devorapeb~~fpe infirmi. SuetionuSvorb~te de romanii tare i~i abando­nalli~'bd1Davitntr-o insulll din levere. Spartanii i~i abandonau fiii.dif~.()V~he legendiUcandinavll vorbe~te de rllzboinicii bolnavi careel$li~., '. ' •.....de' peattemis-sulP. i, sau stinca familiei, iar in Suedia s-au, ." , .. ," .

·p~trtlt.pinI$pre '1@ mlleiuci grele, numite atta-klubbor (mllciuci de

fatrrilie),.~careblltrinii ~iceiincurabili' erau in vechime uci~i in modso~,:del1ld,cle .lor (Letoutneau, 143).

. 4. Alte,cauze aleomuClderU.Pe lingllueiderile celor mai slabi,

u~~lbatidineoferllspectacolul unor ucideri continue de bilr­ba\i~~adulli, fie comandate de credintele religioase,fie deter­m.i~~a.;elejnstincte.de ferocitate care la omul slllbaticnu mai cu­

nose:a;1CIopiedicll.

' .... "iia)Dmuc*l'ea din cauzamtniei. La metambieni, conflictele con­jugate.s~prill u(:iderea sotiei de ditre sot care ii mllnin~ inima cu

t~'~caPtil(Livingstone. op. cit,).

saibaticii pieile-ro~ii tree de la calmul obi~nuit la accese teribiledemtme.stngeroasl. cind ucid bizonii. La. criksi se observll sinuciderea. ' '. ,," , , ' , ' ,.

61

•~iomuciderea, infl1ptuite eu ~urintll, pentru 0 nepHicere minimll (Perez,

PsycoL de ['enfant, 1882).

b) Omuciderea din caprkiu. Speke a ~uzit pe un rege din Kuaregorr.;c:.':.,d pajului stiu sll-l omoare pe un eurtezan numai pentru a verificacaL, ..;:2. armei dllruite lui. Nu era zi ca el sll nu va<.Uiehinuite vreuna

din fem(:iJ.eacestuia, uneori cite trei sau patru ~i intotdeauna pentru

mc:ive ridicole, de exemplu pentru a fi oferit 0 floare ell propria minll.c) Omuciderea pentru rimri funerare. Loviti de 0 mare nenoroci­

fe, sllibaticii ered de indaHl ell ea este semnul miniei divine ~i,prin ur­

rfJre, cautil sll 0 imbuneze, in primul rind prin fIagelllri ~iprivatiuni im-

lor in~i~i; in al doilea rind, prin suferintele create altor persoane

care au un anumit raport eu victima ellzuHlin dizgratie. Astfel, in Africa,la acha1:li, la moartea regelui, fiii, fratii, nepotii defunetului, in prada

unei:lem.nte simulate, ies val-virtej din palatul re,gal trllgind foeuri def,.rmc1asupra tuturor celor pe care ii intilnese, fllrll nici 0 distinetie(Felfi, op. cit.).

Dar, mai ales eu ocazia riturilor funerare, omuciderea devine 0

pracIid'i <;Dmunllpentru cele mai diferite rase, prin saerificarea femeilor,

a celor mai apropiate rude ~i a sclavilor defunctului. Bahodu, rege dinDahomey, eu ocazia funeraliilor tatlllui sllu Gezo, ~iehiar mult timp du­

pll moartea acestuia, a saerificat un numAr imens de fiinte umane. Dupll

Fyun,o multime imensll, printre care legiunile rllzboinice ale despotului,

a urmat cortegiului lui Unmanda, mama lui 'IChaka, rege al zul~ilor,moartll de dezinterie. eu aceastll ocazie s-au v1!zutsaerificate numeroase

mnte umane iar rllzboinicii exaltati mutilindu-se ei in~i~i, eu un fel de

disperare animaliell, pinll cind 7000 din ei au acoperit eu trupurjle lor

pl1mintul. Dupll aceea, trupul Mtrinei regine a fost depus intr-o groapl1desehisll unde'zeci din cele mai frumoase fecioare au fost ingropate d,e

vii eu moarta. Thti acei care nu au asistat la aceste funeralii au fost ur­

mllriti ~i uci~i, preeum ~i t0ti copiii nllseuti in primul an de doliu, eu cea

62

mai mare parte din pllrintii lor. Putin a lipsit ca teribilul despot sll nu

ucidl1intreg poporulla moartea mamei sale (Hartmann, p. 159).in Noua Zeelandll, sotia care se ucide la moartea sotu1ui este

foarte admiratl1. in unele triburi ea este obligatll sll 0 faell ~i este~tran­gulatl1 p~ mormintul defunetului, impreunll eu unii sclavi.

in America, natehezii de pe Mississipi' erau guvernati de un

mare ~ef, fratele soare\ui.Femeile sale ~i sclavii slli trebuil!u sll fie uci~ipe mormintul sl1u. ~i in Peru, la moartea unui Inca, se ucideau sclaviislli, coneubinele, favoritele, uneori in numllr de mii.

La mongoli, regele ~i principii sint inmormintati in mari cons­tructii subterane, fl1euteeu mare eheltuialll ~i eu multe saerificii umane.

.in jurul mortului principal, in atitudine de meditatie budistll sint a~eza­te fecioare, otrllvite eu aeeastl1 ocazie, care tin una evantaiul, alta pipadefunetului etc. Este inutil sll mai amintim uciderea vllduvelor praeticatllin India.

d) Omuciderile cu ocazia sacrificiilor. Omuciderile in vederea sa­erificiului sint praeticate, de aproape toate popoarele barbare. in Thhiti,Bougainville a vllzut oferindu-se vietime umane Lunii iar Cook a asistatla un saerificiu in care sacerdotul oferll ~efului tribului oehiul stingalvietimei; canibalismul fiind ellzut in dizgratie, el a refuzat oferta ~i acedat-o zeilor impreunA eu restu} corpului.

La tribul Iariba· (bazinul fluviului Niger), uneori sacerdotul

Feti~ului declarll ell este necesarll 0 victimll umanll. in centrul Africii,~i in zilek noastre au loc, din aceastll cauzll, cele mai oribile moqi.Sacrificiile umane din Dahomey ~i din Veehiul Calabar sint celebt;e dincauza marelui numllr devietime. in realitate, ele sint sllrMtori in amin­

tirea defunetilor. Astfel, dupll loeuitori, sufletele strllmo~ilor beau sin­gele vllrsat ~i cei vii il oferll celor moqi intr-o cantitate cit mai mare iarnumllrul vietimelor pentru un rege eehivaleazll aproape eu acela al sol­datilor saerificaV, dupll eticheta europeanll, intr-o Mtlllie in caremonarhul comandll in persoanl1.

63

Indienii Natchez din bazinul fluviului Mississipi, ~ ~iperuvienii~i triburile din dmpia Bogota, sacrificau Mrbati zeilor lor. La mexicani,apoi, toate sl1rMtorile religioase cereau sacrifieii umane: mii de victime

erau sfirtecate de cutitele sacre sau erau aruncate in foe. Clllugl1riifran­eiscani care au mers in Noua Spanie au calculat, dupl1cucerire, la 2500numllrul victimelor ucise in fiecare an. Daell Inca se imbolnl1vea, el

oferea divinitl1tii unul din fiii sl1i,rugind-o sl1it accepte inschimbul sllu.

La·kond~i, in India, se fl1ceausacrifieii umane periodice in eins­tea zeitei pl1mintului, Bera, ace~tia ueigind indivizi din alte triburi, darin unele cazuri ~i proprii fiiij parivasii erau tocmai 0 ~stll de indienispecializati numai in furtul Mrbatilor ~i al femeilor pentru astfel desacrificii.

La sosirea europenilor in insulele Societa (Polinezia), practicasacrificiilor umane pentru a atrage bunllvointa zeilor era foarte veche.

~i acest obicei a continuat mult timp ~i la popoarele ajunseulterior la un inalt grad de eivilizatie.

Grecii antiei calmau. vinturile potrivnice prin sacrificiulfe­

cioarelor. Herodot relateazll ellMenelaos i~i atrl1sese minia egiptenilor,deoarece sacrificase pe teritoriul lor doul1 fecioare in speranta de a

schimba directia vinturilor potrivnice. Plutarh spune despre Temistocleell a ucis prizonieri pentru a at rage bunl1vointa zeilor, inainte de a in­cepe campania impotriva per~ilor. Istoria antiell a Spartei inregistreazllsacrificii umane aseml1nl1toare.Acelasi lucru it fl1ceausi romanii: Titus, .. ,Livius spune ell sub consulatullui Paulus Emilianus ~i Terentius Varus,doi gali ~i doi greci au fost ingr9pati de vii intr-o cisternll construitl1

pentTu astfe1 de sacrifieii ~i in h;gl1turl1eu aceasta Plutarh aminte~te unalt exemplu, ceva mai vechi. Augustus ~i Eliogabal au sacrificat victimeumane, fie pentru manii lui Cezar, fie pentru 0 divinitate sirianl1 intro­dusl1de ella Roma.

Biblia vorbe~te de sacrificii umane la evrei, precum allui Isaac,al fiicei lui Jefte etc.

64

Odinioarl1, in Cartagina, se sacrificau lui Kronos (Moloch) fe­

cioarele cete mai nobile ~i mai frumoase din tarl1jdar apoi is-au oferit

fecioare cumpl1rate ~i crescute pentru sacrificiu. invin~i de Agatokles,

au crezut ell divinitatea a fost jignitl1 ~i atunei, pentru a 0 imbuna, au

ucis 200 de fecioare din cele mai nobile. Astfel procedau ~i fenicienii,egiptenii, cretanii, cipriotii, rhodienH, persanii. "Cit de rl1spindit a fost

acest obicei la evrei 0 demonstreazll ~i practica circumeiziei care, a~acum a demonstrat Spencer, era 0 avanpremierl1 a sacrificiilorumane re­duse la termenullor minim" (Revue phi/osophique, 1878).

Tht astfel, popoarele din Europa nordiell, masagetii, seitH, getii,sarmatii, scandinavii credeau ell nu pot avea nici prosperitate, nicifavo­ruri mrl1sl1aduell jertfe umane lui Odin sau lui Thor. Insula Ruge din

Marea Baltiell ~i in special Uppsala erau rllu famate din cauza unor ast­

fel de sacrificii, ca ~i Irlanda ~i Zeelanda. Galii ~i germanii nu incepeaunici 0 actiune mra. sa. aduell ofrandll in victime umane zeilor lor. Thcit

relateazll despre un trib care ucidea pe toti prizonierii sl1i. PMureaErcinia ~i cea din Ardene insuflau groazll din cauza sacrificiilor singe­roase ale druizilor.

e) Omueiderea din rautate brutalli. in timp ce la popoarele civi­

lizate acestc omucideri "mrl1motiv aparent", dupll cum afirml1Romagna­

si,reprezintll cfectul conditii1or anormale ale unor indivizi, la s1l1batici

ele sint mult mai frecvente deoarece umanitatea primitivll a tinut destul

de putin cont de viata umanl1, mai ales in raporturile dintrc supu~i· ~i

~efii de trib, dintre credincio~i ~i sacerdoti (Ferri, op. eit.).

Australienii nu pun mai mult pret pe viata unui om dedt pe a­

ceea a umd fluture. Acela~i lucru se intimplll in intreaga Malaezie, dupll

cum vom vedea dnd vom vorbi de canibalism. Ininsulele Fidji, un Mr­

bat ~i-a devorat sotia dupl1ce a prlljit-o la un foc preglltit de el insu~i.EI a comis aceasHI.atrocitate n"\lmai.pentru a se distinge, pentru a devenicunoscut. in aceastl1 tarl1, a ueide un om este un act flirll consecinte si, , ,

65

omuciderea este chiar glorificatA; de aceea, indigenii au grijll sil fie

intotdeauna inarmati.

Dupll afirmatme din 1430 ale unui Mtrin tAllHor, Niccolo

Conti, pentru un malaezian 0 omucidere nu era dedt 0 simplll distractie."Ond unul din ei cump~ra 0 sabie, el 0 proba eu plilcere, implintind-oin pieptul primului venit", Opinia publicll fin avea nimie de spus in 8­

ceastll privintti ~i ltiuda chiar indeminarea ucigallului dadi lovitura eradatii artistic,

Achantii nu se mul\umesc numai s~ uddll, VOT sll fadl vietimele

sll ~i sufere inainte de a Ie sacrific.a.in Africa central~, ca si in Mdanezia, femeia este ucis~ de,

Mrbat pentru cel mai ridiool pretext.Celebrul monarh M'tesa omora in fiecare zi uncle dintre odalis­

rele haremului cind de nu mai aveau ~ansa sti-i pladl (Stanley,

Continente Nero, 1879).

Cameron, vorbind despre ~eful de trio, Kassango, spune dl afost surprins "vllzindprintre tovari1~iiacestui;a un ali! de.mare numi:1rde

mutilati ~i, mai mult indl, aflind dl muIte din aceste mutiliiri fuseserl!flicute din simplul capriciu al st~pinului sau pentru a·,~idemonstra pute­

rea sa". Vorbind despre un aH ~efde trib, el adaugi1: "a taia nasuri, buze,urechi nu era suficient pentru aeest mizerabil; ei vaise s~-~iextindil vivi­

seqiile sale asupra unei femci iDsi1rcinate,care era pe punctul de a de­

veni mamli, spinteciodu-i pintecele penlm a-~i satisface 0 curiozitatemonstruoas~".

1) Omuciderea pentru cucerirea de rem.lme. Pentru un si11batic

orice str~in este aproape intotdeauna un du~man~i a-I udde fiU este undelict· d, adeseori, chiar un titlu de glode.

Williams, care a studiat insulele Fidji, spune dl "a fi un cunos­

cut asasin este lucrul eel mai ambitios pentm un fidjian", in m~sura in

care la acele triburi acVunile, numite de noi delicte, au fost intr-o

66

oarecare misurll zeificate. in insulele Fidji, numele zeilor indicau carac­

temilor. Astfel, Thmanbanga este zeul adulterului, Ndauthina - cel care

rllMte femeilc frumoase, Kumbunavanua este intrigantul (cerHiretul),Mbatimona - mindltorul de creiere, Ravuravu - asasinul, Maintavasara ­

- cel care face un masacru ~i aiia mai departe pentru multi alVi de ace­

la~i gen. La Borneo, nid un tin~r nu i~i g~~te soVe dadl nu a comis eelputin 0 omucidere.

Con~tiinta, spune Burton, nu existAin Africa orientalll iar diinta

exprimA regretul dl a lipsit ocazia pentru c.omiterea untii de~ict. Furtulface pe un om onorabil, omuciderea, in special datA este insotitli de

circumstante atroee, II face un crou.Domnul Galbraith, care a trlHt multi ani ca agent al guvernului

printre siuxii din S.U.A, ii descrie ell urm:'Hoarele cuvinte: «Ei sint

bigoti, barbari ~i superstitio~i in eel mai lnalt grad. Furtul, incestul,

incendiul, raptul ~i asasinatul sint considerate de ei ca mijloace de evi­

dentiere. Ei spun propriilor lor fii, inca din prima tinerete, di asasinatultrebuie sa fie considerat ca cea mai elevatil din toate virtutile. La horde

~i la petrecerile lor, rAzboinicii povestesc propriile actiuni ~ianume: fUf­

turi, jafuri sau asasinate ~i toale acestea C2 fapte glorioase. Cea mai ma­re ambitie, ~ spune aproape singura ambitie a unui tini'lr curajos, este

de a purta~Wpanade pasilre", care este insigna acordatf:l celui care a ueissau a partidpat la asasinarea oricilrei fiinte umane, fie ca femeie sau fe­

cioarll. Iarcind a ajuns s;l posede prima sa "panll" dore~te cu ardoare sli

sporeasdl numlirul acestora, deoarece curajul unui indian se mi'lsoarll

dupil numllrul de pene pc care Ie poartil pe capul silu».

Exact Ia fel stau lucrurile in Manyema, unde omuciderile sint

foarte numeroase. Multi udd numai pentru a se putea imbr:1ca in pielea

de pisidl vllrgatli sau pentru a-~i pune pe cap 0 panli de papagal(Livingstone, Da Zanzibar a Titomba), ei neputind sa-~i ofere aceIe

ornamente decit-numai dadl au omorit un om. Tot aid, in piete, se vede

67

I~__~~ -=c

adeseori cinevaarundnd la pAmint 0 panA de papagal; cine vreasA ~i-opunA pe cap trebuie sAucidAun om, primul care-i iese in cale (Ibidem).

g) Omueiderea pentru razbunarea sfngelui. "Preceptele religieidu~mAnieigilsesc, in primele epoci aleprogresului social, sprijinul acelui

sentiment ego-altruist care este dorin,a de admira,ie ~i teama de ~ispre,ale propriilor tovarA~i.Opinia tribului conferA un caracter imperativ da­toriei de a exercita 0 rAzbunare singeroasA. Se aprecia~ b,Arbatul caredupA pierderea unui pArinte nu abandonea~ niciodatA urmArirea aceluia

, care este acuzat de a-I fi ucis" (Ferri).

Dadl, de exempll,l, un indigen a fost jignit de un alb, este su­ficient sA 'se rii.zbune asupra unui alb oarecare. Pentruaustralian nuexistA moarte naturalii.; orice moarte derivii.din ceva malefic ~i trebuierii.zbunatA; de aici, pentru orice indigen, 0 serie continuA de datoriisingeroase care sint putemic resim,ite.

in Thhiti, omuciderea era rAzbunatA de prietenii defunctului.

Dadl uciga~ul era invins, averea sa, pii.minturile sale deveneau proprieta­tea rAzbunii.torilor ~i viceversa. ~i in Nukahiva omuciderea se rAzbunaprin omucidere.

5. Canibalismul. "Nii.scutdin nevoia de hranii., io special in in­sule, consacrat apoi de religii, excitat de agresivitatea rAzboinidl ~i con­servat pe cale ereditarii. numai prin pofta groaznidl, canibalismul este,in orice caz, ultimul grad al ferocitAViumane care inso,e~te foarte ade­sea omuciderea ~i Ii imprumutii. diferite aspeete, mai mult sau mai puVndezgustii.toare, ~tergind ~iin acest caz orice diferen,ii. substan,ialii. dintreom ~i fiarii."(Ferri).

A fost contestat recent, chiar de dltre Mortillet, faptul dl inEuropa preistoricii. a fost practicat canibalismuI. Dar marea majoritatea paleontologilor, de la Spring la Capellini ~i la De Madaillac, 0 de­monstrea~ cu prisosin,ii..

Traditiile istorice ale canibalismului la rasele superioare, mon­golii. ~i aIM, nu lipsesc intru totuI. in Biblie existii. unele referiri la

68

antropofagie (Deuteronom, cap. VIII, versetul53; Jeremia, cap. XIX, ver­

setul 9) ~i tot astfelio Odiseea lui Homer (cap. IX, verseturile 287-298,

cap. V;verseturile 116-124). Herodot relatea~ in acel~i sens despre u­nele triburi vecine cu Sci,ia, ale androfagilor~i issedonilor (cartea a IV;cap. XVIII, XXVI etc.), Aristotel despre unele popula,ii de pe tilrmurilePontului Euxin (Polidea, cartca VIII, cap. HI, trad. Thurot, Paris, 1824,

tome II, 515), Diodorus Sicurus despre selaV (cartea a V-a, cap. XXXI).Strabon spune: wlrlandezii, mai si11baticidedt bretonii, sint antropofagi:ei i~r fae 0 onoare din a minca pe pArin\ii lor atunci dnd ace~tia morn

(Geograjia, cartea a IV-a); Bodin spune acel~i lucru despre traci (De

republica, cartca I-a, cap. V).Thate acestea au dispArut din umanitatea civilizatA;dar caniba­

lismul reapare din dnd in dod, in cazuri extreme de foamete, precumin timpul asediilor, al naufragiilor iar uneori chiar fllrii. stimululfoametei, in momente1e marilor pasiuni. A doua zi dupi1inmormintarea

mar~alului d'Ancre cadavrul sl1ua fost dezhumat ~i mii.ceHlrit;unul dinexecutorii postumi Ii sugea degetele insingerate iar un altul i-a smulsinima, i-a fript-o pe dlrbuni aprin~i ~i a mincat-o in public. in Italia

meridionalA, dnd se pedepsea brigandajul, s-au intimplat scenecuadevArat canibalice: cadavrele carabinierilor au fost sfirtecate, camea lor

-vinduti1 ~i devorati1.ins! numai si11baticiicontemporani ne oferii. modalitatea de a

studia in evoluVa sa oaturalll aceastl1 formll oribilA de omucidere.a) Canibalismul de nevoie. Aceasti1 formAmai comunA se gilse~te

in special aoolo unde mamiferele comestibile sint sau erau foarte rare.Australienii infometaV ucid femeile pentru a Ie minca ~i uneori ajungchiar sAdezgroape cadavre. in lipsi1de cadavre, ei i~i procurA hrana uci­gind 0 femeie, 0 tinArlt sau un copil. in Thhiti, 0 perioadA de foametese numea.wanotimp de mincat oameni".

Canibalismul de nevoie este insoVt, de asemenea, de paricid ~ide infanticid, fiind impins astfella ororile extreme; neozeelandezii, atit

69

i,=~~~---------------

de pio~i fatil de mortii lor, f~i mincau uneori rudele lor ucise in luptil;din cind in cind ~i fiii ~i devorau mama iar pilrinVi, fiii.

b) Canibalismul religios. ~i in acest caz religia consaeril, mai

mult deeit ereeazi1,0 tendintil obi~nuiti11a mnlte popoare sAlbatice.Omul, la origine ierbivor, devine mai rar deeit se crede canibal

din cauza foametei, mai puVn in tilri1e unde este deprins eu carnea de

vinat; d~i in insulele Fidji eresc din abunden\i1 igname· ~i tars", aieise vindea carne umanil, mai ales cu ocazia anumitor silrbiltori, de exem­plu a virilitiltii mo~tenitorului regal.

Mexieul antic abunda de animale domestice: capre, cerbi, ciini;~i, totu~i, in timpul foametei din ultimul asediu, mexicanii mincau scoar­

te ~i rlldc'leinidar nu se atingeau de carnea umanll, deoarece ei fiU 0 10­trebuintau dedt la sacrifieii sau ca semn al victoriei.,

. in insulele Fidji, 0 masll antropofaga marca orice solemnitate,

de exemplu inau·gurarea unui templu. in Noua Zeelandll, religia a sane­

tificat canibalismul (Letourneau, 192, 193). and un ~ef este ueis inluptil, dreptul gintilor impune s11se trimitll imediat sotia defunctului

pil.rtii care i-a ueis sotul, deoarece ~i ea trebuie ueisil..Apoi cadavrele,

pril.jitedin weme, sint mincate cu reculegere intr-o ceremonie religioasl1.

Arikii sall sacerdotii dati exemplu, degustind eu solemnitate miei buellVdin victime (Letourneau, 192, 193).

Dar tara in care canibalismul religios a atins, impreunll eu saeri­fieiile umane, gradul cel mai mare de cruzime a fost Mexieul. Aici vieti­

ma se ~eza pe piatra de sacrifieiu iar ~eful sacrificatorilor (PapaThpitzine), care in timpul sil.rMtorii lua numele zeului insWli,desehidearapid eu un eutit de piatrll pieptul victimei pentru a-I smulge inima care,

•igname = planta din familia Dioseareaculor, cu un rol foarte important In alimenta\ia

fntregii zone tropicale - n.t....tars = plantii alimentarii, cu tubercule foarte bogate fn proteine, cultivatii in

Oceania - n.t.

70

de obicei, era oferitl{ soarelui ~i mult mai rar lunii. Numai biltrinilor sa­cerdoV Ie era permis sil.0 mc'lnincc.Cadavrul era apoi coborit de pe so­eM de piatril. jos, unde fl a~tepta mul\imea pentru a··l devora. Daell insil.

cadavrul apar\inea cuiva anume, atunci familia defunctului lua cadavruleu sine, pentrn a...lminca acas~L

Khondii din India centralJ:i,pinJ:iintr-oepoell nu prea muIt de•.

p~rtatll. de a noastrll., praeticau, dupli multe ceremonii, conducerea vic­timei in pMurea sacra unde janii san preotul 0 ucidea eu propria secure.

Imediat dupil. terminarea acestui act mul\imea se bulucea spre victimil.,

loti voind sa puna mina pe 0 bucat:!lde carne ~i,intr-o clipil.,oasele erau

dezgolite ~i aruncate pe pilmint (Lubbock, 637).c) Canibalismul din cauza prejudecaJilor. 0 aWl cauz11de antro­

pofagie foarte afini1 eu credintcle religioase este prejudecata prin care

se credea ell se asimilea:di curajuI du~manlllui mindndu-i inima, perspi­caeitatea mincindu-i ochiul, virilitatea mincindu-i organelc genitale sau

at insu~indu-~i intreg corpul du~manului se impiedid! vcndetele urma~i­lor acestuia.

in Noua Zeeland:!! se preferi1 si1se mil.nince oehiul sting careeste considerat sediul sutletului.

La uncle triburi australiene, canibalismul nu este intrebuintat

decit pentru anumite ceremonii magice. in insulele Sandwich seminca

trupul bunilor principi, moqi de moarte naturali1, deoarece cadavrullornu a fost profanat; aces! lueru sc numea "a-l minca pe~ef din dragoste"

(Maury, 761).

d) Canibalismul din dragoste jiliala. Acel sentiment de pietate fa­

miliala pc care I-am vil.zutdeja d1 este ~uza ueiderii celor Mtrini este,

tot~i, canibalism, practicat in ideca d1 astfelli se va imbunil.tati conditia

in viata viitoare .-La batezii din Sumatra care, tQtu~i, sint mai putin si1lbatici de­

dt atitia al\ii, omul care imMtrine~te ~i pe care viata I-a obosit Ii roagi1

71

I~

Illii..:..•.....I,I:;

'.... --

Pe fiii s~i s~-l milnince si acestia se supun vointei lui. in ziua fooail" ,pentru ceremonie, Mtrinul se urdl. intr-un oopae care este inoonjurat de

prieteni ~i de rude;. ace~tia lovese cadentat trunehiul arborelui ~i into­neaza. un imn funebru al dl.rui sens generic este acesta: " latil, a sosit

anotimpul, fruetul s-a oopt, el trebuie sil cadil". Apoi, Mtrinul ooboaril

iar rudele cele mai apropiate il ucid eu grijil ~iii milnindl. rilmil~itele pil­minte~ti. Este 0 datorie filialil••(Letourneau, p. 199).

De altfel, dupil Herodot (Historia, IV; p. 26), in Europa orienta­1i1masagetii ucideau din mili1pe pi1rintii lor Mtrini, oonsumindu-Ie car­

nea intr-unmare banehet, amestecati1 eu budl.ti de carne de animale,

pentru a-i feri pc pi1rintii lor de ru~inea de a fi mincati de viermi. Tht

astfel proeedau isedonienii, care iosi1 i~i mincau Mtriniinumai dupilmoartea lor naturalil. Strabon relateaza. dI.dervi~ii din Asia de Nord uci­

dcau pc Mtrinii care au depa.~itvirsta de 70 de ani iar rudelC apropiateIe impilqeau cadavrele.

e) Canibalismul pe timp de razboi. Feroeitatea primitivi1, neli­nind eont de persoana umani1, preeum ~i frecventa rilzboaielor trebuiau,

dcsigur, sil-l impingil pe omul sillbatic la aeest gen de antropofagie care

. este foarte rilspinditi1,ca ~iaceea gencratil de scntimentul rcligios. Existil

popoare care pornesc la r~zboi doar pentru a-i minca pe invin~i, dar a­tunci mobilul psihologic este mai degrabil paCtade trufandale dedt furia

rilzboinidl. ~i, deci, acest fel de canibalism se insereaza. in catcgoriaurmiltoare.

in orice taril, prizonierii de rilzboi ~j moqii dl.zuti in luptil auservit sau servese ca hrani! invingiltorilor.

in Noua Zcelandi1, Laplace a asistat la rcintoarcerea. triumfal~

a unci flotile de piroge; invingiltorii aduceau cadavrele invin~ilor sau,mai eurind, 0 parte din aceste cadavre, deoarece 0 aWl parte a lor 0

mincaseril pe drum. Ceca cc a mai rilmas a fost sufieient pentru un marebanehct noeturn, eu dansuri aoompaniate de muzidl..

72

Pi1rintele Breboeuf a vllzut huron~i mincind unul din neofitii lor

iar Charlevoix relateaza. despre 22 de huron~i mincati de iroehezi. in

Sud, guaranii in general, tapuya~ii, tupinambezii, aymarii i~i devorau

invin~ii. Loeuitorii insulelor ~raibe mincau pe cimpul de lupti1 pe in­vin~i iar acasll pc prizonieri. Inima era oferitll celui mai viteaz dintrerllzboinici. in Brazilia, Thevet a intilnit un ~ef de trib care se li1uda dI.a mincat mai mult de cinci sute de invinsi.,

1) Canibalismul din pofta de trufandale. in rindul fidjienilor ca­nibalismul este inveterat, deoarece a~tia nu pot aduce un mai mare

elogiu unei mindl.ri gustoase dedt afirmind despre ea dI. este fragedi1

preeum carnea unui om mort. Ei dispretuiese carnea albilor, preferilcarnea de femeie dl.rnii de Mrbat ~i oonsiderll antebratul ~i ooapsa ca

budl.tile cele mai gustoase. Ei sint atit de laoomi dupll trufandale ineiloonservll carnea umanll numai pentru Mrbati deoarece, dupll ei, femeile

nu sint demne sll se infrupte din ea. Uneori ehiar frig de vii pe sclavi

pentru a-i minca imediat, in timp ce in alte cazuri pilstreaza. oorpurileumane pinll intr-o stare avansatll de desoompunere.

La indigenii din Noua Caledonie dorinta de a oonsuma carneumani1oonstituia ehiar una din .celemai frecvente cauze de rllzboi, cauze

care incetau imediat dupll ce soopul era atins prin uciderea unor oa­meni. Pentru neocaledonieni, carnea umanll este 0 delicatesll ~i ei 0 mll­nindl. eu IAoomie.

Thti canibalii sint de aoord intre ei dnd afirmA gustul excelental dl.rnii umane. "Dintotdeauna, rllspundea un ~ef Batta unui misionar

ca~e il mustra, dintotdeauna este 0 infamie, dar nu spune dI. nu estebunll" (Vogt, 13). Lui Earle, un ~ef neozeelandez ii spunea: "carneaumanA este fragedi1 preeum hirtia" (Letourneau).

Unele triburi din Cafri, dupll ce au devenit antropofage din cau­

za nevoii, ~i-au pllstrat gustul pentt'u trufandale. Gardiner a oonstatat

acest lueru la zul~i ~i, pinA aeum citiva ani, cafrii Basutos tri1iau numaiI

73

I ~\

;,::,.,

I.~~~ __ --=

din canibaHsm in mijlocul unui \inut bogat in vinal. Ca ~i troglodi\iieu­ropeni, strllbunii no~tri, ei locuiau in ~teri unde l~i dueeau ~i devorauvinatulloruman. Un dezastru ii obligase mai inainte §J.l recurg~ !a astfel

de .cazuri extreme; dar ei au pllstrat mult limp acest obieei ~i chiar in1868 nu se lecuiserlI inell de el.

in America, moxii ~i alte triburi din Guarani erau canibalic,e ~iaveau obieeiul sl1ingra~e prizonierii ~i sl1-itrateze cu griJil inainte de a-I

minca. Mexicanii, relativ civilizaV, aveau inchisori speciale pentru a-I

pune pe prizonieri la tngrll~at, inainte de a-I sacrifica zeilor ~ia-i minca.

in insulele Marchesi, locuitorii preferll fe~eile copiilor pefilmell sint mai gustoase, resping pe marinari pentru ell miros a p~te stricat

iar pe europeni pentru ell sint prea sllra\i. Preotii au dreptulla pflqileeele mai suculente, la pllqiIe posterioare" (Radiquet).

g) Vimitatea. La acestea se adaugll vanitatea, ideea de a-~i sporipropria superioritate prin asimilarea virtu\ilor du~manului ~i beneficiulunui privilegiu acordat in uncle regiuni numai masculilor iar 'in altele

numai nobililor ~i~emor sau ca premise pentru activitll\i rllzboinke saupentru a si:irblltorivictoriile, precum in Mexic,

h) Lupta pentru viaflJ. in unele regiuni, de exemplu ia fuegieni,canibalismul a contribuit la lupta pentru viatll, iotrudt cI reducea concu­

ren\ii in lupta pentru existen\ll, inzestrindu-l pc eel care supravie\uia eu

o sursl1 de hranl1 care, cu drept cuvint, trebuia sl1-1facl1mai puternic ~i.mai pregl1tit pentru via\a rl1zboiniell1ntre\inut<1in regim alimentar vege­tal. insl1~iintrebuin\area lui prelungitll ~i rlIspinditl1 a fost prohabil un

remediu in sine insu~i pentru diminuarea populaliei, dadI ne gindim la

acel ~efcare mincase de unul singur cinci sute de oameni (vezl mai sus).i) Canlbalismul juridic. Aceast~ expresicj pc care Letourneau 0

adoptl1 pentru a desemna canibalismul intrebuintat ca pedeapsil a r~uf~­

c<1torilor,ne servCl/te~i la indicarea canibalismului pentru r~zbunareade

singe care, dupl1 cum ~tim, este germenele pedepsci Ins~~i.

74

Cind Cook a vizitat arhipelagul tahitian, canibalismul deja

aproape displ1ruse aici ~idin el mai rl1minea 0 urm~ doar in ceremoniiIereligioase. Thtu~i, din dnd in dnd ~i numai din spirit de rl1zbunare, se

prlijea ~i se minca chiar 0 bucatl1 din du~manul invins. in general insa,antropofagia era condamnatl1 aici de morala publicl1.

in Filipine, indigenii organizeazll expedi\ii impotriva triburilor .vecine in anotimpul rugliciunilor, fiind condu~i de preotul ~ide ~eful lo.r."Dacl1du~manul este ellzut mort la pl1mint, scrie cl1HltorulSemper, ~efulvictorios scoate din sinul sliu 0 spada sfintli, Mrlizitli special unei astfelde intrebuintliri, deschide pieptul cadavrului ~i i~i scufundl1 in'singele

cald incl1 talismanele zeutui sau, car~ ii atirnli III ·gtl. Apoi smulge dincadavru inima ~i ficatul ~i ml1nincl10 bucatl1 din ele,drept ml1rturie a in­deplinirii rl1zbunlirii sale. Nu se permite niciodaHl poporului sll mlinince.carne umanli; acesta este dreptul ~i chiar datoria preotului ~er.

La uDii indieni din America de Nord, canibaUsmul pare a fi 0continuare a rllzbunarii care se exercitl1 asupra du~manului. Chiar ~i

pentru indienii din Guyana antropofagia este pur ~i simplu un act derl1zbunare.

in insula Bow se devoreazll asasinii ~i acesta este singuru I locdin Polinezia unde s-a consacrat canibalismul juridic~ Dupli Bourgarel,

el se practica ~i in Noua Caledonie ca rl1zbunare publicl1 impotriva con­danma\ilor la moarte. Dupl1Marco Polo, acest gen de canibalism era in­trebuintat ~i de tartari.

6. Prin urmare, aeestea sint condi\iile psihologite ~i juridice ale

umanWl\ii salbatice, in ansamblul lor, in totall1 opozitie cu aeelea aleumanitl1tii civiIizate, la diferitele specii istoriee. Insl1a~a cum in naturl1nimic nu este imobil, tot astfel noi putem discerne in acele condi\ii na­

turale inse~i ale umanitl1lii s~Ubaticeun dublu proces evolutiv care, pede 0 parte, 0 indreaptli in grade succesive sprc 0 mai mie! ferocitate iar,pe de aHa, dezvoltl1 germenii sentimentelor morale ~i ai instituliilor ju­ridiee care se observl1 apoi in evoluVa istoricl1 a omuciderii (Ferri).

75

De fapt, in timp ce aceasti1 cIasificare a diferitelor forme de

omucidere, pentru a face mai vizibil contrastul dintre cele doui1 extreme,

ale omului primitiv ~i omului civilizat, le-a prezentat intr-o progresie

eresdndi1 a ferociti1tii, evolutia lor naturali1, in sehimb, are loe printr-o

continui1 diminuare ~i disparitie a formelor mai respingi1toare. OIi:mcide­

rea pentru d~tigarea de glorie sau din ri1utate brutali1, canibaIismul rl1z­

boinic sau cel generat de pofta pentru trufandale devin tot mai putin

frecvente, in timp ce omuciderea ~i canibalismul reIigios abandoneazll

treptat corpul omenesc ca obiect allor, limitindu-se doar la unele pi1rtiale lui.

in continuare, lor Ii se substituie saerificiul de animale, pentru

ca .ulterior si1 se reduci1 la figuri reprezentative (la mexicani, imaginea

zeului Quetzalcoatl din fi1ini1~i singe; la chinezi, figurinele de hirtie arse

cu ocazia ceremoniilor; la romani, statuetele numite oscilla, din al ci1ror

simbolism ostia catoIici1 este manifestarea ultimi1 ~i incon~tienti1, dupi1

cum observi1 Waitz ~i Vogt) (Ferri).

Dar nu numai atit; in razbunarea sfngelui, omuciderea ~i eaniba­

Iismul capl1ti1, inci1 din epocile primitive, ~i un aspect moral ~i juridic,

care au constituit cu adevi1rat embrionul dreptului succesiv de re­

presiune ~i pe care il inloeuie~te dnd acesta din urma nu este inci1

organizat (Ibidem).

C. Furturi si aite delicte•

1. Triburile cu adevi1rat sillbatice ~i primitive, neavind posesii

autentice, nu cunosc ideea de proprietate ~i, prin urmare, ~i mai puVn

pe aceea a furtului, ceca ce procuri1 chiar avantaje evidente.

in Egipt, profesiunea de hot era 0 meserie recunoscuti1; cine

voia si1 0 practice i~i inscria numele si1u pe 0 tabeli1 publici1 ~i aducea in

acela~i loc toate lucrurile pe care Ie furase pentru ca posesorii lor sille

76

poatl1 reeupera pll1tind un anumit pret·. Germanii voiau ca tineretul

lor, pentru a nu lince7i in lenevie, sl1 se antreneze furtnd luerurile

vecinilor (Cezar, De Bello Gallieo, I, VI, cap. 21).

Thcidide atestl1 ci1greeii ~i toate popoarele barbare care loeuiau

in insule ~i pe tl1rmurile continentale se dedaserl1 pirateriei de care nu

se ru~inau ci, dimpotrivl1, fliceau din ea un titlu de glarie.

in Sparta furtul era ingMuit; el se pedepsea doar atunci dnd

a fost fi1cut in flagrant delict ~i pentru neindeminarea cu care a fost

fl1eut.

La popoarele semicivilizate acontinuat si1 fievalabili1, 0 anu­

mitl1 perioadl1 de timp, proprietatea in comun. Astfel, in Peru ~i in

Mexie, inainte de azteci, se intrebuintau casas grandes, case enOfme in

care loeuiau impreuni1 mai multe familii.

in Pelew, loeuitorii posedi1 ca proprietate partieulari1 doar casa

~i barca; regele este st!1pinul a toate.in China, aeum 2200 de ani, totul era propriet~te comunl1; ~efii

i~i repartizau pl1minturile dupl1 virsti1. Tht astfel stl1teau luerurile in

Sparta pini1 la rl1zboiul peloponeziae.Cook ne relateazll ci1 expresia mezzo raSa (tuns pe juml1tate),

pentru ho!,este introdusl1 intr-o insull1 din Oceania dupi1 ce el a pe­

depsit un ind.igen vinovat de comiterea unui furt, tl1indu-i pe jumi1tate

pi1rul - evident, pentru ci1mai inainte nu exista noVunea de furt.in Africa orientall1, serie Burton (Fin. Foot. Steep., p. 176), cel

care comite un furt este onorato

Un apl1rl1tor parVal al negrilor, Livingstone, l-aintrebat pe un

makolez: "De ce furi animale domestice?" Acesta i-a rilspuns rtzind : "Nu

fac dedt sli Ie arlit drumul".

A Gell, 1, XI, cap. 18: ''Aegyptiisomnia furta licitaet impunita"(ln Egipt Olice furteste permis ~i nepedepsit).

77

Un rongaturez (Australia), prins furind ~i intrebat dad! nu se

teme di va fi pedepsit de zei din aceas~ cauzA,a r~spuns: "Oh, nu, clnd

zeii erau pe p~mint procedau la fel iar p~rintilor Ie plaee s11fie iqtitatide copiii lor" (Novara Reise, Anthropol Theile, p. 33, 1865).

in Caramansa africanll, pe ling~ pa~nieii ~i cinstitii slilbatieibagnu care cultiv~ orezul, existf!.~i balantii, care trf!.iescnumai din vi­n~toare ~i din jaf; ucid pe cine fur~ in satul lor dar din aeeast~ cauzA nu

renuntl1 la furtul din alte triburi (Revue d'Anthropologie, 1874). Hotiibuni sint eei mai apreciati, sint pll1titipentru a educa in arta furtului pecopii ~i sint ale~i ~efi ai expeditiilor.

In Maroc, ben-hassanii prezintl1cu a~tia multe asemf!.nari;ho­

tia este principala lor meserie; sint diseiplinaV, au ~efi recunoscuti de

guvern care se serv~te de ei pentru a redobindi obiectele furate (DeAmicis, Marocco, p. 205).

La arabi (beduini) exis~ triburi cinstite ~imuneitoare, dar existl1

~i muite triburi parazitare, cunoscute prin dorinta de aventuri1, prin cu­rajul imprevizibil, prin nevoia de continua mobilitatc, prin lipsa de ocu­patie ~i prin tendinta spre furt. Hotul arab erede ctl Dumnezeu asisti1la

aqiunile sale (Doumas). Pentru ei furtul nu este numai permis, dar este

~i glorios sa furi de la du~mani. Inainte de a pleca in aeeste actiuni dejaf impart pomani1 si1racilor ~i se juri1 pc un stint allor, Sadi Abdalah:

"Dactl ne reintoareem eu bine 0 parte este a ta". Ei au ~i un proverb in

aeeast~ privint~: "Cine furll iama vite i~i faee vara grajd" (Ibidem).in India existi1tribul Zacka-Khail, a ctlrui meserie este furtul.

and se na~te un copil Mrbat el este consacrat acestei profesii, fiind tre­

cut printr-o gauri1 f~cutil in zidul easei sale ~i eintindu-i-se de trei ori:"Sf!. fii un hot!",

Furturile comise tn afara tribului, chiar la germanii de care

vorbe~te Theit, nu erau in niei un mod infamante. Un~ef propunea 0astfel de actiune iii' adunarea poporului iar eei care voiau sll-l urmeze se

78

ridicau in picioare in aplauzele aduni1rii. Cei care ri1mineau jos erau

consideraV trMAtori ~i dczertori (Spencer, La morale nei vari popoli,

. 1893).La Coman~i (Molhausen, Diary of a Journey from the Mississipi

to the Pacific), un Mrhat nu este considerat demn s~ figureze in rindulrazboinieilor dacl nu a luat parte la 0 expediVe de jaf ineununatf!. de

.succes. HotH eei mai vesHti sint membrii eei mai respectati ai soeietiltii.Un patagonez nu este considerat copt s~ se insoare dactl nu s-a

afirmat in arta de a jefui un strain (Snow, 1Wo ~ars' Cruise of Tierra del

Fuego).Dota rea mai apreciatilla kuki~i (Dalton, Descriptive Ethnologie

of Bengal) este rea estimatll ctl provine din furt.In Mongolia (Gilmour, Among the Mongols), hotH sint trata\i

ca membri respectabili ai societlltii, deoareee ~tiu s~ fure in mod subtil,taral si1lase urme.

In secolele trecute, in aproape toatli lumea, se furau MrbaV

pentru a face din ei sclavi. Se furau ehiar femei, sli ne amintim deBriseis, de virginele din. Galaad, de femeile din Silo, de Sabine ~i tot

astfel in intreg cv mediu, pentru caprieiile castelanului sau pentruseraiul mare}ui sultan. Pentru calmuei, chirchizi, patagonezi, ca ~ipentru

multe triburi africane, furtul, in special eel de animale domestiee, este

lngMuit din punet de vedere moral.Denumirea de harami (brigand) este un HUuonorifie la beduini

~i la hedia~i. Dimpotrivli, se nume~te fatis (hoit) eel care moare demoarte bunll in propriul sliu pat ~i a ctlrui mam~ il plinge, jelindu-l ast­fel: "Of, de ce fiul meu nu a murit de moartea unui brigand" (Burton,

Narrative of Pelegrinage to el Medinat and Mecca, 1885,.III, V).Guaranii nu furli eu vioIen\ll, dar ered ctl este un HUu de glorie

si1~tii sa furi obiecte de midi valoare iar a fura, in limba lor, inseamnli

a lua sau a prinde (D'Azara, VoyagesAm. Mer, 1835).

79

2. Minciuna.La barbari, ca ~i pentru copii, minciuna nu esteun viciuci un merit. Nici u,nul din indienii din America CentraUl, spuneDunlop, nu a voit vreodaHI.sl1admitil dl minciuna este un viciu. Orieit

ar fi de nedreaptil ~i de infamil eseroeheria prin care unul it in~ela peeelillalt, niciodaHI.nu vei reu~i sil scoti de la ei 0 altil exclamatie dedtaeeasta: "Que hombre vivo!" (Ce om abil!).

M. Foreman spune dlloeuitorii din insulele Filipine considerau

minciuna ca pe 0 ~iretenie permisil ~i comodil.Literatura primitivil din India considera adeseori minciunaca

pe un mijloe de a reu~i in afaceri. _Fidjienii (William, Fiji and the Fijans) aprecia~ foarte mult un

mincinos abil ~i subtil.Popoarele din Uganda (Wilson ~i Felkin, Uganda and the

Egiptian) se preoeupil foarte putin de adevilr ~i nu eonsideril niciodatilminciuna drept un viciu; dimpotrivil, un mineinos care reu~e~te sil indu­dl in eroare este eonsiderat ca un om foarte inteligent ~i este foarteadmirat.

Minteau eu pliicere evreii eu Rebecca ~i leremia, ere~tinii euSfintul Paul, greeii ell,Ulisse. Dar minciuna se reduce odatil eu dezvolta­

rea eivilizatiei, mai ales eu a libertilVi. Chiar astilzi, turcii ~i ru~ii senumi1ri1printre cei mai mincino~i oameni din Europa. Pentru a constataprogresul realizat trebuie sil compari1m propensiunea universalil ~i odi­oasl1 spre minciunl1 a oamenilor de stat, a Elisabetei, sau minciunilesistematice ale regilor falsificatori de bani din Franta eu politica lui

Gladstone ~i Carnot. ,3. Innuenta razboiului. 0 altil cau~ a deosebirilor stranii intre

popoare, pe lingil influenta elimei ~i a hranei (carnivorii sint mai eruzi,indigenii care triliesc in regiunile eu climl1 caldl1 sint mai mincino~i),

eonstil ~iin influentele istorice: popoarele ri1zboiniceau fost intotdeaunaeele mai nedrepte, cele mai crude ~i mai putin generoase, observl1Spencer (Moralita nei vari popoli, 1893).

80

in socieHl.tile primitive,ca ~i in multe societlti contemporane,

starea de rl1zboi este cea normaUl ~i ~ este InsotiHl., in general, de

pruncucidere, canibalism, hecat~mbe funebre, masacre dintre cele maicapricioase ~i mai oribile.

Fidjienii gi1sescdl este, firesc sl uci~pentru a minca, ~eoarece

zeii aeelei cosmogonii slilbatice se ucid intre ei iar acei care nu i~iu,cid

dU§riianiislnt priviV cu cel mai mare dispret. Bo~imanii, ugandezii, be­

duinii in~i~i ucid eu 0 voluptate maximl1,~i consideril dl cea mai maredezonoare este s~fmori altfel dedt cu arma in mini1.

in evul rnediu acest spirit de agresiune s-a diminuat; dar i~~i~iregii mai asasinau indl reginele sau sint uci~i de fiiilor, iar setea de

singe ~icruzimea cea mai cumpliti1sint universale. Carol cel Mare a de­

capitat intr-o zi 4.000 de saxoni; Thmberlan a ridicat piramide de teste

~i a asasinat ora~e ~i ti1riintregi.

Dahomeii, care au, un statu,t social pur militar, sint lipsiti de

ariee sentiment afectiv chiar ~ifall deproprii lor copii; dnd unul dintreei se imbolnilv~te este gonit dincolibi1.

Locuitorii din Dakota, comansii din America de Nord, triburile. ,

rilzboinice care tri1iesc Intr-o stare cronidl de ri1zboale ~i de discordii

sint foarte cruzi, torturea~ in diferite moquri pe prizonieri ~i dau pebi1trini pc miinile femeilor care se distrea~ omorinqu-i prin torturl1.

in sehimb,; popoarele p~nice,vedda, esch~mo~ii, suanii sintblinzi, bu'ni ~isinceri. Noi vedeni in ele, dezvoltat la un grad exceptional,

sentimentul solidaritlltii, albuni1vointei, al generoziHttii ~i chiar al

delicatetei morale. Bennet· relatea~ dl, dupi1 ce a fleut mid daruri u­

nor Yedda, Intr-o noapte, in fata verandei' sale, a fost adus un colt de

fild~ de elefant de aproape 6 picioare; donatorii nu auputut fi in nid

, un chip recunoseuti sau recompensati. '

•Account of Ceylon, II, 444.. .'

81

4. A1te delicte. Foarte putine din delictele. noastre sint consi-

derate ca atare de legislatorii barbari. <f

Mai drziu, dnd tribul a inceput s~ posede terenuri de vin~toare,in locul particularilor de exem'plu, sau, prin el, ~eful de trib, a inceputs~ devin~ delict furtul de pe propriet~tile tribului, in vreme ce era per­

mis ~i considerat 0 virtute furtul de la: str~ini. in Thsmania, inColumbia, fiecare trib avea teritoriuls~u de vin~toare ~icine il viola era

.ucis. Eschimo~ii sint cinstiti in tranzactiile dintre ei, dar nu in cele custr~inii (Parry, 'Iroisieme voyage).

lar mai tirziu, clnd iriburile s-au organizat mai bine, in special

sub despotismul ~efilor sau preotilor, categoria delictelor s-a extins nu .numai la furt,la rapt, la adulter, ci maiales la gr~elile imp9triva ~efilor

sau impotriva zeilo~..Justinian al inca~ilor, Pachacutec, a f~cut legi impotriva bles­

temului, omuciderii, paricidului, trM~rii politice, adulterului, raptului

~i violului, in special al virginelor sacre, seductiei, incestului, furtului,sodomiei, coruptiei judeditorilor, infracVuni care erau toate pedepsite

cu moartea. Dar cel mai gray dintre toate delictele era adulterul cu oife_meie a inca~ilor; nu numai ea era pedepsi~ impreun~ cu adulterinul dar,impreun~ Cuacesta, ~i fiii, sdavii ~i rudele sale. Mai mult, toti locuitorii

cet~tii unde eiJocuiau erau pedepsiti iar cetatead~rimat~ ~i acoperit~cu pietre. (Garcilasso, Histoire des Incas, l, 346).

~ bota~i exist~ un adev~rat cod pentru antropologia judiciar~;. sint condamnate adulterele, hotii nocturni, prizonierii de r~zboi, cei care

se cls~tofesc cu indivizi dinacela~i trib, cei care atacl prin trMare

persoane sau case.

in ins~lele Fidji, actele considerate demne de pedeaps~ sintdestul de puVn numeroase: furtul, adulterul, raptul, magia, incendiul,

lipsa de respect fat~ de un personaj important, cu alte cuvinte ofensa

adus~ patronului ~iatentatulla proprietate, deoarecese ~tie clla s~lba-

82

tici, chiar ~i de rase foarte diferite, adulterul ~i raptul se pedepsesc ca

atentate la proprietatea sotului asupra soVei (Letourneau).

La azteci se g~esc printre delicte ~i coruptia judecltorilor ~ibetia, iar la asini magia ~i otr~vir~.

La evrei falsa m~rturie, incesuil, sodomia,. r~nirile ~i.mai ales

idolatria, care este cel mai gray dintre delicte. "Ora~e intregi, dacl sint..idolatre, sint 0 anatem(J iar .locuitorii s~ fie trecuV prin foe ~i sahie inonoarea lui Dumnezeu, al clrui nume constituie un delict numai dacleste pronuntatl".

D. Adeviratele delicte la salbatici: cele impotriva uzantei

Aici se afl~ caracterul adev~rat al criminalit~tii s~lbatice. in

timp ce pentru s~lbatici adev~ratele crime sint foarte puVne - insft dejabine conturate ~i in timp ce chiar acestea nu sint recunoscute decit foar­

te tirziu ~i in mod neregulat, in timp <;eceea ce pentru noi constituie~elict pentru.· ei adeseori nu este - exist~ alte· delicte care la ei sint

considerate foartegrave ~i care nu ar fi niciodat~considerate de cltre

noi ca atare; ele ar fi considerate chiar semne marcante de civilizatie.Acestea sint prejudiciile aduse uzantelor stabilite ~i religiei, ceea ce, datft

fiind tendinta general~ a religiilor de a perpetua uzantele, oricar~ ar fi

ele, mcindu-lesacre, sfi~e~te prina identifica religia ~i uzantele.

Astfel, in Australia nu Ie este permis decit Mtrinilor ~i ~efilor

s~ guste din carnea de emu. Da~ un tin~r cinstit, cedind ispitei, dup~

ce I-a ucisil mftnincl, el este cuprins de rem~clri, devine melancolic ~icere el insu~i s~ fie pedepsit (Stuart, Histoire universelle des voyages, 43).

Tht astfel se intimpl~ locuitorului din Hindustan care consum~o anumWl bererezervat~ numai brahmanului sau evreului care consum~

carne de pore sau chinezoaicei clreia nu ii este ru~ine s~ se prostituezedar se r~inea1A cind i~i ara~ piciorul..

83

That~ aceast~ moral~, care reglementea7Adistribuirea ~mii de

emu, reglementea7A ~ivendeta,. dar 0 vendetli oarM. De exemplu" da~un individ este ofensat de un alb, el va incerca s~ se r~zbune nu pe acel

alb ci pe toti albii.Astfel, in Australia nu :exis~ moarte care s~ nu fie cauza~ de ,

farmece ~icare, prinurmare, s~ nu medte r~zbunarea. Un australian,re- .latea7A Sander (Letourneau, op. dt.), ~i-apierdut sotia din cauza bolii

~i a declarat ~ trebuie s~ ucid~ 0 femeie din oricare aIt trib. De aceea,lui ii este aplicat~ pedeapsa eu inehisoarea preventiv~. Dinacea zi el a

devenit tlicut, cuprins de remu~~ri la gindul ~ nu i~iva putea indeplinidatoria. Aceasta pin~ cind a fugit din inchisoare. Dup~ put in timp s~aintors multumit pentru ~ i~i indeplinise obligatia sa sacr~. Se vedeJco­mentea7A aici Letourneau) ~ anumite asociatii de idei se intip~resc lent

ili centrele noastre nervoase con~tiente ~i la 0 mi~care dat~ se declan­

~ea7Ain'mod fatal.Aceasta se intimplil ~i in virtutea faptului ~ da~ omul simte

o adev~rat~ plilcere la inovatiile minore (precum copilul ~ruia i se ofe­r~ 0 ju~rie, s~lbatieul cliruia ise transfonrtli tatuajul eliptic intr-unulcircular), el trMea7A 0 aversiune profund~ cind inovatiile sint prea radi­cale, aversiuneprin car~exprim~, acu7Asau evitli durereape care 0 in­cear~ la nevoiadea se acomoda, la nevoia de a-~isupuneereierului

propriu transform~rile mai raplde care nu sint la indemina sa, la omul

de 'rind ~ila toate animalele fiind naturale inertia ~i repetarea mi~~rilordeja executate, proprii sau atavice. Astfel, am v~zut ~ animalele

domestice nu suportil, filr~ ~~protesteze sau s~ reactioneze, 0 mare ino­vatie in tractiunea mecani~, de exemplu intrebuintarea aburuluisau apetroluh~i (Letourneau, op. cit., p.-Zl, 22). ~i copilul, ~ruia. totu~i, iiplace s~ se joace, se irWi ~i devine ehiar furios da~ iiesteschimbatapartamentul (ceea ce am observat eu insumi la doi copii ai prietenilormei) ~i se nelini~te~te de fiecare mobil~ nou~,vrind sil revadli. mereuaC(;Ia~icadru sau s~.ascuIte povestea obi~nuit~ eu acele~i expresii.

84

~i femeia, care este totu~iatlt de ahtia~ dup~ mod~, cind este

vorba,in schimb,' de inovatii sodale, religioase, politiee este eel maitenace adversaralacestora,

Chiar~i la persoanele.vulgare, o' propunere care urmilre~te s~Ie sehimbe obieeiurileancestrale, orieit de periculoase ~i absurde ar fi

acestea, provoa~ ridi,colul ~i minia' lor. lntregi popu1atii inteligente ~ifoarteculte, precum evreii, se dovedesc in aceastil privintil intratabili ~i

il considerilaproapeca pc un vinovat, ca pe un ofensator al moralei peaeela d~ntre ei care nu indeplin~te aeel rit canibalesc care este drcumci­zia. Mai mult, oamenii inv~,ati, academidenii, probea7A adeseori aeeast~tendintil, protejind pe descopcritorii de mid fragmente de adev~r dar ur­m~rind neobosit oriee descoperire radi~l~. ~itoti afirm~: "Astfel pro­eedau ~ipilrintii no~tri". ~i se parecli acest lucru,care ar trebui s~cons­tituie 0 acuzatie foarte gravil, reprezin~ cea mai bunil ap~tare intrueit

corespunde, de fapt, unei tendinte innbeute a organismului·,De aceea, eu am putut sildemonstrez in al~ parte ~ omul in

stare naturalil, etem conservator, nu ar fi progresat niciodat~ filr~com­

binarea unor conditii extraordinarecare il determinau·in mod neeesar

s~ dep~eascli durerea inovat~ei pentru compensarea,altor dureri maimari ~ifilril aparitia, UDoroameni singulari, precum nebunii de geniusauserintitii care,datori~ faptului.~ au 0 constitutie nervoasil anormal~,un altruism'exagerat ~i 0 activitate eerebralil cu mult pesteaceea a con­temporanilor, dep~esc evenimentele, 0 iau inaintea inovatiilor, filr~ silsegindeas~ la propriasuferintil, la publicul.care nu de putine ori serilzbun~'singeros pe ei,~i procedeazll precum insectele care, zburind dinfioare in fioare, transpo~polenul cliruia, altiel, i-ar trebui mult timp

~i m~lte peripetiipentru a deveni fecund", Este firescca la popoareles~lbatice sau la eele primitive, a cliror activitate psihicileste mai mi~

. ,Lombroso, Jre Tribuni, Torino, Bocca, 1897.

••Ibiden;l.

85

decit la popoarele civilizate, reactia impotriva oridirei noutAti i,caretulbur~ atit de mult mintile vulgare s! fie impins! pinll la un gradmaxim iar autorii lor sllfie CQnsiderati ca principalii vinovati.

In mai rnulte locuri, Biblia ~i foarte vechiul Cod al lui Manu(cartea I-a, art. 108,109) exprimll bine acest lucru: "Obieeiul im¢morial

este principala lege aprobatll de revelatie ~i de traditie: in consecintll,cine doreste binele sutletului sllu trebuie intotdeauna sll se conformeze, .

cu perseverentllla.obieeiul imemoriat

De aceea Munii, cun?scind di legea se sprijinA pe obiee!uri ime­moriale, ~i-au bazat pe acestea orice austeritate".

~a cum religia era oficiul conservator al obieeiurilor prin eXd)<

lentll ~i a~a cum eaa transformat imediat intr-o infractiune la adresamoralei ~i 0 insultllia adresa lui Dumnezeu oriee infractiune impotrivaobiceiului, tot astfel, ineetul cu incetul, se intimplll ca obieeiurile

religiei, sacerdotii, magii, medicii, vrlljitorii etc., chiar ~i cind nu

deveniserll~efi ai tribului sau ai t~rii sau. ai natiunii, sll fie consideratica sacri ~i, in timp ce ei. se bucurau de 0 imunitate aproape completll,orice ofensA impotriva lor constituia eel mai gray dintre. delicte iar

delictul era, t6tu~i, oriee ofensAimpotriva legilor introduse de ei, oricitde absurde ar fi· fost ele.

. Am vllzut di, in Codullui Manu, brahmanul primea 0 pedeapsllu~oarll dadiucidea un paria (soudra) dar, in schimb, cel mai mare delictera sAucizi un brahman. Tht aici se scrie (Cartea I-a, p. 99): "Brahmanul

se bucurA de primul loc pe pAmint: stApin suprem al tuturor fiintelor.In ce prive~te lumea finitA,ea e proprietatea brahmanului"; iar mai jos:"'Invlltat sau ignorant, br~hmanul este divinitatea atotputernidi. Regeleordonll sll se toarne ulei incins in gura ~i in urechile persoanei care faeeimprudenta de a da sfaturi brahmanilor cu privire la datoriile lor. Dadi

regele intentioneazll s4 ucidll un brahman, cind aeesta a comis, to!u~i,toate delictele posibile, el it exileazll in afara regatului sllu; lllsindu-itoate bunurile ~i fllrll sA-ifadi eel mai mic rAu.

86

Un brahman care cuno~te intreaga Rigveda nu ar puteaficon­

taminat nici mllcar dadi ar ucige toti locuitorii cel?r trei lumisau dadiar accepta de mincare de la omul cu conditia cea mai umilll" (cap. IX,

p.3171).In Evul Mediu: "Unde laici decollantur, inde clerici degradentur,

ibi clerici ab .officio degradentur" (Unde laicii fac rAu ~i clericii sedegradeazll, iar unde laicii comit crime. clericii decad din menirea lor ­Leg. II; 30 - Par., Deutsche Strafrecht, I, 1882).

La Novgorod tribunalul era sanctuarul zeului Prawe.

In Islanda treizeci ~i nouA de preoti erauin a~la~i timp ~efi ~ijudeditori.

In teocratia etrusdi, druidA, indianA, egipteanA ~i cbraiell delic­tul era ofensa adusAdivinitAtii iar ac\iunea sacerdotalA se substituia ceIciparticulare s,i sociale.

Tapo-ul sautabu-ul, pretinsa vointA a zeilor transmisA poporuluide~tre preotii oceanici, a cApAtat0 dezvoltare enormA dupA ce ace~tiaau inteles ce profit puteau sAobtin~ din obligativitatea respeetArii lui cumaximAseveritate. Ei se pricep sAsmulgAsecretul nerespectArii tabu-ului

cu stranie viclenie ~iil pedepsesc pe contravenient, aproape intotdeaunain secret, prin sugrumare, otrAvire, aruncare in prApastie, chiar daell a­eesta il inellica numai datoritA ignorantei sale sau cbiar daell el era doar

.pAnuitell I-a violat (Radiquet, p. 159).Ambitia ~i IA~mia despotilor, intrigile preotilor, eorelindu-se

cu teama oarM a multimilor si eu tendinta de a considera ca delict orice'" , . ,

schimbare a obieeiurilor strAvechi, au reus,it sAfabrice ineetul cu incetuldelicte ciudate. Astfel, in .oceania constituie delict, tabu, atingerea cor­

pului unui ~ef,iar pentru femeie constituie delict atingerea capulu,i saua instrumentelor sotului ei, ehiar ale altui Mrbat, sausA doarmA in spa.tele unui ciine sau sAintre in pirogi. Apoi, tabu-ul is,i.extinde prohibiti­ile,sub amenintarea pedepsei eu moartea, la vOJbirea de rAua preotilor,la schimbarea numelui eu cel al unui animal, la ies,irea din casA dupA

'.

,87

moartea unui ~efinainte de aft saerificaHl0 vietimAumanA, la consumul

c4rnii de pore ell piyle aIM sau ro~ie (Radiquet, p. 555).in Codul Saxon este co,ndamnat la moarte eel care arde un ca­

davru in loe,sA-lingroape ~i eel care consumA carne in postul mare (DuBoys, op. cit.).

in Codullui Manu, in mijloeul unor preseriptii foarte iJIste, se

intilnese ~i unele de nein\elcspentru cine nu ~tie pi!lAuode seintindlimitcle delietului religios. Omul care distruge grAmezile de pamint, caretaie iarba eu unghiile sau care i~i wade unghiile este condamnat rapidla pierzanie ca fiind detractor ~i om impur (Cartea a V-a).

Omul nu trebuie sa sara peste 0 cordca eu care este legat un vi­

tel, sa nu alcrge dnd plouA ~i sAnu-~i priveasdi. propria imagine in apA.Cine se urineazA in fata foeului, a soarelui, a iunii, a unei ape,

a unci Duigii, a unei vaei sau in biHaia vi'ntului i~i pierdc ~tiinta sacrA.Ziua sA-~ifadi. ncvoilesale eu fa\a spre miazAnoapte, noaptea spre mia­z11zi,sprc aurorA~i sprc erepuseulul serii ca ~i aI zilci (Manu, Cartea alV-a, p.28).

Raehiul de orez senume~te mala, scmnif!dnd astfel 0 aetiunepericuloasa ~i, de aeeea, un brahman nu trebuie sAbea niciodatA astfelde alcool (Carlea XI, p. 93). 0 lege pcnlru un joe de.cuvinte.

in Biblie, eel care luereazA in ziua Sabatului (Exodul, 31) esteeondamnat la moarte; estecondamnat la moarte eel care ueide un ani~mal consaerat ~i eel care mAnindi. singcle sau grasimea animalelor

(Levilicul, cap. VII, 24-28) ca ~i eel care comite un intest, 0 omucid~re,

o profe\ic falsA ~Itot astfcl eel care se dedA de unul singur la actuleoitului in timpul menstruaVei (Leviticul, XVIII, p. 19)sao care mAnindi.

piine dospilA in timpul Pa~telui preeum ~i eel care se unge eu ulei ~iuntsacru penlru a nu fi cireumeis.

Din douA papirusuri judiciare din Egipt apare cAin Egiptulan­ticerau considerate delict gray, asemenea omuciderii, uciderca!unui ani­m~JsaCTn,defecarea in Nil sau profanarca unui mormint.

..

88

Pentru daiasi era un delict sA ataci trunchiurile arborilor eu,topoare in formA de panA, precum la europeni. Morala co~sta in a-I loviperpendicular eu axa lor.

in 1840, in China, un patron al unei Mrci i-a montat aeesteia

o ancorA dupA model european; guvernul a ordonat distrugereaMreii

~i pedepsirea barcagiului.A fuma tabae (Speneer,Morale nei diversipopoli, 1893) estemai

rau pentru wahabiti dedt uciderea unui om iar pentru unele seete ru­

se~ti din Siberia 0 asemenea eulp11"nici 0 pedeapsA nuo spaIA".Thhitie­nii, ale cAror obieeiuri vor servi la inAltarea mai muItor temple mici

Venerei, considerA 0 supremA indeeePtA sAmaninci in societate, a~a cumunii insulari din Fidji ar ficrezut lipsit de respect diminuarea unui

sentiment saeru aldatoriei ~ial afeqiunii fatAde biHrina mamA dacAnu

era ingropatA vie.

E. Originile pedepselor *

1. Din rele expuse mai sus ineepe s11se intrevadA maniera in

care au luat n~tere pedepsele ~i anume: prin intermediul abuzului in­

su~i al rAului ~igra\ie a noi deliete.

89

in lcg:iturll cu primele, neexistind conceptul de delict, nimeni

nu se gindea la sancVunile penale. Rllzbunarea era nu numai permi~lldar constituia chiar 0 datorie.

in Caraibi, admini~trarea jus'titiei nu este fllcutll de ~ef;justitia,­pedeapsa se reduc la 0 rllzbunare personalll acelui ofensat sau a priete­nilor slli; cine se considerlilezat i~i face dreptate cum poate ~icum crede~i nu lasll pe al\ii sll seamestece in treburile lui (Lubbock, p. 317).

Indigenii din California, ca ~i fuegienii, trlliesc incll in· anarhieegalitarll; fiecare aqioneazll in felut sllu fllrlla se ingriji de vecini. Thateviciile, toate delictele rllmin nepedepsite sau, mai curind, in opinia lorpublici{ nu existll nici viciu nici delict. Fiecare trebuie sll se apere cumcrede de cuviintll. ~I putin a~a ii descrie iezuitul Haegert, care a trllit

printreei 17 ani. Dupll Charlevoix, la pieile ro~ii nu existllnici 0 justiVesociaIII~i fiecare i~i face dreptate in felul sllu (Ferri, op. cit.).

Thnganezii, descri~i de Mariner, "nu au in lexicul lor cuvinte

rentru a exprima ideile de justitie sau de injustitie, de cruzime sau de .umanitate, Furtul, rllzbunarea, raptul ~iasasinatul nu sint considerate declitre ei ca delicte in multe imprejurllri".

in 1600, higlander~ii considerau furturile ca actiuni glodoase~i se rugau: "Doamne, seamllnll dezordine pe pllmint pentru ca supu~iitlli sll poatll gllsi piine" (Macaulay, V; 13).

2. Riizbunarea privata. Arabii beduini nu vor ca uciga~ul sll fiepedepsit de suveran: vor ei in~i~isll declare rllzboi lui ~i familiei sale ~isll pedepseascll dintre ace~tia pe cine vor ei mai mult, chiar peins~i ~e­ful familiei si chiar dacll acesta este absolut nevinovat; iar arabul isi ur-

" , . ,mllre~te rllzbunarea sa pin~ la a ~aptea generatie. La a~tia, ca ~i lamulte alte popoare, chiar mOderne, rllzbunarea este 0 datorie moraili.Dumnezeul ebraic 0 impune poporului sllu; de aceea Samuelii distruge

p'e amaleciV. Iar cind oamenii uitll de rllzbunare, le-o amintescFredegonda ~i Brumhilda; iar cind blltrinii simt spirftul de rllzbunar~

silibind ii leagll cu elpe nepoV, precum abatele Brant6me (Spencer).

90

.~

Abisinienii abandoneazll ~i acum pe uciga~ celor mai apropiate

rude ale mOTtului, care pot sll-I pedepseascll dupll voia lor. La kurzi,dacll nimeni nu acuzll un t1ciga~acesta rllmine, de obicei, nepedepsit; cei

apropiaV mortului trebui~ sll ce~rll ~i sll ob\inll repara,ia; dar este maionorabil sll se rllzbune ei in~i~i decit sll recurgll la tribunale

(Letourneau ).

La kuranko~i, omuciderea este pedepsitll cu moartea; dar fllpta­

~ul poate sll.se rllscumpere intotdeauna pilitind 0 sumll de bani prieteni­lor ~i rudelor mortului iar afac:erea este consideratll ca individuaUI, fllrllca nimeni sll se gindeascllia interesele sociate. Acest concept atit de gro­

solan despre justiVe existll cam peste tot in Africa mijlocie; aici ,nuexistl1niciodatll delict ci numai daunll care trebuie reparatli unui ~ef sau

unui particular (Ibidem). I

Australienii trlIiesc cu mareviolen\ll pasiunea rl1zbun:1rii, pccare ei 0 aplicll inti-un modnediferen\iat asupra oricllrui membru al tricbului din care a fllcut parte ofensatorul. Dacll, de exemplu, un indigen

a fast jignit de un alb, lui Ii este sufiden! sll se rl1zbunc asupra unui alboarecare.

Dupli cum am vllzutmai sus, pentru ei orice moartc dcrivl1dinceva malefic si trebuie sli fie rllzbunatlI; de aid 0 serie continul1 de da-, . ,. '

torii singeroase care sint puternic resimtite.

Ficcare i~i exercitli de unul singur reaqia ~i sanqiunea pcnaill

~i numai apoi Ie exercitl1 in acord cutribul sliu. Rl1zbunarea 'care mate­rializeazli aceastl1 rcaqie eSle 0 datorie religioasl1 ~i civicll.

3. Riizbunarea religioasa saujuridica. Rl1zbunarea era pasiunea .

zeilor din Walhala, a Dumnezeului Evreilor ~i a. eroilor din 'Elada.

Gudruna, care pentru a-~i rl1zbuna fratii uci~i de Alila i-a omorit aces- "

tuia fiul ~i i-a mincat inima, era privitl1 ca un model de virtute. InBiblie (Nunieri, 6) se recunoa~te particularilor dreptul, chiar ~i datoria,

de a rl1zbuna singele, adicll omuciderea chiar ~i numai din imprudentl1

91

,,

....

sau din intimplare .. .

In legile germanicc mai vechi se~cordtl 0 libertate nClimital1\

r1\zbun1\rii:"Dactl cineva este nelegiuit ~i scap1\ sanqiuniIor ~i dactl, prin

urmate, nueste supus unci pedepse,atunci s1\ fie r:lnit 'sau licis! ­

Faidam porter, s1\ se factl r1\zboi impotriva Iui (Wildal, Strafrecht, 157).in legile bavaricc r1\zbunarea trece deja ca oficial1\: secundum

leges vindiclae j'llrcomprehensus jlldici tradatllf - nepr'insin flagrant delict

- (DllPi'i let,'ile razbuni'iril; ho{ul prins eSlepredar judeci'ilorilor).

In primele epoci alegermanilor era pedepsit1\ infraqiunea con­

tra regelui sau comunei, celelalte infraqiuni nefiindconsiderate <:a rup­

turi ale p1\cii cu publicu! ci cu subieqii particulari. StatuI se aptlra numai

impotriva ofensdor publice sau militare ptecum tr1\d::!rilc, indiferen\a(Bar, op. cit.).

Ca ~ila animak ~ilasalbatici pedeapsa incepe o<)ata cu caracte­

rul razbunarii, adicii printr-o specie de delict Reaqia contra cclor mai

pute'rnici ~i desp{)\i impinge la razbunilri prin asocia\ii iar daca'acest'ea

triumfa delictul devine, la rindul sau, un instrument al moralei.

Dar a,ceastil vendela asupracelor mai putnnici nu era justitia:

ea era 0 reaqie care varia dupa gravitatea ofensci~i, ceca cc csternai

rau, in fUl1qi'Cde susceptibilitatca vil.:timci ~i a prietcnilorsai. Prin Ur­

inare, aproapc intotdeauna case reducca la moarle sau la kgca talionu­

lui: din/c pcntru din/c, arsunl pCn/ru arsunl (DCUler, p.19), mutilarca

degetclor"la punga~i (Manu) sau la rcstituirca obiectului furaL

4. Ahuzul de p~tere al ~em()r. Ddictelc contra proprichltii. A~acum viii\a umanJ. sc bucuradc pu\ina valoare la popoareleprimitive tot

astfd uciderea nu trezca nicio rcaqicsauo reaqie minora; rnai mult, ,

ca nu devenca dim::! grava daca nu cr<~comisa impotriva unui ~efsau

unui preolcare if reprezenta pe Dumnc/eu pc p::!mint sau numai daca

era comisJ deun str[lin illlpolriva tribului. Vio:vefsa, ea nu era consi"

dcrata nicioJaUI de 0 gra\ilalL' deosebita dacii era comisa de ~d sau de

• "~i de caIre noi in \aril~ despolice. .. Via'p eu v-o daruiesc" (Belli).

93

ce furtul ~i minciuna provoadl oroare. -in Codullui Manu, in timp ce

ueiderea era jcclarat11 delict secimdar, ~em11n11torell cel de a rupe 0plant11,se ordona s11sc taic in budlti cu priciul giuvaergiul care ftlcea

eontrabandil cu auf. De aCeca, in celc 12 Table era condamnat la moarte

prin strilpungerc cu furca cel carc fura noaptea nutrcturilc iar cel carc.

punca foc Ja arderca pc rug~Sc pcrmitca t11iercacorpurilor debiiorilor

~i cra perm is tatillui stl-~i ucidtl fiul, iar pentru 300 de a~i cineva puteafi absolvitpentru faptul dl a rupt oaselc unui om Jiber iar in schimbula. 150 de a~i absolvit pentru ruperea oaselor unui sclav.

intre aeeste fapte (Spencer, Morale nei diversi popoli) ~ialtelefoarte multe ~i foartc cunosc;ute existil, dup11pilrerea lui Spencer, 0 sin­

guril tr11silturilcomunil: sentimentul con~tient al existentei unei autori­tilti. Va fi aceea a unui Dumnezeu sau a unui sef divinizat, aceea astrtl-, ". ,mo~ilor care au transmis obicciuriIc lor, cu sau ftlril obligatia de a Ierespeeta; va fi suprematiaunui ~efviu care promulghcazt1 Icgi sau a unui

~ef militar care dil ordine; va fi inlluenta opinici publice cxprimatil prinintermediul unui guvern,sau altfeI.

Autoritiltii i se asoeia711intotdeauna un clement coercitiv,infer­nul sau ~eful; respectul uman sau remu~carea; sentimentul a ceea ce trc­

buie filcut se asociazil intotdeauna cu ceea ce trebuie filcut pentru a seferi de sanqiune. Opinia celuilalt, pe care Spencer 0 considertl un ele­

ment aparte in formarea con~tiintei morale, reprezintil ~i ea 0 formtl de

coercitie, adesea cea mai severtl ~i absoluttl. ~i acest sentiment generalse atenuea711n'umai in fata dezvoltilrii simtului moral, in diferitelc sale

manifestilri. Cu toate acestea, confuzia ideilor ll)orale prevaleazilla po­poarele primitive.

in Polinezia se stabilise 0 moralitate grosolani1: furtul ~ia\iulte­rul erau considerate celc mai grave delicte ~i pedepsite adcscori cu

moartea. in Noua Zcelandil, hotul era decapitat iar capul ii era rilstignit

.pe 0 cruce. Insil datorittl faptului dl ~efii centralizau justitia, ei nu 0

94

exercitau dedt atunci dnd lor in~ile Ii se fileea onedreptate.

in Africa, la cafri, , furtul era destul 'de frecvent 'pedepsit cuamendi1~i chair cu moartea; tot astfel adulterul, dar numai cu titlu defurt. in schimb,viata umanil este foarte putinprotejati1. "Sotul i~i po ate

ucide sotia pentru motive1e eele mai neinsemnate" (Letourneau).in Tibet, hotul putea deveni sc1avul jefuitului. La lombukezi ~i

la a~teci furtul era pedensit cu moartea.in America; la guarany~i, doui1 delicte sint pedepsite cu severi-

tate: "sint cele doui1principale forme de atentat,la proprietate, furtu! ~iadulterul".

La urma urmei, chiar ~i in Asia, la IIlongoli, tibetani, birmani,

furtul este considerat 0 infractiunemult mai gravli decit omuciderea*.

La germani, furtul insotit de striglite sau de cornul de vinlitoare.nu era considerat delict, eeea ee demonstreazil crt de departe erau ei de

ideea puri1 a justitiei lezate, lucru demonstrat ~i de inegalitatea trata­mentului aplicat in functie de grupuri.

5. Transformareapedepsei. Dl1elul. La inceput, rlizbunareJi ~i

pedeapsa se confundau, reducindu-se la 0 ucidere sau la 0 rilnire care 8lifie suficiente, 8li satisfacivictima sau pe prietenii ei de paguba sau' de

durerea suferite de eel ofensat. Dar ele sc aplicau, fire~te, la intimplare

sau, mai exact, dupli impulsurile ~i instinctcle fiedlruia ~i cu 0 pagub~.,

cu atil mai mare pentru mai multi indivizi.Deoarece, probabil, reactiile tot mai mari care se suceedau una

dupi1 alta ar fi sfir~it prin ~ distruge tribul, aeesta, pentru a putca durain organismulsilu la aeeste reactii, la aeeste rlizbunliri aplicate, a dat 0

normli~i, a~ spune, un rit care avea multe caracteristici ale riturIlor

primitive dar care avea deja 0 atenuare, 0 formli ordonatli. ~i astfel, ve-

*Letoumeau,'Sociologie, p. 433, 436, 438, 450, 452, 465, 466,471, 478; 1)'lor, Revue

scientifique, 1874, p. 1204; Ferri, Omicidio, op. cit.

95

dem in Thhiti dl uciga~ul este atacat de prietenii defunctului; el se apilril

cu scutul ~i, dadl este invins, orice posesie a sa devine prada acestora ~iinvers dadlinvinge. Evident, in acest caz se vede 0 reproducere pe scarillargil a rilzbunilrii personale. ,

"in anumite ocazii, cind un individ se pllnge pe drept C\.tvIntdeun altul, el poate sil-i aplice un anumit numilr de lovituri de lance care

poate ajunge pinilla 15, timp in care vinovatu.l nu se poate apilra decitcu scutu!. Uneori, sint multi care aplidl aceastil pedeapsil. De exemplu,unul, lovind pri~ trMare un·membru al tribului vecin in timp ce acesta

se apleca sil-~i ridice arma, a fugit; apoi, obosit de 0 viatil de vagabond,

a acceptat sil fic ·pcdepsit. Cinci prieteni ai rilnitului, aflati la 15 pa~idistantil, au incercat sil-Iloveasdl cu lancea in timp ce el stiltea gol cu

un scutin minil. A doua arundlturil de lance a sfir~it prin a-Uovi intr-unpicior ~i atunci s-a dcclarat dl reparatia era suficicntil iar rilnitul s~areintors la ai sill.

In aceea~i zi, in acelloc au apilrut cinci fcmei care s-au a~ezatin semicerc,avind fiecare unscurt baston in miini. Au apilrut trei bilr­bad inarmati cu scuturi: acestia erau acuzati de asasinatintr-un ,trib ve-

,. '" "" , "',, ", ,','

cin. Femeile trebuiau sil primcasdl dr~pt pedeapsil lovituri.in cap, dar

pentru patru dintrc elc acestea nu au fost dccit un simulacru, lovindu-se,in,schimb,bastonullora~ezat deasupra caputui. A cincea, mai vinovatil,

a fost biltlltil, intr-adevilr, pc piept. Lessonvedc 0 acui..atilde' magie in

a~a mod lovitil in cap }ncit a rilmas jos pe jumiltate moartil" (Hovelaque,p. 107).

La germani, ca ~i la australieni, adversarul trebuie ucis, dar nu

prinsurprindere, iar dupillegile Ripuarie cadavrul trebuia vcgheat sauinvingiltorultrebuia sil fie in milsuril sil indice rudelor locul uode zilcea

cadavrul celui invins. In ansamblu, pedepselccapiltil aspectul biltililor

96

\

sau, mai bine, at duelurilor, chiaralluptelor·, care in acele tilri au luat ­

forma duelurilor. in prealabil, triburile isi dau acordul si la nevoie oferil"" ,.,

arme adversarului. La un semnat se arundl sulite. Dupil un anumit nu-

milr de morti adversarii i~idau mina ~isfir~esc prin a trimite ambasadori(Idem, p. 108). Sau se ~eazil fatilin fatil, iar luptiltorii ies din dnduri in

grupuri ~i arundl sulite unii in aitii, niciodatil mai multde 0 lovituril ~iint6tdeauna in cap, filril sil fie permisil pararea loviturilor.

Primele forme de pedepse legalizate au fost, desiguf, dueluri sau

lupte ale mai multora impotriva unui presupus vinovat, dupil cum se ob­

servil la animaIe; in fond, lupta impotriva unei singure persoane sau a

citorva, transformatA apoi in ritualuri juridice.6. Amenda, restituirea. Potolindu-se tot mai mult sufleteleiar

viata umanil devenind tot mai pretioasll ~i, in acela~i timp, mai pretio;isildevenind proprietatea, s-aajuns sllse C;lute compensalia nu numai in

/tilni dar ~i in valori sau in reparalia garantatil de dltre trib.Compensalia a respectat acetea~i norme ale rlizbunllrii: ea varia,

astfel, dupil gradulsocial al ofensatorului ~i at ofensatului. 'La asinieni si la asantezi cine fura era amendat: neavind.eu ce

/ ,.'.-e ' , ' i

sil pHiteasdl, ai lui ~i satul'silu ri1spundeau pentru el. ~i in Tibet plirintu

hotului erau implicati in pedeapsil sau, mai bine zis, in amendli.~antezii II castrau pecel care fura.de la rege ~i pe .cel Care se

bucura de sclavele acestuia; ei II condamnau la moarte' pe cel care Ii

viol~ femeile ~i acuza mrll temei. Cine ucide un sclav plilte~te pretulproprietarului, cine ueide pe unul dintr-o casti1inferioarliII pllite~te cu

valoarea a ~apte sclavi ~i tot astfeleine di~truge un semnde proprietate;un furt de valoare midl atrage rllspunderea flipta~ului; dadl este gray,

familia infractorului devine responsabilll'de furt. :ta poate, la rindul ei,sil-l ucidil pe hot dadlII considerli incorigibil (Revue anthrop., 1882).

•~i aid amfntesc cii Vanicek, op. cit., derivli pe bellum din duel/urn.

97

~... _- -------------------------------------------

Clnd omut nu poseda decit propriul corp, compensatia, pentru

orice ddict, era moartea sau riinirea in duel. Dar dod proprietatea s:a

extins, deoarece compensaVa delictului cuprindea mai nmIt decitintrea~ga paguM produsa, s-a gllsit in valori 0 compensatie mai bogata. Mtfel,vedem dl si la afgani 12 fcmei compenseaza 0 omucidere, 6 mutilarea. "

miinii; a urechii sau a nasului, 3 pentru nudinte (Elphinstone, Tableaudu royaume de Cabul, I, 156).

Coranul acordll 20 de dlmile pentru 0 omucidere iar in Biblie

cine a furat un bou este obligat sll pUiteasdl in schimbullui 5 dadi I-apierdut deja, 1dadl boul furat este indl viu. Cine a lovit 0 femeid'n­

sllrdnatll plllt~te amenda sotu1ui; dadl iosA 0 ucide este ueis; dne vio­leaza 0 fedoarll este obligat la 0 amend;! de $0 de sidi ~iapoi sll 0 ia denevastll (Deut., XIII).

Legea celor XII 'Thble accentua. deja oompensatia in· bani. Si

membrum rupet, nisi cum eo pacit, talio esto. (Dadl cineva rupe unui om

o minll sau un· pidor ~i dacll nu are cum sll-h despiigubeasdl pentru

aeeasta, atund omul sll fie rAzbunat).

La germani, puterea socialii nu ~nsideril dl sint de domeniulju;stitiei ofensa privatA ~i asasinatul. Ea nu intervenea decit atuocicind

rudele mortului ren,untau la dreptul rilzbunilrii personale ~i se mu1tu­meau eu 0 compensatie pecuniarll, vehrgeld, sau ° rilscumpllrare a rllzbu­

nllrii al dlrei garant ea devenea; ulterior, statuI a adllugat propriaamendil, [redum.

In curiosul Digeste penal al principelui Leu sint enumerate dnd

specii de pedepse: tllierea nasuhii,a piciorului, insemnarea, castrarea,moartea ~ipentru fiecare este stabiHt un TARIF DE RASCUMPARARE.

98

..

", Numarul de

Pedeapsa

Sumainfrac,tiuni'

pentru care existarascumparareinsemnare

Uncii de aramii6001000

Tiiierea nasului

~-12001000

Tiiierea piciorului

3000500

Castrare,

8000500

Moarte

6000•

200

Dupll Sumner Maine (Antico diritto, cap. I), contestat apoi de

Pantaleoni (Rassegna nazionale, mai 1882), e€~1(Jt"€C; al regilor home­

rici pentru comandil, sentintll, inspiratie divinll este adoptat ~i pentru adenumi tributul (lliada, X, 756) iar semnificatia acestuia, personificatil

in zeita Temi, trebuia ulterior sll se arate a<.leseorivenalildadl astfel a

fost la brigine. Gilsesc explicaVa acestei sem~ificatii eontrastante ~icontradictorii in calitatea pedepselor de atunci, aproape toate eonstind

in eompensatii.

De fapt, in lliada, Ahile ucide doisprezecc troieni, drept 1t0 1V 11 ,

eompensatie pentru uciderea lui Patrodes. Dar se prime~te, spune Aiax,

~i compensatia pentru uciderea unui frate sau a unui fiu. Dupll ee a plll­tit, uciga~ul se reintoarce la ai sili iar ofensatul astfe! recompensat

renuntilla resentfmente (Homer, Iliada, X, 682).1tOlVTlSaU pedeapsa

divinll din koenal din ki - a verifica, a numilra, a amenda in sanseritil(Vallicck, op. dt., 152).

Pentru uciderea unui franc amenda era de 200 de solzi. Se des-...i!

pilgubeau ~i furturile. Sclavii plAteau eu viata pentru delietele care la

•Legge, Chinese classies, tome IV - Y.; Bancroft, In Natil'e Races a/the Pacific, tome -

I, p. 348, obselVii un tarif foarte asemaniitor la caoff;zi.

99 .

omulliber costau daar 45 de solzi(Del Giudice, La vendetta nel dirittolongobardo, 1876).

Din aceste amenzi a derivat in germanii omofonia puriia lui skel

-, a ucide ~i skal - a fi dator (<SIrimm, Gesehiehte de,.Deutsehes Spraehe,

1840) din mordrum - omuciderea ~i dreptul c:;are se pliite~te judedHo­

rului, drcpt de confiscare (Boys). In Rusia, un cuvint vechi, vina, in­

seamn:i pedcaps.l1 ~i datorie,ceea ce inseamnii cii pedeapsa era apr()apeintotdcauna un fel de platii.

Desigur" la aceasta au contribuit un interes bine cunoscut ~i

necesi~atea. Raselc comerciale Care voiau sii aiM rela\ii cu alte popoare

au renun\at lajafuri asupra acestora pentru a evita intreruperea schim­

burilor ~i au dev~nit apoi ciristite prin obi~nuintii.

Astfel a explicat unul din ~efii Ugandei fui Speke, cu surprin­dere, pentru cc Ie-au fost restituite obicctclc furate mai inainte intr-o

agrcsiune care avca ca scop sa-i oblige sii plateascii un tribut.

7. Rasele. Exista caracterc specificecare au contribuit ca uncle

rase, care Ie posedau incii' de la origini, ca printrenoi unii copii, sa

abanctonczc obicciurilc r~7,poinice. AstCel se explica de ce todezii, bode­

zii, ainezii slnt con~tiincio~i, scrupulo~i, restituie la termenul convenit

slImele carrie-au fost imprumutate, a~a cum la pu\inil distan\il de balan­

tii rapaei tr:liese pa~nieii bagnu~icare Cl,lItiv:lorezul. Ung:l fmlrte tri~tiizacka-khail tr~iese kllrubarii,vesti\i prin sinceritatea lor. Ei nu mint

niciodala; prefer:! mai dcgrab;1 sa moara de foame dedt sa fure, lucrupentru care (Int ale~i la paza recoltelor (Thylot, Soeieres primitives,Paris,. 1874).

In contractele lor, alfanlusii, badosii, konzii, santalczii, weddasii, , .. ., ,sint einsti\i pinala meticulozitate: Nu se cearta intre ei, sint ea~ti, nu

aplicii Icgea talionului ~i respecta fcmeile; sint intotdeauna gata s;1of ere

un ajutor, ehiar dad nu sint religio~i. Cel mai mult ei adora spiritclc

moqilor, In timp ce 3000 de ani de monoteism nu,au reu~it s;1-i facii mai

.bllni pe evrei (Spencer, Revue philosophique, 1884).

100

Exista aici 0 influent<i a rasei si in maniera in care 0 influentll" ,individuala se poate observa ~i la popoarele cele mai salbatice. Oe exem-

plu, la botent0ti ~i la cafrezi exist<i indivizi mai salbatici, incapabili de

oriceactivitate si care traiescdin vagabondaj, din efortUl:ile ahora: sint/ ' ., . ' '~

a~a-zi~ii finga~i din Cafri, sonqu~ii de la hotent0ti (Mayhew, op. dt.).8. Alte cauze ale compensatiei. La transformarea incompensa­

tie a vendetei a contribuit extragerea insii~i a vendetei care,fire~te, era

intotdeauna disproportionatii fat~ de cautil ~i, prin urmare, trebuia s~ fie

sursii de agitatie ~i resentimente continui.

. Astfel, Legea Mozaicii permitea razbun~torului singelui sii ucidii

un uciga~ care a comis un omor cbiar ~i din impruden~ii (Deuteronomul,

par. 19) iar apoi prevedea trei ora~e unde acesta putea cere azil

(Numeri,·XXXIV - XXXVI). in Numeri, XXXIV se face. chiar referire

la 0 m~surii legislativii specialii datii,pe arund adunarea juridica; aceasta

trebuia s~ devin~ unul din germenii colegiului juridic.

in Fuero Juzco, din Spania, nu se permitea talionul pentru ra­

nile cauzate la cap deoarece reparalia exceda of ens a (Du Boys~ op. eft.).

EI nu«era permis ~i dnd cel ucis nu avea rude foarte apropiate. Vendeta

era previizutii in pranda rus~, in care se intrevede deja principiul amen­

zii: dacli se intimpiaca un om s~ ucida un alt om, fratele i~i razbunl1

fratele,fiul sau tatiil acestuia dacli nu existii fiu sau nepot care sii 0 fad\.

Oar dacii'lips~te orice rudii, amenda va fi de 40 de zile de muncii.

Oar la aces! lucru au contribuit mai ales bogiiVa acumqlaU( ~i

posesia unei propr~etati cucare se puteau compensa intr-un mod mai

proportionat daunele. ~i aceasta, la rindul ei, a miirit puterea ~efilor

care erau chemaV sii determin,e ~i sa impun~ daunele.

o datii introdusa plata unei compensa\ii in schimbul vendetei

pentru omucidere, era fireascii interventia unei'terte persoane, a autori­

tatii care trcbuia sa 0 fixeze, dupa cum sa determine ~i extinderea acelu­

ia~i sistemla toate celelalte delicte care intotdeauna se soluVonau prin

fixarea unci pagube reale.

101

9 ~efii. La mentinerea pedepselor s-au adl1ugat apoi, dnd ele

s-ali schimbat in compensatii, avantajele pe care Ie aveau ~efii ~i preotii.~n Tibet, bogattil poate rl1scumpl1raun uciga~ pli1tind 0 indem­

nizatie ,.rajahului, marilor functionari ~i familiei mortului. in cat deinsolvabilitate, criminalul poate fi legat de cadavrul, victimei sale ~iaruncat inapl1.

in Uganda (Speke) era condamnat'l1 la moarte persoana care,

~ezind tn fata regelui i~i expusese un deget gol al piciorului sau nu i~iincheiase haina de scoaql1 sau nu salutase conform ritualului sau numai

dacl1atinsese, chiar ~i din intimplare, n:~jnele regelui ~i twnul. Existl1in

aeest caz: influenta puterii despotiee care, 0 ,dlitl1declan~atl1, frizeazl1_limitele absurdului; dar pare sigur (Speke) cl1muIte din aeeste delictede lese majestte au fost inventate de rege, cum se va'vedea mai tirziu

la Cezari, din ratiuni financiare. Drept proM, Speke relateazl1 cl1un

functionar care s-a prezentat la curte cu 0 pieptl1nl1turl1putin elegant,l1,a putut, din aceastl1 cauzl1, sl1-~ipiardl1 capul. Thtu~i, pedeapsa a fost

inlocuitl1 cu 0 amendl1 in vite, capre, gl1ini~i bare de alaml1.

in cl1latoria sa, Speke a asist<it la unul din aceste schimburi

curioase intre viatl1~icompensatie. Un curier din Mtesa, care imbrl1case,

contrar orici1rui drept, 0 piele de tigru, blazon al familiei regale, a fost .amendat de un ~ef... "Dacl1eu il denunt (spunea ellui Spek~) eli~i pier­

demai mult ca sigur capul". De aeeea, fl1ptuitorul a fost foarte multumitsl1pll1teascl1amendl1 100 de juninci!

10. Religia. ~a cum religiaa perpetuat intotdeauna ~i a bene­

ficiat de uzante, tot astfel ea a fostprima care Ie-a extins in avantajul

sl1uin tl1rile in care elemcniul tcocratic a prevalat in fata celui rl1zboinic~i Ie-a perpetuat pinl1in zilele noastre.

,~adar, instrumcntul eel mai putemic in rcactia impotriva delic­telor, bineinteles avind intotdeauna in vcdere pre(erinta pentruaeele de­

licte superstitioase care pentru noi nu ar fi nici ml1car contravcntii, a

102

fost, dupA ~efi, preo\ii Koen, Tha,Thbib, Nigrata, aproape intotdeauna.

concomitent medic! ~i ghicitori. 1-ce~tia, deunii singuri sau aliindu-seeu ~efii, iau ca pretext nu numai oriee delict sau pl1catdar ~iorice dezas­

tru, orice anotimp at anului pentru a demonstra ci1existl1vreun pl1catde

pedepsit, 0 victiml1 de ales, urml1resc pe adevl1ratii vinovati sau pe' ~iprezumtivi ~i,In ar-ela~itimp, t~i sporesc propria lor autoritate - ~itn ca:

dml multor nedreptl1ti adeseori pedepsesc cite .uninfractor veritabil.

Influenta tt.''ocratici1ne explici1de ee in Biblie se gl1sescnumele

de plicat ~iculpli, katta ~inuavon, ajunse intr-o sinonimie perfectl1 cu sa­

crificiul care se fl1cea pentru plicat ~i culpl1. Tht astfel se intimpll1 in

India, in sanscritl1 gl1sindu-se termenul klevesa, plicat ~i sacrificiu, cuvint­emblem!!:cum ar spune Marzolo, care ne aratl1 de ee ideea de delict nu

a apl1rut la om dedt numaidupl1 aeeca a pedepsei suferite pentru

delinctulinsu~i, cee,a ee se intimpll1, dupl1 cum yom vedea, la delincven­tul inmlscut. '

Din aceastl1 influentl1 teocraticl1 derivl1celebrele judecii!i ale lui

Dumnezeu medievale, care au fost adoptate cu 0 uniformitate speciall1

de toate popoarele primitive.Clnd adevl1ratele ml1rturii lipseau, ~um nuputeau sl1par:J juste referintelela Dumnezeullor, ~eful ~efilor care gu-

. verneazA destinele umane, unor populatii care conf.undau religia eu jus­

tiVa~i ju~~cl1torii ell preoVi?'Fireste, interventia sacerdotall1 nu era niciodatl1 gratuitl1., .... " \

"Orieine (este seris in Levitic, cap. V) va fi depus 0 ml1rturie sau atinsun cadavni sauexeremente umane va trebui sl1ofere Domnului pentru

r~scumpl1rarea culpeio oaie sau 0 caprl1, sau celputin doul1 turturelesaudoi porumbei: unul pentru sacrificiul in vedcrca rl1seumpl1rl1rii

pl1catului, eell1laltpentrIJ holocaust. EI trebuie sl1ii aducl1prcotului,care

sacrifica in primul rind animalul prev~zut pentru rl1scumpl1rareapl1catului, ci1ruia Ii rl1sueea gitu\. Dacl1 nu avea cele doul1 turturele,

vinovatui aducea 0 zecime dintr-o era de fl1inl1.Clnd cineva a -furat

103

\ 'J

lucruri consacrate Domnului, pe llngli restituire el trebuie sliaducl1 in

vederea .sacrificiului un berbec (lirlI, defecte plus a cincea parte din

lucrurile furate. Tht astfel se proceda dnd cineva ~i-a cl1lcat cuvintul sau

gaI'an\ia de depozitare sau a jurat faIs etc".

in ansamblu, pentru cine Ie studiazl1 bine, ~i acestea sint, cazuri,

adevlIrate de frauda. sau de trafic cu cele sfinte in vederea. d~tigului sau

d9minlirii, exercitate de cl1tre ~efi sau preo\i. ~i totu~i, gratie acesto~a

sati altor analogii practice, a plitruns adevlIrul moral in lumea umanli in

care, probabil, 0 virtute absolutli ~i foarte durli nu ar fi fost necesarl1.

Am vlIzut' putin mai sus la ce pre'\uriabsurde a dus practica

tllbu-ului; ~i totu~i, dupli Radiquet, accstuia i se datoreazl1, pe lingl1 im­

piedicarea aparitie foametei, prohibirea uciderii animalelor utile ~i inter- .zicerea distrugerii plantelor dnd accstea erau pc calc de dispari,Ve. EI

a impicdicat epuizarea pe~telui pc coaste1e marine, a inteq:is cl1slItoria

intre consangvini, a stabilit respectul proprietlitii ~i al conservlIrii ei, a

contribuit la dezvoltarea raporturilor sodale, flIdnd, de exemplu, ca un

du~man, dacl1 era invitatla sl1rMtorile tribului, sli nu poatli Ii atins.

~i dupl1 Du Boys, tabu-ul are meritul dea fi initiat stoparea

furtului practicat de toate popoarcle oceanice.

Dupa Du Boys (op. cit.), la germani omuciderea a inceput sli

scadl1 odatlicu dezvoltarea cultului zeitei Freyr, la alecl1rei sl1rMtori

(Freda) se incheiau armisti\ii intre prieteni ~i adversari care s@~extindeau

Ill. cei slabi (femei, copiietc.) impotriva celor puternici. In aceste

intervale au luat na~tere tirguri ~i picte provizorii care, ulterior, au

devenit stabile printr-o securitate sporitl1, ceca ce a dus la aparitia

ora~elor, precum cele hanseatice, in care tendinta comerciaili a continu­

at. Iatli cum religia, incruci~indu-se cu interesele, a contribuit la dimi­

nuarea delictelor ~i la introduccrea unei legisla\ii pen,ale deoarece cine

impiedica des(lI~urarea Fredei era pedepsit cu moartea.

in fond, religia., bazindu-semaiintiipeinteresul.chiar culpabil,

al celor pulini ~ivic1eni, apoi,pe interesul celor mulV care indirect o1:>V-

104

neau deaici un avantaj, a stabilit, aUlturi de multe superstiW, i~eea mo­

ralll a culpei ~ia introdus ~i extins pedepse care mai inainte erau, proba­

bil, doar in avantajullegislatorilor, acestea extinzindu-se ulterior asupra

intregii rase umane care - in afara altei frine decit forta m~chilor - nu

s-ar fi putut conslitui intr-un adevllrat organism., -

11. Sectele. Uneori, Ill. aceastll transformare~i la introducerea

pedepsei a contribuit ~i formarea, unor asociatii secrete, adeseori sub 0infilti~are religioasl1, care au apllrut la rasele maibarbare ca ~i in Virile

necivilizate, oprimat~ de tiranie. In plus, cei slagi, impin~i de nevoia de

Ii reactiona impotriva samavolnici~Jcelol' mai puternici, comit delicte ca­

re,in fond, nu sintdecit 0 aplicare foarte grosolanll apedepsei, prin ur­

mare un instrument foarte impural moralei dar cu toate aces tea eficient

~i' care, deaceea, sfir~~te uneori prin a triumfa.

Astfel s~ intimplll in principiul camorrei,care era un gen de

apl1rare a privilegiatilor organizati impotriva privilegia\i1or anarhici. Tht

astfel, in Africa e,ustli sindungii! asociatii secrete constituite cu scopul

dea-i obliga sll plllteascl1 pe debitori. in Senegal au lapllrut, de aseme­

nell., asociatiile MumbO Djembo, impotriva femeilor care comit ad~ltere '

(Hartmann, Les peuples de l'Afrique, p. 219), in acela~i mod in care la

Duni existau societll\i in favoarea avortului ~ipruncuciderii (Ibidem).

La Angoy, kinshasa,calitatea de membru este ereditarl1 iar ~o­

vicii sint acceptati dupll multe probe. ~eful ii convoacl1 intr-o pMure ~i

Ie dll 0 mascl1 de. lemn ~ihaille. de scoar\l1 ~i foi pentru a se travesti.

Astfel stril.bat satele, apucind orice drum Ie convine. Cine vrea sli redo­

bindeascl1 un cre~it se adreseazl1 ~efului, care deleagl1 pe un membruasociat sll asedieze casele debitoriloqi sllle ridice vitele.

Dar aceste asociatii, chiar dacl1 sint moralizatoare, sint, in fond,",' ' .' ' ,- ,

pretutindenicriminale.Sepoveste~te cl1dacl1 sint nemultumiti, in adunl1-

rile lor restrinse, de locuitorii unui sat, 'fac aici mlicel (Hartmann, p.

219).

105

in Haiti existti asociatii secrete care,in numele zeului Feti~,

ineitti la cruzime fatti de albi; invers, altele indeamnf:i la blindete ~i lareaetie impotriva temperamentuhdferoce al rasclor de culoare.

La Kimbunzi, in secolul at XVI~lea, s~a format 0 asoeiaVe se~

cretti al ctlrei scop era de a se opune canibalismului mentinut de pceotiisingero~i ~ide legile barbare. Era asoeiatia numit~ a Empacasseiro~ilor,

ai ctlrei membri s~au distins in vinf:itoarea bivolilor. Ei aveau obligatiaseverf:ide a pf:istra seeretul, flind al~i dintre rilzboinicii eei mai des-

"toinici ~i dupf:iprobe diflcile. Canibalismul a fost abolit iarempacassei~ro~ii, antrenati in rf:izboaiecontinue, au trebuit sa. emigreze.

Allalog cu aceasta a fost, in Evul Mcdiu, 1ribunalul Sa.getii;carese aduna prin aruncarea ,sf:igetilor;dactl aeestea erau in numilr de 27 sau

32,atunei incepeau sf:i dea ·sentinte. in Spania a existatasociatia

Hermandad (Boys, IV), care a luat mntti din oameni liberi intce secolele

XII-XIII pentru a reprima brigandajfl ~i perceperile de impozite ale,castelanilor. Ea executa sentintele ff:irf:ia respeeta legea, aproape intot­

deauna condamnf:irile fiindmoartea sau tf:iiereaunui organ, de exempluUiierea piciorului unui hot. Cu toatearestea, ea a-fost consideratti am

de utilf:iinci! in~i~iregii Spanieiau autQrizat-o ~i au stimulat-o.

12. Desigur, mai brutal, dar la fel de nedrept ~reriminal, a fost

celf:ilaltmijloede represiune, antropofagia juridica, dupa. cum it nume~tcLetourneau. Dupa.eum s~avf:izut,ca ~i adulterinii, hotH noeturni etc. e­

rau la batte~i condamnati sf:ifie mincati de ctltre popor. Sentinta, intimpul cit judectltorii beau un pahar, devenea deflnitivf:i,dar executa rea

ci era aminatf:i douf:isau trei zile pentru ca sf:ise poatf:iaduna publieul

iar in cazuI adulterului pentru ca pf:irintii femeii sf:ipoatf:i lua parte la

festin; sotul avea drcptul la bucata cea mai b1Joti(Letourneau).Infractorii (vinovatii)erau legav de trci stilpi ~i, la un semnal,

multimea se na.pustea asupra lor, snrtecinduci eu a~chii ~i cutite sau nu­mai eu unghiile ~ieu din\ii. Buclltile smulse erau devorate imediat, crude

106

~isingerinde. Eleerau numai introduse intr-un amestec preglHit mai ina~inte din nuci de cocos, sue de If:imIie,sare etc. in cazurile de adulter,

sotu1 avea dreptul sti aleagf:i,conform rangului sf:iu,prima bucata.. Atit,de mare era inghesuiala peritru a apuca buctlti din trupul condamnatuluiincit in cioenire' se rf:ineau unii pe altii.

, '~i in insula Bow se devorau asasinii ~i acesta este singurul loedin Polinezia unde s-a eonstatat canibalismul juridic care, dupli

Bourgarel, se praetica ~iin Noua Caledonie, ca rf:izbunare publictl impo­

triva condamnatilor la moarte; dupti Marco'Pol0, el se praetica ~i la\ "

tartari. .. , 'I

Cine poate ~ticite sentinte nu au fost sugeratede If:ieomie,de

poCta de· carne umanli? ~i totu~i, chiar, ~i ~ceastf:ioribm praetictl eri­minalf:i,care s~a pf:istrat ~i atunci cind civilizatia deja evoluaseputin,.a

putut sf:icontribuie la diminuarea delietelor!Chiar si obiceiul coitului de ctltre toti Mrbatii din cetate a, , ,

adulterineiin vechiulLa,iu, cine ~tie de cite ori a impins la 0 judecatf:i

nedreaptf:i pe oamenii libidino~i! ~i in oehii no~tri aceasta pu este 0 for-mf:ide delict? '

13. Concluzie.Sf:i rezumf:im:amintind cum impulsulcare a putut

s~ contribuie la reaCtia impotriva delictului a·fast acela al rf:izbunl1rii,ctl

pfomiscuitatea Venerei a dispa.rut datorita. incestului introdus prin ca­

priciul nobilimii, datoritf:ipoliandriei ~i poligamiei originare mult maimult decit datoritf:i raritf:itiisauabundentei femeilor, datorita. predileqiei

~efuhii sau a eeluimai puternic din ttib pentru 0 anumitf:i femeie (a~acum s-ar intimpla intr-un bordel datoritf:i violentelor unui amant ~i mai

tirziu datorid raptului ~ia dominl1rii mai puternice a unui ~et), totastfel constituia un delict la adresa sotieI sale cind Ii erau atinse celelalte.femei (vezi maisus). ~i a~a cum pedeapsa pentru furt a inceput sf:ise fo~10seasci1in mod prevalent de cuceriri, de ~efisau de ctltrc cei mai pu­

ternici, care voiau sa.-~ipf:istreze posesiunile obtinute ~i sf:inu Ie mai

107

impart~ cu cei mai putinvalizi, ,tot astfel prin furturiIe de la ~efi ainceput justitia a~a cum a Inceput ~i reactia impotriva aduiterului. Se

poate conch ide, fl1rAs~ comitem 0 eroare grosolan~, ~ morali~atea §ipedeapsaau ap~rut, in mare parte, din crirM.

14. Vestigii ale tendintelor criminale antice. Unele viscere §imu~chi rudimentariatest~ importanta ~ipreexistenta acestora intr-o m~­

sur~ mai mare la organismele inferioare sau in perioada foetal~; tot ast­

fel, unele dturi considerate a fi la baza religiei, rezistenta conservatoare

a uzantelor mai vechi, chiar §id~p~ ce ele §i-au pierdut urma lor de ori­gine, amintesc existenta obiceiuriIor mai barbare ~i Ie reconstituie evo­lutia pin~ in zilele noastre.

Astfel, 0 evolutiea canibalismuluisacru ~ia pruncuciderii sacre

a.f<lmasin circumcizia evreilor, care este ritullor cel m~i venerat,§i in

expresiilc din dialectul Yene~ianorecchiotto (urecheat),porzione (poqie),crepa (cr~piHunl), tazza (fund, gaur~) §i coppa (din kopl), ca in ostiacrestin~.,

Astfel, promiscuitatea Venerci, in~ persistent~ in Andaman,care din necesitat~ ducea Ia matriarhat, femeia fiind singuracare se

.putea cunoa~teca ruda adev~ratA, este amintitAde obiceiul popoarelor

etrusce de a numi familia dupAmamAchiar intr-o ~po~ deja cuIt~, cinoerau intrebuintate pe scarA largAalfabetul §i pictura. Chiar ~i in ep~canoastr~, cum inSpirat atrag atentia Fabretti ~i FIechia,o urmA a acestei

influente a rAmas in niJmele proprii: Cecilia, Margherita, Russa etc. §ieste a.mintit~ in obiceiuriIejaponezilor de a spune unchiului micul tata

§i a unchilor chinczi dea spune nepotilorfii.

Prostitutia, care .aprecedat ~sAtoriile, maiales; cea sacrA, este

amintii~ intr-o epo~ mai recentA in sArMtorilc dionisiace §iin

LupercaIii ca §i in cuvintele ebraice Kadessa santa §iproftituta, Kades"sud

prostribolo §islJcristia §i Ia n.umeroase secte care au confundat chiar reU­gia cu prostitu\ia ~i, adeseori, ambele cu omuciderea.

108

Picard I§i spunea noul Adam, izgonit de Dumnezeu pentru res­

tabilirea legiIOl:naturale care constau In goliciune §i comunitatea feme­

iIor. In· aceI~i fel au ap~rut adamitii, care aveau ca rit impreunarea

publicl - in ideea cl coitul a reprezentat unirea mistidi a fratilor §i a

surorilor lui Iisus Hristos. Ei m~rgeau goi pentru a aminti p~catul luiAdam, se ascundeau in pl1duri In grupuri §i au continuat sAexiste pin~In secolul al XVII-lea (Dufour,.pp. cit.).

Cainienii divinizau r~ul §i pe Cain §i credeau ~ orice plAcereeste prezidatA de un geniu, al cliui nume II invocau clnd incepeau sAse

bucure de. aceste plAceri, printre ele numArindu-se in primul rindtribadismul §i sodomia(Dufdur).

~i nicolaitii fl1ceaudin sodomie \.!.nrit, deoareceo carne curatA

trebuia sApla~ mai multIui Dumnezeu (Dufour, op. cit., IV).

PiM In-1700 mAnAstiriIeerau centre de prostitutie pentru mAri­mile zilei§i pentru preoti. D'Argenson i§i fAcuseharemul sAuInmAn~s­

tirea Magdalenei din TI'aynel iar cardinalul din Bernys i§i avea amantelesale Inm~n~stirjle din Venetia (Dufour, V; p. 165; Cassanova, Memorie,

I III). IOtrava cu arsenic se distiia Intr-omAnAstire a surorilor din

Perugia. In 1670, otrAvitoarelepariziene din InaIta societate alternau

rugAciuniIe diabolice cuprafurile(ie suc'ce.s (polveri di successione) pentru

a obtine moartea sotului sau fidelitatea amantului. Un preot citea rugA-. ciunea pe pintecul unei prostituate gravide, scOtea apoi dinel f~tul ale

clrui singe §i resturi incinerllte serveau dr~pt filtre. Numai otr~vitoareaVoisin a ucis 2500 din aceste mici victime (Vezi Les archives de la

Bastille, 1866, 1873).

In Rusia, secta skakunilorcunoa§te, Intre practicilereligioase,

incestul;scopitii merg pln~ lacastrare, la mutilareafemeilor pentru a se

conforma unui citat din Evanghelie prost interpretat (Silntul Matei, 19).

AItii merg mai departe ~i ajung plnA la canibaIism, ucigind prin zglItiire

109

'·::7

eopiii eu al ~ror singe fae apoi libatiuni in loeul eucaristiei (Filaret,

[storia NO/isskoiss, 1870) dat, bineinteles, abtinindq-se in zilele <.Iepost.Rapturile sau, mai biJle zis, violurile care auprecedat ~slltoriile

au lllsat 0 urmll in riturile nuptiale ale .aproape intregii lumi, inclusiv in

cele din antica Romll care, dupll cum se ~tie, ~i-a inceput epoca sa isto­ri~ eu unul din aceste rapturi (vezi maisus).'

Rllspindirea imensll a omueider,ii ~ia furtului in lumea primitivllne expli~ de ce, ~i in epocile mai putin crude, ele au fost atit de free­vente incit trebuie sa fie considerate ca un adevl:irat factor istoric, in

epoca lui Machiavelli ~i, inai mult, in epoca Evului Mediu, asasinatul

politic era 0 arml:idipl()mati~ ~i,de aceca, istor,icii au reabilitat familiaBorgia ~i ehiarpe Ezz.eIini.

in 1528, imperialii asediati la Napoli au reeurs,pentru a pro­

cura alimente, la asasinarea micilor vestale (vesticelli) iar dupll ~derealui Lautrec multi baroni au. continuat rl:izboiul,. dar sub formllde bri~

gandaj in Puglie. Gentilomi s~piHati, uneori maTi seniori, riu ezitau sl:i

se amestece cu briganzii care ajunseserl:i sll considere ac:\iunile lor drept

patriotice ~iglorioase, ataeind micile sate pentru a Ie prMa, ~antajindu-ipe ceimai bogati etc.

in 1610, impotriva banditului Sciarra s-a constituit un adevllratcorp de armatllde 4000 de oameni dar fl:irllrezultat, intrucit comandan­

tul sl:iu,Spinelli, aproape ~ ~i-apierdut viata iar Sciarra a ajuns pinii in

Lucera, invingind oastea aldLtuitll din mari coloane, eu trompete ~i stin­darde in fruntca lor.

in 1559) briganzii comandati. de Marcone au asediat Cotrpne.Un abate, Cesare, a indrl:iznit sl:iIi se all:iture la Napoli. Viceregele din

Napoli pcrmitea sl:iintre in celate, in 1642, briganzi pentru a-i folosiimpotriva IUiMasaniello ca ~iimpotriva duceluide Guise. lar masa­

erarea hugheno\ilor ~i asasinarca lui Henrie al IV-lea au fost llludate depontifii romani.

.110

Crooicile din Sicilia, in~ in epoca domina\iei spaniole, sintpline de deC!eteale viceregilor impotriva priganzilor, de is!orii ale tor­

turilor pline de cruzime, decrete impuse inutil pentru a-i dis~ruge pe bri­ganzi.intr.o zi,.in timpul domniei Napoleonilor, Thccone intra triumfal

in Potenza iar Antonelli ducea tratative de la egalla egal cu GiuseppeBonaparte ..

~i in VeneVa,in~ de pe timpul lui Napoleon, a~a-zi~ii buli

fciceau acte de bravurll incit ei dispuneau, dupl:igradul1lor, de vointacelorIalti numai prin teroarea pe care ~tiau sl:i0 rl:ispindeas~ in rindula dl mai muJti oameni.

in Mexic, ehiar.si astl:izi, fiii de familii nobile nu ered ~este,o abatere siifie agresori de stradll,ca in 1400 la Paris.

Sub .Catol al VI-lea, in Franta, mazzuolatorii, borgognomii, zin­

garii, armagnachii erau adevllrate grupuri de briganzi, compuse din fo~tisoldati aventurieri, din vagabonzi care, pe mi1surllce societatea se rafina

iar strilzile se transfor.mau in mari centre ale Parisului, se retrl:igeau inpMurile de la Rouvray ~i Estrellere. unde fugarii din rllzboiul civil Ieingro~au rindurile ..

. in se~lul al XIV-lea, in Germania', in timpulluptelor continuedintre Bisericl ~i Imperiu, toateora~ele:, inspecifll celelibere, furnicaude asasini eroid, raub ritter, care trlliau furind ~i asasinind.Cintecullui

Eppelein Ie celebreazll in~ Iegenda printre popoare ~imulti dintre suve­ranii actuali sintdescenden\i din vechii raubritter,

in intervalul 160(H644, in ltalia existau numero§i briganzi no­bili cllrora nu Ie era ru~ine sll devinll hoti comuni. Mancina a inceput ca

hot ~i asasincomun, a demonstrat un mareeuraj ~i a devenit ~eful uneibande ge ttlha~i in Gargano pecareapoi I-a ocupatdupll Wate regulilerilzboiqIui, fiind fcicut colonel in Piemonte. Pezzoli, in 1640, a inceputca asasin ~i jupuitor de preoti ,~i,.totu~i, ,a fost primit eu onoruri regalela Roma, a rl:ipit pentru Spania pe contele de Sans ~i aoferit mareluiduce din Thscana 1500 de soldati.

111

Piccolomini, infractor avind la activ 370 de omucideri, a fost

primit cu toate onorurile de\nobilii din Roma care au orgal}izat in onoa­rea lui un mare turnir cavaleresc.

In 1680, 0 campanie de pirati englezi a declarat rlizboi lumii,

in~nVnd un steagpe care era pictatli moartea in formli de schelet care

strlipunge 0 inimli singerindli. R~spindind teroarea in Belgia ~i chiar in

Anglia ~i dispuniDd chiarde' 500 de nave, a~tia au reu~it sli-~iinte­meieze 0 republidi io Insula Providentei cuemblema: "Amici cu noiin­sine, dusmani ai tntregii lumi". Numaf in 1720 Anglia a reusH sli-i, ,... ,distrugli ..

In timpul domniei lui George al III-lea, Londra (Duran,London in the Jacobite Time) aplirea ca un regat african; mii de spin­

zuraV rlispindeau in jur 0 duhoare insuportabilli ~i,totu~i, drumurile mi­

~unau de ttlhari.Cei atirnaV in ~treang, cu sutele pe lunli, nu fliceau nici

o impresie; ad~seori, poporul ucidea cu'pietre peinfractorii expu~i opro­biului public iar studentii in~i~i, inarmati cu bastoane, ucideau pedillitori.

in epoca lui Iacob al II-lea hotii erau atit de numero~i pe dru~

murile publice incH diUHoriile deveneau periculoase. Dintre ace~ti hoti,

unii erau de familie bunli,precum Kind, spinz~rat in 1688, care era fiude preot ~iedlicat la Cambridge. Nevison a imp,Usun tribut de patru ori

pe an vlicarilor din Nord, in schimbul protejl1rii lor de ceilalti hoV.Despre un oarecare Biss, spinzurat in 1695, se cinta 0 baladn in

care se spunea:"Am flicut eu rliu vreodatli?

Sufletist si liberal,Urli eu mi' am avut

Decit pentru bogatii avari".

Un oarecare Duval, ~eful unei bandede tilhari, fusese pajul

ducelui de Richmond (Macaulay, Staria d'Inghilterra, cap. III).

112

15. \'VestigU .ale pedepselor.Thtastfel··se·.spune· despre ideilc

primitive de justitie~ichiardeprocedur~ penalliia slilbatici.Duelul, eareafostunuldinprimii p~i sprepedeapsli~i spre

nlzbunarea leg~lli,,spreluptej. persistll.'tot~i, dqies te redus, la. forme

mai p~tin singeroase ~i"ad~ri, la nimic altceva dedt la un fit ridicol.Este probabil di persistentasa, chiar lapopoarele maicivilizate, sedato­rea1A nu numai unei diminui1rimai' putin ignobile ~i mai temperate a

. pasiunilor excltate dar ~i,uneLinflllenteatavice a epocHar antice, itns!~iaceea~re ne-a determinats! collsidernmnecesare,pOate adesea ~i;la

scar! mare,actele de crllzime.impotriva debililor legali caresintuciga~i.Instinctul r!zbun!rii,care ,a prezidat oatit de mare pane a de.­

lictelor ~i pedepselor, a r~mas indifoarte viu in claselc mai putineleya­

te ale societlitii noastrc dar s~ strccoarli, involun~r, nunumaiin sutletuldar chiar §i, ca lapsus linglftffl,.tn discursurile aceloracar~.sJnt oumi!i ~nadministrarea justitiei sau, hJ.flirliu, a wlegiului de jurati. Chiar~~ in

zilelen()astre,.ca la slilbatiq,cine.a l0vit un)rege dec1an~ea1A'()r~ac!iefoarteqifefitli ~i este pasil>ilde 0pedeapsll (oarte diferitli tie a .celul care

prejudicia1A .pe un ceUiteanoarecare. Condamnliril~.siIit··intotdeaullaJ)1ultmai crude eu tit este~a~aproape mom~ntulin~raeVunii.

o intluentii a ve<.:~if~~enzisacre pentru ~~Iiete~pcrsista~ mul­te sccolc in lumeiarabuzu.~le legate d~.ca au fost una din cauzelc clare

ale reformei Iui. Luther'~,t.nu sintem prea mult deptirtatiin limp deepoca in care se cereau in modpublit: taxepentru orice delict. Era pre­

·vlizut un tarif detaliat·· care,in ciuda miIlU!i0zitli\ii sale, Dust deosebeademoralaeelui maicrudSlitbatic.

Astfcler~acea 1>llllide fmp~care( composizione) S311toinj>(>;

nenda, alclreitext l-ampUblicilt tn\lucrareamea [nCfemento del delitto,

'., ..... ,

\Les taxes de la S. PenirmceneApostolique, tradueere nouli, tn privinta tl;Xtului latinde D. Saint-Andre ete~; deipre edi\ia aprobatii desuperiorf ~i' prevazutii ell privilegiuldrepturilor, pc trei ani, acordat la Paris de Toussains Denis, Paris, Fisehbacher, editor,1870 i

113

bul~carea. fostin vigoare in Sicilia pinll in.anull860/Au fost necesare

decretele IV!Crispi~Lale lui Thjanipentruao aboli*,.

OinOuentlla justitiei,primitive cum este furia populatiei, chiaracelei zoologice (vez~/cap.l), exiStllla cuqile de juraticare ~i acum,maiales intllrile calde, achitli otnuciderile,chiar atunci dnd condamnll,

furtul- exact cain primeleepoci ale justitiei.

Ulterior, aceastll justitie criminalll se reproduce pur ~isimpluin America, odatllcu legea Lynch, pe care un publicist a'definit-o ca 0

explozie a minieipop\llare sub forma justitiei ~i cale se. exercitii foarte

diferit impotrivanegrilor ~i a albilor~icareestepracticatll'adeseori, ca

~icanibalismuljuridic,pentruo satisfactiebarbarll,p.entrli pillcerea dea. asista la 0 executie.

. ~i in zileIe noastre, aceastllpillcere pe care publictilo sitnteChiar pentr\lcondamnarea unui alienat mil!talcare a oomisacte decru­zime etc. este 0" inOuentll asimtuhii antic pentru rllzbunarecare, la

Tindul sllu, dupllcum vom vedea,~tecauza celui mai mar~ numllr dedelicte ~ide aCCea'el persista' intr-o prop0rVe mult maimare ladelincventin innllscut.

Opo..z.··iti,r i.n.dirji.tll p.e. ca.reo.....•·•.in.,t...·,i.1.ne~t.e....'..•.n.oua. ·~.co.·•. ~Ill.'juridiciantrop610~icll<~e,manifestlltn faptulclld~iiiconSiderllpea~ti alie-naVca bolnavi vrea, tocmai de aceea, Sll-iJ>iivezepepnaneptde liberta~

te.J:.,uc~u..ca,reproyine tocp.1aidin.• ~.ces.,1senti.me.·iltcare ..za.•...••..ce.latellt. in fie­care,inch~siv in ceiaire se,declarll~~lt mai.im\lnilael,~icarenu estedestul de satisfllcut de simpla priVare de .Jibertate ci vreacompensafiqcr,udllde a vedea suferind,la rinQ.ullor, pe cei care fae sll sufere, adiell

taliollul, schimbindu~i, t(ltu~i,dinpudoare' fatad(i ~inumele.

16. Riispindirea universaJii a delictului, pe care noi am locali­

zat-o intr-o anumitll epoell, ~idisparitia sa incetul cuincetul gnltie \lnor. ,

•.. ,', c' .. ' ' 'j. ," .. " .,

Vezi Inaemento ik/ tklitto in'lta/ia, editia a II-a, p.148-149.

114

noi delicte,lllsindu-~i urmele originii salepinll in timp~rile noastre,

ehiar in pedeapsll, pocHemult mai bine dedt delictul zoologicSll ne facli

sll neindoim de pretinsa justitie eternll ametafizicienilor ~i sll incepem

sll intelegemadevllrata cauzlla comiteriicontinue a crimei prin atavism,chiar la rasele mai eulte.

Aceastll origine purlla justitiei ne poat£ ajuta la explicarea dis­

tribuirii sale inegale delapopor la popor~i, ceea ceeste ~i~ai rllu, dela clasllla clasll. Iatllde ce,io timpcede la tribunll sau de la catedrll se

proclamll justitia eternll, egalll pentru'ltoti,se poate spune ell sllracul nu

,areparte, dedt eu uneleexceptH sau din milll, de 0 adevllratll justitie,fatllde eelbogat care are multmai multe mijloacedecit 'acesta sll evite

sau sll diminueze pedeapsa.

insfir~it, amintireaell justitia era adeseori emanatia capriciuhii

unui despot sau a unui preot sau a furiei populare ne expliell de cemuIte popoarenusint inelleliberate de dreptul de gra{ie, absurd dar

atavic,~i de acea institu\ie atitde contrarll scopuluisecuritlltii sociale,atitdecoruptibilll ~iincertlldar,totu~i,complet ataviell,~i anume curtea

eu juri (corpul de jura\i).

CAPITOLUL III

NEBUNIA MORALA 'SIDELICfULLA ·COPII. " , ' ,

Esteunfapt uecutcu vederea, probabilde cei mai multi dintre

obs~rvatori, tocmaidat()ritll Simplitiltii ~i frecvcntei salc~i de-abia acumperceput cu claritate de clitre Moreau, Perez ~iBain, ell germenii nebu­

niei morak~i ai delincventei se gilsesc, nu prin excep\ie din mod nor­mal, in primele virste ale omului,a~a cum In foetus se gllsesc constant

anumite forme care la adult, slnt monstruozitil\i. Astfel Incit copilul ar

115

116

*PsycJlOlogie de I'm/ant. edi!ia a 1I"3,1882.**

Pete'Y.. E'en/am de trois d sept ans. ,Hill5.

IiI

babile, fiir~ s~ ca~ intr-o stranie rninie. EI a cunoseut un copU de opt

dli, foarte inteligent, care la cea mar mid observalie a p~rinlilorsau 'hiata strlUnUor devenea fdarte violent, transformind inarm~ tot Ceea

e ii ddea la indemin~, iar clnd vedea d~i neputincios distrugea toate

obiectele pe care putea ~ Ie apuce ... ,o fetil~ care, de altfel, era violent~; dup11virsta de doi ani s-a

poto!it (P~rei, op..dt.)."Am v~zut, Cdntinu~ el, 0 fetil~ de 11 lunidevenind furioas11

pentru d nu putea sl1apucellaSulhunieului; pc 0' alta, de doi ani pen­tru d a v11zutun copil care aveao suzet11asem11n~toarecu a sa. A incer­

cat sl1~1mu~te ~is-aimbolnlivittirnp de trei zile.o alta, in virst11de d6i ani, avea asemenea accese de minie clnd

Itrebuia sl1fie culcatll inclt trebuiau sl1vin11vecinii s110 calmeze.

Un Mietel de 151uniisi musca mama clnd aceasta voia sl1-ifadi, . :' ," ."" " -,

baif' Un altu1, de.trei ani, flind dat afar11din sufragcrie s-a aruncat la

p11mintehiar in dreptul ~ii, s~lind strigl1te cump,lite"..La ~apte ani, copilul~ixio (Vita, Guerzoni, 1880), fiindd inv~­

ll1toru1a ris de el deoarece i~iserisese tema pe 0 hirti(;~de birou, a arun­

cat in .e1c~ dlimara. Despre acel copil se spunea d, litera1mentej esteteroarea ~colii, intrucit reac\iona 1acca mai midinsuJtl1.

Prin urmare,.laom/rniniaeste un sentiment elcmeiltar care trc--- .. )

buie dirijat dar care nu po~ltefi extlrpat.2. Ri:izbunarea. Aceste.cazuri ne arat~ deja frecvenla ~i preco­

citatea sentimentu1ui de r~zbunare la copii. in~ ,la ~apte sau opt luni

se pot vedea copii zgiriind-ope doi~ atunci tind aceasta incear~ s111e

opteasd suptul ~i dutind s~-i r~pund~ la. tratamentu1 aplicat.Amcunoscut un copil, ~or hidrocefalic, cu 4ezvoltare~iinle1egereretardatl1, care se irita lacea maiu~oarl1 admonestare sau atingere ~iaceasta pinliia virsta de ~ase ani. Dad it putea lovi pc eel care it iritase

se lini~tea~dad nu, continua sl1strige, mu~clndu-~i miinilecuun gest pe

117

;,

care I-am v~zut repettndu-se laurs,ii, dinmenajeriicind a~tia nuputeau s~ ser~zbune impotriva amenint~rilor la adresa lor. El reaction~lamai multe ore dup~ititarea subit~~idutaintotdeauna &1-1loveas~

pe cel~laltin regiunea corporal~ in,ca're fus~e lovit.sau amenintat elinsu~i. Era foarte violent, mai' ales cind, se cFedea pedepsit, pe nedreptsua din cauza unor resentimente presupuse; destulde putin, da~ nudeloc, din glum~. Starea lui s-a ameliorat la zece ani.

Un alt copil, care la virsta de patru anier-a foartecrud,ajunginds~-~i bat~~i mama. pe strad~, la unsprezece ani adevenit ~Ul\ ~iascult~tor.

3. Gelozia. Este comun~ tuturor animalelo,r si se manifest~ si. ' ,.' .. ""

la oameniicei mai calmi; cind izbucneste ca un incendiu, cind mocneste' .. :' : ;." . ,0::,::, ." .'.' """" " __"'0 ' ,

sub cenu~~.Poate avea ca excitantdragostea, dar ~ipose~ia; esteviolent~la Mieti. Perez a vll.zut un, Miat care era gelos nu numai pe cine seapropla de doi~, dar' ~i de biberonullul. Adeseori, C<?PiiifUP un obiectmai degraM decit sll.-Icedeze celorlaJti.

Fenelon (Education des enfants, cap. V),scrie:. "Lacopii, geloziaeste mal violentll. decit ne imagin~m ~iunii din ei suferilin tllcere pentru~ se sim{maiputin iubiti\decitaltii".

Tiedemann a observat la un copil al s~u de ~2 de Iuni '~ voiaI,.

sll fie Uludat cind sora lui eralll.udat~,pe care 0 Mtea da~nuiiceda, imediat ceea ce i se dadea acesteia de ~treadolti ..~ " , ' ,

Un Miat de trei ani care yorbea em mare placeredespreviitoarea lui sorll, cinda vllzut-osositllpe 'lume ~i iubit~ a intrebatimediat "da~ nutrebuia sll.It)oarli curind".

Atnvl1tutacest sentiment dezvoltat in prima lunll, chiar in pri­mele zile· dupllna~tere,la 0 fetitll care nu mai vrea lapte ciodo vedeape surioataei geamana la ceUUaltsinal mamei,astfeIincit au trebuitsilIe separe imediat.La patru ani eanumai minca darn de la fereastril ea

vedea pestradil. un copiHmbracat asemenea ei. La14-1Sarii a sfir~itprina dcveni buna; insamai tirziu, la 25de,ani, eramai mult ipocritil .

118

decit bun~, eu craniul hidrocefalic ~i hipersensit>ilitate isteridi. Era fiicaunui.nebun mpral.

Valbust (Mor~u, p. 57) povest~te despre uncopilde ~ase aniatit de gelos pe fratele sau mai micincit adeseori arMacutitul propriilor

sili.parinti ca sil-i uciM.4. Minciunile. Mont;Hgne a spus ~minciuna ~i in~p~tinare.a

se dezvolt~ lacopil odatll. cu corpul.lor.

Perez accept~aceast~jdee ~i aducein sprijinul ei drept cauza

prim.~ facilitatea pecare.o avem'l1oi de a~i1n~ela pe copii, illdidinpri­mele luni, pentru a-i lini~ti, a-I spll.laetc._Ei mint. pentru a obtine ceea

ce Ie-a fost interzis, de multe ori pentru aevita 0 dojanll, pentru a nuda impresia ~o merita. Astfel,uncopil i-a spus mamei Sale, care il spa­

la, m()jica. Intrebat pe cin~ a vr~t sil insu!te a raspuns: "I~am zis a~aapei". Alteori mint pentru a ~pata 0 bomboanll, prefacindu-se ~ nu aumincat oalta, mai inainte, sall sub impresia unei puternice dureri dup~

o dideresau pentru .ase arilta puterpici sau pentru ~ ardori sll-~iima­

gineze ~ nu se ~flll in pozitia injositoare ·in care, s!ntsau. din gelozie(astfel, 0 feti,~, vi1zindpe fratele ei mai miciubit mai mult de mama lor,a mintit dl. acesta a batut,papagalul, cu scoiml de a-I indepl1rta de afec"tiunea maternll) saudin la~itaie (de exemplu, nevoindsll meargaintr-oplidure, se prefac ~ sint bolnavi). Eu insumi imi amintesc ~ printr-unasemenea pretext am evitat, intr~o perioadllaseml1n~toare a yietiimele,o lectie plicticoasll dearitmeti~ - aveam 5 sau 6 ani - in~elindu-i chiarsi pe medici. ', ,

Dupll trei, patru ani, copiii mint din teama de ~nu fi pedepsiti~i la aceasta sint provocati de maniera in care ii interogllm~ide pozitiape care 0 lullmina~teptarearllspunsuhli lor.

~i adesea mint din joa~ sau pentro a-~i satisface vanit~tea."Fallebam, spuneSfintul. Augustin despre sine insu~i,innu­

merabilibu$ mendaciiS pedagogas,"amore, ludetidietc." (in~iram nenumil­rate minciuni pedagogilor dIn plllcereidin joa~ctc.).

119

Existtl.unii care, pentru a-~i satisface vanitatea lor, i~i confenl

premiiimaginare; unei fete ii plilcea sil povesteasdl dcspre ea ip.sil~iin­timpl~ri in care devenea reginl1si' rl1minea prizoniera proprieisale ima.,,'ginatiiintr~ga zi.

DaIWin, care este unul din oamenii cei mai sinceri, poveste~tedespre tninciunile stranii pc care Ie depilna tovaril~i1or de Joadl(Darwin's Life, 1889).

Una dintrecauzclC minciunii lor freeventeeste impulsivitatea~i sentimentulmai pu\in complet, mai puVn profund al adevilrului,

deoarece ii .costil mai. pQ\in decit pc cenalti sil 11 disimulcze, sil' 11schimbe in fa\a unui scop, orieit de u~or,~fe trebuia atins, intocmai cala sl1lbatici ~i la delincyenV.

Prin urmare, sint puse in aplicarc disimulilri de carc, adcscori,ii crcdcmincapabili chiar ~ipe indivizii mai maturl.

AstfcI,am jlvut posibilitatca s<1cunosco feti\ilcarc, lapatru ani,

fura zaMrul cu atita indemmare incit nu putea fi surprirlsil ~i apoi lilsas~ sc crcadil dl hoa\a" fusese sClVitoarea.

intr-\Jn alt caz vedem 0 feti\il care, numai pcntru a face zgomot

in juruLeh min\ea dl sc0ate oase dil) vagin,jn~clind,.timp d'eani, pe me­diciexperimcnta\LO ahil fctitil, dc.5sau 6 ani, aauzit pc mama ci ado-'

ptivil citind intr-unziardc$prcunproces scand,lIos': laputinc zilc dupaacceaa )nventat dl a fost ultragiatil obs~n d~Ja~ilL~ibunicul el.- S-a

declan~at un proces gray, ocazie cu car~ examinarea obicctivil a stabiiitc4toate acestea erau inchipuiri, al dlror uHim ~i unic mobilera sil se

.vorbcasc4 despre sine in ziare (Bourdin, op. cit.).

Bourdin a fast si el socat de minciunile foarte freevente in rin~, ,dulcof>iilor, astfel incit el a s~ris 0 operil specialil in acest sens (Les/ ..

enfants menteurs, Paris, 1883). EI relateaza: intr-un colegiu, pentru a fi

trimis (icasil,un Miat ~i-aintrodus un bob de mazilre in· urcche ~iscotcaastfcldc strigMc incitmulti Icau crczut. in ~CCla~iscop, Un aitula simu-

120

lat dl are in ureche 0 insectfl innidit! cu plo~nita, foarte complicat!. Doi

copii, de 5 sau 6 ani, au venit la mas! intel~i intre ei silascund! mameiloramidl intfactiune Cornis~deunul dintre ei (r!sturnarea vinului pefata de mas!) ~i prin care voiau s! fadl nerealizabil proiectul mamei lor

. de a impiedica pe iunul dintre ei s!' mearg! la teatru, a~acum ea ..promis~se anterior.

o fetitil de numai trei ani, a dlrei mamil ii interzisese sil cer­·seascaallmente, ii spunea unei doamne: "Numai dadl-mi dati· ceva ati, ... t,

obliga-o pe mama sil accepte"; Este ambitioasil ~i dorind sil fie elegantil

ii spune mamei: "Doamna de tnai inainte tni~a repro~at cl sint indecen­t!", ceea ce nuera ·a~ev!rat. Ulterior, cin~ a fost certattl pentru ace.ast!

nou! minciun!, ea a negal categoric dl ar fi mintit. Aceea~i fetit! anegat intr-o zi dlar fi luat micutdejun, pentru a-I servi din nou.~i acest.

caz este freevent la copii.. Adcseori, aceste minciuni, dupl1cum a explicat Motet

(Accademia di Medicina di Parigi, aprHie 1887), sint efectul unei stilri

mentale foarte sjngulare de autoJl1atism, aseml1nAtorcelui al somnambu­lismului, in care imaginatiacreeaz! o. fabull1, printr-o adevl1ratl1 au­tosugestie.

Astfel, un Miat de\inut la ~coala de corectie; cu imaginaVe ~iobiceiuri deja pervertite, conftind~ sub teroarea noeturn~ inflama\ia anu'"sului sl1u,cauzat~ de oxiuri, cuacte obscene iar umbra gardianului ell un

om, acuzind, prin urm'are, sincer, pe un gardian deacte obscene ccimise

la~dresapersoanei sale, cu toatedl nimeni nuintrase in camera sa.Tht printr-un proces analog de autosugestie, prin asimilare in­

con~tientA, mai ales datorit! influenteimediuluiambiant, unii copii se"

. acuz! de delicte pe care nu Ie-au comis ..Uneorise intimpll1 chiar ca unii copii, incolV\i de nevoie sau te­

rDrizati, sl1-~iformuleze calomniile lor eu 0 precizie inspl1imintiltoare.

Mtfel, la Tiszia, un copil de 13 ani, terorizat de bc1tl1ileunui pOli\ist, i~i

acuza tatal de a fi sugrumat in pUnl1zi, intr-o smagogil, Q tinAiil de 16

121

1?2 123

ani, acuzatieJn care persista cu 0 stranieenergie, in ciuda faptului cli,

pinll Ja urmll, eanu s-a dovedit a fi dedt oscomeaHl, obligat fiind sa 0inventeze, ceeace probabil, a tlcutca el insusi 's11.0 cread11adevllratll

" ~(Idem).

Lasegue nareazll despre un negustor chemat sArllspund11in fatajudeelltorului la' acuzatiade atentat la bune1e moravuri, comis in dauna

unui copil. Acesta Iipsise de la ~coalll~i se intorsese acas11tirziu. Mamalui, suspectindu-l ell ~ fost victima unui atentat la bune1e tnoravuri,l"aCQple~itcu intreMri in aceastlldirectie ~iel a rllspuns afirmativ la toate.

A sosit~i tat111~i ea i-a expus intimplarea. Cpp~lul retine vartanta ma~mei, 0 invatll ~i desemneati.1pe presupusul atentator. in negustoruI carea fost audiat dar care,otn cu moravuri fllrll de prihanll, a putut, tlrllgreutate, sl1demonstrezecit de nefondatll era acuzarea.

Motet a cules. patm observatii de acest gen.Albert Morin, de exemplu, de~apte ani~i jumlltate, acu71lpe un

oarecare C. de a fi .incercat sll-I inece, aruncindu-I in Sena; eI aexpus'intimplarea cu atita minutiozit&,te a faptelor particular.e, cu asemeneaconvingere ~iaparent11.qesincerttate incH nimeninu se indoia de adevllr.'

Acuzatul a fost arestat. dar aputut sl1probeze nevinovlltia sa. Asupracalomnieiau influentat: partial mediul, intrucitmama. <ropilului,vtn71l­

toarede jurnale,ti povestea diferite intimpl11ri,exaltindu-i fantezia,partial 0 coincident11particularll, constind in faptul ell Miatul I-a auzitpc C:,patronul unuLmuzeu.deanatomie,adresindu"se multimii: "Intrati,veti vedeacapul luiMorin". Thate acestea au decIan~at in sufletuIslluo serie de imagini terifiante care au datn~tere Ja 0 halucinatie sau la

,Jluzia ell va elldea Cu adcvllratin Sena;EI a po.vestitintimplarea alor slli,careau exagerat-o ~i, astfel; s-aupus bazeleacuzl1rii.

~i asHel se intimplli in majoritatc cazurilor: interesul pentru"victima presupusli iltrage 0 multime enorml de curio~i,aellror convinge;

re 0 dubleazll pea~a a.nar~toruluLcare, de aItfel,'prin apea vanitatecare i1 dominll pe copil, i1 face mindru ell totiseocup11deel.

1?2 123

Odata, un copil de patru ani care spuseseminciuni a fost

pedepsit de mama lui sa stea in pivnita. Strada fiind loe de suplieiu, elii spunea:"Dar eu merit ~i mai rau". In sehimb, pedepsit de bunica sa

eu simpla claustrare intr-o camera intunecata, el nuse.adapta, consi­derind-o 0 nedreptate ~i protestind.

Prinurmare, durerea resimtltl1 prin aplicarea pedepsei varia!il

la copii dupl1 persoanele care aplid1 a~ste pedepse ~i ratl1de care s-~udovedit nedemni - dupA curnam vazut deja la sl1lbatici.

in fond, ideea de justitie, de propdetate aparela copil dupl1 ee

a simtit durerea lipsei aeelor bunuri ~i dupl1 ee a auzit spunindu-i-secee'a ee este rl1u. in genere, copilul ur~~te nedreptatea, mai ales atuncidnd c1 suferl1 din.cauza ei. Pentru el, ea constl1 dintr-lln dezacord intremodul obisnuit de tratament si eel accidental. '

, , ,In eondiliilc noi c1se alll1Inlr-o ncsiguranll1 dcplinl1. AStfc1,un, .. :.... ,

topil uus de mama sa din casa lorla Perez ~i-a modifiaat obicciurile sak

dupl1 tele ale noii gazde: a inccput sl1comande eu furie ~i nu ascultadecit de ea.

Prinurmare, sim\.ul moral este una din facult:1Vle ccle mai sus­ceptipi1c de a fi modificate de'd1tre mediul moral.

NO\iunile de bine ~j de r:1u,care la copiI constituie germencJe

intelcctual, l1use observ:1niciod,i1l1maihlilinte de 6-7Iuni. Prima mani­

·festare a sim\ului moral este atunei cln~dintcIeganumite~titudini ~iintonaVi care au un scop represiv, atunci cindincep sl1ascuIte din team:1sau din obisnuint:1., ,

Interesul, amorul propriu,pasiunea,dezvoltarea int~ligen\ei ~ia reOecVei precizeam distinqia dintre bine ~ir:1u ~i, probabil mai mult,

simpatia, foqa exemplului, teamade dezaprobare;din toate accste cle­mente se formeazl1con~tiintamOJall1.Copilul poate sa fie mai mult sau

mai putin rcpedeorientat,dupit,tr:1saturile(Airaetcrului ~i accidentelemomcntului(Percz,op. cit.).

124.

Fiica lui Luigi Ferri Ii spunea 10tr-o zi: "Simt d1 ast:1zi nu potsl1fiubunA".

6. Mectiun~. La copii~i afectiunea este sIaM. Ei aratl1 simpa~tie maiales fatl1 de obiectele frumoase,sau pentru aeeia Care Ie oferl1 0

pll1eere,de exemplu pentru micile animale care se lasAprinse ~ichinuitede ei. Antipatiile lor sint maiales Impotriva obiectelor noi care Ii sperie,

\

dar ei nu simt afectiune.~idupl1 ~apte ani se vAd copii uitindu-~i pro~

pria lnaml1,de carepl1reauJoarteata~ati. Foarte d~se vAdcopiidy doi

sa\!,trei ani itlsu1tindu~i incon~tient pe eei mari cu eele mai grave jigniri.Perez, condus la c1,llcarede o sora. ulterior decedatil, nu s~a gindit, duP?moarteaaccsteia,la alteeva decitla asemi1narea dintre sora sa ~i 0 sorl1

a unui prieten als:1u. ,EIa'alcrgat la milma ace:stuiapentru 'll 9 cere. Unalt copil, de patru ani, ~i-apierdut eel mai scump prieten al silu: tat~H

aeestuia I-a luat in brate,plinglnd,dard I-a intrebatimediat: "~iacum,d1 Pietro a murit, i-a spus, nu-i ~a d1 Imi vei da calul ~i toba lui?"

~nd eredeti d1 sintetiiubit deei,ln fOIld,precum femelle vena~Ie, ei nu fac dedt s:1fie at~atidedumneavoastrl1 prin darurile·careli se

impart ~i prinsperan\.a de ,a prim! altele noi ~i nuvil vor mai iubi cind

sperantade a avea avantaje de pe urma dumneavoastr:1 se va diminua.Existll.~i uncle excep\ii: "~i tu erai printre aceia, inger~l meu,

ai d1rui ochi dulci; vii strillucesc Jndi din mormint ~i carenu pl1reau sA

sebucurededLca sfiplad1 celorlalti!" Dar raritatea cazurilor, ca~i aputinilor sfilbatici buni, wenda~ii, santalezii (vezi mai sus), .confirmfi re­

gula, cuatit mai mult eu eitaproape intotdeauna, tocmai pentru d1 sint

excePtii, tocmaipentrud1,acelexceS precoee de sensibilitate nu poate

permite 0 bunl1'dezvoltare a organtsmului, e'i slntastfel, destul de free­

vent, r:1pitiin modprecoce. Din .pficate!

7.. Crnzimea. "Aceastfi,virst:1 ,cste fi1ril.milal', spunca. despre

copli Lafontaint:. un, piclor fidel 'alnaluriL lmr-adcviir, cruzimea, cgtc

unul dincaracterele celemai comune ale eopiluluL,

125

Aproape d nu existAcapil, spune .Broussais (Irritation et folie,

p. 20)cilfe sAnu abuzeze de forta sa asupra aceloracare sint mai slabi

dedt el. Aceasta este prima sa mi~care, dar.lamentArile victimeiil opr~ccind el nu este nAscut pentni cruzime, pinAdnd un nou impuls instinc.

tiv il determinA sAcomitA 0 noUAgr~ealA.

in general,el preferA rAulbinelui: eSte Jl)ai mult .crud decitbundeoarece simte 0 mai mare emotie ~i poatesA-~i demonstrezeputerea

sa nelimitatA ~i deaceea ~idistrugeeuplAcereobiecteleneinsufletite. Else distreazA eu ehinuirea animale-lor, cu inecarea mustelor, isi bate dine-~ : ., .... ,

Ie shu, sufocA pAsArile.Se vM uniiCopii imbrAcindcu cearAcaldA-cArA­

bu~ii, rlidascele (Lucanus cervus)pentru a Ie da 0 formA de soldat, pre­lungindastfel agonia lortimp deluni de zile.

Capilul a inventat capcana de trestie.· ~i rAehitA,felurite ·alte

capcane, plasele de prins fluturi ·~i miide alte.mici instrumente dedistrugere.

Am vAzut,relateatll doctorul Blatin, ~trengari ingenio~ijucindu- ,

se Cll mid cobai pe care'ii trimiteau veseli unul altuia inzbor,cu 10­

vituride raehetA.(Blat in, Nos cruautes envers les animaux, p.A14)...in luna .iulie 1865,in arena de la Mont-de~Marsans-au vAzut

copii dezeceani comitindaetede cruzime asupra taurilor pc jumAtate

morti, pe care i-au ~i ucis eu lovituri de spadA.La Murcia, in Spania, s-au:vAzut tinere coborind in arenA ca sA

indeplineascA oficiul de matador.

8. Indolen{:a ~i lenevia. Un alt caractercare il face pecopilasemAnAtdrcu criminalul innAseut este acea lenevie inteleetualA-carenu

exclude activitatea pentru plAceri ~i.joeuri. Ei se eschiyeazA de.· la 0

muncA continuA ~i, mai ales, de la 0 nouAmuncA fatA-de care ei nu sint

adaptaV.Cind, ·obligati la st).ldiu,realizeazA un· prim efor,t,ei ar repetaintotdeauna acest efort, dar refuzA un altul, din aceea~i lege a inertieidatoritA cArcia nu am dori sAschimbAm apartamentul, nicisA facem eu-

126

"

hostintA eu noi fizionom.ii deoareceinte. lectul nostru suferA laoricet ~, .

senzatie energicA nouA, in timp ce se complace eu cele vechi sau cu cele

noi, <larcare sint de putinA iIriportantA. Uneori, la aceasta se adaugA 0a<levAratAleneviemuscularA, temindu-ne sAne rAsucim in pat pentruanu ne mi~ca. AceastA tendintA estecontracaratA, dar nu contrazisA, de

aceea dea-~i continuajocul, de a avea noi jucArii, de a se gasi in

toyArAsjamultor prieteni, iMiferentdacA legAturile dintre ei sint putin

afectu~ase, fAcind'impreunAgA-IAgie,orgii ~i zbenguindu-se, Ih speci~i:

a~a cum a fost observat de meteorologi, in prima zi de furtunA, ~i nu de

puVne ori pe~eama bAtrinilorsAraci, a cretinilor ~i a prietenilor mai

slabi. Aceasta, ca ~ila delincv~nti. nu contrasteazA cu lenevia: ei devin.mai activi inJata uneiplAcerifacileurmilritilla un moment dat ~i gustAinovaVilecind acestea nu .leObosesc creierul ~i cino Ie satisfac acea

plilcerea contactuluireciproc" carenu are un raport direct cu intensi­tatea afectivitiltii ~icare este, totu~i, intensA la criminali (vezi mai sus).

. 9. Jargonul. Acestobicei a introdus chiar printre eiun fel de

jargon, cu semne ale miinii~imutatii de silabe, pentru a se sustrage de

la urmArirea superiorilor. Eu iusumi am observat cAacesta este folosit

de multi'colegi, i~ ~colipublice ~i chiar inJamiliile numeroase, la bAie\ii

cuprin~i intre ~.~i 12 ani.10.Vanitatea. ~i acelJundament almegalomaniei ~ial criminali­

tiltii innAscute care este vanitatea excesivA,preocupareafatil de sine in­su~i, este foarte mare la copii.in douA famHii ·ale. cAror principii de

egalitate sint innA-scutela· pArin1i,fiiit chiar ~i la frageda virstl( de treiani, avansau pretentii artificiale, diferentede clase sOciale, tratau de sus

pesilraci, cu deferentAin priyinta fiilar de bogati ~i intelectuali de ace­

ea~i virstil.Ceea ce, de altfel,se intrevede ~i la animale, de exemplu la

ciineledepazA care se repedenumaiasupra persoanelor filrAapilrare.o fetitil destul de taeiturnA, eu 0 dezvoltare int~leetualA medio-, "

erA;educatil den mamil foartebunA, lipsitil eu totul de idei nobjle, .:glu-

127

mindcu fiica servitoarei sale, ii impunea servicii pretenVoase ~i ~.certa.

Aici a existat puVnti imitatie, dar ~i muIte idei de ml1retie.

Incli de la virsta de ~aptesau opt luni,toV copii sintinnebuniV

dupa. noile ghetute ~i pl1ll1rioarecare Ii se dau ~i sint nervo~i cindpl1­

rintii vor sti·i dezbrace. Am vl1zut asemenea copii, chiar din acei 'care li­

poi s-au dovedit foarte putin ingenio~i ~ifoarte putin precoci, la noul1

saulazece luni, plingind daeti nu erauimbrl1cati cu anumite costuma~e

frumoase. Unul de doul1zeci ~i.doul1de luni voia illtotdeauna Minutebleu; un altul zicea intotdeaUlla eti voiahaine de mire.

1btu~i, copii i~i dorese tata. profesor, conte, proprietar etc .

Copiii mai ignoranti nu admit niciodatl1 eti au fost pe drept eu­vint certati de etitre dasetili pentru incapacitatea lor; ei explieti mustrl1rile

acestora cu falsc'rationamente, intotdeaunastra.inc de grc~eIiIe lor .. '

Toti spertisa.-i depa.~easetipe ceilalti in micile 19r intreprinderi.AsIfcI, Pcrez a observat un Miat care striga din rtisputeri:"Oh! privi­

ti-mti citde bine mti arune, cit de bine imi pl1sJrezeepilibrul neajutat;

nimeni nu ar putea sl1procedeze ca mine!" ~i, totu~i, prictenilor sl1iIereu~cau tot atH de bine exerciVilc; lata.:,dupa. cum bine spune Perez, 0iluzie comandatli de amorlll'propriu.

Personalitatca micului copi! mcrge pinilla egois,m,~aprczumtie,chiar la pcdantism, adcseori eu tcndinte de simpatic, de, tandretc ~i decrcdulitatc, ccca<:e contribuie ultcriorJa dczvoltarca .simtului moral.,

Ideeade personalitate estcd~ abia contu'ratl1 in primul an, Ca

~i la animale. intrc doi ~i patru al.li,scntimcntul personal se afirml1 pinl!la 'exagcrare. Un Miat de doul1zeci~i~asc dc luni urla pcntru orice mieti

zgirieturl1, Cuprins de all}or propriu, comportamcntullui s-a modificat;ehiar lovit, cl nu se mai vi1ita ~i lualuerul in gluml1, Intr-o zi, el nu a

vrut sa. invctesli citcaseti in rata unor feti,\c, spuriind: "Elc rid de minc",

11. Aico,olismul ~ijocul.Cinc Wliqw in inalta societate nuareidee despre pasiullca pc care 0 au copiii pcntru Muturile alcoolice, dar

128

II;

11'f'

I':

in cIasele sociale iilterioare.cste foarte ~or de vi1zutchiar ~icopii sugari

bind vin ~i lichioruri cu 0 voluptate cu totul speciall1, iar pe pl1rinti

bucurin~u-se eti ii vl1detizu\i in betie (Moreau, p. 115). De multeori, in­carcera\ii mi-au pavestit eti au fost imMta\i de etitrepl1rintii lor ineti depe cind erau copii. \

Pasiunea pentru jocesteo caracteristieti atit de cunoscutl1 avie\ii infantile incit nu trebuie sl1mai zl1bovimasupra ei.

12.. Thndintele obscene. Oricit de, li~~tate ar fi de dezvoltareaincompletl1, tendintele obscene nu lipsesc ineti de la prima virstl1, chiar

de la'trei sau patru ani, dupl1cum vom vedea. '

. in toate etiminele de copii mi-au fost prezenta\i unul sau doi

Mie\i dedati oilanismului iar, dupl1 cum vom v~eamai jos;toate a01O­rurile monstruoase ~ranorma.le au demarat, ca aproape toate tendintelecriminale, ineti din prima virsJl1.

13. Imitafia. Perez scrie eti, la copii, chiar ~i mersul ~i vorbireasint in mare parteefectul imitatiei; si, firf'Ji:.te,se imitl1 binele si rl1ul..•• , , "t ,

o feti\~, care aveatat111irascibil, a inceput la15 luni s111ncrunte

sprinceana dupl1 felul tatl1lui ~i sl1strigeca et: La trei ani spunea unui

/copil' cu care vorbea: "Dar taci, tu nu ml1I~i sl1sfir§esc fraza", exact catatl1l ei. Prin urmare, existl1imitatii morale mai irlainte ell noi sl1inten-

" . ,tionilm a Ie inocula.. ,

Prospero Lucas citeazl1exemplul unui copil intre ~ase ~iopt a~icare si-a sufocat fratele mai mic. Ond tatl1i si mama s-au reintorsacasl1, , , ,

,~i ~i-au dat seama de nenoroCire el s-a aruncat plingind in bra\ele lor ~ile-a,spus eti a vrut sa imite' pe diavol,pe care iI vl1zuse~trangulind-o pe'PulcinelIa.

Marc relatea?A eti un pr~eten de-al sl1udin copililrie nu reu~ea

in jocul de-a Iipiciul. Asistind in ora~ul Metz la un supliciu, el ~ipriete­niisl1i de joaeti s-au gindit sl1-1imite. El a fost ales drept p~cient, un al

doilea drept confesor ~i alti dQi 0 filceau pe etill1ii.Ei I-au prins de ba-

129 .

lustrada unei s~r(dar fiind deranja\i din jocullor au luatco la sAnAtoa­

sa, uitind de nenorocit carear fi murit da~ci\iva cetA\eni nu ar fi trecutpe aoolo, nu l-ar fi dezlegat ~i readus la \Fia\A.

Cu sAlbaticii~i eu erlminalii, copiii au in comun 0, totalA lipsAde prevedere. Un viitor care nu este imediat sau nu pare ca atare, nu are

nic~0 'intluen\A asupra imaginaVei lor. 0 plAcere dupa opt zite sau dupAun an este egala pentru ei.

14. Din cunoa~terea acestdr fapte rei~e explicaVa naturalA a, felului in care nebunia .morala se origineazA numai in lipsa ori~rei re­

primAri a cruzimilor si in despotismul'prezent in~ din copilArie,aled-\' '.' '.,.' .

rui deprinderi, neintrerupte deeduca\ie, nu ar fi decito continuare .Ace~ti Mieti, spune Campagne in a sa Folie raisonnante, vorbind .

de candida\ii la nebunia moralA, sint insensibili la laude ~i la pedepse.

Nesi,mtind cit de daunatoare este conduita lor celor apropiati, ei rAminnedisciplinaV, incurabili, certAre\i.

Lenea, onanismul, orgHle, supraexcitA{ilede orice fel sint mariIestatii .pe care ei Ie parcurg pentru a aNnge la area exaltare.speciala, nu- •mita nebunie. ra\ional~"care ii min~ irezistibilla actiune. Atunci, lene­viei ii urmeazA un curajnem~rginit~i la cea mai micl dezapfobare VpA,distrug tot ceea ce Ie iese in cale ~ilovese persoanele cate ii inconjoarA.

Cruzimea a fost ob~ervatA in prima tineretea lui Caracalla,

Caligula, Commodus, care la 13 ani, pentruo vina u~oarA,ordona arun·carea unui sdav intr-un furnicar. Luis al XI-lea ,~iCarol al IX-lea tor­turau anima1ele, iarLouis al XIII-lea strivea ineet intre doua pietre'

capul unei privl.ghetori ~i atit de tare 's-a sup~rat pe unul dintre gen­

tilomi, care ii era antipatic, incit pentru a-I potoli .au trebuit sa-l mintaCAI-au ucis. Devenit rege,se bucura urmllrind agonia protestantilorcon­

damna\i la mdarte .. ,Nebunia moralll ~i tendi6te1e criminate, fiind inqisolubillegate,

ne puten:' explica dece aproape toti mar~i delincvenV ~i-au manifestattendintele lor depravateinell din prima copilllrie.

130

in~ de copil,. Lafarge sugrumapuiide gllinA'eu mare plAcere,

iar Fuurbaek vorbea deun..paricid ~ruia ii flcea pUlcere ca puiide gili­na, orbiV de el, s!se ifiviluinjurullui.

Dumbey, la~apteani.~i jumAtate,era hot. Brigandul B.,la nouA

ani', era hot ~iviolator.Cartouehe, la 11 ani, era hot.Crocco, la trei ani,'jumulea pAsArivii.

La 11 ani, Lasagna'tintuia Jimbile boului (Anchusa italica) pe,'" ...

Mnd;

Locatelli observase ell tendin\aspre furt semanifestA la 0 virs,tAmal tinArA,incepeeu micisustrageridomestiee ~i se dezvoW1incetul eui,ncetul. in sehimb,asasinii, se. r,elevA astfel dintr-odata, si aceasta la 0. 'iII'.' , .

virsta foarte dnArA.

Tht astfel, in grandioasa sa luerare, lnchiesta sui niinorenni,

Roussel a observat ~ in ceeace priv~teprostitutia/in Fran~a,ea eu­

'prin<ie un foarte ~are numar de mi!lore: 1500 din cele 2582 de prosti­tuate atestate in 1877. La Bordelluxs-a constatat, continulLel, ~dadl

461 se prostituau dincauzamizeriei saua cofuptiei directe a pllrintilor

(32), flumai 44 dintre ele devenisera prostituate datorita. pervertirii ins­tincte10r lor - in rindurile lor~umarindu-se, printre altele, fiicaunui'inginer ~i cea a unui bogat proprietar.

A. Cazuistica

~i iata de cenumllrul delictelor savir~itede copiieste departede afi redus;

1. Vimont (Traite de phrenol., 1838) poveste~te despre un

Mia! de 11 ani care l-liinvitat pe un copil,de 5 ani sa.mearga ell elintr­o mla~tina. Ajuns aid, I-a Mtut,l-a violat, i-a intrqdusun M\ in rect ~iapoil-a inecat. Acuzat deacest fapt, el nu numai ell nega dar ii acuza

de acest lucru ~i pe alV Mietl.

131

2. La ·15 funie 1834, in (Jra~ul BeUesme, dintr·un put s·a soos

cadavrut unul copif de dot ani. Dupli douli zile, din acefa~iput, s-a soos

cad~l unut blOat de dO'tanI ~i jumllt~te. Un tlnlir de 11 ani, cunoscut .tn fmprejurimi pentru obiceiunle lut perverse, nutnttlnea niciodaHt,oopilmat ~ici dedI et farli sll·i batll samsll-i chinuie tnmii de moduri·erude.

Aces.~aif atrllsese ~~ccesivpe cei doi baieti spre buza putului, vnde H

arunp'seprintr-o tr\brincire (Moreau, op~cit.)..3. eurtea. din Assisi del Doubs a judeciu. un oopil de 8 ani care

dlldea foe la caseJe din sahd !lliu~iaceasta, dupa cum seconfesael, nu­

maipentru a se distra ~i a face lumina oopiilor(Morcl!u). '", ' J

4; Un brigand soolian, condamnat p€l1tru antropofagie, a lltsat

tn urmalui 0' feti~ care, la 12 ani, era un antropofag femce."~i deee,

se tlttre}ja ea, sa 8imt r~pulsie1 Dacli toti ar ~ti eft de bunlieste carnea

€Ie€i'm, cu 10tH ~i·ar mfncaproprifi copif'" (Moreau)., 5. AM., de 11 ani,arestat a opta oarll pentru vagabondaj, de-'. . .

daJ!a dI este bine brllnit ~i ingrijit 4e clitre pllrinV, dar clt in ciudaaeektui lucru eJ simtc 'nevoia de a fi liber ~i cli se va elibera fntotdeaunade mama sa dadl.va fi din not! dUB la ea. Este in sbl'gele sliu; prefera sa

meiarga ebfar intr-o casa de coreclie declt sll rllminltacaslt.

I ,6.1.a l,a.gny,doi. b~ieV, unul de' ~3, eefalalt deW ani, avfndra~cbiunlt pe un prieten allor in virstll de 7 ani, l-a~ invitafsa se scaldein 'riut Marna, fntr-un loe fent. L-au aruncat unde apaera adfn~ ~i cu

loVituri de piette ~ipicioare: i-au neutraUzat tnccrdlirile de a se salva. Adoua zi, unuldin ef, eel de 10 anf,a spusadevltrul (Moreau).

~i in Italia au apltrut <:azari, cu adeylt,rat originate, de crimi·

naUtate fa 0,virstlt (oarte preoocc.7. La 13 ani, un oluecare RA., brabiccfaHc": indice 87, oxi-

i .'

, Brabicefalie - oonfonnatie craniana dalorata. sinoslozeipreooce a sUlunl coronare,ceu ,ee race ca craniul 'sa si demotte nrtmal tn dlll'metrof IItteraf, ramtnlrrd turtit 111

dla-metro' antero-p~terior - ttt. .

1:32

eefaljc*, ell ,ocbiioblici, pome~i :proeminen~i, maxilar {Darte mare, u~reebieu .toartli,a ranit.de moarte~cu 0 lO'vituradecuVt tn Inilij:t, pc un

prieten carena tidWea baniici~1igati la un Joe de notoe.La ~2 ani fu­sese deja tn bDrdebJ.rj.Det) od a {O'stcondamnat pen~ru furt. A awt uq

,[rate hO'l,0'. sorliprosiituata~iomamli criminalli. EralireligiO's,sau eel ., pulin frecventa biserielle; nu .a .spaStnsli nimicoonfesO'rului 4espre de.­

lictui oorois.. ,

8..Main.ero, un b,liiatcu 0' fiziO'nDmieprecoees,icu 0' dezvO'Jtaretnttrziatli, la 12 aniarlttaca de 6.Avea oin:tlVme de 1,24 m,qapacitatea

eranianll1390 ~m3,indice80, utecbiCu to'arta, pDmeliprDemi1)enli, DebiiVii.La 8ania ineeput sllfure. Nepot al unui asasin, se llluda clt l-aur~

mattn aCliunUesale s,ic4 a O'rganizatbande, pentru a fura pomenile dinbisericis,i pasari~rc4 ~i-ar fi tns~it adeseO'ri part~: care revenea micilorslii compJici, ceea eeaconstituit, .mobilul denunlltrii'lui. I

9. L.B. din Geneya,craniul mare, !runte ingusttt,tatuat pe brateu cuVintele,:'Moarte tr~dlitO'rilor,trlilase! alianta.' a tnceput stt fure·inclt •de Ja8 ani ca bot de buzunare', are 7 irati, dintrecare trei sint in

, .,."' .... i . ,

detenlie: ,10;- Un ,O'arecare.G., din familie Dnestll, prognat9-Dxieefalic**,

fa §apte ani aineeput safuretn§coaUl, jefuindu~i chiar p~ prDfesori. Aajuns sll simuleze 1a Chestur~ supunerea la rele tratamente din p~rteapttririVlor, pentru a~i tncarcera ..Are 0 iO'rlt pustt pescandal§i suspeettlde Curt. .,

11. Un bliiat, L.P., care Ja 19 ani s-a dovedit un ,pung~ {oarte

abU, bOt eu tentativa de omucidere, perfecta apatiemora~, staturlt tnal~ttt,cap mle, prelung, fltrltbarba,nas disproportiDnat ~i corDiat; fiul unui

...... ,' , ," ",.,\

Oxicefalle (acrocefalie) - malfurma}ie din grupul craniosteriozelof, datl'>Dtta ,osificiriiprecOce asuturii coronare ••i sagital~care fmpiedicii dezvoltarea craniului in ,seIlS lateral~ antero-postenor, permi}irt'd caextensiunea sase faca DIamai tn fnalstme - n.t

•• i '

Prognatism - conformatie a fetei care consta in p,roeminen\3 anterioara (in formade bol) a maxilarelor sau a arcadelor dentareale aceslOra - n.t.

133

alcoolic ~ial unei marne lascive, cu bunic matern sinuciga~. La virsta de

trei ani, mcrgind cu servitorii la pia~, ainceput s~ ture de la aCC§tiabani, pe~te, fructe; a continuat sa fure in casil.,apoiin ~coaHt

12. Brigandul antropofag R Salvatore, din Catania, care de treiori a simulat nebunia,mi-a relatat intr-un memoriu manuscris cum inca

de la virsta de 6 ani furase alimentedin casil.pe care Ie dMea priet~nilorsili. Mai tirziu, la 9 aqi,Jura din circiumil bucAti intr~gi de brinzA. Pe

plajil, jucindu-se cu un prieren, i-a tiliat 0 ureche ~iaceasta in ciuda fap­

tului ci tatill silu fusese foarte cjnstit~ nMtuse cu sfintil minie penirua~1indrepta pe calea cea bunil. La H ani I-a rilnit grllv, cu 0 loviturildeculit, pe un prteten de joac4. Cu chei false a furat banii tatillui. La 19ani a ucis un om.

13. Dintr-o lIlamil istericAfoarte inteligentil ~iul1tatil a~ijderea, .

dar dudat ~i lacom de muncA, cu doi unchi~ unul foatte inteligent ~i unaltul alienat,.au rezultat patru copii: unul foarte einstit; unul excesiv,de. )

lasciv, sinueis dupil un,omor comis dinpasiune; al treiIea, foarte iutre,prinzAtor in afaceri, hot de tinilr'si refractar la orice fel de studiu; al"," ."

patrtllea, rahitic, eu fruntea te~itil, a fost un hot alit d~ tenace incit afurat. ehiar ~i ceasornicele ~iobieetele care se g~seau in casa pilrintiIor,in ciuda unor pedepse foarte severe ..La 16 ani a devenj.l cinstit, poateca urmare a.grijii mat~rne foarteafeetuoase. Apoi a ajuns. u~domerciantfoarte slab.

14. Un Mietel, care 'deja la trei ani avea deprinderi onimiste ~iiipll1cea 's11sugrume animale, la 5 ani era foarte viClean in a face r~u.

and a vilzul cl fratelesl1u mai mie pierde singe <;linnas a profitat r:epe­de de 'acest lucru, imbrincindu-I de pe scaun cu fata la pl1mint, ~i-a ridi­cat cu plilcere miinile ~ia inceptit sil strige: "Vr~dusa-l ucid pe acest pic~vreau so. vad sfng~, este singuruJ lucru care-mi face placere".

_ Intrebat daci1~i-llr ucide mama, el a rllspuns: "Desigut, ~i cuma~ iubi-o dacA eanu mil iUQ~te! Vreau sh () uci,d~idacl1 nu pot acum,a~tept 'pinil mll voi face mare." (Encephale, 1883).

I '.' '-

134

15. Verga (Rendicon(o Istituto Lombardo, 1883) povest~te des­

pre un copiIde peste 11 ani, cu timplele bombate, inteligent ~i instruit,

d~iera fiu de ~ran, cAamenintase cu moartea ~iit ra-nise pe un prietendatoritl1 urii' ce i~o purta. Mai tirziu I-a' ucis, datoritil ,unui conflict

pentru pulinil iarbll, cu lovituri repetat~ d~ seceril, din furia sa neopriri­du-I dedt dificultatea,de a scoate din craniul victimei virful indoit al

instrumentului silu.Ira aruncat apoi intr-un riu, unde s-a ~i splllat, in­

ventind ell ambii fuseseril atacati de un pazni,c astfel incit, pentru a scA­

pa, au trebuit sil Se aruncein apil. Numai dnd a ~tiut ell, datoritil. virstei,nu va fi prea aspru pedepsit, llml1rturisit adevl1rul.

" . A

16. C..B..., din M..., <ie12 ani. Greutate 37,4 kg. Inl1ltime 1,39

m. Este fiul natural al.unui vMuy ~i al unei vMuve. Thtill, hangiu, ell un

temperament mizan~ropic, acomis multe acte de ef,uzime impo!riva soti­ei sale. Pentru a nu cita dedt una, sepovest~te cAintr-o zi i-a smuls

sotiei sale tot pilrul de pe.organete genitale. Mama este 0 femeie de

proastl1 conditie. Nu anutritnici 0 afectiune fatl1de fiul ei care, de-abiavenitpe lume, a fost dus la un leagiln de copii, de unde.a fost scos deA '

tatilt silu in al doilea an de via\l1. In copill1rie, C... B.,. a ellzut intr-ullput, de unde a fost imediat sros, datoritl1 acestui accident stind in pat 0s~ptl1minl1.inca din primii ani de via!il a suferit de maladii convulsive,

apoi, la virsta de 7 ani, a avut un accident eranian. A inceput sl1bea li­chiorur{ foarte devreroe; la ~aSe ani ducea 0 viatil de vagabond, fugind

adeseori de acasl1, fugind de Ia.~coalil ~i rnergind eu pll1cere sa. comitl1

furturi de pe cimp i:;hiar ~i din casl1sustrl1'geabani din sertarul de cco­nODlii.Cindii veoea pe prietenii)ui jucindu-se ~i distrindu-se ii lovea

pentru ell, spunea el, turbeazA cind Ii vede multumiti ~i veseli. Cu un anmai inainte l-a r~njt la cap, eu 0 sticl~, pc unul dintre prietenii s~i, dupl1

ce I-a pindit; astfel ell, toemai datoritl1 acestei infraqiuni, flisese inehis.

Este un certl1ret; nu trecea 0 zi ca sil nu Se incaiere eu cineva; de aSeme­

nea, in astfeldesituatii a fost pedepsit de Pretor eu privare de libertat~.

135

\

l

alcoolic ~ial unei mame lascive, eu bunic matern sinuciga~.La virsta de

trei arli, mcrgind cu servitorii la piatA, ainceput sA fure de la a~tiabani, pe~te, fructe;a continuat sAfure in casA,apoi in ~coaill.

12. Brigandul antropofag F. Salvatore, din Catania, care de treiori a simulat nebunia, mi-a relatat intr-un memoriu manuscris cum ineA

de la virsta de 6 ani furase alimente din casApe care Ie dMea priet~nilorsaii.Mai tirziu, la 9 a~i, ,fura din circiumA bueAti intregi de brinzA. Pe

plajA,jucindu-se cu un prieten, i-a HHat0 ureche ~iaceasta in ciuda fap­tlllui di tatill silu fusese foarte cinstit~it blUuse cu sfintA minie pentrua~1indrepta pe calea cea bunA. La H anU-arilnit gr<;iv,ell 0 10viturAdecutit, pe unprleten de joaci1. Cu cheifalsea furat banii tatillui. La 19ani a uds un om.

13. Dintr-omamA isterieAfoarte inteligentil ~iuq tatil a~ijderea,'

dar ciudat ~i lacom de rnuneA,eu doi unchi; l.muHoarte inteIigent ~i unaltul alienat, au rezultat patru copii: unul foarte cinstit; unul excesiv,de

lasciv, sinucisdupil un.ornor cornis din pasiune; al treilea, {oane intre­

prinzAtor in afaceri, hot de tinilr '~i refractar la O,ricefel de studiu; alpatrulea, rahitic, cu fruntea, te~itil, a fost un hot aUt d~ tenace incit afuratchiar ~i ceasornicele ~i obieetele care seg~eau incasa pilrintilot,ineiuda unor pedepse foarte sev,ere, La 16 ani a devenIt cinstit, poatecaurmare agrijii materne foarte afectuoase. Apoi a ajunsu~c'omerciantfoarte slab.

14. Un bilietel, care 'deja la trei ani avea deprindeiion~miste ~iiipli1~a sil sugrume anfmaJe, la 5 ani era foarte viClean in a face rilu.

Cind a vilzut at fratelesiluma~ mie pierdesinge ~in nas a profitat ~epe­de de 'acest lucru, imbrincindu-I de pe scaun eu fata la pl1mint, ~i-a ridl­cat eu plilcere miinile ~ia inceptit sl1strige: "Vreau sa-l ucid pe acest pic~

vreau sa vad sfnge, este singuruJ lucru care-mi face placere".

_ Intrebat da~ ~i-ar udde mama, el a rAspuns: "Desigur,~i cuma~ iubi-o daeA ea· nu mil iUbe~te! Vreau s~ 6 uc~d ~i daeA nu pot acum, .a~tept 'pinil mil voi face mare," (Encephale, 1883).

I' '--

'134

.'15. Verga (Rendicon(o Istituto Lombardo, 1883) povest~te des­

pre un copilde peste 11 ani, cu timplele bombate, inteligent ~i instruit,

d~i era fiu de tilran, eAarnenintase cu moartea ~i il rAnise pe un prietendatoritil urii' ce i~o purta. Mai tirziu I-a' uds, datoritA .unui conflict

pentru putinA iarbil, cu lovituri repetate de secerA, din furia sa neoprin.­du-I decit dificultatea de a scoate din craniul Victimei virful indo it al

instrumentuluisilu.L-a aruncat apoi intr-un riu, unde s-a ~i splnat, in­

ventind eAambii fuseseril ataeati de un pazni,e astfel incit, pentru a seA­

pa, au trebuit s~ se arunce in apil. Numai cind a ~tiuteA, datoritil virstei,nu va fi prea aspru pedepsit,amArturisit adev~r\ll.

16. C..B..., dinM ..., de 12 ani. Greutate 37,4 kg. Inilltime 1,39

m: Este fiul natural al unui vllduv ~ialunei vllduve. 'Jaun, hangiu, eu un

temperament mizantropie, a comis multe aete de cr.uzime impo~riva soV­ei sale. Pentru a nu eitadecit una, sepoveste~te eAintr-o zi i-a smuls

sotiei sale tot pilrul de pe otganete genitale. Mama este 0 femeie de

proastil condiVe. Nu a nutritnici 0 afecVune fatil de fiul ei care, de-abiavenitpe lume, a fost dus la un leagiln de copii, de unde.a fost scos detatill s~u in al doilea an de viatli. In copiiilrie, c...B-... a eAzut intr-uti

put, de unde a fost imediat scos, datoritil acestui accident stind in pat 0silptilminli. IneA din primii ani de viatil a suferit de maladii convulsive,

apoi, la virsta de 7 ani, a avut un accident cranian. A inceput sli bea Ii­chioruri' foarte devreme; la ~ase ani ducca 0 viatli de vagabond, fugind

adeseori de acasli! fugind de laJcoalli~i mergind eu pllicere sA comitlifurturi depe cine}! /~hiar ~idin casli sustrilgeabani din sertarul de cco­

no~ii. Ondii vedea pe prietenii,lui jucindu-se ~i distrindu-se ii lovea

pentru eA,spunea d, turbeazA cind Ii vede multumiti ~ivesel1-Cu un anmai inainte I-a£ilnit la cap, eu 0 stic1li,pe unul dintre prietenii sili, dupli

ce I-a pindit; astfel eA,tocmai datoritil acestei infraqiuni, flisese inehis.

Este un certilret; nu trecea 0 zi ca sil nu se incaiere eu cineva; de aseme­

nea, inastfelde situatii a fast pedepsit de Pretor cu privare de libertat¢.

135

\

l

Examen· antropologic. Cap: farm~ trohacefalidl*, prezintll a

pla'ticefalieu pasteriaarll pronuntatll, suturile u* coranariene .~i aleaaselar parietalecomplet sudate, unghiul arbital al fruntii faarte pra­'nuntat,stingul mai inclinat decit drepWI, pllr pe frunte, urechi cu taartll,

deplasarea labului lui Darwin ladreapta,multiplu la stinga; indice cefa~lic 80; Capacitate cranian1l1477 cm3•

U~echea stingll mllsaarll 60 mm irilUtime ~i 32 Illrgime; ceadreaptil 59 mm inllitime ~i30 11lrgime;la dreapta are a acuitate acustidl

narmalll, la stingacu 2 cm mai putin decit la dreapta. Zigomul sting este

fiai valuminas decit cel drept, ceea ce face ca partea stingll a fetei sll

parll mai dezvaltatll. Nasul drn ~i difarm, privirea feroce. Se abservll ami~care particularll a pleaapelar dnd fixeazil un abiect sau dnd ~ste iri­tat. Se abservil a confuzie in perceptia cularilor, dar nupare sll fie dal­

tonism. Pupilele reactioneazilla,luminll; stinga insll pare mai dilatatll.. Sternul este asos; mamelele au forme feminine, stinga fiind mai

dezvaltata. Mina are a farmll de maimuta: degetul ar§tator se deosebe*teinsa de celelalte degete. Unghiile sint peduncuJate;· dintii sint inegali,ascutitisi ind1lecati.'" , ,

Organele genitale sint intrucitva atrofiate. A inceput 511se mas-

turbcze de la virsta de 9 ani. Crede dl simte tulburari de locomatie.

Sensibilitate topografica. Privire incruci~atll mai mult la stinga ~imai mult in vecinatatea degetului ~i mai putin la carp.

Sensibilitate e/ectrkli. Luindca termende comparatieun om sll- .nlltas: omul sllniltas simte curentulla 46; criminalul simte curentulla 50

la sttnga; ~a46 la dreapta .

*

li'ohocefalie - malformalie craniana caracterizata prin forma rotunda a capului - n.t**Platicefalie - diformitate a cutiei craniene, constind din turtirea bol\ii - n.t.***Sutura - articula\ie fixa de tipul simartrozei, in care oasele sint strins apropiale.

Se disling:sutura coronara, sutura transversa, articula\ia frontalului c.uoasele parietalului ­n.t.

136

Sensibilitate electrkli d%roficli. in spatele mUnii drepte, 14; a

stingii, 0; palma dreaptll, 23; palma stingil, O.

Esteziometria. La stlnga, 2,2; la, dreapta, 1,9; pe limbl1: ·Ia·dreapta, 2,2; la stinga, 1,9.

Dinamometria. La dteapta, 15; la stlnga, 16. Reflexele tendaane­

lar sint tatal abalite. Se abservil ticuri particulare cu capu~ ~i cu umllrul,repetate din cind in clnd. 'Privirea ferace ~te faa~te evidentll.

Sensibilitate afectiva. Vor1?e~tede rllu satul sllu. Repetil de maimulte ari dl tli;tlllsllu este un om rllu; i~nlf~te mama pe care 0- nume~­

tefq/sona.La hidrosfigmograf nu se abservll nici a .reaqie la·vederea irn­

provizatil a unui pistOl ~i la facul de armll al acestuia. Dimpotrivll, reac­tia ti este foarte evidentil cind ii este Infllti~atll fatagrafia' unei femeigaale sau-clnd ti este stinwlat4 printr-O afensil u~aar4 ~i improvizatll·avanWltii.

Nitrat de a.mil: 3 picilturi nu au reusit s4-1Inraseasdl; cu 5 el s-a" , ,~

inro~it dup4 30 de secunde, praces care i-a cuprins urechea dar nu ~i. *fruntea.

17. Aeurn citeva luni, in fata trib.unalului din Berlin a apllrut a

asasinll in vtrstll de 12 aId, Maria. Schneider. Era foarte dezvaltatil, pali­d4, eu p4rul.ingrijit ~i cu tr4s4turile fetei abi~nuite. Nu s-a ariltat eunimic speriat:! In salll ~i a pavestit in cete mai oribile detalii fllrMelegea

comisA de. ea, fllrll s4 verse a singurillaerimll ~i a r4spuns cu ~ultll r:!­

ceal4 pr~edintelui, ca.~i cum ar fi fast varba de un eveniment de mini­m4 impartantil ~i .fllrAsll tr4deze niei cea mai midl ematie.

. Ea era inculpat4 dl a· furat-a, subamenin!are, pe fetitaMargareta Dietrichs ~i a ucis-o apoiarunclnd-o de la o.fereastr~.

Darind'sA punemin e\iden\l caracterullui Schneider, repro-. ,. ~ducem unele pAtti din interagatariul care i s-a luat la proces:

*Vezi Archivip di pskhiaJrilJ, 'vn, p. 498.

137

Pre~edintele (P): Este adevArat ceeaceai flleut? Acuzata (A):

Oil. P.: Cine sint.pArinVi tAi?A.: Am numai mamA, tatAla murit.P.: Aiunnat cl,lfsurile ~colii? A.: D~, ~coala comunA, clasa a III-a doi ani. P.:

Din ce motiv ai' repeta~ aceastA clasA?A: Din lenevie (Faulheit). P.: Ai

primit instruc;Ve religioasA?A.: Da,de la ~ase ani. P.: Din cemotiv ~ti~cum inchisA? A.: Pentru d am aruncat de. la eta4 fetita pentru a-I lua

~rceii. Am intilnit-o pe coridor ~i am luat-o cu mine. P.: Jegindiseimai inaint~ la cercei? A.: De dteva ~ile. P.: Ce i-ai spus fetitei? A.: SAvinA cu mine. P.: Cum ai convins-o sA vinA cu tine? A.: I-am cerut

mamei cheia W.C.-ului~i aceasta mi-a dat chiar 0 monedA pentru c:asrimerg sA cumpAr ceva.,Am a~teptat fetita pe trepte: la reintoarcere am~Arit douA scAripentru cA amobservl'ltcA fereastra de la palier e.rad,eschisA.P.: 'Cu ce scop ai observat, toate acestea? A.: Pentru cA eu

voiam deja sl1arunc fetita. P.: Din ce motiy? A.: Pentru cAea nu mi-aspus ca eu sA~iiau cerceii. P.: Puteacopilul, care avea numai trei ani ~i

jum11tate, sAspunA toate a~tea? ,.4.: Ea insA mi-ar fi putut arAtaprinsemne. 'P.: Acum, <tupAce ai sArit scArile, ce'ai fAcut?A.: Am deschisfereastra, care era intredeschisA, ~i am voit sa. sarasupra copilului; in

acela~i timp, pe scarAa apArut un om~i eu am incliis in graM fereastra

la loc~ Omul a ie~it fllrAsa spunA nimic; dnd a fostjos, am .~us-o pefetiVlsA stea pe marginea ferestrei ~i i-l'lm smuls cerceii. P.: Cum stl'lfetitl'l, cu fata ll'ltine? A.: Nu, cufata la fereastra deoarece nu imi putea <

vedea fata. P.: ~i te-a IAsat ea lini~titAsA-i smulgi cer<;eii?A.: Nu, eaplingea ~i se vAi.tacA0 doare. P.:~i tu ai amenintat-o? A,: I-am spus sAstea lini~titAcA dacA nu 0 arunc pe fereastrA. P.:~i dupa ce i-ai smuls.

cerceii, ce ai fAcut?A.: I-am ascuns in pungA, apoi i-am fllcutvint ca sllcadA. P.: Ai auzit zgomotul cAderii? A.: Da. P.: ~tiai, deci, cA fetitatrebuia sA moarA din l'lceastAcAdere?A.: Sigur cA ~tiam. P.: Unde ai

rllmas apoi?A.: I-am dus mamei ceea, ce;imi ceruse sA~icumpilr. P.: Cevoiai tu sA faci, de fapt, cu cerceii? A.: SA-ivind unui bijutier (in text

fe"avecchio - negustor ~e fier vechi - n.t.). P.: Ot credeaidI obtii pe ei?

A.:. Circa 50 de soldi cu care voiam ~-~i cumpilr dulciuri. A.: IV plac

mult delicateSele? A: Da. P.: Cumaiaju~~ ~. capeti acest obicei? A.:,unele doamne mi-au dat bani; 0 data omarcA, altA da~ 50 de soldi. P.:.

Cumai re~it ~,obtiibani de la acele doamne? A: Le-am spus cAsinttrimisil de o. altA doamM care nu avea in acel moment milruntis. P.:, .' ' " t"

Cum se cheamil aceastA acVune? A.: (Se num~te escrocherie; P.: Cum

se spune atunci dnd uciii un alt om?A.: Se num~ie ~saSin. R: Ce Ii Sf­

face asasinilor? A.;Sint judecaV. P.:Th, prinurmate, care ai uci~-o cu

bud ~tiintil pe micuta Margareta, ce ~ti? A.: 0 asasinA. P.:Ce crezi ca'

ti seva face1A.: C4voi fijudeeatA.

Inacest mod adecurs tntreg interoga'toriul, fllrAca iJ;ltreMrilQr'

sAnuli se dea un 'rAspuns prompt, precis ~i claroDin acest interogatoriu rezultli ci1S~hneider dMuse dejl'ldinain­

Ie semne clare de acealipsAde sifilt moral care se relevA atit de evidentdin interogatoriQl sAu. NeiubitAfn. familie, indiferentA la moartea su­

rioarei sale,deoarece aceasta erapreferata mamei datoritA bunelorsale

calitAti. CorectatA freevent de mama .sa pentru lipsurile ei, a fost vAzutllrevoltindu-sepe parcurscontra acesteia. AltMatA a uds un papagal I'll

unei milt~i.. Copil fiind, scosese ochii unui iepu~e de casll. Condusi1,lacimitir in prezenta cadavrului victimei sale nu a trMat nicicea mai midI

emoVe, nicicea mai micApllrere"de r11u.Oferindu-i-se pascA, a luat-o ~i

a mtJlcat-o .ca ~icum soar figllsit intr-o salll de mese.

Medicul;inchisorUor a afirmatcA nu a tntilnit niciodatllo per- (soanA cu olipsll alit de totalA de simt moral. ApArareaa cerut ca e;isll

fie internaUl intr-un ospiciu, ca fiind suspectA de nebunie moralA. In .

schimb, Curtea a considerati? responsabilll de inftactiune ~i a condam­nat-o la opt ani tnchisoare. Numai dnd a auzit pronuntindu-se propria-i

condamnare, mica delineventll a inceput,sll plingll*, '

*Archivio di psichiatria, VIII, ~. Lindaus, Appendlce,la Homo delinquente de Co

138 • ' 139

18. <?bscenitatea. Am afirmat deja mai sus cAin rindulcopiilornu lipsesc cazurile de obscenitateprecoce. Deja de mult timp (I:amore

nei pazzi, 1881) am observat dl toate cazurilecu forme monstruoasedeamor sexual (mai puVn cete determinate dedecrepitudine)s~au declan­~at·in epoca prepuberatA;'tmpreun~ cu alte tendi~\e criminale.

Acesta era cazullui Bor..., hot, care la 9 ani era supus uoor

erectii continue~i unor stimuli e~gerati care tl conduceau la viol. cindvedea rufi1rie aIM attrnatA *i filfiind in Vint. Ellocaliza acest straniu

simptomtn epoca primei copiillrii,intre3~i4 ani,clnd metgtnd.la grA.:dini\A, ii vedea pe ceilat\i colegi ai s~i cu~or\ulele albe; fo*netul ruflrieialbe Ii provoca 0 ptAcere echivalent~ contactului cuofemeie. Aceasta

a fost cauza un9rvioluri asem4nltoare ~ia unei nevoi continue decoitpentru a cAreisatisfacere a sfir~itprina deveni bot. Clnd era copit a fosttovit in cap ~i a suferif11lult~ vreme de un puternic traumatism; descin~

de, ca de obicei, din pl1rinti nevropa{i.. Nu am crezut imediat in veridicitatea mArturisirilor lui, deoare-

ce este yorba de un criininaLcare putea s~-~i aiM interesele sate simu~

lind, dar am dat, fAr~s4 vreau, de 0 operA a lui Magnan~i Charcot care

mi-a oferit atitea anatogii cu ipoteza mea incit aceasta adevenit nl.Jpro.~babiiA ci sigurA.

19. Ei povestesc(...;trchivesde neu.rologie, nr. 11,1882) despreun

oarecare C., tAran, in virsta de 37 de ani, eu tatA alcoolic, uncbialienat,manil~i surori nervoase,metancolice, un frate'nebun, eLinsu~i plagi~oCefal-, La· 15 ani, vl1zindtn rufl1ria aIM care se usca la soare un§ort

de bucAt~rie, l-asmuls de pefringhie,s-a tnfl1~urateu el§i s~amasturbat

Lombroso, Hamburg, 1888.

- ,.Plagiocefalie " malformaVe cranianadin. grupul craniosteoozelor,' constind dindezvoltarea asimetrica a craniului din cauzasinostdziirii p~~, unilatetalea suturiilam!xloidesau coronare; pol1iunea anterioara,de 0 parte~i pol1iunea posterioara, departea opusa a cutiei craniene, dezvoltindu-se mai mult de,eit pal1i1e lor corespondente,lungimea maxima a cutiei craniene nu se mai ana pe linia.media~a,ci pc diagonala " n.~

140

la atingerea lui, tn spateleunuigarddemar~cini. Dinacea zi nu a mai

putut vedea ~orfuri albe fi1r~sase foloseasdl de ele ,tnt;r~,!nasemenea

scop, dupl care slle arunce.Clnd vede pe cineva cu un ~ort n,.. se uitala, sexul proprietatului cinumai la aces~,tnctt este tentat s!-I urmll­reasdl pe proprietar ~i ~ i~lfure.

In,1861,parin\ii,pentru a-I scApade aceastAfixatie, I-au inrolattnmarinl~i,tntr-adevAr, nemalvAztnd ~orturi albe, s-a calmat. Dar tn

1864, venit in conce<iiu, strania tendintA s-a repetat ~i'a furat ,din nou~or\uri. Noptile se gtildea la,ele, iar ziua ~i Ie imagineazA a~acum i-auapllrut prima data ~iestetmpins sAfure din acestea ~inu a1tele,diferite.

Sclfl'existatrnii de franci ~ii~ar fi IAsatpentru ~'lua numai ~ortu!ile al­be. Oeaceea, depatru ofi a fost condamnat la pedepse scurte pentrufuffi .

20. Singular,tot~i, este cel~lalt caz, allui M~X., de 34 de ani,

care are Q flmozA, preputulcucttiva centimetri mai lung dectt glandul,

iar trunchiulorganului sexual umflat la rcldclcinA.NAscut din pArinti geu­rotici, aproape nebuni, eu 0 inteligentli precoce, ~tiind sA,citeasdl Ja 3ani, darcuoconstitutie flzidl slab~,tntre ~e ~i~apte ani era tmpins deun 'instinct ciudal'de a privi' picioarele femeilor pentru.a se convingedadl existA cuie tn pantofii lor. Vederea aCestoreuie tl umplea de 0plAcere extraprdinarA. Setndllta eu ghetele cetor dou~veri~oare ale satepentruale admira ~ireadmira;seara, in pat, se gindea continuu lacizmarul care Ie pingelea~i la chinurile und fete ale dlrei cuie de lapantofifi ihtrasera. adtne fncarnea de la picioare ~i, in acela~i timp, semasturba. Acestaa. fost punetu! de plecareal unei idei dominante,obsesive, astfel incit, mai· drziu, preferavederea ghetelor feminine

raporturilorsexuale ~i arost arestat tn timp ce se masturba in fata unuicizmar (Archives de neurologie, nr. 11, 1892).

La, credinta tn adevArul acestor afectiuni parad9xale teebuie SAad~ugAm analogia cu celelalte, deja descrise de mine, despre ,atiena\i

(lJamore nei pazzi, 1881) ~i, ceea ce constituip un element suplimentar,

141

analogia recipr<>ea..Thate se observllia nevropatici ~i multe la criminali,

deveniti in ~us, irevocabil sauaproapeirevocabil, masturbatori. La totise observll ell, ~a 'cum se intimpillin maniile impulsive ~iinideile siste­matizate, 0 senzatie datll'care a pus stllpinire pe ei intr-un momentalcopilllriei - precum la eei mai precoee erec\ia, ca, inel secundar aici - sesubstituie prin asocierea de idei ideii"mamll ~i ineetul cu tncctul actio~

neazll ca anumiti viru~i, nu numai frxindu-se, dar invadind tot mai multorganismul pinll pune stllpinirepe el, devine irezistibilll ~i impinge'la

acte eel pulin criminale,. ,21. ])ragostea precoce. Thate acesteiubiri se cristalizeazll, sau eel

pulin germineazll, in prima copilllrie, prima, inellia 3-4 ani, fiind 0 pre­cocitate deosebitll a caracterelorlor.

lnversiunea simtului genital a fost flxatll aproape invariabillaun nivel foarte precoee, la 8 anideexemplu, in spitalul din Westphalia.

, P. R. (Archives de neurologie, 1881) a ineeput sll simtll, la 6 ani,unimpuls de a se bucuravllzind oamenigoi, mai ales la vederea organe­lor 'genitale, ~i inell de atu~ciineerca sll se travesteasell in femeie ~i totdeatunci manifesta tendin\aspre furt. De exemplu,intr-o zi el Ii furat

invatlltorului 0 elllimarll. Avusese un bunic exeentric ~i un tatll blltrin.Adult, era Mrbos, prognat" insll cu urechi foarte mari.

22. 0 fatll, pe care eu am avut-o in ingrijire, foarte precoce fl­zionomic, f1iella unei femei cinstite, dar cu bunica lascivll, vl[r cri~inal

~ibunic alcoolic, a manifestat inellde la trei ani tendinta dea se mastur­•.ba, necedind nid larugllminti, niciJa amenintllri, nid la ingrijirile medi-.. ) , ..

cale. Dimpotrivl\, f;U aeel~i instrument folosit la injectiile anafrodisiacese servea pentru a se masturba. /

, 23. Din tatll convulsiv, herpetic~i dintr-Q familie de nevropatis-a n~scut 0 fetitll slaM, dolicocefala", inteligentll, ellreia la 12 ani i-a

,Prognat,' caractetizat prin prognatism - n.t.

..... , . ,,.Dolicocefalie - malforma\ie acraniului, caractetiza~ prin lungimea diametrului siiu

142

venit cicIul JUenstrual. La 8 ani,Sfatuitll de oprietenll, a ineeput sll S6

masturbeze.~i a continuat astfelchiar ~i dupllcaslltorie,mai ales atunciclnd era gravidll. A avut 12 copii, dintre care dnci au murit preCOeeiarpatru auavut malformatiicraniene, semihidroeefali', cu trasllturimora­Ie negative, impetuo~i, violenti. Unul dintre a~ti~, inteligelH, la 7 anise masturba eu 0 insistentll extraordiriara ~i tot astfel un altul, subdez-

. voltat, ineepind de la 4 ani ~i jumatate.24. Zarhbaco (Encephale, nr. '1-2, 1882) ne descrie 0 feti\ll

cuprinsll de 0 stranie pasiune onanistll ~i eriminaH1.N. R., in virstil de 10 ani, eu mi~ellri ~i fl.zionomie ee trildau 0

,maturitate precoce, vanitoasa, orgolioasil,agresiva la 'jocuri, ierta violen­

tele in sehimbul mingferiloqi amabilitiltilor, in special pe eele ale mici­lor'bilieti pe care Ie prefera. inell dela 5 ani, a tril'dat tendinte spre furt,

chiar pentru obiecte care nu aveau nici 0 valoare; furindu.le, ea nega"cu

inellpiltinare acest lucru. Cu 0 imaginatie caldil, ea iubea frumosul, dar

i~i Mtea joe de Dumnezeu. La 7 ani a ineeput sil sufere,de lel.\coree",care a fost pusil ,pe seama oxiuJilor ~i, datoritll acestei boli, a slilbit.inell de atunci s-a observat ell ea qiuta sa se izoleze eu eopiii intr-o

cabanil pentru a se juca acolo. in sehimb, ea se masturba cu ei. La9

I ,ani, masturbarea exeesivll a provocat umflarea vulvei. A ros~ biciuitil

'pentruacest lucru. Dar ea a rilmas prostitil,pretacutil ~i.rea, filril ,catratamentul sil-i foloseasell. Tht astfel, nuau dus la nimicbun ellma~a

de foqil, nici apa rece eu care mai inainte ea inrerca sil se calmeze .

Partea superio~ril ';. corpului slilbea, dar cea inferio~ril se dezvolta mai

ante~-posterior -n.t.Hidrocefalie - sindrom caracterizall'rinlr-o acumulare de lichid cefalorahidial) atlat

in stare de tensiune in eutia craniana. Poate sa se producii in interiorul cavita\ilorventrieulare cerebra Ie (hidrocefalie ..intema) sau intre foi\ele meningiene (hidrocefalieexlema) dnd, adesea, este concomilenta eu procese de atrofie ~rebral~ - n.t.* •. - ,.\

Leucoree - denumire genericii data oriciirei scurgeri albe din vagin - n.t.

143

mu.lt. Se atingeade toti: "Pentru ce sll mlllipsese de 0 pilicere atit de- ." .' - ',' " ,.

nevinovatl1?",spunea ea~i 'apoi adlluga:"~tiucaeste obseen,darnupOtSl1mll ab\in". UneorLsed1ia, plingea la veder~ lacrimilor mamei sale,

dar apoi era euprinsllde nOiaccese.)n timp,ce un'preet ()1sflltuia~ll seabtinl1, ea s-amasturbat de sutana lui. I s-aars si clitorisul,dartn zadar. '

".: ,.' /'" , ',' ,.' ,.' "" ,', ',-,' " -,,' ".,'" ","':"

"Esteoribil,spunea, sll vreau sll nu mai continui~i sll nu'pot ~isll inne-

bunesc. ~ ••fi capabilll sll-1ucidpecel care m-ar impiedica. inacele mo-Imentesint C!.lprinSl1de oameteall1. Nu vlld nimic, nu mll tem de nimic,

numaica sll ml1po\mastur"a".Amintescd1incopil'llria sa, un pedagog s~amasturbat in fata sa.

Maitirziu, 0 altl1·invll\lltoare, interzicindu-is~se atingll.in zonapubi­sului, i-a stirniteuriozitatea,.De atunci inc;olo s;a atios fllrl1plllcereei

din purll curiozitate, 'apoi. ~i-a imaginat d1 este t;olnavll ~i, aplidnqu-~icataplasmede ierburi ~i nisip; i~Hrecaeu be\e organul genital. Apoi do­

rin\eleauapl1rut 1a anumite ore ...•.. '~i~acorupt sora, hlYirstl1 de patru ani, darcarenu a simVt

pHl.cereadecif1a opt af,li,dupllcares-a distrat eu MicHL

25. Esquirol poveste§te unca~foarte curios in~re,pe lingll

tendin\eleobscene ~i in parte diuqiu71l acest,ora, scmanifcstau)mpul­suri matricide - dc§i feti\a era lucidl1,>eUr0 inteligen\l1 d1iarprecoce, .din<lu-se as1felun exemplu completde nebunk moralll §i,dccrimil1~Ji­tate in stare'nllscindl1, cum arspunechimi§tii.

Feti\actescrisl1 deel, euun comportament sprintentpar>.cas­

taniu,nas eiro, pinll lavirstade 5 ani s-a arl1tat preocupatl1 sl1-§iueidl1

mama. pentru a seputea incurca nestingheritll cu ~l1ie\ii.Mama fiindin­

ne~unitl1de durere, ea i-aml1rturisit d1 moartea ei nu i-ardisplace:

"AsHel voi putea sl1-Vportroehiile tale. - ~i dupll ce sevor Tupe acesteroeltii, cevd face?-Cu banii lllsaVde,tineimivoi eumpllra altelc.-~i

'~p~i?-Ml1 voi duceCU~l1rb~Vi.. -Tunu ~tii ceeste ••moartea; da~a§muri in aceast.l1searll, mdnc as invia. Domnul nu a muritsi nu a in..v.la.t?..... ' ', ,,- '."',' ' , ,.. ,. c, ; ' ." ," .' ,'. "" '." .

- Domnul a tnviat pentru d1 era Dumnezeu, dar tu nu vei invta; surioara

mea nu s-a mai intors. 7 Cumv,ei proceda ca slm~ omori?- D~di vei

merge tntr-o plldure, m~ voi ascunde intr-un tu~, sub frunze, §i cindveifi in dreptul meu m~ voi arunca asupra ta §i tp voi infige un pumnal in

inimll. - Nu crezi ell eunu voi merge niciodaUi intr-o plldure pentru amll put~ ucide? - Ah, mam~! acesta este un foarte mare necaz al meu;

a~ putea sll te ucid la noapte cu un cutit. - ~i de ce nu ai filcut-o atunci

dnd eram bolnavl1? - Pentru d1 er~li Mereu supravegheatA, mam~. - ~i

de ce nu ai f~cut-o dupll aceea? - Pentro. diai, somnul ~or ~i-miera tea­

mll sllnu mil vezi cind iau cu\itul.- Dar dad1 mll ucizi nu po\i sll-mi ieirochiile, pentru d1 toate lucrurile vor reveni tatl1lui tl1u.- Oh! ~tiu, din

plicate, d1 tata m-ar trimite la inchisoare, dar inten\ia mea este sll it ucidsi pe el"., .

in limp ce un domn 0 intreba, ea nu putea s~-~i ridice ochU de

la acul slu de cravatl1. intrebatl1 de ce, ea a rllspuns imediat d1, dad1 ar

putea, l-ar ucide eu pillcere pe acest domn pentru a-I lua hriliantul. In­

tr-o zi, povestindu-se in casAdespre 0 buc4tlireasll insingeratllpe care

o blltuse un blliat,ea a d1zut dintr-o dat! pe giflduri. Pu\in dupll aceeaa fostauzitll spunind cia gllsit modalitatea de a ucide flirll sa se mUT-

,dl1reasd1, cu arsenic, 3§a cum v[zuse d1 se omoarl1. puii de gl1inll incresd1torii.

Stl1teaaproape intptdeauna jos, cu miinile incru~ate ~i imediatce se vedea singurll se masturba. Thtul a fost incercat pentru a 0 corija,

dc la admonestllri simple la pedepse repetate §i priva\iuni de tot felul,

dar in zadar. ii rl1spundea invariabil tatl1lui ei d1 chiar dadi i-ar lua .gitul tot nu s~ar schimba.

in acest caz nu exista nid 0 cauzll psi~id1 in. afarn de Captul c4ar fi auzit ,uncle birfe impotriva mamei sale,de la 0 rudll invirstll. Era

I .•. (,' ,

o intcligen\l1 clarl1,0 mi~care eVidentl1spre criml1,premeditarea cea maivicleanl1. Dad1 nu ar fi fost virsta, cine s-ar fi putut indoislvadil in ea

145

o eriminall1 si nu 0 alienatl1'! Da~ ar fiexistat mai mulHI fortll in acei, .. , '., ,.musehi, mai mukl1 energie in acele instineteati avea rele mai crude for-

" '," ." \

me ale a~a·ziselor manii impulsive ~i rationale, intotdeaunaprin int~r-mediul celei mai lucidegindiri.

26. ~i, intr-adevl1r, l11mburini ~iSeppiHi ne vorbese despre astfel

de fiinte la care forta se un~te eu reaua vointl1 (Rivista di freniatria,

1882; fase. II~i III). Desigur, Sbro ..., nepot ~i fiu de' asasini ~i de viola­

tori, eu eraniul asimetrie, analgezie totall1, care pentru a putea sll free­

venteze caseIe dc tolerantl1, sprccare avea 0 inciinatie precoce, avea ne­

voie de bani ~i pentru a nu fi obljgatsl1se intoarclla viata asprll de la

tarl1 ~i-a ucis tat~U,intentionind sll ucidll ~i 0 femeie care it denuntase;apoi ~i-a ucis fratele; ~i toate acestea eu 0 asemenea abilitateineit ni­meni nu I-ar' fi ~uspeetat dacl nu se trMa in uncle din memoriile sale

autobiografice; 'era un imbeeil moral.

Este adcvllrat cl acestea sint cazuri de nebunie; ca.ele, observate

la adulti, ar fi considerate drept absolut crimina Ie; ~i, in orice caz, de­

monstreazlt,d nu pd~te surprinde in prima sa aparitie deosebirea dintredelict ~i nebunia nloraill.

B. Statistica antropometrica ~i ezio-patolqgidi

Numaiciteva istorii singulare nuar fi suficiente pentru a de­

monstra existentaunei eriminalitllti la copii, asemllnatoare eu aceea a

adultilor. De aceea, am voit sll completllm cercet~rile cfectuate la casele

de coreetie ~i la aziluri pentru a vedea daca. la eriminalii tineri se

intilnese anomaliile. fizice pecare Ie-am intilnit dejala·adulti.l.Criminalii. Din 79 de Mieti sub 12ani detinuti, dintre care; ',,' " -

40 hoti, 27incorigibili sau vagabonzi, 7 ue(ga~i,3 eu infraetiuni neeunos-cute, am gl1sit,in ordinea frecventei, urml1toarele anomalii:

39 eu ureehi ell toartll

146.

21

19

16

15

14

14

10

10

99

87

6

5

5

~4

4

4

33

32.

2

2

2

2

2

2

..••."..,•..~

Ill:·

eu frunte mica. ~i ingustleu plagiocefalie

eu zigomi proeminentieu evidenta suturilor.eu maxilare puterniceeu .asimetrii faciale

eu plr pe frunteeu fizionomie de cretin

eu gu~lleu nas diform

eu oehi miei si sticlosi..eu sini frontalieu .hidrocefalii

eu oehi obliei

eu strabism

eu intirziere in dezvoltare

eu pllr foarte deseu fizionomie imMtrinitlleu ultradolicocefalii

cu' traume, eraniene

eu frunte procminentll, eu unghiorbital mllrit

eu ureehi foartc marisau .lungieu ultrabrahicoeefalii

eu gura diforml1

eu prognatisme

eu nas cirmit sprc drcaptaeu minte arieratll

euprivire intunecatl1eu vieiu cardiac

147

-la trei, stareviolent~: una la mama., doua. la tata., unite cu

alcoolismut;

_ la patru, nevropa\i, adi~ de trei ori ta tata. (un epileptic dincauza atcoolismului, un surd, un bolnav de saturnism - lunatic, 0 data la

mama, cu cefatgie * obi~nuita;_ la cinci tendinte criminate sau echivoce, ta 4 tendinte spre tit­

hArii (de doua ori la tata, unite cu alcoolismul, 0 data la frate ~i 0 datala un uiichi), 0 data. prostitutie (Ia 0 sora.);

-la patru jmoralitate fa.ra.0 tra.sa.turaspeciala: c data in intreagafamilie,' 0 daHi la mama, de doua ori la un frate.

In ~apte cazuri exista betie, de ~ase ori la tata, 0 daHi la frate,fa.raa mai lua in calcul altepatru cazuri deja amintite in categoriile pre­

cedente (din care 2 holi,un violent ~i un epileptic), ceea ce ar urca la11 numarul alcoolicilor.

Din acest studiu ar apare ~ tipul criminal,caracterizat prin u-

rechi cu.toarta, frunte joas~, plagiocefalie, maxilare puterniee, asimetrie

, faci~ta, pa.r pe frunte etc. poate sa.uree numarul infractorilor minori la

59% ~i la 67% incazulcelor 40 de holi; et ar aj,,!nge chiar ta 91% da~soar tine contd~ una sau de alta din acesteanomalii, chiar ~i izolate, ca­re coincid cu cele ate adultilor. Iar influentcle ereditare prevaleaza la

acestea intr-o proporlie foarte asemi1ni1toare; mai ales aeelea ale aleo­olismului, nebuniei ~i criminaliti1tii.

. Intotdeauna ri1mineinsa. 0 parte destul de numeroasa de crimi-nali precoci care nu prezinti1 anomalii ereditare accentuate (54%). I

. Pentru a completa acest studiu prin r~turnarea probei, adi~

prin studiereatinerilor neincriminati, am fa.cut eereetari in diferite ~colisi aziluri. ),

Din examinarea a 160 de copii din azilurile comunale studiate

de noi direct, unul cite unul, am obtinut urmi1toarelc rezultate: '

•2 eu serofule

2, eu sutur~ metopi~ conservat~

1 cu platocefalie1 eu oxiecfalii

1 cu cani\ie precoce1 cu fata voluminoas~ .',1 cu dinli in~lecali1 exoftalmic

1 nistagmatic * '"

1 cupupile inegale.

Nu s-au luat in considerare, ca fiind normali din punct de vede­

re fizic, decit ~aple (8,9%), dintre care unul, probabil necriminal, dar

victimi1a parin\ilorcare I-au trim is lacasa de corec\ie pentru ~ nu voia

si1inve\c; unul uciga~ involuntar; doi holi, dintre care unul chiar "

epileptic; un altul incorigibil ~i al\i trei vagabonzi. 'Ei reuneau trei sau mai multe caractere morbide, apropiindu-se,

prin urmarc, de adcvi1ratul tip criminal 47, dintre care 27 ho\i, ceca ce

din totalul de 40 de ho\i reprezenta 67%. Dintre ace~tia, la 25% prevala ','plagiocefalia, fruntca joasi1~i mica la 47%, zigomii procmincn\i la 22%,

maxilarcle putcrnicc la 20%, fa\a "paroasa la 12%. Din 7 Mtau~i,'trei seapropiau maimult de tipul criminal, prczentind trci sau patru caractcre

morbidc ~i tot astfel 17 din 27 de vagabonzi ~i incorigibili.

in ce prive~te ereditatea, numaj la 59 dintrc ei s-au strins date .La pi1rin\ii sau la rudcle apropiate ale unui numar de 27 dintre

ace~tia s-au gasit urml1toarele anomalii ale sistemuluinervos:

- la 3, boli mintale; 0 data la tata ~i de doui1 ori la un unchi;

- 0 data, ciuda\enic la un unchi;

•Nistagmatic - ceca cc apaf\inc dc caractcristicilc nistagmusului (rni~ciiriinvaluntarc

alcgicr1iJor oculari sub forma de osciJalii ritmice, orizontale, verticalc sau giratorii -in sensarar sau antiorar) - n.t

148

*Cefalgie (cefalalgie) - dureri de cap - n.t.

149

Din acest tabel rezuWl, totu~i, prevalen\a, D}aimult dedt nu­

mlIrul dubh.ll. allor, 69%, a caracterelor fizice morbide la copiii cu carac­

ter moral anormal fallI de ~i cu caracter integru ~i la care anomaliilefizke se rlaical! numai la 30%.

Ace1ilililucru se poate spune despr,e ereditatea morbidlIla copiiiimorali care s·a manifestat la 52%, In timp ce la copiii en caraeter intee'

gru numai la 15,%.Diferen\a iese ~i mai mult in eviden\~ dacl1se consi-\.

derlI in specialcopiii pe care i-am numit semidelincvenV, adicl1

masturbatorii ~i hO\ii, la care anomaliile fizice ating 72% §i respectiv83%, iar ereditlI\ile morbide se ridicl1 la 70% ~i Ia 66%.

Dar studiul nu este dedt la inceput; intr-adcvlIr, ~lUmaidc puVn

timp cercetlIriJe lui Marro ne-au. f(~lcvat0 influen\lI a virstei plIrin\ilor.in consecintlI, dintr-un prim studiu privind comportamentul ~i

temperamentul Mie\ilor intre 7 ~i 10 ani in raport cu virsta tat1I1uicons­tatl1m urmiHoarele, dupl1 cum bine apare din acesttabcl:

Primul fapt c.are reiese din acest tab,el estenum~rul {oarte marede anomalii morale care se intilnesc la copii ~i care cu timpul vor trebui

sa.dispadl.

Mai pu\inde jllm~hatedin copiii examina\i,44%, prezenta ten­

dinte morale anormale, precum irascibilitate excesiv~,vagabondaj, min­ciun~ consecvent~ sau obiceiuri bizare caracterizate prin neastimplIr,

tendinta de a-~i sti~~ahainele,de a fi consideraV pe jumlItate nebuni deOltre profesorii lor care, astfel, ni i-~u semnalat. La 17 diotre ~i, 10%,

s..au manifestattendintele Pfoprii delincven\ilor, furt, lascivitate precoce('tr.

eoS.-<='C: ;::

'll ae .~

eoS ';::'

.- ='

.§ ~;::,~ r::: flo..eo=' 0 Su c: ._"

'---v--'~~o­

~tr) ~N

(~ '-y---J '---y--'• '---v--.I'---v---'N r-.....• ....• t'l'" N....• ....• '"~0 0 c;;

~ c;; 0 ~'C

='o ~ !1 0

'fl0 (;j ?t) 0 ti

r:::-e ,'"e «= e Ol 0!3 ~!3 ~ a·~·E'i3

'" .- 'c:fleJ:! eJ:!

Ole C)o·s .- '"

!3-. '-' ..c:

,~'­0-00

c;;

~or:::

150 151

[,"ii

152 153

17,718,4.27,2

NEGATIV

28,333,241,3

MEDIOCRU

53,948,3

41,3

BUN

,lar al elevilor tn 'raoort cu virsta mamei:

De la 00 1a 21 ani

\ De la 22 la .36 an}Peste 37 am

ViRSTA MAMEI

Din toate acestea se poate trage concluzia ell ereditatea morbidll

are 0 mare influen~ in geneza caraeterelor anormale de~i, pe. de. altll

parte, eel puVn 15% nu impiediell dezvoltarea caraeterelor normale.In mod aseml1nlltor, cat:acterele fiziee anormale se asociazll eel

mai freevent la indivizii cu caracter imoral, d~i uncori pot ~ll se gll­seasell la eei morali ~i sa lipseasellia. eei imorali,

3. ~ ee priv~te caraeterele morbide prezentate de parinti,care ~i-au transmis zestrea genetiell negatiw copiilor, la 11a prelevat al­

cooIis~ul, la 7 irascibilitatea, starea convulsivll sau berpetiell a ta~lui~i imoralitatea mamei la 5, la 3 0 stare aproape seminebunll, caracter ne­cinstit la 2, virstll avansatliia 2, scrofuUi la unul, surdomutism la altul ~iimoralitate la un unchi. "

in ee priv~te caracterele fiziee morbide .prevalente la copiiianormali din punet de vedere moral gllsim:

*

mai miC de oopii veseli ~i, invel'S, fiii rezultati din p~rinti tineri sint, ineel mai inalt grad, temperamental veseli ..

o anumi~ diferen~ exis~'in ceca ee priv~te virsta mamei. PHi

nllscuti de 0mam~ in virsta* au avut minimum de comportament nega­tiv, dar ~i minimum de comportament pozitiv, in~maximum de com­portament mOOiocru.Cei n~scuti de 0 mama tinllr~ au cunoscut un ma­ximum de comportamentpozitiv, un min:imummai rOOusde comporta­

mem negativ, ceca ee depinde in mai mare mllsum de dulceata ~i bunl1­tatea femeii tinere fatll de eea matum ca si fatll de Mrbatul de aeeeasi

:t .. :t:t. ,

virstl1.

RAU'

22-23%

13 -17 %32 -16 %

MEDIU

30 - 31 %

26-34%

60 - 31.%

Vesel

Melancolic

TEMPERAMENTUL COP IlLOR .

cOMPORTAMENTUL~COLAR

BUN,

42 - 44 %

34-37 %

97 - 51 %

ViRSTA TATALUI

VIRSTA TATALUI

TiNARA I MEDIEIIMBA-TRINITA

83%I68%I66%16%

31%33%

De la 18 la 25 aniDe la 26 1a 40 ani

Peste 40 ani

Perversitatea deviiratii, minciuna nu s-au regiisit rnsa decit la 6,8%.

dupl1care oopiii rezuItaV din pl1rin.titineri deVn reoorduloomportamen-*

tului rl1u In ~ooall1~i minimul de oomportament bun, sprc deoscbire

de felul in care se prezintl1 fiii rezultaV din pl1~inti In etate; maximuloonduitei mediOcre este dat de oopiii pl1rintilor de virstl1medie. Ac.easta

inseamnl1, pentru cine cunoa~te Iimbajul intrebuintat In ~ooIiIc in care

vioiciunea exccsivl1se traduee printr-o proastl1 oonduitl1, fHi pl1rin\iIortineri sl1fie exccsiv de vioi, iar cd rezuItaV din pl1rinti in virstl1 foarte

Iinistiti si, Dumnezeu nu vrea, simulativi sau melanoolici. Este important, "" ..

si curios sl1 observlim, ca atare,cum In cartea sa, II carattere .del,delinquenti (Thrino, Bocca, 1887), Marro ne-a arl1tat ell cei mai multipunga~i provin din pllrinH Mtrini, iar eel mai mare numl1rde biHl1u~idinpl1rinti foarte tined.

Intr-adevl1r, din aeelca~i eereetl1ri reiese cli fii taWui Mtrin

(vezi tabelul de mai ~us) dati eel mai mare numl1r de melanoolici ~i eel

De 8 ori fizionomie imMtrini~;

De 8 orl maxi-Iaremari;

De 6 ori evidenVerea suturilor;.De 6 ori plagiocefall€:;De 6 ori fata rahiticll asimetricA;De6 orisini mari;

De 4 Ofi prognatism;De 4 ori frunte ingustll, joasll sau te~itl1;De 3 ori trococefalie;

De 3 ori pllr pe frunte;De 2 ori dezvoltare indrziatll;

De 2 ori privire sticloasll;De 2 ori ureche eu toartll;

o datll zigomi proeminenti,cap mare, gurll diformil.De totadtea ori(S) s-au gllsit trei din aceste caractere reunite

la acela~i copil, adicl1 la. 4 din ace~tiaplagiocefalie, privire incruntatl1,strabism; la 2 sini mari, maxi-lareputernice ~izigomi volumino~i; launulfuziunea suturilor, trocoeefalie, {runte t~itll - caractere pe care Ie vomobserva la delincventul innl1scut.

Un studiu minutioS la un colegju privat de Mieti bogaV,Colegiullnternational din Thrino, aarlltat ell din 100 <Ieindivizi, 53I

erau absolut normali fizic ~imoral,iar 44 prezentau unele caractere de-generative, astfel: de 10 ori evidenta suturilor ~i de 10 ori urechi cutoartlI; de 5 ori pilozitate; de4 ori. cefalonie ~ide 4 ori mandibule marl;de 3 ori fruntea te~itlI,zigomii proeminenti, fizionomie precoce, progna­tism ~i asimetrie faciaIll; de 2 ori plagiocefalie, de 2 ori sioi mari ~ifrunte joasl:l; 0 datA aspect de cretin, strabism, platocefalie ~i danturl1

prost conformatlI.Din ace~tia 44, numai 6 manifestau oarecare tendiote imorale:

violcntlI,ceartll, neglijarea studiilor, minciunl1. lnvers, doi dntre ci, inciuda acelor caractere, erau foilfte buni la sUflet, iar 5, 'pc lingll aceasta

154

(printre care un plagiocefal) erau de 0 inteligentlI deosebitlI, ceeace de­monstreazllcum 0 anomalie nu include in mod constant 0 alta.

Dar raritatea anomaliHor psihice in acestcolegiu nuinfirmlI ob~

servatiile noastre. Datori~ intereselor sociale~ipedagogi~, fiind vorbade elevi pHltitori, din inalta societate, aici a avut loco adeyllratlI selectie,ceea ce nu s-a intimplat in alte ~coli, maiales in aziluri, adiclfIa ceamaimicl1abatere erau pedepsiti. ~i, intltl-adevlIr,ni s-a arlItat portretul unui

copileliminat din ~coall1eu un an inainte deoareceera hot ~i avea toatecaracterele descrise maisus: urechi voluminoasC' eu toartlI,oxicefalie,frunte micA,zigomii foarte proeminenti.

in sfi~it, un studiu fllcut asupra a 35 de nl1scuti - orbi ~i 50 desurdo-muti ne-a arl1tat cAtoate acestealterllri fizice se glIsesc intr-o pro­p0rtie care depl1~~te 70 % din ace~tia, chiar dacAsint adulti sau sint su­pu~i lmor selectii.

Acest studiune permite sl1conchidem cAacele anomalii in ca­

racterul moral, care ar constitui la adult delincventa, se manifestl1 la

copil in proportii mult mai mari ~icu aceia~i indici, gratie mai ales unoI'cauze ereditare. Mai tirziu insll, acestea sint menite sl1disparlI, in parte~i.datoritlI unei educatii adecvate fl1rlIde care ar rlImine inexplicabill1 cea

mai micA propoqie a tipurilor criminale la adulV,· tinind cont ~i dediferentele impusede mortalitate precum ~i de acea parte dintre ei carese eschivea71idin fata justitiei legale.

La a~titineri imorali, anomaliile fizice s-augl1sit in propoqiemai mare dedt dublu (69% fatlIde 30% din normali) iar ereditatea sc

observl1la ei in proporVe mai mare de trei ori (adicl152 fatl1de 15). Dar

existl1~i faptul cAadt anomaliiIe fizice cit~iereditatea se pot gl1si,de~i

intr-un procent mai mic, ~i la eei mai integri, ~acum d~mai mlJlte oriputem observa la Mietii foartecinstiti, in ciuda rl1uti1Vipl1rintilor.Aceste lucruri se,manifestlI si mai des chiar dedt la criminali inanumite,alte afectiuni, legateprobabil de intirzierea in dezvoltare, precumnl1scutii orbi ~i surdo-mutii.

155

4. Acest fapt nu este reconfirmat de 0 eereetare care, fir~te,pentru a reu~i trebuie s~ fie destul de restrins~, pe 29 de cOpii, continua­tl1pin~ la virsta adult~.

Unsprezeee din a~tia erau normali din punet de vedere fizic,3 au fost r~i de tineri, fal~i, violenV ~i cruzi, dar mai tirziu s-autransformat in bine; 8 au fost buni de tineri ~i ~a s-au p~strat pin~ lavirsta adult~. Anormalii, in num~r de 18, aveau caractere fiziee asem~­

n~toare criminalilor. Dintre aee~tia, 4 erau buni de tineri ~i a~a s-aupl1strat pin~ la virsta adult~; in sehimb doi, odat~ cu evolutiavirstei, audevenit imorali. Anomaliile observate la primii patru au fost: de dou~ori prognatJsmul, 0 dat~ maxilarul proeminent, 0 dat~ capul asimetric

~i 0 dat~ sinii mari uni\i euprognatismul. La doi Mrba\i, reu~iV la 0virst~ adultl1, s-a observat mandibula ml1ritl1impreunl1 eu sinii mari. Doi~

sprezecc prezentau in ansamblu anomalii fiziee ~i morale; patru"erauviolenV, 3 masturbatori, 2 gclo~i, 1 rl1zbunl1tor,2 hoti; dintre aee~tia,~ases-au coreetat mai tirziu.

Evident, ~i in aeest caz apare cl1dacl1anomalia fizicl1coincidemult mai adesea eu tendin\eleimorale, nu exclude ins~ posibilitatea unei

transforml1ri favorabile, cum vomvedea intimplindu-sela~ase din eei 12.Ins~ clnd accastl1 anomatie fizicl1lipse~te, caraeterul tinde sl1se trans­

forme mai u~or in bine, ehiar dacl1mai inainte era rl1u.Nu pot insl1sl1exclud cl10 ipoerizie rafinatl1, aseunsl1SUQ masca

virtutii, m-a meut sl1inregistrez transforml1ri care e(au numai aparente.

C. Pedeapsa ~i mijloacele preventive ale crimei.la copii

Prin urmare, rl1mine demonstrat cl10 aI)umitl1parte din crimi­nati i~i arc originea incl1din primii ani dupl1na~tere, fie cl1intervin saunu cauzele ereditare sau, pentru a spune mai exeet, ehiar dacl1unii din­

tre ei au fost iilfluentatt de 0 educatie necorespunwtoare, in multe ca­zuri ea nu a influentat .nici ntl1car partea eeabunl1.

156

Tht~i, marea sa actiune beneficl1se desprinde tocmai din faptul

cl tendintele criminale la copil sint generale, astfel incitmr~ ea nu s-ar

putea explica, am spune, metamorfoza lor n.ormal~ care are loc in majo­ritatea cazurilor.

De altfel, prin educatie intelegemnu simpla instrucVe teoretiel1,putin util~ chiar ~i la adulti, pc care Ii vedem adt de putin ajudndu-se

de literatur~, discu~uri, artele a~a-zis moralizatoare ~i mai pu\inviolen­\cle, care eel mult dau n~tere la ipocri\i, transformind viciul nu. invirtute, ci viciul ,in alt viciu; ci 0 serie de impulsuri, mi~cl1ri reflexe,anterior inlocuite lent de alte miscl1ricare au fost cauze directe sau eel.putin favorabile pentru menVnerea teQdintelor nesl1n~toase, prinintermediul imitl1rii, al obieeiurilor Jntroduse treptat in societate de

cl1tre persoane cinstite ~Lcu precau\ii intelepte, pentru a evita ca sl1

aparl1, pe terenul preg~tit prolifer~rii, ideea f1x~pe care 0 vedem

devenind atit de fatal~ in copil~rie (vezi mai sus).

~i in acest caz, pedeapsa in sine nu se arat~ atit de eficientl1 caunele mijloaee preventive, precum conditiile de aerisire, de lumin~ ~i de

spaVu, de hran~ mai ales, .de exemplu hran~ vegetall1 pentru tempera­mentele sangvine, priva\iuni de Muturi alcooliee, abstinen\~ complet~

~i, in cazuri date (vezi p. 139-141), gimnastica sexual~ in\eleapt~.1tebuie s~ evitl1mgeloziile facile pentru a impicdica violen\ele impulsi­

ve, sl1diminul1m orgoliul precoee cu probele palpabile ~i atit de u~or de

gl1sit ~i pus in eviden\~ ale degradl1rii umane, mai ales infantile, s~

cultivl1m intelectul cuajutorul sim\urilor ~i sufletul cu ajutorulintelectului, cum adt de minunat proeedeaw sistemul froebelian. Existl1

copii tri~ti, violenV, masturbatori, deoar~ sint bolnavi de rahitism, deoxiuri etc.; iar cura hematologicl1 vermifugl1 devine singura baw pentru

. *corecve.

*Galavardin, rn Comment la trauement homeopathique peut amiliorer Ie caract(!re

157

A impiedica asocierea fecundAdintrealcoolici~i criminali, aso­

ciere. care reprezintil 0 ~u~ .atit de bogatA pentru aparHia criminalilor

precoci, arconstitui, prin urma,re, unicul mijloc preventiv pentru imp ie­dicarea aparitiei delincventului innAscut tare, ~a cum se vede din

teoriile noastre, numa~este suseeptibil deingrijire.Prin urmare;dadl acum,cu Roussel, cuBarziiai ~icu Ferri, bla­

mfim casele de corectie, care printr-un trist jocdecuvinte ar putea fi nu­

mite coruptie oficialfi, inschimb credemdl ar fi de un imens avantajpentrutarfi ospiciulcriminal sau, mai bine chiar, un azil de recuperare

perpetuu pentru min<?riiafectati de tendinte criminaleaccentuate ~i denebunie moralil. Prinaeeasta, azilul criminal devine aproape tot atii de

utU ~i,mai mult ehiar, p'entru adulti, deoareeesufodl indl de la aparitialor efeetele aeelor tendinte pe care noi nu Ie.luilm in considerare decitatunci dnd devin fatale.

Nici aeeasta nu este 0 idee nouil sau revolutionaril. Sub 0 formil,mai radi~lfi ~i mai putinumanitarfi ease gilsea deja in Biblie, clnd ta­

tfil,ui i. se . ordona sfi permitil molestarea cupietre de dltre Sfatul

Biltrinilor a fiului eel rilu, neaseuWitor la rugfimintile pfirintilor ~i imun

la pedepsele lor, deoarece educatia poate impiedica pe eei care senascbunisil trea~ de la criminalitateainfantilil tranzitorie la cea obi~nuitfi~inu ca cei care se nase rili sil se conserve ca atare.

(Paris, 1882), pretinde cii a vindecat cu substante homeopatice tendinte imorale; cu platina~i nuca a eliminat tendintele lasciveale unci fete; cu origanum maiorarum 0 propensiuneirezislibila spre masturbare lalrei felite; ~i cu c10rulii de ~iu rautatea unei fetitecareajunsese sii-~i bata chiar propria mama elc. Dar aSlfei.de cazuri. demonslreazii \ipsa deseriozitale a aceslei afirmatii, deoarece modificiiri.de caracter, care sint c6ngenitale, nu arputea fi obtinute dedt prinlr-un lratament coritinuat in limp ~i nu prin doze foarle mid"administrate 0 data sau de citeva ori.

158

Partea intiia.

Cap. I.

Cap. H.If" .....• 1'1'1'"",-,.:ap ••

CUPRINS

Embriologia delictului . ' p. 5

Delictul ~i organismele inferioare .. , p. 7

Delictul ~i prostitu\a 1a salbatici ... p. 42

Nebunia morala ~i dclictul1a copii .. p.116

Redactor: Nicolae AnghelTehnoredactor: Gheorghe Burghelea

Tehnoredaetare compweri?a/ii: MArrEO S.RL

Bun de tipa.r: aprilie 1992

Apiiru/: } 992Coli de tipar: 10

Tiparul aecutat sub.comanda nr. 283la Tipograjia UNIVERSUL, su. Brezoianu nr. 23-25.

Bucu~tiROMANIA