UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREŞTI

Doctorand ing. RUS GHEORGHE

„CERCETĂRI PRIVIND VALORIFICAREA RESURSELOR FUNCIARE ÎN CONDIŢIILE DIVERSIFICĂRII

FORMELOR DE PROPRIETATE ŞI DE FOLOSIRE A TERENURILOR JUDEŢULUI ARAD"

TEZĂ DE DOCTORAT PENTRU OBŢINEREA TITLULUI

DE DOCTOR ÎN AGRONOMIE

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC Prof. univ. asoc. dr. ing. BOLD ION

BUCUREŞTI 2006

Cuprins Introducere I CAPITOLUL 1 - AGRICULTURA - ROLŞI FUNCŢII ÎN VALORIFICAREA RESURSELOR FUNCIARE ŞI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI 12 1.1. Agricultura - ramură esenţială a economiei naţionale 13 1.1.1. Funcţiile agriculturii 14 1.1.2. Locul agriculturii în economia naţională 16 1.2. Fondul funciar al României-cadru general de analiză 18 1.2.1. Factorii, particularităţile şi rolul pământului în dezvoltarea intensivă, modernă a producţiei agricole 18 1.2.1.1. Fondul funciar în complexul factorilor de producţie 18 1.2.1.2. Particularităţile pământului şi impactul lor asupra folosirii fondului funciar 20 1.2.1.3. Rolul pământului în dezvoltarea intensivă, modernă a producţiei agricole 25 1.2.2. Consideraţii generale cu privire la aprecierea economică, bonitarea şi caracterizarea tehnologică a terenurilor agricole 26 1.2.2.1. Aprecierea economică a terenurilor agricole 26 1.2.2.2. Principiile de bază privind bonitarea terenurilor agricole 28 1.3. Resursele cantitative şi calitative de fond funciar a României 29 1.3.1. Consideraţii generale 29 1.3.2. Structura fondului funciar - resurse cantitative 30 1.3.3. Resurse calitative de fond funciar 33 1.3.3.1. Principalele restricţii ale calităţii solurilor 34 1.3.4. Amenajările funciare - premisă a folosirii fondului funciar 36 1.3.4.1. Scurt istoric al lucrărilor de îmbunătăţiri funciare 36 1.3.4.2. Amenajările pentru irigaţii 37 1.3.4.3. Amenajările pentru îndiguiri şi desecări 40 1.1.1.4. Amenajările pentru prevenirea şi combaterea eroziunii solului 42 1.4. încadrarea terenurilor agricole pe clase de calitate şi de producţie 44

CAPITOLUL 2 - FONDUL FUNCIAR - EXPRESIE A CONDIŢIILOR NATURA1-ECONOMICE ŞI EVALUAREA POTENŢIALULUI DE PRODUCŢIE A RESURSELOR DE TEREN ÎN JUDEŢUL ARAD 50 2.1. Prezentarea generală a judeţului Arad 51 2.1.1. Consideraţii generale privind stadiul actual de dezvoltare economico-socială a teritoriului judeţean 52 2.1.2. Principalele disfuncţionalităţi rezultate din analiza factorilor dezvoltării économico-sociale a teritoriului judeţean 57 2.1.2.1. Consideraţii generale 57 2.1.2.2. Funcţiile generale 58 2.2. Caracterizarea condiţiilor naturale 60

2.2.1. Geomorfologia teritoriului 60 2.2.1.1. Munţii 61 2.2.1.2. Dealurile şi podişurile deluroase 64 2.2.1.3. Depresiunile sub şi intra-montane 65 2.2.1.4. Câmpiile 66 2.2.2. Hidrografia, hidrogeologia şi drenajul terenului 69 2.2.2.1. Reţeaua hidrografică 69 2.2.2.2. Apele freatice 72 2.2.3. Factorii climaterici ca determinanţi ecologici 73 2.2.3.1. Resursa termoradiantă 73 2.2.3.2. Resursa hidrică 74 2.2.3.3. Stratul de zăpadă 75 2.2.4. Vegetaţia şi fauna 77 2.2.4.1. Vegetaţia 77 2.2.4.2. Fauna 77 2.2.5. Factorii pedologiei cu preponderenţă solul, aprte componentă a agroecosistemelor 78 2.2.5.1. Tipuri de pedogeneză zonală 78 2.2.5.2. Tipuri de pedogeneză intrazonală 79 2.3. Evaluarea resurselor de teren pe principalei unităţi fizico-geografică, categorii de folosinţă şi suprafeţe cultivate 83 2.3.1. Repartiţia suprafeţei agricole pe principalele tipuri/asociaţii de soluri şi pe zone geografice 83 2.3.2. Evaluarea resurselor de teren pe forme de relief şi pe principalele categorii de folosinţă 83 2.3.2.1. Categorii de folosinţă pe principalele forme de relief 88 2.3.2.2. Structura suprafeţelor cultivate 90 2.4. Lucrările de îmbunătăţiri funciare - resursă şi potenţial de folosire eficientă a fondului funciar 92 2.4.1. Amenajarea lucrărilor de irigaţii 93 2.4.2. Amenajări pentru îndiguiri şi desecări 95 2.4.3. Lucrări antierozionale 96 2.5. Pădurile, o componentă a fondului funciar 96 2.5.1. Câteva generalităţi 96 2.5.2. Starea actuală a pădurilor în judeţul Arad 97 2.5.2.2. Surse de venituri 100 2.5.2.3. Starea de sănătate a pădurilor evaluată prin sistemul de monitoring forestier 101 2.5.2.4. Starea ariilor naturale protejate 101 2.5.2.5. Efectele pădurilor asupra naturii şi mediului 104

CAPITOLUL 3 - CERCETĂRI PRIVIND STRUCTURILE AGRARE ŞI FOLOSIREA EFICIENTĂ A FONDULUI FUNCIAR ÎN CONDIŢIILE DIVERSIFICĂRII FORMELOR DE PROPRIETATE CU REFERIRE SPECIALĂ LA JUDEŢUL ARAD 105

3.1. Conceptul de structuri agrare şi cadrul legislativ 106 3.1.1. Proprietatea şi exploataţia agricolă 106 3.1.2. Cadrul legislativ al structurilor agrare 108 3.2. Fondul funciar al României în condiţiile diversificării formelor de proprietate şi exploatare 112 3.2.1. Proprietatea funciară 112 3.2.2. Exploataţia agricolă 113 3.2.2.1. Sectorul vegetal 114 3.2.2.2. Sectorul animalier 118 3.3. Structurile agrare ale judeţului Arad 126 3.3.1. Structurile agrare de proprietate şi exploataţie pe judeţ şi pe zone de producţie 126 3.3.2. Suprafeţe cultivate, pe zone, producţii medii şi totale în condiţiile diversificării formelor de proprietate şi de folosinţă a terenului în judeţul Arad 132 3.3.2.1. Sectorul producţiei vegetale 132 3.3.2.2. Sectorul producţiei animaliere 165 3.4. Impactul utilizării fondului funciar asupra rezultatelor de producţie pe ansamblul judeţului Arad 172 3.4.1. Analiza evoluţiei rezultatelor de producţie în sectorul vegetal 172 3.4.1.1. Cereale 172 3.4.1.2. Leguminoase boabe 174 3.4.1.3. Plante tehnice 175 3.4.2. Analiza evoluţiei efectivelor şi a producţiei animaliere 177 3.4.2.1. Efective totale 177 3.4.2.2. Producţia totală animalieră 178

»

3.5. Studii de caz privind rezultatele de producţie obţinute în exploataţii agricole de tip asociativ 180 3.5.1. Societatea agricolă "Ceres,, - Vladimirescu 180 3.5.1.1. Date generale 180 3.5.1.2. Forţa de muncă şi dotarea tehnică 181 3.5.1.3. Rezultatele de producţie şi economice 183 3.5.2. Societatea agricolă "Romgera,, Sântana 184 3.5.2.1. Generalităţi 184 3.5.2.2. Structura culturilor, soiurilor cultivate, asolamente, tehnologii 185 3.5.2.3. Creşterea animalelor 186 3.5.2.4. Rezultate economico-financiare 187 3.5.3. Societatea comercială "Agroindustriala,, Fântânele SA 188 3.5.3.1. Prezentare generală 188 3.5.3.2. Agrotehnica principalelor culturi. Suprafeţe cultivate şi rezultate obţinute 189 3.5.4. SA "Agroprofit,, Pecica 192 3.5.4.1. Prezentarea societăţii şi a activităţilor desfăşurate 192 3.5.4.2. Rezultatele de producţie şi economice 194 3.5.5. SA "Romgerm,, - Şimand 194

3.5.5.1. Generalităţi, rezultate obţinute 194 3.5.6. SA "Combinatul Agroindustrial,, - Curtici 195 3.5.6.1. Prezentarea societăţii 195 3.5.6.2. Rezultatele de producţie şi financiare 198

CAPITOLUL 4 - MODALITĂŢI DE UTILIZARE DEPLINĂ ŞI EFICIENTĂ A FONDULUI FUNCIAR PE BAZA BONITĂRII TERENURILOR AGRICOLE 200 4.1. Estimarea potenţialului productiv al pământului în România 201 4.2. Bonitarea terenurilor agricole - premisă ştiinţifică de folosire deplină şi eficientă a fondului funciar în judeţul Arad 207 4.2.1. Câteva aprecieri generale 207 4.2.2. Metodologia de bonitare şi lucrarea propriu-zisă 208 4.2.3. Clasele de calitate şi de producţie a terenurilor în judeţul Arad 211 4.2.4. Bonitarea şi rolul ei în caracterul zonal şi microzonal al repartiţiei producţiei agricole 216 4.2.4.1. Favorabilitatea terenurilor 220 4.2.4.2. Factorii repartiţiei teritoriale a producţiei agricole 225 4.3. Relaţia: bonitare-rpoducţii scontate şi realizate 230 4.3.1. Producţii scontate în funcţie de nota de bonitare pe localităţi şi la principalele plante de cultură 231 4.3.2. Recolte obţinute-producţii scontate pe zone de producţie şi pe comune 238 4.3.2.1. Zona de câmpie 238 4.3.2.2. Zona de deal 241 4.3.2.3. Zona de munte 242

CAPITOLUL 5 - SISTEME DE AMELIORARE, AMENAJARE ŞI MANAGEMENT ÎN VALORIFICARE EFICIENTĂ A FONDULUI FUNCIAR ÎN JUDEŢUL ARAD 247 5.1. Sisteme de ameliorare, amenajare şi valorificare eficienta a fondului funciar în judeţul Arad 248 5.1.1. Problematica eficientei economice în contextul ameliorării

»

lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Câteva aprecieri generale, particularităţi şi indicatori de apreciere 248 5.1.1.1. Aprecieri generale 248 5.1.1.2. Particularităţi ale eficienţei economice în amenajările funciare 249 5.1.1.3. Indicatorii, conţinutul şi funcţionalitatea lor 250 5.1.2. Aprecierea eficienţei economice a sistemelor de ameliorare şi amenajare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare 252 5.1.2.1. Irigaţiile 252 5.1.2.2. îndiguirile şi desecările 256 5.1.2.3. Prevenirea şi combaterea eroziunii solului 256 5.1.3. Ameliorarea şi amenajarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi economia de energie 260

5.1.4. Lucrările de îmbunătăţiri funciare şi protecţia mediului 263 5.1.4.1. Zone critice sub aspectul poluării apelor 263 5.1.4.2. în zona poluării solurilor 263 5.1.5. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor 266 5.2. Perfecţionarea tehnologiilor de producţie - modalităţi de valorificare eficientă a fondului funciar 267 5.2.1. Aspecte privind eficienţa economică a folosirii tehnicilor şi tehnologiilor de producţie, indicatori utilizaţi 267 5.2.1.1. Câteva comentarii 267 5.2.1.2. Indicatori utilizaţi pentru aprecierea eficienţei economice a tehnicilor de producţie 268 5.2.2. Tehnologii de producţie aplicate în agricultura judeţului Arad. Un studiu de caz 270 5.2.2.1. în producţia vegetală 270 5.3. Perfecţionarea managementului utilizării fondului funciar pe baza studiilor efectuate 273 5.3.1. Concepte de abordare/sisteme-subsisteme 273 5.3.1.1. Subsistemul lucrărilor de hidroamelioraţii 274 5.3.1.2. Subsistemul lucrărilor agropedoameliorative 275 5.3.1.3. Subsistemul tehnicilor şi tehnologiilor de producţie 275 5.3.2. Cadrul juridic actual privind managementul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare 276 5.3.2.1. Administraţia Naţională a îmbunătăţirilor Funciare 276 5.3.2.2. Organizaţiile şi federaţiile de organizaţii din amenajările funciare 277 5.3.3. Managementul recepţiei, exploatării şi întreţinerii lucrărilor de îmbunătăţiri funciare 279

»

5.3.3.1. Managementul lucrărilor de irigaţii 279 5.3.3.2. Managementul lucrărilor de îndiguiri şi desecări 282 5.3.3.3. managementul lucrărilor de îndiguiri şi desecări 285 5.3.4. Corelarea exploatării şi întreţinerii sistemelor de irigaţii cu organizarea producţiei şi tehnologiile agricole în judeţul Arad 286 5.3.4.1. Corelaţia între structura culturilor şi sistemele de irigaţii 286 5.3.4.2. Elementele specifice cu privire la tehnicile şi tehnologiile aplicate culturilor în condiţii de irigare 290 5.3.4.3. Sistemul informaţional al activităţii de exploatare în sistemele de irigaţii 290

5.3.5. Proiectarea unui sistem îmbunătăţit de utilizare a fondului funciar 291

CONCLUZII ŞI PROPUNERI 295

BIBLIOGRAFIE 303

INTRODUCERE

Resurse le funciare şi s t ruc tu r i l e a g r a r e s u n t factori d e t e r m i n a n ţ i ai dez­voltări i agr icu l tu r i i , ca r a m u r ă de bază ca re echi l ibrează dezvol ta rea economică şi socială.

în t r ip la şi indivizibila re la ţ ie - po tenţ ia l al fondului funciar - s t ruc tu r i a g r a r e (de p r o p r i e t a t e sau exp loa ta re ) - capi ta l , se real izează i n t e r d e p e n d e n ţ a puner i i în va loa re , cuant i f icarea cos tur i lo r şi ven i tu r i lo r genera te de ut i l izarea ra ţ iona lă a r e su r se lo r funciare .

»

Şi aceas ta în contextul complexi tă ţ i i r e g l e m e n t ă r i l o r în domeniu l fondului funciar d in 1990, ca re au c r ea t c a d r u l p e n t r u :

- s tabi l i rea şi res tab i l i rea d r ep tu lu i de p r o p r i e t a t e ; - def in i t ivarea şi conso l idarea s t r uc tu r i l o r de p r o p r i e t a t e şi f o r m a r e a s t ruc ­

tu r i lo r viabile de o r g a n i z a r e economică a ag r icu l to r i lo r ; - z o n a r e a p roduc ţ ie i agr icole ca bază p e n t r u def inirea u n o r s t r uc tu r i de cul­

tu r i op t ime ; - p r o m o v a r e a celor mai adecva te s is teme de ag r i cu l t u r ă , c o r e s p u n z ă t o r

r e c o m a n d ă r i l o r cerce tăr i i ştiinţifice; - ap l ica rea u n o r tehnologii m o d e r n e de p r o d u c ţ i e în contextul modern iză r i i

t ehn ico-mate r i a l e ; - u t i l izarea şi dezvol ta rea luc ră r i lo r de î m b u n ă t ă ţ i r i funciare şi a l uc ră r i lo r

ag ropedoamel io ra t ive ; - i n t e g r a r e a în p reveder i l e p l anu r i l o r de a m e n a j a r e t e r i to r ia lă şi u r b a n i s m ,

p e n t r u dezvol ta rea r u r a l ă complexă şi d u r a b i l ă . In acest context , am cerce ta t „ m o d u l de valor i f icare a r e su r se lo r funciare în

condiţii le diversif icări i fo rmelor de p r o p r i e t a t e şi de folosire a t e r e n u r i l o r j u d e ţ u ­lui A r a d " d u p ă ap l ica rea complexulu i de legi p r iv ind p r o p r i e t a t e a şi o rgan i za r ea exploataţ i i lor agr icole , ev i tând discont inui tă ţ i le şi d i s t ruge rea a c u m u l ă r i l o r r ea ­lizate.

Căci , aceas ta a fost is toria noas t r ă a g r a r ă în ult imii 150 de ani - reformele a g r a r e rea l iza te la fiecare sfert de veac, i n d e p e n d e n t de sistemul social şi fo rma de g u v e r n ă m â n t , nu au găsit o cale de rezo lvare c o r e s p u n z ă t o a r e . P r o b l e m a a g r a r ă a fost rezolva tă foar te uşor în ope ra ei de ac ţ iune , de a tac , de d i s t ruge re a unor s t ruc tu r i , devenind mul t mai dificilă în o p e r a de recons t ruc ţ ie şi o rgan i -aza re te r i to r ia lă . î n toate cazur i le , s t ruc tu r i l e a g r a r e au fost rezolvate pe linia uşoarei rezis tenţe m o r a l e şi sociale, p r in fo rmula „ d r e p t u l de p rop r i e t a t e este un d r e p t n a t u r a l , deci toa tă lumea a r e d r e p t u l la p r o p r i e t a t e " , devenind h o t ă r â t o r pr incipiul de ut i l i ta te şi funcţ iune socială a p ă m â n t u l u i , p e n t r u a s igu ra rea subzis­tenţei agr icu l tor i lo r individual i şi p r iva ţ i .

O r i , s t ruc tu r i a g r a r e ra ţ iona le pot fi cons idera te n u m a i a tunci când p ă m â n ­tul - ca mijloc p r inc ipa l de p roduc ţ i e - este comasa t , a m e n a j a t şi o rgan iza t pen t ru a pe rmi t e î n c o r p o r a r e a unui cât mai m a r e coeficient de capi ta l izare , m u n c ă şi conducere , în vederea obţ iner i i u n o r rezul ta te cant i ta t ive , cali tat ive şi economice

1

cât mai r id ica te , în c a d r u l concuren ţe i na ţ iona le şi mondia le . Desigur , s t r uc tu r i l e a g r a r e sun t şi r ezu l t a tu l e fo r tu r i lo r popula ţ ie i r u r a l e , iar tenta t ivele de e m a n c i ­p a r e r e p r e z e n t â n d axa istoriei na ţ iona le . P r o b l e m a per t inenţe i opoziţiei con­juncţ i i lor , mica p r o p r i e t a t e - m a r e a exp loa t a re , se poa te rezolva n u m a i consi­d e r â n d c o m p l e m e n t a r e , cele două forme, c o r e s p u n z ă t o r specificului fiecărei zone na tu ra l - economice şi s t ad iu lu i de evoluţie în ca re a a juns .

Căc i , în p r inc ip iu , o r i că ru i mod de p r o d u c ţ i e sau pe r ioade , îi c o r e s p u n d e o a n u m i t ă s t r u c t u r ă a g r a r ă , de o r g a n i z a r e economiciă şi j u r id i că , d a t fiind că p r o ­cesul de p r o d u c ţ i e este , în fond, un proces de valor i f icare al n a t u r i i , po t r iv i t g radu lu i de dezvo l t a re tehnică , economică şi socială a t ins de c ă t r e socie ta te . Această s t r u c t u r ă a g r a r ă c o r e s p u n d e unu i efort lent de generaţ i i c a r e şi-au r e p a r ­t izat şi o r g a n i z a t t e r i to r iu l , des igur nu de la începu t , pe baza unu i p lan ingineresc , d a r î n t o t d e a u n a p r i n t r - u n efort î n d r e p t a t cons t an t sp re acelaşi scop cond i ţ iona t de aceleaşi ce r in ţe , p r i n t a t o n ă r i şi a jus tă r i neconteni te , eşecuri şi reuş i te înde lung r e p e t a t e p e n t r u a r m o n i z a r e a folosirii r e su r se lo r funciare cu cer in ţe le societăţii , p e n t r u r a ţ i ona l a dezvo l ta re a spa ţ iu lu i r u r a l .

Aspectu l j u r i d i c al s t r u c t u r i l o r a g r a r e este rezu l ta tu l re la ţ i i lor de p r o ­ducţ ie , a v â n d în v e d e r e că r a p o r t u l d i n t r e om şi te r i tor iu l pe ca re îl foloseşte, p o a r t ă în ele î n t i p ă r i r e a p re face r i lo r d in p u n c t de vedere social, economic , tehnic , istoric şi legislativ.

P r o b l e m a este m a i ac tua lă ca o r i c â n d în R o m â n i a a c u m , d u p ă a şap tea r e fo rmă a g r a r ă (Legea fondului func iar n r . 18/1991), c ând în locul u n o r mas ive funciare comasa t e , cu folosinţe de t e ren op t im a m p l a s a t e şi d imens iona te , cu exploataţ i i şi f e rme na ţ iona le o rgan iza t e , to tul s-a pu lver iza t în v i r t u t ea concep­tului de cons t i tu i re şi r econs t i tu i re a p ropr i e t ă ţ i i a c i rca 48 de mi l ioane de lo tur i (faţă de 22 de mi l ioane câz te a v e a m în 1940). In p lus , se cons ta tă că gospodă r i a real iza tă (conform p r e v e d e r i l o r legii de la 0,5 la 10 ha a t r ibu i t e ) în medie 2,5 ha cu te renul d i spe r sa t în 7 locur i (în medie) este inevi tabi lă .

C a r e este soluţ ia a d o p t a t ă - d a r insuficient p r o m o v a t ă în r ea l i za rea u n o r s t ruc tu r i a g r a r e economice adecva te , s tadiu l de evoluţie tehnică , de c o n c e n t r a r e şi special izare a p roduc ţ i e i ?

Să r e l u ă m procesu l î n c e p u t în u r m ă cu a p r o a p e 150 de ani (1864) de c r e a r e a gospodăr i i lo r de subz is ten ţă şi pe m ă s u r a selectări i da te lor , în condiţi i le l iberei c i rculaţ i i a t e r e n u r i l o r şi a economiei de p i a ţ ă c o n c e n t r a r e a c o n t i n u ă în gospodăr i i ( ferme) viabi le , de m ă r i m e mijlocie a supra fe ţe lo r de t e ren , aşa c u m există în vestul E u r o p e i . Acest p roces , a v â n d con t inu i ta te p e r m a n e n t ă în ţăr i le ves t -europene , a fost şi r ă m â n e de d u r a t ă , cu implicaţ i i d i recte în folosirea resurse lor funciare , a do tă r i i şi ech ipăr i i tehnice core la tă cu ut i l izarea r a ţ iona lă şi calificarea forţei de m u n c ă din r u r a l şi, mai ales, în ceea ce pr iveş te c o m a s a r e a t e r enu r i lo r ca re necesi tă zeci de ani .

în R o m â n i a , o a semenea a l t e rna t ivă este mai dificilă fiindcă a existat în t rad i ţ ie , ca la fiecare r e fo rmă a g r a r ă să se d i s t rugă acumulă r i l e rea l iza te , aşa c u m s-a î n t âmp la t , în special , la r e fo rma a g r a r ă din 1945 (care a d i s t rus acumulă r i l e exploataţ i i lor m a r i şi mijlocii exp rop r i a t e ) , r e fo rma a g r a r ă p e n t r u coopera ­t iv izarea agr icu l tu r i i (1949-1962) c a r e a d i s t r u s a c u m u l ă r i l e gospodăr i i lo r ţ ă răneş t i şi mai ales r e fo rma a g r a r ă din 1990-1991 ca re a d i s t rus toate acu-

I I

mulăr i l e coopera t ive lor agricole de p roduc ţ i e , asociaţii in te r -coopera t i s te (u l ter i ­o r şi a complexe lor agro-zootehnice indust r ie le) , c a re nu e rau defectuoase, nece­s i tând n u m a i core la rea s is temului de r e t r i b u i r e şi de i n t rodus r en t a p e n t r u p ă m â n t , i a r uni tă ţ i le coopera t i s te r eo rgan i za t e pe baze economice adecva te economiei de p ia ţă .

A c u m , viaţa a a tes ta t că nu există decâ t o s ingură soluţie, dezvol ta rea formelor asociat ive, asociaţii familiale, asociaţii cu s ta tu t j u r id i c , societăţi comer ­ciale, societăţi a r endă re ş t i etc. *)

Aceas ta este soluţ ia ce t r ebu ie dezvol ta tă şi nu î n toa r ce r ea la ag r i cu l tu r a t r ad i ţ i ona lă , r e spec t ând un s ingur p r inc ip iu , că p r o p r i e t a t e a este sfântă şi este s ingura ca re c reează in te res .

D a r să nu fim ext remiş t i ! Se c o n t u r e a z ă to t mai mul t , în ult imii 15 ani , că, de fapt , vor con t inua să existe în R o m â n i a două categori i de exploataţ i i p e n t r u folosirea t e r e n u r i l o r :

- micile gospodăr i i ţ ă r ăneş t i 0,5 -10 ha , ca re vor con t inua să de ţ ină 5 5 - 6 0 % din p r o d u c ţ i a to ta lă , a v â n d rol de subz is ten ţă şi mai pu ţ in de a l ivra p r o d u s e pe p i a ţ ă ;

- exploataţ i i le viabile, c a re vor avea m ă r i m i de la 400-600 ha, la câteva mii de ha , ca re vor as igura p r o d u s e şi p e n t r u a u t o c o n s u m u l p r o p r i e t a r i l o r şi p e n t r u p ia ţă , c a re vor deţ ine 4 0 - 4 5 % din p r o d u c ţ i a agr icolă to ta lă .

Es t e ceea ce a r ezu l t a t din cerce tăr i le noas t r e pe p lan na ţ iona l , cât şi la condiţi i le specifice j ude ţu lu i A r a d , ca re r ep rez in t ă condiţi i le medii te r i tor ia le ale Român ie i (1/3 m u n t e , 1/3 dea lu r i şi coline, 1/3 câmpi i şi lunci) .

O sinteză a ce rce tă r i lo r î n t r ep r in se , a tes tă că sup ra fa ţ a de 507.261 ha t e ren agricol , c a r e a p a r ţ i n e a u unui n u m ă r de 151 coopera t ive agricole de p roduc ţ i e ; 37 I A S şi a l to r un i tă ţ i , p r in res tab i l i rea d r ep tu lu i de p r o p r i e t a t e s-au real izat 103.975 p rop r i e t ă ţ i cu o sup ra f a ţ ă medie la nivelul j ude ţu lu i A r a d de 4,8 ha în mai mu l t e lo tur i (5-7).

Dacă în ceea ce pr iveş te evoluţia ut i l izări i fondului funciar nu a p a r dife­ren ţe subs tan ţ i a le , p roduc ţ i i l e rea l iza te au scăzut subs tan ţ ia l pe toa te cele trei zone: la c â m p i e 10-15 % , la deal 7-11 % , la m u n t e 4-8 % . Si tuaţ ia este s imi lară şi p e n t r u efectivele de an ima le ca re s-au r edus la m a i m u l t de j u m ă t a t e , în mod dife­ren ţ i a t pe specii de an imale .

Ceea ce a p a r e esenţial este d i ferenţa î n t r e producţ i i le real izate - g r a d u l de folosire a r e su r se lo r funciare în forme asociat ive, societăţile comerc ia le şi societăţi a rendăşeş t i .

P rob leme le sun t a b o r d a t e de la genera l la pa r t i cu l a r , cu a p r o f u n d a r e a mul ­t iplelor aspecte ale folosirii fondului funciar în condiţi i le real izăr i i u n o r noi s t ruc ­tu r i de p r o p r i e t a t e şi de exp loa ta re a t e renu lu i .

î n acest c a d r u genera l , e l a b o r a r e a prezente i teze de doc to ra t in t i tu la tă :

*) I. Bold, A. Crăciun, Structuri agrare în lume, vol. I, Europa, Ed. Mirton, Timişoara, 1996, pag. 7-9

III

" C E R C E T Ă R I P R I V I N D V A L O R I F I C A R E A R E S U R S E L O R F U N C I A R E ÎN C O N D I Ţ I I L E D I V E R S I F I C Ă R I I F O R M E L O R D E P R O P R I E T A T E SI DE F O L O S I R E A T E R E N U R I L O R J U D E Ţ U L U I A R A D " sub c o n d u c e r e a ştiinţifică a d o m n u l u i p rofesor un ive r s i t a r , doc tor , ing iner I O N B O L D , îşi p r o p u n e să r ă s p u n d ă uneia d i n t r e cele mai m a r i p rovocă r i cu ca re se conf run tă ag r i cu l t u r a , aceea a folosirii fondului funciar .

P e n t r u a evidenţ ia s is temat ic aspectele mul t ip le şi complexe pe ca re le r id ică valor i f icarea r e su r se lo r funciare şi folosirea p ă m â n t u l u i , a fost necesară disocierea p rob lemat ic i i a b o r d a t e în păr ţ i le ei c o m p o n e n t e , astfel î ncâ t capitolele să cerceteze o pa le tă l a rgă de aspecte din domeni i ad iacen te p r iv i t oa r e la fondul funciar . In acelaşi t i m p , a m u r m ă r i t ca l u c r a r e a să t r a t eze în m o d u n i t a r u t i ­l izarea dep l ină şi eficientă a fondului funciar , şi, în acest c ad ru , , a fondului forest ier , gospodăr i r i i ape lor , protecţ ie i mediu lu i , inclusiv a muta ţ i i l o r cant i ta t ive şi cal i tat ive ca re au in te rven i t în m a n a g e m e n t u l aces to r act ivi tă ţ i .

Din aceas tă pe rspec t ivă , aspectele esenţiale r ezu l t a t e din ce rce ta rea î n t r e ­p r in să p r iv i toa re Ia valor i f icarea şi u t i l izarea fondului funciar , po t fi identif icate sintetic şi câ teva idei, şi a n u m e :

* P r i m u l capi tol a r e ca t i t lu: . . A G R I C U L T U R A - R O L SI F U N C Ţ I I ÎN V A L O R I F I C A R E A R E S U R S E L O R F U N C I A R E S I D E Z V O L T A R E A E C O N O M I C Ă A R O M Â N I E I » . Aceas tă p a r t e face obiectul unu i s tud iu /ana l iză a problemat ic i i legate de fondul funciar la nivel mac roeconomic , a g r i c u l t u r a -r a m u r ă esenţ ia lă a economiei na t iona le cu toa te componen te l e ca re îi conferă aces t a t r i b u t : funcţ i i le a g r i c u l t u r i i , locul ei în e c o n o m i a n a ţ i o n a l ă p r i n p r e z e n t a r e a p r inc ipa l i lo r ind ica tor i ca re ca rac te r i zează acest loc, d in t r e ca re amin t im d o u ă p u n c t e : p o n d e r e a suprafe ţe i agricole în sup ra f a ţ a to ta lă a ţă r i i ; popu la ţ i a act ivă ocupa t ă în ag r i cu l tu r ă în to ta lu l popula ţ ie i ocupa t e în economia na ţ iona lă ; imobi l izăr i le co rpo ra l e ( fondur i le fixe) în a g r i c u l t u r ă faţă de total economie ; con t r ibu ţ i a agr icu l tu r i i la c reş te rea P I B ş. a.

In c o n t i n u a r e este p r e z e n t a t c ad ru l genera l de anal iză a fondului funciar în complexul factor i lor de p roduc ţ i e , pa r t i cu la r i t ă ţ i l e şi rolul p ă m â n t u l u i în dez­vol ta rea intensivă, m o d e r n ă a p roduc ţ i e i agr icole .

Respec t ând logica t r a t ă r i i acestui capi tol , a m p rezen t a t câ teva aprec ier i cu c a r a c t e r d o c u m e n t a r p r iv ind d imens iunea economică , bon i t a r ea şi c a r ac t e r i za r ea tehnologică a t e r enu r i l o r , inclusiv pr incipi i le ca re s tau la baza e laboră r i i aces tor luc ră r i . Apoi , a m evidenţ ia t resurse le cant i ta t ive şi cal i tat ive de fond funciar ale Românie i pe baza Legii fondului funciar n r . 18/1991 *) şi a a l to r acte no rma t ive .

In acest context , sun t p r ezen t a t e pr inc ipa le le restr icţ i i ale calităţii soluri lor , d e t e r m i n a t e de factorii na tu ra l i (cl imă, relief, caracter is t ic i edafice, etc.); acţ iuni a n t r o p e agricole şi indus t r ia le , etc. Este vo rba de secetă, exces de umid i t a te , e ro ­ziune, s ă r ă t u r a r e , podzol i re , s t a rea agroch imică .

Un loc i m p o r t a n t în acest capitol îl ocupă amena jă r i l e funciare , ca p remisă

*) Legea fondului funciar nr. 18/1991, M.O., Partea I, nr. 37/20.02.1991

IV

a folosirii p ă m â n t u l u i . Din aceas tă perspec t ivă , am prezen ta t , în t r -o o r d i n e lo­gică, amena jă r i l e p e n t r u ir igaţi i cu î n t r e a g a p rob lema t i că p r iv ind r epa r t i ţ i a t e r enu r i l o r agr icole şi a rab i l e , d u p ă p re tab i l i t a tea Ia i r igaţ i i ; evoluţia supra fe ţe lo r amena j a t e p e n t r u i r igaţ i i ; metodele de u d a r e folosite; ir igaţii le apl ica te la p r inc i ­palele p lan te de c u l t u r ă , inclusiv p lan ta ţ i i pomi - viticole.

în ceea ce pr iveş te amena j ă r i l e p e n t r u îndiguir i şi desecăr i , a m p r e z e n t a t r epa r t i ţ i a t e r e n u r i l o r a rab i l e şi agr icole , d u p ă cer inţe le de p reven i r e şi c o m b a t e r e a excesului de umid i t a t e , evoluţ ia şi s t r u c t u r a suprafe ţe lor amena j a t e p r in l uc ră r i de desecări ,ş .a .

A m e n a j ă r i l e p e n t r u p r even i r ea şi c o m b a t e r e a eroziuni i solului, au avu t la bază r epa r t i ţ i a t e r e n u r i l o r agr icole şi a rab i l e d u p ă prof i tabi l i ta tea lor la diferi te g r a d e de e roz iune . în acest fel, a m r e d a t evoluţ ia suprafe ţe lor a m e n a j a t e p r i n luc ră r i an t ie roz iona le , pe s is teme m a r i şi a m e n a j ă r i locale.

Capi to lu l se încheie p r i n t r - u n s tudiu cu p r iv i r e la î n c a d r a r e a t e r e n u r i l o r agricole pe clase de cal i ta te si pe c o m p o n e n t e ale suprafe ţe i agricole (a rab i l , pajişti n a t u r a l e , p lan ta ţ i i viticole şi pomicole) , i a r pajişti le n a t u r a l e şi p lanta ţ i i le pomi - viticole au fost î n c a d r a t e a t â t pe clase de cal i ta te , cât şi de p r o d u c ţ i e cu toate concluziile ce s-au i m p u s în c a d r u l acestei anal ize .

* Capi to lu l 2 a b o r d e a z ă p r o b l e m a t i c a F O N D U L U I F U N C I A R C A E X P R E ­S I E A C O N D I Ţ I I L O R N A T U R A L - E C O N O M I C E SI E V A L U A R E A P O T E N Ţ I A L U L U I D E P R O D U C Ţ I E A R E S U R S E L O R D E T E R E N DIN J U D E Ţ U L A R A D .

Anal iza d e b u t e a z ă cu o p r e z e n t a r e genera lă a j ude ţu lu i , s tadiul ac tua l de dezvol ta re economico-socială a t e r i to r iu lu i , p r e c u m şi pr incipale le d isfuncţ iona-lităţi c a re afectează p rog re su l zone lor şi local i tăţ i lor din j ude ţ .

Apoi , se t rece la o anal iză în t r e p t e a condi ţ i i lor n a t u r a l e şi a n u m e : geomor -fologia t e r i t o r i u l u i cu c o m p o n e n t e l e sale ( m u n ţ i i , d e a l u r i l e şi p o d i ş u r i l e de luroase , depres iun i le sub şi i n t r a m o n t a n e , câmpi i le şi luncile); h idrologia şi de ran ju l t e renu lu i ( r e ţ eaua h idrograf ică , apele freatice, ch imismul aces tora s.a.); factorii cl imatici ca d e t e r m i n a n ţ i ecologici ( r e su r sa t e r m o r a d i a n t ă şi h idr ică , s t ra tu l de z ă p a d ă , etc.) ; vegetaţ ia şi f auna ; factorii pedologiei , cu p r e p o n d e r e n ţ ă solul c u p r i n z â n d t ipur i le de pedogeneză zonală şi i n t r azona lă . Toa te aceste ele­men te ca re ca rac te r i zează condiţ i i le n a t u r a l e , oferă informaţ i i va loroase a s u p r a cad ru lu i ac tua l şi de perspec t ivă p e n t r u dezvol ta rea şi m o d e r n i z a r e a s t ruc tu r i l o r a g r a r e din j u d e ţ .

Anal iza / s tudiu con t inuă cu eva lua rea resurse lo r de teren pe pr incipale le uni tăţ i fizico-geografice, t ipur i / asociaţii de solur i , categori i de folosinţă si suprafe ţe cul t ivate . Concluz ia ca re se degajă din această p a r t e a s tudiului este aceea că j ude ţu l A r a d este bine r e p r e z e n t a t la nivel na ţ iona l , p r in supra fa ţ a agr i ­colă de ţ inu tă şi, mai ales, a componen te i p r inc ipa le a acesteia, sup ra fa ţ a a rab i lă . Pr incipale le categori i de folosinţă şi s t r u c t u r a suprafe ţe lor cult ivate r ă s p u n d ce­r in ţe lor ac tuale şi de perspec t ivă ale dezvol tăr i i pe ansamb lu a jude ţu lu i şi î n c a d r a r e a acestuia în caden ţa c o n t e m p o r a n ă a p rogresu lu i Românie i , în d r u m u l său spre o economie au ten t ică de p ia ţă .

Un loc i m p o r t a n t în economia acestui capi tol îl ocupă lucră r i l e de î m b u n ă t ă ţ i r i funciare ca resursă si potent ia l de ut i l izare eficientă a p ă m â n t u l u i .

V

In acest sens, sun t s tud ia te re t rospect iv , p rogrese le în reg i s t r a t e în a m e n a j a r e a luc ră r i lo r de ir igaţ i i , îndigui r i , desecăr i şi c o m b a t e r e a eroziuni i solului , d u p ă cum, a semenea luc ră r i sun t p rognoza t e p â n ă în anul 2015.

Ul t ima p a r t e a acestui capitol este consac ra t ă p ă d u r i l o r ca p a r t e s t ruc ­t u r a l ă i m p o r t a n t ă a fondului funciar . Pe baza s tudi i lor efectuate se anal izează d i s t r ibu ţ ia p ă d u r i l o r pe te r i tor iu l j ude ţu lu i A r a d , s t a r ea ac tua lă a fondului forest ier p a r c u r s e cu tă ie tur i , volumele recol ta te , l uc ră r i de r e g e n e r a r e şi î n t r e ţ i ne re , m e n ţ i n e r e a s tăr i i de s ănă t a t e , etc . De asemenea , s u n t evidenţ ia te sursele de ven i tu r i rea l iza te din p r o d u c ţ i a silvică, inclusiv p r in valor i f icarea a l tor p r o d u s e din zona fores t ieră .

Aceeaşi a tenţ ie este a c o r d a t ă ar i i lor n a t u r a l e p ro te j a t e conform Legii n r . 5/2000 şi h o t ă r â r i i n r . 1/1995 a Comisiei admin i s t r a t i ve de pe l ângă P re fec tu ra J u d e ţ u l u i A r a d .

P a r t e a finală prez in tă câteva consideraţ i i legate de efectele pădur i i a s u p r a natur i i şi mediulu i , toate influenţele benefice a s u p r a sănătăţ i i oameni lor şi a s u p r a prote jăr i i zonelor afectate de calamităţ i na tu ra l e cu ca re se confruntă jude ţu l A r a d .

* Cap i to lu l 3 se in t i tu lează : " C E R C E T Ă R I P R I V I N D S T R U C T U R I L E A G R A R E SI F O L O S I R E A E F I C I E N T A A F O N D U L U I F U N C I A R ÎN C O N D I Ţ I I L E D I V E R S I F I C Ă R I I F O R M E L O R D E P R O P R I E T A T E CU R E F E R I R E S P E C I A L Ă LA J U D E Ţ U L A R A D " .

Din aceas tă perspec t ivă , capi tolul a b o r d e a z ă , ma i în tâ i , conceptul de s t ruc ­tu r i a g r a r e si c a d r u l legislativ ca re guve rnează p r o p r i e t a t e a şi exploa ta ţ ia agr i ­colă. Astfel, s t ruc tu r i l e a g r a r e const i tuie expres ia economică , j u r i d i că şi t e r i to r i ­ală a poli t ici lor agr icole , concre t iza te în uni tă ţ i le agricole ca re pot fi ident ice cu p r o p r i e t a t e a sau g r u p â n d (asoci ind) mai mul te p rop r i e t ă ţ i în scopul real izăr i i u n o r exploata ţ i i viabile şi eficiente din p u n c t de vedere economic . Noţ iuni le de p r o p r i e t a t e şi exp loa t a re t r ebu i e disociate p e n t r u a înţelege funcţiile agr icu l tur i i şi dezvo l ta rea de a n s a m b l u a economiei na ţ iona le . Şi aceas ta cu a tâ t mai mul t cu cât în societatea m o d e r n ă , în a fara celor două funcţii de bază ale p ropr ie t ă ţ i i -posesia si dispozi ţ ia , t r ebu i e subl in ia tă şi cea de folosinţă c o r e s p u n z ă t o r p roce ­du r i l o r legale, respect iv cer in ţe lor societăţii , c a r e este esenţială .*) .

In c o n t i n u a r e a acestei pă r ţ i sun t p r ezen t a t e actele no rma t ive p r iv ind s t ruc ­tur i le a g r a r e d in ţ a r a n o a s t r ă , toa te având d r e p t c o o r d o n a t ă de bază , p reveder i le Const i tu ţ ie i Român ie i .

C e r c e t a r e a efectuată în cad ru l acestui capitol con t inuă cu anal iza fondului func iar al R o m â n i e i în condiţ i i le diversif icăr i i fo rme lo r de p r o p r i e t a t e si exp loa ta re . î n acest sens, s tudiul p rez in tă exploataţ i i le agricole, sup ra fa ţ a totală şi sup ra fa ţ a agr icolă ut i l izată d u p ă s ta tu tu l j u r id i c şi pe categori i de folosinţă, p r e c u m şi d u p ă modu l de de ţ inere a t e r enur i lo r .

Invest igaţ ia se ex t inde şi în sectorul an imal ie r u n d e sun t p rezen ta t e efec-

*) I. Bold, A. Crăciun, Exploatarea agricolă - Organizare, dezvoltare, exploatare. Ed. Mirton, Timişoara, Bucureşti, 1995, pag. 37

VI

tivele de an ima le pe specii şi clase de m ă r i m e a suprafeţe i agricole ut i l izate, p r e ­cum şi pe t ipur i de exploataţ i i agr icole ( individuale şi cu pe r sona l i t a t e j u r i d i că ) .

P a r t e a p r e p o n d e r e n t ă a capi tolului este consac ra t ă s t r uc tu r i l o r a g r a r e ale jude ţu lu i A r a d , ca re anal izează u r m ă t o a r e l e aspecte :

- s t ruc tu r i l e a g r a r e de p r o p r i e t a t e şi de exploata ţ ie la nivelul j u d e ţ u l u i şi pe zone de p roduc ţ i e (câmpie , dea l şi m u n t e ) ;

- evoluţia suprafe ţe lor cul t iva te , a p roduc ţ i i lo r medii şi totale , pe fo rme de p r o p r i e t a t e şi de folosinţă a t e r enu r i l o r , pe cele trei zone la pr inc ipa le le p lan te cul t ivate (g râu , p o r u m b , f loarea soare lu i , sfeclă de z a h ă r , cartofi , l egume, p r e c u m şi în p o m i c u l t u r ă şi v i t i cu l tu ră ) ;

- evoluţia efectivelor to ta le de bovine , po rc ine şi ovine pe zone de p roduc ţ i e şi fo rme de p r o p r i e t a t e , inclusiv al p roduc ţ i i l o r totale de lapte de vacă , c a r n e de porc ine , l ână şi ouă .

P e n t r u o anal iză ma i de ta l i a tă , au fost ana l iza te , în evoluţie, pe o pe r i oadă mai m a r e de t i m p (1989-2004) p roduc ţ i i l e medii şi totale la pr inc ipa le le pă ioase (g râu , o rzoa ica de t o a m n ă , o rzoa ica de p r i m ă v a r ă , ovăz) şi p o r u m b , l eguminoase boabe ( m a z ă r e , fasole, soia), p r e c u m şi la câ teva p lan te tehnice (f loarea soare lu i , sfeclă de z a h ă r , c ânepă f ibră şi t u t u n ) .

Aceste anal ize pe t e r m e n med iu , oferă o imagine de a n s a m b l u mai real is tă a s u p r a t end in ţe lo r ce au loc în evoluţ ia p roduc ţ i i lo r medi i şi totale la pr inc ipa le le p lan te cul t ivate .

In mod s imilar s-a ana l iza t pe aceeaşi pe r i oadă de t imp , la nivelul j u d e ţ u ­lui şeptelul (bovine, porc ine , ovine, păsă r i ) , p r e c u m şi p roduc ţ i a an ima l i e ră ( lapte vacă + bivoli ţă, lapte oaie şi c a p r ă , l ână , ouă şi miere) .

Capi to lu l se încheie p r i n câ teva studii de caz, p r iv ind rezul ta te le de p r o ­ducţ ie şi economice ob ţ inu te în exploataţ i i agricole de t ip asociativ, în ca re au fost ev idenţ ia te t ipologia genera lă , d o t a r e a tehnică , forţa de m u n c ă , m a n a g e m e n t u l , inclusiv punc te le cri t ice ( înguste) c a r e s-au degaja t din aceste anal ize . Es te vo rba de u r m ă t o a r e l e societăţi agr icole : " C E R E S " - Vlad imi rescu ; " R O M G E R A " -S â n t a n a ; " A G R O I N D U S T R I A L A " - F â n t â n e l e ; " A G R O P R O F I T " - Pecica; " R O M G E R M " - Ş i m a n d ; " C O M B I N A T U L A G R O I N D U S T R I A L " - Cur t i c i .

Se r e m a r c ă faptul că s tudii le de caz, efectuate în uni tă ţ i r ep rezen ta t ive din jude ţ , pot const i tui d r e p t modele de re fer in ţă p e n t r u celelalte exploataţ i i de t ip asociativ, în ceea ce pr iveş te s t r u c t u r a de p roduc ţ i e , do t a r ea tehnică şi rezul ta te le economico-f inanciare , evidenţ i ind f ina lmente modu l de ut i l izare depl ină şi efi­cientă a fondului funciar d in j u d e ţ .

* Capi to lu l 4, in t i tu la t : " M O D A L I T Ă Ţ I DE U T I L I Z A R E D E P L I N Ă SI E F I C I E N T A A F O N D U L U I F U N C I A R P E B A Z A B O N I T Ă R I I T E R E N U R I L O R A G R I C O L E " , debu tează p r i n câteva investigaţi i efectuate la nivelul ţă r i i , c a r e t rec în revistă pr inc ipa le le condiţ i i / , factori ce p e r m i t es t imarea potenţ ia lului de produc ţ ie al p ă m â n t u l u i . Astfel, sun t p r ezen ta t e , în o rd ine logică, notele medii de bon i t a re a t e r enu r i l o r agricole îna in te şi d u p ă apl icarea luc ră r i lo r amel iora t ive pe pr inc ipale le categori i de folosinţă şi la pr inc ipa le le p lan te de cu l tu ră ; r e p a r ­tiţia p rocen tua l ă a t e r enu r i l o r agricole pe clase de bon i t a re , categori i de folosinţă şi p e n t r u diferite cu l tur i (note n a t u r a l e şi potenţ ia le) .

în con t inua re , se t r a t ează bon i ta rea t e r enu r i lo r agricole, ca p remisă ştiinţi-

VII

fîcă de folosire depl ină şi eficientă a fondului funciar . î n acest sens, se fac câteva refer i r i la metodologia de bon i t a r e şi e l a b o r a r e a p ropr iu -z i să a lucrăr i i c a re a r e la bază definirea şi d e t e r m i n a r e a p a r a m e t r i c ă a condi ţ i i lor de mediu şi a facto­r i lor de vegetaţ ie a s u p r a nivelelor de p roduc ţ i e a p lan te lo r cul t ivate cu p rec iza rea ciclică a g r adu lu i de mani fes ta re a ansamblu lu i de factori şi condiţi i ecologice.

Apoi , sun t p r e z e n t a t e clasele de cal i ta te şi de p roduc ţ i e a t e r e n u r i l o r din j u d e ţ u l A r a d , î n c a d r a r e a aces tor t e r enu r i în clase de cal i ta te şi p roduc ţ i e pe ca­tegori i de fo los inţă-arabi l , pajişti n a t u r a l e , p lan ta ţ i i viticole şi agr icole . To t în aceas tă p a r t e , am r e d a t r epa r t i ţ i a t e r e n u r i l o r agr icole pe g r u p e de p a n t ă , p r e c u m şi suprafe ţe le agr icole (pe componen te l e sale p r inc ipa le ) cu l imi tăr i de d e g r a d a r e . Es te v o r b a de t e r e n u r i în diferi te stadii de e roz iune , a lunecă r i , exces de umid i t a t e , soluri acide, alcalice şi sal ine, nis ipoase, p ie t r i şu r i , bo lovănişur i , etc. Toa te aceste e lemente evidenţ iază rolul bon i tă r i i în c a r a c t e r u l zonal si microzonal al r e p a r ­tiţiei p roduc ţ ie i agricole p r in s tabi l i rea a t re i zone dis t incte agroch imice .

î n funcţie de l u c r a r e a de b o n i t a r e a t e r e n u r i l o r au fost s tabi l i te cinci clase de favorabi l i ta te ca re au s ta t la baza stabil ir i i zonelor economice în te r i to r iu , a v â n d stabi l i te , în p rea lab i l , şi notele de bon i t a r e , p e n t r u pr inc ipale le categori i de folosinţă şi cu l tu r i . Astfel, pe cele 33 t ipu r i de sol, a r ezu l t a t o h a r t ă a jude ţu lu i A r a d în ca re s-a r e d a t favorabi l i ta tea solur i lor p e n t r u pr inc ipale le p lan te de cul­t u r ă .

Din această perspec t ivă a s tudiu lu i , vom evidenţ ia faptul că pe te r i to r iu , l imitele d in t r e uni tă ţ i le n a t u r a l e nu coincid decâ t r a r e o r i cu limitele a d m i n i s t r a -tive sau tehnice ale un i tă ţ i lo r te r i to r ia le , sole, pa rce le , masive sau t ipur i de ho ta r . D r e p t u r m a r e , notele de bon i t a r e au fost ca lcula te a t â t pe uni tă ţ i n a t u r a l e , cât şi admin i s t r a t ive .

In finalul capi tolului a fost a b o r d a t ă re la ţ ia : bon i t a re -p roduc t i i sconta te si real izate . î n acest scop s-a u r m ă r i t s tabi l i rea , pe baza mul t i tudini i de factori , potenţ ia lu l de p r o d u c ţ i e al difer i te lor t e r enu r i , în funcţie de nota de bon i t a re , pe locali tăţ i şi la p r inc ipa le le p lan te de cu l tu ră . Aceste p roduc ţ i i sconta te au fost apoi , r a p o r t a t e la recoltele ob ţ inu te din ca re rezu l tă că, diferenţele sun t calculate co re spunză to r , în c iuda u n o r di ferenţe semna la t e în l u c r a r e .

In genera l , se poa te ap rec ia că toa te aspectele a b o r d a t e m acest capitol p r iv ind e s t imarea poten ţ ia lu lu i de p roduc ţ i e al p ă m â n t u l u i , s tabi l i rea claselor de cal i tate şi de p roduc ţ i e , rolul boni tă r i i în c a r ac t e ru l zonal şi microzonal al r e p a r ­tiţiei p roduc ţ ie i agricole , p r e c u m şi re la ţ ia : bon i t a re -p roduc ţ i i sconta te şi rea­lizate, r ep rez in t ă modal i tă ţ i şi p remize ştiinţifice p e n t r u folosirea depl ină şi efi­cientă a fondului funciar în j ude ţu l A r a d .

* Capi to lu l 5: " S I S T E M E D E A M E L I O R A R E . A M E N A J A R E SI M A ­N A G E M E N T U L ÎN V A L O R I F I C A R E A E F I C I E N T A A F O N D U L U I F U N C I A R ÎN J U D E Ţ U L A R A D " .

în p r i m a p a r t e a acestui capitol s-a a b o r d a t p rob lema t i ca eficientei eco­nomice în contextul amel iorăr i i si amena jă r i i l uc ră r i lo r de î m b u n ă t ă ţ i r i funciare, în aceas tă viziune am subl in ia t că s tudiul eficienţei economice a folosirii fondului funciar , p r e s u p u n e o t r a t a r e core la tă a celor t re i t r ep t e ale s is temului in tegra t de p u n e r e în va loare a acestei r e surse şi a n u m e : luc ră r i de î m b u n ă t ă ţ i r i funciare, luc ră r i ag ropedoamel io ra t ive , tehnici şi tehnologii de p roduc ţ i e . Sun t p rezen ta te

VIII

par t i cu la r i t ă ţ i l e eficienţei economice în amena jă r i l e funciare , indicator i i genera l i şi specifici ai eficienţei economice , conţ inutu l şi funcţ ional i ta tea lor. Apoi , au fost efectuate s tudi i şi p r o p u n e r i p r iv ind aprec ie rea eficienţei economice a înd igu i ­r i lor şi desecăr i lo r , p reveni r i i şi combate r i i eroziuni i solului, cu re fer i re specială Ia s tabi l i rea unei s t r u c t u r i op t ime a cu l tu r i lo r , dens i ta tea p lan te lor , tehnologii specifice, p r o b l e m e de cal i ta te a p roduse lo r , aspecte sociale s.a.

Un loc i m p o r t a n t în ocupă a m e l i o r a r e a şi a m e n a j a r e a l uc r ă r i l o r de î m b u n ă t ă ţ i r i func ia re în contextul economiei de energie , cunoscut fiind faptul că aceste l uc ră r i sun t m a r i c o n s u m a t o a r e mai ales de energie electr ică şi au un m a r e impac t a s u p r a eficienţei economice a aces tor l uc ră r i .

De a s e m e n e a , a m c o n s i d e r a t necesa r ca p r o b l e m a t i c a l u c r ă r i l o r de î m b u n ă t ă ţ i r i func iare să fie s tud ia te în s t r ânsă l egă tu ră cu pro tec ţ ia mediu lu i , s tabi l indu-se zone cri t ice sub aspectul poluăr i i ape lo r şi a solur i lor , inclusiv acţ i ­uni ce se i m p u n a fi î n t r e p r i n s e p e n t r u recons t ruc ţ i a şi p ro tec ţ ia ecologică a t e r e n u r i l o r d e g r a d a t e şi p e n t r u ame l io r a r ea s tăr i i de s ă n ă t a t e a solur i lor .

In ceea ce pr iveş te eficienta tehnologi i lor de producţie., ne -am refer i t la două c o m p o n e n t e şi a n u m e la m e c a n i z a r e si la u t i l izarea î n g r ă ş ă m i n t e l o r chimice, a b o r d â n d şi în acest caz pr incipal i i indicator i_care ca rac te r i zează eficienţa eco­nomică a aces tor m ă s u r i de intensif icare a p roduc ţ ie i agricole, con ţ inu tu l şi funcţ ional i ta tea lor .

P e n t r u exempl i f icare , a m r e d a t un exemplu de tehnici şi tehnologii de p r o ­ducţ ie sub fo rmă de s tudiu de caz, la S . C " V I I T O R U L " Mai la t , o un i t a t e r ep rezen ta t ivă în j u d e ţ u l A r a d . Tehnologi i le p r ezen t a t e se referă a t â t p e n t r u p r o ­ducţ ia vegetală , cât şi p e n t r u cea an ima l i e r ă .

Ul t ima p a r t e a acestui capitol a b o r d e a z ă p rob l ema t i ca perfec ţ ionăr i i m a ­nagemen tu lu i ut i l izări i fondului funciar , avându-se în vedere u r m ă t o a r e a t ipolo­gie genera lă de act ivi tă ţ i : l uc ră r i de î m b u n ă t ă ţ i r i func iare ; l uc ră r i a g r o p e d o a m e -l iorat ive; tehnici şi tehnologii de p roduc ţ i e . Aceas tă a b o r d a r e s is temat ică a pe r ­fecţionării m a n a g e m e n t u l u i folosirii fondului funciar se poa te real iza p rac t i c p r i n t r a t a r e a în s t r â n s ă i n t e r d e p e n d e n ţ ă a celor trei s is teme in tegra te d in p u n c t de vedere funcţ ional , amin t i t e mai sus .

Per fec ţ ionarea m a n a g e m e n t u l u i folosirii fondului funciar , con t inuă pe componen te a l uc ră r i l o r de î m b u n ă t ă ţ i r i funciare (irigaţii , înd igui r i , desecăr i , c o m b a t e r e a eroziuni i solului) şi pe act ivi tăţ i ( recepţ ie , exp loa ta re , în t re ţ ine re ) .

Capi to lu l se finalizează p r in p ro iec t a rea unu i sistem î m b u n ă t ă ţ i t de ut i ­l izare a fondului funciar , r e p r e z e n t â n d o schemă u n i t a r ă de p r o g r a m a r e şi o rga ­nizare p e n t r u valor i f icarea s u p e r i o a r ă a r e su r se lo r funciare , pe aceleaşi compo­nente de act ivi tăţ i . Acest lucru r ep rez in t ă finalmente, e lementul esenţial al pe r ­fecţionării , pe baze ştiinţifice, m o d e r n e a m a n a g e m e n t u l u i act ivi tăţ i lor pen t ru valorif icarea supe r ioa r ă a p ă m â n t u l u i de ţ inu t de p r o p r i e t a r i şi aflat în forme diversificate de exp loa ta re .

Astfel, teza de doc to ra t e l abo ra t ă const i tuie un valoros s tudiu p e n t r u definirea u n o r politici a g r a r e ca re să as igure s t ruc tu r i eficiente p e n t r u agr icul ­t u r a Românie i pe baza exemplului unui j u d e ţ cu condiţi i medii na tu ra l - econo-mice - jude ţu l A r a d .

IX