catalog teste psih

1

TIHAN EUSEBIU TIHAN LAURA

CATALOG DE TESTE PSIHOLOGICE:

SCURTE INSTRUCŢIUNI DE LUCRU

IESPU FOCUS

OPINFO

Bucuresti, 2007

Psihologia Online Biblioteca Online

www.psihologiaonline.ro

2

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României TIHAN, EUSEBIU Catalog de teste psihologice : scurte instrucţiuni de lucru / Eusebiu Tihan, Laura Tihan. - Bucureşti : Editura Institutului de Ecologie Socială şi Protecţie Umană - Focus ; Opinfo, 2007 Bibliogr. ISBN 978-973-88027-5-9 ; ISBN 978-973-88028-4-1 I. Tihan, Laura 159.9(079.1)

LUCRARE EDITATĂ CU SPRIJINUL AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

Editura IESPU FOCUS (Editura Institutului de Ecologie Socială şi Protecţie Umană - Focus) este acreditată CNCSIS la pozitia 175



3

CUPRINS

SERIA A I-A .............................................................................................13

SCARA DE PERFORMANŢĂ A LUI GRACE ARTHUR (FORMA A II-A) ..........................................................................................................15

SCARA DE PERFORMANŢĂ A LUI BORELLI – OLÉRON.............19

TESTUL CONCEPTELOR DE BAZĂ BOEHM – REVIZUIT ......... 22

TESTUL CONCEPTELOR DE BAZĂ BOEHM-PREŞCOLARI ...... 26

TESTUL DE INTELIGENŢĂ AL LUI CATTELL, SCARA 2............ 29

TESTUL DE INTELIGENŢĂ AL LUI CATTEL, SCARA 3, FORMELE A ŞI B REVIZUIRE 1986 ................................................... 32

EVALUAREA GÂNDIRII CRITICE (C.T.A.)...................................... 38

TEST DE ÎNŢELEGERE A TEXTELOR – UŞOR............................. 42

TEST D. 48.............................................................................................. 44

TEST D. 70.............................................................................................. 47

INVENTARUL DEZVOLTĂRII REALIZAT DE GESELL............... 50

INVENTARELE LUCRĂRILOR LUI PIAGET.................................. 53

EXPERIMENTELE LUI JEAN PIAGET ............................................ 53

TESTUL CUBURILOR LUI KOHS...................................................... 56

MATRIX CONCRET ............................................................................. 59



4

TESTUL MOZAIC AL LUI GILLE ...................................................... 62

SCĂRILE MCCARTHY DE APTITUDINI PENTRU COPII (M.S.C.A.) ................................................................................................ 65

BATERIA MCCARTHY PENTRU DEPISTAREA TULBURĂRILOR LA COPII ................................................................................................71

TEST NONVERBAL DE CLASIFICARE GENERALĂ ..................... 75

ETAPELE INTELIGENŢEI SENSORIO-MOTRICE A COPILULUI.................................................................................................................. 77

PERCEPŢII, ANALOGII ŞI MANIPULĂRI SPAŢIALE (P.A.M.S.) 80

TEST DE APTITUDINI MENTALE PRIMARE (P.M.A. FORMA INTERMEDIARĂ 11 – 17 ANI) ............................................................. 83

TEST DE RAŢIONAMENT ................................................................. 86

TEST DE RAŢIONAMENT 85 (FORMĂ PARALELĂ) ..................... 89

TEST DE SILOGISME ...........................................................................91

TEST DE COMPUNERE A FIGURILOR STRUCTURATE............. 94

TEST DE ÎNŢELEGERE A CONCEPTELOR NUMERICE ........... 96

TEST DE EFICIENŢĂ A REPREZENTĂRILOR MENTALE......... 98

TEST DE MATURITATE ŞCOLARĂ .................................................100

TEST VERBAL DE CLASIFICARE GENERALĂ..............................103

TEST DE VOCABULAR.......................................................................105

BATERIA LUI WACHS DE ANALIZĂ A STRUCTURILOR COGNITIVE (WACS) ........................................................................... 112



5

SCARA DE INTELIGENŢĂ WECHSLER PENTRU ADULŢI (FORMA REVIZUITĂ, WAIS-R) WECHSLER COLOR FORM BOARD................................................................................................... 118

SCARA DE INTELIGENŢĂ A LUI WESCHLER PENTRU COPII (FORMA REVIZUITĂ, WISC-R) .........................................................120

SCARA DE INTELIGENŢĂ A LUI WECHSLER PENTRU PERIOADA PREŞCOLARĂ ŞI PRIMARĂ (WPPSI) ..........................124

SERIA A II-A.......................................................................................... 128

APTITUDINI ........................................................................................ 128

SCARA DE PERFORMANŢĂ A LUI ALEXANDER.........................130

BATERIA DE APTITUDINI FUNDAMENTALE B.A.F..................133

BATERIA DE APTITUDINI ŞCOLARE COLECTIVE - B.A.S.C. ...136

BATERIA DE FLUENŢĂ VERBALĂ .................................................140

BATERIA PENTRU MESERIILE DIN DOMENIUL INFORMATICII....................................................................................143

TESTUL CONSEMNELOR.................................................................146

TESTUL DE COLAŢIONARE (ASOCIERE) ....................................148

BATERIA DE APTITUDINI PENTRU PROGRAMATORI ............150

TESTUL DE DEXTERITATE AL LUI CRAWFORD .......................153

TESTE DIFERENŢIALE DE APTITUDINI - D.A.T. FORMA PRESCURTATĂ .................................................................................... 155

DIFERENTIATORUL SEMANTIC PENTRU ROLURILE SEXUALE - D.S.R.S. ............................................................................. 162



6

TESTUL DE DESCIFRARE A SCRISULUI .......................................164

TESTUL LUI FRANSWORTH DE CECITATE A CULORILOR ....166

TESTUL DE DEZVOLTARE A PERCEPŢIEI VIZUALE ...............168

TESTUL FORMELOR IDENTICE ....................................................170

SERIILE ISHIHARA (COMPLETE SAU PRESCURTATE) ............173

SCARA DEZVOLTARE MOTORIE A LUI LINCOLN-OSERETSKY - L.O.M.D.S. ............................................................................................. 176

TESTUL DE ATENŢIE K-T................................................................179

TESTUL DE APTITUDINE MECANICĂ MACQUARRIE.............. 181

TESTUL MECANIC .............................................................................183

TESTUL NUMERIC (CHICAGO TESTS OF PRIMARY MENTAL ABILITIES, SEPARATE BOOKLET EDITION................................185

TESTUL DE ORIENTARE ÎN SPAŢIU.............................................188

TESTUL „PAPER FORM BOARD”, UNIVERSITATEA DIN MINNESOTA (REVIZUIT).................................................................190

PROGRAMUL DE REEDUCARE (R) A ORGANIZĂRII PERCEPTIVE VIZUALE .....................................................................192

PURDUE PEGBOARD.........................................................................197

MATERIAL DE REEDUCARE ORTOFONICĂ PENTRU ADOLESCENŢI ŞI ADULŢI ...............................................................199

TEST REVERSAL .................................................................................203



7

TESTUL DE VIZUALIZARE ÎN SPAŢIU „S” (CHICAGO TESTS OF PRIMARY MENTAL ABILITIES, SEPARATE BOOKLET EDITION) .............................................................................................206

TESTUL W.I.S.C. - (WESCHLER INTELLIGENCE SCALE FOR CHILDREN) .........................................................................................210

ORGANIZAREA SCĂRII DE INTELIGENŢĂ ...................................................... 211

SCALA DE INTELIGENTĂ PENTRU ADULTI A LUI DAVID WECHSLER - W.A.I.S. (WECHSLER ADULT INTELLIGENCE SCALE)...................................................................................................217

NOUA FORMĂ DE PREZENTARE: ..................................................................... 217

SERIA A III-A ........................................................................................224

STYCAR HEARING TEST...................................................................226

STYCAR VISION TEST „SHERIDAN – I.N.S.E.R.M.” REVIZUIT229

TESTELE LUI SUBES DE ORTOGRAFIE ŞI CALCUL, NIVEL ŞCOLAR .................................................................................................232

TESTELE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE - CE1-CE2, CE2-CM1, CM1-CM2, CM2-6E.................................................................................234

TESTELE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE C(URS) E(LEMENTAR)1-C(URS) E(LEMENTAR)2, C(URS) E(ELEMENTAR)2-C(URS) M(EDIU)1, C(URS) M(EDIU)1-C(URS) M(EDIU)2, C(URS) M(EDIU)2-6E .......................................................236

TESTE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE - SFÂRŞITUL ANULUI I FRANCEZĂ (SECŢIUNILE A-B-C-D-G) MATEMATICI (SECŢIUNILE C-D-E) .........................................................................239

TESTELE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE – 3E-2E.............................241

TESTE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE 6E-5E ŞI 5E-4E.......................244

TESTE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE 6E-5E ŞI 5E-4E.......................246



8

TEST DE NIVEL ORTOGRAFIC .......................................................249

SERIA A IV-A.........................................................................................251

CIOCÂRLIA: TEST DE ANALIZĂ A CITIRII ŞI A DISLEXIEI......253

TESTUL PENTRU EXAMINAREA AFAZIEI...................................255

TESTUL PENTRU EXAMINAREA APRAXIEI................................257

TEST MOTOR DE STRUCTURARE VIZUALĂ ...............................259

SET TEST ..............................................................................................262

TESTUL FIGURII COMPLEXE AL LUI REY...................................263

TESTUL DE REŢINERE VIZUALĂ AL LUI BENTON..................266

TESTUL EFICIENŢEI CITITULUI LA CURSUL PREGĂTITOR .268

BATERIA U.D.N. 80: FORMAREA ŞI UTILIZAREA PRIMELOR NUMERE...............................................................................................270

SERIA A V-A ..........................................................................................273

CHESTIONARE ...................................................................................273

CHESTIONAR CARACTERIOLOGIC...............................................275

GERIATRIC DEPRESSION RATING SCALE ..................................277

CHESTIONARUL DE PREFERINŢE ACŢIONALE.......................279

THE MILTON CLINICAL MULTIAXIAL INVENTORY (MCMI-2).................................................................................................................287

LISTA DE ADJECTIVE (ADJECTIVE CHECK LIST)......................288

SCARA DE ANXIETATE A LUI R. B. CATTELL .............................291



9

TESTUL DE ADAPTARE PERSONALĂ AL LUI ROGERS.............295

GHIDUL INTERESELOR PROFESIONALE DUPĂ APPLIED PSYCHOLOGY UNIT (A.P.U.)............................................................298

CHESTIONARUL LUI BELL – FORMA PENTRU ADULŢI..........301

SCALA DE EVENIMENTE IPOTETICE PROVOCATOARE DE GELOZIE (S.E.I.P.G) ...........................................................................308

INVENTARUL TIPOLOGIC REALIZAT DE MYERS-BRIGGS.....309

MINI-MULT..........................................................................................313

TESTUL CAPACITĂŢILOR DE NEGOCIERE ................................316

CHESTIONAR P.N.P. ..........................................................................319

CHESTIONARUL VALORILOR PROFESIONALE.........................322

INVENTARUL APRECIERII DE SINE AL LUI COOPERSMITH. FORMA ADULTI SI FORMA SCOLARI S.E.I. ..................................325

INVENTARUL VALORILOR INTERPERSONALE S.I.V...............327

INVENTARUL VALORILOR PERSONALE SPV............................330

SCARĂ PENTRU STUDIUL VALORILOR STUDY OF VALUES ...333

SERIA A VI-A.........................................................................................337

TESTE, CHESTIONARE, INVENTARE DE PERSONALITATE .337

CHESTIONARUL DE PERSONALITATE AL LUI BERNREUTER.................................................................................................................339

TESTUL FACTORULUI F AL LUI CATTELL..................................342

TEST 16 PF ............................................................................................345



10

EXEMPLE DE SCALE SI SPECIFICUL INTERPRETARII............349

FACTORUL A - (SCHIZOTIMIE VS. CICLOTIMIE) ............................................. 349 FACTORUL B - (ABILITATE REZOLUTIVĂ GENERALĂ) .................................. 349 FACTORUL C - (INSTABILITATE EMOTIONALĂ VS. STABILITATE EMOTIONALĂ).................................................................................................... 350 FACTORUL E - (SUPUNERE VS. DOMINANTĂ)................................................ 350 FACTORUL F - (EXPANSIVITATE VS. NONEXPANSIVITATE)......................... 350 FACTORUL G - (SUPRAEU SLAB VS. FORTA SUPRAEULUI)............................. 351 FACTORUL H - (THRECTIA VS. PARMIA) ......................................................... 351 FACTORUL I - (HARRIA VS. PREMSIA).............................................................. 352 FACTORUL L - (ALEXIA VS. PROTENSION) ..................................................... 352 FACTORUL M - (PRAXERNIA VS. AUTIA)......................................................... 352 FACTORUL N - (NAIVITATE VS. SUBTILITATE) .............................................. 353 FACTORUL O - (ÎNCREDERE VS. TENDINTĂ SPRE CULPABILITATE)............ 353 FACTORUL Q1 - (CONSERVATORISM VS. LIPSA DE RESPECT PENTRU CONVENTII) ....................................................................................................... 353 FACTORUL Q2 - (DEPENDENTA DE GRUP VS. INDEPENDENTA PERSONALĂ)............................................................................................................................. 353 FACTORUL Q3 - (SENTIMENT DE SINE SLAB VS. SENTIMENT DE SINE PUTERNIC) .......................................................................................................... 354 FACTORUL Q4 - (TENSIUNE ERGICA SLABA VS. TENSIUNE ERGICA RIDICATA)............................................................................................................................. 354 FACTORUL I - (ADAPTARE VS. ANXIETATE) ................................................. 354 FACTORUL II - (INTROVERSIE VS. EXTRAVERSIE)........................................ 355 FACTORUL III - (EMOTIVITATE VS. DINAMISM)............................................ 355 FACTORUL IV - (SUPUNERE VS. INDEPENDENTĂ) ........................................ 355

INVENTARUL PSIHOLOGIC DIN CALIFORNIA (C.P.I.) ...........358

SCALELE C.P.I. ....................................................................................363

DOMINANTA (DO) .......................................................................................... 364 CAPACITATE DE STATUT (CS)....................................................................... 364 SOCIABILITATE (SY) ....................................................................................... 365 PREZENTA SOCIALĂ (SP) ............................................................................... 365 ACCEPTAREA DE SINE (SA) ........................................................................... 365 SENTIMENT DE BUNĂSTARE PERSONALĂ /DE BINE (WB).................... 366 RESPONSABILITATEA (RE)............................................................................ 366 SOCIALIZAREA (SO) ........................................................................................ 366 AUTOCONTROLUL (SC).................................................................................. 367



11

TOLERANTA (TO) ........................................................................................... 367 IMPRESIE BUNĂ (GI)....................................................................................... 367 COMUNALITATEA (CM) ................................................................................. 367 REALIZARE PRIN CONFORMISM (AC) ......................................................... 368 REALIZARE PRIN INDEPENDENTĂ (AI) ..................................................... 368 EFICIENTA INTELECTUALĂ (IE).................................................................. 368 ÎNCLINATIA PSIHOLOGICĂ (PY)................................................................... 368 FLEXIBILITATE (FX)....................................................................................... 369 FEMINITATE (FE) ........................................................................................... 369

MODALITĂTI DE INTERPRETARE................................................369

EYSENCK PERSONALITY INVENTORY (E.P.I., 1964) .................374

STRUCTURA TEMPERAMENTULUI COLERIC: ................................................... 378 STRUCTURA TEMPERAMENTULUI SANGVINIC:............................................... 378 STRUCTURA TEMPERAMENTULUI FLEGMATIC:.............................................. 378 STRUCTURA TEMPERAMENTULUI MELANCOLIC: ........................................... 378

E.P.Q. - EYSENCK PERSONALITY QUESTIONNAIRE - (E.P.Q., 1975) ........................................................................................................380

INVENTARUL MULTIFAZIC AL PERSONALITĂŢII, MINNESOTA........................................................................................382

CHESTIONAR DE PERSONALITATE PENTRU SPORTIVI Q.P.S. : FORMA ADULTI SI FORMA ADOLESCENTI ...................386

TESTUL FIGURILOR ÎNCASTRATE (FORMA COLECTIVA) G.E.F.T...................................................................................................391

TESTE DE INTELIGENŢĂ SOCIALĂ ..............................................394

TESTUL DE PERSEVERENŢĂ AL LUI CATTELL.........................398

TESTUL DE STRES .............................................................................402

TESTELE LUI E. P. TORRANCE PENTRU GÂNDIRE CREATIVĂ.................................................................................................................407

TESTUL U 81.........................................................................................410



12

SERIA A VII-A .......................................................................................413

TEHNICI PROIECTIVE .....................................................................413

TESTUL ARBORELUI.........................................................................438

THE BENDER-GESTALT TEST .......................................................440

THE THEMATIC APERCEPTION TEST ........................................441

DESENUL UNEI PERSOANE (DRAW A PERSON TEST - DAP) .442

PROBA DE COMPLETARE A FRAZELOR (SENTENCE COMPLETION TEST – STC)..............................................................444

TESTUL SZONDI.................................................................................445

TESTUL DE FRUSTRARE AL LUI ROSENZWEIG. PROBA PENTRU ADULŢI................................................................................447

TESTUL DE FRUSTRARE AL LUI ROSENZWEIG PENTRU ADOLESCENŢI....................................................................................450

TESTUL DE FRUSTRARE AL LUI ROSENZWEIG PENTRU COPII.................................................................................................................453

PSIHODIAGNOSTIC MIOCHINETIC..............................................456

PSIHODIAGNOSTICUL LUI RORSCHACH....................................459

TESTUL DE FRUSTRARE AL LUI ROSENZWEIG. CHESTIONAR CU RĂSPUNSURI ÎNCHISE PENTRU ADULŢI .............................462

SERIA A VIII-A......................................................................................465

THE LURIA-NEBRASKA NEUROPSYCHOLOGICAL BATTERY467

BIBLIOGRAFIE............................................................................................ 468



13

SERIA a I-a



14



15

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) SCARA DE PERFORMANŢĂ A LUI GRACE

ARTHUR (Forma a II-a)

Grace Arthur

The Psychological Corporation

Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material

Cuburile lui Kohs (Revizuire de G. Arthur).

Planşa lui Seguin (Revizuire de G. Arthur).

Testul Şabloanelor: vezi Secţiunea a II-a – „Y3”.

Labirinturile lui Porteus (Revizuire de G. Arthur): versiune specială, diferită de Revizuirea lui Vineland din 1933 şi de labirinturile utilizate în Forma I: 14 blocuri a câte 100 de foi.

Planşele lui Healy (Revizuire de către C.P.A.).

Foaie de notare (care permite notarea observaţiilor clinice).

Administrare

Examinare: individuală.

Timp de examinare: cca. 45 de minute.

Timp de corectare: în timpul examinării.

Vârsta de aplicare: de la 3 ani la adulţi.



16

Indicaţii: măsurarea inteligenţei cu ajutorul testelor de performanţă.

Etalonare: copii americani de la 4,5 la 15,5 ani.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Din 1924, Grace Arthur a căutat să pună la punct o scară de inteligenţă constituită exclusiv din teste de performanţă. O scară provizorie a fost publicată în 1925, restandardizată în 1928, iar forma definitivă a acestei versiuni a fost prezentată în 1930. Încă din acel moment, autorul s-a consacrat studiului aprofundat al Formei paralele II. Aceste cercetări l-au determinat să modifice destul de profund compoziţia acestei Forme II aşa cum fusese ea publicată în 1930 şi care se dovedea puţin satisfăcătoare. Abia în 1942 a fost terminată elaborarea definitivă, de altfel, în acelaşi timp Forma I era profund revizuită (1943). În fine, în 1947, standardizarea şi etalonarea definitive ale Formei II Revizuite au fost publicate. Tabelul următor rezumă istoricul celor două forme: Anii Forma I Forma II Refereinţe 1930 Forma I originală,

9 teste, Norme originale

Forma II originală 9 teste

Norme originale

Arthur, G., A Point Scale of Performance Tests, vol. I: Clinical Manual, The Commonwealth

Fund, New Zork, 1930.1943 Forma I Revizuită

5 teste Norme revizuite

Idem, iRevised Edition, 1943.

1947 Forma II Revizuită 5 teste

Norme revizuite

Arthur, G., A Point Scale of Performance Tests Revised Form II, Manual, The Psychological Corporation, New York, 1947.

Până în prezent, în Franţa, a fost utilizată doar Forma I originală, cu normele din 1930. Or, actualmenmte, această formă este depăşită: Forma I Revizuită şi Forma II Revizuită au fost puse la punct prin



17

critica aprofundată a testelor care le constituiau. Forma II Revizuită conţine, în raport cu Forma II originală, următoarele noutăţi:

a) Reducerea numărului de teste de la nouă la cinci, prin suprimarea a patru teste form board (Two-figures, Casuist, Manikin, Feature Profile). Aceste patru teste s-au dovedit de un interese relativ slab, rezultatul fiind adesea obţinut prin probe şi erori, şi depinzând de rapiditatea cu care subiectul utiliza această metodă. Singurul păstrat a fost Seguin Form Board, ca „test de viteză de reacţie într-o sarcină simplă”.

b) Înlocuirea Testului Cuburilor lui Kohs (rezervat Forme I Revizuită) cu un nou test, Stencil Design Test1 (testul şabloanelor), descris de G. Arthur în 1944.

c) Modificarea Labirinturilor lui Porteus.

Noua Forma II Revizuită oferea astfel următoarele avantaje: se administrează rapid, testele care o compun au o bună validitateca teste de inteligenţă şi este, în fine, mult mai mult nonverbală decât scările originale.

Ea a fost standardizată pe 984 de şcolari americani de la 4 ani şi 6 luni la 15 ani. Normele au fost date în funcţie de vârsta mentală, atât pentru fiecare test cât şi pentru ansamblul scării, direct pentru vârstele précités, prin extrapolare până la 3 ani şi cele adulte superioare. Începând de la aceste elemente s-a calculat un Q.I. de performanţă (pentru adulţi s-au utilizat, cu titlul provizoriu, numitorii corectaţi conform lui Wechsler).

Este general admis că scara lui G. Arthur este cea mai bună dintre scările de performanţă pentru măsurarea inteligenţei. Ea a făcut obiectul a numeroase aplicaţii, mai ales în domeniile:

- psihologiei şcolare;

- psihologiei clinice;

- orientării profesionale.

Utilizarea acesteia a fost recomandată pentru:

1 Vezi Testul Şabloanelor (Stencil Design Test), Secţiunea II – „Y3”.



18

- examenul intelectual al surzilor;

- examenul subiecţilor având dificultăţi de limbaj;

- examenul subiecţilor grupurilor etnice pentru care nu se dispune de teste cu material verbal satisfăcătoare. Pentru aceşti subiecţi, s-a arătat că Healy Picture Completion Test II era practic puţin satisfăcător, datorită diferenţelor din mediul cultural, iar manualul conţine, pentru această utilizare particulară, norme calculate exclusiv pe baza primelor patru teste ale scării.

BIBLIOGRAFIE

Manualul lui Grace Arthur conţine o bibliografie selectivă.



19

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R)

SCARA DE PERFORMANŢĂ A LUI BORELLI –

OLÉRON

Michèle BORELLI – PERON, Centrul de Psihologie Aplicată

Pierre OLÉRON

Material

Cuburi.

Cartoane pentru construirea cuburilor.

Manechin.

Encastrements (demonstraţie, triunghiuri, două figuri ale lui Pintner – Paterson).

Puzzle Healy – Fernald.

Foaie pentru desene.

Foaie de notare.

Manual, ediţia a II-a, revizuită, 34 de pagini.

Lădiţă care conţine materialul.



20

Administrare


Timp de examinare: în jur de 30 de minute.

Timp de corectare: câteva minute.

Vârsta de aplicare: 4,6 ani – 9 ani.

Indicaţii: măsurarea inteligenţei fără a apela la limbaj.

Etalonare: 280 de copii cu vârste de la 5 la 8 ani; 272 de copii surdo-muţi de la 5 la 9 ani.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Scara de performanţă B.O. este destinată furnizării unei evaluări a nivelului mental la copii cu handicap vizavi de limbaj.

Cele două caracteristici esenţiale ale sale sunt:

1. de a fi special construită având în vedere surmontarea dificultăţilor pe care le prezintă această măsurare la acest tip de subiecţi. Rezultatul a fost obţinut eliminând orice apel la limbaj, atât în ceea ce priveşte materialul cât şi administrarea;

2. de a fi pusă la punct pentru o populaţie constituită din copii francezi. Aceasta elimină impreciziile pe care le prezintă, datorită diferenţelor de cultură sau de eşantionare, folosirea testelor de origine străină.

Bateria conţine şapte teste. O parte este formată din adaptările testelor care au fost folosite în bateriile clasice (manechin, încastrările lui Pintner-Paqterson, puzzle-ul lui Healy-Fernald, cubul lui Kohs), iar restul, din teste pentru care experienţa a justificat interesul (modele şi construcţii cu cuburi, copia desenelor). Diversitatea lor a furnizat o bază destul de largă pentru o estimare comprehensivă a nivelului mental, concomitent permiţând, graţie schimbăriiii sarcinilor, menţinerea permanentă a interesului subiecţilor, chiar şi a celor foarte mici.



21

Eliminarea limbajului antrenează dificultăţi atunci când trebuie să-i faci subiectului sarcina perfect înţeleasă. Aceste dificultăţi au fost surmontate în Scara B. O. pe de o parte, prin neutilizarea în cadrul acesteia decât a testelor care sunt uşor de înţeles, iar pe de altă parte, precedând fiecare test de o demonstraţie care trebuie repetată până la executarea corectă.

Etalonarea pentru subiecţii care aud, făcută pe un eşantion de 280 de copii, este dată pentru fiecare an, de la 5 la 8 ani, fie în note brute, fie în note standard. Pentru copii surzi, etalonarea a fost efectuată pe o populaţie relativ omogenă din 272 de elevi din instituţii specializate. Etalonarea este furnizată în note brute, pentru fiecare an, de la 5 la 9 ani.

Bateria este destinată în special copiilor afectaţi de surditate. Ea poate fi aplicată, chiar dacă cu oarecare rezerve în ceea ce priveşte validitatea normelor, copiilor care prezintă tulburări în dezvoltarea limbajului, chiar dacă aceştia nu au probleme cu auzul. Folosirea sa este indicată:

- din punct de vedere şcolar – pentru admiterile copiilor surzi în stabilimente speciale, plasarea lor în clase cu nivel corespunzător, stabilirea unei baze de referinţă pentru a judeca progresele sau eşecurile şcolare;

- din punct de vedere clinic – pentru stabilirea nivelului mental care este un element esenţial de diagnostic în cazurile de întârziere a limbajului.

BIBLIOGRAFIE

1. Michèle BORELLI – VINCENT, Pierre OLÉRON, O nouă scară de performanţă. Folosirea sa cu copii surzi (Une nouvelle échelle de performance. Son utilisation avec des enfants sourds), în „Revista de Psihologie Aplicată” (Revue de Psychologie Appliqué), 1954, 4, 153-164.



22

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R)

TESTUL CONCEPTELOR DE BAZĂ BOEHM –

REVIZUIT

Ann E. BOEHM


Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material

3 Forme: C, D, Aplicaţii.

Caiet de test, 2 părţi pentru Formele C şi D;

1 parte pentru Caietul de Aplicaţii.

Foaie de înregistrare pentru 30 de copii (relevă răspunsurile, corectarea şi notarea).

Manual comun celor trei Forme.

Administrare

Examinare: individuală sau colectivă.

Timp de examinare: 15-20 de minute pentru fiecare caiet.

Timp de corectare: 2 minute/caiet (inclusiv notarea în Foaia de înregistrare).

Vârsta de aplicare: copii de la secţiunea mare maternală, de la cursul pregătitor şi de la cursul elementar din anul I.



23

Etalonare: la începutul anului şcolar: 1053 copii de la GSM (Grande Section Maternelle), 1416 copii de la CP (Cours Préparatoire), 1381 copii de la CE 1 (Cours Élémentaire Ire année).

La sfârşitul anului şcolar: 924 de copii de la GSM, 1088 copii de la CP, 963 copii de la Ce 1.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul Conceptelor de Bază al lui Boehm-Revizuit (Boehm-R) este destinat măsurării la copii a însuşirii conceptelor de bază, esenţiale pentru înţelegerea consemnelor verbale şi fundamentale pentru reuşita şcolară a primilor ani.

Formele C şi D

Formele C şi D sunt două forme paralele, care se compun fiecare din câte 50 de itemi desemnaţi, repartizaţi în ordinea dificultăţii crescânde în cele două caiete. Fiecare caiet conţine trei exemple urmate de 25 de întrebări. Copilul trebuie să indice cu o cruce desenul care corespunde descrierii care îi este dată cu voce tare şi care conţine conceptul de bază. Cele două forme se adresează copiilor de la GSM, CP şi CE 1.

Conceptele de bază măsurate de Boehm-R sunt concepte de stabilire a raporturilor ca: mai mult, mai puţin, primul, ultimul, acelaşi, diferit. Sunt concepţii pe care copiii le utilizează pentru stabilirea raporturilor între persoane, obiecte şi situaţii. În general, deciziile de acţiune sunt luate prin raportare la un model, o dimensiune sau o situaţie care pot schimba. Un obiect care este la dreapta unui copil într-un caz poate fi la stânga copilului în alt caz.

Conceptele reţinute de Boehm-R implică de asemenea decizii care apar în contexte de spaţiu, cantitate şi timp, precum şi niveluri din ce în ce mai complexe de abstracţie. Ele sunt fundamentale în dezvoltarea gândirii copiilor.



24

Conţinutul testului Boehm-R este paralel cu testul original. Revizuirea lui Boehm a fost întreprinsă pentru a atinge un anumit număr de scopuri:

- reevaluarea nivelurilor reale ale de dificultate ale conceptelor puse în joc.

- Inserarea antonimelor care merg în pereche cu sinonimele frecvent utilizate.

- Să se ţină cont de criticile care au fost făcute.

- Introducerea unei noi secţiuni în care conceptele de bază sunt utilizate în asociere cu altele.

Boehm-R a fost esenţial conceput ca un instrument pedagogic care permite învăţătorului un sistem de reper al nivelului de cunoaştere al copiilor. Boehm-R poate fi, de asemenea, utilizat ca una din bateriile de teste care servesc la evaluarea vivacităţii sau la detectarea copiilor „cu risc” în ceea ce priveşte cursurile ulterioare.

Caietul pentru Aplicaţii

Un Caiet de Aplicaţii a fost elaborat pentru a fi utilizat cu Boehm-R (Formele C şi D).

Cei 26 de itemi din Caietul de Aplicaţii conţin concepte de bază care sunt frecvent folosite împreună cu concepte mai uşoare sau cu numeroase concepte care figurează în repertoriul copilului. Nu o dată învăţătorul cere copilului: „Treci la prima căsuţă, de-a lungul liniei/Commence à la première case en haut de ligne”. Caietul de Aplicaţii a fost conceput pentru a sublinia importanţa conceptelor de bază ca instrumente ale gândirii. Copiii care răspund cu precizie conceptelor de la Formele C şi D pot să nu ştie să aplice conceptele într-o simplă combinaţie sau pentru sarcini care implică:

- să urmeze directive în mai multe etape;

- să facă comparaţii;



25

- să plaseze evenimentele într-o anumită ordine.

Interpretarea rezultatelor ţine cont pe de o parte de nota totală, iar pe de alta, de notele parţiale (itemii putând fi regrupaţi în patru categorii: spaţiu – cantitate – timp – diverse). S-a convenit să se compare rezultatul fiecărui copil cu rezultatul mediu al clasei. În funcţie de aceste diverse comparaţii, este posibil să se stabilească metoda cea mai apropiată de „recuperare”, a sectoarele în care aceasta este cea mai necesară şi copii care ar beneficia de ea cel mai mult.



26

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R)

TESTUL CONCEPTELOR DE BAZĂ BOEHM-

PREŞCOLARI

Ann E. BOEHM



Material

Caiet cu imagini.

Foaie de înregistrare individuală.

Foaie de înregistrare pentru ansamblul clasei.

Manual.

Administrare


Timp de examinare: 15 minute.

Timp de corectare: 3 minute.

Vârsta de aplicare: copii de la 3 la 5 ani.

Etalonare: 580 de copii.



27

Indicaţii: măsurarea gradului de stăpânire a 26 de concepte de bază, concepte de relaţie, fundamentale pentru reuşita primilor ani şcolari.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Versiunea pentru preşcolari a Testului Conceptelor de Bază al lui Boehm (Boehm-Preşcolari) a fost elaborată pentru a evalua la copiii mici cunoaşterea a 26 de concepte de bază, concepte de relaţie, considerate ca fundamentale pentru reuşita primilor ani şcolari. Aceste concepte permit copiilor să înţeleagă şi să descrie lumea care este în jurul lor.

Versiunea Preşcolari se aplică individual copiilor cu vârste de la 3 la 5 ani, dar poate în mod egal să fie propusă copiilor mai mari, care au nevoie de susţinere pedagogică.

Boehm-Preşcolari se compune din 5 itemi de antrenament şi 52 de itemi (câte 2 pentru fiecare concept) ai testului propriu-zis. Pentru fiecare item, examinatorul arată copilului o imagine şi îi pune o întrebare. Copilul răspunde arătând cu degetul partea asemănătoare cu imaginea. Scopul testului fiind măsurarea capacităţii de a înţelege 26 de concepte de bază, trebuie să se aplice 52 de itemi pentru a da copilului două şanse de a demonstra că cunoaşte fiecare concept.

Au fost concepute două Foi de înregistrare pentru a permite examinatorului să facă o interpretare individuală şi totodată una pentru ansamblul clasei.

Pe Foaia de înregistrare individuală învăţătorul poate să treacă la o sinteză a rezultatelor copilului, care conţine patru părţi distincte:

- Bilanţul performanţelor copilului: o listă a tuturor conceptelor permite analizarea performanţei copilului la fiecare pereche de itemi şi punerea în aplicare a unei „învăţări” a conceptelor de bază, reperându-i pe cei care au obţinut un rezultat mic;

- Date normative: interpretarea normativă a rezultatelor este tot la fel de importantă pentru a situa copilul în raport cu cei de vârsta sa;



28

- Analiza greşelilor: acolo se găseşte lista a 15 concepte Boehm-Preşcolari şi opusele lor, adesea confundate de copii.

- Observaţii în timpul examinării: observaţiile privind comportamentul copilului în timpul testului pot ajuta la înţelegerea unei note absolut mici sau a anumitor greşeli.

O Foaie Recapitulativă pentru ansamblul clasei a fost, de asemenea, concepută pentru a ajuta învăţătorul în interpretarea sa şi a-i permite organizarea activităţilor de învăţare. O listă, stabilită de examinator, a conceptelor care nu sunt familiare majorităţii clasei, permite punerea în aplicare a unui program de recuperare colectiv.

Boehm-Preşcolari a fost conceput pentru a evalua stăpânirea conceptelor de bază la copiii mici. Informaţiile extrase din acest test pot fi utilizate de învăţător ca indicator al maturităţii copilului, precum şi ca ghid pentru punerea în aplicare a unei învăţări a limbajului. Într-adevăr, Boehm-Preşcolari poate ajuta în întârzierile posibile în dobândirea limbajului. Este important ca evaluarea unui copil mic să fie făcută plecând de la mai multe surse de informare: învăţători, părinţi, observarea directă şi material ca Boehm-Preşcolari. Boehm-Preşcolari nu se vrea a fi singurul indiciu pentru a determina maturitatea, dar asociat cu alte informaţii este de o mare utilitate.



29

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) TESTUL DE INTELIGENŢĂ AL LUI

CATTELL, SCARA 2

R. B. CATTELL

Institute for Personality and Ability Testing

A. K. S. CATTELL


Material

Caiet de test (Forma A sau B), 8 pagini.

Grilă de corectare (Forma A sau B).

Manual (comun celor două forme), 16 pagini.

Administrare


Timp de examinare: în jur de 25 de minute, dintre care 14 de lucru efectiv (pentru fiecare formă).

Timp de corectare: 1 – 2 minute.

Vârsta de aplicare: de la 8 la 14 ani şi adulţi cu nivel mediu şi inferior.

Indicaţii: măsurarea factorului g independent de influenţele culturale.

Fidelitate: 70% – 82%.



30

Etalonări: pe 1700 de copii de la 7,6 la 14 ani pentru Formele A şi B.

Pe adolescenţii şi adulţi.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Prof. R. B. Cattell a fost, în Anglia, în continuarea lui Charles Spearman, unul dintre pionierii analizei aplicaţiei factoriale în construirea testelor de inteligenţă. Cercetările iniţiale puseseră în evidenţă că probele nonverbale care făceau apel la relaţiile d’eduction erau cele care aveau cea mai puternică saturaţie în factorul general g al lui Spearman. În fapt, mai multe tipuri de teste pot fi derivate din aceste principii generale, principalele patru fiind testele de matrici, de clasificare, de serii (numite şi de raţionament) şi de inferenţă.

Testul actual conţine în aceeaşi serie probleme ale diferitelor tipuri menţionate, astfel încât să-şi amelioreze validitatea generală ca măsură relativ pură a factorului g. Diferitele tipuri de probleme sunt, de altfel, prezentate sub formă strict nonverbală, ceea ce le face complet independente de influenţele culturale (titlul original al acestui test este Culture Free Intelligence Tests); acest fapt a fost confirmat de lucrările lui Cattell, Bristol, Feingold, Sarason, Rimoldi etc. Acest test a făcut obiectul cercetărilor experimentale care i-au confirmat valoarea ca măsură a factorului g (sau a factorului general de ordin doi al lui Thurstone).

Scara 2 a Testului lui Cattell este nivelul intermediar, adaptat subiecţilor de la 8 la 14 ani. În consecinţă, scara este adaptată adulţilor cu niveluri intelectuale medii şi mediocre, dar nu are valoare departajatoare suficientă pentru subiecţii cu nivel intelectual ridicat.

Există două forme paralele din aceasta, A şi B, putând fi utilizate simultan, atunci când se doreşte o fidelitate foarte ridicată, sau separat, în cazurile obişnuite. În această ultimă eventualitate existenţa unei forme absolut paralele permite un retest valid, fără ca să fie necesar să se ţină cont de efectele obişnuinţei (test sophistication) care face foarte contestabile comparaţiile între două aplicări ale aceluiaşi test pe acelaşi subiect.



31

Din aceste caracteristici diferite decurg aplicaţiile posibile ale testului pentru măsurarea inteligenţei generale a subiecţilor de la 8 la 14 ani şi a adulţilor de nivel mediu, mai ales:

- când se doreşte evitarea interferării influenţelor culturale;

- pentru subiecţii care au handicapuri de limbaj;

- când este util să se facă un retest.

În prezent, Testul de Inteligenţă al lui Cattel este unul din cele mai valabile teste colective de acest tip.

BIBLIOGRAFIE

Asupra principiilor testului, se pot consulta:

1. CATTELL; R. B., A Culture Free Intelligence Test. I, în „J. Educ. Psychol.”, 1940, 31, 161- 179.

2. CATTELL, R. B., FEINGOLD, S. N., SARASON, S. B., A Culture Free Test Intelligence Test. II. Evaluation of cultural influence on test performance, în „J. Educ. Psychol.”, 1941, 32, 81-100.

_______________

Există o ediţie a Scării de Inteligenţă a lui Cattell în limba italiană.



32

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) TESTUL DE INTELIGENŢĂ AL LUI CATTEL,

SCARA 3, FORMELE A ŞI B Revizuire 1986

R. B. CATTELL, A. K. S. CATTELL



Material

Caiet de test (Forma A sau B), 8 pagini.

Grilă de corectare (comună celor două forme).

Manual (comun celor două forme), 20 de pagini.

Administrare


Timp de examinare: în jur de 20 de minute, din care 12,30 minute de lucru efectiv.

Timp de corectare: 1-2 minute.

Vârsta de aplicare: adulţi.

Indicaţii: măsurarea factorului g independent de influenţele culturale.

Etalkonare: populaţia cu studii superioare.



33

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Scara 3 a Testului de Inteligenţă al lui Cattell a fost dezvoltată de autor pentru ca utilizatorul să poată dispune de o probă analoagă în principiu cu scara 2, dar cu valoare de departajare pentru adulţii cu studii superioare.

Autorul a pus în evidenţă existenţa în cadrul factorului g a doi factori de inteligenţă distincţi: aptitudinea generală cristalizată, care se defineşte ca fiind capacitatea de a produce raţionamente competente în diferite domenii (matematici, franceză, istorie etc.) şi aptitudinea generală fluidă, sau energia mentală globală, mai puţin legată de trecutul şcolar şi cultural al individului decât aptitudinea cristalizată.

Aptitudinea generală cristalizată este măsurată de testele de inteligenţă clasice, apelând la factorii Verbal şi Numeric, în timp ce testele culturii libere, printre care şi acesta, ţin cont de atitudinea generală fluidă.

Scara 3 revizuită conţine patru teste nonverbale, alese dintre testele cu o puternică saturaţie în factorul g (serii, clasificări, matrici, condiţii).

Mai muilţi itemi ai formei originale au fost înlocuiţi şi timpul celor patru teste reevaluat. Cele două forme, A şi B, sunt paralele şi conţin câte 50 de întrebări.

Au fost făcute etalonări pe populaţia franceză adultă, în jur de 300 de subiecţi pentru fiecare formă.



34

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R)

SCARA COLUMBIANĂ DE MATURITATE MENTALĂ

B. B. BURGEMEISTER Harcourt, Brace & World

L. HOLLANDER BLUM, I. LORGE


Material

Joc cu 100 de planşe 15 x 48 de cm.

Foaie de notare.

Manual.

Valijoară.

Administrare


Timp de examinare: 20-30 de minute cu tehnica standard;

30-45 de minute cu tehnica anchetă.

Timp de corectare: 1 minut.

Vârsta de aplicare: 4-11 ani (optim 5-9 ani).



35

Indicaţii: măsurarea capacităţilor intelectuale, mai ales la cei cu mari handicapuri motorii şi verbale.

Etalonări: pe copiii francezi din învăţământul public.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Scara Columbiană de Maturitate Mentală este un test pus la punct special, în Statele Unite, pentru a evalua nivelul de maturitate intelectuală la copii infirmi motorii cerebral (I.M.C.), cărora nu li se pot aplica testele clasice de nivel mental datorită gravelor lor handicapuri motorii şi perturbărilor lor de limbaj. Publicată în 1954, punerea sa la punct a făcut obiectul a serioase publicaţii înainte de publicarea sa în forma definitivă în 1959.

Testul nu face apel la limbaj şi nu solicită decât un minim de activitate motrice. Testul se compune din 100 de planşe pe care desenele (trei, patru sau cinci) reproduc figuri geometrice sau persoane, animale, vegetale, obiecte din viaţa curentă. Talia, conturul şi spaţierea desenelor determină o percepţie uşoară a lor. Copilul este invitat să arate „desenul care nu merge cu celelalte”. Mai întîi pur perceptivă, sarcina se complică progresiv şi solicită descoperirea unui principiu de organizare a desenelor care permit excluderea unuia singur dintre ele; principiul este din ce în ce mai puţin evident şi necesită trecerea la împărţirea pe categorii. Este vorba deci de o probă de gândire conceptuală, înrudită cu cele ale lui Vigotsky, Goldstein, Piaget şi Inhelder.

O tehnică originală, introdusă în Franţa, constă începând cu planşa 31, în interogarea copilului (atunci când poate vorbi) asupra motivelor care i-au determinat răspunsul. Această tehnică cu anchetă permite nuanţarea indicaţiilor date de nota totală şi Q.I.-ul corespunzător. Tehnica prezintă un interes special pentru studiul proceselor mentale şi al perturbărilor gândirii conceptuale la unii copii, îndeosebi la cei I.M.C.

Studiile franceze, efectuate pe 800 de copii normali, au stabilit că, în fiecare tehnică, notele medii ale două vârste succesive prezentau diferenţe net semnificative, ceea ce indică faptul că testul este sensibil la maturizarea mentală. Gradaţia testelor este satisfăcătoare în ansamblu, cele câteva neregularităţi neavând incidenţă asupra notei totale.



36

Etalonările în vârste mentale, în cinci clase standardizate şi în Q.I. standard au fost stabilite pentru fiecare dintre cele două tehnici, permiţând astfel comparaţia cu rezultatele altor teste (Binet-Simon, Terman-Merrill, W.I.S.C. teste de cunoştinţe şcolare). Nu există nici o diferenţă semnificativă între notele băieţilor şi cele ale fetelor.

În prezent, testul este singurul care poate fi utilizat valabil în Franţa, pentru evaluarea gradului de maturitate mentală la cei cu mari handicapuri (I.M.C. îndeosebi). Testul reprezintă, cu acest titlul, un instrument foarte preţios. Poate fi, de asemenea, utilizat cu surzii şi cu afazicii.

Deşi măsoară gradul de maturizare a unor procese intelectuale fundamentale, Scara Columbiană nu este pe deplin un test de nivel mental ca Binet, Terman sau W.I.S.C. Ea nu trebuie să se substituie acestor teste decât atunci când folosirea lor este imposibilă. Însă, la copiii nehandicapaţi ea le va completa, permiţând studierea activităţii operatorii şi posibilele sale tulburări, mai ales între 5 şi 9 ani.

Validitatea concurentă a testului nu a făcut încă obiectul studiilor franceze, Kodman, Waters şi Whipple, în Statele Unite, au găsit corelări mergând de la 61% la 73% între Scara Columbiană şi testele Otis aplicate pe 207 copii surzi.

BIBLIOGRAFIE

1. BURGEMEISTER, B. B., HOLLANDER BLUM, L., LORGE I, Manual for the use of the Columbia Mental Maturity Scale, New York, World Book Cy, 1954.

2. DAGUE, P., GARELLI, M., LEBETTRE, A., Recherches sur l’Échelle de Maturité Mentale de Columbia. I. Études préliminaires pour un étalonnage français (Cercetări asupra Scării Columbiene de Maturitate Mentală. I. Studii preliminare pentru o etalonare franceză), în „Rev. Psychol. Appl.” (Revista de Psihologie Aplicată), 1964, 14 (2), 71-96.



37

3. DAGUE, P., GARELLI, M., LEBETTRE, A., Recherches sur l’Échelle de Maturité Mentale de Columbia. I. Études préliminaires pour un étalonnage français (fin), în „Rev. Psychol. Appl.”, 1964, 14 (4).

4. KODMAN, F., WATERS, J. E., WHIPPLE, C., Psychometric Appraisal of Deaf Children, în „J. Speech Hear. Disorders”, 1962, 27 (3), 275-279.

5. LEVINSON, B. M., BLOCK, Z., Research note on Columbia Mental Maturity Scale and Revised Standford-Binet (L) in a preschool population, în „J. Clin. Psychol.”, 1960, 158-159.



38

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) EVALUAREA GÂNDIRII CRITICE (C.T.A.)

Goodwin WATSON


Edwin M. GLASER

Harcourt Brace Jovanovich Publishers


Material

Caiet de examinare, 8 pagini.

Foaie de răspunsuri.

Grile de corectare.

Manual.

Administrare


Timp de examinare: 40 de minute de lucru efectiv.



Indicaţii: în evaluarea gândirii critice.



39

Etalonare: populaţia franceză cu studii superioare.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul de evaluare a gândirii critice realizat de Watson şi Glaser (Critical Thinking Appraisal) este constituit dintr-o serie de cinci subteste solicitând fiecare punerea în joc a capacităţilor de raţionare în manieră analitică. Aceste aptitudini sunt evaluate în afirmaţii sau enunţuri care reflectă larga varietate a materialului vorbit sau scris, întâlnit curent şi zilnic în situaţii de muncă sau de studii.

Conţinutul itemilor este caracterizat de gândirea critică sau de discursul mediatizat, implicând comentarii şi afirmaţii care nu trebuie să fie acceptate din prima fără un minim de evaluare critică.

Cele cinci subteste sunt următoarele:

• Testul 1: Inferenţă.

Este vorba de evaluarea veracităţii deducţiilor trase dintr-o serie de enunţuri de fapte.

• Testul 2: Recunoaşterea ipotezei.

Este vorba de identificarea ipotezelor neformulate sau a supoziţiilor într-o serie de enunţuri, de afirmaţii.

• Testul 3: Deducţie.

Trebuie să se determine dacă unele concluzii decurg neapărat din informaţia dată în enunţurri sau în premise.

• Testul 4: Interpretare.

Este vorba de evaluarea probei şi de a decide dacă generalizările sau concluziile elaborate pornind de la date sunt valide.

• Testul 5: Evaluarea argumentelor.

Este necesar să se facă distincţie între argumentele puternice şi pertinente şi argumentele slabe şi nepertinente.



40

Cele cinci subteste sunt concepute pentru măsurarea diferitelor (deşi interdependente) aspecte ale gândirii critice. Diferitele sarcini ale testului constă în examinarea seriilor de propoziţii (fie un raţionament, o ipoteză, o concluzie sau un argument) relative la enunţurile date. Treaba candidatului va consta în studierea fiecărui enunţ şi, plecând de la asta, să evalueze dacă propoziţiile sunt corespunzătoare sau valide.

C.T.A. este un test de performanţă şi nu un test de rapiditate, nu există limită de timp. Totuşi, cei 80 de itemi au fost analizaţi în 40 de minute de către majoritatea subiecţilor care au participat la evaluare.

În cazul unor itemi, subiectul va trebui să-şi folosească gândirea critică pentru enunţuri invocând subiecte neutre ca timpul, realităţile ştiinţifice, precum şi alte subiecte pentru care oamenii nu au în general prejudecăţi sau nu se interesează. Alţi itemi, cu formă aproximativ asemănătoare, sunt din domeniul faptelor politice, chestiuni economice şi sociale, pentru care oamenii pot încerca sentimente tranchés sau să-şi exprime prejudecăţile. Includerea subiectelor cu controverse furnizează candidatului ocazia să-şi exercite capacitatea de a trata critic întrebările care pot pune în joc sentimente profunde sau prejudecăţi.

Calităţile metrologice ale acestui instrument se bazează pe studiile asupra validităţii conţinutului (analiza itemilor), studiile criteriale (corelările cu instrumentele de aptitudini intelectuale şi cu chestionarele de personalitate) şi de construct (consistenţa internă – coeficientul Bravais Pearson) precum şi pe studiile de fidelitate (split-half).

Rezultatele sunt expuse şi interpretate pe larg în manual.

C.T.A. are patru utilizări principale:

1. Ca instrument predictiv pentru a oferi o estimare a reuşitei în unele funcţii pentru care gândirea critică joacă un rol important, precum şi pentru evaluarea încadrării sau selectării cadrelor.

2. Ca măsură a gândirii critice în programe de formare în care se doreşte dezvoltarea aptitudinilor către gândirea critică şi pentru selectarea la intrarea în grupuri.



41

3. Ca măsură a gândirii critice în evaluarea la liceu şi în studiile superioare.

4. Ca instrument de cercetare pentru determinarea relaţiilor între gândirea critică şi diferite trăsături de personalitate.

C.T.A. este un instrument practic şi performant pentru selectarea candidaţilor confruntaţi cu situaţii unde raţionamentul analitic şi precizia acoperă o mare parte din muncă.



42

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) TEST DE ÎNŢELEGERE A TEXTELOR –

UŞOR

Pierre RENNES Centrul de Psihologie Aplicată

Material

Caiet de test, 7 pagini (cu coperţi cartonate).

Foaie de răspuns.

Grilă de corectare.

Manual, 6 pagini (ediţie provizorie).

Administrare


Timp de examinare: 30 de minute, din care 25 de lucru efectiv.



Etalonări: adolescenţi şi adulţi francezi cu diverse niveluri culturale şi profesionale.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testele de înţelegere a textelor sunt folosite ca teste de inteligenţă. În fapt, reuşita la aceste teste depinde de doi factori: factorul inteligenţă



43

generală g şi factorul verbal V. Această asociere a celor doi factori, g şi V, este implicată în reuşita întru-un anumit număr de profesii care necesită înţelegerea sensului frazelor.

Testul a fost stabilit pentru a avea o valoare de departajare la subiecţiii cu nivel intelectual mediu. Aşadar, poate fi, o fisă dactilografiată etc.).

Subiectului i se prezintă un text urmat de patru fraze, din care trebuie să le aleagă pe cele două al căror sens este în acord cu cel al textului. Studiile anterioare au arătat că fidelitatea testului este crescută când se ia ca rezultat numărul de texte pentru care au fost date cele două răspunsuri bune şi etalonările sunt furnizate pe baza acestei corectări.

În afara acestei aplicaţii, testul poate fi folosit ca test de inteligenţă sau ca element al unei baterii, îndeosebi în psihologia şcolară (testul este aplicabil începând cu vârsta de 11 ani) sau în orientarea profesională.



44

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R)

TEST D. 48

P. PICHOT, după ANSTEY Centrul de Psihologie Aplicată

Material

Caiet de test, 8 pagini, în copertă cartonată.

Foaie de răspuns.


Manual, 19 pagini.

Administrare


Timp de examinare: 25 de minute.

Timp de corectare: 30 de secunde.

Vârsta de aplicare: 12 ani-adulţi.

Indicaţii: măsurarea inteligenţei generale.

Etalonări: pe diferite grupuri de francezi (copii şi adulţi).

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul D. 48 este un test nonverbal de inteligenţă generală, cu o puternică saturaţie în factorul g. Ca urmare a lucrărilor şcolii lui



45

Spearman, şi îndeosebi cele ale lui Stephenson şi Brown, s-a constatat că testele care dădeau cea mai mare saturaţie în factorul general g erau testele cu material nonverbal perceptiv, care făceau apel la relaţii de deducţie. Au fost pregătite unele teste pe aceste principii, mai ales în Marea Britanie, şi în timpul ultimului război, armata britanică a adoptat acest tip de teste ca teste de inteligenţă generală (testul ales a fost Progressive Matrices al lui Raven şi Penrose).

În 1944 necesitatea unui test paralel l-a determinat pe Anstey să pregătească un nou test, în care relaţiile de deducţie/d’éduction se bazau pe dominouri sau combinaţii de domninouri. Acest nou test s-a dovedit superior faţă de Progressive Matrices prin saturaţia sa mai puternică în factorul general g (90% faţă de 79% după o analiză realizată de Vernon, în 1947) şi foarte mica saturaţie în factor specific (în acest caz, factorul N 5%.). Fidelitatea sa era excelentă (fidelitatea test-retest 86%). Testul original este folosit de armata britanică iar versiuni paralele au fost pregătite pentru folosirea civilă în Marea Britanie (Group Test 100 A).

Testul D. 48 este o versiune franceză a acestui test, din care au fost adoptate caracteristicile principale. Studii detaliate au arătat, pe de o parte că, în ciuda materialului folosit (dominouri), subiecţii care au o experienţă în acest joc nu sunt deloc avantajaţi, iar pe de alta, dacă testul este mai dificil de explicat decât Progressive Matrices, acest inconvenient nu este decât relativ, deoarece el oferă o mai bună pornire în test.

Deşi Vernon consideră că nu trebuie să ne temem că subiecţii cu o inteligenţă mică nu înţeleg la fel de bine testul ca pe un alt test de raţionament/d’éduction, apreciem că folosirea sa este limitată de un anumit nivel intelectual, aşa cum a fost recent subliniat în practica psihiatrică de către prof. Pisani. Pentru aceste niveluri, este evident, de altfel, că un test individual este mai recomandabil.

Aplicaţiile Testului D. 48 sunt următoarele:

- Măsoară inteligenţa generală. Această indicaţie majoră, cu limita menţionată mai sus (nivel mental superior sau cel puţin corespunzător vârstei de 12 ani, vârsta de apariţie a înţelegerii relaţiilor de deducţie/d’éduction). Trebuie să menţionăm că valoarea testelor



46

perceptive nonverbale aplicabile copiilor mici sau subiecţilor cu un niverl scăzut ca teste de factor g este foarte discutabilă, deoarece acestea se bazează pe cu totul alte lucruri decât relaţiile de deducţie/d’éduction (complet de Gestalt).

Cu titlul de măsură a inteligenţei generale, indicaţiile Testului D. 48 sunt extrem de întinse în psihologia aplicată. Intr-adevăr reprezintă perioada primordială a oricărui examen psihologic, oricare ar fi scopul urmărit.

- Măsoară degradarea mentală (în asociere cu testul de vocabular), datorită sensibilităţii testului la degradarea patologică.

BIBLIOGRAFIE

1. ATHANE, M, Application d’une batterie de tests collectifs en classe troisième. Corélations et validités observées, în „B.I.N.O.P.”, 1954, 10, 273-280.

2. BAJARD, G., Studiul validităţii unei baterii (Etude de la validité d’ une batterie), „B.I.N.O.P.”, 1951, 46-49.

3. DELAY, J., PICHOT, P., PERSE, J., Les tests mentaux en clinique, Paris, Masson, 1955.

4. PISANI, D., Necessita di possedere tarature regionali e nazionali dei reattivi mentali, în „Arch. Psicol. Neurol. E Psichiatr.”, 1951, 12, 321-324.

_______________

Există ediţii ale Testului D. 48 în engleză, spaniolă, flamandă şi italiană.



47

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) TEST D. 70

F. KOUROVSKY şi P. RENNES

Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material

Caiet de test, 8 pagini, în copertă cartonată.

Foaie de răspuns.


Manual.

Administrare



Timp de corectare: 30 de secunde.

Vârsta de aplicare: 12 ani-adulţi.


Etalonări: pe diferite grupuri de francezi (copii sau adulţi).



48

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul D. 48, test de inteligenţă generală cu material nonverbal, măsoară într-o manieră relativ pură factorul g. De peste 20 de ani a fost foarte mult folosit, şi această difuzare a pus, în unele cazuri, dificultăţi utilizatorilor: unii dintre subiecţii care trebuia testaţi au avut deja ocazia de a susţine proba, ceea ce modifică sensibil rezultatele. Pe de altă parte, poate fi util să se dispună de o formă paralelă pentru aplicaţii speciale (detectatrea simulării de exemplu).

Testul D. 70 a fost construit în scopul constituirii unui test pe cât posibil de asemănător cu D. 48, şi care să poată să-i fie adăugat atunci când se consideră necesar. Dificultatea constituirii sale a fost mare. Într-adevăr, testul D. 48 (şi Testul D. 70) este constituit din itemi dispuşi în serie, itemii fiecăreia corespund aceluiaşi principiu de raţionament şi sunt, în aceste limite, de dificultate crescândă. Astfel, primii itemi ai unei serii sunt de o dificultate inferioară celei a ultimilor din seria precedentă, iar dificultatea unui item anume nu este aceeaşi dacă este prezentat izolat sau în interiorul unei secvenţe.

A fost constituită o bază de 83 de itemi. Materialul era identic cu D. 48 (grupe de domninouri) şi s-au utilizat nu doar legile Testului D. 48, ci, de asemenea, şi concepte logice diferite, astfel încât principiile de rezolvare constituie o noutate pentru subiecţii care au susţinut deja D. 48. O primă etapă de construire a constat în determinarea dificultăţii fiecărui item (cei 83 de itemi noi şi cei 44 ai testului D. 48) în timp liber, cei 127 de itemi fiind împărţiţi în 5 grupe prezentate fiecare la 100 de subiecţi cu niveluri foarte dispersate.

O primă selectare a 60 de itemi a permis constituirea unei forme provizorii care a fost aplicată în acelaşi timp cu D. 48 pe 215 subiecţi. O analiză a itemilor a antrenat noi remanieri şi constituirea formei definitive D. 70.

170 de subiecţi împărţiţi în două subgrupe appareillés au susţinut fie D. 48, fie D. 70, iar 40 de subiecţi au susţinut în acelaşi timp şi pe unul şi



49

pe celălalt (20 de subiecţi susţinând în ordinea D. 48 – D. 70, 20 de subiecţi în ordinea inversă).

Analiza rezultatelor arată că:

1) Testul D. 70 este mult mai dificil decât testul D. 48.

2) Efectul de obişnuinţă (după o săptămână) compensează exact această diferenţă de dificultate.

Într-adevăr, pentru subiecţii care au susţinut succesiv cele două teste, subgrupa A a obţinut o medie de 31,2 pentru D. 48 la prima susţinere, şi subgrupa B o medie de 31,1 pentru D. 70 la a doua susţinere. Bineînţeles, există o diferenţă importantă (în jur de 6 puncte) între media subgrupei A pentru D. 48 la a doua susţinere (m = 35,9) şi cea a subgrupei B pentru D. 70 la prima susţinere (m = 30).

În limitele acestei aplicaţii totul se întâmplă ca şi cum D. 70 ar fi în medie cu 3 puncte mai dificil decât D. 48, dar obişnuinţa (după o săptămână) este cea care determina această câştigare în medie cu 3 puncte. Cu alte cuvinte, dacă un subiect a susţinut o dată D. 48, şi dacă după aceea i se dă D. 70, rezultatele obţinute pot fi interpretate ca şi cum ar fi provenit de la prima susţinere a testului D. 48.

Pe de altă parte, similitudinea între aptitudinile explorate de către cele două teste este foarte mare. Într-adevăr, corelarea, calculată pe 40 de subiecţi care au suţinut ambele teste (după corectarea obişnuinţei) este de 72%, valoare foarte satisfăcătoare deoarece subiecţii aparţineau unui grup cu nivel foarte omogen (elevi din clasele terminale).

Aşteptând rezultatele studiilor comparative actualmente în curs, şi bazându-se pe importante efective, se poate, deci, recomanda folosirea testului D. 70 ca test paralel pentru D. 48 şi considerăm că cu condiţia ca D. 70 să fie aplicat după D. 48, etalonările stabilite pentru D. 48 îi pot fi aplicate provizoriu.



50

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) INVENTARUL DEZVOLTĂRII REALIZAT DE

GESELL

Arnold GESELL


Material

Diferite obiecte necesare susţinerii testului2.

Foi de test şi foi de notare3.

Notiţă generală (nu constituie un manual), 20 de pagini.

Boîte-problème servind drept lădiţă.

Administrare


Timp de examinare: variabil.


Vârsta de aplicare: 4 săptămâni – 60 luni.

Indicaţii: studierea dezvoltării sugarilor şi copiilor mici.

2 Lista completă la cerere. 3 Lista completă la cerere.



51

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Opera prof. Arnold Gesell de la Yale Clinic of Child Develoment stă la baza tuturor studiilor asupra dezvoltării sugarului şi copilului mic, iar Gesell Development Schedules au fost larg utilizate de la descrierea lor iniţială în 1925. Din nefericire, cum în forma lor originală metodele de aplicare, materialul, evaluarea şi standardizarea fuseseră descrise incomplet, au apărut numeroase adaptări, standardizate diferit de către fiecare psiholog care le folosea. Materialul actual a fost stabilit definitiv de către prof. A. Gesell şi dr. C. S. Amatruda şi fabricat sub direcţiunea lor, la Yale. Materialul prezintă deci toată garanţia în ceea ce priveşte conformitatea standardizarii sale. El corespunde ultimii versiuni, din 1940, aşa cum este ea utilizată în The First Five Years of Life şi în lucrarea ulterioară, Developmental Diagnosis.

Condiţiile examenului necesită anumite precauţii, îndeosebi pentru sugar, şi mai ales din partea psihologului, o familiaritate destul de mare cu metodele de observare a comportamentului copiilor. Cu toate acestea, rezultate satisfăcătoare pot fi obţinute fără aparatura complexă utilizată iniţial de A. Gesell pentru cercetările sale (înregistrare cinematografică, observare într-o oglindă semi-étamée). Manualele oferă toate indicaţiile în acest domeniu.

Un aspect original al testului este evaluarea sa. Fiecare comportament este apreciat cu „+” sau cu „-”, în funcţie de prezenţa sau absenţa acestora. Prin analiza rezultatelor se cercetează vârsta cea mai ridicată pentru care comportamentele „+” sunt predominante. Această vârstă, denumită vârsta de dezvoltare, poate fi modificată de experimentator în funcţie de calitatea generală a performanţei copilului şi poate fi afectat după caz, de un semn „+” sau „-”.

Gesell indică faptul că se poate calcula un Coeficient de Dezvoltare, Q.D., pentru diferitele secţiuni ale scării (motor, verbal, de adaptare şi personal-social). Calcularea unui Q.D. general este adesea practicată de către psihologi, deşi Gesell, mai degrabă, a sfătuit să nu se folosească asta. Q.D. permite unui psiholog antrenat prezicerea şi controlarea încă de la cea mai fragedă vârstă avansul sau întârzierea dezvoltării unui



52

sugar, care depind fie de factori ereditari, fie de factori de mediu (maladii intercurente, spitalizare etc.).

BIBLIOGRAFIE

Nu există un manual redactat special pentru test. În fapt, lucrările lui A. Gesell constituie veritabile manuale.

Pentru folosirea Developmental Schedules, cele două lucrări fundamentale sunt:

1. GESELL A,, HALVERSON H. M., THOMPSON H., ILG F. L., CASTNER B. M., AMES L. B., AMATRUDA S., The First Five Years of Life: A Guide to the Preschool Child, New York, Harper Bros., 1940, XIII + 393 p.

2. GESELL A., AMATRUDA C. S., Developmental Diagnosis: Normal and Abnormal Child Development: Clinical Methods and Practical Applications, New York, Paul B. Hoeber, 1947, 512 p.

Această ultimă lucrare a fost adaptată în franceză sub titlul:

ROUDINESCO Dr., GUITON M., Dezvoltarea Copilului. Manual de instrucţiuni pentru Aplicarea Testelor Profesorului A. Gesell (Le Développement de L’Enfant. Manuel d’Instructions pour l’Application des Tests du Pr. A. Gesell), Paris, Presses Universitaires de France, 1950, 56 p.

Alte două lucrări sunt recomandate, deşi mai puţin esenţiale:

1. GESELL A., ILG F., Copilul mic în civilizaţia modernă (Le jeune enfant dans la civilisation moderne), Paris, Presses Universitaires de France, 1950, 387 p.

2. GESELL A, ILG F., Copilul de la 5 la 10 ani (L’enfant de 5 à 10 ans), Paris, Presses Universitaires de France, 1950, 486 p.



53

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) INVENTARELE LUCRĂRILOR LUI PIAGET

EXPERIMENTELE LUI JEAN PIAGET

L. PAULLI, H. NATHAN


R. DROZ, J. B. GRIZE

Material

Carnet cu 120 de pagini.

Cutie cu 232 de fişe.

Administrare


Timp de examinare: de la câteva minute la o oră, în funcţie de test.

Vârsta de aplicare: copii de vârstă şcolară (de la 5 la 15 ani).

Indicaţii: accesul la experienţele lui Piaget.

Norme: cele ale lucrărilor lui Piaget (mici eşantioane în general).

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Formarea fiecărui psiholog conţine obligatoriu o introducere în lucrarea marelui epistemolog Jean Piaget. Această lucrare, în acelaşi timp, este de



54

o asemenea bogăţie încât este practic imposibil să o stăpâneşti în întregime. Să te orientezi rapid în lucrările principale ale maestrului de la Geneva este deja foarte dificil, chiar şi pentru cei familiarizaţi cu scrierile sale.

Până acum nu era nici un instrument uşor accesibil care să permită studentului să aibă o idee globală a publicaţiilor cheie ale lui Piaget, experienţelor sale princeps şi rezultatelor generale care au putut fi degajate din acestea. Autorii acestui fişier, toţi piagetieni de renume internaţional au reţinut, pentru acest material, următoarele lucrări:

- Limbajul şi gândirea la copil (Le langage et la pensée chez l’enfant), 1923;

- Judecata şi raţionamentul la copil (Le jugement et le raisonnement chez l’enfant), 1924.

- Formarea noţiunii de număr la copil (La genèse du nombre chez l’enfant), 1941;

- Dezvoltarea cantităţilor la copil (Le développement des quantites chez l’enfant), 1941;

- Formarea simbolului la copil (La formation du symbole chez l’enfant), 1946:

- Dezvoltarea noţiunii timpului la copil ((Le développement de la notion de temps chez l’enfant), 1946;

- Noţiunile de mişcare şi de viteză la copil (Les notions de mouvement et de vitesse chez l’enfant), 1946.

- Reprezentarea în spaţiu la copil (La représentation de l’espace chez l’enfant), 1948;

- Apariţia ideii de întâmplare la copil (La genèse de l’idée de hasard chez l’enfant), 1951;

- De la logica copilului la logica adolescentului (De la logique de l’enfant à la logique de l’adolescent), 1955;



55

- Geneza structurilor logice elementare (La genèse des structures logiques élémentaires), 1959;

- Imaginea mentală la copil (L’image mentale chez l’enfant), 1966;

- Memorie şi inteligenţă (Mémoire et intelligence), 1968.

Utilizatorul interesat de unul sau altul din aceste volume, ca şi de testele pe care acesta le conţine, va fi în măsură să se orienteze foarte rapid graţie unui sistem de codare extrem de practic. Va ajunge astfel imediat la principalele experimente relatate în lucrare (de exemplu 6 experimente pentru „Limbajul şi gândirea”, 14 pentru „Formarea numărului”). Fiecare fişă este consacrată unui experiment special condus de Piaget şi echipa sa, precizează titlul, domeniul la care acesta se referă, conceptele piagetiene puse în joc, numele lucrării în care a părut experimentul, problematica, tehnica de aplicare. Pe spatele fişei sunt indicate rezultatele generale la care a condus acest experiment şi, eventual, întrebările pe care le ridică.

Psihologul care doreşte să se informeze asupra cercetării asa cum este ea/en tant que telle poate să extragă de pe fiecare fişă şi din comentariile care o însoţesc în caietul introductiv esenţialul chiar al teoriei şi practicii piagetiene. Cel care vrea să reproducă pentru sine, în scop de experimentare personală sau de examen clinic, lucrarea echipei genoveze, va şti imediat, consultând fişa, ce material are de pregătit. De asemenea, va găsi acolo consemnele pe care trebuie să le formuleze, şi indicaţiile scurte, asupra nivelurilor de reuşită aşteptate în fincţie de vârstă.

La jumătatea intervalului între carte şi materialul tehnic propriu-zis, Inventarul constituie o sursă incomparabilă de informaţii asupra unor aspecte, cele mai popularizate de opera lui Piaget. Inventarul oferă nenumărate servicii atât universitarilor cât şi clinicienilor în căutare de instrumente originale a căror folosire este luminată aici prin referirea la o reflecţie teoretică a cărei amploare este cunoscută.



56

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) TESTUL CUBURILOR LUI KOHS

C. KOHS Centrul de Psihologie Aplicată

Material

Cutie cu 16 cuburi colorate.

Foaie de notare.

Manual, 24 de pagini.

Administrare


Timp de examinare: 20-45 de minute.


Vârsta de aplicare: începând cu 5 ani.

Indicaţii: test de dezvoltare, măsurând în mod special inteligenţa concretă. Studiul deteriorării mentale.

Etalonare: în puncte pe vârstă cronologică, pe 1.735 de copii de la 5 la 11 ani. Este oferită în puncte pe vârstă cronolo0gică şi în 10 grupe standardizate separat pentru fete şi pentru băieţi.



57

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul Cuburilor a fost descris pentru prima dată de Kohs în 1920. În forma sa originală, conţinea 16 cuburi colorate cu care trebuia să se reproducă 35 de desene de dificultate crescândă. Din 1923, Kohs a restrâns seria la 17 desene devenite clasice. În manualul lui Kohs, evaluarea ţinea cont de reuşită, de timp, de exactitudine, acest ultim factor fiind măsurat prin numărul de mişcări ale subiectului în timpul manipulării cuburilor. În 1930 Hutt, ca urmare a unui studiu experimental, a transformat notarea suprimând evaluarea exactitudinii, rezultatele noului sistem obţinut corelându-se în proporţie de 99% cu cele obţinute prin tehnica lui Kohs. Testul Cuburilor lui Kohs, cu notarea lui Hutt, a cunoscut un succes îndelungat în Statele Unite, unde încă se mai foloseşte.

În 1933 Grace Arthur, în scara sa de teste de performanţă, a reluat testul lui Kohs, notat după metoda lui Hutt, dar a modificat ordinea de prezentare a modelelor şi a transformat uşor consemnele (oprirea testului după 3 eşecuri consecutive în loc de 5). Deşi Testul Cuburilor modificat de Grace Arthur a fost iniţial destinat folosirii în cadrul scării complete, practica a stabilit folosirea sa separat, cu etalonarea extrasă din lucrarea lui Grace Arthur. De regulă, la această versiune se face aluzie atunci când se vorbeşte în Franţa de Testul Cuburilor lui Kohs. Testul Cuburilor a suferit numeroase alte modificări:

- Seria lui Grace Kent (1934), care nu conţine decât 12 modele, acestea fiind desenate în mărime reală;

- Seria lui Goldstein şi a lui Scheerer (1941), care foloseşte 12 modele, fiecare putând fi prezentat sub patru forme distincte (talie originală, mărimea reală a cuburilor, talie originală şi limite subliniate, mărime reală şi limite subliniate).

- Seria lui Trist şi a lui Misselbrook, care foloseşte 24 de cuburi şi modele încastrate într-o planşă;

- Seria lui Wechsler (1944), care foloseşte 7 modele, doar în alb şi roşu, o altă serie de acelaşi tip fiind cea recent introdusă în scara WISC;



58

- Seria lui Alexander (1946), care foloseşte 10 modele.

Alte serii au utilizat cuburi diferite, de regulă bicolore. Se pot cita cele ale lui Bonnardel (B – 101, 1953, şi B – 20) cu cuburi albe şi roşii, cea a lui Wechsler (în WAIS, 1955) cu un principiu identic, cea a lui Reissenweber (1953) cu cuburi negre şi albe.

Interesul susţinut pentru Testul Cuburilor provine din validitatea sa în numeroase domenii. Permite într-adevăr măsurarea expresiei analitice şi sintetice a gândirii conceptuale până în cele mai ridicate niveluri ale sale, punând permanent în joc aptitudinea la structurarea în spaţiu. Valoarea sa ca test de inteligenţă este larg demonstrată. Excelent test de dezvoltare, având o suprapunere/chevauchement între vârstele succesive mai mică decât revizuirea Binet-Simon, are corelări de la 60% la 80% cu acest ultim test. Dar ceea ce-l face interesant este, pe de o parte, aşa cum a arătat Wechsler, faptul că permite un diagnostic al debilităţii mentale, iar pe de altă parte, comparaţia rezultatelor între testele cuburilor şi revizuirea lui Binet permite inferenţe importante asupra tipului de inteligenţă şi de afectivitate. Rezultatele Cuburilor lui Kohs sunt relativ puţin afectate de factorii culturali, mai ales şcolari. Pe de altă parte Testul Cuburilor lui Kohs, ca excelent instrument de detectare a debilităţii mentale, este sensibil mai ales la deteriorarea mentală, şi poate fi utilizat în scopul măsurării acesteia, fie împreună cu un test verbal (metoda Brody), fie izolat (tehnica lui Goldstein şi a lui Scheerer).

Versiunea prezentată este cea pusă la punct de Grace Arthur, care rămâne, atunci când se doreşte utilizarea separată a testului, cea cu cea mai simplă aplicare, fără a sacrifica calităţile metrologice printr-o diminuare excesivă. Un manual, special pus la punct oferă indicaţii precise asupra istoricului testului, lucrărilor de validare şi diverselor versiuni existente. Condiţiile de aplicare şi etalonare sunt riguros precizate. Testul Cuburilor continuă pe drept cuvânt de mai bine de 35 de ani să se bucure de cel mai mare succes alături de psihologi, datorită validităţii pe care o deţine în multiplele sale aplicaţii posibile.

BIBLIOGRAFIE

Manualul conţine o bibliografie.



59

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) MATRIX CONCRET

VIDAL Centrul de Psihologie Aplicată

Material

Caiet de test, 40 de pagini.

Foaie de răspuns.


Manual, 11 pagini.

Administrare



Tomp de corectare: 30 de secunde.


Etalonare: pe populaţia franceză din învăţământul public.



60

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul „Matrix concret” este un test de inteligenţă generală, cu material nonverbal, aplicabil individual sau colectiv copiilor de la 10 la 14 ani împliniţi. Se compune dintr-o serie de 36 de probleme de deducţie/d’éduction între două sau mai multe imagini. Sarcina constă în regăsirea ultimului termen al relaţiei dintr-o opţiune cu cinci imagini.

Testul are o fidelitate bună (omogenitate). Coeficientul calculat prin metoda par-impar (corectat prin formula Spearman-Broen) este de 79% pe un grup de 93 de subiecţi de 10 ani, de 88% pe un grup de 72 de subiecţi de 14 ani.

Validitatea concurentă a fost apreciată calculând corelările cu diverse teste clasice de inteligenţă. Rezultatele obţinute sunt următoarele:

- Subiecţi de 10 ani:

70% cu Testul Cattell 2;

45% cu Progressive Matrice 1947.



46 % cu Progressive Matrice 1938;

21% cu Vocabularul lui Binois-Pichot.











61

Se pare, deci, că testul este o excelentă măsură a inteligenţei generale.

Aplicarea pe grupuri de vârstă de la 7 la 17 ani a permis reţinerea ca zonă optimă de aplicare 10-14 ani. Pentru aceşti cinci ani rezultatele au o distribuţie normală şi arată o excelentă diferenţiere între anii succesivi.

Testul a fost etalonat pe un eşantion reprezentativ al populaţiei generale franceze. Nu sunt diferenţe semnificative pe sexe. Notele brute pot fi transformate în note standardizate (pe 11 grupe), cu ajutorul unui tabel, în funcţie de vârsta cronologică.

Originalitatea testului constă în faptul că deducţia/d’éduction relaţiilor propuse subiectului nu se bazează nici pe simboluri verbale, nici pe figuri abstracte, ci pe obiecte concrete. Din aces motiv este bine acceptat de copii.



62

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) TESTUL MOZAIC AL LUI GILLE

René GILLE Impr. Bernard Frères

Material

Foaie de test, 4 pagini.

Manual, 19 pagini.

Administrare


Timp de examinare: variabil, în jur de 35 de minute.


Vârsta de aplicare: 5-14 ani.


Etalonare: pe populaţia infantilă franceză, arătându-şi vârsta mentală în funcţie de mediul socio-economic.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul Mozaic al lui Gille este un test de inteligenţă, de tipul foaie-creion, cu o aplicare colectivă. Este nonverbal şi conţine 50 de întrebări. Acestea, de cele mai diverse tipuri (consemne, diferenţe, similitudini etc.) sunt prezentate sub formă de imagini. Notarea se face atribuind de



63

la 1 la 4 puncte pentru un răspuns bun, în funcţie de item. Totalul punctelor posibile este 204. Testul este extrem de uşor de aplicat şi corectat. Experienţa a demonstrat că, de fapt, poate fi utilizat de examinatori fără formare psihologică specializată (institutori primari) în bune condiţii. Este bine acceptat de copii datorită caracterului neinsolit al imaginilor folosite în test.

Interesul special al testului constă în faptul că a fost aplicat în cursul anului 1944 la mai mult de 95.000 de copii de la 5 la 14 ani de către membrii unei comisii de studiu sub direcţia Institutului de Studii Demografice, cu colaborarea eminenţilor specialişti sociologi, psihologi, psihiatri, şi demografi. Rezultatele au fost supuse unui studiu aprofundat ale cărui concluzii au fost expuse în cele două volume Nivelul intelectual al copiilor de vârstă şcolară, publicate în 1950 şi 1954 de Institutul Naţional de Studii Demografice (Caiet Nr. 13 şi Caiet Nr. 23). Este imposibil de a rezuma aici numeroasele şi importantele concluzii care se desprind din acest studiu. Este suficient din punct de vedere practic să semnalăm că tratamentul statistic îngrijit căruia i-au fost supuse rezultatele a permis punerea la punct a unei etalonări care este fără discuţie etalonarea testului de inteligenţă pentru copii bazată pe cele mai vaste eşantioane ale populaţiei generale franceze.

Elementul cel mai prezent a fost diferenţa între rezultate, în funcţie, pe de o parte de nivelul socio-economic al familiei, iar pe de altă parte, de locul de rezidenţă. În aceste condiţii s-a considerat indispensabilă construirea unor etalonări speciale ţinând cont de factorii de variaţie.

Normele sunt furnizate în ani şi luni de vârstă mentală pentru următoarele categorii de populaţie: a) populaţia generală; b) cultivatori; c) muncitori din oraşe cu mai puţin de 2.000 de locuitori; f) angajaţi şi funcţionari din oraşe cu mai mult de 2.000 de locuitori; g) cadre industriale şi comercianţi; h) liber-profesionişti şi intelectuali. Importanţa acestor etalonări speciale poate fi demonstrată prin următorul fapt: nota 71 corespunde cultivatorilor la o vârstă mentală de 94 de luni (7 ani şi 10 luni), iar la copii provenind din familii cu profesii libere sau intelectuale la o vârstă mentală de 72 de luni (6 ani).



64

Folosirea rezultatelor expuse în cele două volume citate permite, de altfel, pregătirea, dacă se doreşte, a altor etalonări (de exemplu în nota T).

Testul lui Gille poate fi, deci, recomandat pentru utilizarea sa în mediul şcolar, pentru diagnosticul rapid al nivelului intelectual. Datorită naturii disparate a întrebărilor care-l compun, nu permite studiera du scatter, şi trebuie să fim rezervaţi în cercetarea nivelului global. Poate eventual să fie completat printr-un test ca WISC4 care oferă o apreciere mai diferenţiată. Principala sa valoare ţine de calitatea excepţională a normelor disponibile.

BIBLIOGRAFIE

Nivelul intelectual al copiilor de vârstă şcolară. Lucrări şi documente ale Institutului Naţional de Studii Demografice (Le Niveau Intellectuel des enfants d’âge scolaire. Travaux et Documents de l’Institut National d’Études Démographiques), nr. 13, 1950, nr. 23, 1954, Paris, Presses Universitaires de France.

____________

Există o ediţie a Testului Mozaic în limba italiană.

4 Vezi Scara de Inteligenţă a lui Wechsler pentru Copii, Secţiunea I – „WISC”.



65

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) SCĂRILE McCARTHY DE APTITUDINI

PENTRU COPII (M.S.C.A.)

Dorothea McArthy



Material

Caiete de desen (Desenarea unui copil, Desenarea unor figuri geometrice).

Carnet (Memorarea imaginilor, Cunoaşterea vocabularului, Orientarea dreapta-stânga).

Cuburi (Joc de construcţie, Numărătoare şi clasare).

Puzzle-uri (Rezolvarea unui puzzle).

Xylofon (Tapping).

Panglica roşie (Coordonarea braţelor, coordonare picioarelor).

Mingi /Balles (Coordonarea braţelor).

Ţinta (Coordonarea braţelor).

Tub (Acţiune imitatoare).

Grupe (Regrupare conceptuală).

Cartonaşe (Numărătoare şi ordonare, Regrupare conceptuală).



66

Foaie de notare.

Manual.

Ladă.

Administrare


Timp de examinare: 40 – 60 de minute.

Timp de corectare: în parte, în timpul examinării.

Vârsta de aplicare: 2,6 ani – 8,6 ani.

Indicaţii: evaluarea dezvoltării intelectuale şi comportamentale a copilului.

Etalonare: pe 1.032 de băieţi şi fete.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Psihologul care doreşte să studieze aptitudinile intelectuale ale copilului mic dispune, fie de teste de tip Gesell, de scări de performanţă de tipul Grace Arthur, de derivate ale scării Binet-Simon, fie de Scara de Inteligenţă a lui Weschler pentru perioada preşcolară şi primară (WPPSI). Dincolo de faptul că aceasta din urmă nu este aplicabilă decât începând cu vârsta de 4 ani, ea permite obţinerea doar a celor trei Q.I. clasici (general, verbal, de performanţă). Din acest motiv Dorotehea McArthy, profesor de onoare la Universitatea Fordham, a pus la punct în perioada 1970 – 1972 Scările de Aptitudini pentru Copii, în scopul lărgirii câmpului de investigaţii al instrumentelor psihometrice tradiţionale, şi de a permite evaluarea, atât a nivelului intelectual general, cât şi a aptitudinilor fundamentale.

Alegerea conţinutului bateriei şi regruparea testelor în scări au avut la bază rezultatul analizelor factoriale şi lunga experienţă clinică a autoarei în domeniul psihologiei genetice. M.S.C.A. sunt compuse din şase scări care corespund aptitudinilor fundamentale:



67

- aptitudinea de a manipula conceptele verbale şi de a exprima idei (Scara Verbală V);

- aptitudinea folosirii numerelor (Scara Cantitativă Q),

- aptitudinea de a raţiona cu materiale concrete şi de a conceptualiza fără a utiliza cuvinte (Performanţa Perceptivă P);

- Nivel intelectual de funcţionare, suma V + Q + P (Scara Intelectuală generală I.G.);

- Memoria pe termen scurt plecând de la materiale diverse (Memoria Mem.);

- Coordonarea motrice generală, coordonarea manuală şi dexteritatea digitală, lateralitatea5 manuală şi vizuală (Motricitate Mot.)

Pentru construirea acestor scări au fost combinate zece teste după schema următoare:

5 Dominantă funcţională a unuia dintre organele analoage perechi (mâini, picioare, ochi), Florian Marcu, Marele dicţionar de neologisme, editura SAECULUM I. O, Bucureşti, 2000, p. 504.



68

Notele obţinute la teste sunt echilibrate în funcţie de importanţa testului în scara căreia îi aparţine; prin adunarea notelor ponderate,

Scar

a V

erba

lă

Perf

orm

anţa

per

cept

ivă

Scar

a Ca

ntita

tivă

Scar

a in

telec

tuală

gen

erală

Mem

orie

Mot

ricita

te

Joc de construire P IG Rezolvarea unui puzzle

P IG

Memorarea de imagini

V IG Mem.

Cunoaşterea vocabularului

V IG

Probleme numerice Q IG Tapping P IG Mem. Memorie verbală V IG Mem. Orientare dreapta – stânga

P IG

Coordonarea picioarelor

Mot.

Coordonarea braţelor

Mot.

Acţiune imitativă Mot. Desenarea figurilor geometrice

P IG Mot.

Desenarea unui copil

P IG Mot.

Memoria cifrelor Q IG Mem. Fluenţă verbală V IG Numărătoare şi ordonare

Q IG

Analogii V IG Regrupare conceptuală

P IG



69

corespunzând testelor ce compun scările, s-au obţinut şase note compuse, care sunt transformate în indici – Verbal, Performanţă perceptivă etc. Aceşti indici participă la stabilirea unui profil individual care figurează pe foaia de notare. Mai mult decât examinarea indicilor, luaţi unul câte unul, analiza profilului permite studierea comparată a diferitelor aptitudini de bază la acelaşi subiect – precum cele manifestate dincolo de susţinerea testului – raportând copilul la grupa sa de vârstă. Indicele Intelectual General este analog cu coeficientul intelectual clasic, prin caracteristicile sale statistice (medie 100, abatere 16). Ceilalţi cinci indici, corespunzând fiecare uneia dintre celelalte cinci scări, au ca medie 50 şi abatere 10.

O apropiere mai mare din punct de vedere clinic faţă de rezultatele individuale este facilitată de M.S.C.A. Unele teste (Desenarea unui copil, Fluenţă verbală etc.) se pretează într-adevăr la o analiză calitativă fină a ceea ce a produs copilul. Motricitatea, lateralitatea şi ochiul preferenţial sunt totodată explorate şi reperate de M.S.C.A.

Diferitele rezultate furnizate de M.S.C.A. – atât cantitativ cât şi calitativ – permit nu doar prezicerea reuşitei şcolare la copiii care se dezvoltă normal, ci şi depistarea precoce a copiilor surzi, întârziaţi sau handicapaţi, sau care au dificultăţi de învăţare.

Caracteristici metrologice

Validitatea studiată pe un eşantion american a arătat o corelare cu Indicele Intelectual General al M.S.C.A. de 71% pentru Q.I. – ul scării Standford-Binet. O bună validitate predictivă a fost constatată prin studierea corelărilor între indicii M.S.C.A. şi notele la un test de reuşită şcolară.

Adaptarea franceză a fost făcută cu cea mai mare grijă. Eşantionul a fost format din 1.032 de copii, în jur de 100 pe grupe de vârstă, cu un număr egal de fete şi de băieţi. Au fost luate în considerare zece grupe de vârstă (2,6; 3; 3,6; 4; 4,6; 5; 5,6; 6; 6,6; 7; 7,6; 8; 8,6) şi s-a ţinut cont de stratificarea, pe lângă vârstă, a trei variabile: Sex, Profesia tatălui (8 categorii), Densitatea demografică a habitatului (4 categorii).



70

Examinarea rezultatelor (regularitatea curbelor de dezvoltare, distribuţia notelor) arată că calitatatea eşantionării a fost excelentă.

Au fost calculate diferite statistici. Fidelitatea par-impar (consistenţa internă) a fost estimată plecând de la notele tuturor copiilor eşantionului pentru fiecare scară. Ea variază între 76% (Scara de Motricitate) şi 92% (Scara Intelectuală Generală). Fidelitatea test-retest (stabilitate temporală) a fost calculată pe un subeşantion de 120 de copii repartizaţi pe şase grupe de vârstă. Copii au fost retestatţi după un interval de 3-5 săptămâni de la prima examinare. Coeficienţii de validitate obţinuţi variază de la 71% (pentru Scara Cantitativă, eşantion 3 ani – 3 ani şi jumătate) la 94% (pentru Scara Intelectuală Generală, eşantion de 5 ani – 5 ani şi jumătate).

Manualul oferă date privind intercorelările între scări (trebuie evident să se ţină cont de suprapunerile între scări care antrenează creşteri fictive ale acestor corelări). Ele variază între 51% (Scara de Motricitate şi Scara Intelectuală Generală) şi 92% (Scara Verbală şi Scara Intelectuală Generală).

Pentru interpretarea profilului individual, este important să se ştie în ce măsură o diferenţă de nivel între două scări, ţinând cont de corelarea între acestea, devine semnificativă. Un tabel special prezintă numărul de puncte care, în diferenţa între diferite scări, furnizează o semnificativitate a pragului de 5%. Diferenţele semnificative variază între 11 şi 13 puncte.

În concluzie, Scările de Aptitudini pentru Copii realizate de McCarthy constituie un instrument original care permite, pentru copii mici, începând de la 2,6 ani, trecerea la determinarea Coeficientului Intelectual. Posibilitatea unei estimări independente a aptitudinilor şi comportamentelor copilului, pe care ele o oferă, concretizată în stabilirea unui prpofil, constituie o contribuţie nouă şi importantă la seria de teste psihometrice pusă la dispoziţia psihologilor.



71

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) BATERIA McCARTHY PENTRU DEPISTAREA

TULBURĂRILOR LA COPII

Dorothea McCarthy



Material

Caiet de desen (Desenarea figurilor geometrice).

Imagine cartonată „ROGER” (Orientare dreapta – stânga).

Panglica roşie (Coordonarea picioarelor).

Blocuri (Regrupare conceptuală).

Carton alb (Regrupare conceptuală).

Foaie de notare.

Manual.

Administrare


Timp de examinare:15 – 20 de minute.

Timp de corectare: în parte, în timpul testării.

Vârsta de aplicare: 4 ani – 6,6 ani.



72

Indicaţii: depistarea tulburărilor la copii.

Etalonare: indice discriminant calculat pe un grup de 80 de copii cu probleme.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Bateria de depistare pentru copii a lui McCarthy este o adaptare a Scărilor de aptitudini pentru copii ale lui McCarthy (M.S.C.A.), utilizată ca test de depistare a copiilor „cu risc” aflaţi în secţinile maternale sau CP (Cours Préparatoire). Prin copil „cu risc” se înţelege un copil care prezintă în raport cu cei de seama sa o întârziere a dezvoltării intelectuale, afective, psihomotorii, sau o întârziere de limbaj şi/sau de scriere care crează teama unui eşec în dobândirea cunoştinţelor de bază. Este un copil asupra căruia ne întrebăm, în grupa mare maternală, asupra temeiului trecerii sale în CP, sau dacă este în CP, asupra şanselor de a dobândi la sfârşitul anului un nivel de citit suficient pentru a trece în CEI.

Dorothea McCarthy a reţinut şase din cele zece subteste cuprinse în M.S.C.A.: Orientarea dreapta – stânga (Partea I); Desenarea figurilor geometrice; Memoria cifrelor; Regruparea conceptuală şi Coordonarea picioarelor. Aceste şase subteste au fost alese cu grijă pe baza conţinutului lor, nivelului de dificultate, timpului de susţinere şi uşurinţei de corectare. Ele măsoară diferite aptitudini care au un rol în reuşita şcolară, cuprinzând comprehensiunea limbajului şi a conceptelor, percepţia vizuală, memoria auditivă, coordonarea motrice şi orientarea în spaţiu.

Aceste şase subteste sunt reprezentative pentru ansamblul Scărilor lui McCarthy.

La origine, M.S.C.A. au fost regrupate în şase scări, rezultate din analizele factoriale şi din lunga experienţă în psihologia genetică a autoarei. Subtestele M-S.C.C. – D. Sunt combinate pentru constituirea acestor scări după schema de mai jos:

Bateria de depistare pentru copii nu a fost standardizată ca un instrument separat al Scărilor de aptitudini pentru copii. Conţinutul testelor şi consemnele de administrare şi de notare nu au fost modificate. Bateria a



73

fost administrată unui eşantion de 80 de copii având tulburări de învăţare, întârzieri de dezvoltare, cu scopul de a permite validarea nivelului de clasificare a riscului.

Bateria de depistare pentru copii a lui McCarthy permite identificarea rapidă, în vederea unui diagnostic sau a unei evaluări mai aprofundate, a copiilor susceptibili de a fi consideraţi ca fiind copii „cu risc” în raport cu probabilitatea reuşitei lor şcolare datorită nivelului slab al performanţelor lor vizavi de normele naţionale. Bateria nu are ca scop relevarea motivelor specifice ale acestei performanţe slabe. Totuşi, printre copiii care au un nivel slab de reuşită la acest test au fost descoperiţi cei mai mulţi copii cu tulburări de învăţare sau altele care pot afecta viitoarele lor cunoştinţe.



74

Nr.

Crt.

Scar

a V

erba

lă

Pe

rfor

manţa

pe

rcep

tivă

Sc

ara

Ca

ntita

tivă

Sc

ara

In

telec

tuală

G

ener

eală

Mem

orie

M

otric

itate

1. Orientare dreapta - stânga

P IG

2. Memorie verbală V IG Mem. 3. Desenarea figurilor

geometrice P IG Mot.

4. Memoria cifrelor Q IG Mem. 5. Regrupare conceptuală P IG 6. Coordonarea picioarelor Mot.



75

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) TEST NONVERBAL DE CLASIFICARE

GENERALĂ

C. E. KELLOG, N. W. MORTON


R.B. CATTELL, A. K. S. CATTELL



Material

Caiet de test, 8 pagini.


Manual, 12 pagini.

Administrare


Timp de examinare: 20 de minute din care 13,3 de lucru efectiv.


Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi.

Indicaţii: clasificarea subiecţilor din mediul industrial din punct de vedere al inteligenţei generale.



76

Etalonări: populaţia generală franceză, pe nivel cultural şi pe vârstă de la 20 la 49 de ani.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Scopul acestui test este de a pune la dispoziţia service-urilor cu aplicaţii industriale un test de inteligenţă nonverbal, destinat clasificării iniţiale, pentru toate nivelurile, cu excepţia celui superior.

Cele patru subteste formează un ansamblu foarte omogen. Intercorelările (fără corectare) fiecărui subtest cu ansamblul variază între 78% şi 83%. Testul este bine acceptat de subiecţii necultivăţi cărora se adresează şi are o foarte bună răspândire.

Etalonările au fost făcute pe o populaţie de mai multe mii de persoane. Un tabel de conversie permite transformarea notelor brute ale celor patru subteste în note standardizate de la 1 la 9, bazate pe un eşantion reprezentativ al populaţiei generale franceze de sex masculin de la 20 la 49 de ani. Sunt oferite etalonări pentru nota totală (suma celor patru note standardizate ale celor patru subteste) pe nivel cultural şi pe vârstă de la 20 la 49 de ani.



77

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) ETAPELE INTELIGENŢEI SENSORIO-

MOTRICE A COPILULUI

Irène CASATI Centrul de Psihologie Aplicată

Irène LEZINE

Jean PIAGET

Material

Coş cu diferite obiecte necesare susţinerii testului.

Foaie de notare.

Manual.

Monografie.

Administrare


Timp de examinare: variabil.


Vârsta de aplicare: de la naştere la 2 ani.

Indicaţii: studierea dezvoltării psihomotorii a nou-născuţilor şi a copiilor mici.



78

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Scările „Baby-test” permit evaluarea globală a nivelului de dezvoltare a copiilor şi a evoluţiei lor în cele patru domenii – de dezvoltare posturală, de coordonare oculo-motrice, limbaj şi sociabilitate.

Analiza mecanismelor intelectuale propriu-zise rămânea totuşi de făcut, iar prezenta serie de teste are ca scop s-o întreprindă, luând ca linie directoare concepţiile lui Jean Piaget. Nevoia unei elaborări mai precise a testelor pe care Piaget le-a descris, pentru a-şi verifica ipotezele asupra primelor stadii de adaptare sensori-motrice, plecând de la observaţiile făcute asupra copiilor, s-a făcut puternic simţită în ultimii ani. Lucrările lui T. Gouin-Decarie din Canada, I. C. Uzgiris şi J. Mc V. Hunt pe de o parte, iar pe de alta cele ale lui S. K. Escalona din Statele Unite se înscriu în acest cadru.

Testele actuale se raportează la ceea ce Piaget numeşte inteligenţă sensori-motrice, cu alte cuvinte capacitatea de a rezolva problemele plecând de la activităţile care apelează îndeosebi la percepţie, atitudini (tonus), mişcări, fără evocări simbolice (înaintea apariţiei limbajului). În această perioadă copilul începe puţin câte puţin să facă legătura între obiecte şi acţiuni, distingând mijloacele atingerii rezultatelor, dându-şi seama de rezultatele obţinute şi acţionând intenţionat, folosind de acum înainte procedee de raţionament. Testele alese nu insistă asupra problemelor construirii noţiunii de obiect, care este legată de elaborarea relaţiilor spaţiale, nici asupra relaţiilor temporale şi cauzale experimentate simultan la copii. Testele nu urmăresc decât următoarele patru teme:

a) Cercetarea obiectului dispărut.

b) Utilizarea intermediarilor;

c) Explorarea obiectelor;

d) Comportamentul în sarcini de combinare a obiectelor.

Observaţia se bazează pe evoluţia mecanismelor intelectuale în trecerea lor de la stadiul III la stadiul IV. Iniţial au fost prevăzute serii paralele.



79

Ele nu au putut fi construite integral pentru cele patru teme: seria utilizării intermediarilor nu conţine itemi care să meargă dincolo de stadiul IV, din contră, combinarea obiectelor apărea la finalul stadiului V.

Manualul oferă o descriere precisă a materialului, notarea răspunsurilor şi interpretarea rezultatelor în funcţie de nivelul genetic. A fost stabilită o etalonare pe o populaţie normală de 355 de subiecţi cu vârste de la 6 luni la 2 ani. Aceasta permite notarea corespondenţelor, între itemi, stadii şi vârste, şi, de asemenea, decelarea eventualelor discordanţe în reuşitele la diverse serii. Scara constituie în total prima tentativă de ansamblu pentru elaborarea unei serii de teste standardizate, bazate pe concepţiile expuse de Piaget în „Apariţia inteligenţei la copil” şi în „Construirea realului la copil”. Poziţia centrală pe care a dobândit-o la nivel internaţional teoria lui Piaget pentru înţelegerea psihologiei copilului a făcut ca punerea la punct, de către I. Casati, I. Lézine, în strânsă relaţie cu Piaget însuşi, a acestor teste originale, să devină o dată fundamentală în istoria Baby-teste. Cunoaşterea şi folosirea lor vor deveni rapid indispensabile atât psihologilor care lucrează în acest domeniu, cât şi pediatrilor şi pedopsihiatrilor.



80

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R)

PERCEPŢII, ANALOGII ŞI MANIPULĂRI

SPAŢIALE (P.A.M.S.)

A. KHOMSI


Material

Caiet cu 37 de planşe, cu 2 planşe pe pagină, recto şi verso (reutilizabil).


Grile de notare.

Foaie pentru stabilirea profilurilor individuale.

Manual.

Administrare

Examinare: colectivă, eventual individuală.

Timp de examinare: 15 – 30 de minute, în funcţie de vârstă şi competenţă.

Vârsta de aplicare: începnd cu CP (Cursul Pregătitor).



81

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Scopul acestui test este detectarea copiilor „cu risc” pe plan cognitiv, în domeniul şcolar. Nu este vorba aici atât de evaluarea unui nivel cognitiv, ce poate să conducă la un clasament, cât de a analiza tipul de indice utilizat în relaţie cu spaţiul mental sau spaţiul mental de lucru într-o sarcină de tipul rezolvării de probleme. Este un test destinat, de asemenea, orientării, dacă este cazul, explorărilor ulterioare. Deşi conceput pentru a fi utilizat independent, testul poate fi completat cu testul de citit E. 206.

Problemele propuse sunt de tipul „matrici progresive”. Acestea necesita o analiză perceptivă fină şi atentă, un raţionament prin analogie sau manipulări spaţiale ale formelor grafice care trebuie tratate în imagini mentale, de unde şi numele testului. Copiii au la dispoziţie un caiet şi o foaie de răspunsuri pe care trebuie să încercuiască răspunsul ales.

Într-o primă etapă, se ţine cont de un anumit număr de comportamente observate în cursul testării (nevoie şi /sau cerere de ajutor importante, transfer caiet – foaie dificil, răspunsuri pe caiet, răspunsuri fără utilizarea caietului) sau identificate în momentul notării (răspunsuri sistematice printr-un item, alegeri multiple, numărul exerciţiilor la care nu s-a răspuns). Propunem să se considere că subiecţii manifestă, peste aceste comportamente, dificultăţi de a-şi organiza un spaţiu mental de muncă în situaţia gestiunii sarcinii, autoreglate, care le este propusă.

În a doua etapă, o analiză a răspunsurilor, în funcţie de frecvenţa lor la diferite niveluri şcolare, permite calcularea a trei note care contribuie la interpretarea notei globale. Este vorba mai întâi de a lua în calcul răspunsurile „acceptabile” la începutul CP, ţinând cont de frecvenţa lor, iar pe de alta de răspunsurile „corecte”. Aceste răspunsuri corespund, după noi, unei identificări spaţiu-problemă, cu punerea în scenă a strategiei de compensare, şi dificultăţii de a utiliza strategiile adecvate. De asemenea, se pot lua în calcul răspunsurile „acceptabile” la anul al

6 Khomsi, A., Test de evaluare a competenţei la citit (versiune colectivă), E. 20, Editura Centrului de Psihologie Aplicată, 1990.



82

patrulea de colegiu: analiza acestor răspunsuri ne permite să ne gândim că ele indică o reprezentare reală spaţiu – problemă, chiar dacă soluţiile „corecte” nu sunt neapărat găsite. Se pot, deci, utiliza răspunsurile mai puţin frecvente la CP, pe care noi le propunem să fie considerate ca răspunsuri „aberante”. Vor fi apreciate ca indici ai unei strategii de desemnare la întâmplare. În fine, o estimare a „randamentului” de-a lungul timpului examenului, vine să completeze indicii utilizaţi pentru evaluare. Aceste date permit analizarea notei globale plecând de la profilurile construite pentru diverse niveluri şcolare, de la CP la anul al patrulea de colegiu.

În a treia etapă, testul poate fi propus individual elevilor detectaţi. Această nouă testare, care nu mai corespunde unei situaţiii autoreglate, poate servi, nu doar de control, ci de asemenea, pentru a evalua capacitatea de autocorectare.

Exemplele luate din diverse grupe (de la CP la CAP) sunt prezentate pentru a ilustra modalităţile utilizării testului.

Acest test se adresează psihologilor şcolari şi psihologilor educaţiei care au de evaluat competenţa grupelor importante de copii, sub o formă colectivă. Testul poate fi utilizat, de asemenea, în cadrul unei proceduri de screening, sub formă individuală.



83

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) TEST DE APTITUDINI MENTALE PRIMARE (P.M.A. FORMA INTERMEDIARĂ 11 – 17 ANI)

L. L. THURSTONE Science Research Associates

Th. G. THURSTONE


Material


Foaie de răspuns.

Manual de aplicare, 46 de pagini.

Administrare


Timp de examinare: 26 de minute de lucreu efectiv.


Vârsta de aplicare: subiecţi de la 11 la 17 ani şi adulţi.

Indicaţii: măsurarea „aptitudinilor mentale primare”.

Etalonare: în 11 classes standardizate pe eşantioane franceze de la 11 la 17 ani, de ambele sexe.



84

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Lucrările de analiză factorială ale prof. L. L. Thurstone şi ale şcolii sale au reuşit să pună în evidenţă în testele de eficienţă un anumit număr de factori, denumiţi „aptitudini mentale primare”. Aceşti factori, conform şcolii lui Thurstone, sunt principalii constituenţi ai inteligenţei generale. Au fost identificaţi clar opt factori. Totuşi, în acest test destinat subiecţilor de la 11 la 17 ani, pentru ca examenul să nu necesite un timp îndelungat şi să fie în întregime prezentabil sub forma unui test colectiv de tipul foaie-creion, Thurstone nu a reţinut decât cei mai importanţi cinci factori, iar pentru măsurarea fiecăruia, testul care avea cea mai puternică saturaţie .

Cele cinci aptitudini mentale primare măsurate sunt:

- Semnificaţia verbală (V). Este aptitudinea de a înţelege idei exprimate prin cuvinte. Ea este utilzată în orice activitate în care informaţia este obţinută prin lectură sau audiţia cuvintelor. Acest factor este măsurat printr-un test de vocabular cu sinonime.

- Aptitudinea spaţială (S). Este aptitudinea de a-şi reprezenta obiectele în două sau trei dimensiuni, de a-şi imagina cum ar apărea un obiect sau un desen dacă ar suferi o rotaţie, de a vizualiza obiectele în două sau trei dimensiuni şi de a sesiza relaţiile de spaţiu ale unui aranjament de obiecte. Acest factor este măsurat de un test constând în recunoaşterea unor figuri după rotirea lor.

- Raţionament (R). Este aptitudinea de a rezolva problemele logice, de a prevedea şi de a face un plan. Acest factor este măsurat printr-un test de serii de litere.

- Aptitudinea numerică (N). Este aptitudinea de a lucra cu cifre, de a rezolva rapid şi exact probleme cantitative simple.

- Fluenţă verbală (W). Este aptitudinea de a vorbi şi de a scrie cu uşurinţă. Ea priveşte, mai degrabă, lejeritatea cu care cuvintele pot fi utilizate, decât gradul de înţelegere a conceptelor verbale. Această



85

aptitudine este măsurată printr-un test care constă în scrierea în timp limitat a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită literă.

Cele cinci teste sunt prezentate într-un caiet, fiecare test este precedat de un exerciţiu care-i permite subiectului să se familiarizeze cu consemnele. Răspunsurile sunt înregistrate pe o foaie de răspuns (cu variante multiple). Un procedeu special înlătură necesitatea unei grile de corectare. În realitate, subiectul, marcându-şi răspunsul, îl imprimă prin intermediul unei foi cu indigo, pe verso-ul foii de răspuns pe o grilă. Astfel, examinatorul poate număra foarte rapid răspunsurile bune şi pe cele greşite, şi să obţină în câteva secunde nota subiectului pentru fiecare test.

Thurstone a arătat că intercorelările între diferite aptitudini primare puteau fi explicate printr-un factor unic, numit factor general de ordin secund, sensibil analog factorului g al lui Spearman. Ţinând cont de saturaţiile aptitudinilor mentale primare în acest factor general, Thurstone a propus calcularea unei note totale, bazată pe 5 note totale ponderate.

Examenul profilului furnizează informaţii despre diferite tipuri. Nota totală ponderată dă nivelul de inteligenţă generală. Omogenitatea sau dispersia rezultatelor oferă informaţii fundamentale mai ales pentru orientarea şcolară sau profesională. O literatură (de peste 150 de titluri la ora actuală) a fost consacrată folosirii acestui test în diferite tipuri de orientare, şi a demonstrat marea valoare a acestei serii de teste.

BIBLIOGRAFIE

Manualul, pe lângă informaţiile asupra caractertisticilor statistice intrinseci ale testului, oferă informaţii asupra corelărilor cu alte teste de inteligenţă, de orientare profesională, de aptitudini şi cu rezultatele şcolare. Manualul conţine o bibliografie sumară.

____________

Există o ediţie a P.M.A. în limba italiană.



86

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) TEST DE RAŢIONAMENT


Material


Corrigé.

Manual, 6 pagini.

Administrare





Indicaţii: măsurarea aptitudinii de raţionament asupra seriilor de elemente verbale şi numerice.

Etalonări: populaţiile franceze de nivel mediu şi superior.



87

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Folosira testului de raţionament în cadrul testelor colective de inteligenţă sau ca teste individuale este foarte veche şi intereseul pentru ele a confirmat analiza factorială.

După tehnica lui Spearman, aceste teste au o foarte mare saturaţie în factorul general g. Într-adevăr, problemele puse sunt probleme de serii de completat de tipul ABAB..., care pun în joc relaţii de deducţie, pentru că trebuie, în primul rând, să se descopere legea după care este alcătuită seria, şi în ala doilea rând, să se aplice această lege ultimului element din serie pentru a afla răspunsul. Pe lângă factorul general g, aceste teste pun, de asemenea, în joc un factor specific care depinde de materialul utilizat (cuvinte: factorul verbal, cifre: factorul numeric).

Lucrările lui Thurstone ne-au aprofundat cunoştinţele pe acest plan şi au arătat că testele de raţionament aveau o saturaţie foarte bună în factorul general de ordin secundar – cea mai mare saturaţie a testelor de aptitudini mentale primare – confirmându-le astfel valoarea ca teste de inteligenţă. Aceleaşi lucrări au demonstrat că reprezintă un instrument de măsură a unei aptitudini mentale primare, factorul R (raţionament), uneori descompusă în doi factori, I (inductiv) şi D (deductiv).

În fine, într-un studiu mai recent asupra percepţiei, Thurstone a prezentat un fapt de cel mai mare interes: prezenţa în testele de raţionament a unui factor foarte larg, care se regăseşte în testele perceptive derivate din Gestaltpsychologie, factorul flexibilitate, adică aptitudinea de a trece rapid de la un tip de raţionament la un altul (sau de la o Gestalt la alta).

Aceste teste sunt deci unul din cele mai bune mijloace de a evalua inteligenţa generală sub forma sa „fluidă” (Cattell, Eysenck), cu alte cuvinte forma inteligenţei cea mai sensibilă la deteriorare, atât psihologică cât şi patologică. Un test de raţionament este, de altfel, folosit în clasica scară de deteriorare a lui Shipley-Hartford, iar valoarea sa tocmai a fost confirmată de o importantă lucrare a lui Liberson.



88

Testul de Raţionament al lui P. Rennes conţine probleme de tipul seriilor sub forme nonverbale (numere, litere) şi verbale. A fost special conceput pentru nivelurile mediu şi superior de inteligenţă.

Folosirea sa este justificată ca element al unei baterii de teste de inteligenţă pentru subiecţii de acest nivel, pentru selectarea cadrelor, examenele individuale etc. Din acest punct de vedere, interesul său deosebit decurge din saturaţia sa în factorul flexibilitate.

____________

Există ediţii ale Testului de Raţionament în flamandă şi în italiană.



89

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) TEST DE RAŢIONAMENT 85 (Formă paralelă)


Material


Corrigé.

Manual.

Administrare

Examinare: individuală sau colectivă:




Indicaţii: măsurarea aptitudinii de raţionament pe serii de elemente verbale şi numerice.

Etalonări: populaţii de nivel mediu şi superior.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

De la data apariţiei sale, în 1959, Testul de Raţionament al lui P. Rennes a fost foart larg difuzat şi utilizat. Acest test de factor g, născut din teoriile lui Spearman şi Thurstone, măsoară aptitudinea de raţionament,



90

văzută sub unghiul flexibilităţii, adică „aptitudinea de a trece rapid de la un tip de raţionament la altul (sau de la o Gestalt la alta)”. Larga sa difuzare de mai bine de 20 de ani i-a confirmat valoarea tehnică, ca test de inteligenţă generală, şi uşurinţa sa de aplicare datorită varietăţii conţinutului celor 40 de itemi (cuvinte, cifre, serii de completat, elemente de asociat, de ordonat, de refăcut ...).

Utilizarea sa foarte răspândită în cadrul recrutării, orientării şi cercetării, a determinat Editura Centrului de Psihologie Aplicată să pună la dispoziţia psihologilor un test paralel de raţionament, Testul de Raţionament 85.

Acest test măsoară aceeaşi variabilă subadiacentă – inteligenţa generală sub forma sa fluidă – şi este construit pe acelaşi criteriu: diferenţierea nivelurilor mediu şi superior.

Testul conţine 40 de itemi noi, ale căror niveluri de dificultate sunt foarte apropiate de cele ale primei forme.

Etalonările au fost stabilite plecând de la mari eşantioane de studenţi şi de grupe profesionale variate.

Testul de Raţionament 85 permite utilizatorului să prezinte subiecţilor un nou test de Raţionament, deşi echivalent, sau să folosească cele două forme în studiile longitudinale sau de fidelitate.



91

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) TEST DE SILOGISME

Alfred F. HERTZKA Sheridan Supply Co.

J. P. GUILFORD Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material

Caiet de examinare, 4 pagini.



Manual.

Administrare


Timp de examinare: 20 de minute de lucru efectiv.



Indicaţii: măsurarea aptitudinii de evaluare logică.

Etalonare: pe populaţia franceză cu diferrite niveluri de studii.



92

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Acest test are ca scop măsurarea capacităţii de evaluare logică.

Acest factor fusese identificat în cursul cercetărilor anterioare de Thurstone sub denumirea de deducţie şi fusese considerat atunci ca o aptitudine de a trage concluzii logice.

Hertzka şi Guilford au demonstrat că accentul trebuia pus pe evaluare mai degrabă decât pe deducţie pentru interpretarea acestui factor.

Acest tip de raţionament este dat aici printr-un test de silogisme prezentându-se sub o formă cu „răspunsuri multiple”.

Trebuie administrate două părţi pararalele de câte 20 de itemi, pentru fiecare cronometrându-se separat timpul.

Pentru fiecare item, sunt date două enunţuri de fapte, care furnizează două premise, şi sunt propuse patru potenţiale concluzii. Numai una dintre ele reprezintă răspunsul corect şi continuarea logică a premiselor. Subiectul trebuie deci să evalueze consecinţele propuse, ci nu să deducă o concluzie.

Exemplu de item:

Toţi angajaţii sunt salariaţi.

Unii acţionari sunt angajaţi.

În consecinţă:

A. Unii salariaţi nu sunt angajaţi.

B. Unii angajaţi nu sunt acţionari.

C. Toţi acţionarii sunt salariaţi.

D. Unii acţionari sunt salariaţi.



93

Acest test, făcând referinţă în conţinutul său la domenii ca ştiinţe, muncă, afaceri sociale şi politice, are un grad ridicat de validitate aparentă pentru subiect.

Calităţile metrologice ale acestui instrument s-au dovedit satisfăcătoare. Validitatea internă a instrumentului este măsurată printr-o analiză a itemilor (coeficientul Phi), iar validitatea externă, de studii de corelare cu alte teste de raţionament (D. 70, Test de Eficienţă a Reprezentărilor Mentale). Fidelitatea a fost estimată prin metoda test-retest. Analizele de varianţă pe sex şi nivel de studii au permis evaluarea efectelor pe aceste criterii.

Aptitudinea de a evalua logic, mult timp neglijată în domeniul inteligenţrei generale, este necesară pentru toate sarcinile care reclamaă capacitatea de a raţiona deductiv.

Autorii apreciază că acest tip de raţionament este o aptitudine mentală primară de neneglijat.

Interesul silogismelor vine din faptul că ele reprezintă probleme noi pentru subiecţii cărora le sunt supuse, din faptul că constituie scheme foarte bine definite şi acoperă o gamă de dificultate foarte largă.



94

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) TEST DE COMPUNERE A FIGURILOR

STRUCTURATE

G. ARTHUR



Material

Joc cu 20 de cartoane – model de reprodus prin suprapunerea cartoanelor pline şi a şabloanelor din material plastic în 6 culori.

Foaie de notare.

Manual, 15 pagini.

Administrare



Timp de corectare: în timpul testării.


Indicaţii: test de dezvoltare ce măsoară îndeosebi gândirea logică şi aptitudinile perceptivo-spaţiale.

Etalonări: 500 de copii din ciclul primar.



95

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul de Compunere a Figurilor Structurate a apărut în urma revizuirii a II-a (1956) a Scării de Performanţă a lui Grace Arthur, sub numele de Testul Şabloanelor (Stencil Design Test).

S-a considerat intereseant să se utilizeze acest test independent de alte subteste ale bateriei, pentru a dispune de un test nonverbal de gândire logică care implică procesele cognitive.

Sistemul de notare a fost revizuit în întregime şi au fost introduse bonificaţii. Sarcina constă în reproducerea desenelor ce reprezintă figuri geometrice de mai multe culori prin suprapunerea cartonaşelor. Unele dintre aceste cartonaşe sunt pline, altele sunt decupate geometric în „şabloane”.

Acest test implică forma, culoarea şi o altă dimensiune introdusă prin folosirea mai multor cartoane care trebuie suprapuse într-o anumită ordine. Reproducerea este efectuată în timp-limită, ceea ce favorizează o strategie de rezolvare în detrimentul metodei încercărilor şi erorilor, care ar necesita destul de mult timp pentru a ajunge la o soluţie.

Din punct de vedere şcolar, Testul de Compunere a Figurilor Structurate îşi găseşte aplicabilitatea în aprecierea rapidă a nivelului mental şi a gradului de reprezentare în spaţiu.

Din punct de vedere clinic, poate fi interesantă studierea demersului utilizat de copil, pentru a repera greşelile sistematice care trimit la neintegrarea unei anume noţiuni (confuzie formă – culoare, inversarea cartoanelor etc.) şi concentrarea astfel a eforturilor pedagogice pe dobândirea acelor noţiuni.

Etalonarea a fost efectuată pe 500 de copii (băieţi şi fete) de de la 6,6 ani la 10,6 ani.



96

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) TEST DE ÎNŢELEGERE A CONCEPTELOR

NUMERICE

M. SIMON


Material


Manual.


Administrare





Indicaţii: evaluarea nivelului „atins” în înţelegerea operaţiilor.

Etalonări: pe 1.100 de copii, fete şi băieţi, şcolarizaţi, de la CM1 la clasa a 4-a.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Acest test permite aprecierea înţelegerii conceptuale a patru operaţii numerice de bază (adunare, scădere, înmulţire, împărţire), aplicate



97

numerelor întregi. Nu este un test de aptitudine de calcul sau de folosire a numerelor. Scopul său este de a depista nivelul atins de copil (între 10 şi 13 ani), în ceea ce denumim în general „înţelegerea sensului operaţiilor”. Elaborarea acestui test se bazează pe punerea în evidenţă de către J. Piaget a unei ierarhii genetice a acestei înţelegeri a conceptelor numerice. Lucrările în acest domeniu au arătat că conceptul de adunare este dobândit încă din stadiul operator concret şi că permite accesul la înţelegerea înmulţirii sub forma „adunării reiterate”, fiind dobândită abia mai târziu sub forma „produsului încrucişat”.

Aprecierea înţelegerii conceptuale a operaţiilor pentru copil se efectuează după o dublă apropiere:

- Copilul trebuie să identifice operaţiunea care se aplică unei situaţii descrise clar şi scurt (Partea I);

- Copilul trebuie să furnizeze el însuşi o ilustrare concretă a operaţiilor relatând o poveste pertinentă (Partea II).

Analiza rezultatelor permite punerea în evidenţă a înţelegerii fiecărei operaţii aplicate numerelor întregi mari şi mici, precum şi dobândirea noţiuniii de necomutativitate a scăderii şi a împărţirii.

Etalonarea acestui test a fost efectuată pe un eşantion de 1.100 de copii din toată Franţa, şi şcolarizaţi de la CM 1 la aclasa a 4-a a Ciclului Mediu. Au fost studiate patru grupe de vârstă: 10 ani,. 11 ani, 12 ani şi 13 ani.

Valorile caracteristice, precum şi procentajele reuşitei pentru aceste patru vârste au fost calculate, ceea ce permite compararea rezultatelor obţinute de un copil cu cele ale celor din grupa sa.

Mai mult, Testul de Înţelegere a Conceptelor Numerice permite o analiză mai diagnostică a dificultăţilor individuale în dobândirea acestor concepte. El aduce o lămurire a unor eşecuri la matematici, observate la şcolari, şi poate ajuta mai eficient învăţătorul la reducerea obstacolelor individuale ale acestei înţelegeri.



98

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) TEST DE EFICIENŢĂ A REPREZENTĂRILOR

MENTALE

Paul R. CHRISTENSEN Sheridan Supply Co.

J. P. GUILFORD Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material




Manual.

Administrare


Timp de examinare: 15 minute de lucru efectiv.



Indicaţii: măsurarea factorului de Raţionament General.

Etalonare: populaţia franceză cu niveluri de studii diferite.



99

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul de Eficienţă a Reprezentărilor Mentale a fost conceput pentru a permite o măsurare a factorului de Raţionament General.

Paralel cu factorul Înţelegere Verbală, Raţionamentl General este puternic corelat cu studiile superioare.

Raţionamentul General poate fi explicat ca o capacitate de a defini, a înţelege sau a structura o problemă în scopul rezolvării.

Testul de Eficienţă a Reprezentărilor Mentale se prezintă ca un Test de Raţionament Aritmetic, dar sarcina numerică fiind redusă la minim, nu există implicare cu factorul de capacitate numerică.

Scopul testului este evaluarea distanţei între o navă şi un port, ţinând cont de diferiţi parametri.

Testul se compune din 48 de itemi regrupaţi pe patru niveluri de dificultate crescândă.

Pentru fiecare grupă de itemi subiectul trebuie să ia în considerare o nouă variabilă: direcţia vântului, cea a curentului, forţa lor, apoi direcţia prorei navei. Răspunsul va fi rezultatul combinării tuturor acestor elemente.

Unul dintre interesele pentru acest test rezidă în noutatea sarcinii pe care trebuie s-o facă subiectul.

Calităţile metrologice s-au dovedit satisfăcătoare. Validitatea externă este măsurată de studii de corelare cu alte teste de raţionament (D. 70, Testul Silogismelor).

Fidelitatea a fost estimată prin metoda tes-retest. Analizele varianţei pe sex şi nivel de studii au permis evaluarea efectelor acestor criterii.



100

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) TEST DE MATURITATE ŞCOLARĂ

B. de VILLARTAY


Material



Manual.

Administraere



Timp de corectare: cca. 5 minute.

Nivelul de aplicare: elevi la începutul Cursului Pregătitor sau la sfârşitul perioadei Maternale.

Indicaţie: măsurarea nivelului de maturitate şcolară.

Etalonare: 1.000 de elevi aflaţi la intrarea în C.P., 1000 de elevi de la finele Secţiunii Maternale.



101

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Obiectivul Testului de Maturitate Şcolară este de a da psihologilor şi învăţătorilor o primă apreciere a nivelului intelectual al copiilor, la trecerea de la Secţiunea Maternală la Cursul Pregătitor. Testul nu are pretenţia unui evaluări exhaustive a inteligenţei, la fel ca un examen clinic aprofundat, dar permite un diagnostic rapid.

Nu se cunosc decât puţin obstacolele întâlnite de şcolarii care abordează sarcina şcolară cu o maturitate insuficientă. Pentru ce, atunci, să nu se întârzie intrarea în C.P. a copiilor care au dovedit o foarte slabă probabilitate de reuşită? Acolo unde, din contră, vârsta cronologică de 6 ani este singurul criteriu, şi se întîmplă în majoritatea cazurilor, o depistare precoce ar permite identificarea acestor copii care trebuie să facă obiectul unei atenţii speciale. T.M.S. ar permite întocmai această depistare: la început de an, psihologul şi învăţătorul ar putea să-şi facă rapid o idee despre nivelul fiecăruia. Examenele clinice aprofundate vor fi rezervate cu prioritate celor cu cele mai slabe rezultate. Preluaţi încă de la început, dacă totodată această soluţie se dovedeşte suficientă, ei îşi vor vedea asigurată cu mai multe şanse evoluţia fericită a şcolarizării lor.

Cele trei subteste, Diferenţe, Informaţie-vocabular, Cod, au fost reţinute după o studiere aprofundată a testelor de inteligenţă pentru copii, colective şi individuale, francezi şi străini.

Ele au apărut ca fiind tipul de teste ce ar permite cea mai bună evaluare, într-un timp care se doreşte scurt, şi care se află cel mai mult legate, dincolo de validările prognosticate, de reuşita la citit. Acest ultim punct avea să constituie criteriul decisiv al alegerii. Reuşita şcolară, la cursul pregătitor, este axată pe reuşita la învăţarea cititului, principala dobândire la această vârstă.

Chiar dacă maturitatea intelectuală însăşi antrenează în joc alţi factori în această dobândire, nu înseamnă că ea nu rămâne principalul factor.

În Diferenţe, subiectului i se cere să elimine obiectul care nu face parte din „ansamblul” operaţiei de împărţire pe categorii care marchează o etapă în evoluţia gândirii conceptuale.



102

În Informaţie-vocabular copilul este adus să răspundă la întrebări, fie de limbaj direct, fie de utilizarea cunoştinţelor verbale legat de ideile enunţate. Nivelul limbajului, independent de influenţele socio-culturale, este un indiciu al maturizării.

Cod, în care copilul trebuie să asocieze un simbol unei imagini, poate fi considerat ca o măsură a aptitudinii de a învăţa. Memoria este aici factorul principal, dar testul face apel de asemenea la atenţie, eficienţă, concentrare.

Studiile sunt în curs în vederea unei validări prognosticate a acestor trei teste. Testul de Maturitate Şcolară va permite atunci, nu doar să se depisteze slăbiciunile, ci şi să se prevadă reuşita.



103

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) TEST VERBAL DE CLASIFICARE GENERALĂ


Material


Corrigé.

Manual, 4 pagini.

Administrare


Timp de examinare: în jur de 20 de minute, din care 15 de lucru efectiv.

Timp de corectare: cca. 1,3 minute.

Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi neselectaţi.

Indicaţii: măsurarea inteligenţei generale verbale şi numerice. Etalonare: populaţia industrială masculină până la maîtrise inclusiv.



104

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Acest test este omolog în forma verbală cu Testul Nonverbal de Clasificare Generală7. Este un test rapid ce permite clasificarea iniţială la momentul angajării populaţiei neselectate, funcţionari şi muncitori, cu excepţia analfabeţilor.

Testul conţine 42 de întrebări ordonate pe dificultate crescândă. Mici probleme aritmetice, serii numerice, fraze nearanjate, sinonime, antonime, lacune etc. Dispersia notelor este bună la toate nivelurile.

Pe un eşantion de 300 de persoane, reprezentativ pentru personalul muncitorilor şi funcţionarilor de la o mare întreprindere industrială, corelările cu alte teste sunt următoarele:

Test Numeric8 75%

Clasificare Generală. Nonverbal 67% Colaţionare (Răspunsuri Bune)9 66%

Forme Identice10 62% Test Mecanic11 59% Test de Spaţiu12 48%

Etalonarea iniţială se bazează pe o populaţie industrială reprezentată de mai multe sute de indivizi cu niveluri variate.

7 Vezi Test Nonverbal de Clasificare Generală, Secţiunea II, „Y1”. 8 Vezi Test Numeric „N”, Secţiunea II, „N”. 9 Vezi Test de Colaţionare, Secţiunea II, „Y5”. 10 Vezi Testul Formelor Identice, Secţiunea II, „IDEN”. 11 Vezi Test Mecanic, Secţiunea II, „MECA”. 12 Vezi Test de Spaţiu „S”, Secţiunea II, „S”.



105

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) TEST DE VOCABULAR

R. BINOIS, P. PICHOT

Centrul de Psihologie Aplicată

Material


Corrigé.

Manual, 16 pagini.

Administrare


Timp de examinare: timp liber (cca. 15 minute).


Vârsta de aplicare: 10 ani – adulţi.

Indicaţii: măsurarea inteligenţei prin gradul de dezvoltare a vocabularului.

Etalonări: copii şi adulţi francezi (pe vârste, niveluri profesionale şi culturale).

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Primul test de vocabular utilizat practic se datorează lui H. G. Childs şi L. M. Terman şi a fost inclus de acesta din urmă în Revizuirea Standford a



106

Scării Binet-Simon (1916); un nou test de acelaşi gen face parte din revizuirea din 1937. D. Wechsler a introdus unul în Scara de Inteligenţă Wechsler-Bellevue13. În 1941 W. C. Shipley a elaborat un test de prezentare diferită în Hartford Retreat Scale, iar J. C. Raven şi J. B. Walshaw au reluat în 1944 problema în Marea Britanie, trăgând învăţăminte din numeroasele lucrări anterioare.

Testul de Vocabular al lui R. Binois şi P. Pichot este construit pe acelaşi principiu ca cel al lui Raven. Este un test prin sinonime, cu răspunsuri cu variante multiple. Avantajele şi inconvenientele acestui tip de test în raport cu testele de vocabular cu răspunsuri libere (de tipul Terman) constă în uşurinţa aplicării colective şi a corectării (în testele cu răspunsuri libere incertitudinile de notare sunt frecvente).

Din contră, testul nu este aplicabil copiilor sub 10 ani (noţiunea de sinonime nu este bine înţeleasă înainte de această vârstă) şi studiul calitativ al răspunsurilor, a căror valoare diagnostică este sigură în clinica psihiatrică, este imposibil.

Testul a fost construit astfel încât să se elimine la maxim posibilitatea răspunsurilor corecte alese din întâmplare. În acest sens au fost luate numeroase precauţii, dintre care cele mai importante sunt:

- alegerea sinonimului cuvântului inductor din şase cuvinte;

- dispunerea topografică a celor şase cuvinte astfel încât probabilitatea alegerii la întâmplare să fie egală,

- lungime sensibil egală şi similitudine generală a aspectului morfologic al sinonimului şi a celor cinci alte cuvinte;

- includerea în cele şase cuvinte propuse, pe lângă sinonim, a unui cuvânt care induce frecvent erori de sens;

- alegerea cuvântului inductor şi a sinonimului de aşa manieră încât fiecare dintre ele să nu aibă decât un singur sens posibil.

13 Vezi Scara de Inteligenţă Wechsler-Bellevue, Secţiunea I, „WB”.



107

Aceste precauţii cresc considerabil validitatea testului. Patruzeci şi patru de cuvinte inductoare au fost reţinute astfel încât testul acoperă o largă gamă de aptitudini, de la subiecţii de 10 ani şi până la adulţi.

Aplicaţiile testului sunt următoarele:

- Test de inteligenţă. Testul de vocabular este, cu condiţia ca cuvintele folosite să nu fie tehnice, unul dintre cele mai bune teste de inteligenţă generală, aşa cum a fost demonstrat în numeroase rânduri, şi recent chiar de Wechsler. La copil, este un excelent test de dezvoltare, diferenţele între mediile a două grupe de vârstă consecutive fiind foarte semnificative.

- Măsură a aptitudinilor verbale. Puternica saturaţie a testului, concomitent în factorul g şi în factorul V, face folosirea sa utilă în orientarea şcolară. S-a demonstrat că într-o baterie de teste de inteligenţă, acest test era cel cu cea mai mare valoare predictivă pentru reuşita şcolară în clasa a VI-a. Are o corelare ridicată cu materiile literare (59% cu factorul „franceză”).

- Testul este indicat în plus în selectarea şi orientarea profesionale unde asocierea inteligenţei generale şi a aptitudinilor verbale este condiţia de reuşită (funcţiile de birou, secretariat, etc.).

- În psihiatrie, testul de vocabular, rezistând la deteriorarea psihologică şi patologică, este testul de bază pentru măsurarea nivelului intelectual prepsihotic şi al deteriorării mentale.

BIBLIOGRAFIE

1. CHAUFFARD, C., Rigiditatea sau plasticitatea aptitudinilor la copii (Rigidité ou plasticité chez l’enfant), în „Copilăria” (Enfance), 1949, 2, 202-221.

2. DELAY, J, PICHOT, P., Testele mentale în clinică (Les tests mentaux en clinique), Paris, Masson, 1955.

3. PICHOT, P., RENNES, P., Prognosticul reuşitei şcolare. Valoarea unui test de factor „g” şi a unui test de vocabular (Le pronostic de la



108

réussite scolaire. Valeur respective d’un test de facteur „g” et d’un test de vocabulaire), în „Copilăria” (Enfance), 1949, 2, 364-365.

4. REUCHLIN, M, Analiza factorială a unei baterii de teste aplicată în două centre de studii comerciale (Analyse factorielle d’une batterie de tests appliquée dans deux centres d’apprentissage commerciaux), în „B.I.N.O.P.”, 1951, 7, 58-62.



109

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R)

TEST DE VOCABULAR ÎN IMAGINI

Y. LÉGÉ, P. DAGUE


Material

Joc cu 103 planşe 15 x 48 cm.

Foaie de notare (forma A sau B).

Manual.

Lădiţă.

Administrare





Indicaţii: măsurarea inteligenţei verbale, îndeosebi la copiii suferind de diverse handicapuri.

Etalonare publicată: 413 copii din învăţământul public reprezentativ al populaţiei franceze.



110

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Măsurarea dezvoltării vocabularului este unul din mijloacele cele mai simple şi mai valide de a aprecia inteligenţa, înmdeosebi sub forma sa verbală. Totodată, testele clasice destinate copiilor necesită din partea subiectului o verbalizare (folosirea sinonimelor nefiind posibilă decât de la vârsta de 12 ani). Or, numeroşi subiecţi, pentru care de altfel dezvoltarea vocabularului (şi în consecinţă a inteligenţei verbale) este bună, sunt handicapaţi datorită acestei necesităţi de verbalizare. Este îndeosebi cazul handicapaţilor motoriu care nu pot vorbi (de exemplu infirmii motoriu cerebral), al copiilor inhibaţi, al copiilor cu tulburări sau întârzieri de vorbire, al copiilor surzi, al copiilor cu deficienţe intelectuale, al copiilor în curs de transculturaţie, al copiilor suferind de deteriorare mentală patologică. Pentru acest tip de subiecţi, cu mai mult timp în urmă s-a gândit că e necesară stabilirea unor teste de vocabular constând în a prezenta copiluzlui mai multe imagini, şi de a-i cere să indice pe cea care corespunde cuvântului pronunţat de examinator. Testul lui Van Alstyne, Ammon’s full range Picture Vocabulary test, Peabody Picture Vocabulary test, dezvoltate în acest sens în Statele Unite au cunoscut acolo un puternic succes. Corelările ridicate se regăsesc constant între aceste teste şi testele clasice de inteligenţă.

Prezentul test a fost dezvoltat în Franţa de Y. LÉGÉ şi P. DAGUE având ca obiectiv măsurarea vocabularului copiilor de la 3 la 9 ani (dincolo de aceste niveluri, rezultatele la testele de acest tip sunt puternic influenţate de nivelul cultural). Un studiu prealabil a permis să nu fie reţinute decât cuvintele pentru care procentajul de reuşită se ridica de la vârstă la vârstă, şi care puteau fi considerate ca proprii unei vârste (reuşită în jur de 50%). Astfel au fost elaborate două serii de câte 103 cuvinte. În final, cele două forme paralele ale testului au fost constituite fiecare din 103 cuvinte, fiecăruia fiindu-i atribuită o planşă cu patru desene (aceleaşi planşe servesc pentru cele două serii paralele, răspunsul corect fiind bineînţeles diferit, în funcţie de formă). Au fost luate măsuri speciale pentru a diminua la maxim cauzele greşelii în acest tip de test cu variante de răspuns multiple: desenele care sunt răspunsuri „rele” au fost alese ca corespunzând unui nivel de familiaritate analog celui al răspunsului bun. Poziţia răspunsului bun a



111

fost distribuită din punct de vedere al spaţiului la întâmplare. În fapt, experienţa a dovedit că copiii nu operau decât în cazuri excepţionale prin eliminare.

În plan practic, regulile de aplicare (testul se începe cu planşe diferite în funcţie de vârstă) şi de întrerupere (12 răspunsuri greşite din 16) au făcut ca nici un copil să nu treacă tot testul. Timpul mediu de administrare este de 30 de minute.

Calităţile metrologice ale testului sunt excelente. Corelarea între cele două forme paralele merge de la 78% la 3 ani la 88% la 9 ani, corelarea globală fiind de 80%. Validitatea genetică a celor două forme, verificată prin diferite procedee, este foarte bună.

Rezultatele brute pot fi transformate în:

- Vârste mentale;

- Coeficienţi de dezvoltare;

- clase standardizate (5 clase) la o vârstă constantă.

De altfel, manualul furnizează mediile şi variaţiile precum şi médianes, quartiles inferioare şi pe cele superioare ale notelor brute pentru fiecare an în parte.

Ansamblul acestor date a fost obţinut plecând de la un eşantion de 59 de copii pe tranşă de vârstă (diferenţele pe sex sunt suficient de mici pentru a nu necesita două etalonări separate). Această etalonare este stabilită pe un eşantion reprezentativ al ansamblului populaţiei franceze.

Testul, care este primul de acest gen în limba franceză, va fi de cea mai mare utilitate psihologilor care doresc să măsoare nivelul de inteligenţă verbală a unui copil, îndeosebi când acest copil prezintă unul dintre handicapurile pe care le-am prezentat, dar şi atunci când este vorba de un copil normal. Atenţia acordată alegerii itemilor, calităţii desenelor (atractive în mod special pentru copii), etalonării, îi conferă o valoare specială.



112

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) BATERIA LUI WACHS DE ANALIZĂ A STRUCTURILOR COGNITIVE (WACS)

Harry WACHS, OD şi LawrenceJ. VAUGHAN, MA Western Psychological Services


Material

Manual.

Caiet de notare.


8 fişe cartonate.

Blocuri de lemn de diferite forme geometrice.

Pegboard.

Carton în care se încastrează.

4 planşe decupate.

Bastonaşe.

Cutie pentru identificarea itemilor.

Bandă adezivă.



113

Administrare



Timp de corectare: în parte în timpul examinării.


Indicaţii: evaluarea proceselor constructive în raport cu corpul şi cu simţurile.

Etalonare: pe 555 de copii.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

WACS este un test cu exerciţii care relevă procesul constructiv în raport cu corpul şi cu simţurile, destinat copiilor de la 3 la 6 ani, indiferent de factorii culturali. Sarcinile sunt în mare parte nonverbale. Instrumentul serveşte la determinarea dezvoltării cognitive a copilului în raportul său cu corpul şi cu simţurile, aşa cum l-a definit PIAGET, şi cum l-a elaborat după aceea FURTH şi WACHS.

WACS furnizează învăţătorilor şi celor care se ocupă de dezvoltarea copilului un instrument care permite determinarea nivelului activităţii atins în dezvoltarea sa şi experienţele dobândite.

Acest test face apel la o mare diversitate de sarcini: manipularea blocurilor de lemn, bastonaşelor, planşetelor cu cuie, încastrare, exerciţii grafice, mişcarea corpului. Aceste diferite activităţi sunt regrupate în patru subteste:

- identificarea obiectelor;

- construirea obiectelor;

- desen grafic;

- mişcare generală.



114

Eşantionul a fost format din 555 de copii (281 băieţi şi 274 fete), 6 grupe de vârstă au fost luate în considerare (de la 3 la 6 ani cu un interval de 6 luni). Au fost calculate diferite calităţi metrologice. Fidelitatea test-retest a fost estimată pe un grup de 50 de copii. Coeficienţii reflectă un grad ridicat de stabilitate cu corelările care merg de la 84% la 98%. Constanţa internă obţinută de o analiză a principalelor componente este satisfăcătoare. Eroarea-tip de măsură se diminuează pe măsură ce vârsta creşte pentru subtestele 1 şi 2, ceea ce nu se observă şi pentru testele 3 şi 4. Din analiza factorială a principalelor componente cu rotaţia varimax se disting 6 factori care explică 82,2% din varianţă.

O etalonare a rezultatelor brute în note T (media 50, variaţia 10) şi în centile a fost făcută pe o populaţie de 555 de copii pentru cele patru subteste, ca şi pentru nota totală la WACS.



115

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) SCARA DE INTELIGENŢĂ WECHSLER

PENTRU ADULŢI (Forma Revizuită, WAIS-R)

David WECHSLER



Material

Carnet pentru Complementul Imaginilor şi Cuburilor.

Carnet pentru Aranjarea Imaginilor.

Lista Cuvintelor din Vocabular.

Cutie cu 9 cuburi pentru Cuburi.

4 cutii pentru Asamblarea Obiectelor.

Grilă de corectare pentru Cod.

Foaie de notare.


Ladiţă.

Administrare




116

Timp de examinare: în jur de o oră.


Vârsta de aplicare: 16 ani – 79 de ani şi 11 luni.

Indicaţii: măsurarea inteligenţei globale.

Etalonare: pe un eşantion de 1.000 de persoane, reprezentativ pentru populaţia franceză.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Foarte marea utilizare a WAIS l-a determinat pe autor să pregătească o revizuire (WAIS-R) care integrează observaţiile şi criticile pe care psihologii experimentaţi le-au formulat cu privire la primul instrument. Adaptarea franceză a fost întreprinsă în 1985 şi a durat patru ani.

Structura însăşi a Scării Revizuite rămâne aceeaşi; unsprezece subteste (şase Verbale şi cinci de Performanţă) permit obţinerea unui Q.I. Verbal, unui Q.I. de Performanţă şi a unui Q.I Total. Modificările se sprijină pe conţinuturile subtestelor. Păstrând o bază a itemilor nemodificaţi (pentru a asigura continuitatea între Scara precedentă şi Scara revizuită), conţinuturile apreciate ca învechite, ambigue sau slabe din punct de vedere tehnic au fost revăzute sau eliminate.

O altă modificare importantă a fost adusă în derularea testelor: secvenţa susţinerii alternează testul Verbal cu cel de Performanţă.

Consemnele şi regulile de notare au fost refăcute pentru a simplifica administrarea, a uşura notarea răspunsurilor şi a ameliora dispersia notelor.

În fine, vârsta de aplicare a fost extinsă către vârstele înainte până la 79 de ani şi mai mult (din contră, limita inferioară este adusă la 16 ani, WISC-R aplicându-se până la 16 ani şi 8 luni).

O preexperimentare a fost condusă timp de doi ani pe 14+0 de subiecţi francezi. Aceasta a permis stabilirea conţinutului subtestelor Verbale,



117

verificarea preciziei consemnelor, testarea subtestelor de Performanţă şi fixarea ordinii de prezentare a itemilor după gradul lor de dificultate.

Etalonarea, care a durat doi ani, a fost stabilită pe un eşantion de 1000 de persoane, reprezentativ pentru populaţia Franţei (după zona demografică şi categoria socio-profesională). Au fost constituite zece grupe de vârstă de câte 100 de persoane, astfel: 16-17 ani; 18-19 ani, 20-24 de ani; 25-34 de ani; 35-44 de ani; 45-54 de ani; 55-64 de ani; 70-74 de ani; 75-79 de ani.

Transformarea notelor brute în note standard pentru cele unsprezece subteste (media 10, variaţia 3) se face pe grupul de referinţă de 20-34 de ani (adică 200 de subiecţi). Transformarea sumelor notelor standard în Q.I. Verbal, de Performanţă şi Total (media 100, variaţie 15) se face cu ajutorul tabelelor de etalonări construite grup de vârstă cu grup de vârstă.

Calităţile metrologice ale Scării au fost estimate: fidelitate (consistenţa internă) şi stabilitate (2 grupe de retest). Erorile-tip de măsurare sunt date pentru fiecare subtest şi pentru fiecare Q.I., precum şi diferenţele semnificative între notele standard şi între Q.I la nivel de 15%.

Corelările între subteste, şi între Q.I., au fost calculate pentru fiecare vârstă şi pentru ansamblul eşantionului. Au fost conduse două studii paralele: unul care evaluează diferenţele în punct de Q.I. şi corelările între WAIS-R şi WAIS; celălalt evaluează diferenţele în punct de Q.I. şi corelările între WAIS-R şi WISC-R.

Studiul asupra deteriorării mentale a fost reluat pe noile date ale WAIS-R şi permite obţinerea, ca şi cu WAIS, a unui coeficient asociat unei probabilităţi de deteriorare.

Calitatea versiunii franceze a WAIS-R atât pe planul elaborării şi standardizării, cât şi pe cel al studiilor psihometrice complementare, garantează fără nici o îndoială psihologilor francezi temeiul demersurilor lor diagnostice şi interpretărilor lor.



118

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) WECHSLER COLOR FORM BOARD

E. WECHSLER



Material

Cadru.

9 puzzle-uri.

Foaie de notare.


Lădiţă.

Administrare




Vârsta de aplicare: 6,6 ani – 10, 6 ani.

Indicaţii: măsurarea aptitudinii intelectuale la copil.

Etalonare: 500 de copii din ciclul primar.



119

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Wechsler Color Form Board, ale cărui consemne şi material fuseseră puse la punct de dr. D. Wechsler, nu a fost etalonat şi experimentat de Editura Centrului de Psihologie Aplicată decât după moartea acestuia.

Sarcina de îndeplinit este familiară copiilor, pentru că este vorba de mici puzzle-uri de reconstituit în interiorul unui cadru. Totuşi, natura abstractă a figurilor, precum şi complexitatea crescândă, implică punerea în acţiune a unei strategii de reconstrucţie.

Într-adevăr, metoda frecvent observată, îndeosebi la copii mici, „încercări şi erori”, se dovedeşte rapid destul de rudimentară pe măsură ce itemii devin mai dificili. Observaţia clinică de elaborare progresivă a unei strategii adecvate ar putea deci să reprezinte un complement interesant al notei, ea însăşi desăvârşită printr-un sistem de bonificaţii acordate în funcţie de timp.

Studiile privind corelările între WISC-R şi W.C.F.B. arată că acesta din urmă este saturat în factorul g (inteligenţă generală) şi în factor S (organizare spaţială). În plus, o analiză factorială efectuată asupra rezultatelor copiilor care au susţinut paralel aceste două teste, a pus, de asemenea, în evidenţă un factor de organizare perceptivă în care se regăsesc W.C.F.B. şi subtestele de performanţă de la WISC-R, cu excepţia Codului.

Rezolvarea tipului de probleme propuse de W.C.F.B. presupune deci punerea în scenă a unei funcţionări cognitive elaborate care apelează la gândirea logică à support abstract. Cu acest titlu, Wechsler Color Form Board ar trebui utilizat cu folos în toate cazurile în care se doreşte o evaluare rapidă a dezvoltării intelectuale.

Etalonarea a fost efectuată pe 600 de copii (băieţi şi fete) de la 6,6 ani la 10,6 ani.



120

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R) SCARA DE INTELIGENŢĂ A LUI WESCHLER

PENTRU COPII (Forma revizuită, WISC-R)

David WECHSLER Psychological Corporation


Material

Cutie cu aranjamente de imagini.

Carnet (Probleme aritmetice, completarea de imagini, modele cuburi).

Cuburi (9 cuburi bicolore)

Asamblarea obiectelor (Ex.: măr, fată, cal, maşină, faţă).

Grilă de corectare a Codului.

Cartonaş alb şi cartonaş cu copaci (Aritmetică).

Modele de dispunere a Ansamblului obiectelor.

Foaie de Notare şi Foaie de Labirint şi Cod.

Manual, cca. 200 de pagini.

Lădiţă.



121

Administrare


Timp de examinare: o oră.



Indicaţii: măsurarea inteligenţei la subiecţii vizaţi.

Etalonare: populaţia generală de copii francezi.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Succesul pe care l-a obţinut Testul lui Wechsler de Inteligenţă pentru Copii, l-a determinat pe autor să pregătească o revizuire (WISC-R) îmbunătăţită pe baza criticilor pe care psihologii experimentaţi le-au făcut primului instrument. Au fost introduşi noi itemi şi materiale noi, consemnele au fost remaniate sau modificate şi a fost etalonat noul ansamblu.

S-a considerat necesar ca psihologii francezi să beneficieze de acest test, şi s-a întreprins o adaptare franceză, a cărei elaborare a durat patru ani. Subtestele au fost modificate sau refăcute (mai ales Informaţie, Vocabular şi Comprehensiune), ca şi unele consemne şi criterii de notare, respectând permanent principiile de construcţie ale versiunii americane.

WISC-R ca şi WISC conţine aceleaşi 12 teste (6 verbale, 6 de performanţă). Doar 10 din aceste teste sun obligatoriu de susţinut şi permit calcularea Q.I. cele 2 teste suplimentare, Memorie imediată a cifrelor şi Labirinturi, pot fi utilizate, fie pentru a furniza indicaţii suplimentare, fie pentru a înlocui unul din testele „regulate” în calculul Q.I, dacă dacă susţinerea nu s-a derulat satisfăcător sau a fost invalidată.

Principalele modificări incluse în versiunea franceză sunt:

- etalonările au fost făcute la limita de jos/vers le bas de la 5 ani la 6 ani şi 4 luni pentru a reduce suprapunerea cu WPPSI, şi la limita superioară de la 15 ani şi 11 luni la 16 ani şi 8 luni pentru a permite WISC-R să fie aplicabil unui număr cât mai mare de subiecţi.



122

- A fost modificat un număr destul de important de itemi, despre care se găsesc detalii în manual.

- Pe de altă parte, secvenţa se susţinere a subtestelor este nouă (alternanţa subtestelor verbale cu cele de performanţă), iar consemnele de administrare, de corectare şi exemplele au fost, de asemenea, revizuite.

Versiunea franceză a inclus aspectele originale ale WISC-R, dar pe lângă acest lucru, a fost necesar să se facă modificări importante. Plecând de la o preexperimentare realizată în 1976-1977 pe 220 de subiecţi, s-a stabilit forma franceză definitivă, stabilind consemnele, verificând timpul împărţit pentru susţinerile în timp limitat, creând itemi de dificultate analoagă atunci când itemii americani nu au putut fi adaptaţi la contextul francez. Itemii definitivi au fost selectaţi în funcţie de conţinutul lor, de calitatea genetică şi s-a stabilit o ordine de prezentare în raport cu dificultatea lor pentru eşantionul francez. În manual se află expuse detaliat aceste modificări care pe care le-a suferit varianta franceză definitivă.

Etalonarea formei franceze a WISC-R a durat mai mult de un an. S-a bazat pe un eşantion naţional de 100 de subiecţi în medie pentru 11 tranşe de vârstă de la 6,6 ani la 16,6 ani. Eşantionul a fost repartizat egal între fete şi băieţi. Pe lângă vârstă, variabilele luate în considerare pentru formarea eşantionului au fost categoria socio-profesională a capului de familie, repartiţia geografică şi şcolarizarea. Astfel, s-a obţinut un eşantion care poate fi considerat atât de reprezentativ pe cât este posibil pentru populaţia franceză.

Pentru fiecare test şi pentru fiecare grupă de vârstă, s-a stabilit o distribuire standardizată a notelor brute şi o scară în 19 trepte având o medie de 10 şi o variaţie de 3. Tabelul Q.I. a fost apoi stabilit folosind un tabel care permite obţinerea celor trei Q.I. clasici, verbal, performanţă şi total (Q.I. au o medie de 100 şi o variaţie de 15, ca WISC).

Au fost calculate calităţile metrologice ale diferitelor note: veţi găsi în manual coeficienţii de fidelitate şi de stabilitate. De altfel, fiind dat interesul clinic pentru care trebuie interpretate eventualele decalajele la



123

acelaşi subiect între notele standard la diferite subteste, s-a calculat pentru fiecare pereche de subteste diferenţa minimă între note standard pentru ca ea să fie semnificativă la 15%, nivelul considerat de Wechsler ca necesar pentru a se putea permite o interpretare.

Versiunea franceză a WISC-R a făcut obiectul în elaborarea, standardizarea şi etalonarea sa, unor atenţii speciale astfel încât să se pună la dispoziţia psihologilor un instrument de calitate. În raport cu WISC, WISC-R, având domenii de aplicare analoage, oferă o superioritate incontestabilă datorită numeroaselor modificări pertinente care au fost aici introduse. Va cunoaşte alătiri de psihologi cu siguranţă acelaşi succes ca şi predecesorul său.

WISC-R nu poate fi administrat cu materialul WISC editat în 1958. Nou material este indispensabil.



124

SECŢIUNEA I

INTELIGENŢĂ

A (R)

SCARA DE INTELIGENŢĂ A LUI WECHSLER

PENTRU PERIOADA PREŞCOLARĂ ŞI PRIMARĂ (WPPSI)

David WECHSLER Psychological Corporation


Material

Planşă: casa animalelor.

Cutie cu cilindri pentru casa animalelor: 28.

Carnete (figuri incomplete, modele cuburi).

Cuburi (32 x 32 x 6 mm): 14.

Carnet (aritmetică, desene geometrice).

Foaie de figuri geometrice.

Foaie de labirinturi.

Foaie de notare.

Manual.

Lădiţă.



125

Administrare


Timp de examinare: 1,30 ore.

Timp decorectare: în timpul examinării.

Vârsta de aplicare: 4 ani – 6,6 ani (marja limită este de ± 3 săptămâni).

Indicaţii: măsurarea inteligenţei la copii de vârsta menţionată.

Etalonare: pe 1.200 de băieţi şi fete.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

David Wechsler pune ca motto al manualului scării WPPSI fraza lui Anatole France „Copii mici sunt genii necunoscute”. El consideră într-adevăr că perioada de la 4 la 6 ani, adesea neglijată ca „intermediară” este în realitate o etapă fundamentală din punct de vedere intelectual şi că o măsurătoare precisă a potenţialităţilor intelectuale la această vârstă este necesară şi posibilă.

Scara WPPSI este de fapt o extensie către vârstele inferioare a WISC. Weschler subliniază că „pentru a fi sigur că se analizează la un copil mic aceleaşi aptitudini pe care dorim să le evaluăm ulterior, este indispensabil să dispui de teste care nu doar sunt apropiate, dar şi capabile să măsoare continuu aptitudinile. Testele reunite în WPPSI corespund acestor criterii, ele furnizează nu doar o bază pentru descrierea nivelului de dezvoltare, ci şi un mijloc pentru a compara performanţa în aceleaşi aptitudini care vor fi evaluate la vârste ulterioare.

Bateria conţine 10 subteste (Informaţie, Casa animalelor, Vocabular, Completare de imagini, Aritmetică, Labirinturi, Desen geometric, Asemănări, Cuburi, Comprehensiune), plus un test suplimentar (Fraze), şi în fine, posibilitatea, în anumite condiţii, de a administra a doua oară Casa animalelor.



126

Pentru fiecare subtest notele brute sunt transformate, graţie tabelelor stabilite pe vârste cronologice din 3 în 3 luni. Notele transformate variază de la 1 la 19. Suma celor 5 note transformate la subtestele verbale (testul Fraze putând fi substituit unuia dintre ele) permite obţinerea unui Coeficient Intelectual de Deviaţie verbal. În acelaşi mod, suma celor 5 note transformate la testele de performanţă (cu substituirea posibilă a restestului Casa animalelor) permite obţinerea unui Coeficient Intelectual Devianţie performanţă, Coeficientul total rezultând din suma notelor transformate la cele 10 subteste. Ca şi în celelalte scări ale lui Wechsler (WAIS, WISC) existenţa tabelelor de transformări multiple pentru subteste (şi a unui tabel unic pentru calcularea Q.I.) permite observarea directă a „profilului psihologic” al subiectului, deoarece notele transformate ale diferitelor subteste sunt direct comparabile la un subiect: un subiect mediu, fără nici o dispersie a aptitudinilor, ar obţine 10 la toate subtestele. Desigur, pe lângă studiul acestui scatter, utilizatorul ar putea, de asemenea, să compare rezultatele la Q.I. verbal şi performanţă, o discordanţă marcată având o semnificaţie diagnostică.

Testul a făcut obiectul studiilor metrologice detaliate care se regăsesc în manual. Semnalăm că Q.I. total e corelat în medie la 91% cu Forma M a lui Standford-Binet, la 88% cu Peabody Picture Vocabulary Test, şi 89% cu Pictorial Test of Intelligence. Totodată, în raport cu aceste teste, oferă avantajul considerabil al unei aprecieri analitice.

Versiunea franceză a făcut obiectul unei adaptări şi unei etalonări atente. Această versiune se bazează pe 1.200 de copii (câte 100 pe vârstă şi pe sex, din 6 în 6 luni, de la 4 la 6,6 ani). Eşantionul a fost format în funcţie de următoarele variabile:

- vârstă şi sex;

- şcolarizare (neşcolarizaţi, învăţământ public, învăţământ privat);

- categoria socio-profesională a tatălui (clasificarea INSEE);

- originea geografică, după densitatea demografică (Paris şi regiunea sa, oraşe cu peste 50.000 de locuitori, oraşe cu de la 5000 la 50000, aglomerări mai mici de 5000).



127

Scările lui Wechsler sunt în prezent, în întreaga lume, instrumente esenţiale pentru măsurarea inteligenţei în cursul examenelor individuale. Punerea la dispoziţia psihologilor a scării WPPSI completează de acum înainte gama constituită din WAIS şi WISC, iar testul va deveni test de referinţă pentru copiii mici.



128

SERIA a II-a APTITUDINI



129



130

SCARA DE PERFORMANŢĂ A LUI

ALEXANDER

W. P. ALEXANDER Thomas Nelson şi Fiii Ltd.

Editura Franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material

13 piese de lemn, 4 platouri, 8 cartoane de desen.

Testul Cuburilor lui Kohs: 16 cuburi, 10 cartoane de desen.

Testul Construcţiei cu Cuburi: 19 cuburi, 3 bloc-modele.

Foaie de notare.


Cutie conţinând ansamblul materialului.

Administrare

Mod de lucru: individual.

Timp de lucru: 40 de minute.

Timp de corectare: în timpul lucrului.


Indicaţii: măsurarea inteligenţei practice (Factorul F al lui Alexander).

Fidelitate: cca. 8%.

Etalonări: şcolarii englezi.



131

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Cercetarea compoziţiei factoriale a testelor de performanţă l-a determinat pe W. P. Alexander, în 1935, să separe pe lângă factorul general g al lui Spearman un factor F comun testelor de performanţă la fel cum factorul V (verbal) este comun testelor verbale. Natura acestui factor F, pe care Alexander l-a numit factor de inteligenţă practică, a constituit din acest monment obiectul a numeroase discuţii teoretice, unii autori considerând că, în realitate, este o combinare a factorului spaţial S şi a factorilor perceptivi.

Lucrările lui Alexander şi aplicaţiile vaste făcute în Marea Britanie au demonstrat în acelaşi timp validitatea scării stabilită pe aceste baze pentru orientarea subiecţilor către studiile tehnice, validitate echivalentă cu cea a scării verbale pentru orientarea către studiile literare.

Scara de Performanţă a lui Alexander conţine trei teste, dintre care două teste clasice restardandizate, şi un test original. Acesta din urmă, Passalong, constă în 9 probleme de dificultate crescândă, în fiecare din acestea o anumită dispunere a pieselor roşii şi albastre trebuind să fie modificată de subiect, prin glisarea pieselor, pentru a reconstitui o altă dispunere reprodusă pe cartea-model. Evaluarea depinde totodată de reuşită şi de timp. Acest test este considerat de R. B. Cattell, printre altele ca „unul dintre cele mai bune teste de performanţă existente, deoarece nu depinde de dexteritatea manuală, nu este în mod evident afectat de experienţa exterioară şi are o corelare cu testele de inteligenţă de cca. 55% (constanţă de 74%)”.

În afară de acest test care poate fi utilizat separat (o etalonare specială este dată în manual), scara conţine Testul Cuburilor lui Kohs modificat şi Testul Construcţiei cu Cuburi. Intercorelarea medie a celor trei teste între ele, corectată pentru atenuare, este de 78%, şi



132

ansamblul scării are o corelare de 8% cu factorul g şi de aproximativ 7% cu factorul de inteligenţă practică F.

Indicaţia principală a scării este orientarea subiecţilor de 11 ani către studiile secundare, literare sau tehnice. Validitatea sa în această indicaţie a fost demonstrată din moment ce a fost utilizată în Marea Britanie, şi consacrată prin adoptarea oficială ca instrument de selectare de către Biroul de Educaţie al Marii Britanii.

Scara are, de asemenea, numeroase aplicaţii în examinarea surdomuţilor, orientarea profesională, examenul debililor mintali, scara având o bună corelare cu adaptabilitatea socială (Earl), selectarea ucenicilor şi, într-o manieră generală, pentru a completa examenele de inteligenţă ce folosesc testele pe bază de foaie şi creion, de fiecare dată când este posibilă, din puct de vedere material, o aplicare a testelor individuale.

Scara poate fi aplicată, cu precauţie, subiecţilor adulţi şi a dat rezultate interesante în psihiatrie pentru măsurarea deteriorării mintale (Brody).

Scara de performanţă a lui Alexander, prin concizia sa, uşurinţa folosirii sale şi validitatea sa, este unul dintre cele mai bune instrumente de acest tip care există până în prezent. BIBLIOGRAFIE

1. ALEXANDER, W. P., – O scară de performanţă pentru măsurarea inteligenţei practice, Paris, centrul de Psihologie Aplicată, 1950 (constituie manualul).

2. ALEXANDER, W.P., – Inteligenţa concretă şi abstracxtă. Brit. J. Psychol., Monograph. Suppl. Nr. 19, 1935 (dă indicaţii asupra bazelo teoretice ale scării)

_________

Există o ediţie a Scării lui Alexander în limba italiană.



133

BATERIA DE APTITUDINI FUNDAMENTALE

B.A.F.


Material

Caiet de lucru (Forma sau B).

Manual.

Grilă de corectare (Forma A sau B).

Administrare

Mod de lucru: individual sau colectiv.

Timp de lucru: 45 de minute/caiet.

Timp de corectare: 5 minute pentru fiecare caiet.


Indicaţii: evaluarea aptitudinilor în domeniul orientării şcolare şi profesionale.

Etalonări: adolescenţi şi adulţi de nivel şcolar 3.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Această baterie a fost creată cu scopul de a răspunde unei cereri şi unei nevoi din ce în ce mai importante din partea centrelor de statistică şi de orientare profesională privind instrumentele de evaluare a aptitudinilor la persoane având puţine calificări şi/sau aptitudini şcolare.



134

Ea evaluează trei aptitudini principale: verbale, numerice şi logice, recunoscute ca având o saturaţie ridicată în factorul g.

Au fost create două forme paralele ale bateriei. Echivalente, ele permit efectuarea unui test-retest asupra aceloraşi subiecţi, fără ca să fie necesar să se ţină cont de efectele obişnuinţei, care pot invalida comparaţiile între două aplicări ale aceluiaşi test pe acelaşi subiect. Acest aspect paote fi interesant mai ales în cazurile de formare.

Fiecare dintre forme (A şi B) conţine un caiet care cuprinde trei subteste:

- testul de aptitudine verbală, cuprinde concomitent itemi de alegere a sinonimelor, antonimelor din 5 cuvinte, itemi de raţionament verbal începând cu analogii şi itemi de ortografie;

- testul de aptitudine numerică conţine itemi de calcul şi itemi de raţionament numeric pe bază de probleme;

- testul raţionamentului logic conţine itemi propunând probleme cu serii sub forme nonverbale (cele 7 zile ale săptămânii pentru Forma A şi primele 7 litere din alfabet pentru Forma B).

O analiză a itemilor a permis alegerea itemilor definitivi, selecţionaţi după puterea lor de diferenţiere (calculată cu ajutorul coeficientului de corelare φ) şi după nivelul lor de dificultate (procentajul reuşitei).

Există o etalonare specifică pentru fiecare dintre aptitudini, precum şi o etalonare/evaluare asupra testului total.

Fidelitatea este exprimată prin metoda test-retest.



135

Uşor de administrat şi interpretat, această baterie se poate dovedi utilă profesioniştilor din diferite domenii: formare, selectare, orientare şcolară sau profesională etc.



136

BATERIA DE APTITUDINI ŞCOLARE COLECTIVE - B.A.S.C.

J. CARDINET şi M. ROUSSON Institutul de Psihologie de la Universitate din Neuchâtel


Material

Pochette: 3 teste (antrenament).

Pochette: 7 teste (forma A şi B).

Manual.

Grilă de corectare (forma A şi B).

Administrare

Mod de lucru: individual, de preferinţă însă colectiv.

Timp de lucru: 2 ore, dintre care 1 oră şi 20 de muncă efectivă (forma A sau B).

Timp de corectare: 10 minute (forma A sau B).

Vârsta de aplicare: clasa de nivel CM 2 (cca. 11 ani).

Clasa a V-a (cca. 13 ani).

Indicaţii: măsurarea aptitudinilor intelectuale în mediul şcolar.

Etalonări: copii din cantonul Neuchâtel.

300 de băieţi şi fete CM 2



137

300 de băieţi şi fete de clasa a V-a.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Bateria de Aptitudini Şcolare Colective este rezultatul unei munci de elaborare şi cercetare considerabilă, dusă în cadrul Institutului de Psihologie al Universităţii din Neuchâtel de către profesorul Jean Cardinet şi Michel Rousson, şi publicată în 1968. Scopul era de a pune la punct o baterie de teste de inteligenţă, aplicabilă în mediul şcolar de la 11 la 13 ani, şi corespunzând imperativelor următoare: teste factorializate, existând sub mai multe forme paralele, administrabile colectiv.

Autorii au făcut iniţial o baterie de 40 de teste, originale sau împrumutate, conform principiului lor, de la diferiţi autori, şi explorând în manieră ipotetică următoarele domenii: comprehensiune verbală, raţionament abstract, plasticitate. Ei au adăugat bateriei lor cinci criterii (sex, învăţământ primar sau secundar, rezultate şcolare la limba franceză, matematică, apreciere generală). Analiza factorială a rezultatelor a 220 de subiecţi a permis separarea, pe lângă factorul sex şi factorii reziduali, a 6 factori: Verbal (CV), raţionament (R), Şcolar-Numeric (N), Plasticitate Perceptivă (PP), Plasticitate Verbală (PV) şi Rapiditate de Structurare (CI). Un studiu statistic al „generabilităţii” factorilor a determinat autorii să-şi restrângă bateria la măsurare primilor 5 factori. În aceste condiţii a fost posibilă construirea a 4 baterii paralele (A, B, C, D) şi a două baterii de „antrenament” (E, F), vizând familiarizarea subiectului cu modul de prezentare şi răspuns. Prezenta publicaţie conţine două baterii paralele (A şi B) şi forma de antrenament F. Repartiţia testelor şi conţinutul factorial este dat în tabelul următor:



138

Factor Test Baterie

F A B V Schilda +

Sinonime + Selectare logică + Semnificaţia cuvintelor + Asemănări + R Simboluri numerice + Serii numerice + Clasificarea literelor + Cicluri + Matrice de cifre + PV Alimente + Cuvinte ascunse + PP Străzi + Blazoane + Carreaux isolés + N Calcule + Adunări +

Fiecare formă este prevăzută pentru a ocupa o dimineaţă, ţinând cont de pregătirea, de prezentarea în ansamblu a testelor şi de timpul de distribuire şi strângere a foilor. În principiu, forma „de antrenament” este aplicată cu o săptămână înainte de examen.

Autorii au studiat valoarea predictivă a acestor texte în reuşita şcolară. Evident, se poate ţine cont fie de teste luate separat, fie de nota totală, fie de discordanţele între rezultatele la diferite teste (de exemplu: superioritatea verbală asupra raţionamentului abstract).

Testul este însoţit de o etalonare foarte precisă, stabilită pe un număr foarte ridicat de copii din Cantonul Neuchâtel, unde a fost utilizat sistematic în scopul orientării şcolare. În Franţa, testul a constituit obiectul unei etalonări speciale pe 600 de copii repartizaţi astfel:

CM. 2 150 de fete 150 de băieţi

Cls. a V-a 150 de fete 150 de băieţi



139

Populaţia a fost formată din elevi din învăţământul public şi privat iar pentru clasa a V-a, provenind din instituţii de genul liceu, CES şi CEG.

Manualul expune într-o manieră detaliată construirea scării, cercetările statistice privind diferitele aspecte din metrologia sa. Prin valoarea muncii de elaborare, Bateria de Aptitudini Şcolare Colective este un instrument de înaltă calitate, care va da cele mai mari rezultate în examenul de aptitudini intelectuale ale subiecţilor de la 11 la 13 ani, şi în mod special când se au în vedere probleme de orientare şcolară.



140

BATERIA DE FLUENŢĂ VERBALĂ


Material

Caiet de test, Forma A sau B, 12 pagini.

Manual, 10 pagini.

Administrare


Timp de lucru: 10 minute.



Indicaţii: măsurarea uşurinţei în exprimare şi a agilităţii minţii.

Etalonare: populaţia franceză adultă, de niveluri culturale variate.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Cel care a evocat primul (1938) factorul fluenţei verbale, sau factorul W, ca reflectând una dintre aptitudinile mintale primare este Thurstone. Această aptitudine, care constă în uşurinţa în utilizarea limbii, în bogăţia vocabularului şi rapiditatea de producere a ideilor, relevă claritatea gândirii şi o anumită formă de acuitate intelectuală.

Au fost propuse două forme paralele ale bateriei. Această formă conţine trei subteste:



141

- Fluenţă lexicală.

Este vorba de enumerarea a cât mai multe cuvinte care încep cu o literă dată, sau a cât mai multe obiecte având o anumită caracteristică (obiecte rotunde, de exemplu). Această aptitudine priveşte uşurinţa şi rapiditatea cu care cuvintele pot fi reamintite şi utilizate. Gradul de comprehensiune a conceptelor verbale nu intervine aici, cu atât mai puţin originalitatea răspunsurilor.

- Fluenţa asocierii.

Sarcina constă în enumerarea cuvintelor cu aceeaşi semnificaţie (sau apropiată) ca cea a cuvântului dat. În acest subtest, contrar celui precedent, doar aspectul semantic al cuvintelor este luat în considerare. Este vorba deci de capacitatea de a lucra cu conceptele.

- Fluenţă în exprimare.

În acest al treilea subtest se cere subiectului să construiască fraze coerente din patru cuvinte ale căror litere iniţiale sunt date. Aptitudinea cerută aici îmbină capacităţile puse în joc de cele două subteste precedente, pentru că intervin în acelaşi timp configurarea de suprafaţă a cuvântului şi sensul său. În plus, obligaţia de a face fraze corecte din punct de vedere sintactic implică luarea în calcul a naturii gramaticale a cuvintelor folosite.

O etalonare a baterii în unsprezece ore/cursuri/clase standardizate a fost stabilită pe o populaţie de 100 de subiecţi (bărbaţi şi femei) de niveluri culturale variate, cu studii (IUT) sau şcoli profesionale (....... şi stagii de formare profesională). S-a calculat coeficientul de corelare între cele două forme.

Măsurarea factorului de fluenţă verbală ar permite determinarea, în complementaritate cu un examen global de personalitate, uşurinţei verbale, a capacităţii de creativitate, de supleţe, de adaptare, de vivacitate în înţelegerea situaţiilor sau a problemelor



142

noi. Bateria îşi va găsi deci întrebuinţarea în cadrul formărilor profesionale sau într-o altă baterie destinată selectării.



143

BATERIA PENTRU MESERIILE DIN

DOMENIUL INFORMATICII


Material


Foaie de răspuns autocorectivă.


Administrare


Timp de lucru: 1 h 30' din care 1h 20' de lucru efectiv.


Indicaţii: măsurarea aptitudinilor cerute în meseriile din domeniul informaticii.

Etalonări: asupra populaţiei de diferite niveluri de studii.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

De mai bine de cincisprezece ani, Bateria de Aptitudini pentru Programatori a fost foarte utilizată de către cei însărcinaţi cu recrutarea, consilierii de orientare precum şi de responsabilii de formare în informatică. Datorită acestei răspândiri, CPAB este uneori deja cunoscută de către candidaţii cărora le este dată.



144

Pentru a remedia acest inconvenient, pe de o parte, şi pentru a dispune de o etalonare pe o populaţie mai numeroasă, pe de alta, Editura Centrului de Psihologie Aplicată a fost determinată să conceapă o nouă baterie, Bateria pentru Meseriile din Informatică, care reia principiul unor subteste din CPAB.

BPMI este constituită din cinci părţi:

- Comprehensiune verbală: testul aptitudinii de a comunica în mod precis într-un limbaj non tehnic.

- Raţionament: testul aptitudinii de a traduce în simboluri matematice mici probleme prezentate oral.

- Operatori logici: testul aptitudinii de a coda sau decoda datele definite pe diferite criterii, cu ajutorul simbolurilor logice.

- Aptitudine numerică: testul aptitudinii de calcul mental şi estimări rapide.

- Diagrame: testul aptitudinii de a analiza o problemă şi de a organiza în ordine logică etapele rezolvării.

O preexperimentare a permis definirea conţinutului subtestelor: pentru fiecare dintre ele a fost creat un număr mare de itemi, care au fost testaţi pe vreo sută de subiecţi. Itemii reţinuţi (cca. jumătate) trebuia să satisfacă două criterii:

- să aibă un φ bun, ceea ce indică faptul că au o mare putere de diferenţiere.

- să aibă un procentaj de reuşită satisfăcător, astfel încât dificultatea testului să fie bine adaptată la populaţia căreia îi este destinat.



145

În subtestele definitive, itemii reţinuţi au fost împărţiţi din punct de vedere al dificultăţii lor (fie indirect, fie în ordine crescătoare a dificultăţii).

Apoi a fost făcută o analiză factorială pentru a preciza structura bateriei.

Etalonarea a fost făcută pe oameni cu niveluri de studii diferite, durata experienţei profesionale fiind variabilă.

Bateria Pentru Meseriile din Informatică a permis orientatorilor, formatorilor şi însărcinaţilor cu recrutarea să le propună candidaţilor lor o probă nouă, cu etalonări recente şi îndeosebi mai diversificate. Ar trebui deci să fie folosită într-o manieră mult mai largă decât CPAB.



146

TESTUL CONSEMNELOR


Material

Foaie de test, recto, verso.


Manual, conţinând textul consemnelor, 12 pagini.

Administrare


Timp de lucru: 15 minute.

Timp de corectare: 1 minut 30 de secunde.

Indicaţii: selectarea angajaţilor.

Etalonare: dactilografi, secretari, muncitori.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Principiul testelor Consemnelor Orale nu este nou şi a fost deja utilizat în testul binecunoscut: Army Alpha Examination (prima parte). Subiecţilor li se dau foi cu grupuri de figuri sau diverse semne. Apoi verbal li se dau instrucţiuni mai mult sau mai puţin dificile: să traseze o linie urmând un anumit curs, să bareze anumite semne, să facă alte semne ţinând cont de condiţiile mai



147

mult sau mai puţin numeroase a căror acumulare tinde să creeze o anumită confuzie.

Verificarea de către examinator, el însuşi riscând să adauge variaţii în viteza cu care urmăreşte, claritatea enunţurilor sau chiar erorile şi reluările, pot fi înlocuite acum printr-o înregistrare care permite o standardizare mai bună a condiţiilor de aplicare şi asigură o mai mare obiectivitate a rezultatelor.

Testul conţine 24 de întrebări de dificultate variabilă, care nu sunt ordonate sistematic după gradul de dificultate. Primele sunt uşoare, dar după aceea urmează o alternanţă a întrebărilor uşoare cu cele dificile, ceea ce permite subiecţilor „să-şi tragă sufletul/reprendre pied” din când în când dacă este cazul.

Testul poate fi aplicat subiecţilor de niveluri diferite, cu excepţia celor care sunt complet analfabeţi. Este un test de inteligenţă, dar care pare recomandat în special persoanelor care trebuie să fie capabile să primească şi să execute corect instrucţiuni multiple şi complexe, date uneori confuz, fără ca nivelul de înţelegere să fie neapărat foarte ridicat.

De fapt, după conţinutul întrebărilor, testul este saturat în inteligenţă generală şi, de asemenea, în factor numeric.

Fidelitatea split-half, calculată asupra a 250 de cazuri, este de 78% (necorectată pentru atenuare).



148

TESTUL DE COLAŢIONARE (ASOCIERE)

Phillippe AVENATI


Material




Administrare


Timp de lucru: 25 de minute, dintre care 16 de lucru efectiv.



Indicaţii: măsurarea rapidităţii şi exactitudinii într-o sarcină care necesită o atenţie sporită.

Etalonări: Etalonări asupra populaţiei franceze pe grupe de vârstă şi niveluri culturale.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul colaţionării este foarte vechi, de vreme ce o versiune a acestui tip a fost folosită în Testul Beta al Armatei americane. Testul era considerat atunci ca o probă de inteligenţă şi are într-adevăr o destul de bună corelare cu ansamblul scării.



149

Cercetările ulterioare continuate la Universitatea din Minnesota au arătat că testele de acest tip aveau o valoare aparte pentru selectarea angajaţilor de birou, şi într-o manieră generală, a subiecţilor a căror reuşită profesională depindea de perceperea rapidă şi exactă a numerelor, cifrelor şi a altor simboluri.

Aceste teste ridică importanta problemă a conflictului dintre viteză şi exactitudinea executării. În urma numeroaselor studii consacrate acestui subiect (le regăsim analizate în lucrarea lui Eysenck, Dimensiunile personalităţii), putem concluziona că acele corelări pozitive observate nu apar decât atunci când este vorba de teste care fac un larg apel la inteligenţă.

În Testul Colaţionării, unde inteligenţa joacă un rol relaiv puţin important, cele două aspecte sunt destul de independente. De aceea etalonările au fost furnizate pentru numărul răspunsurilor date în timp limitat (nota „viteză”) şi pentru numărul greşelilor comise (nota „exactitudine”). Urmând aplicaţiile, s-a putut lua în calcul frie una, fie alta, fie simultan cele două note.

Testul îşi găseşte utilitatea în selecţia:

- Angajaţilor de birou (secretare, stenodactilografe etc). Cea mai mare parte a bateriilor de teste pentru angajaţii de birou conţin un test de acest tip, denumit în general testul de viteză şi corectitudine.

- Magazineri, controlori, funcţii ce necesită verificarea sau păstrarea cărţilor.

- Locurilor de muncă ce presupun, în general, verificare rapidă a conformităţii sau neconformităţii unui element cu un model.



150

BATERIA DE APTITUDINI PENTRU

PROGRAMATORI

J. PALORMO

Science Researce Associates

Ediţia franceză


Material


Foaie de răspuns autocorectivă.


Administrare


Timp de lucru: 1h30' din care 1h20' de lucru efectiv.



Indicaţii: măsurarea aptitudinilor de programare şi selectarea programatorilori.

Etalonări asupra populaţiei franceze:

- candidaţi la formarea ca programatori



151

- programatori şi analişti experimentaţi.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Această baterie, publicată în 1967 de către S.R.A., se compune din 5 teste, cronometrate separat, care măsoară următoarele aptitudini:

- Comprehensiune verbală (vocabular).

- Raţionament (traducerea în simboluri matematice a ideilor şi a operaţiunilor prezentate sub formă de probleme verbale).

- Raţionament abstract (serii de litere).

- Aptitudinea numerică (calcularea sau estimarea rapidă a răspunsului apropiat pentru operaţiuni sau probleme).

- Aptitudinea de a rezolva o problemă şi de a organiza într-o ordine logică etapele rezolvării. Acest ultim test se prezintă sub formă de diagrame, formulare obişnuită programatorilor.

În studiile originale fidelitatea pentru întreaga baterie este de 95% şi variază în funcţie de teste de la 67% (seria literelor) la 94% (diagrame).

Validitatea a fost estimată în două situaţii diferite:

- pentru trei grupe de subiecţi în curs de formare; corelările între nota la baterie şi notele obţinute la curs sunt de 52%, 56% şi 71%.

- pentru două grupe de programatori experimentaţi, corelările între nota la baterie şi reuşita profesională estimată de către şefii de personal, sunt de 31% şi 46%.



152

Utilizatorii sunt sfătuiţi să facă o validare în propriile întreprinderi, deoarece aceasta permite o interpretare a rezultatelor mai apropiată de nevoile lor specifice.



153

TESTUL DE DEXTERITATE AL LUI

CRAWFORD

John E. CRAWFORD


Ediţia franceză


Material

Placă găurită.

Cleşte, cuie, coliere, şurubelniţă, şurub.


Administrare

Mod de lucru: individual.

Timp de lucru: în medie 15 minute.

Timp de corectare: în timpul testului.


Etalonări: populaţiile americane (şcoli secundare, universităţi şi muncitorii în industrie, de ambele sexe).



154

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul lui Crawford este un test de performanţă ce permite măsurarea coordonării oculo-manuale în mişcările fine ale degetelor: prima parte măsoară dexteritatea de a insera cu ajutorul unei pensete tije în găuri şi în continuare să înşire/enfiler guleraşe mici pe tijele ieşinde. Cea de-a doua parte constă în a ţinti/visser în capăt cu o şurubelniţă şuruburi mici, care, mai întâi trebuie înfiletate în găuri.

În plan practic, materialul permite o punere rapidă la loc a pieselor mici după fiecare utilizare.

Există două serii de norme, una în timp limitat, cealaltă fără limită de timp, pentru muncitori şi muncitori angajaţi în uzine de montaj şi mecanică fină. Fidelitatea testului este foarte satisfăcătoare (după grupe, între 84% şi 94%). Validitatea testului nu este una doar aparentă (bazată pe similitudinea între performanţa cerută subiectului şi munca sa profesională), ci a putut fi controlată empiric în cursul diverselor studii pe muncitorii stoperi, gravorii în apă tare, montatorii de la atelierele electronice (două studii).

Studiile de validare şi calculul de corelare cu rezultatele altor teste au confirmat că Testul lui Crawford slab legat de inteligenţă, şi măsoară aptitudinile motrice diferite de cele evaluate de teste ca Minnesota Rate of Manipulation Test care pune în joc coordonarea oculo-motrice în mişcări mai puţin delicate.



155

TESTE DIFERENŢIALE DE APTITUDINI -

D.A.T. FORMA PRESCURTATĂ

G. K. BENNETT

The Pshycological Corporation

H. G. SEASHORE Ediţia franceză

A. G. WEASMAN


Material Caiet Nr. 1. Caiet Nr. 2. Caiet Nr. 3. Caiet Nr. 4. Caiet Nr. 5. Manual (comun tuturor caietelor). Grile de corectare (câte una pentru fiecare caiet).

Administrare

Mod de lucru: individual, de preferinţă colectv.

Timp de lucru: caietul 1: 42 de minute; caietul 2: 17 minute; caietul 3: 6 minute; caietul 4: 12 minute; caietul 5: 15 minute.




156

Vârsta de aplicare: de la nivelul al IV-lea la bacalaureat.

Indicaţii: pot fi utilizate atât pentru orientarea în situaţia şcolară, cât şi în orientarea şi selectarea profesionale.

Etalonare: învăţământul general (de la 3e la primul 1re)

învăţământul comercial;

învăţământul tehnic.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testele Diferenţiale de Aptitudini sunt o adaptare franceză a bateriei de teste de orientare ale căror aplicaţii au fost cele mai numeroase în Statele Unite: Differential Aptitude Tests (D.A.T.).

Această baterie a fost publicată pentru prima dată în 1947 de către Psyhological Corporation. Ea conţine două forme paralele (A şi B), fiecare cu câte 8 teste, şi fusese etalonată pe 50.000 de subiecţi din învăţământul secundar (de la nivelul al IV-lea până la bacalaureat). Foarte numeroasele aplicaţii cărora le-a dat naştere această baterie au determinat pregătirea unor ediţii succesive în 1952, apoi în 1959. În 1962 s-a făcut o revizuire destinată simplificării corectării şi a modului de lucru. Noile forme paralele au fost desemnate prin L şi M.

Construirea bateriei a vut la bază un anumit număr de principii:

1. Autorii, contrar obişnuinţelor curente până în momentul în care au întreprins construirea acestui instrument, au apreciat că folosirea unei note unice (precum Quotient Intellectuel) oricare ar fi interesul, era insuficientă pentru orientare, ţinând cont de natura disparată a structurii intelectuale. Au hotărât deci să facă apel la o baterie de teste deaptitudini.



157

2. În general, bateriile de aptitudini utilizate pentru orientatori erau reunite în funcţie de scopurile urmărite, şi erau constituite ad-hoc, grupând teste construite iniţial independent. Autorii au decis că bateria de teste de aptitudini va fi constituită dintr-o serie de teste acoperind relativ exhaustiv ansamblul de aptitudini ale căror combinări sunt considerate ca având o valoare predictivă în orientările specifice. Aceste teste vor fi, desigur, etalonate omogen, asupra aceleiaşi populaţii, astfel încât să furnizeze un profil.

3. După ce au reflectat asupra conceptului de aptitudine, autorii au adoptat concepţia care o defineşte ca „o capacitate de a învăţa”, aceasta putând fi relativ specifică (precum aptitudinea de a stenografia, capacitatea de a învăţa tot ceea ce este necesar pentru a deveni un bun stenograf) sau, din contră, foarte generală (ca aptitudinea şcolară, făcând apel la capacitatea de a reuşi într-un vast program de studii). Conceptul este pur operaţional şi nu ridică probleme de natură nativă sau dobândită de aptitudine.

Plecând de la aceste principii generale, autorii au căutat să construiască o baterie:

- uşor de utilizat;

- valabilă în multe domenii de orientare;

- ale cărei rezultate să fie uşor de interpretat de către consilierii de orientare şi învăţători.

Iniţial, testul a fost constituit în vederea orientării elevilor, dar studiile ulterioare au demonstrat că poate fi utilizat în afara mediului şcolar în orientarea tinerilor adulţi, precum şi în selectarea angajaţilor.



158

Principiile enunţate au dus la reunirea a 8 teste. Acestea sunt relativ independente între ele. Deşi unele pot fi considerate relativ „pure” în planul analizei factoriale, autorii nu au utilizat sistematic acest criteriu, preferând în anumite cazuri să reţină testele factoriale „complexe”, dar corespunzătoare unei „aptitudini” importante în orientare (precum testul muncii de birou).

Cele 8 teste cuprinse în fiecare dintre formele L sau M americane au fost păstrate în versiunea franceză. Totodată, aceasta nu conţine o formă paralelă şi, în majoritatea cazurilor, dimensiunea fiecărui test a fost redusă, după o verificare a faptului că această reducere nu afectează în mod grav calităţile metrologice. În sfârşit, prezentarea a fost modificată în funcţie de obiectivele utilizării. În vreme ce versiunea originală este formată din 8 caiete separate, ediţia franceză reuneşte testele în funcţie de principalele direcţii de studii. Cele 8 teste sunt incluse în 5 caiete.

a. Conţine 3 teste: Raţionament verbal; Aptitudine numerică; Raţionament abstract. Aceste trei teste măsoară principalele aspecte ale inteligenţei generale.

b. Conţine 2 teste: Ortografie şi Gramatică.

c. Conţine 1 test: Munca de birou (Rapiditate şi exactitudine).

d. Conţine 1 test: Relaţii spaţiale.

e. Raţionament mecanic.

Bineînţeles, fiecare test poate fi folosit individual, iar pe de altă parte există posibilitatea de a combina mai multe caiete pentru a constitui o baterie care să corespundă scopului urmărit. În anumite cazuri, folosirea simultană a celor 5 caiete (adică 8 teste) poate fi recomandată.

Toate testele, cu excepţia unuia, sunt teste aşa-zise de „nivel” sau de „capacitate”, cu alte cuvinte viteza de rezolvare nu joacă un rol esenţial. Unica excepţie o reprezintă testul Muncii de birou, care



159

măsoară în mod direct rapiditatea de executare şi exactitudinea, necesitând viteză de percepţie şi dexteritate motrice, apelând însă relativ puţin la procesele intelectuale superioare.

Testul de Raţionament verbal este un test de analogie. Subiectului i se dau 5 grupuri de cuvinte şi o frază de tipul:

? este pentru ... ceea ce ... este pentru ?

subiectul trebuind să aleagă grupul care să-i permită să completeze fraza. Cei 25 de itemi ai versiunii franceze sunt, evident, originali. Selectarea lor s-a bazat pe diferenţierea rezultatelor, în cursul a patru studii experimentale, în rândul elevilor de clasa a IV-a/4e şi cei de seconde/nivel II.

Testul de Aptitudine numerică este un test care măsoară aptitudinea manipulării inteligente a simbolurilor matematice. Cei 20 de itemi, de dificultate crescândă, şi răspunsurile cu variante multiple, merg de la probleme de tipul adunării la cele de calculul procentajelor complexe. Selectarea celor 20 de itemi din cei originali s-a bazat pe valoarea lor de diferenţiere între niveluri.

Testul de Raţionament abstract este de tipul considerat în general ca furnizând cea mai bună estimare a factorului general plecând de la materialul non verbal. El foloseşte principiul extragerii de corelaţii şi conţine 25 de itemi.

Testul de Ortografie este constituit din 50 de itemi. Fiecare prezintă subiectului un cuvânt despre care trebuie să spună dacă este scris corect sau nu. În versiunea franceză, patru experimentări în clasele a VI-a, a IV-a şi a II-a a permis selectarea a 100 de itemi pe baza cărora au fost alese elementele definitive.

Testul de Gramatică cuprinde 30 de itemi cu răspuns cu variante multiple. Subiectul trebuie să indice daca construcţia unei fraze date este corectă, sau, dacă există o greşeală gramaticală, în ce parte a frazei se află aceasta. Versiunea franceză a fost



160

reconstruită în întregime pe baza experimantărilor succesive, ca în cazul testului de Ortografie.

Testul Muncii de birou prezintă pe caietul de test şi pe o foaie de răspuns serii de combinări de câte 2 litere, cifre etc, identice dar in ordine diferită. Subiectul trebuie să marcheze cu o cruce pe foaia de răspuns combinaţia care este subliniată în caietul de test. Consemnele date insistă asupra rapidităţii. În urma a numeroase studii, autorii testului original au hotărât să noteze răspunsurile numai în funcţie de exactitudine (răspunsurile false nededuse). Experienţa a demonstrat într-adevar că notarea „doar a răspunsurilor bune” nu diferea de notarea „răspunsurilor bune fără un sfert din raspunsurile false” decât excepţional (4 cazuri din 245 într-o experimentare), şi nu diferea decât cu un punct. Testul prezintă două părţi analogice, fiecare conţinând 100 de itemi.

Testul Relaţiilor spaţiale conţine 30 de itemi de tipul „desfăşurarea unei figuri”. Se face apel la viziunea într-un spaţiu tridimensional.

Testul Raţionamentului mecanic conţine 30 de probleme de tipul clasic în testele de acest gen, ducând către combinaţii mecanice concrete. Cei 30 de itemi ai versiunii franceze au fost aleşi în funcţie de valoarea lor de diferenţiere între diferite niveluri, şi ţinând cont de natura problemelor.

Etalonarea franceză este îndreptată către o regrupare a testelor în funcţie de tipul de învăţământ urmat de elevii care trebuie orientaţi. Au fost etalonate trei categorii de populaţie:

- elevi din I, al II-lea şi al III-lea an, cărora li s-au dat testele din caietele 1, 2, 4:

anul I: 174 de băieţi – 147 de fete

anul al II-lea 185 de băieţi – 121 de fete



161

anul al III-lea 217 băieţi – 208 fete

- elevi din învăţământul comercial (nivelul C.A.P şi B.E.P.), care au dat testele din caietele 1, 2, 3: 132 de fete.

- Elevii din învăţământul tehnic (nivelul C.A.P. – B.E.P. şi secundar tehnic), care au dat testele din caietele 1, 4, 5: 166 de băieţi.

Aşadar, există un caiet comun, (1), şi combinări specifice, în funcţie de tipul de învăţământ.

Fidelităţile, intercorelările şi valorile diferenţiatoare ale testelor au fost calculate pe aceste poulaţii diferite.

Execelenta alegere a testelor care o compun, simplitatea corectării, au făcut din bateria D.A.T. un test care a obţinut de mai bine de 20 de ani succesul ce nu s-a dezminţit. Foarte bogata literatură căreia i-a dat naştere a precizat raportul între profilul fiecărui subiect şi reuşita profesională potenţială. Folosirea sa este deci justificată atât în orientarea în situaţia şcolară, cât şi în orientarea şi selectarea profesională, unde flexibilitatea combinărilor de teste posibile, adaptate scopului specific, precum şi durata de susţinere relativ scurtă îi conferă un interes special.



162

DIFERENTIATORUL SEMANTIC PENTRU ROLURILE SEXUALE - D.S.R.S.

Autor: R. Julian Hafner , 1984

Scop: Masoara trei aspecte ale rolurilor sexuale in relatiile maritale .

Descriere: Acest instrument masoara rolurile sexuale intr-o relatie maritala. Chestionarul este completat de patru ori vizand patru concepte: ,,Eu asa cum sunt” (selful actual , AS) ; ,,Eu asa cum as dori sa fiu”(selful ideal, IS); ,,Partenerul/partenera meu/mea asa cum el/ea este”(partenerul actual, AP) ; ,,Partenerul/partenera meu/mea asa cum as dori sa fie”(partenerul ideal , IP) .

Forma SDSR se modifica prin inregistrarea diferitelor concepte in spatiile prevazute in partea de sus a chestionarului. SDSR-ul are trei subscale:

- putere ( itemii a,d,g,j,l,n ) ;

- empatie ( itemii b,e,h,k,m,o ) ;

- autonomie ( itemii c,f,i ) .

Scorurile subscalelor obtinute pentru fiecare dintre cele patru concepte sunt folosite in diferite moduri:

- unu , ca masura a insatisfactiei maritale ( scorul IP - scorul AP );

- doi , ca masura a insatisfactiei de sine ( IS - AS );

- trei , ca masura a stereotipiei si androgeniei sexuale ( reflectata in scorurile inalte ale fiecarei subscale pentru fiecare concept in parte)



163

- patru, ca masura a negarii conflictului marital (scorul AS al unui partener minus scorul AP al celuilalt, si unde discrepantele majore reflecta existenta problemelor in cadrul cuplului) .

Norme: Mediile si deviatiile standard au fost determinate pe un esantion de 68 cupluri casatorite pentru fiecare dintre cei 15 itemi ai SDSR-ului .

Subscalele de putere, empatie si autonomie au mediile si abaterile standard 24,6(8,9); 29,8(7,9) ; 16,7(5,7) pentru scorurile brute ale scalei AS masculine, respectiv 21,8(8,0); 26,4(5,9); 14,7(4,0) pentru scorurile brute AS feminin .

Mediile si abaterile standard pentru cele trei subscale au fost:

- 22,6(8,3) ; 32,25(8,1) ; 14,17(4,8) pentru AP masculin

- 25,2(8,8) ; 31,3(7,7) ; 17,3(3,6) pentru AP feminin

Nici o alta data normativa nu este disponibila .

Notare: Scorurile subscalelor reprezinta suma fiecarui scor al fiecarui item al subscalelor ; aceste scoruri brute se impart apoi la numarul de itemi din subscala pentru a obtine scorul coloanelor de la 1 la 7. Scorurile inalte reflecta multa putere, empatie si autonomie.

Validitate: SDSR-ul evidentiaza validitatea concurentiala prin corelatie cu masurile reglarii maritale, self-conceptului, rolurilor sexuale. Un diferentiator semantic asemanator masoara rezultatul prevazut al terapiei cuplurilor cu un membru agorafobic.



164

TESTUL DE DESCIFRARE A SCRISULUI


Material

Foaie de test, reproducere a unui manuscris.

Exemplarul corect

Manual, 5 pagini.

Aministrare


Timp de lucru: liber (de la 20 la 30 de minute).



Indicaţii: selectarea angajaţilor pentru munca de birou.

Etalonări: Angajaţi de la birou şi dactilografe.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Aptitudinea de a descifra un text scris cursiv este fundamentală în unele slujbe (secretare, stenodactilografe). Evident, nu este vorba de o „aptitudine” în sensul analizei factoriale, iar Testul de Descifrare a scrisului este un test sintetic, ale cărui condiţii se apropie la maxim de situaţia reală în care prezice succesul.



165

Este evident a priori că aptitudinea de a descifra scrisul manuscrielor depinde nu doar de factorii perceptivi vizuali, ci şi de factorii intelectuali (textul ce trebuie citit este un text coerent, permiţând în consecinţă subiectului inteligent şi cu aptitudini verbale să restabilească în context cuvântul care-i scapă), şi în egală măsură de cunoştinţele de vocabular dobândite.

Acest ansamblu de aptitudini şi de cunoştinţe ar putea fi apreciat printr-o baterie de teste, dar în practică această baterie s-ar dovedi un mijloc mult prea greu şi oneros, de aceea s-a considerat mai simplu să se elaboreze un test conţinând scris de dificultate crescândă.

Timpul de lucru nu este limitat, iar nota este constituită prin numărul greşelilor. Se consideră greşeală orice cuvânt transcris inexact, dar nu din cauza ortografiei. Testul a fost etalonat pe un grup de dactilografe şi angajaţi la birou.

Indicaţiile testului sunt esenţiale în selectarea angajaţilor pentru munca de birou.



166

TESTUL LUI FRANSWORTH DE CECITATE A

CULORILOR Dean FARNSWORTH The Psychological Corporation Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată Material:

Cutie pentru ordonare şi elemente colorate (15 pastile din material plastic) Foaie de analiză Manual, 17 pagini.

Administrare

Examinare: individual. Timp de examinare: 1-2 minute. Timp de corectare: 1 minut. Vârsta de aplicare: de la 6 ani la adulţi. Indicaţii: măsurarea rapidă a dereglărilor de vedere a culorilor. Etalonări: subiecţi adulţi.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Detectarea anomaliilor de percepţie a culorilor este de o importanţă capitală în selectarea şi orientarea profesională. Testele folosite cel mai des sunt Testul Ishihara sau derivatele sale, al căror inconvenient major este sensiblitatea extremă.

Aşa cum nota în 1947 Journal of Consulting Psychology într-un studiu critic al Testului lui Farnworth, este indispensabilă pentru serviciile militare, industriale şi altele dispunerea unui test de percepţie a



167

culorilor care nu dă numărul excesiv de răspunsuri fals pozitive obţinute cu Testul Ishihara şi cele similare.

Testul Dihotomic al lui Farnsworth pentru cecitatea culorilor răspunde acestei necesităţi. El conţine 15 elemente colorate pe care subiectul trebuie să le claseze „în ordine”, începând de la un element de referinţă (albastru). Nota (eşec sau reuşită) este obţinută fără dificultate, chiar de un psiholog nespecializat în aceaste probleme.

Testul a permis decelarea pe un eşantion de 2.146 de oameni, 5, 5% dintre subiecţi prezentând tulburări importante. Deşi cu ajutorul unei diagrame se pot diferenţia protanopii14, deuteranopii15 şi tritanopii16, scopul testului nu este să precizeze la un subiect valoarea calitativă sau cantitativă a percepţiei culorilor, ci pur şi simplu de a distinge clar subiecţii cu tulburări importante.

14 Cei care nu disting culoarea roşie. (Florin Marcu, Marele dicţionar de neologisme, Editura SAECULUM I.O., Bucureşti, 2000, p. 710) 15 Cei care nu disting culoarea verde. (Florin Marcu, Marele dicţionar ..., p. 268) 16 Cei care nu disting culoarea albastră. (Florin Marcu, Marele dicţionar ..., p. 893).



168

TESTUL DE DEZVOLTARE A PERCEPŢIEI VIZUALE

Marianne FROSTIG Consulting Psychologists Press, Inc. Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată Material

Caiet de test, 16 pagini. Planşe pentru demonstrare. Grile de corectare. Manual.

Administrare

Examinare: individual sau pe colective mici (după vârstă). Timp de examinare: cca. 45 de minute. Timp de corectarecca. 15 minute. Vârsta de aplicare: de la 4 la 7 ani. Indicaţii: măsurarea gradului de maturizarea percepţiei vizuale. Etalonări: în curs, asupra populaţiei franceze – 200 de copii de la 4 la7 ani.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul măsoară gradul de maturaţie a percepţiei vizuale la copii cu vârste între 4 şi 7 ani. El pune în joc 5 activităţi perceptive relativ independente: coordonare vizuo-motrice (ochi-mână), diferenţiere figură-fond, constanţa formei, poziţiii în spaţiu, relaţii spaţiale. Fiecare dintre aceste subteste face obiectul unei etalonări a stadiilor de dezvoltare perceptivă, iar ansamblul testului



169

furnizează un Coeficient perceptiv global standardizat (m = 100, écart-type = 15).

Testul a fost pus la punct în Statele Unite, pentru a depista întârzierile maturaţiei perceptive la copii care au dificultăţi de învăţare la ţcoală (în special la lectură). Aplicaţia sa a fost extinsă asupra copiilor careau suferit leziuni cerebrale grave sau uşoare, tulburări vizuale, deficienţe intelectuale. Un program de educare perceptivă vizuală (implicând aceleaşi 5 activităţi), permite corectarea întârzierilor puse în evidenţă de test, prin cursuri sau reeducare.

Utilizare:

- secţiunile mari ale şcolii maternale sau claselor în aşteptare/classes d’attente;

- cursuri pregătitoare şi cursuri elementare;

- reeducările psiho-pedagogice;

- clasele speciale (pentru cei cu deficienţe intelectuale, handicapaţii motorii, cei cu deficienţe vizuale).



170

TESTUL FORMELOR IDENTICE L.L. THURSTONE Science Research Associates Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată Material

Foaie de test, 4 pagini. Grilă de corectare. Manual, 18 pagini.

Administrare Examinare: individual sau colectiv. Timp de examinare: 4 minute. Timp de corectare: 1 minut. Vârsta de aplicare: de la 10 ani la adulţi. Indicaţii: măsurarea unei forme speciale a atenţiei perceptive în aplicaţiile industriale. Etalonări: populaţia franceză de la 20 la 49 de ani, de niveluri culturale variate.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul Formelor identice al lui L. L. Thurstone a fost iniţial dezvoltat şi folosit de către autorul său âvând în vedere o serie de studii experimentale de analiză factorială a aptitudinilor spaţiale şi perceptive. Într-adevăr, acest test s-a dovedit a fi de un mare interes în aplicaţiile industriale, unde rezultatele, deşi puţin numeroase încă, sunt extrem de încurajatoare.

În ciuda numeroaselor analize la care a fost supus, în momentul de faţă încă este dificil să precizezi compoziţia sa factorială exactă. Pare să fie legat de unele tipuri de aptitudini perceptivo-spaţiale



171

„de atenţie”, nemăsurate de către testele clasice. Pare că are corelări medii cu următoarele teste:

1. Testul factorului spaţial de tipul I (S1 al lui Thurstone).

2. Testul factorului spaţial de tipul al III-lea (S3 al lui Thurstone).

3. Testul vitezei de closure (C1 al lui Thurstone).

4. Testul fexibilităţii de closure (C2 al lui Thurstone).

5. Testul factorului inductiv (1 al lui Thurstone).

6. Testul factorului raţionament (R al lui Thurstone).

În plus, legăturile de valoare medie au fost semnalate cu testele de baraj şi cu diferite teste de percepţie („Urmărirea” al lui Mac Quarie, test de numărare a blocurilor). În realitate, toate corelările oscilează între 30% şi 50%, şi se pare că testul nu se leagă strâns cu nici un grup de teste studiate până în prezent. Această originalitate este de fapt o valoare.

Într-un studiu destul de recent asupra adaptării la munca lor a 769 de muncitori d’arsenal, care au fost supuşi la angajare, unei baterii de teste şi unui interviu, Testul Formelor Identice a demonstrat corelările extrem de ridicate cu notarea profesională a muncitorilor (66% pentru 140 de montatori, 71% pentru 69 de supraveghetori, 64% pentru 94 de sudori). Aceste rezultate au făcut dezirabilă introducerea testului în bateriile pentru selectarea angajaţilor industriali.

Bibliografie

1. COOMBS, C. H. – A factorial Study of Number Ability, Psychometrika, 1941, 6, 161-89.

2. GOODMAN, Ch. A. – A factorial Analysis of Thurstone’s Sixteen Primary Mental Abilities Tests. Psychometrika, 1943, 8, 141-151.



172

3. Mc MURRY, R. N., & JOHNSON, D. L., – Development of instruments for selecting and placing factory employees Advanc. Management, 1945, 10, 113-120.

4. THURSTONE, L. L., Primary Mental Abilities: Psychometr.Monogr., Nr. 1, 121 p.

5. THURSTONE, L. L., & THURSTONE T. G. – Mechanical Aptitude. Univ. of Chicago, The Psychometric Labor., 1949.

6. THURSTONE, L. L., – A factorial Study of Perception, Chicago, The Univ. of Chicago Pres, 1944.

7. THURSTONE, L. L., – Experimental Study of Simple Structure. Psychometrika, 1940, 5, 153-68 aici aşa era!!!!.

8. WITTENBORN, J. R., – Factorial Equation for Tests of Attention. Psychometrika, 1943, 8, 19-35.

___________

Există o ediţie a Testului Formelor Identice în limba italiană.



173

SERIILE ISHIHARA (complete sau prescurtate) Shinobu ISHIHARA H. K. Lewis & Co. Ltd, London Matereial

Album cu 38 de planşe Manual (în engleză, franceză şi germană), 27 de pagini.

Administrare

Examinare: individual. Timp de examinare: cca. 10 minute. Timp de corectare: în timpul examinării. Vârsta de aplicare: copii şi adulţi. Indicaţii: detectarea şi diagnosticarea anomaliilor vederii culorilor.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul lui Ishihara pentru examenul simţului cromatic este clasic. Ediţia a zecea, complet revizuită, a fost publicată în Japonia în 1951 şi în prezent este disponibilă. Acest test este bazat pe principiul conform căruia unele culori par izocromatice daltoniştilor, în timp ce pentru subiecţii normali nu sunt (culori pseudo-izocromatice).

Testul lui Ishihara permite cunoaşterea unei discromatopsii fie ea şi uşoară, şi de a o împărţi conform următoarei scheme:



174

acromatopsie totală totală

discromatopsie totală

protanopie roşu

protanomalie

deuteranopie

discromatopsie

roşu-verde

verdedeuteranomalie

Avantajul Testului lui Ishihara este aplicarea sa extrem de uşoară. Subiectului i se cere pur şi simplu să spună cifrele pe care le citeşte de pe tablourile care-i sunt prezentate. Pentru subiecţii care nu ştiu să citească sunt prevăzute 12 tablouri pentru care subiectului i se cere doar să urmărească o linie sinuoasă care parcurge tabloul.

Pe de altă parte este uşor să detectezi simularea prezentând tablourile într-o ordine şi o poziţionare diferită faţă de prima examinare.

Testul lui Ishihara permite stabilirea în câteva minute a unui diagnostic uşor şi precis. Perfecţiunea planşelor care-l compun a condus la transformarea în test clasic în acest domeniu.

Testul îşi găseşte utilitatea nu doar în domeniul oftalmologiei medicale, ci, de asemenea, în orientarea şi selectarea profesională, ori de câte ori o vedere corectă a culorilor este una dintre condiţiile angajării. În plus se recomandă folosirea acestui test înaintea aplicării Testului lui Roschach, discromatopsiile putând perturba rezultatele acestui test.

Seriile Ishihara se încadrează în categoria testelor de investigare a aptitudinilor senzoriale, în speţă pentru identificarea acuităţii vizuale.



175

Metoda cea mai uzuală se bazează pe întrebuintarea planşelor pseudoizocromatice.

Bibliografie

1. PIÈRON, H, - Le dépistage des anomalies de la vision chromatique. Année Psychol., 1939, 40, 95-134.

2. HARDY, L. H, RAND, G. & RITTLER, M. C., - Tests for detection and analxsis of color blindness. (An evaluation af the Ishihara tests). Arch. Ophtal., 1945, 34, 295-302.

3. JURGENSEN, C. E., Industrial use of the Ishihara tests for color blindness. J. Appl. Psychol., 1947, 31, 1-8.

4. PICKFORD, R.W., An item analysis of the Ishihara est. Brit. J. Psychol., 1950, 41, 52-62.



176

SCARA DEZVOLTARE MOTORIE A LUI LINCOLN-OSERETSKY - L.O.M.D.S.

LINCOLN et OSERETSKY Stoelting Company Adaptare de W. SLOAN Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material

Cutie conţinând obiectele necesare examinării. Foaie de notare. Foaie de labirint. Foaie cu cercuri de decupat. Manual.

Administrare

Examinare: individual. Timp de examinare: de la 30 la 45 de minute. Corectare: în timpul şi după examinare, în funcţie de teste. Vârsta de aplicare: de la 6 la 14 ani. Indicaţii: măsurarea nivelului de dezvoltare psihomotorie, evaluarea

capacităţilor motrice în 6 factori. Etalonări: 622 de subiecţi din rândul populaţiei franceze.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul motor al lui Oseretsky conţinea teste repartizate pe niveluri de vârstă şi tipul de activităţi motrice. Repunerea problemei postulatelor originale l-a determinat pe Wiliam Sloan să remanieze complet tehnica. Testele au fost aranjate în ordinea crescândă a dificultăţii: de acum înainte scorul total avea să fie cel care indică



177

nivelul de dezvoltare ci nu reuşita grupării unor itemi specifici unei vârste date. De altfel, repartiţia testelor pe 6 categorii este suprimată datorită caracterului subiectiv al regrupării operate de către Oseretsky.

În forma sa definitivă, adaptarea Lincoln-Oseretsky a testului, realizată de către Sloan, este o scară a cărei valoare este incontestabilă: ea explorează numeroase sectoare de activitate psihomotrice, are o mare putere de diferenţiere şi rămâne simplă prin prezentarea sa. Ţinând cont decalităţile psihometrice prezentate de acest test în versiunea americană, s-a făcut adaptarea sa la populaţia franceză.

Scara a fost aplicată la 622 de copii de ambele sexe, cu vârste între 6 şi 14 ani. Toţi subiecţii testaţi urmau o formă de şcolaritate normală şi aveau capacităţi intelectuale puţin deviante de la medie. Niciunul dintre copii nu prezenta un handicap motor. Subiecţii proveneau din medii socio-economice medii şi înstărite (învăţători, profesii libere) şi mai defavorizate (muncitori, ocupaţii agricole).

Normele sunt prezentate sub forma unei etalonări la 11 clase.

Fidelitatea intra-test (omogenitatea) este satisfăcătoare: 95% pentru băieţi, 93% pentru fete, 94% pentru fete şi băieţi la un loc.

Fidelitatea test-retest este excelentă: 98% pentru băieţi, 99% pentru fete, 99% pentru fete şi băieţi reuniţi.

În ceea ce priveşte validitatea, au fost reţinute mai multe indicii: corelarea item-vârstă este bună (68% la 99%), progresia mediilor de la vârstă la vârstă confirmă buna capacitatea testului de a sesiza performanţa psihomotrice în dezvoltarea sa. Corelarea scorului total cu vârsta

(87% la 89%) relevă legătura existentă între progresia scorurilor şi vârstă; în fine, coeficienţii de omogenitate ridicaţi demonstrează



178

că testul relevă într-o mare proporţie, aceeaşi dimensiune, care este foarte probabil maturaţia.

Scara conţine 36 de itemi de dificultate crescătoare. Testele fac apel la activităţi motrice globale sau parţiale. Sistemul de cotare este furnizat cu instrucţiuni pentru fiecare item. Notele subtestelor sunt adunate pentru a obţine scorul total. Poziţia relativă a subiectului în raport cu copii de vârsta sa se determină plasând nota într-una din clasele de normalitate.

Interesul scării lui Lincoln-Oseretsky evidenţiază foarte clar măsurarea simplă a unui indice de dezvoltare. Numărul testelor folosite şi diversitatea lor au permis realizarea unei analize factoriale, de la care plecându-se, au fost extraşi 6 factori:

- factorul de control-preczie

- factorul de coordonare globală

- factorul neurologic

- factorul viteză în mişcarea pumnilor şi a degetelor

- factorul de echilibru

- factorul de coordonare manuală.

Calculul procentajelor reuşitei permite examinarea performanţei subiectului în fiecare dintre factori şi trasarea unui profil psihomotor.



179

TESTUL DE ATENŢIE K-T

C. HALTER Material

Foaie de test autocorectiva Manual, 43 de pagini, cel mai aditiv dintre etalonarile franceze.

Administrare

Examinare: individual sau colectiv. Timp de examinare: maxim 8 minute. Timp de corectare: 3 minute. Vârsta de aplicare: adulţi. Indicaţii: măsurarea capacităţii şi exactitudinii într-o sarcină care necesită o atenţie susţinută. Etalonări: asupra unor belgieni cu vârste între 17 şi 24 de ani şi asupra unor francezi adulţi.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul de atenţie este de origine elveţiană. Se apropie foarte mult de alte teste de atenţie sporită, teste de departajare sau de colaţionare, dar acesta are avantajul de a fi rapid: de la 5 la 8 minute pentru rezolvare şi 3 minute pentru corectare. Cu o aplicare colectivă sau individuală, testul, de tip autocorectare, se prezintă sub forma unei foi duble cu indigo. Numai prima foaie este destinată testului, răspunsurile candidatului apar pe verso-ul acestei foi pe care se află şi poziţia răspunsurilor corecte.



180

Testul conţine două rânduri de litere, cifre şi semne; coloana din dreapta este cea tip, cea din stânga este reproducerea acesteia dar cu unele erori. Sarcina dată constă în bararea cât mai rapid posibil a tot ceea ce nu este absolut identic cu cea din dreapta. Testul de Atenţie este o probă de precizie şi rapiditate. Se obţin două rezultate: 1) un rezultat VITEZĂ; 2) un rezultat PRECIZIE.

Pentru a facilita munca de corectare, rezultatele au fost aduse la un coeficient unic. Aceşti coeficienţi sunt prezentaţi sub formă de tabele:

Testul este indicat în special pentru selectarea în activităţile necesitând o atenţie concentrată, viteză, precizie – activităţile de birou, munca de colaţionare, preluarea de date.



181

TESTUL DE APTITUDINE MECANICĂ MACQUARRIE

T. W. MACQUARRIE Biroul de Testari California


Material

Caiet de test, 15 pagini. Joc cu 4 grile de corectare.


Administrare

Examinare: individual sau colectiv. Timp de examinare: 25 de minute, dintre care 12minute de lucru efectiv. Timp de corectare: 2-3 minute. Vârsta de aplicare: de la 10 ani la adulţi. Indicaţii: măsurarea aptitudinii mecanice. Fidelitate: de la 72% la subteste la 80% la test-retest; scara totală 90%.

Etalonări: asupra unor persoane cu vârste între 13 şi 17 ani, pe vârstă şi sexe.



182

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul lui MacQuarrie a fost publicat pentru prima dată în 1925. Din acest moment, valoarea sa a fost demonstrată concomitent prin succesul său (peste 5.000.000 de exemplare au fost editate până în prezent), prin numărul de lucrări care i-au fost consacrate, precum şi prin numărul de copii mai mult sau mai puţin exacte care au fost făcute după el.

Scopul autorului fusese să construiască un test de tipul foaie-creion non verbal, cu o aplicare uşoară, nedepinzând nici de inteligenţa generală, nici de cunoştinţele mecanice ale subiectului, şi având o bună valoare predictivă pentru reuşita în profesiile mecanice. După studiile preliminare, au fost reţinute următoarele teste: marcare, tapping, punctare, copiere, localizare, briques, urmărire. Studiile ulterioare au demonstrat că nota totală obţinută cu cele şapte subteste avea cea mai bună valoare predictivă, în timp ce, în alte cazuri, era de preferat să nu se reţină decât una (sau o combinare a două sau mai multe) din aceste note.

Numeroase analize factoriale au fost făcute incluzând cele şapte teste. Toate aceste analize concordă, astfel încât ele demonstrează complexitatea compoziţiei factoriale a ansamblului.



183

TESTUL MECANIC

Pierre RENNES Centrul de Psihologie Aplicată Material

Caiet de test, 8 pagini (cu coperţi cartonate).

Foaie de raspuns.


Manual, 5 pagini. Administrare

Examinare: individual sau colectiv. Timp de examinare: 30 de minute, dintre care 25 de lucru efectiv. Timp de corectare: 1 minut. Vârsta de aplicare: de la 13 ani la adulţi. Indicaţii: selectarea industrială a subiecţilor fără formaţie tehnică. Etalonări: candidaţi ucenici pentru mecanică şi tehnicieni. Toate profesiile, nivelurile culturale şi vârste diverse.

NOTIŢĂ TEHNICĂ:

Măsurarea aptitudinilor mecanice este totodată o problemă capitală în psihologia aplicată şi o chestiune foarte controversată. Cu siguranţă, pentru predicţia aptitudinilor la meserile mecanice factorul spaţial S este important, dar indiscutabil, că numai pentru el, un test spaţial nu are o valoare predictivă suficientă.



184

În continuarea cercetărilor lui G. K. Bennett, s-a demonstrat excelenta valoare predictivă în psihologie a unui tip de test foaie-creion, care constă într-o serie de probleme mecanice simple şi concrete, expuse sub formă de desene. Subiectul trebuie să înţeleagă şi să rezolve aceste probleme, răspunsul dându-se după metoda cu variante multiple. Acest tip de test a fost larg utilizat în timpul celui de-al doilea război mondial şi continuă să fie foarte folosit şi în practica civilă.

Testul Mecanic al lui P. Rennes, construit pe acest tip, a făcut deja obiectul a mai multor studii teoretice importante. G. Bernyer, în două analize factoriale (1948, 1949) a pus în evidenţă puternica sa saturaţie într-un factor pe care el l-a numit factor mecanic. Spre exemplu, saturaţiile în acest factor descoperite în prima analiză factorială au fost: Test Mecanic 44/, montarea obiectelor 40%, test de inteligenţă tehnică 35%, test de mişcări mecanice 38%, şaibele lui Piorkowski 30%; într-o altă analiză, autorul a descoperit: Test Mecanic 50%, montarea obiectelor 45%, mişcări mecanice 39%, test de rotire (timp) 31%.



185

TESTUL NUMERIC (Chicago Tests of Primary Mental Abilities, Separate Booklet Edition

L. L. THURSTONE & Th. G. Thurstone Science Research Associates Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material

Foaie pentru exemple, 4 pagini. Foaie de test, 4 pagini. Jeu de 2 grile de corectare.

Manual, 15 pagini.

Administrare

Examinare: individual sau colectiv. Timp de examinare: 25 de minute, dintre care 17 de lucru efectiv. Timp de corectare: 1-2 minute. Vârsta de aplicare: de la 11 ani la adulţi. Indicaţii: măsurarea aptitudinii de manipulare a simbolurilor

numerice simple (Factorul N al lui Thurstone). Fidelitate: între 96% şi 98%.



186

Etalonări: populaţia franceză masculină de la 20 la 49 ani, cu niveluri culturale variate; subiecţi cu vârste între 11 şi 17 ani din şcolile din Chicago.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul Numeric „N” extras din Chicago Tests of Primary Mental Abilities, este de acelaşi gen ca Testul de Vizualizare în Spaţiu. Facem trimitere la fişa tehnică consacrată acestuia din urmă pentru istoricul testului17.

Testele de factor numeric conţin probe de calcul simplu care trebuie făcute într-un timp limitat. Factorul numeric măsurat nu este legat de aptitudinea la matematici care este mai complexă. În fapt, testul nu apelează la raţionamentul aritmetic, ci doar la manipularea rapidă a simbolurilor numerice.

Analiza foarte aprofundată făcută în 1941 de către C. H. Coombs în laboratorul lui Thurstone permite definirea factorului N ca aptitudinea de a manipula rapid un sistem simbolic urmând o serie de reguli specifice, cu condiţia ca, pe de o parte sistemul simbolic să fie familiar, iar pe de alta ca regulile să fie perfect asimilate şi ca ele să fi făcut obiectul unei folosiri îndelungate. În sens larg, factorul N este deci un factor de agilitate mentală, deşi acest termen are în mod obişnuit o semnificaţie mai mare decât cea care tocmai a fost definită. În practică, simbolurile corespunzătoare condiţiilor menţionate sunt simboluri numerice, şi regulile sunt cele ale operaţiilor aritmetice simple.

Aptitudinea corespunzătoare factorului N pare să fie o aptitudine specifică, primară şi independentă. Acest lucru este demonstrat nu doar de analiza factorială, ci şi de cea clinică (pe de o parte, în

17 A se vedea Testul de Vizualizare în Spaţiu „S”, Secţia II – „S”.



187

cazul calculatorului „minune”, pe de alta în cazul celor suferind de acalculie şi inaptitudini aritmetice congenitale). Factorul N, aşa cum este el măsurat de P.M.A.18 este într-o corelare foarte slabă cu alţi factori: cu factorul V 16%-39%, cu factorul S 09% - 18%, cu factorul W 24% - 33%, cu factorul R 20% - 36%. Saturaţia sa en facteur général de seconde ordre este slabă.

În aplicaţii, factorul numeric pare să aibă o corelare cu reuşita în studiile sau slujbele următoare: reuşita şcolară la aritmetică, contabilitate, gestiunea cărţilor, funcţiile de casier, de operator PC, funcţionari bancari, angajaţi ai magazinelor, magazineri. Pe de altă parte, o notă ridicată la testul factorului N va avea o implicaţie diferită pentru orientare dacă este asociată cu o notă ridicată la un test de factor verbal sau de raţionament. Testul pe care-l prezentăm este un excelent instrument de măsurare a factorului numeric, ţinând cont de fidelitatea sa (95%) şi de validitatea sa.

BIBLIOGRAFIE

Lucrări generale:

1. THURSTONE, L. L., Les apports de l’analyse factorielle à la psychologie (Contribuţiile analizei factoriale în psihologie), în „B.I.N.O.P.”, 1948, 4, 161-167.

Lucrări speciale:

2. COOMBS, C. H., A factorial study of number ability (Studiul factorial al abilităţii numerice), în „Psychometrika”, 1941, 6, 161-189.

Există o ediţie a Testului Numeric în italiană.

18 A se vedea Testul de Aptitudini Mentale Primare, Secţiunea I, „P.M.A.”.



188

TESTUL DE ORIENTARE ÎN SPAŢIU

J. P. GUILFORD, W. S. ZIMMERMAN Sheridan Supply Co. Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material

Caiet de test, 8 pagini. Grile de corectare.

Manual, 15 pagini.

Administrare

Examinare: individual sau colectiv. Timp de examinare: 15 minute. Timp de corectare: 3 minute/caiet. Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi. Indicaţii: măsurarea aptitudinii spaţiale tridimensionale. Etalonări: în 11 classes standardizate, pe o populaţie franceză adultă de

diverse niveluri culturale.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Cele mai cunoscute teste de aptitudine de orientare în spaţiu permit în general măsurarea factorului S definit de Thurstone,



189

care face apel la vizualizarea în spaţiu bidimensională: subiectul trebuie să distingă una sau mai multe figuri care sunt suprapuse, fără a se reîntoarce la modelul dat, dintr-o serie conţinând, de asemenea, imagini în oglindă.

Cercetările lui Guilford în Armata Aeriană americană i-au permis să pună în evidenţă un alt tip de factor, Orientarea în Spaţiu, care face să intervină sisteme mai complexe de relaţii într-un spaţiu tridimensional.

Sarcina subiectului constă în compararea a două imagini reprezentând un vapor care-şi poate modifica poziţia în raport de următoarele trei criterii:

- înclinaţia faţă de orizontală;

- direcţie (dreapta – stânga);

- distanţa faţă de poziţia anterioară/par rapport à la côte.

Subiectul trebuie să indice din cinci răspunsuri posibile ceea ce reprezintă schimbarea poziţiei vaporului între două imagini date. În primele probleme, poziţia vaporului nu este modificată decât conform unuia dintre cele trei criterii (vaporul a avansat sau a navigat înapoi, de exemplu), Progresiv, sunt introduse celelalte două criterii, făcând mai dificilă sarcina subiectului, care trebuie să analizeze şi să integreze diferitele date pentru a găsi răspunsul.

O etalonare în unsprezece classes normalisées a fost stabilită pe un eşantion de 100 de subiecţi (bărbaţi şi femei) cu pregătire şcolară (IUT) sau profesională (întreprinderi). A fost calculat coeficientul de fidelitate par-impar.

Factorul de Orientare în Spaţiu joacă un rol important în diverse domenii de activitate şi testul poate fi utilizat pentru selectarea şi orientarea profesională (desen şi design industrial, conceperea machetelor, stylism, industrie, aeronautică, arhitectură ...).



190

TESTUL „PAPER FORM BOARD”, UNIVERSITATEA DIN MINNESOTA (REVIZUIT)

Nu se înţelege..... LIKERT & W. H. QUASMA



Material

Foaie de test (Forma AA sau BB), 6 pagini. Grilă de corectare (comună celor două forme).

Manual (comun celor două forme), 28 de pagini.

Administrare

Examinare: individual sau colectiv. Timp de examinare: 25 de minute, dintre care 20 de minute de

lucru efectiv. Timp de corectare: 1 minut. Vârsta de aplicare: de la 9 ani la adulţi. Indicaţii: măsurarea aptitudinii de percepţie în spaţiu.

Fidelitate: 85% pentru o formă, 92% pentru cele două forme folosite în ansamblu.

Etalonări: asupra populaţiilor americane.



191

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul „Paper Form Board” a fost descris în forma sa originală în 1930 la Universitatea din Minnesota în cursul studiului unei baterii de teste de aptitudine mecanică. Revizuirea actuală, care datează din 1934, conţine 64 de probleme cu răspunsuri cu variante multiple, şi măsoară aptitudinea subiectului la vizualizarea în spaţiul bidimensional. Testul a devenit clasic în această aplicaţie, şi validitatea sa a fost foarte bine demonstrată în numeroase domenii, printre care:

- Aptitudinea la desenul geometric şi la geometria descriptivă;

- Reuşita în profesiile mecanice;

- Reuşita în şcolile de Arte şi Meserii.

Coeficienţii de validitate, pentru testul folosit singur, variază urmând diferitele indicaţii între 27% şi 57%.

Scopul acestui test este să aibă corelări slabe cu testele de inteligenţă pe de o parte, iar pe de alta cu cele de aptitudine mecanică. În conescinţă, introducerea sa într-o baterie va fi întodteauna de un real avantaj. Abundenţa şi valoarea lucrărilor consacrate acestui test demonstrează scopul său ştiinţific şi practic.

______________

Există o ediţie a testului Paper Form Board în limba italiană.



192

PROGRAMUL DE REEDUCARE (R) A ORGANIZĂRII PERCEPTIVE VIZUALE

J. M. MALESYS şi

Editura Centrului de Psihologie Aplicată Ch. FAUQUEMBERGUE

Material

7 serii de forme geometrice conţinând în total 44 de piese în dublu exemplar, adică 88 de forme geometrice.

7 planşe cartonate

Fişă de progresie şi de observarţie.

Cufăraş conţinând materialul.

Administrare

Reeducare: individual. Frecvenţa şedinţelor: 1-3/săptămână, după caz.

Durata şedinţelor: variabilă, în general de la 5 la 15 minute de muncă efectivă. Durata de reeducare: variabila, după caz.

Vârsta de aplicare: copii (începând de la 5-6 ani), adolescenţi, adulţi.



193

Indicaţii: reeducarea organizării perceptive vizuale atunci când aceasta este rău sau precar elaborată chiar la nivelul senzori-motor, fie din motive psihogenetice, fie ca urmare a leziunilor recente ale sistemului nervos central, fie atunci când leziunile mai târzii au determinat o distrugere a organizării perceptive.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Programul de Reeducare a Organizării Perceptive Vizuale (P.R.O.P.V.) a fost elaborat în 1959, şi experimentat de atunci, ca urmare a observaţiilor stabilite vizavi de adolescenţii infirmi motor care fuseseră spitalizaţi, îndeosebi în primii ani de viaţă. Aceştia prezentau numeroase dificultăţi şcolare, şi beneficiaseră, în majoritate, în zadar de nenumărate metode pedagogice speciale. Mulţi dintre ei aveau un Q.I. slab fără a avea totuşi o structură mentală care să ducă cu gândul la debilitate. Examinarea aprofundată a acestor subiecţi a condus la punerea problemei „ratei de evoluţie” în dezvoltarea anumitor funcţii la nivelul senzori-motor. Organizarea perceptivă vizuală părea în mod special greşit construită. Progresiv cercetările şi experimentările au fost extinse asupra subiecţilor (copii, adolescenţi, tineri) al căror handicap decurgea dintr-o leziune neurologică centrală, congenitală sau dobândită, precum şi asupra subiecţilor nehandicapaţi motor, care prezentau tulburări incipiente de organizare perceptivă vizuală.

Problema reeducării acestor tulburări a fost pusă în următorii termeni: să se dea subiectului posibilitatea de a-şi reelabora experienţa de bază, începând cu nivelul senzori-motor, ţinând cont în acelaşi timp de maturizarea sa care nu mai este în acest stadiu de dezvoltare.

În punerea la punct a P.R.O.P.V. s-au luat în considerare aspectele genetice ale dezvoltării organizării perceptive vizuale,



194

aşa cum au fost puse-n lumină de lucrările lui PIAGET şi ale şcolii sale. Să ne reamintim că acest autor nu consideră percepţia ca o capacitate/donée desăvârşită în întregime încă de la începutul evoluţiei mentale, ci o construcţie progresivă, care înainte de a fi îmbogăţită prin reprezentare, se elaborează pe plan senzori-motor încă din primul an de viaţă, parcurgând o serie de etape: de la construirea raporturilor spaţiale elementare, comparabile cu cele care caracterizează geometria topologică, copilul trece la elaborarea euclidiană şi proiectivă a spaţiului perceptiv.

Metoda se inspiră din experienţele lui PIAGET asupra reprezentărilor stereognostice. Exerciţiile reţinute au ca obiect confruntarea şi asocierea percepţiei tactile stereognostice şi percepţiei vizuale, în cadrul unei relaţii individuale, care-i permite subiectului să-şi construiască activ el însuşi propria experienţă. Într-o primă fază a reeducării, subiectul este invitat să manipuleze una câte una formele geometrice situate în spatele unei cache şi i se cere să regăsească aceeaşi formă într-o serie asemănătoare expusă vederii şi atingerii sale. A doua fază a reeducării constă în a-l face să recunoască aceleaşi forme manipulate în spatele cache dintr-o serie de desene care le reprezintă. În fine, în cea de-a treia fază, subiectul este invitat să deseneze el însuşi formele manipulate.

La baza elaborării P.R.O.P.V. au stat trei principii de bază:

1. Punerea la punct a unui material şi a unei tehnici de aplicare care să nu creeze artificial discontinuităţi în experienţa pe care o va elabora subiectul, oricare ar fi nivelul la care se va situa el: construirea percepţiilor elementare sau elaborarea perceptivă incluzând reprezentări. Într-adevăr anumiţi subiecţi se pot găsi în necesitatea de a se întoarce momentan la construcţiile de la un nivel anterior în cadrul mai general al unei conduite specifice unui nivel mai elaborat.



195

P.R.O.P.V. dă posibilitatea subiectului de a avea comportamente diferite şi de a trece spontan de la un nivel la altul.

2. Stabilirea unei progresii în seriile de piese propuse subiectului, astfel încât:

- fiecare serie să-i permită experimentarea mai amănunţit a anumitor raporturi spaţiale;

- succesiunea acestor serii să respecte, atât cât este posibil, ordinea genetică a elaborării şi organizării perceptive vizuale.

Materialul conţine 7 serii de piese grupate pe trei categorii: Jocul A este compus din forme geometrice permiţând experimentarea raporturilor primare, cu caracter topologic; Jocul B conţine forme geometrice care determina intervenţia raporturilor euclidiene; Jocul C pune accent pe raporturile proiective.

3. Punerea la punct a materialului şi a tehnicii de aplicare cu scopul de a favoriza antrenamentul activităţii perceptive pentru a permite o elaborare progresivă.

Pentru ca subiectul să poată exploata la maxim posibilităţile pe care i le oferă P.R.O.P.V., modalităţile relaţionale ale aplicării sale trebuie considerate ca făcând parte integrantă din reeducare.

Utilizarea P.R.O.P.V. presupune un anumit antrenament. Manualul de aplicare descrie în detaliu condiţiile şi tehnica de aplicare a acestei metode de reeducare şi precizează modelul relaţional favorabil bunei utilizări a P.R.O.P.V. Totuşi, un capitol al manualului este consacrat fundamentelor teoretice ale metodei cu scopul de a permite reeducatorului înţelegerea perfectă a mecanismelor acestei reeducări. În sfârşit, sunt discutate în manual precauţiile diagnostice.

Fişa de progresie şi observaţie dă posibilitatea reeducatorului să urmărească mai uşor derularea reeducării. Aceasta reprezintă pentru el un instrument indispensabil de reflecţie şi perfecţionare,



196

permiţându-i în acelaşi timp să codifice un anumit număr de observaţii în vederea eventualelor cercetări.

Rezultatele înregistrate după 15 ani de experimentare se dovedesc foarte încurajatoare. Primele lucrări de exploatare a sumei de date culese permit relevarea următoarelor:

1. Apare adesea o modificare relaţională ca urmare a reeducării la subiecţii care au beneficiat de aceasta. Percepând lumea altfel, contactul devine altul.

2. Beneficiile reducării se exprimă parcurgând evoluţia, uneori spectaculoasă, a rezultatelor testelor perceptivo-motorii.

3. Subiecţii care au beneficiat de P.R.O.P.V. păstrează încă un an de la reeducare, „achiziţiile” pe care le-au făcut.

4. Mulţi dintre ei continuă chiar să le îmbogăţească considerabil, mai ales în planul reprezentărilor în spaţiu şi în funcţie de eficienţa lor intelectuală, măsurabilă la teste. Acest fenomen a fost denumit „efect întârziat” al P.R.O.P.V. totul pare să se petreacă ca şi cum aplicarea P.R.O.P.V. contribuie la declanşarea a ceva care-i permite subiectului demararea sau reluarea evoluţiei.

5. Consecinţele pe termen cel mai îndelungat au fost înregistrate în planul cunoştinţelor şcolare şi al formării profesionale.

BIBLIOGRAFIE

1. J.M. MALESYS, Diagnostic de rééducation des troubles de l’organisation perceptive visuelle, în „Rev. Psychol. Appl”, 1977, 27 (2).



197

PURDUE PEGBOARD.

The PURDUE RESEARCH FOUNDATION,

Purdue University

Science Research Associates Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material

Planşetă pentru şuruburi.

Şuruburi, brăţări, şaibe.

Foaie de notare.


Administrare

Planşeta pentru şuruburi pusă la punct de Purdue Research Foundation oferă avantajul de a fi evaluată pe bază de timp limită, în timp ce cea mai mare parte a altor teste de dexteritate digitală sunt apreciate în urma timpului pe care subiectul şi-l alocă pentru a termina testul. Această caracteristică face uşoară îndeosebi administrarea semicolectivă.

Testul conţine patru părţi: băgarea şuruburilor în găuri cu mâna dreaptă, cu mâna stângă, cu ambele mâini simultan şi în sfârşit, inserţia pe şurub a unei brăţări şi a două şaibe. Cele patru părţi măsoară deci aspecte diferite ale dexterităţii digitale.



198

Testul este indicat în selectarea şi orientarea către profesiile în care dexteritatea digitală joacă un rol important, îndeosebi în meseriile de precizie.



199

MATERIAL DE REEDUCARE ORTOFONICĂ PENTRU ADOLESCENŢI ŞI ADULŢI

Tulburări afazice şi altele

M. MANDINE et S. PERRIN

Ed. Centrului de Psihologie Aplicată

Material

Cutie conţinând 218 imagini alb-negru pe carton tare, de 9/9 cm, pentru ISTORII ÎN IMAGINI şi 80 de imagini alb-negru pe carton tare, de 9/9 cm, pentru RĂSPUNSURI ÎN IMAGINI

Plic conţinând 40 de imagini alb-negru pe carton tare, de 9/9 cm şi 40 de etichete de hârtie tare pentru IMAGINI FĂRĂ CUVINTE.

Plic conţinând 15 planşe cartonate imprimate, de 12/20 cm şi 45 de etichete de hârtie tare pentru VARIANTE FONETICE MULTIPLE.

Plic cu 15 planşe cartonate imprimate, de 12/20 cm, pentru VARIANTE SEMANTICE MULTIPLE.

Manual.

Administrare

Reeducare: individual.



200


Indicaţii: reeducarea tulburărilor de limbaj în cazurile de afazie. Se poate utiliza, de asemenea, pentru disfonie, bâlbâială şi pentru handicapul verbal datorat surdităţii.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Întreaga reeducare a limbajului necesită o fineţe din partea reeducatorului, care trebuie să ştie să se adapteze şi să propună un „suport” al reeducării capabil să dinamizeze şi să motiveze subiectul.

Până atunci nu exista nici un material care să corespundă în mod specific intereselor adolescenţilor şi adulţilor.

Diferitele tipuri de exerciţii au fost concepute pentru a suscita şi facilita exprimarea, a judeca comprehensiunea, spiritul logic sau critic al subiectului, desfăşurarea spaţială şi temporală, stilul lingvistic direct, precum şi gradul şi tipul anumitor confuzii. Aceste jocuri (sau exerciţii) se adresează în mod special subiecţilor prezentând tulburări afazice. Unele dintre ele pot fi utilizate pentru alte reeducări, îndeosebi în cazurile de bâlbâială, disfonie şi pentru cei care nu aud bine.

Aceste jocuri nu au sub nici o formă valoarea unui test: ele servesc exclusiv, şi într-un mod foarte delicat, reeducării. Ele dau ortofonistului mijloacele suplimentare pentru a diversifica exerciţiile de reeducare.

Materialul este compus din cinci jocuri:

ISTORII ÎN IMAGINI

Acest joc se compune din 40 de poveşti secvenţiale conţinând de la 3 la 10 imagini. Acestea sunt prezentate împrăştiat iar subiectul trebuie să le aranjeze în ordine logică a derulării temporale a



201

acţiunii. Acest suport serveşte la suscitarea exprimării oralea subiectului şi poate fi folosit în cazurile de afazie (reeducare, agramatism etc) precum şi pentru disfonie, bâlbâială şi handicap verbal datorat surdităţii.

RĂSPUNSURI ÎN IMAGINI

Acest joc se compune din 20 de cartoane-stimul, fiecare reprezentând o situaţie din viaţa curentă. Subiectul alege din trei imagini complementul logic al imaginii stimul. Acest exerciţiu permite o exersare a vocabularului şi a limbajului, şi solicită comprehensiunea subiectului. Este utilizat îndeosebi în cazurile de afazie.

IMAGINI FĂRĂ CUVINTE

Acest joc se compune din 40 de imagini reprezentând un personaj într-o situaţie precisă. Subiectul trebuie să găsească ceea ce spune personajul alegând dintr-un anumit număr de fraze propuse. Acest joc permite suscitarea începerii unei sintagme, apelând la cele mai automatice formule ale limbajului curent (chestiuni simple – formule de politeţe – scuze). Se foloseşte îndeosebi cui cei afazici, disfonici şi bâlbâiţi.

VARIANTE FONETICE MULTIPLE

Acest joc se compune din 45 de fraze lacunare pe care subiectul trebuie să le completeze cu ajutorul etichetelor conţinând cuvinte apropiate din punct de vedre fonetic. Acest joc permite reeducarea limbajului scris la afazicii care fac confuzii de tip fonetic sau fonemic.



202

VARIANTE SEMANTICE MULTIPLE

Acest joc se compune din 15 fraze incomplete. Subiectul trebuie să aleagă din trei cuvinte apropiate semantic pe cel care completează fraza. Acest joc permite reeducarea limbajului scris la afazicii care fac confuzii de tip semantic.

Modul de folosire a acestor jocuri în funcţie de tulburările cărore li se adresează, este larg dezvoltat în Manual. Utilizarea rămâne în acelaşi timp uşoară şi poate fi adaptată la fiecare ortofonist în funcţie de subiecţi şi de scopul reeducării.



203

TEST REVERSAL

A. W. EDFELDT Per Bruno Beïje

Material

Caiet de test, 4 pagini. Manual.

Administrare

Examinare: individual sau colectiv. Timp de examinare: 15 minute. Timp de corectare: 1-2 minute. Vârsta de aplicare: copii aflaţi la finele secţiunii maternale şi începutul cursului pregătitor. Indicaţii: Prognosticarea reuşitei în antrenamentul cititului.

Aprecierea maturităţii necesare în antrenamentul cititului. Examinarea dislexicilor.

Etalonare: 504 copii francezi.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Aprecierea „reading readiness”, adică a maturităţii antrenamentului de a citi, a devenit o problemă importantă în



204

psihologia şcolară. Astăzi se cunosc prejudiciile unui antrenament prematur şi consecinţele adesea dezastruoase ale unui eşec la cursul pregătitor. Orientarea copiilor imaturi către clasele în aşteptare permite întreruperea acestui antrenament, dar necesită tehnici de diagnostic şi de prognostic. Pe de altă parte, posibilitatea nouă de a intra la cursul pregătitor la vârsta de 5 ani impune psihologului şcolii o vigilenţă specială în aprecierea maturităţii candidaţilor la antrenamentul precoce.

Reversal este un test de reading readness, un test predictiv în reuşita cititului, elaborat de către A. W. EDFELDT la Institutul de Educaţie al Universităţii din Stockholm. Este bazat pe un aspect al maturităţii genetice a percepţiei, conform căruia copilul dobândeşte progresiv posibilitatea de a distinge dacă două figuri sunt identice sau sunt simetrice. Nivelul la care a ajuns această maturitate în momentul începerii antrenamentului cititului permite prognosticarea reuşitei antrenamentului. Posibilitatea, în special, de a distinge figuri identice şi figuri prezentând o simetrie stânga-dreapta, ar putea foarte bine să fie o condiţie necesară pentru a învăţa să citească.

Testul, aplicat colectiv, conţine 84 de perechi de figuri: 41 de perechi de figuri identice, 43 de perechi de figuri diferite, cel mai adesea simetrice. Subiectul trebuie să însemneze cu o linie perechile de figuri care nu sunt identice.

Fidelitatea test-retest este de 84%, fidelitatea split half de 94%. Validitatea a fost calculată de către psihologii şcolilor în funcţie de stadiul de avansare a antrenamentului cititului la sfârşitul cursului pregătitor, sau la unu an de la aplicarea testului. Ea este de 40%, ceea ce constituie pentru prognosticarea unui antrenament la fel de complex ca cel al cititului o validate bună.

Cea mai mare parte a dislexicilor obţin la test note, în general, mici.



205

Etalonarea franceză s-a făcut pe 504 subiecţi aflaţi la sfârşitul etapei maternale şi începutul cursului pregătitor în şcolile publice din Paris, de la periferie şi din provincie. Este o etalonare în 11 classes standardizate, care dă pentru fiecare classe procentajul şanselor de a învăţa să citească într-un an.

Testul este de un real interes predictiv şi merită să fie inclus în examinarea sistematică a copiilor aflaţi la sfârşitul etapei maternale. Poate fi utilizat, de asemenea, cu succes în studierea stadiului de maturitate a percepţiei celor care s-au dovedit a fi dislexici.

BIBLIOGRAFIE

1. EDFELDT, A.W., Reading Reversal and its relation to Reading Readiness, în „Research Bulletins from the Institut of Education”, University of Stockholm, 1955, 1.

2. LEPEZ R., Actualité du Reversal, în „Revista de Psihologie Aplicată”, 1969, 3.



206

TESTUL DE VIZUALIZARE ÎN SPAŢIU „S” (Chicago Tests of Primary Mental Abilities, Separate

Booklet Edition)

L. THURSTONE & Th. G. THURSTONE Science Research Associates Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material

Foaie model, 4 pagini. Foaie de test, 4 pagini. Joc cu 2 grile de corectare.

Manual, 14 pagini.

Administrare

Examinare: individual sau colectiv. Timp de examinare: 25 de minute, din care 15 de lucru efectiv. Timp de corectare: 1-2 minute. Vârsta de aplicare: de la 11 ani la adulţi. Indicaţii: măsurarea aptitudinii de vizualizare în spaţiu (Factorul S al lui Thurstone). Fidelitate: 96% - 98%.

Etalonări: populaţia franceză masculină cu vârste între 20 şi 49 de ani, de niveluri culturale variate; subiecţi de la 11 la 17 ani din şcolile din Chicago.



207

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Separarea în testele de eficienţă a unui factor de vizualizare în spaţiu a fost realizată mai întâi de către El Koussy urmând metoda lui Spearman. În 1938, aplicând tehnica sa de analiză factorială unei serii considerabile de teste administrate studenţilor de la Universitatea din Chicago, L.L. Thurstone a separat la rândul său un factor de vizualizare în spaţiu pe care l-a numit S, şi care putea fi asimilat factorului de vizualizare în spaţiu al lui El Koussy (factorul K în terminologia Spearman).

Alegând dintre testele iniţiale ceea ce avea o bună validitate pentru măsurarea aptitudinilor mentale primare, el a stabilit cu concursul lui Th. G. Thurstone o primă baterie experimentală (Tests for Primary Mental Abilities, Experimental Edition, 1938) care măsura 7 factori (perceptiv, numeric, verbal, vizualizare în spaţiu, memorie, inducţie, deducţie). Testul în ansamblu avea totuşi inconvenientul că necesita un timp de administrare mult mai lung (270 de minute din care 153 de lucru efectiv).

Din 1941 până în 1943 bateria a fost modificată atât în compoziţie cât şi în prezentare, şi publicată sub denumirea de Chicago Tests of Primary Abilities19. De această dată, ea măsura şase factori (numeric, verbal, vizualizare în spaţiu, fluenţă verbal, memorie, raţionament). Bateria completă (Single Booklet Edition, 1943) a cărei administrare dura 2 ore, este destinată îndeosebi aplicaţiilor experimentale.

Pentru aplicaţiile practice, L.L. şi Th. G. Thurstone pregătiseră alte două versiuni. Pe de altă parte, bateria în ansamblu a fost prezentată într-o versiune prescurtată (cu suprimarea testului de memorie), denumită Tests of Primary Mental Abilities.

19 Vezi Testul de Aptitudini Mentale Primare Secţiunea „P.M.A.”.



208

Pe de altă parte, bateria iniţială a fost decupată pentru a putea folosi separat testele care măsoară acelaşi factor (Separate Booklet Edition, 1941). Testul de Vizualizare în Spaţiu pe care-l prezentăm este constituit din teste care măsoară factorul de vizualizare în spaţiu.

Pe scurt, în plan practic, psihologul va avea la dispoziţie trei tipuri de instrumente:

a) Dacă doreşte un profil factorial extrem de aprofundat, mai ales în aplicaţiile experimentale, va folosi Single Booklet Edition.

b) Dacă doreşte un profil factorial în scopul orientării profesionale, va folosi P.M.A., Forma Intermediară.

c) Dacă doreşte doar măsurarea aprofundată a factorului vizualizării în spaţiu, va utiliza Testul de Vizualizare în Spaţiu, care face parte din Separate Booklet Edition.

Toate probele care compun Testul de Vizualizare în Spaţiu fac apel la vizualizarea în spaţiu bidimensională. Ea cuprinde trei varietăţi de probleme, în cadrul cărora subiectului i se cere să distingă una sau mai multe figuri, suprapuse fără reîntoarcere la un model dat, într-o serie conţinând de asemenea figuri în oglindă.

Fidelitatea acestor teste este foarte ridicată (96% - 98%) iar saturaţia lor în factorul S este evident excelentă. Corelarea între factorul S măsurat asfel şi ceilalţi factori este foarte mică: cu N 9% - 18%, cu V 13% - 30%, cu W 11% - 15%, cu R 23% - 41%. Existenţa acestor corelări pozitive se explică prin natura nonortogonală a factorilor lui Thurstone. Analiza de seconde ordre demonstrează existenţa unei importante saturaţii în factorul general de seconde ordre, îndeosebi în factorii S şi R.

Testul de Vizualizare în Spaţiu este indiscutabil cea mai bună probă pentru măsurarea factorului S aşa cum este el definit de către



209

Thurstone. Cercetările foarte vaste, îndeosebi ale lui Guilford în Armata Aeriană a Statelor Unite, au demonstrat existenţa altor factori de spaţiu (printre alţii, factorul spaţiu tridimensional), toate acestea confirmând autonomia şi importanţa factorului S. Acest factor joacă un rol capital în aptitudinea mecanică şi în consecunţă în orientarea profesională, în selectarea profesională şi în orientarea şcolară (geometrie, desen geometric şi maşini). Aplicaţiile tesului derivă direct de aici.

BIBLIOGRAFIE

Din vasta literatură semnalăm doar lucrarea în limba franceză – PIÉRON, H., La dissociation du facteur spatial de Thurstone (Disocierea factorului spaţiu al lui Thurstone), în „B.I.N.O.P.”, 1950, 6, 143-144.

Există o ediţie a Testului de Vizualizare în Spaţiu în limba italiană.



210

TESTUL W.I.S.C. - (Weschler Intelligence Scale

for Children)

Bateria W.I.S.C-R a fost dezvoltată pentru a fi aplicată în primul rând copiilor cu vârsta între 6-16 ani. Chiar dacă bateria s-a dovedit eficientă pentru copii cu vârsta puţin sub 6 ani şi pentru adolescenţi cu vârsta peste 17 ani, itemii testului, materialele şi îndrumările de administrare au fost selectate pentru eficienţa la copiii cu vârsta cuprinsă între 6-16 ani, iar normele de aplicare au fost elaborate în aceste condiţii.

W.P.P.S.I. şi W.A.I.S sunt recomandate pentru testarea persoanelor ce nu se încadrează în intervalul pentru care se adresează W.I.S.C. La nivelele de vârstă unde W.I.S.C.-R şi W.P.P.S.I. se suprapun (vârsta 6-0 la 6-7) sau W.I.S.C.-R cu W.A.I.S. (de la vârsta de 16-0 la 16-11), examinatorul va trebui să aleagă scala cea mai adecvată scopului ales.

W.I.S.C. este un test care vizează cunoaşterea inteligenţei şi a posibilităţii subiectului.

Cercetările din ultimii 20 de ani, precum şi cercetările clinice au arătat că inteligenţa nu se identifică cu aptitudinea intelectuală. Orice test de inteligenţă măsoară ceva mai mult sau uneori mult mai mult decât pura aptitudine intelectuală sau decât un aspect verbal, abstract numeric sau chiar factorul g.

S-a încercat să se reducă contribuţia celorlalţi factori, pentru a obţine măsura pură a aptitudinii intelectuale, dar a fost o speranţă deşartă.



211

Aptitudinea intelectuală sau unul din aspectele sale poate să fie o trăsătură unică, dar inteligenţa nu.

Teoria pe care se tratează W.I.S.C. este că inteligenţa nu poate fi separată de restul personalităţii şi s-a făcut un efort pentru a ţine seama de ceilalţi factori care contribuie la inteligenţa totală, eficace a individului. Acest efect se reflectă în compunerea scării, atribuindu-se fiecărui test din această scară o egală pondere.

Cei care sunt familiarizaţi cu testul WECHSLER-BELLERME, ştiu în ce măsură un test de inteligenţă poate să fie un instrument de diagnostic folositor când se acordă atenţie şi factorilor neintelectuali care afectează rezultatele pe care le dă subiectul.

Organizarea scării de inteligenţă

W.I.S.C. este format din 12 teste, care ca şi pentru scara adulţilor sunt repartizate în 2 grupe numite “verbale” şi “de performanţă”.

Atât testele verbale, cât şi cele de performaţă sunt mai unite între ele, decât cele verbale cu cele de performanţă şi invers.

Testele scării sunt grupate în felul următor: 1. INFORMAŢIA GENERALĂ 2. COMPREHENSIUNE GENERALĂ 3. ARITMETICĂ 4. ASEMĂNĂRI 5. VOCABULAR 6. MEMORIA CIFRELOR

Teste de performanţă: 1. COMPLETAREA IMAGINILOR 2. ARANJAREA IMAGINILOR 3. CUBURI 4. ÎMBINAREA OBIECTELOR 5. CODUL 6. LABIRINTUL



212

Pentru a standardiza W.I.S.C. s-au dat fiecărui subiect 12 teste; dar pentru a scurta examinarea, în general se dau 10 teste.

Tabelele coeficientului de inteligenţă au fost stabilite pe această bază: 5 teste verbale, 5 de performanţă. Cele 2 teste neutilizate pentru calculul coeficientului de inteligenţă, sunt MEMORIA CIFRELOR în grupa verbală şi LABIRINTUL în grupa de performanţă. Acestea au fost omise şi pentru că au prezentat o corelaţie scăzută cu celelalte teste şi pentru ca testul să dureze mai puţin în aplicaţiile lui. Este bine să se administreze toate testele mai ales în clinică, pentru datele calitative şi diagnostice pe care le aduce. În apendice sunt date lămuriri pentru o astfel de aplicare.

W.I.S.C. diferă de celelalte teste individuale prin renunţarea completă la conceptul de vârstă mintală ca măsură a bazei inteligenţei. WECHSLER admite vârsta mintală ca fiind corespondentă vârstei cronologice şi nu mai mult. Adică, un copil de 6 ani cere şi vârsta mintală de 6 ani, dar nu admite ca vârsta mintală să reprezinte un nivel absolut al inteligenţei. Experienţa clinică şi statistică este absolut împotriva acestei ipoteze.

WECHSLER ia în considerare coeficientul de inteligenţă fără să ţină seama de vârsta mintală care duce la confuzii. Una din inovaţiile cele mai importante în standardizarea prezentei scări este că, acei coeficienţi de inteligenţă sunt obţinuţi prin comparaţia rezultatului la testele fiecărui subiect cu notele obţinute de indivizi, aparţinând unui singur grup de vârstă.

Etalonarea franceză în testul W.I.S.C.:

În etalonarea testului s-a căutat a se avea eşantioane din fiecare vârstă şi s-au luat în considerare următoarele variabile:



213

1. Regiunea geografică: s-au cercetat copii din 3 zone geografice diferite.

2. Importanţa locului, de unde sunt subiecţii, din punct de vedere al numărului de locuitori.

3. Timpul de şcoală frecventat.

- Şcoală aparţinând învăţământului public (primară, secundară, tehnică).

- Şcoală particulară (primară, secundară). La populaţia activă (autorul vorbeşte mai sus despre multe eforturi care s-au făcut pentru a găsi copii care nu frecventează nici o şcoală – probabil aceia aparţin celei de a treia variabile. Testul numit COD, este în mod special un test de viteză (fetele s-au dovedit superioare).

Procedurile standard Bateria W.I.S.C.-R va trebui administrată şi cuantificată de o persoană competentă, psiholog, pregătit în acest sens. El trebuie să urmeze cu grijă îndrumările oferite de acest manual. Aceste proceduri trebuie respectate cu stricteţe pe timpul standardizării, iar rezultatele valide ale testului depind în mare măsură de gradul în care ele au fost respectate.

Intenţia pentru care bateria a fost proiectată este de a evalua performanţa copilului în condiţii bine definite şi nicidecum de a testa limitele cunoaşterii sale. Experimentatorul nu trebuie să modifice formularea itemilor testului, să silabisească cuvinte sau să ofere asistenţă dincolo de instrucţiuni. Intervalul de timp de lucru trebuie respectat cu stricteţe. Modificarea condiţiilor de administrare înseamnă modificarea rezultatelor testului la un nivel necontrolat.



214

Respectarea procedurilor standardizate nu înseamnă că bateria trebuie administrată într-o manieră rigidă şi forţată. Discursul folosit pentru introducerea în itemii testului trebuie rostit pe un ton natural, convenţional. Clinicianul experimentat va introduce comentarii adecvate pentru a capta copilul asupra sarcinilor, pentru a-i întări efortul acestuia când se impune şi de a-l ajuta la trecerea de la un test la altul. Mai mult, el va aduce întreaga situaţie de testare într-o atmosferă coezivă şi plăcută, de gândire structurată.

Trebuie studiate cu atenţie îndrumările pentru administrare şi scorare ale testului W.I.S.C.-R. Examinatorul va fi atent în mod special pentru modificările la procedurile din 1949 (a se vedea Cap.2). Chiar dacă anumite părţi din conţinuturile W.I.S.C.-R şi W.P.P.S.I. se suprapun, îndrumările fiecăruia se disting în mod semnificativ şi trebuie prelucrate separat.

Timpul de testare Administrarea normală a bateriei alcătuite din 10 teste solicită subiectul aprox.50-75 de minute, chiar dacă apar variaţii individuale ce micşorează sau măresc timpul de lucru datorită stilurilor de abordare a testului. Trebuie depus efortul ca întreaga baterie să fie rezolvată într-o singură şedinţă. Dacă aceasta este imposibil de realizat datorită dificultăţilor, motivaţiei inadecvate a copilului sau din alte motive, examinarea trebuie întreruptă şi fixată pentru a doua zi o altă întâlnire, dar nu mai târziu de 1 săptămână.

Faptul că se impune mai mult de o sesiune nu trebuie folosită ca justificare în reducerea numărului de teste. Totuşi, în situaţiile în care anumite teste nu pot fi administrate datorită interferării incapacităţilor, precum înţelegerea inadecvată a limbajului sau handicapuri senzorio-motorii, estimarea adecvată a QI-ului poate fi obţinută cu o baterie abreviată. Reducerea numărului de teste



215

pe motivul economiei de timp nu trebuie încurajată deoarece se pierd informaţii asupra capacităţilor copilului.

Camera de testare Camera de testare – fie ea în clinică, şcoală, cabinet sau casă particulară – trebuie să prezinte o bună ventilaţie şi iluminare, izolată de zgomot sau alte surse ce ar putea provoca întreruperi. Mobila trebuie adecvată înălţimii copilului, pentru a-i asigura confortul, sprijinul adecvat şi să nu-l stânjenească în mişcări, putând astfel să umble lejer cu materialele testului. Suprafaţa mesei trebuie să fie netedă şi mai jos de linia ochilor copilului. Este bine să fie folosită o cameră cu aspect familiar în care copilul să se simtă lejer. Când se foloseşte o cameră cu aspect nefamiliar, condiţiile descrise mai sus vor ajuta copilul să se simtă mai relaxat într-un loc străin.

Ca o regulă, nici o altă persoană nu va rămâne în camera de testare în afară de examinator şi copil. Prezenţa unui străin sau a unei rude poate inhiba spontaneitatea copilului ceea ce va genera o evaluare invalidă asupra inteligenţei sale. Arareori mama trebuie să rămână în cameră, dar în acest caz ea trebuie să stea în afara câmpului vizual al copilului şi trebuie ajutată să păstreze tăcerea pe timpul testului.

Stabilirea şi menţinerea raportului (contactului) Ca un plus la competenţa examinatorului şi confortul camerei de testare, administrarea bateriei W.I.S.C.-R solicită o legătură prietenoasă între examinator şi copil, materialele bine organizate şi timp suficient pentru rezolvarea testului într-o manieră lejeră. Toate acestea sunt strâns legate de stabilirea contactului.

Realizarea satisfacţiei la testare, atât pentru copil, cât şi pentru examinator solicită în mare măsură abilităţile clinice ale specialistului. El trebuie să-i ofere linişte copilului, să-i menţină



216

interesul asupra sarcinilor şi să-l încurajeze. Nu există o formulă magică pentru “a cerceta” copilul; abordările propice cu unii pot fi antagonice la alţii. Cu experienţă, examinatorul îşi va dezvolta capacitatea ce-i va permite să stabilească relaţii simpatetice cu copilul şi să se adapteze la situaţiile specifice fiecăruia. Următoarele sugestii generale sunt oferite pentru a ajuta examinatorul în eforturile sale.



217

SCALA DE INTELIGENTĂ PENTRU ADULTI A LUI DAVID WECHSLER - W.A.I.S. (Wechsler

Adult Intelligence Scale)

Forma revizuită WAIS:

♦ această nouă variantă cuprinde o serie de itemi noi; au fost elaborate si introduse experimental 2 subteste noi (nu au fost introduse în scalele utilizate):

◊ unul pentru abilitate spatială;

◊ unul pentru măsurarea nivelului de aspiratii.

♦ se schimbă ordinea de prezentare a subtestelor (sunt intercalate subteste apartinând celor 2 scale), iar la anumite teste se acordă bonificatii atunci când subiectul rezolvă itemii într-un timp mai scurt.

Noua formă de prezentare:

Informatii (verbal)

◊ cuprinde 29 întrebări referitoare la informatii generale, aranjate în ordinea crescătoare a dificultătii;

◊ testarea începe cu itemul 5, creditând itemii 1-4, revenind asupralor dacă subiectul nu reuseste la itemii 5 sau 6. Testarea încetează după 5 esecuri consecutive.

◊ cotarea: 1 punct - pentru corect; 0 puncte - pentru incorect.



218

Completare de imagini (performantă)

◊ pune în evidentă: spiritul de observatie, gradul în care abstractizarea influentează perceptia vizuală, capacitatea verbalizării lacunei observate;

◊ 20 de planse mici, fiecare cuprinzând o imagine din care lipseste o parte;

◊ testarea: pentru fiecare item subiectului i se acordă 20 secunde. Se începe cu primul item si se încetează după 5 esecuri consecutive.

Memoria cifrelor (verbal)

◊ 7 serii de cifre care la rândul lor cuprind între 3 si 9 cifre ce trebuie repetate exact în ordinea în care sunt prezentate, si alte 7 serii de cifre (între 2 si 8 cifre) care trebuie repetate în ordine inversă;

◊ testarea - la cifrele în ordine directă continuă până în momentul în care subiectul esuează la ambele încercări ale seriilor; la cele în ordine inversă testarea începe cu seria de 2 cifre, continuând până când subiectul esuează la ambele încercări;

◊ scorul pentru fiecare set: 0 puncte - esec la ambele; 1 punct - o încercare reusită; 2 puncte - succes la ambele.

Aranjarea imaginilor (performantă)

◊ 10 seturi de planse, fiecare continând o secventă logică dintr-o serie; plansele se prezintă în dezordine, iar subiectul trebuie să le aranjeze;

◊ timp acordat: 60 sec. - pentru seturile 1-4; 90 sec. - pentru seturile 5-8; 120 sec. - pentru seturile 9-10;



219

◊ este conditionată de recunoasterea relatiilor dintre elemente, de întelegerea situatiei în totalitatea ei, pe măsura cresterii numărului de imagini;

◊ testarea încetează când subiectul esuează la 4 itemi consecutivi.

Vocabular (verbal)

◊ 35 cuvinte care sunt prezentate în ordine crescândă a dificultătii;

◊ permite aproximarea bagajului de cunostinte si eficienta gândirii verbale;

◊ testarea:

- pentru subiectii cu abilităti verbale modeste se începe cu itemul 1;

- pentru ceilalti, cu itemul 4;

- înceteaz ă dup ă 6 esecuri consecutive.

◊ cotarea: 0, 1, 2 puncte în functie de gradul de întelegere al cuvântului.

Cuburi (performantă)

◊ proba ne poate informa asupra capacitătii de învătare a subiectului; iar pe lângă capacitatea de a abstractiza, proba implică organizarea perceptiv-motorie a spatiului;

◊ presupune utilizarea a 9 cuburi care au fatete colorate în rosu si alb, si 9 desene în care regăsim combinarea alb-rosu;



220

◊ subiectul are sarcina de a construi cu ajutorul cuburilor imaginea oferită de desen;

◊ testarea încetează când 4 desene consecutive primesc 0 puncte;

◊ cotarea se face diferentiat: 0, 1, 2 puncte - pentru desenele 1 si 2; 0, 4 puncte - pentru desenele 3-9;

◊ între 1 si 3 puncte se acordă bonificatii în raport cu rapiditatea si acuratetea rezolvării.

Aritmetică (verbal)

◊ probă cu un pronuntat caracter scolar, examinează capacitatea de a opera cu numere concrete.

Asamblare de obiecte (performantă)

◊ probă conditionată de recunoasterea relatiilor dintre elemente si a principiului care stă la baza asamblării.

Intelegere (verbal)

◊ evidentiază volumul si operativitatea cunostintelor “cotidiene” si maturitatea socială.

Cod (performantă)

◊ o sarcină senzoriomotorie; rezolvarea ei necesită viteză, concentrare si respectarea relatiilor spatial-mecanice simple;

◊ “măsoară” rapiditatea psihomotorie generală si coordonarea vizual-motorie.

Similitudini (verbal)

◊ este o probă de gândire verbală, sensibilă la eventualele tulburări ale dezvoltării mintale;



221

◊ poate evidentia operativitatea, reversibilitatea, nivelul psihogenetic si orga-nizarea actiunilor mintale.

Toate probele si subprobele cuprinse în WAIS se administrează subiectului în mod individual si conform instructiunilor generale si speciale prevăzute în manual.

Cotele obtinute de subiect si corelatiile dintre aceste date brute, prin ele însele nu oferă profilul inteligentei.

Prin intermediul analizării interprobe si intraprobă a rezultatelor la test, psihologul relevă alături de nivelul inteligentei verbale (QIV), de performantă (QIP) si globale (QIT), si structura functională a inteligentei, caracteristică fiecărui subiect în parte.

Cea mai recentă revizie (1981).

Gradul foarte mare de utilizare a testului WAIS a condus la pregătirea unei editii revizuite ce integrează observatiile si criticile pe care specialistii le-au putut formula referitor la acest instrument.

Să amintim că în 1985 s-a realizat si o adaptare franceză.

Structura scalei revizuite rămâne identică, modificările au avut ca obiect continutul subtestelor. Au fost revizuite anumite rationamente perimate, ambigue sau tehnici nerelevante.

Vârsta maximă superioară de aplicare a fost mărită de la 75 ani la 79 ani, si chiar mai mult; limita de vârstă inferioară rămânând aceeasi.

Standardizarea pentru cele 11 subteste s-a efectuat pe un grup de referintă de 200 subiecti, între 20-34 ani.

Cerintele autorului privind modul de administrare:

♦ timp de administrare: 1 oră individual (dacă se aplică toate subtestele);



222

♦ se corectează în timpul administrării;

♦ conditiile testării: cameră aerisită, luminoasă, fără zgomote, subiectul trebuie să fie informat despre scopul testării si să fie odihnit.



223



224

SERIA a III-a

CUNOŞTINŢE



225



226

STYCAR HEARING TEST

Mary D. SHERIDAN

NFER Publishing Company, Ltd.

Jean-François AUFRET

Ediţia Franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material

Cutie conţinând diferite obiecte necesare susţinerii testului.

Cartonaşe de citit (6 cartonaşe).

Manual.

Foaie de notare.

Administrare

Examinare: individual.

Timp de examinare: circa 10 minute.

Timp de corectare: în timpul examinarii.

Vârsta de aplicare: copii de la 6 luni la 7 ani.

Indicaţii: măsurarea acuităţii auditive a copilului prin interpretarea zgomotelor familiare şi reproducerea limbajului uzual în condiţiile acustice ale vieţii normale.



227

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Depistarea tulburărilor auditive ale copiilor nu a dobândit încă, în profilaxia neadaptărilor, locul pe care-l merită. Tulburările auditive sunt totuşi responsabile de tot atâtea eşecuri şi neadaptări ca şi cele vizuale.

Ar fi de dorit o depistare precoce. Aceasta permite eficientizarea la maxim a tratamentelor medicale şi chirurgicale, precum şi a utilizării protezelor.

Depistarea în masă s-a lovit până acum de dificultatea examenului audiometric al unui copil şi costul ridicat al materialului audiometric tonal adaptat pentru copil.

Meritul lui Mary D. Sheridan este de a fi conceput o baterie care permite depistarea în masă, graţie unui material simplu, foarte puţin stânjenitor, ce permite cercetarea modului în care copilul aude şi interepretează zgomotele familiare care au sens, cum aude el şi cum ştie să reproducă limbajul uzual, în condiţiile acustice ale vieţii normale.

Bateria propusă este adaptarea franceză a versiunii din 1976 a bateriei engleze. Ea permite examinarea copiilor cu vârste de la 6 luni la 7 ani.

Este vorba deci de o tehnică de audiometrie vocală utilizabilă fără cască, fără audiometru, într-o sală obişnuită.

Gama frecvenţei zonei conversaţionale este explorată graţie alegerii studiată cu mare atenţie a materialului fonetic.

Dimensiunea intensităţii bazată pe această constatare arată că vocea normală a conversaţiei la 3 metri are o intensitate de ordinul a 50 dB/s. La 1 metru intensităţile sunt de la 60 db la 30 db. Aceste evaluări sunt suficiente în condiţiile depistării.

Testele sunt adaptate pentru patru grupe de vârstă: bebeluşi, 2 ani, 3-4 ani, 5-7 ani.

În examinarea bebeluşilor sunt folosite obiecte sonore familiare acestuia: hârtie mototolită, lovirea unui bol, jucărioară pentru sugaci,



228

clopoţel, fluier selecţionate astfel încât să fie acoperit tot spectrul sonor util.

Mai târziu s-a introdus progresiv testul jucăriilor: păpuşi, maşini, bol, minge, cub, cheie, bilă alese în funcţie de conţinutul fonetic al acestor cuvinte care aveau să servească drept stimuli. Mai întâi sub formă de ordine: „Dă mingea!”, „Pune maşina în bol!”, apoi incitaţii la discuţii.

În jocul cuburilor copilul este invitat să pună un cub în bol atunci când percepe fonemul pronunţat de către examinator.

De asemenea, s-a introdus progresiv testul imaginilor. Copilul este chemat să arate cu degetul imaginea figurând cuvântul pronunţat de către examinator. Aceste cuvinte au fost alese pentru a acoperi ansamblul spectrului sonor. O listă specială analizează frecvenţele înalte.

În sfârşit, alte liste de cuvinte şi de fraze servesc drept stimuli la repetarea de către copil.

Toate testele au fost evaluate pe 100 de copii pe grupe de vârstă.

Testul poate fi utilizat în orice încăpere calmă: consultaţii PMI, biroul psihologului şcolar, sala de curs a unei şcoli maternale.

Orice copil suspect de pierdere a auzului va fi prezentat audiologului.



229

STYCAR VISION TEST „SHERIDAN –

I.N.S.E.R.M.” revizuit

Mary D. Sheridan

NFER Publishing Company, Ltd.


Material

Carnete de vedere la depărtare (2 carnete).

Carnete de vedere de aproape (2 carnete).

Jocuri cu cartoane de referinţă (2 jocuri).

Manual.

Foaie de notare.

Administrare

Examinare: individual.

Timp de examinare: cca. 4 minute.


Vârsta de aplicare: copii începând de la 3 ani.

Indicaţii: măsurarea acuităţii vizuale prin intermediul literelor optotipe. Metoda specială ridică obstacolele legate de ignoranţa cititului şi de dificultăţile de exprimare orale.



230

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Depistarea tulburărilor de vedere la copii trebuie să fie cât mai precoce posibil. Aceste tulburări compromit dezvoltarea intelectuală şi psihomotorie a copilului precum şi viitorul său şcolar. O depistare precoce permite cel mai adesea o corectare prin prescrierea ochelarilor potriviţi, uneori prin punerea la treabă a terapeuţilor, sau orientarea copilului către clasele de ambliopi unde va beneficia de un învăţământ special.

Depistarea la copii care încă nu ştiu să citească prezintă dificultăţi pe care testele folosite până acum reuşesc cu greu să le treacă.

- Testele direcţionale, dintre care E. de Snellen este cel mai cunoscut, dau înainte de 4 ani rezultate nesigure. Acolo erorile în oglindă sunt frecvente. Ele lasă hazardului un loc destul de mare.

- Testele imagini nu răspund la fel de bine ca literele cerinţelor fizice ale unui examen de acuitate vizuală. În plus, copii fac numeroase erori în recunoaşterea imaginilor.

Meritul lui Sheridan şi al lui Pugmire este de a fi conceput pentru copiii care nu ştiu să citească un test ale cărui optotipe sunt litere de dimensiuni riguros definite, pe care copilul le priveşte ca pe un desen, şi pe care trebuie să le asocieze cu litera corespunzătoare desenată împreună cu altele pe un carton pus în faţa lui.

În versiunea originală aceste litere optotipe erau prezentate la 6 metri şi cifrele în fracţii de către Snellen.

Testul francez, revizuirea „SHERIDAN – I.N.S.E.R.M.”, a fost realizat pentru prezentarea la 5 metri şi notarea acuităţii cu zecimale (vedere la depărtare şi vedere la apropiere).

Cartoanele având fiecare o singură literă sunt legate în carnete cu spirală astfel încât să reprezinte o succesiune de optotipe de dimensiune descresndă.



231

Sunt prezentate două carnete pentru vederea la apropiere şi două pentru cea la depărtare:

- înainte de 4 ani: 5 litere într-un carnet de 13 file; acestea sunt: O, X, V, T, H.

- după 4 ani: 7 litere într-un carnet de 15 file; acestea sunt:O, X, A, V, T, U, H.

Numărul literelor de pe cartoane este mai limitat la copii foarte mici pentru a nu le distrage atenţia. Fiecare ochi trebuie să fie testat separat.

Principiul asocierii se bazează pe folosirea unui carton-referinţă pus pe o masă în faţa copilului. Literele prezentate acolo sunt reproduse, iar copilul arată cu degetul ceea ce se potriveşte optotipului corespunzător.

Rezultatul trebuie să atingă în mod normal 10/10 sau 1,0. Un răspuns mai mic sau egal cu 0,7 necesită un examen complet de control de către un oftalmolog.

Metoda este aplicată fie de către un medic oftalmolog, fie la depistările în ansamblu (Şcoala Maternală sau Dispensar). Pentru copii foarte mici, distanţa poate fi redusă la 2,5 metri. Pentru examenul vederii de aproape distanţa de prezentare a carnetelor optotipe este obligatoriu de 33 de cm.



232

TESTELE LUI SUBES DE ORTOGRAFIE ŞI CALCUL, NIVEL ŞCOLAR

J. et M. SUBES


Material

Caiet de test: 12 pagini.

Manual: 24 de pagini.

Administrare

Examinare: individual sau colectiv.

Timp de examinare: de la 40 de minute la 2 ore, în funcţie de nivel.


Vârsta de aplicare: clasele primare.

Etalonare: pe copiii francezi.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Aceste teste de nivel şcolar au fost construite pentru a repartiza elevii în diferite clase şi secţii ale şcolilor primare după Cursul Elementar şi pînă la clasele de la Sfârşitul Studiilor Primare.

Ele se axează pe ortografie şi calcul şi sunt împărţite în cinci subteste care corespund nivelului diferitelor clase. Fiecare subtest conţine, pentru ortografie, 5 fraze ale căror cuvinte şi dificultăţi gramaticale au fost alese pentru a se adapta posibilităţilor normale ale elevilor din fiecare clasă, iar pentru calcul, 7-8 exerciţii sau probleme simple. Pentru a examina un copil este suficient să se apeleze la subtestele care aproximează nivelul său probabil.



233

Această scară de teste ţine seama de programele oficiale de învăţământ primar şi acoperă toate cursurile şi ansamblul de cunoştinţe de ortografie şi calcul. Scara este împărţită pe clase şi nu pe vârste, în funcţie de nivelul elevilor la începutul anului şcolar.

Pentru fiecare subtest există o etalonare pentru fete, una pentru băieţi şi una de ansamblu. În plus, s-a stabilit numărul greşelilor pe care un elev nu trebuie, în mod normal, să le facă pentru a fi admis în clasa corespunzătoare probei; acesta este cel care permite repartizarea elevilor în clase după nivelul lor şcolar. Indicaţile sunt furnizate, pe de o parte pentru testele de calcul şi de ortografie separat, iar pe de altă parte pentru cele două note împreună, pentru a permite o apreciere globală a copilului.

Aceste teste sunt utilizabile chiar şi de către educatorii nefamiliarizaţi cu practica psihotehnică. Ele pot fi folosite fie sub formă colectivă fie sub formă independentă.

Un studiu asupra validităţii testelor şi condiţiilor de etalonare a apărut în Revista de Psihologie Aplicată, 2(2), aprilie, 1952.



234

TESTELE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE - CE1-

CE2, CE2-CM1, CM1-CM2, CM2-6e

Franceză

Revizuire în 1982

R. LEPEZ


Material

Pentru fiecare din cele patru niveluri corespunzătoare:


Grile de corectare.

Comune celor 4 niveluri:

Foaie individuală de răspunsuri.

Manual.

Adiministrare


Timp de examinare: liber, 30 de minute în medie.


Nivel de aplicare: copii de la sfârşitul CE1 până la 6e.

Indicaţii: măsurarea nivelului de cunoştinţe de limba franceză.



235

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Aceste teste sunt destinate institututorilor şi psihologilor. Instrumente de pedagogie experimentală, acestea permit institutorilor să studieze randamentul predării lor la sfârşitul anului, sau să facă la început de an bilanţul cunoştinţelor şi lacunelor elevilor care le-au parvenit.

Instrumente de psihologie şcolară, aceste teste permit precizarea nivelului unei clase sau nivelul unui elev în raport cu ansamblul populaţiei franceze, analizarea cu fineţe a dificultăţilor şcolare resimţite de un elev la franceză. Structura lor, identică cea a unui an cu a celuilalt, identică de asemenea cu cea a T.A.S. de nivel secundar, facilitează observarea continuă.

Primele două, CE1-CE2 şi CE2-CM1, prezintă 5 subteste care explorează: 1) vocabularul; 2) observarea cuvintelor; 3) ortografia; 4) structura frazei şi funcţiile gramaticale; 5) conjugarea.

Celelalte două, CM1-CM2 şi CM2-6e destinate cursului mediu conţin un al şaselea subtest asupra stăpânirii limbii.

Conţinutul lor este conform instrucţiunilor oficiale din 7 iulie 1978 şi 16 iulie 1980. Toate probele sunt cu variante de răspuns multiple. Singura sarcină grafică a elevului constă în a face o cruce în faţa răspunsului bun. Corectarea cu ajutorul grilei transparente este rapidă şi uşoară.

Testul poate fi utilzat de către institutori înşişi. Etalonările propuse au fost stabilite pe un eşantion naţional de 250 de elevi de şcoală primară (de la CES pentru CM2-6e) pentru fiecare nivel, în octombrie 1981. Etalonările au fost prevăzute pentru sfârşitul anului 1982.



236

TESTELE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE

C(urs) E(lementar)1-C(urs) E(lementar)2, C(urs) E(elementar)2-C(urs) M(ediu)1, C(urs) M(ediu)1-

C(urs) M(ediu)2, C(urs) M(ediu)2-6e

Matematici

Revizuire 1982

M. Th. BENAT


Material

Pentru fiecare din cele patru niveluri corespunzătoare:


Grile de corectare.

Comune celor patru niveluri:

Foaie individuală pentru rezultate.

Manual.

Administrare


Timp de examinare: liber (45 de minute în medie).


Nivel de aplicare: elevi de la sfârşitul CE1 până la începutul 6e.

Indicaţii: măsurarea nivelului de cunoştinţe în matematici.



237

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Aceste teste sunt destinate institutorilor şi psihologilor. Instrumente de pedagogie experimentală, acestea permit instituturilor să studieze randamentul predării lor la sfârşitul anului, sau să facă la început de an bilanţul cunoştinţelor şi lacunelor elevilor care le-au parvenit.

Instrumente de psihologie şcolară, aceste teste permit precizarea nivelului unei clase sau nivelul unui elev în raport cu ansamblul populaţiei franceze, analizarea cu fineţe a dificultăţilor şcolare resimţite de un elev la matematici. Structura lor, identică cea a unui an cu a celuilalt, identică de asemenea cu cea a T.A.S. de nivel secundar, facilitează observarea continuă.

Conţinutul lor acoperă pe larg cunoştinţele care trebuie dobândite pentru a trece de „ce ştii să faci”:

Relaţii numerice.

Numeraţie: în baza 10 (regulile numeraţiei scrise – şiruri de inegalităţi).

Operatori: + n, - n, x n.

Geometria este inclusă încă de la CE1. Primele două teste se referă la lungime, direcţie, paralelism, intersecţie, volum. În ceea ce priveşte cursul mediu, geometria se bazează pe patrulatere, triunghiuri, cercuri, cuburi.

O parte din cele patru teste, de formă mai tradiţională, conţine probleme simple (situaţii punând în joc relaţiile numerice, măsurarea timpului, moneda), operaţii de făcut, tabele numerice de completat.

Preocuparea fundamentală rămâne logica raţionamentului, sub forme diferite:

- o propoziţie este adevărată sau falsă;

- propoziţiile pot fi echivalente;

- anumite probleme sunt fără rezolvare pentru că informaţia este insuficientă, pentru că operaţiea este „imposibilă”;

- unele probleme admit mai multe soluţii.



238

Acelaşi plan este urmat pentru ansamblul T.A.S. de matematici – revizuire în 1982, pentru a asigura continuitatea şi omogenitatea observării. Desigur, dificultatea este adaptată nivelului fiecărei clase. Conţinutul lor este conform instrucţiunilor oficiale recente.

Etalonările propuse au fost stabilite pe un eşantion naţional de 250 de copii de şcoală primară (de CES pour le CM2-6e) pentru fiecare nivel, în octombrie 1981. Pentru sfârşitul anului 1982 au fost prevăzute etalonări.



239

TESTE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE - Sfârşitul

anului I FRANCEZĂ (Secţiunile A-B-C-D-G) MATEMATICI (Secţiunile C-D-E)

Ediţia 1978

D. LEPEZ şi R. LEPEZ (franceză)


P. LEMAITRE (matematici)

Material

Caiet de test, 12 pagini pentru fiecare materie.

Fişă individuală de rezultate comune celor două teste.

Joc de grile de corectare pentru fiecare materie.

Manual pentru fiecare materie.

Administrare


Timp de examinare: liber (45 de minute în medie pentri fiecare caiet).

Timp de corectare: 3 minute /corectare.

Nivel de aplicare: elevii din primul an de liceu.

Indicaţii: măsurarea nivelului de cunoştinţe de franceză şi de matematici la sfârşitul anului I.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Aceste teste sunt destinate profesorilor şi psihologilor. Ele sunt elemente de control al cunoştinţelor la nivelul anului I. Ca instrumente de pedagogie experimentală, ele permit profesorilor să controleze la



240

sfârşitul anului I eficienţa predării lor, să măsoare nivelul claselor lor şi să-l compare cu cel al anilor I din Franţa.

Psihologilor le permit fie să adauge la examenul individual al unui adolescent prezentat la consultarea măsurii nivelului său şcolar, fie să adauge la examenul colectiv al unei clase informaţii obiective de mare valoare pentru sfaturile clasei, în momentul orientării spre diversele clase terminale.

În fine, ele constituie un mijloc de selecţie atât pentru şcoli cât şi pentru întreprinderile care recrutează sau angajează la sfârşitul anului I, şi care doresc să măsoare nivelul candidaţilor, fie la literatură, fie la matematici.

Testul de franceză

Conţine patru sub-teste: Vocabular, Ortografie, Cunoştinţe literare, Folosirea vocabularului. În total 80 de itemi. Scopul său esenţial este aprecierea stăpânirii limbii în scris.

Testul la matematici

Conţine 38 de itemi pentru secţiunea D şi 48 pentru secţiunea C. Conţinutul său este conform programelor în vigoare pentru anul I (C, D şi E).

Toate probele au variante de răspuns multiple. Singura sarcină grafică cerută elevului este de a face o cruce în faţa răspunsului bun. Corectarea cu ajutorul grilei transparente este uşoară şi rapidă.

Testele pot fi aplicate de către profesori şi psihologi. Etalonările au fost făcute pe eşantioane de băieţi şi fete aflaţi la finele primului an de liceu din liceele publice şi private din Paris, din oraşele mari şi mici, eşantioane reprezentative ale populaţiei şcolare franceze de acest nivel. Eşantioanele au fost 912 subiecţi (secţiunile A, B, C, D şi G) pentru franceză şi 430 de subiecţi (secţiunile C, D şi E) pentru matematici.



241

TESTELE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE – 3e-2e

Franceză Revizuire 1976 – Matematici moderne

D. LEPEZ şi RLEPEZ (franceză)


P. LEMAITRE (matematici)

Material

Caiet de test, 12 pagini pentru fiecare materie.

Fişă individuală de rezultate comune celor două teste.

Joc de grile de corectare pentru fiecare materie.

Manual pentru fiecare materie.

Administrare


Timp de examinare: liber (45 de minute în medie pentri fiecare caiet).


Nivel de aplicare: elevi aflaţi la finele 3e şi începutul cursului secundar.

Indicaţii: măsurarea cunoştinţelor de franceză şi de matematici la finele 3e şi începutul ciclului secundar.



242

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Aceste teste sunt destinate profesorilor şi psihologilor. Ele sunt instrumente de control al cunoştinţelor la sfârşitul primului ciclu secundar.

Ca instrumente de pedagogie experimentală, ele permit profesorilor să controleze la sfârşitul 3e randamentul efortului lor pedagogic, să măsoare nivelul claselor lor şi să-l compare cu cel al tuturor claselor 3e din Franţa.

Profesorilor din ciclul secundar le permit să cunoască, încă de la începutul intrării, nivelul elevilor care le vin, să facă un bilanţ al cunoştinţelor şi al lacunelor.

Psihologilor, le permit fie să adauge la examenul individual al unui adolescent prezentat la consultarea măsurii nivelului său şcolar, fie să adauge la examenul colectiv al unei clase, informaţii obiective de mare valoare pentru sfaturile clasei şi pentru cele de orientare.

Testul de franceză

Conţine patru subteste: Vocabular, Ortografie, Cunoştinţe gramaticale, Folosirea vocabularului. În total 80 de itemi. Scopul lor esenţial este aprecierea stăpânirii limbii în scris. Locul lexicului şi al cunoştinţelor gramaticale a fost considerabil redus în raport cu ediţia din 1964.

Testul la matematici

Conţine două subteste: algebră (20 de itemi) şi geomatrie. Conţinutul lor este conform cu programele în vigoare în 1976 pentru clasa a III-a.

Toate probele au variante de răspuns multiple. Singura sarcină grafică cerută elevului este de a face o cruce în faţa răspunsului bun. Corectarea cu ajutorul grilei transparente este uşoară şi rapidă.

Testele pot fi aplicate şi utilizate de către profesori înşişi. Etalonările au fost făcute pe eşantioane de băieţi şi fete de la finele clasei a III-a din C.E.S. şi C.E.G. publice şi private din Paris, din oraşele mari şi mici, eşantioane reprezentative pentru populaţia şcolară franceză de acest



243

nivel, şi conforme cu ultimele statistici ale Ministerului Educaţiei. Eşantioanele au fost formate din 600 de subiecţi pentru franceză şi 570 pentru matematici.



244

TESTE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE 6e-5e şi 5e-

4e

FRANCEZĂ, revizuire în 1985

D. LEPEZ şi R. LEPEZ


Material

Pentru fiecare nivel corespunzător:


Grile de corectare.

Comune celor două niveluri:

Fişă individuală pentru rezultate.

Manual.

Administrare


Timp de examinare: liber, în medie 30 de minute.


Nivel de aplicare: elevii de la sfârşitul 6e şi până la începutul 4e.

Indicaţii: măsurarea nivelului de cunoştinţe de franceză.



245

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Aceste teste sunt destinate profesorilor şi psihologilor. Ele sunt instrumente de verificare a cunoştinţelor.

Ca instrumente de pedagogie experimentală, ele permit profesorilor să controleze la sfârşitul 6e şi 5e randamentul efortului lor pedagogic, să măsoare nivelul claselor lor şi să-l compare cu cel al tuturor claselor 6e şi 5e din Franţa.

Profesorilor de la 5e şi 4e le permite să cunoască, încă de la începutul intrării, nivelul elevilor care le vin, să facă un bilanţ al cunoştinţelor şi al lacunelor.


Structura lor identică cu cea a celorlalte teste T.A.S. facilitează observarea continuă.

Testul de franceză conţine patru subteste: Vocabular, Ortografie, Cunoştinţe gramaticale, Folosirea vocabularului. În total 80 de itemi. Scopul principal este evaluarea stăpânirii limbii în scris. Prezenta ediţie este conformă programelor din 17 martie 1977 din învăţământul francez în colegii.

Cele două teste au variante de răspuns multiple. Singura sarcină grafică cerută elevului este de a face o cruce în faţa răspunsului bun. Corectarea cu ajutorul grilei transparente este uşoară şi rapidă. Testele pot fi aplicate şi utilizate de către profesori înşişi. Etalonările au fost făcute pe eşantioane de băieţi şi fete care au terminat 6e şi e pe de o parte, iar pe de alta la începutul 5e şi 4e, şcolarizaţi în C.E.S. şi C.E.G. publice din Paris, din oraşele mari şi mici, eşantioane reprezentative pentru populaţia şcolară franceză de acest nivel, şi conforme cu ultimele statistici ale Ministerului Educaţiei. Eşantioanele au fost de ordinul a 600 de subiecţi pentru fiecare din etalonări.



246

TESTE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE 6e-5e şi 5e-

4e

MATEMATICI, revizuire în 1985

P. LEMAITRE


Material

Pentru fiecare nivel corespunzător:

Caiet de test.

Grile de corectare.

Comune celor două niveluri:

Fişă individuală pentru rezultate.

Manual.

Administrare




Nivel de aplicare: elevii de la sfârşitul 6e şi până la începutul 4e.

Indicaţii: măsurarea nivelului de cunoştinţe de matematici.



247

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Aceste teste sunt destinate profesorilor şi psihologilor. Ele sunt instrumente de verificare a cunoştinţelor.

Ca instrumente de pedagogie experimentală, ele permit profesorilor să controleze la sfârşitul 6e şi 5e randamentul efortului lor pedagogic, să măsoare nivelul claselor lor şi să-l compare cu cel al tuturor claselor 6e şi 5e din Franţa.

Profesorilor de la 5e şi 4e le permit să cunoască, încă de la începutul intrării, nivelul elevilor care le vin, să facă un bilanţ al cunoştinţelor şi al lacunelor.


Ele privesc de asemenea institutorii din clasele normale, preocupaţi să verifice nivelul unui nou venit, şi îndeosebi institutorii care predau în mediul spitalicesc sau în stabilimente cu caracter sanitar, şi care primesc în orice moment al anului copii asupra cărora nu ştiu aproape nimic, şi cărora trebuie să le aprecieze rapid nivelul.

Îi interesează în sfârşit pe ortofoniştii preocupaţi să evalueze nivelul şcolar al copiilor pe care-i iau în grjă. Testul se prezintă sub forma unui caiet conţinând 40 de itemi de franceză şi 40 de matematici. Toţii itemii au variante de răspuns multiple. Singura sarcină grafică cerută elevului este de a face o cruce în faţa răspunsului bun. Corectarea, rapidă şi uşoară cu ajutorul grilelor ransparente, constă pur şi simplu în numărarea crucilor.

Testul poate fi aplicat şi interpretat cu uşurinţă de profesori înşişi.

Cei 80 de itemi au fost selecţionaţi plecând de la un important material (182 de itemi) care se bazează pe programa a patru clase şi aplicată pe 800 de copii. Dubla intenţie care a stat la baza alegerii a fost elaborarea unui test evolutiv de la o clasă la alta, cu alte cuvinte care să prezinte mijloacele crescânde într-o manieră net semnificativă de la CE1 la CM2,



248

precum şi a unui test diferenţiator în interiorul celor patru clase, pentru a permite un prognostic cât mai corect posibil al reuşitei elevului în clasa în care va fi repartizat.

Două etalonări: trimestrul I şi trimestrul al III-lea, pe 778 şi respectiv 1400 de copii, permit folosirea testului pe parcursul întregului an.

Grafice simple, pornind de la notele brute la franceză şi la matematici, şi pentru cele două împreună, permit situarea copilului în raport cu ansamblul populaţiei şcolare şi repartizarea lui către clasa care corespunde cel mai bine nivelului său. Etalonările în 11 classes standardizate permit printre altele precizarea nivelului său de reuşită probabilă în clasa în care va fi repartizat.



249

TEST DE NIVEL ORTOGRAFIC

Primar: CE. Clasa a II-a – clasa a V-a

Secundar: clasa a VI-a – anul terminal

F. DOUTRIAUX şi R. LEPEZ


Material

Caiet de test: T.N.O. primar, 12 pagini.

T.N.O. secundar, 12 pagini.

Grile de corectare.

Manual.

Administrare




Vârsta de aplicare: T.N.O. primar: CE cls. II – V.

T. N.O. secundar: cls. a VI-a – anul terminal, adulţi.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul este destinat psihologilor şi învăţătorilor. El permite evaluarea nivelului de ortografie al elevilor de-a lungul şcolarizării lor şi cel al adulţilor al căror nivel se situează între clasa a VI-a şi bacalaureat.

- T.N.O. se adresează elevilor din cursul elementar din clasele II-V.



250

- T.N.O. secundar se adresează elevilor de la clasa a VI-a la anul terminal, şi adulţilor.

În T.N.O. primar se propune subiecţilor o frază în care un cuvânt a fost înlocuit printr-o linie; subiectul trebuie să indice răspunsul bun alegând din cele trei soluţii propuse.

În T.N.O. secundar jumătate de test este în forma descrisă mai sus: trebuie ales răspunsul bun. În cea de-a doua jumătate a testului, este vorba despre descoperirea greşelii conţinute de una din cele trei fraze propuse. Toţi itemii au variante multiple.

Conţinutul testului este suficient de diversificat pentru a putea inventaria diferitele tipuri de greşeli care pot fi comise atât în ortografia gramaticală cât şi în ortografia obişnuită.

Etalonările au fost făcute pe un eşantion de 1250 de băieţi şi 1250 de fete repartizaţi în mod gal din clasele II-V, din Cursul Elementar. Elevii provin din stabilimente publice şi private. Un grup de 200 de adulţi (bărbaţi şi femei, muncitori, tehnicieni şi funcţionari) a fost de asemenea testat.

Această probă are un triplu obiectiv:

- estimarea nivelului de ortografie al elevilor din toate nivelurile de şcolaritate, pentru a putea eventual decela o rămânere în urmă la unul sau la altul din aspectele studiate (usage sau gramatică);

- controlarea evoluţiei ortografiei unui elev pe parcursul şcolarizării sale sai al reeducării;

- Aprecierea nivelului unui adult de stăpânire a ortografiei în vederea unei recrutări sau a unei formări.



251

SERIA a IV-a



252



253

CIOCÂRLIA: TEST DE ANALIZĂ A CITIRII ŞI

A DISLEXIEI

Testul Alouette (ciocârlia) este un instrument de studiu şi analiză a citirii, utilizabil de către psihologii şcolari, reeducatori şi învăţători. Acest instrument permite studiul alterării citirii, pe o perioadă de timp, începând de la finele primului trimestru preşcolar până la vârsta adultă.

Toţi cititorii comit greşeli. În diferite grade şi prin diverse modalităţi, toate lecturile sunt alterate. Curba frecvenţelor greşelilor de lectură este normală şi unimodală. Din comoditate vom numi dislexici pe acei subiecţi ale căror greşeli de lectură sunt în mod particular, frecvente. Greşelile comise nu au un caracter specific.

“Ciocârlia” este un test ce conţine 265 de cuvinte, ornamentat cu desene, care au o semnificaţie specifică şi, de asemenea, la tipărire au o importanţă. Testul este alcătuit din silabe uşor de citit la vârsta de 7 ani, silabe ce pot forma cuvinte cu grad de înţelegere adesea facil, uneori voluntar dificile, grupate în fraze simple din punct de vedere gramatical. Aranjamentul acestor elemente, desenele incluse, sunt astfel construite pentru a uşura printr-o conduită sistematică, reflexele defectuoase şi, pentru a evidenţia mecanismele prost structurate cât şi imaturitatea capacităţilor.

Viteza lecturii combinată cu numărul de erori permit determinarea vârstei de lectură. Această vârstă, comparată cu vârsta reală şi vârsta mentală indică dacă copilul necesită o reeducare.



254

În plus, testul permite clasificarea greşelilor şi, un diagnostic în planul lecturii, care sunt alterate în cursul procesului educaţional.

Testul permite clasificarea şi orientarea procesului de reeducare, stabilirea factorului de progres, alegerea şi elaborarea procedeelor care ar permite o reuşită rapidă.



255

TESTUL PENTRU EXAMINAREA AFAZIEI

A treia versiune a “Examenului Afaziei” a suferit o ajustare care ajută de asemenea la revizuirea diverselor subteste conţinute.

Modificările au fost aduse în funcţie de analiza rezultatelor la cea de a II-a versiune supusă unui eşantion de 3120 afazici ca şi comparaţia acelor rezultate cu diverse alte metode.

Considerând cele câteva noi variabile ce se referă la informaţii actuale din neuropsihologie bazate pe o abordare semiologică, psiholingvistică şi cognitivă care decelează semnele afaziei, procedura abordează lexicul şi sintaxa, transferurile intermodale, moduri de declanşare sau abilitatea de exprimare şi toate acestea în contexte situaţionale foarte diversificate.

S-a avut în vedere studiul a patru modalităţi de limbaj: limbajul oral, înţelegerea orală, limbajul scris, înţelegerea scrisului.

Expresia orală spontană sau dialogul permit specialistului în verificarea capacităţii, obţinerea informaţiilor asupra pacientului după un modelprecis. Repetiţia, foarte scăzută la nivelul monemelor este reprezentativă pentru dificultatea fonetică şi pentru decodarea acustico-fonatorie. Dacă la denumirea imaginilor ce include liste (în cantitate restrânsă) de serii de cuvinte se urmăreşte frecvenţa, indicele de similaritate fonemic şi semantic, ea a fost îmbogăţită în cuvinte ce administrează principiul însufleţit-neînsufleţit sau prin opoziţia verbo-nominală.

Probele de limbaj ce implică capacităţile operatorii verbale sunt evidenţiate în măsura în care ele nu participă la discriminarea semiologică. Unele au fost condensate, altele ajustate: se dezbat



256

probe de gândire conceptuală, de explicare a faptelor implicite şi contextuale.

Comprehensiunea orală a făcut obiectul unei importante revizii în măsura în care probele de înţelegere morfo-sintactice (ajutate de imagini specifice) şi textuale (ajutate de expuneri ce întăresc chestionarele implicând răspunsurile non-verbale) sunt aranjate după o dificultate graduată în ordinea formei sau strategiei.

Lectura şi scrisul, la nivel literal, silabic, lexical, propune un studiu de dificultăţi precise la cunoaşterea C.PH.G. omofon sau omograf şi invers, cuvinte neregulate, diverse similarităţi morfologice.

La nivel de sintaxă, se regăsesc aceleaşi tip de progresie propusă ca la modalitatea de înţelegere orală.

Stabilirea a două afaziograme distincte reprezintă chiar vizualizarea respectivă:

a) nivelul de performanţă obţinut la fiecare subtest, b) intensitatea semnelor clasice de afazie observate în

interiorul fiecărui ochi.

Stabilirea profilelor, în faza iniţială a afaziei ca şi în decursul procesului de restaurare a limbajului permit vizualizarea afaziei şi modul de evoluţie ca şi orientarea tehnicilor de reeducare în cunoştinţă de cauză.



257

TESTUL PENTRU EXAMINAREA APRAXIEI

Proba are scopul de a examina diverse manifestări de activitate gestuală a bolnavilor suferinzi de probleme apraxice.

Examenul se compune din cinci părţi ce se raportează la apraxia ideativă, la studiul schemei corporale, la apraxia reflexivă, apraxia ideo-motorie şi apraxia buco-facială.

Fiind imposibil de separat problemele executării actelor de reprezentare, două tipuri de probe studiază în limitele posibilului, aspectul operativ şi aspectul figurativ. Pe de altă parte, accentul este pus pe cercetarea unei eventuale asomatognozii, dat fiind că reprezentarea schemei coprorale şi coordonarea în spaţiul extra-corporal sunt inerente în toate formele de acţiune.

Studiul apraxiei ideative permite prin probe, observarea modului de activitate asupra a numeroase obiecte oarte utilizate, ce necesită sau nu referinţe corporale, mimarea acţiunilor, descrierea gestuală a formei şi enunţarea domeniului de utilizare a acestor obiecte, reconstituirea seriilor de părţi ai unei acţiuni reperezentând imagini, recunoaşterea şi verbalizarea semnificaţiei comportamentelor realizate în faţa bolnavului.

Problemele somatice sunt identificate prin sau fără control vizual, graţie probelor (realizate prin imitaţie) de desemnare sau de punctare a vocilor mai puţin diversificate, ca şi la testul de reproducere gestuală ce intervine în coordonarea spaţială dreapta-stânga.

Studiul apraxiei reflexive evidenţiază probleme somato-praxice cu ajutorul seriilor de gesturi fără semnificaţie executate cu unul sau



258

două din membre sau, intervenind simultan în localizarea unei alte părţi din organism.

Apraxia ideo-motorie este studiată prin realizarea gesturilor intranzitive dar recurgând la semnificaţii convenţionale sau simbolice.

Este propus şi un plan de observare a praxiei linguo-buco-facială dând posibilitatea decelării tipului de apraxie ce în mod frecvent se disociază de sindroamele cunoscute.

Observarea clinică vizează anumite tipuri de erori ce afectează fie finalitatea obiectului sau actului, fie modul său de realizare în analiza erorilor ce afectează alegerea, inserierea, adunarea, perseverarea, stângăcia gestuală.

Evaluarea gravităţii semnelor apraxiei decelate se face prin procentajele de reuşită realizate la diferite subteste şi se adună într-un tabel recapitulativ ce permit compararea gradelor de reuşită sau eşec a bolnavului la diferite probe.

Interpretarea neuropsihologică decurge din aceste rezultate, dar se va ţine cont în anumite cazuri, de compararea performanţelor obţinute, respectiv la comanda orală sau imitaţie, cu membrul drept sau stâng, închiderea sau deschiderea ochilor, pentru a definitiva stabilirea sindroamelor omogene, discordanţa semiologică, prezenţa altor simptome asociate, a sindroamelor disconexiune.

Practica clinică impune o anumită adaptare la unele cazuri ce pot apare, ţinându-se cont de examenul neurologic ce necesită o sinteză neuropsihologică a tuturor rezultatelor înregistrate.



259

TEST MOTOR DE STRUCTURARE VIZUALĂ

În 1923, Watson, a descris o serie de figuri destinate studiului structurării vizuale şi verificării legilor psihologiei gestaltiste în domeniul percepţiei. Bender s-a inspirat din această lucrare, dezvoltând o probă standardizată, constituită din 9 figuri geometrice, mai mult sau mai puţin complexe, pe care subiectul trebuie să le reproducă în timp ce priveşte modelele. Autorul a publicat în 1938 o lucrare de ansamblu, în care au fost incluse mai multe studii anterioare, studii realizate pe subiecţi normali şi şi de diferite tipuri de cazuri patologice.

Testul, în maniera sa simplă cât şi interesul său special pentru studiul problemelor consecutive traumatismelor cerebrale, a avut o largă utilizare în timpul ultimului război (Bell). Acest test a constituit obiectul unor importante cercetări atât în SUA cât şi în Franţa.

În viziunea lui Bender, reuşita testului depinde de doi factori: configurarea stimulului (în cazul desenelor) şi de nivelul de integrare al organismului. Fără a intra în detalierea factorilor determinanţi ai Gestaltului, pe care Lauretta Bender i-a analizat în lucrarea sa şi a arătat participarea acestora la test, vom indica principalele aplicaţii ale probei:

- determinarea nivelului mental al copillui. Bender a elaborat etalonarea testului său pe 800 de copii de vârstă cuprinsă între 3 şi 11 ani, şi a arătat că proba avea un indice de corelaţie satisfăcător vis-à-vis de alte teste de performanţă (Randall’s Island Performance Scale, Goodenough Draw-a-Man Test, Pintner-Paterson Performance Scale).



260

- Studiul patologiei mentale a copiilor. Proba a demonstrat rezultate interesante în formele de schizofenie infantilă, unde răspunsurile au permis stabilirea diagnosticului de debilitate şi de demenţă infantilă (Henyer, Lebovoci şi Angoulvent).

- Studiul patologiei mentale a adulţilor. Testul este susceptibil a diferenţia, în opinia autorului:

a) forme de retard de maturizare globală, b) incapacităţi specifice în domeniul limbajului, c) fenomenele de disociere ce perturbă ansamblul

personalităţii, d) dereglări de excitare, e) dereglări ale percepţiei, f) dereglări confuzionale.

De asemenea, proba a fost aplicată în studiul afaziei (Bender, Victoria, Ajuriaguerra şi Heacen), a demenţelor paralitice, formelor de alcoolism, a sindroamelor post-traumatice, a psihozei maniaco-depresive, a schizofreniei, a nevrozelor infantile şi de stimulare. Eforturile de standardizare au fost urmărite în paralel de către Billingslea.

Angajarea asociaţiei libere asupra figurilor desenate şi a altor tehnici anexate au permis în final utilizarea testului lui Bender, ca un test de personalitate şi, anumiţi autori cum ar fi Bell, l-au clasificat dintr-un anumit unghi ca fiind o tehnică proiectivă.

Adaptarea H.H.R. (revizuirea din 1967)

Studiile întreprinse la Laboratorul de psihologie din Spitalul Henri Rouselle, la Paris, de către Zazzo R., santucci H. şi N. Galifret-Granjon, au condus la propunerea unei forme modificate a testului lui L. Bender.

Au fost angajate aceleaşi cartoane-modele dar au fost excluse 5 din seria obişnuită de 9.



261

H. Santucci, în colaborare cu M-G. Pecheux, a procedat la o reconstrucţie completă a adaptării precedente. Noul manual intitulat, “Proba de organizare grafo-perceptivă – revizuit 1967”(nr.5 din seria Manual pentru examenul psihologic al copilului) conţine un studiu al evoluţiei genetice, între 6-14 ani, în reproducerea 5 modele. În lumina acestui studiu, ideea de bază a testului a fost modificat suficient de sensibil. A rămas acelaşi în ceea ce priveşte criteriile şi tehnica de cotare. Ca şi în vechiul manual, descoperim instrucţiunile de aplicare, indicaţiile necesare cotării şi, etalonarea globală şi detaliată pentru băieţi şi fete cu vârsta între 6-14 ani.

Noile foi de notare, cu mult mai explicite, copnţin un “Grafic de etalonare”. Grilele de corecţie au fost stabilite pentru a facilita notarea şi pentru a ameliora obiectivitatea sa.



262

SET TEST

Set Test-ul reprezintă o metodă cantitativă de strategie verbală uşor de administrat la vârstnici, în vederea surprinderii modificărilor de stare mentală. Nu înlocuieşte forma completă de evaluare a stării mentale (ESM) şi nici nu stabileşte leziunile cerebrale. Rezultatele pot fi utilizate în prevenirea supraconsumului de medicamente, cum ar fi: psihotropele, insuficienţa controlului pentru factori de mediu şi a măsurilor de siguranţă, diagnostic prematur avansat, prelungirea spitalizării şi confuzia “normalului” la vârstnici.

Administrarea Set Test-ului presupune chestionarea pacientului asupra cât mai multor itemi din patru seturi: animale, oraşe, culori şi fructe. Pentru fiecare item corect se acordă un punct. Scorul maxim la fiecare categorie este 10; scorul total maxim este de 40.

Testul se derulează într-o atmosferă relaxată, iar timpul limită este determinat de raţionamentul clinic al personalului ce se bazează pe starea pacientului.

Un scor mai mic de 15 corespunde altor evaluări disgnostice validate de demenţă.

Un scor între 15–24 indică o posibilă demenţă, iar un scor mai mare de 25 nu corespunde demenţei.

Persoanele cu depresie obţin un scor mai ridicat decât persoanele cu demenţă, şi în acest caz se poate spune că Set Test-ul poate fi administrat în determinarea diagnosticului diferenţial.



263

TESTUL FIGURII COMPLEXE AL LUI REY

André Rey Centrul de Psihologie Aplicată

Material

Cartonaş conţinând cele două figuri.


Administrare


Timp de examinare: variabil, de la 5 la 25 de minute.


Vârsta de aplicare: începând cu 4 ani.

Indicaţii: studierea activităţii perceptive şi a memoriei vizuale.

Etalonări: pentru bogăţia şi exactitudinea, şi timpul, pe vârste de la 4 la 15 ani şi pentru adulţi.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul Copierii şi Reproducerii din memorie a figurilor geometrice complexe a fost prezentat pentru prima dată sub forma sa originală de profesorul André Rey, în 1942. Era vorba de o figură geometrică, fără o semnificaţie evidentă, cu o realizare grafică uşoară, dar a cărei structură prezenta o anumită complexitate. Sarcina subiectului consta în copierea figurii pe de o parte, apoi reproducerea acesteia după ce modelul fusese eliminat de la vederea sa. Acest tip de teste este foarte vechi şi încă înainte de 1900 ele fuseseră folosite în patologie pentru examenul afazicilor. Binet şi Simons adoptaseră copierea figurilor geometrice simple în scara lor de inteligenţă. La ora actuală există un anumit număr



264

de teste de acelaşi gen, dintre care cele ale lui Benton şi Bender sunt cele mai cunoscute. În fapt, aceste teste perceptivo-motrice sunt de două tipuri. Fie este vorba, urmărind din acest punct de vedere exemplul testului lui Binet-Simons, de desene geometrice simple cu o dificultate crescândă (Benton, Bender), fie ca în testul lui Rey de o figură unică, dar complexă. În acest ultim caz evaluarea se bazează pe gradul de reuşită a copierii (apreciată urmărind numărul de elemente reproduse, gradul de corectitudine a articulaţiilor etc.), în timp ce în primul caz în principal numărul figurilor reproduse corect este utilizat ca notă.

De la publicarea sa, testul profesorului Rey a reprezentat obiectul unui anumit număr de lucrări, în special teza elevului său, Osterrieth, şi el a fost foarte mult folosit. Totuşi, absenţa unei lucrări sistematice care să prezinte reguli precise de utilizare şi de interpretare a condus la anumite deformări regretabile care nu răspundeau gândirii autorului. Profesorul Rey a acceptat cu ocazia prezentei publicaţii să redacteze un manual care să dea instrucţiuni precise pentru administrarea şi evaluarea testului, şi etalonări pe vârstă cronologică mergând de la copii de 4 ani la adulţi. Pe de altă parte s-a arătat că pentru unii subiecţi testul original era foarte dificil. Profesorul Rey a pus la punct o a doua figură, mai simplă, pentru care a oferit etalonări pentru copiii de la 4 la 8 ani.

Testul figurii complexe este un test perceptivo-motor. Reuşita depinde de inteligenţa generală, de aptitudinile la structurarea perceptivă şi, eventual, de îndemânare. Reproducerea „din memorie” sensibilizează testul, dar cel mai adesea erorile făcute la această fază a testului nu provin din tulburările mnezice propriu-zise, ci din tulburări perceptive.

Evaluarea testului se bazează pe constatarea că reproducerea poate răspunde la opt tipurui ierarhizate, cel mai ridicat constând în buna reproducere a figurii, începând prin desenarea armăturii şi continuând cu includerea detaliilor, iar cel mai de jos fiind o simplă mâzgălitură din care nu se poate recunoaşte vreun element al modelului. O altă evaluare este bazată pe numărul de detalii ale figurii reproduse corect. Astfel, se are o dublă apreciere, una bazată pe structura perceptivă globală, cealaltă pe precizia detaliilor. Autorul oferă o etalonare en centiles pentru cele două moduri de evaluare.



265

Testul are utilizări multiple în clinică. Pe de o parte permite aprecierea nivelului de dezvoltare intelectuală şi perceptivo-motorie a unui subiect. Pe de altă parte, testul permite decelarea tulburărilor congenitale sau dobândite ale structurării spaţiale şi eventual a îndemânării. Testul îşi găseşte astfel recomandarea în psihologia copilului şi în psihologia clinică adultă. Probabil ar putea fi utilizat cu cel mai mare succes, nu doar clasic, în delimitarea afaziilor, agnosiilor şi apraxiilor, ci de asemenea, în organicitate şi schizofrenie, studiile cu alte teste perceptivo-motorii demonstrând foarte clar sensibilitatea acestor instrumente la tulburările patologice.

BIBLIOGRAFIE

1. Osterrieth, P. A., Testul copierii unei figuri complexe (Le Test de copie d’un figure complexe), în „Arhivele Psihologiei” („Archives de Psychologie”), Geneva, 1945, 30, 205-353.

2. Rey, A., Examenul psihologic în cazurile de encefalopatie traumatică (L’examen psychologique dans le cas d’encéphalopatie traumatique), în „Arhivele Psihologiei” („Archives de Psychologie”), Geneva, 1942, 28, nr. 112.



266

TESTUL DE REŢINERE VIZUALĂ AL LUI

BENTON

Arthur L. Benton Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material

Joc cu două carnete de teste: Carnet 1 (Formele C, D – figurile de la 1 la 5 – F); Carnet 2 (Formele E, D – figurile de la 6 la 10 – G).

Foaie de notare.

Manual, ediţia a II-a.

Administrare

Examinare: individuală sau colectivă (în funcţie de formă).

Timp de examinare: cca. 5 minute /formă.



Indicaţii: măsurarea reţinerii figurilor abstracte.

Fidelitate: 85% (test-retest).

Etalonări: copii începând de la 8 ani (pe vărstă) şi adulţi până la 65 de ani (pe vârstă).



267

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Folosirea în clinică a testelor de reţinere este foarte veche şi testele de memorare a desenelor în special au avut întotdeauna aici un rol important. Scara lui Binet-Simon conţinea deja un test de acest gen şi s-a apreciat de mult timp că aceste teste, dincolo de valoarea lor ca măsură a unui aspect nonverbal al inteligenţei, erau sensibile mai ales la afecţiunile/atteintes cerebrale, căci rezultatele depind totodată de funcţiile de reţinere şi de funcţiile de organizare perceptivă. Testele existente aveau în acelaşi timp inconvenientul unei sensibilităţi insuficiente, legată de forma lor mult prea prescurtată.

Prof. Arthur L. Benton, din 1943 până în 1945, a construit un test care conţine două forme paralele, A şi B, adaptat copiilor şi adulţilor. Acest test (Visual Retention Test) a făcut obiectul a numeroase lucrări care i-au demonstrat valoarea. Totodată, fidelitatea test-retest, care era de 71%, deşi suficientă pentru lucrările de clinică şi de cercetare, era un pic prea slabă pentru diagnosticele individuale fine, ca cele ale modificărilor performanţei ale unui individ traumatizat cranian în cursul convalescenţei. Profesorul Benton a pregătit deci o nouă versiune a testului său, care conţine numeroase perfecţionări în raport cu formele originale, A şi B.

Versiunea actuală conţine 5 teste:

Trei forme paralele (C, D, E) şi 10 desene fiecare. Aceste forme sunt numite „cu desen” deoarece i se cere subiectului, după ce i s-a prezentat fiecare planşă timp de 10 secunde, apoi i-a fost luată de la vedere, să deseneze din memorie figura geometrică reprezentată pe planşă.



268

TESTUL EFICIENŢEI CITITULUI LA CURSUL

PREGĂTITOR

De GIRIBONE, Marcel HUGONE


Material

Carnetul „Claire şi Bruna”

Foaie individuală pentru rezultate.

Manual, 14 pagini.

Administrare


Timp de examinare: timp mediu 15 minute, timp maxim 20 de minute.


Vârsta de aplicare: sfârşitul C.P. şi începutul C.E.1.

Indicaţii: evaluarea nivelului de lectură la sfârşitul C.P. şi începutul C.E.1.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Acest test de evaluare a nivelului cititului la sfârşitul C.P. este destinat psihologilor şcolari, psihologilor de la C.M.P.P. şi de la consultaţiile de psihiatrie infantilă, ortofoniştilor, reeducatorilor psiho-pedagogie.

Testul are în vedere şi măsoară simultan trei elemente fundamentale ale actului lexic:



269

- comprehensiune;

- fineţea în diferenţierea cuvintelor cu formă apropiată;

- timpul de citit.

Principiul testului este următorul: pe paginile impare ale carnetului „Claire şi Bruno” figurează două fraze care sunt propuse citirii silenţioase a copilului. Cuvintele care constituie aceste fraze sunt folosite foarte frecvent şi sunt rezultate din diferite metode de folosire în C. P. Ele conţin principalele foneme cu grafiile lor cele mai curente.



270

BATERIA U.D.N. 80: FORMAREA ŞI UTILIZAREA PRIMELOR NUMERE

Patru teste după experienţele lui Piaget şi nouă teste originale

C. MELJAC


Material

Cutie conţinând materialul

Foaie de notare, 8 pagini.

Manual, cca. 70 de pagini.

Administrare


Timp de examinare: variabil una-două ore. Poate fi de dorit în unele cazuri să se dea examenul de două ori, chiar trei.

Timp de corectare: variabil, în funcţie de cunoştinţele teoretice ale examinatorului.

Vârsta de aplicare: începând cu patru ani.

Indicaţii: studierea comportamentelor copiilor vizavi de unele probleme practice în raport mai mult sau mai puţin strâns cu formarea şi utilizarea primelor noţiuni matematice. Acest instrument oferă servicii speciale în cazul examenelor aprofundate ale copiilor cu importante dificultăţi în domeniul numeric.



271

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Practica autorului la spitalul Henri-Rousselle (Secţia de bio-psiho-patologia copilului, condusă de doctorul Jean Bergès) l-a sensibilizat deoarece „arsenalul psihologic” folosit în mod obişnuit în examenele copiilor avea cel puţin trei lacune:

- nu se dispune de instrumente care să permită aflarea comportamentului copiilor (perioada preoperatorie după terminologia lui Piaget);

- nu prea se ştie cum să se pună în evidenţa şi să se analizeze progresul sau dificultăţile unor consultanţi (alături de G.A.P.P., C.M.P.P. etc.) vizavi de primele cunoştinţe matematice dobândite, în special numerele;

- în panoplia obişnuită a psihologului, nu există deloc tehnici care să-i permiă folosirea metodelor de investigaţii clinice puse la punct de şcoala de la Geneva, deci de a se referi, în practica sa cotidiană, la lucrări şi la o teorie, a căror extraordinară rodnicie, printre altele, este cunoscută.

Bateria U.D.N. 80 urmăreşte să răspundă, cel puţin parţial, la această triplă nevoie, foarte puternic simţită de majoritatea practicienilor.

Bateria U.D.N. se compune din treisprezece subteste dintre care unele au fost reluate din opera lui Piaget şi a colaboratorilor săi (graţie amabilei autorizări a Universităţii din Geneva, căreia îi mulţumim şi pe această cale).

Aceste subteste acoperă domenii variate în raport mai mult sau mai putin strâns cu formarea şi utilizarea numărului:

- teste privind structurile logice elementare (clasificare, aranjare în serie);

- teste de păstrare;

- teste care se bazează pe utilizarea numărului în situaţii diferite (şase teste, în fapt cea mai importantă secţiune a bateriei);



272

- teste punând în discuţie noţiunea de „origine” ca punct de plecare a unei acţiuni.

Aceste teste a căror manevrare şi utilizare necesită din partea examinatorului un anumit număr de cunoştinţe teoretice au fost aplicate în ansamblu, după un ordin precis:

- copiilor „ tout-venant” : 85 de copii de la 4 la 7 ani provenind din clasele maternale şi primare de la Paris;

- unor copii cu vârste mai mari, cu importante dificultăţi de învăţare, consultaţi la spitalul Henri-Rousselle.

- Rezultatele copiilor „tout-venant” şi evoluţia lor genetică sunt prezentate în manual, dar nu există o evaluare în cifre a performanţelor, nici o etalonare care să ia în considerare ansamblul rezultatelor. Fiecare clinician, deci, trebuie să-şi îndrepte atenţia către comportamentele foarte diverse ale copiilor observate cu această ocazie şi să le interpreteze în funcţie de cunoştinţele practice şi teoretice. Exemplele citate în manual au rolul de a-i facilita această sarcină.

BIBLIOGRAFIE

1. Meljac, C., Décrire, agir et compter, Paris, P.U.F., 1979.



273

SERIA a V-a CHESTIONARE



274



275

CHESTIONAR CARACTERIOLOGIC

Itemi: 1. Vă mâniaţi uşor ? În situaţii dificile, vă alarmaţi uşor ? Intraţi repede

în panică ? 2. Sunteţi sensibil la mustrări, critică, încurajări ? 3. Sunteţi în general timid în relaţiile cu alţii ? 4. Vi se întâmplă să roşiţi uşor sau să se instaleze uşor paloarea în

situaţii speciale ? 5. Se poate spune că sunteţi certăreţ ? Ridicaţi uşor vocea în discuţii ?

Folosiţi relativ uşor cuvinte tari ? 6. Aveţi în general o dispoziţie emoţională schimbătoare (treceţi

relativ uşor de la veselie la melancolie sau invers) ? 7. În faţa unui eveniment neprevăzut, tresăriţi uşor ? 8. Sunteţi puternic impresionabil (situaţiile mai neobişnuite vă

impresionează puternic) ? 9. Manifestaţi nelinişte (vă tulburaţi) când lucrurile nu vă merg cum aţi

dori ? 10. Sunteţi în genere agitat, neliniştit, încordat, tensionat, nervos,

instabil ? 11. Aveţi tendinţa de a vă găsi tot timpul ocupaţii, mai ales în timpul

liber ? 12. Vă decideţi uşor ? Treceţi imediat la acţiune ? 13. Sunteţi perseverent ? Rezistaţi la descurajări ? 14. Sunteţi constant în eforturile dvs., în munca dvs. ? 15. În genere sunteţi vioi, energic, vorbăreţ ? 16. Preferaţi activităţi dinamice – energice ? 17. Preferaţi să acţionaţi, mai curând, decât să priviţi, să contemplaţi

activitatea ? 18. Acceptaţi uşor să desfăşuraţi o activitate chiar dacă nu corespunde

gusturilor, preferinţelor dv.? 19. Sunteţi în general vesel, vioi ? 20. Sunteţi în general realist ? Aveţi simţ practic ? Sunteţi descurcăreţ ? 21. Vă consolaţi repede, vă împăcaţi uşor (vă trece uşor supărarea) ?



276

22. Sunteţi în general mai indiferent faţă de recunoştinţă (a dvs. şi a altora manifestată faţă de dvs.) ?

23. Sunteţi schimbător în pretenţiile dvs. ? Vă schimbaţi uşor camarazii?

24. Sunteţi în genere schimbător în ocupaţiile, preocupările dvs. ? 25. Sunteţi uşor de convins, sunteţi uşor influenţabil ? 26. În genere, acţionaţi mai ales în vederea unor rezultate immediate

(sub ecoul consecinţelor imediate) ? 27. De obicei sunteţi risipitor, cheltuitor ? 28. Vi se întâmplă să abandonaţi uşor promisiunile pe care le faceţi ?

Hotărârile, deciziile dvs.? 29. În genere iubiţi noutatea, imprevizibilul ? 30. Vă place să fiţi întotdeauna pregătit la ultimul strigăt al modei (în

pas cu moda) ?



277

GERIATRIC DEPRESSION RATING SCALE

Depresia este cea mai întâlnită tulburare de ordin psihiatric în rândul vârstnicilor şi de aceea este bine ca personalul să identifice problemele afective ale acestei populaţii. GDRS-ul (Geriatric Depression Rating Scale) a fost construită în mod special pentru a măsura depresia vârstnicilor. Scala conţine 30 de itemi cu răspunsuri închise (Da/Nu) şi solicită pacientul doar 5–10 minute. Prezintă acurateţe şi validitate în lucrul cu vârstnicii.

GDRS diferă de HAMILTON DEPRESSION INVENTORY (HAM-D) prin absenţa simptomelor somatice din prima scală. A fost depăşită lipsa acurateţii diagnostice din acuzele somatice ca indicatori ai depresiei la vârstnici.

Iată itemii acestei scale, Geriatric Depression Scale:

1. În linii mari, sunteţi mulţumit de viaţă ? 2. Aţi renunţat la unele activităţi şi tabieturi ? 3. Simţiţi că aveţi o viaţă goală ? 4. Vă plictisiţi des ? 5. Priviţi viitorul cu speranţă ? 6. Vă deranjează gânduri pe care nu vi le puteţi scoate din minte ? 7. Sunteţi bine dispus în majoritatea timpului ? 8. Vă e teamă că vi se va întâmpla ceva rău ? 9. Vă simţiţi fericit în majoritatea timpului ? 10. Vă simţiţi des neajutorat ? 11. Aveţi des stări de agitaţie şi nelinişte ? 12. Preferaţi să staţi acasă mai degrabă decât să ieşiţi şi să faceţi lucruri

noi ? 13. Vă îngrijorează des viitorul ? 14. Simţiţi că aveţi mai multe probleme cu memoria decât ceilalţi ? 15. Credeţi că este minunat că sunteţi în viaţă ? 16. Vă simţiţi des trist sau că vi s-au înecat toate corăbiile ? 17. Aşa cum sunteţi acum, vă simţiţi destul de inutil ?



278

18. Vă îngrijoraţi mult în legătură cu lucruri din trecut ? 19. Găsiţi că viaţa este foarte interesantă ? 20. Vă este greu să începeţi noi planuri ? 21. Vă simţiţi plin de energie ? 22. Simţiţi că sunteţi într-o situaţie fără speranţă ? 23. Credeţi că majoritatea oamenilor o duc mai bine decât

dumneavoastră ? 24. Vă vine des să plângeţi ? 25. Aveţi probleme cu concentrarea ? 26. Vă place să vă treziţi dimineaţa ? 27. Preferaţi să evitaţi întâlnirile cu prietenii ? 28. Vă este uşor să luaţi decizii ? 29. Aveţi mintea la fel de clară ca in trecut ?



279

CHESTIONARUL DE PREFERINŢE

ACŢIONALE

CALCULUL SCORURILOR

La fiecare din cele patru grupuri de itemi (A, B, C, D) se calculează, separat, suma pentru toate cele cinci coloane corespunzătoare tipurilor de răspuns (Foarte puţin = 1, Puţin = 2, Moderat = 3, Mult = 4, Foarte mult = 5).

• pentru dominanţă funcţională stângă: (A + C) : 2

• pentru dominanţă funcţională dreaptă: (B + D) : 2

Chestionarul este adaptat de Mihaela Roco după D. Chalvin şi N. Hermann.

Termenul de emisfericitate a fost introdus de biologi pentru a desemna specificitatea funcţională a unei emisfere.

Specificul celor două emisfere (Chalvin):

Emisfera stângă

• răspunde de limbaj, cuvinte, aspectul lingvistic al limbajului, scris, calcul logic, cifre, raţionament, capacitate de analiză şi de abstractizare, grijă de a proceda metodic;

• funcţia principală este de a traduce orice percepţie în reprezentări logice, semantice şi fonetice ale realităţii şi de a comunica cu exteriorul pe baza acestui codaj logico-analitic al lumii;



280

• predominanţa emisferei stângi înseamnă gust pentru vocabular, lexic, cuvinte, grijă de a numi obiecte şi de a le clasifica; se referă la arta de a structura fraze şi de a întocmi planuri;

• trăsătura tipică este abordarea raţională; se ocupă puţin de context, pe care îl neglijează în mod voit; are grijă să găsească explicaţii şi cauze pentru orice situaţie, fenomen etc; inexplicabilul este văzut ca o slăbiciune; acest tip de persoană procedează metodic, nu trece la o etapă următoare până nu o epuizează pe cea anterioară, totul se înlănţuieşte logic; relativa rigiditate a demersului cognitiv constituie o garanţie a validităţii; consideră respectarea regulilor, etapelor ca pe o garanţie a succesului.

Emisfera dreaptă

• universul gândirii fără limbaj, al înţelegerii nonverbale, al recunoaşterii formelor, al percepţiei spaţiale;

• de emisfera dreaptă depind tonul şi intonaţia vocii, stilul de exprimare al unei persoane;

• această emisferă e apreciată ca locul ritmului, muzicii, imaginii şi imaginaţiei;

• informaţiile abordate sunt colorate sub formă de analogii; se pune accent pe structuri, scheme, figuri;

• este universul visului, al vederii în relief, sarcina fiind să sintetizeze şi să exprime experienţa unei persoane într-o imagine;

• modalitatea de exprimare este nonverbală, iar modul de funcţionare predominant îl reprezintă asociaţiile;



281

• imaginea şi intuiţia sunt funcţiile ei dominante, fapt pentru care este socotită sediul competenţelor artistice şi muzicale;

• trăsătura specifică e gândirea video-spaţială, modul de abordare e predominant intuitiv, opus celui raţional; se procedează prin asociaţii de idei, abordare interactivă, sintetizarea relaţiilor dintre obiecte, scopul final fiind sintetizarea informaţiilor într-un tot unitar;

• persoana judecă lucrurile în dependenţă de context, nimic nu poate fi luat izolat;

• abordarea fenomenelor pare puţin dezordonată şi pare să nu-ţi dai seama unde trebuie să se ajungă cu pasul următor; avansarea cunoaşterii în cadrul acestei emisfere se face în spirală.

Profesii care duc la dezvoltarea predominantă a uneia din cele două emisfere - D. Chalvin -

emisfera stângă: ingineri, finanţişti, funcţii administrative, jurişti, informaticieni, oameni de ştiinţă parţial, medici.

emisfera dreaptă: muzicieni, dansatori, scriitori, artişti, poeţi, sculptori, filozofi, fondatori de teorii, psihologi, experţi în relaţii umane.

Modelul lui Hermann cu cele 4 sectoare de reactivitate cerebrală

SISTEM CORTICAL - GÂNDIRE

Sistem cortical stâng (A) - logic - analitic - matematic - tehnic - raţionament

Sistem cortical drept (B) - capacitate de creaţie - spirit de sinteză - spirit artistic - capacitate de globalizare - capacitate de conceptualizare



282

Sistem limbic stâng (C ) - caracter de control - conservator - planificare - spirit de organizare - spirit administrativ

Sistem limbic drept (D) - contacte umane - emotivitate - muzicalitate - spiritualitate - capacitate de exprimare

SISTEM LIMBIC - AFECTIVITATE

CARACTERIZAREA CELOR 4 SECTOARE

Sector cortical stâng

Când acest sector este activat, persoana consideră lucrurile sau ideile prin componentele lor mai mult, decât ca ansambluri, fiind înclinată spre analiză. Ea preferă să utilizeze un raţionament logic, înţelege uşor conceptele tehnice şi ştiinţifice (capacitate de a înţelege lucrurile abstracte).

Măsoară cu precizie, percepe şi înţelege uşor cifrele pe care le manipulează cu multă dexteritate (simţ matematic), are gust pentru reflecţii riguroase şi precise, adună faptele înainte de a decide şi analizează posibilităţile ţinând seama de aspectele financiare în mod special.

Sector limbic stâng

Activarea acestui sector face ca o persoană să fie în mare măsură preocupată de latura ei afectivă, de reactivitatea ei emoţională, având tendinţa de a se controla mereu.

O asemenea persoană se obligă să rămână stăpâna în privinţa reactivităţii emoţionale şi a comportamentului în general. Manifestă teamă în exteriorizarea spontană a sentimentelor,



283

gândurilor. O asemenea viziune duce şi la o tendinţă marcantă spre conformism.

De aceea persoana are tendinţa de a-şi urma obişnuinţele, pentru a avea astfel siguranţă. Este dezorientată, înnebunită când este pusă în situaţii noi.

O asemenea persoană planifică, organizează, aranjează, ordonează, clasifică, pune în categorii pentru ca totul să fie cât mai coerent. Pune ordine în propriile idei etc. Are grijă ca totul să fie cât mai bine administrat, manifestă interes maxim pentru detaliu şi dacă descoperă ceva ce nu e bine, intră în panică.

Îşi organizează propria viaţă în timp foarte riguros, precis. Nu-i place schimbarea şi caută să se menţină cât mai bine pe poziţiile pe care le ocupă.

Sector limbic drept

Când acest sector e activat, persoana are o dorinţă enormă de a stabili contacte umane, se simte bine împreună cu ceilalţi, într-un grup, este genul persoanei foarte vorbăreţe.

Această persoană simte reacţiile celorlalţi şi dorinţele lor, fără ca acestea să fie exprimate verbal de partenerii de discuţiei. Aceasta deoarece ea înţelege intuitiv emoţiile şi sentimentel altora, surprinzând uşor semnele nonverbale ale problemei interpersonale. În acest moment ea practică comunicarea empatică. Nu îi este frică de emoţiile sale şi se simte bine sub raport afectiv. Se entuziasmează uşor de valori şi de idealuri, îi place să vorbească mult.

Sector cortical drept

Activarea acestui sector face ca o persoană să gândească în imagini, să vizualizeze o problemă şi să o rezolve prin intuiţie şi imaginaţie. Acceptă ambiguitatea şi nu se teme că ar putea răsturna reguli stabilite.



284

Ea ştie să facă bine sinteza elementelor disparate pentru a crea ceva nou. Are idei, inventează soluţii de anvangardă, vede lucrurile în perspectivă şi la nivel de ansamblu, ideile, faptele sunt abordate într-o modalitate globală, înţelege uşor ansamblul, fără a-l reduce la componentele sale. Plecând de la cazuri particulare, ea concepe idei sau gânduri şi dezvoltă concepte generale. Se dedică unor activităţi artistice precum pictură, muzică, sculptură.

Exemple de comportamente care pot facilita comunicarea în funcţie de dominanţa funcţională a interlocutorului.

Cum să comunici cu o persoană cu dominanţă funcţională a sistemului cortical stâng? Prezentarea faptelor, analiza diferitelor posibilităţi, rezolvarea problemelor trebuie făcută apelând la raţionamentul logic riguros, prezentarea cu precizie a elementelor tehnice, a consideraţiilor financiare. O asemenea persoană preferă exprimarea orală, precisă şi foarte clară. Tot ceea ce este cifră, procentaj, cuantificare, măsură, e foarte repede înţeles de celălalt. Are un simţ al realităţii foarte precis.

Exemplu de activităţi din timpul liber care se adresează celor patru sectoare

Sector cortical stâng: calculatorul, meserii practice de scurtă durată, mici separaţii practice (lucrul în lemn, golf, radioamatori, colecţionari de maşini, antrenori sportivi, jocuri logice, modelism, clasarea banilor, investiţii, biliard, observaţii ştiinţifice, chimie, farmacologie, jocuri de vocabular).

Exemple de itemi din cele patru scale : A. 1. Sunteţi înclinat să consideraţi lucrurile sau ideile prin componentele

lor, deci analitic, mai curând decât global, luate ca întreguri (ansambluri)?



285

2. Când stabiliţi planul unei excursii, călătorii, vă gândiţi la cele mai mici amănunte?

3. Sunteţi genul de om care raţionează astfel: “Ştiu la ce să mă aştept datorită lucrurilor care mi s-au întâmplat până acum.”?

4. Percepeţi, înţelegeţi şi manipulaţi cu uşurinţă cifrele? Aveţi îndemânare în operarea cu cifre sau calcule?

5. Manifestaţi interes pentru relaţiile numerice, pentru măsurarea cantităţilor, dimensiunilor, proporţiilor?

B. 19. În ce măsură folosiţi capacitatea dumneavoastră de a concepe idei

şi de a dezvolta concepte generale, plecând de la cazuri particulare? 20. Sunteţi apreciat ca un om care vede lucrurile sub unghiuri noi, le

reuneşte într-un mod imaginativ, cu multe idei noi? 21. Aveţi tendinţa de a reuni elemente, idei noi într-un tot relativ nou

(de a sintetiza)? 22. Sunteţi felul de om care vede lucrurile, ideile, faptele într-o manieră

globală; care înţelege uşor ansamblul fără să îl reducă la elementele lui?

C. 37. Aveţi preferinţe pentru ceea ce este tradiţional, pentru metode, căi a

căror eficienţă a fost dovedită? 38. Vă obligaţi la stăpânire de sine, la controlul emoţiilor şi al reacţiilor

comportamentale? 39. Judecaţi atent valoarea sau fezabilitatea unui lucru, analizaţi

defectele? 40. Reuşiţi să vă impuneţi unui grup prin ideile Dvs? 41. Sunteţi realist? D. 55. Înţelegeţi şi împărtăşiţi sentimentele, reacţiile, suferinţele altora;

reuşiţi să exprimaţi acest lucru? 56. Sunteţi predispus la emoţii puternice pe care le exprimaţi prin

comportament?



286

57. Vă interesează lumea exterioară mai mult decât propria persoană? Vă exprimaţi rapid şi uşor ideile, sentimentele faţă de alţii?

58. Utilizaţi obiecte, figuri, desene, imagini pentru a prezenta idei sau fapte logice?



287

THE MILTON CLINICAL MULTIAXIAL INVENTORY (MCMI-2)

The Milton Clinical Multiaxial Inventory (MCMI-2) este un chestionar ce conţine 175 de întrebări închise prin care se evaluează atât Axa I a sindroamelor clinice (anxietate, depresie, gândire psihotică) cât şi Axa II a tulburărilor de personalitate, cum ar fi narcisismul, tipul histrionic şi, tulburările de personalitate pasiv-agresive.



288

Secţinea V

LISTA de ADJECTIVE (Adjective Check List)

G. GOUGH

Consulting Psychologists Press


Material

Caiet, 4 pagini.

Foaie de profil.

Manual.

Administrare


Timp de examinare: liber (15-20 de minute).

Corectare şi exploatare: automatizat în întregime.


Indicaţii: descrierea de sine sau a persoanei ideale, plecând de la cele 37 de scări de personalitate.

Etalonare: populaţie franceză formată din 728 de bărbaţi şi 378 de femei.



289

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Lista de Adjective (ACL) este un inventar format din 300 de adjective sau fraze scurte, al căror obiectiv este să ofere o descriere de sine, a persoanei ideale sau a altor persoane, într-un cuvânt care să poată fi perceput, înţeles şi evaluat într-o manieră diferită.

În urma a numeroase cercetări, începute în 1949, Harrison G. Gough, profesor la Institute of Personality Assessment and Research, de la Universitatea din California, Berkeley, a pus la punct acest ansamblu de 300 de itemi. Versiunea franceză a ACL, constituită plecând de la metoda dublei traduceri de către H. G. Gough şi de către profesorul Gendre de la Universitatea din Lausane, a fost experimentată mai întâi în 1973. Studiile complementare din 1979 au permis ajungerea la forma definitivă.

Prezentarea este simplă: subiectul trebuie să însemneze pe această listă de 300 de adjective pe toate cele care îl descriu, fără să-şi facă probleme pentru contradicţii sau repetări.

Corectarea automatizată – nu există corectare manuală – permite obţinerea celor 37 de note brute şi a celor standard corespunzătoare, pentru a construi un profil în 37 de trepte.

Cele 37 de scări sunt grupate în 5 categorii:

1. Modus operandi: număr total de adjective însemnate, număr total de adjective favorabile însemnate, numărul adjectivelor defavorabile însemnate, comune.

2. Scările de necesităţi (după teoria lui H. A. Murray), Realizare, Dominanţă, Anduranţă, Ordine, Introspecţie, Serviabilitate, Afiliere, Heterosexualitate, Exhibiţie, Autonomie, Agresivitate, Schimbare, Nevoia de susţinere, Sentimentul de inferioritate, Deferenţă.

3. Scări diverse destinate a evalua diferite aspecte ale personalităţii: Susceptibil de a profita de un sfat psihologic, Control de sine, Încredere în sine, Adaptare personală, Acord cu eul ideal,



290

Personalitate creativă, Aptitudinea la comanda militară, Caracteristici masculine, Caracteristici feminine.

4. Analiza tranzacţională (Funcţiile ego-ului după teoria lui E. Berne): părinte critic, părinte afectuos, adult, copil liber, copil adaptat.

5. Plecând de la Lucrările lui G. S. Welsh: 4 scări (A1 – A2 – A3 – A4) măsoară în acelaşi timp originalitatea şi gândirea, creativitatea şi inteligenţa.

Versiunea franceză a fost aplicată pe o populaţie de 728 de bărbaţi şi 378 de femei de diverse categorii profesionale. Acest eşantion a servit la convertirea notelor brute ale scării în note standard. De altfel, plecând de la analiza a 18 persoane, s-a ajuns la un studiu asupra desirabilité sociale. Intercorelările cu scara C.P.I. au fost calculate pe un eşantion francez de 385 de bărbaţi şi 118 femei. Manualul prezintă, de asemenea, pe eşantionul complet intercorelările notelor standard cu cele 37 de scări ale ACL, precum şi rezultatele unei analize a componentelor principale cu rotation varimax efectuată pe cele 37 de note standard.

Originalitatea acestei probe constă în exploatarea sa automatizată. Într-adevăr, plecând de la răspunsurile subiecţilor la 300 de adejective, cărora li se adaugă menţiunile de vârstă şi sex, o prelucrare pe calculator furnizează rezultatele celor 37 de scări şi a celor 7 factori care le subîntind/sous-tendent. Utilizatorul poate astfel să construiască profilul în note standard pe foaia prevăzută pentru asta. Această procedură automatică care vine în întâmpinarea uşurării folosirii testului, are menirea de a face mari servicii utilizatorului.

La dispoziţia organismelor de cercetare care vor face cererea există programul FORTRAN de extragere a notelor. Modalităţile de cumpărare sau de localizare vor fi studiate la cerere.



291

Secţinea V

SCARA DE ANXIETATE a lui R. B. CATTELL

R. B. CATTELL

Institute for Ability Testing


Material

Chestionar, 4 pagini.



Administrare





Indicaţii: măsurarea anxietăţii manifestate şi a celei mascate.

Etalonare: 180 de subiecţi pentru fiecare sex.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Anxietatea este un simptom central în psihopatologie şi aprecierea sa pune probleme dificile clinicienilor. Estimarea directă este într-adevăr



292

o inferenţă plecând de la observarea manifestărilor somatice şi de la exprimarea bolnavului. Or, manifestările somatice ale anxietăţii nu variază paralel cu intensitatea resimţită şi aptitudinea la introspecţie a unui om, de asemenea specifică, nu este posibilă decât plecând de la un nivel intelectual relativ ridicat. Pe de altă parte, unii subiecţi îşi inhibă manifestările anxioase, făcând şi mai dificilă o apreciere corectă.

Poziţia centrală a anxietăţii i-a determinat de mult timp pe psihologi să dezvolte o metodă de a măsura obiectiv această emoţie penibilă. Schematic s-a utilizat, în afară de scările de apreciere, precum Scările lui Wittenborn, care sistematizează examenul clinic, trei rânduri de instrumnte: tehnicile psihofiziologice (poligrafie, miografie, înregistrarea clipitului pleoapelor, electro-encefalografie etc), teste obiective şi proiective de personalitate (desen în oglindă, Indicele lui Rashis şi Welsh la Wechsler-Bellevue, Testul lui Rorschach), în sfârşit chestionare de personalitate. Oricare ar fi interesul pentru alte metode, se pare că la ora actuală chestionarele reprezintă tehnica ce permite obţinerea în modul cel mai simplu obţinerea unei aprecieri corective şi cantitative a nivelului de anxietate.

Chestionarele de anxietate au fie o validitate aparentă, fie una empirică, fie una factorială. Scările clasice ale lui Taylor, Welsh (Indicele de anxietate), Modlin şi Purcell, derivate din M.M.P.I. au în general concomitent o validitate aparentă şi empirică. Validarea factorială a anxietăţii pune cu adevărat probleme. Eyseneck, de exemplu, apreciază că anxietatea nu este un factor, ci se poate explica prin combinarea factorilor de nervozism şi extroversiune. În fapt, un studiu amănunţit al literaturii arată că în analizele factoriale ale chestionarelor aplicate subiecţilor normali sau bolnavi se izolează un factor, oblic în raport cu factorul nervozism dar diferit de el. Un studiu particular i-a demonstrat lui Cattell că factorul anxietate putea fi considerat în cadrul factorilor primari exploraţi de testul 16 P.F., ca factor de ordin secundar, noţiune care confirmă perfect datele psihopatologiei clasice. Cattell a putut astfel să construiască un chestionar de anxietate compus din 40 de itemi, care în dépouillement sa, permite obţinerea:

- unei note generale de anxietate, măsură a factorului de anxietate;



293

- a două note distincte, A şi B, corespunzând anxietăţii manifestate respectiv celei ascunse.

Pe de altă parte este posibilă studierea celor 5 factori primari ai personalităţii care saturează factorul secundar de anxietate şi astfel se obţine o informare asupra etiologiei psihologice a simptomului: Factorul Q3 (8 itemi) – Nota Q3 indică în ce măsură anxietatea este legată de structurile de caractere aprobate social; Factorul C (6 itemi) – Nota C relevă slăbiciunea eului şi rolul său în originea anxietăţii; Factorul L (4 itemi) – Nota L demonstrează contribuţia sentimentului de insecuritate socială la anxietate; Factorul O (12 itemi) – Nota O exprimă anxietatea derivată din presiunea supra-eului; Factorul Q4 (10 itemi) – Nota Q4 demonstrează rolul forţelor impulsive în geneza anxietăţii. Cele 5 note sunt evident bazate pe un număr restrâns de itemi, iar unele dintre ele au o validitate slabă. Ele furnizează totuşi indicaţii interesante care, dacă se doreşte, pot fi confirmate prin aplicarea subiectului a întregului Chestionar 16 P.F.

Chestionarul de anxietate al lui Cattell (care poartă denumirea discretă de Foaie de Auto-Analiză), cu o aplicare rapidă, oferă avantajul de a permite într-o singură aplicare, nu doar o apreciere a nivelului general de anxietate (nota A + B), cum îl face Indicele de anxietate al lui Welsh, cu care are o corelare de 72%, ci, de asemenea, o apreciere a anxietăţii manifestate (overt anxiety) – cum o fac scările lui Purcell, Taylor şi Modlin, cu care nota B are o corelare de 51%, 62% şi 43%, şi o apreciere a anxietăţii ascunse (nota A). În plus, Chestionarul oferă informaţii asupra mecanismului anxietăţii.

Chestionarul a fost validat empiric în nevroze şi psihoze. Îşi găseşte utilizarea în situaţiile clinice dar şi în counseling pentru a decela subiecţii ce prezintă un nivel al anxietăţii anormal de ridicat.

Versiunea franceză a fost etalonată pe o populaţie de circa 180 de subiecţi din fiecare sex (bărbaţi: 30% studenţi şi 70% populaţie activă; femei: 40 studente, 20% femei casnice şi 40% populaţie activă). Ea a făcut obiectul unei validări care a confirmat datele originale ale lui Cattell.



294

BIBLIOGRAFIE

Pe lângă bibliografia conţinută în manual, vezi

1. PICHOT, P., GORCEIX, A., PERSE, J., L’appréciation de l’anxiété pathologique par la méthode des questionnaires (Analizarea anxietăţii patologice prin metoda chestionarelor), în „Rev. Psychol. Appl.” („Revista de Psihologie Aplicată”), 1960, 10, 263-279.



295

Secţinea V

TESTUL DE ADAPTARE PERSONALĂ AL LUI ROGERS

Carl R. ROGERS

Association Press


Material

Chestionar, 7 pagini (o formă pentru băieţi, o formă pentru fete).


Administrare



Timp de corectare: variabil, în funcţie de experienţa avută la test.


Indicaţii: aprecierea gradului de adaptare personlă şi socială a copilului.

Fidelitate: 65% - 72% (test-retest).

Etalonare: copii americani de vârstă şcolară.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Acest test este destinat măsurării cu aproximaţie a gradului de adaptare a copiilor vizavi de camarazii lor, de familia lor şi de ei înşişi. În acelaşi timp caută să stabilească modul în care procedează copilul pentru a-şi rezolva problemele şi a-şi compensa slăbiciunea, fie adoptând o atitudine de lăudăroşenie, fie închizându-se în sine, găsind o satisfacţie într-o viaţă de reverie fantasmatică.



296

Testul se prezintă sub forma unui chestionar cu o aplicare foarte uşoară pentru copii cu vârste de la 9 la 13 ani. Dacă pentru copii de 9-10 ani este de dorit aplicarea individuală sau în grupuri mici, pentru vârstele superioare testul se aplică colectiv.

Testul conţine 6 părţi diferite:

- în prima parte se prezintă subiectului o listă de profesii şi i se cere să aleagă trei preferate;

- în cea de-a doua i se prezintă o serie de dorinţe referitor la viaţa sa personală („Aş vrea să fiu mai puternic decât sunt.”) şi i se cere să indice intensitatea diferitelor sale doleanţe;

- în cea de-a treia i se solicită să indice cele trei persoane pe care ar vrea să le ia cu el dacă ar vrea să tăiască pe o insulă pustie;

- în partea a patra i se prezintă subiectului o serie de propoziţii privind calităţile altor copii (”Petre este un băiat mare şi puternic care poate să bată orice alt băiat.”). I se cere să indice în ce măsură se aseamănă cu acest băiat şi cât de mult ar dori să-i semene;

- în a cincea subiectului i se cere să răspundă diverselor întrebări, răspunsurile având variante multiple.

- în ultima parte i se cere subiectului să menţioneze în ordinea preferinţei persoanele din familia sa.

Rezultatele diferitelor întrebări ale celor 6 subteste sunt combinate pentru a obţine patru note diferite:

a) Nota sentimentului de inferioritate personală.

b) Nota inadaptării sociale.

c) Nota inadaptării familiale.

d) Nota visării cu ochi deschişi.

Manualul dă norme (în trei grupe „înalt”, mediu” şi „slab”) pentru cele patru note.



297

Aceste norme bazate pe un eşantion limitat de copii americani de vârstă şcolară trebuie să fie utilizate cu prudenţă. Este de dorit ca utilizatorii francezi să stabilească reguli pentru propria lor populaţie.

Totuşi, rezultatele numerice nu reprezintă decât un aspect al informaţiilor oferite de test. Autorul dă instrucţiuni detaliate asupra metodei de analiză a răspunsurilor individuale. Acestea sunt susceptibile de a aduce preţioase informaţii calitative, care verifică şi completează noţiunuile cantitative.

Fidelitatea testului este satisfăcătoare. Diferitele note diagnostice au o fidelitate care merge de la 65% la72% (test-retest), ceea ce poate fi considerat ca satisfăcător pentru un test de personalitate.

Validitatea testului a fost stabilită comparând rezultatele numerice cu raţionamentele clinicienilor după un studiu aprofundat al personalităţii asupra unui grup de copii. Coeficienţii de validare se situează conform scărilor între 40% şi 50%. Dată fiind natura criteriului, aceşti coeficienţi sunt satisfăcători.

Testul prezintă un interes deosebit în psihiatria copiilor, şi într-o manieră generală totodată (în orientare, de exemplu) acolo unde trebuie apreciată personalitatea unui tânăr. S-a demonstrat că în unele cazuri testul permite obţinerea unor observaţii cu mult mai multă lejeritate decât discuţia medicală. Dincolo de uşurinţa administrării, testul este special adaptat în cazul în care este posibil numai un examen colectiv. Este foarte interesant de asemenea în examenele individuale mai aprofundate. În acest caz poate fi coroborat cu testele proiective (CAT20 de exemplu).

Testul are două forme (pentru băieţi şe pentru fete).

BIBLIOGRAFIE

Manualul are o bibliografie.

20 Vezi Test de apercepţie pentru copii şi Suplimentul, Secţiunea a V-a, „CAT & CAT-S”



298

Secţinea V

GHIDUL INTERESELOR PROFESIONALE DUPĂ APPLIED PSYCHOLOGY UNIT (A.P.U.)

S. J. CLOSS, W. T. G. BATES,

University of London Press

M.C.KILLCROSS, D. McMAHON


Material

Caiet de test (Bărbaţi şi Femei)

Foaie de răspuns.

Grile de corectare.

Manual.

Administare


Timp de examinare: 30 de minute (Bărbaţi sau Femei).


Indicaţii: permite prin propunerile concrete de activitate precizarea mai bine a intereselor profunde ale adolescenţilor.

Validare:



299

- pe 1175 de băieţi şi fete din stabilimentele publice şi private (de la clasa a III-a la anul terminal).

- pe grupe omogene de populaţie adultă.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Ghidul de Interese Profesionale pentru tinerii de la 14 la 18 ani este versiunea franceză a Occupational Interests Guide (A.P.U.) al lui S. J. Closs, W. T. G. Bates, M. C. Killcross şi D. McMahon pregătit de Applied Psychology Unit de la Universitatea din Edimburg (de unde şi sigla de A.P.U.).

Acest instrument este rezultatul lucrărilor începute în 1966. A fost conceput esenţial ca o extensie a discuţiei clasice în orientarea profesională iar rezultatele sale pot fi folosite în conjugare cu aceasta, şi desigur asociate cu orice altă sursă de informaţii (teste, chestionare etc.)

Fiecare dintre forme (pentru bărbaţi şi pentru femei) este formată dintr-o listă de 224 de activităţi profesionale, grupate în 112 perechi. Ele acoperă 8 domenii principale de interes:

- Ştiinţific (cunoaşterea de ce şi cum, îndeosebi în domeniul ştiinţelor naturale);

- Social (ajutorarea oamenilor; relaţia cu persoanele este scop nu mijloc);

- Biroul comercial (să facă muncă de secretariat, dar de asemenea să aibă contacte cu oamenii în cadrul unui birou sau unui magazin);

- Literar (utilizarea cuvintelor şi a conceptelor verbale);

- Artistic (pictură, sculptură şi arte vizuale în general);

- Calcul (înregistrarea sistematică şi clasificarea informaţiilor. Operaţii matematice cu date).

- Practică (activităţi constructive implicând folosirea maşinilor sau munca manuală).



300

- Aer liber (să muncească afară, îndeosebi cu plante şi animale).

Există 28 de activităţi pentru fiecare tip şi sunt asociate astfel încât o activitate din fiecare tip este asociată de patru ori cu o activitate dintr-un alt tip. Combinările sunt perfect echilibrate. Fiecare formă conţine în fapt două părţi identice ală căror rezultate pot fi comparate şi care pot fi eventual folosite separat.

Subiectul trebuie doar, pentru fiecare cuplu de activităţi, să aleagă pe care din cele două o preferă.

Proba este extrem de simplu de administrat şi foarte uşor de înţeles de către toţi subiecţii. Valoarea sa rezultă din perfecta elaborare statistică. Fără a intra în detaliile acesteia, care sunt expuse în manual, este suficient să se indice că analizele factoriale practice asupra rezultatelor au validat structura instrumentului, şi au confirmat omogenitatea categoriilor. De altfel, indicaţii încurajatoare au fost obţinute asupra validităţii empirice în raport cu criteriile externe.

Versiunea franceză a fost validată pe 655 de tineri şi 520 de tinere de la clasele de a treia de profil clasic şi modern (235 şi 145), de a doua şi anul I, A, C şi tehnic (220 şi 205) şi de la clasele terminale A, C, D şi tehnic (200 şi 170), provenind din învăţământul public şi privat, etalonările fiind stabilite pe niveluri şi profile şcolare. De altfel, au fost stabilite profile psihologice ale grupurilor profesionale, cu predominanţă ştiinţifică (30 de medici 40 de ingineri), social (40 de infirmiere, 20 de asistente sociale), literar (60 de profesori de la litere, 30 de bărbaţi şi 30 de femei), secretariat/vânzare (83 de angajaţi de birou şi contabili, bărbaţi şi femei, 43 de funcţionar în comerţ aflaţi în formare), practică (70 de muncitori).

Ghidul de Interese Profesionale este un important complement al instrumentelor clasice de măsurare a intereselor, precum Chestionarele lui Kuderr şi al lui Strrong. Du fait de la date récente a punerii sale la punct, a beneficiat de importante cercetări anterioare. Dar mai ales graţie simplităţii administrării şi calităţii elaborării sale statistice, Ghidul va aduce un ajutor de valoare în sarcina dificilă a orientării profesionale a tinerilor.



301

Secţinea V

CHESTIONARUL LUI BELL – FORMA PENTRU ADULŢI

HUGH M. Bell

Standford University Press


Material

Chestionare, 6 pagini.

Grile de corectare.

Manual, 11 pagini.

Administrare





Indicaţii: măsurarea diferitelor sectoare de adaptare personală şi socială.

Etalonare: 247 de subiecţi francezi de sex masculin, cu un nivel de cultură secundar sau superior, cu vârsta de la 19 ani la 25 de ani.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Chestionarul descris de către Hugh M. Bell este de un tip care-l diferenţiază net de chestionarele având ca scop măsurarea trăsăturilor de personalitate (pe care acestea fie le validează prin validare externă fie prin analiză factorială) destinate subiecţilor normali (Chestionar de



302

Personalitate al lui Berneuter21, Test 16 P.F.22 şi chestionare având ca scop aprecierea trăsăturilor patologice (Cornell Index23, M.M.P.I.24).

Autorul a căutat într-adevăr să pună la punct un instrument care să se aplice subiecţilor normali şi să pună în evidenţă deficitele de adaptare a subiectului la diferitele medii în care evoluează. El nu este deci bazat pe nici o teorie particulară a personalităţii, iar validitatea sa depinde numai de criteriile externe empirice. Întrebările reţinute se adresează următoarelor domenii:

o Adaptare la mediul familial;

o Adaptare la problemele de sănătate;

o Adaptare socială generală;

o Adaptare emoţională;

o Adaptare profesională.

Validarea chestionarelor se face în doi timpi. Mai întâi alegerea întrebărilor a fost bazată pe tehnica clasică de omogenizare, constând în nereţinerea decât a celor care dau diferenţe semnificative de distribuire pentru 15% superiori şi inferiori din notele totale. Validarea propriu-zisă a fost bazată pe eşantioane de subiecţi bine şi rău adaptaţi la domeniile considerate selectate în acest scop printr-o serie de specialişti de counseling. Rezultatele pentru cele două grupuri diferă foarte mult (rapoartele critice d/σd variază în funcţie de scară de la 8, 54 la 17, 35.).

Diferitele sectoare de inadaptare nu sunt, evident, complet independente, dar intercorelările rămân în limite moderate. Cel mai ridicat (între sectoarele sănătate şi cel emoţional) este de 50 %, iar cel mai puţin ridicat (între sectorul social şi cel profesional) este de 4%. Se poate considera deci că utilizarea simultană şi independentă a diferitelor

21 Vezi Chestionarul de Personalitate al lui Bernreuter.Secţiunea V – „BERN”. 22 Vezi Test 16 P.F. Secţiunea V – „16 P.F.”. 23 Vezi Cornell Index. Forma Nr. 2: Secţinea V – „C.I.N. 2”. 24 Vezi Inventarul Multifazic al Personalităţii, Minnesota. Secţia V – „M.M.P.I.”.



303

scări este justificată. A fost prevăzută o notă globală, care permite obţinerea unei evaluări de adaptare generală.

Natura întrebărilor, foarte puţin traumatizante, permite aplicarea uşoară a chestionarului. În acelaşi timp este necesar, pentru ca rezultatele să fie valabile, ca două condiţii să fie îndeplinite:

- Nivel intelectual satisfăcător. Practic un nivel de cultură secundar şi recomandat.

- Motivare suficientă. Întrebările sunt non disimulate, iar subiectul trebuie să fie foarte convins că este în interesul său să răspundă cinstit. Pericolul „trişării” este de altfel, ca pentru cea mai mare parte a chestionarelor, în general supraevaluat de către psihologi.

Chestionarul lui Bell este instrumentul-tip al psihologului angajat în activităţi de counseling. Rezultatele numerice îi permit să se orienteze imediat către sectorul în care subiectul prezintă o neadaptare. Un studiu calitativ al răspunsurilor, uşurat prin prezentarea tipografică a testului, poate servi ca punct de plecare pentru o discuţie care să conducă către elementele specifice ale neadaptării.

Chestionarul îşi găseşte utilizarea într-un câmp destul de larg în psihologia aplicată şi poate fi recomandat în mod special în examenele de selectare, de reorientare profesională şi, la modul general, în toate cazurile în care cunoaşterea dificultăţilor personale ale subiectului joacă un rol în decizia care trebuie luată.

_____________

Există o ediţie a chestionarului lui Bell pentru Adulţi în italiană.

Secţinea V



304

CORNELL INDEX – FORME N2

A. WEIDER, H.G. WOLF, K. BRODMAN


B. MITTELMANN & D. WECHSLER

Ediţia Franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material



Manual, 16 pagini.

Administrare



Timp de corectare: mai puţin de un minut.


Indicaţii: eliminarea din colectivităţi a subiecţilor atinşi de tulburări neuropsihiatrice şi psihosomatice; introducerea în discuţia psihiatrcă.

Fidelitate: 95% (Kuder-Richardson).

Etalonare: 1.017 subiecţi de sex masculin.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Cornell Index Forma N2 a apărut în timpul ultimului război. La cererea Biroului de Cercetări Ştiinţifice şi Dezvoltare, un grup de psihiatri şi psihologi de la Universitatea din Cornell a întreprins construirea unui chestionar permiţând diferenţierea subiecţilor normali de cei care prezintă tulburări



305

neuropsihiatrice sau psihosomatice. Acest test a fost validat sub denumirea de Cornell Selectee Index, prin decizia psihiatrilor în centrele de recrutare. Forma iniţială a fost modificată pentru utilizarea sa în armată şi a luat denumirea de Cornell Service Index. În sfârşit, după război, întrebările cu specific militar au fost transformate, iar testul final a fost construit sub numele de Cornell Index (Forme N2).

Testul este un chestionar cu întrebări impuse – „da” sa „nu” – care conţine 101 întrebări divizate în 10 secţiuni corespunzătoare zonelor particulare de neadaptare. Un anumit număr de întrebări, numite întrebări-stop, au o valoare patologică ridicată (de exemplu: „Aţi fost deja spitalizat într-un spital pentru boli mintale?”).

Au fost prevăzute două moduri de corectare. În primul, se socotesc pur şi simplu numărul întrebărilor în direcţia patologică. Orice subiect care a atins sau depăşit o notă critică determinată este un presupus patologic. În al doilea, se consideră că orice subiect care a răspuns semnificativ la una sau mai multe întrebări-stop este probabil patologic. Pentru subiecţii care nu au întrebări-stop s-a stabilit o notă critică folosită ca mai sus.

Evident, în fiecare caz sunt posibile mai multe note critice. Alegerea lor depinde de nevoile utilizatorului. Dacă s-ar stabili o notă ridicată, s-ar elimina nu doar o mare parte a subiecţilor patologici, ci şi o parte considerabilă a celor normali. Invers, dacă o notă foarte mică este luată ca notă critică, foarte puţini subiecţi normali vor fi suspecaţi pe nedrept că sunt patologici, dar o parte mai mică din subiecţii patologici va fi depistată. Etalonările stabilite recomandă mai multe metode care corespund cazurilor practice obişnuite.

Testul are o bună fidelitate şi o validitate care a fost confirmată; cât despre versiunea franceză într-o lucrare recentă a lui J. Delay, P. Pichot, J. Perse şi P. Rennes, autorii au constatat că diferenţele între valorile diferenţiatoare observate în etalonările americane şi franceze, ţineau doar de diferenţele între criteriile de normalitate folosite în cele două studii.

Testul a fost utilizat pe scară largă sub cele două forme militare, apoi sub forma civilă, cu indicaţii diverse:



306

- Selectarea subiecţilor atinşi de tulburări neuropsihiatrice sau psihosomatice în colectivităţi (armată, întâlnirile pentru angajare). Valoarea de departajare a testului este bună, iar studiile de validitate au demonstrat că temerile de trucare a răspunsurilor datorită caracterului nedisimulat al întrebărilor au fost foarte exagerate. Trebuie spus că, în industrie, este util, datorită naturii însăşi a unor întrebări, ca testul să fie dat într-un cadru medical (de exemplu, la o vizită de angajare, cu participarea medicului uzinei). În mediul neuropsihiatric testul este foarte bine acceptat.

Toate întrebările fiind puse sub formă simplă şi directă, testul poate fi aplicat chiar subiecţilor de nivel intelectual mediocru. Evident, este recomandat a nu se utiliza testul ca un mod de selectare, şi de fiecare dată când este posibil, să fie completat printr-un examen medical al cazurilor suspecte.

- Introducerea în discuţia psihiatrică. Acoperind un câmp foarte vast al tendinţelor patologice, testul poate fi utilizat cu interes în consultaţii şi serviciile neuropsihiatrice şi permite astfel orientarea rapidă a discuţiei individuale cu subiectul.

- Studiile psihosomatice. În serviciile de medicină generală testul a fost folosit cu succes pentru a cerceta printre bolnavii organici pe cei la care factorii psihosomatici joacă un rol şi, în consecinţă, pentru a orienta terapeutica.

- Lucrările de cercetare, pe care noi nu le cităm decât pentru memorie, şi a căror bibliografie cuprinde deja mai multe titluri.

Pe scurt, Cornell Index, Forme N2 este un test simplu, cu o utilizare practică şi uşoară, care-şi găseşte aplicarea fie singur, fie într-o baterie împreună cu alte teste cu aceeaşi indicaţie (Roschach cu variante multiple, de exemplu) în toate cazurile în care se caută să se pună în evidenţă tulburările neuropsihiatrice şi psihosomatice.

BIBLIOGRAFIE

Manualul conţine o bibliografie completă. Consultaţi de asemenea şi



307

1. DELAY, p. PICHOT, J. PERSE şi P. RENNES, Validitatea testelor de personalitate în psihiatrie. II. Studiul Chestionarului Cornell Index (Forma N2), în „Analele Medico-Psihologice”, dec. 1952.



308

SCALA DE EVENIMENTE IPOTETICE PROVOCATOARE DE GELOZIE (S.E.I.P.G)

Este un test creat de G.Hansen in 1982. Scopul sau este de a masura gelozia maritala utilizand evenimentele ipotetice producatoare de gelozie.

Gelozia presupune doi factori:

1) O definire de catre individ a comportamentului actual real si imaginat al partenerului care intra in conflict cu propria definire a relatiei ;

2) Include perspectiva individului asupra relatiei - ca fiind de valoare, importanta.

Testul prezinta situatii pe o scala de 11 grade in functie de cat de acord este persoana cu situatia respectiva . Testul a fost studiat pe 108 barbati si 112 femei (studenti) . Media a fost de 20,3 . Mediile pe cele 8 evenimente sunt: 8,19/4,41/5,32/4,38/6,14/6,84/ 9,95/10,54.

Scorul general: 56

Scorul mediu: 27

S-a constatat ca nu exista diferente semnificative intre sexe . Scorul total se obtine prin insumare. Consistenta interna este buna. Validitatea concurenta buna - corelatii pozitive cu orientarile traditionale privind rolul sexual si negative cu alternativa maritala.



309

Secţiunea V

Chestionare

A (R)

INVENTARUL TIPOLOGIC REALIZAT DE MYERS-BRIGGS

Forma G

Katharine C. BRIGGS,


Isabel

BRIGGS-MYERS Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material

Chestionar.

Manual.

Foaie de răspuns.

Grile de corectare.

Foaie de profil.

Administrare

Examinare: individuală sau colectivă ca auto-examinare.





310

Vârsta de aplicare: adolescenţi-adulţi.

Indicaţii: Chestionar de Personalitate bazat pe teoria tipurilor a lui C. Jung.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

M.B.T.I. este un chestionar de personalitate bazat pe teoria tipurilor a lui C. JUNG. Prima versiune a fost editată în 1962, iar o nouă revizuire a fost făcută în 1985.

Inventarul conţine 126 de întrebări şi este împărţit în 3 părţi. Părţile (1) şi (3) sunt prezentate sub formaă de întrebări cu 2-4 variante de răspuns; partea (2) se prezintă sub forma a 45 de cupluri de cuvinte.

Inventarul permite obţinerea a 4 scări bipolare şi poate fi transformat în note continue sau în „tip” codificat în patru litere: se pot observa astfel 16 tipuri.

Descrierea scărilor:

- EXTRAVERSIUNE – INTROVERSIUNE (EI)

JUNG aprecia că este o atitudine generală faţă de viaţă:

• Extravertitul este orientat către lumea exterioară; percepţia şi judecata sa se focalizează pe oameni şi obiecte.

• Introvertitul este centrat pe lumea interioară; percepţia şi judecata sa sunt dirijate către concepte şi idei.

- SENZAŢIE – INTUIŢIE (SN)

Această scară reflectă moduri de percepţie opuse:

• Când foloseşte senzaţia, individul se încrede în faptele observabile şi în informaţiile transmise de cele cinci simţuri.

• Când individul foloseşte intuiţia, percepe direct şi instinctiv obiectele interne şi externe şi raporturile lor.



311

- GÂNDIRE – SENTIMENT (TF)

Această scară relevă moduri de gândire opuse:

• Când este folosită gândirea, se decide pe bază de raţionament logic.

• Când se raportează la sentiment, deciziile se iau pe bază de valoare personală şi socială.

- JUDECATĂ – PERCEPŢIE (JP)

Această scară caracterizează procesele prin care oamenii caută să acţioneze asupra lumii exterioare.

• În atitudinea de judecată, se caută în principal să se ia decizii, să se găsească concluziile, să se planifice operaţiuni sau să se organizeze activităţi.

• În atitudinea perceptivă, se focalizează asupra informaţiilor care sosesc. Informaţia ar privi realităţile imediate, noile posibilităţi.

În funcţie de răspunsuri, subiectul va fi plasat la unul sau la celălalt pol al fiecărei scări. El va putea astfel să se definească printr-un „tip” codat în patru litere. De exemplu, tipul ISTJ înseamnă că persoanele din acest tip sunt introvertite, că ele preferă să folosească senzaţia şi gândirea, şi au o atitudine în principal de decizie faţă de lumea exterioară. Din fiecare combinaţie se nasc caracteristici care pot fi precizate de tipologie.

Un studiu de validitate a fost efectuat de eşantionul nostru pentru a descoperi corelările cu alte Chestionare de Personalitate precum Lista de Adjective a lui Gough (A.C.L.) şi Inventarul de Personalitate al lui Gordon (G.P.P.I.).



312

M.B.T.I. este un instrument care se aplică în consilierea psihologică, conjugală, educativă, în orientarea profesională, în sectoarele de comunicare, în cadrul formării.

Inventarul Tipologic MYERS –BRIGGS oferă subiecţilor care-l utilizează posibilitatea de a se cunoaşte mai bine discutând de exemplu rezultatele chestionarului şi analizând tipurile de care ei se apropie. În cadrul formării sau intervenţiei în organizare, Inventarul poate facilita integrarea într-un grup de muncă în echipă. În sfârşit, M.B.T.I. poate fi punctul de plecare a unei acţiuni terapeutice, al unui ajutor psihologic şi al unei dezvoltări personale.



313

Secţiunea V

Chestionare

MINI-MULT


Program Exploatare pe calculator – J. PERSE

Material


Manual.

Administrare


Timp de examinare: 10-15 minute.

Corectare şi exploatare: în întregime automatizate.


Indicaţii: studierea personalităţii normale şi a celei patologice.

Etalonare: eşantion reprezentativ al populaţiei generale franceze.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Utilizarea „M.M.P.I.” într-un examen psihologic la fel de bine ca şi în cercetare, nu a încetat să se dezvolte de la apariţia acestuia. Procentul



314

anual al publicaţiilor care se raportează la el a crescut constant, reflectând interesul suscitat de chestionar.

S-au manifestat mai multe tentative de a face testul mai rapid şi mai uşor de folosit, reducând numărul întrebărilor. O versiune prescurtată, clasică de mult timp, permite de exemplu, cu 357 de itemi în loc de 550, să se obţină profilul clasic, cu excepţia scării Si.

Mini-Mult stabilit de James C. Kincannon, reprezintă în acest sens realizarea cea mai economică şi mai riguroasă, deoarece doar 71 de itemi permit o prezicere a notelor scărilor obişnuite ale M.M.P.I., cu excepţia scării Mf şi Si, care nu au fost reţinute.

Această reducere a fost efectuată plecând de la o analiză des clusters pusă în evidenţă în matricele de corelări ale itemilor calculate de A. L. Comrey în 1957-1958, în scopul practicării unei analize factoriale a diferitelor scări. Tehnica folosită de Kincannon a constat în înlocuirea fiecărui cluster prin itemul cel mai reprezentativ, adică prin cel mai predictiv.

Etalonarea şi punerea la punct a versiunii franceze s-au sprijinit, pe de o parte pe eşantionul reprezentativ al populaţiei generale care a servit etalonării de bază a M.M.P.I. în Franţa, iar pe de altă parte pe diferite grupuri de bolnavi psihiatrici de ambe sexe. Compararea fiecărei scări reduse cu cea corespunzătoare a formei complete a M.M.P.I. a scos la iveală coeficienţi de corelare mergând de la 76% la 92% (valoarea medie 84%) în eşantionul normal şi de la 79% la 95% în diferitele eşantioane psihiatrice.

Aceste cifre sunt la fel de măreţe ca cele găsite de Kincannon în lucrarea sa originală şi confirmă faptul că scările reduse ale Mini-Mult au aceeaşi excelentă valoare predictivă ca cele complete ale M.M.P.I. Câştigul considerabil realizat asupra timpului necesar administrării testului nu pare astfel să plătească decât un preţ minim, având în vedere fidelitatea şi validitatea instrumentului.

Originalitatea versiunii chestionarului prezentată de către Editura Centrului de Psihologie Aplicată constă în exploatarea în întregime automatizată. Într-adevăr, plecând de la răspunsurile brute ale



315

subiecţilor la 71 de întrebări, cărora li se adaugă menţiunea sexului şi vârsta, o prelucrare pe calculator furnizează utilizatorului relevanţa răspunsurilor, rezultatele numerice ale diferitelor scări, pe cele ale câtorva indici suplimentari, traseul unui profil identic cu cel realizat de M.M.P.I., în fine (cu excepţia subiecţilor cu mai puţin de 18 ani) un anumit număr de paragrafe redactate privind semnificaţia şi implicaţiile acestui profil. Este vorba deci de o tentativă de exploatare combinată şi structurată a ansamblului de date culese, reproducând în principal demersul diagnostic al clinicianului în interpretarea unui profil M.M.P.I.

Această procedură automatică, împreună cu durata scurtă şi lejeritatea utilizării este menită să facă mari servicii utilizatorului, atât în examenul individual al personalităţii cât şi în lucrările de cercetare unde alte posibilităţi de exploatare statistică sunt, de altfel, posibile.

BIBLIOGRAFIE

1. Manualul testului conţine o bibliografie.

2. Descrierea originală a testului se află în:

3. KINCANNON James C., Prediction of the standard MMPI scales scores from 71 items: the Mini-Mult, în „Journal of Counsulting and Clinical Psychology”, 1968, nr. 3, 319-325.



316

Secţiunea V

Chestionare

TESTUL CAPACITĂŢILOR DE NEGOCIERE

P. POUJAUD, G. GATIER


Material


Manual.

Foaie de depouillement.

Administrare




Indicaţii: măsurarea facultăţilor de adaptare la mediul social.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul pleacă de la ideea generală că trăim într-o civilizaţie de comunicaţii interindividuale mai exigente decât altădată. De unde importanţa capacităţii de negociere luată aici în sensul larg al posibilităţii de a înţelege punctul de vedere al altuia, precum şi de a-l influenţa în scopuri în principal economice, intelectuale sau pur afective. În lumea actuală a muncii, de exmplu, fiecare trebuie să ştie să devină apt pentru



317

a-şi vinde ideile şi planurile unei fabrici industriale. Acest ansamblu de atitudini a devenit piatra unghiulară a unei adaptări reuşite şi gajul promoţiilor viitoare mai înstărite.

Testul autorizeaztă deci o apropiere de facultăţile de adaptare la mediul societăţii actuale, dincolo de concepţia restrictivă obişnuită care nu prevedea decât situaţiile specifice interindividuale ale actului vânzării.

Testul capacităţilor de negociere permite a se contura în ce moduri şi cu ce mijloace abordează fiecare această relaţie socială şi dezvoltă conduite ale căror caracteristici furnizează elemente bune pentru prognosticul unei adaptări reuşite a individului în sânul structurii sociale şi în special industriale.

El conţine 28 de situaţii reprezentând două personaje în poziţii de schimb, în cadrul întrevederilor punând în prezenţă un cumpărător, care în principiu, refuză cumpărarea şi un vânzător a cărui sarcină este de a-şi îndeplini funcţia de vânzare. Aceste personaje sunt stilizate, îndeosebi pentru că feţele nu trădează nici o expresie care ar putea să inducă punctul de plecare a răspunsurilor într-un sens sau altul. Cuvintele spuse de către unul dintre personaje sunt indicate în timp ce o bulă rămâne albă deasupra celuilalt: subiectul trebuie să-şi imagineze răspunsul dat de personaj.

Cei 28 de itemi ai testului acoperă 5 tipuri de situaţii:

- refuzul comunicaţiilor în raport cu cumpărătorul;

- critica produsului fabricantului sau a vânzătorului de către cumpărător;

- punerea în discuţie de către cumpărător a produsului în raport cu concurenţa;

- critica preţului din partea cumpărătorului;

- înfruntarea directă de către cumpărător a vânzătorului, punându-l în inferioritate.

Analiza răspunsurilor are ca scop poziţionarea atitudinilor după anumite axe: atitudini de la dominanţă la supunere, de ascendenţă, de



318

argumentare, atitudinile măsurând de asemenea fenomene speciale sau răspunsuri neadaptate.

Foaia de analiză permite stabilirea unui profil care evidenţiază specificitatea pentru fiecare subiect a modului său de adaptare la mediul înconjurător. Deşi finalitatea testului nu este o cercetare exclusivă a capacităţilor de asumare a rolului de Vânzător, informaţiile culese şi profilul pe care ele îl poun în evidenţă vor fi utile pentru a distinge subiecţii ale căror moduri de comunicare ar fi puţin compatibile cu constrângerile unei funcţii comerciale.

Acest test este special destinat psihologilor însărcinaţi cu recrutarea tehnicienilor de vânzare, a cadrelor de întreprindere, şi persoanelor responsabile de relaţiile umane, de comunicare şi de promoţii.



319

CHESTIONAR P.N.P.

P. PICHOT


Material


Foaie de profil.

Joc cu două gile de corectare.

Manual, 13 pagini.

Administrare





Indicaţii: depistarea tendinţelor patologice (nevrotice, paranoice şi psihopatice) în psihologia aplicată.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Practicienii dispun, pentru a selecta în colectivităţile civile şi militare subiecţii cu tendinţe patologice, de un anumit număr de instrumente în aplicare şi corectarea lor, cu un caracter colectiv. Totuşi, instrumentele care există în prezent sunt toate orientate către determinarea unei singure trăsături patologice, care este, aproape în totalitatea cazurilor nervozismul (sau tendinţa nevrotică).



320

De aceea, a fost necesară punerea la punct a unui test care, păstrând caracterele practice enunţate, ar permite detectarea unui evantai mult mai larg al tendinţelor patologice. Chestionarul P.N.P. răspunde acestui scop. El vizează determinarea subiecţilor care prezintă fie tendinţe nevrotice, fie tendinţe paranoice, fie tendinţe cu dezechilibru mintal (personalitate psihopatică). Aceste ultime două categorii au fost reţinute datorită frecvenţei şi caracterului lor de regulă nociv în colectivităţi.

Pe de altă parte, în elaborarea testului P.N.P. s-a ţinut cont în special de eventualitatea utilizării în practica civilă, dincolo de mediul medical, şi a fost efectuată o selectare atentă a itemilor astfel încât testul să nu aibă un caracter traumatizant (întrebările care se raportează la anomalii grave de comportament, la sexualitate etc. Au fost eliminate).

În sfârşit, atenţii speciale au fost acordate pentru a spori la maxim caracterul discriminatoriu al bateriei şi controlul sincerităţii răspunsurilor.

Pentru diagnosticul tendinţelor nevrotice au fost utilizate trei probe, un chestionar conţinând itemii extraşi din chestionarele clasice, care s-au dovedit în mod special discriminatorii, un test de asocier de cuvinte cu răspunsuri obligatorii şi un test de gusturi alimentare. Dacă chestionarele nevrotice sunt clasice şi larg utilizate, probele obiective: asocierea cuvintelor şi testul gusturilor alimentare sunt mai puţin cunoscute, deşi au în mod egal o validitate excelentă şi sunt mai puţin susceptibile de trucaj. O analiză a valorilor discriminatorii ale celor trei probe a permis prevederea, cu ajutorul unei combinări ponderate simple a celor trei note obţinute, a unei note globale „tendinţe nevrotice” având o bună valoare diagnostică.

Tendinţele paranoice sau de dezechilibru sunt determinate cu ajutorul a două chestionare ale căror itemi au fost aleşi după analiza printre cei mai discriminatorii din cei existenţi în testele clasice.

În sfârşit, o scară de sinceritate permite eventual să se precizeze tendinţa pe care o are subiectul de a se prezenta într-o lumină favorabilă şi de a invalida rezultatele prea „normale” obţinute de un subiect având în acelaşi timp o notă de „nesinceritate” ridicată.



321

Administrarea testului este uşoară. Ea este colectivă. Itemii sunt simpli şi pot fi înţeleşi chiar şi de subiecţii cu un nivel cultural scăzut. Corectarea, perfect obiectivă, se face cu ajutorul unei grile. Notele brute la diferitele scări sunt transformate mecanic în note T prin simpla transcriere pe o foaie de profil. Etalonările în nota T (media 50, plaja 10) au fost pregătite special pentru cele două sexe şi pentru niveluri culturale ridicat şi scăzut, datorită diferenţelor care au apărut în funcţie de aceşti factori. Interpretarea rezultatelor este dintre cele mai simple: se consideră ca patologic, sau cel puţin ca trebuind să fie supus unui examen amănunţit de către un specialist, orice subiect care obţine nota 70 sau o notă superioară la una sau mai multe scări. În aceste condiţii sunt descoperiţi 53% dintre dezechilibraţi, 63% dintre nevrotici, 76% din paranoici, în timp ce numai 10% dintre subiecţii normali sunt în mod fals consideraţi ca patologici.

De altfel, se poate utiliza scara şi pentru a preciza tendinţa patologică în cauză, luând în considerare scara cea mai ridicată.

Un astfel de test, datorită simplităţii, caracterului său netraumatizant, controlului pe care-l are asupra sincerităţii răspunsurilor, evantaiului relativ larg al tendinţelor patologice detectate, poate fi de mare utilitate în practica militară şi civilă. El reprezintă un test de selectare, care nu necesită personal specializat, şi care eventual poate fi completat pentru cazurile depistate astfel cu teste de personalitate mai sensibile sau printr-un examen clinic din partea unui specialist.

BIBLIOGRAFIE

1. PICHOT, P., Chestionar P.N.P. în „Revista de Psihologie Aplicată”, 1958, 8, 199.219.



322

CHESTIONARUL VALORILOR PROFESIONALE

Donlad E. SUPER

Houghton Mifflin Company


Material


Manual.

Corectat

Administrare





Indicaţii: măsurarea a 15 valori profesionale.

Etalonare: 900 de subiecţi francezi cu niveluri de studii diferite.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Chestionarul de Valori Profesionale este un test care permite aprecierea valorilor fundamentale care influenţează motivaţiile muncii. Acesta sunt calităţi pe care individul îşi doreşte să le aibă şi pe care le pate întâlni în



323

activităţile profesionale în care se angrenează, în situaţiile de viaţă, în obiectivele pe care şi le fixează.

Chestionarul de Valori Profesionale se prezintă sub formă de fraze care ilustrează valorile care sunt considerate importante pentru muncă.

Pentru fiecare frază subiectul indică importanţa pe care i-o acordă, în cinci puncte (de la foarte important la puţin important).

Cincisprezece valori sunt astfel măsurate, fiecare reprezentată de trei itemi. Pentru fiecare scară se calculează totalul punctelor atribuite de subiect celor trei itemi corespunzători.

Aceste valori sunt următoarele:

Altruism: „O muncă ce permite îmbunătăţirea bunăstării altora.”

Estetică: „O muncă ce permite să realizezi lucruri frumoase şi să creezi cea mai frumoasă lume înconjurătoare.”

Creativitate: „O muncă ce permite să creezi lucruri noi, să concepi noi produse sau să aduci idei noi. „

Stimulare intelectuală: „O mună ce-ţi dă ocazia să gândeşti idependent şi să afli cum şi de ce se petrec lucrurile. „

Realizare: „O muncă care-ţi dă sentimentul de realizare îndeplinindu-ţi bine sarcinile. „

Independenţă: „O muncă ce-ţi lasă libertatea de organizare şi de intervenţie.”

Prestigiu: „O muncă ce-ţi permite să ai o imagine socială pozitivă în ochii altora şi să impună respect.”

Management: „O muncă care permite planificarea şi organizarea muncii altora.”

Avantaje economice: „O muncă care-ţi permite să trăieşti corect şi să-ţi poţi oferi ceea ce ai chef.”



324

Siguranţă: „Un post care va fi menţinut chiar şi în situaţii de criză.”

Mediu: „O muncă făcută într-un mediu confortabil şi plăcut.”

Relaţii cu superiorii: „O muncă efectuată sub comanda unui superior drept şi echitabil, şi cu care te poţi înţelege.”

Relaţii cu colegii: „O muncă ce-ţi permite să ai contacte cu colegii şi să întreţii bune relaţii cu ei.”

Stil de viaţă: „O muncă ce-ţi permite să duci stilul de viaţă pe care l-ai ales şi să fii în acord cu tine însuţi.”

Varietate: „O muncă care-ţi permite să faci lucruri diverse.”

Etalonare în procente a fost efectuată pe o oameni de la întreprinderi (900 de subiecţi).

Etalonările specifice au fost elaborate după analizele varianţei efectuate pe diferite sub-grupe (cadre, angajaţi, profesori ...)

Studiul de validitate internă se bazează pe o analiză factorială. A înţelege structura valorilor unui student, a unui client sau a unui candidat este importantă atâta timp cât ajută la clarificarea obiectivelor şi la determinarea adecvării unui profil la un tip dat de formare sau de slujbă.

Cunoscând valorile care-l motivează pe individ, psihologul sau directorul personalului are astfel o bază importantă de consultat pentru a lua o decizie.

Datorită varietăţii valorilor studiate şi întinderii vârstei de aplicare, Chestionarul de Valori Profesionale are un larg câmp de aplicare.



325

INVENTARUL APRECIERII DE SINE AL LUI COOPERSMITH. Forma adulti si forma scolari

S.E.I.

Stanley COOPERSMITH, Ph.D.

Consulting Psychologists Press Inc.


Material

Chestionar Forma Adulţi.

Chestionar Forma Şcolari.


Manual.

Administrare




Vârsta de aplicare: adulţi şi adolescenţi.

Indicaţii: măsurarea aprecierii de sine.

Etalonare: 300 de subiecţi pentru Forma Adulţi.

150 de adolescenţi şcolari pentru Forma Şcolari.



326

NOTIŢĂ TEHNICĂ

De 20 de ani, conceptul aprecierii de sine a fost larg dezvoltat în literatura psihologică. El se prezintă ca un element constitutiv al personalităţii, de care depind atitudinile şi comportamentele individului. Într-adevăr, sentimentele individului faţă de sine însuşi par a fi determinante în implicare şi în reuşita şcolară sau profesională. Aprecierea de sine reflectă percepţiile şi opiniile pe care individul le are despre el însuşi, şi prin asta însăşi, se doverdeşte a fi un bun indicator al conduitelor pe care le va adopta în faţa sarcinilor cu care se va confrunta.

Inventarul aprecierii de sine (S.E.I.) construit de S. Coopersmith în 1975, revizuit în 1981, a fost larg utilizat în domenii de aplicare variate: profesional, şcolar, clinic.

Acest inventar conţine 58 de itemi care descriu sentimente, opinii sau reacţii personale, cărora subiectul trebuie să le răspundă însemnând o căsuţă: „Îmi seamănă.” sau „Nu-mi seamănă.”.

Atitudinile evaluative ale individului faţă de sine însuşi, măsurate de către S.E.I., acoperă patru domenii: social, profesional sau şcolar, familial, general. În plus este inclusă o scară a minciunii care permite detectarea atitudinilor de răspuns defensive, intenţionate sau nu.

Notele la diferitele sub-scări, precum şi nota totală, permit aprecierea în ce domeniu şi în ce măsură subiecţii au o imagine pozitivă despre ei înşişi.

Au fost propuse două forme: o Formă pentru Adulţi; în care situaţiile descrise se referă la mediul profesional, şi o Formă pentru Şcolari, în care situaţiile sunt adaptate la adolescenţii şcolari.

Fiecare formă a fost adaptată şi studiată pe o populaţie franceză specifică: 300 deadulţi pentru Forma Adulţi şi 150 de elevi pentru Forma Şcolari.

Inventarul valorii de sine este un test a cărui aplicare este uşoară şi rapidă şi care poate să-l ajute pe psiholog în evaluarea şi înţelegerea individului.



327

INVENTARUL VALORILOR INTERPERSONALE S.I.V.

L. V. GORDON

Science Research Associates


Material


Foaie de profil.

Grilă decorectare.

Manual.

Administrare




Vârstade aplicare: adulţi.

Indicaţii: măsurarea importanţei relative a 6 valori care intervin în relaţiile interpersonale.

Etalonare: 971 de subiecţi francezi.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Inventarul valorilor interpersonale este un test destinat evaluării sistemului valorilor interpersonale. Acestea determină, într-adevăr, într-o mare măsură comportamentele umane: ele intervin în deciziile



328

personale, de ele depinde în parte gradul de satisfacţie personală sau emergenţa conflictelor intrapersonale. Adesea influenţează foarte mult randamentul şi buna adaptare a individului.

L.V. GORDON măsoară valorile individuale printr-o metodă foarte utilizată de către cercetători în acest domeniu: determinarea a ceea ce persoana consideră ca „important” (cerându-i unei persoane să precizeze la ce anume acordă importanţă, se poate cunoaşte sistemul ei de valori).

Testul utilizează metoda răspunsului forţat. Subiectul trebuie să aleagă pentru fiecare item din trei propoziţii pe cea care-i pare „cea mai importantă”, pe cea pe care o consideră „cel mai puţin importantă” şi s-o lase nemarcată pe a treia. Testul conţine 30 de triade.

Şase valori, considerate de-o importanţă egală pentru adaptarea la viaţa personală, socială, conjugală şi profesională au fost reţinute de către autor:

1. Dependenţă: să fie tratat cu înţelegere, cu bunăvoinţă.

2. Conformism: acţionarea după convenţiile sociale, a face ceea ce este acceptat social.

3. Apreciere socială: a fi respectat, admirat; a fi considerat ca o persoană importantă.

4. Independenţă: a avea dreptul de a face ceea ce doreşte; a avea libertatea de decizie.

5. Bunăvoinţă: a face lucruri pentru alţii, să-i ajute.

6. Comandă: dirijarea altora, a avea autoritate asupra altora.

Cele şase note brute obţinute sunt transformate în note etalon (note T: media: 50, ecartament: 10) şi transcrise pe o foaie de profil, facilitând interpretarea. Normele au fost stabilite pe un eşantion de 971 de subiecţi (423 de femei şi 548 de bărbaţi), format din studenţi şi din zece grupuri profesionale. Rezultatele subiectului ar putea astfel să fie comparate cu cu cele ale grupului de referinţă din care face parte.



329

Constituire

S.I.V. a fost conceput pentru a măsura valorile relative ale relaţiilor interpersonale. El nu se referă decât la comportamentele obişnuite sau normale, excluzând astfel comportamentele ce relevă devianţa sau patologia. Autorul a plecat deci de la lucrările anterioare asupra valorilor (Murray, Guilford, Christensen, Mooney) pentru a defini 10 categorii ipotetice de valori interpersonale. El a construit un pool cu 200 de propoziţii care au fost administrate mai multor eşantioane de subiecţi. Rezultatele acestei experimentări au fost supuse unei serii de analize factoriale care au permis reţinerea a şase categorii de valori, relativ independente, măsurate de S.I.V. Triadele au fost constituite astfel încât să reprezinte trei valori diferite şi să echilibreze dispersia răspunsurilor. Construirea definitivă a celor 30 de triade prezentate în S.I.V. a fost verificată de autor pe numeroase grupuri (studenţi, grupuri profesionale).

Fidelitate

Fidelitatea rezultatelor S.I.V. a fost studiată prin metoda analizei interne pe un eşantion francez de 192 de subiecţi (92 de femei şi 100 de bărbaţi).

Validitate

Numeroase studii de validitate corelaţională cu alte teste au fost efectuate pe eşantioane americane (Study of Values, Inventarul Temperamentului realizat de Guilford şi Zimmerman) şi pe un eşantion francez (Inventarul Psihologic de la Universitatea din California – C.P.I.). Rezultatele sunt satisfăcătoare.

Aplicaţii

Domeniul aplicaţiilor S.I.V. este foarte larg: în orientarea profesională şi în întreprinderi, unde durata scurtă a administrării sale permite includerea sa în bateriile folosite în mod obişnuit şi obţinerea unor preţioase informaţii asupra a ceea ce subiectul privilegiază în relaţiile sale cu alţii.



330

INVENTARUL VALORILOR PERSONALE SPV

L. V. GORDON

Science Research Associates


Material

Chestionar.


Manual.

Administrare





Indicaţii: măsurarea importanţei relative a şase valori personale.


NOTIŢĂ TEHNICĂ

Inventarul Valorilor Personale este un test destinat evaluării sistemului de valori ale unui individ. Sistemul de valori influenţează conştient sau nu deciziile sale imediate sau proiectele pe termen lung şi poate servi la determinarea a ceea ce el face sau a gradului său de reuşită.



331

L. V. Gordon măsoară valorile personale printr-o metodă care constă în determinarea importanţei pe care o acordă individul diverselor sale activităţi.

Testul utilizează metoda răspunsului forţat. Subiectul trebuie să aleagă pentru fiecare item din trei propoziţii pe cea care-i pare „cea mai importantă”, pe cea pe care o consideră „cel mai puţin importantă” şi s-o lase nemarcată pe a treia. Testul conţine 30 de triade.

Autorul a reţinut şase valori:

1. Spirit practic: are tot timpul pentru banii săi. Are grijă de ceea ce posedă.

2. Realizare de sine: face tot posibilul pentru a îndeplini ceva important.

3. Varietate: face lucruri noi şi diferite. Se expune la riscuri.

4. Spirit de decizie: are convingeri ferme şi bine stabilite. Merge până la capătul deciziilor sale.

5. Spirit de organizare: este foarte ordonat. Urmează o apropiere/approche sistematică pentru a acţiona.

6. Orientarea către un scop: îşi concentrează eforturile către obiective clar definite.

Cele şase note brute obţinute se transformă în note de etalon: (note T: media 50, abatere/marjă/écart-type: 10).

Normele au fost stabilite pe un eşantion de cca. 500 de subiecţi, compus din studenţi şi grupuri profesionale.

Construcţie

SPV a fost elaborat pentru indivizii consideraţi normali, având comportamente normale, excluzând comportamentele deviante (patologice, ilegale etc.).



332

Autorul a plecat de la lucrările anterioare asupra valorilor (Guilford, Christensen, Mooney) pentru a defini şapte dimensiuni ipotetice. 175 de itemi au fost formulaţi avec pour chacun o reprezentare aproape echivalentă.

O analiză factorială bazată pe răspunsurile furnizate de un eşantion de studenţi a permis punerea în evidenţă a acestor şapte dimensiuni.

Şase dintre ele au fost folosite pentru punerea la punct a S.P.V.

Construirea definitivă a celor 30 de triade prezentate a fost verificată de autor pe numeroase grupuri (studenţi, grupuri profesionale).

Fidelitate

Fidelitatea rezultatelor SPV a fost studiată prin metoda test-retest pe un eşantion francez.

Validitate

Numeroase studii de validitate corelaţională cu alte teste au fost efectuate pe eşantioane americane şi pe eşantioane franceze (SIV, GPPI). Rezultatele au fost satisfăcătoare.

Aplicaţii

Domeniul aplicaţiilor SPV este larg: în orientarea profesională şi în întreprinderi.

Rapiditatea administrării sale permite să fie inclus în bateriile utilizate în mod obişnuit şi să se obţine preţioase informaţii.



333

SCARĂ PENTRU STUDIUL VALORILOR STUDY OF VALUES

G. W. ALLPORT

Houghton Miffin Company

P. E. VERNON

Ediţia franceză:

G. LINDZEY


Material


Foaie de notare şi de profil.

Manual.

Administrare





Indicaţii: măsurarea importanţei relative a şase tipuri de interese fundamentale.

Fidelitate (americani): 89% (test-retest).

Etalonare:

- pe un important eşantion de elevi din clasele terminale.



334

- pe grupuri profesionale selecţionate.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Scara pentru Studiul Valorilor (Study of Values) este un chestionar care urmăreşte să stabilească orientarea generală a sistemului de interese şi de atitudini (de „valori”) ale unui individ. El a fost construit iniţial în 1931 de către Gordon W. Allport şi Philip E. Vernon luând ca bază sistemul expus de filozoful german Eduard Spranger în cartea sa „Lebensformen”. Spranger postula că indivizii pot fi împărţiţi în şase tipuri în funcţie de interesele care orientează ansamblul personalităţii lor.

Interesul dominant al „omului teoretic” este descoperirea adevărului. În îndeplinirea acestui scop el are o atitudine „intelectuală”, fără să ţină cont de frumuseţea sau de utilitatea obiectelor. Empiric, critic şi raţional, el este frecvent un om de ştiinţă sau un filozof.

Omul „economic” se preocupă de ceea ce este util. Interesele sale, privind originea nevoilor corporale, se întind pentru a îngloba aspectele lumii afacerilor. În principal practic, omul economic corespunde stereotipului „businessman”. El consideră cunoaşterea interesantă numai dacă este aplicată. În viaţa personală se preocupă de estetic din punct de vedere al aspectului său comercial; confundă luxul şi frumuseţea, preferă să-i depăşească pe alţii prin bogăţie mai mult decât prin putere.

Omul „estetic” consideră că valorile superioare sunt forma şi armonia. Într-o anumită măsură el se opune diametral omului teoretic: pentru el adevărul echivalează cu frumuseţea; omului economic: pentru el comerţul este destructurarea valorilor superioare. El tinde către individualism.

Omul „social” are ca valoare supremă dragostea celorlalţi. Pentru Spranger aici sunt în joc componentele altruistice sau filantropice ale acestei iubiri a aproapelui. El tinde să considere atitudinile teoretice, economice şi estetice ca reci şi inumane.



335

Omul „politic” se interesează în primul rând de putere. Activităţile sale nu privesc, de altfel, foarte tare politica în sensul strict, ci oricare ar fi vocaţia sa este un „Machtmensch”.

Omul „religios” poate fi definit apreciind unitatea ca cea mai înaltă valoare a sa. Mistic, el caută să înţeleagă lumea ca un tot, şi să se pună în relaţie cu această totalitate. Spranger îl defineşte ca „un om a cărui structură mintală este permanent dirijată către crearea unei experienţe de cel mai înalt nivel posibil care aduce o satisfacţie absolută.”.

Desigur, Spranger a admis posibilitatea existenţei tipurilor mixte.

„Study of Values” a căutat să furnizeze o măsurare a acestor dimensiuni. Revizuită de mai multe ori, aceast scară este în varianta actuală (ediţia a treia) rezultatul colaborării lui Gardner Lindzey cu autorii originali. Succesul său persistent după 40 de ani demonstrează valoarea intuiţiei lui Spranger în opera sa teoretică.

Scara este constituită din două serii de propoziţii (30 şi 15). În prima, subiectul trebuie să indice preferinţa sa între două eventualităţi, în a doua să împartă 4 siuaţii. Adunarea răspunsurilor permite obţinerea a şase note, corespunzătoare celor şase dimensiuni valorice.

Importanţa testului a fost demonstrată în numeroase domenii: psihologie aplicată în orientarea profesională sau şcolară, cercetare. S-au pus în evidenţă diferenţele urmărind grupurile profesionale, existenţa modificărilor valorilor, atât la nivelul indivizilor cât şi la nivelul grupelor de variaţie care urmează periodic (la un interval de 20 de ani), urmărind tipul de influenţe la care au fost expuşi subiecţii, corelările cu testele de interese (Strong, Kuder), cu chestionarele de personalitate (M.M.P.I.), cu caracteristicile perceptive etc.

Versiunea franceză a fost etalonată pe un grup de subiecţi (350-400 de fiecare sex) reprezentativ al elevilor din clasele terminale (în funcţie de tipul de învăţământ). De altfel, manualul conţine rezultatele mai multor sute de subiecţi aparţinând unor grupuri profesionale, selecţionaţi în funcţie de predominanţa aşteptată de la o valoare sau alta.



336



337

SERIA a VI-a

TESTE, CHESTIONARE, INVENTARE DE

PERSONALITATE



338



339

Secţinea V

CHESTIONARUL DE PERSONALITATE AL LUI BERNREUTER

Robert G. BERNREUTER

Standfordd University Press


Material


Joc de 3 grile de corectare.

Manual, 11 pagini.

Administrare



Timp de corectare: 20-25 de minute (pentru cele 6 scări).


Indicaţii: măsurarea celor 6 trăsături ale personalităţii.

Fidelitate: 78%-91% pentru diversele scări (pare – impare).

Etalonare: 247 de subiecţi francezi de sex masculin cu vârste între 19-25 de ani, cu o cultură secundară sau superioară.



340

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Inventarul Personalităţii descris în 1935 de către Robert G. Bernreuter este cu siguranţă chestionarul care a făcut obiectul utilizării cea mai largă şi al cercetărilor cele mai numeroase. Autorul a căutat să pună la punct un instrument care reunea principalele teste de acest tip şi permitea astfel să obţină simultan informaţii care înainte necesitau mai multe instrumente psihometrice.

Testul este un chestionar cu răspunsuri prin „da” sau „nu”, conţinând 125 de întrebări, fiecare întrebare putând, de altfel, să intre în calculul mai multor rezultate. Ponderea întrebărilor şi construirea grilelor de corectare s-au bazat pe chestionarele anterioare măsurând unele trăsături de personalitate şi de validitate cunoscută. Iniţial, inventarul personalităţii permitea măsurarea următoarelor trăsături.

- tendinţa nevrotică (B1-N). Corelarea acestei scări cu Thurstone Neurotic Inventary este de 94% (după atenuare, 1.00).

- Trăsătura „mulţumirii de sine” /B2-S). Corelarea acestei scări cu Bernreuter Self-Sufficiency Test este de 89% (după atenuare 1.00).

- Inroversiune-extraversiune (B3-1). Corelarea acestei scări cu Laird C2 Introversion Test este de 76% (după atenuare 99%).

- Dominanţă-supunere (B4-D). Corelarea acestei scări cu clasicul Allport Ascendance Submission Study este de 81% (după atenuare, 1.00). Chestiunile corespondente sunt de altfel împrumutate de la Allport.

Aceste corelări demonstrează că folosirea Chestionarului lui Bernreuter se deosebeşte de cele patru chestionare menţionate. Flanagan a făcut un studiu statistic al diferitelor scări şi a constatat că unele dintre ele erau puternic intercorelate, (între B1-N şi B3-1 95%; între B1-N şi B4-D 80%), datorită faptului că trăsăturile pe care ele le măsoară nu sunt independente. El a făcut o analiză factorială după metoda Hotelling şi a putut să demonstreze că doi factori independenţi ţin cont respectiv 78% şi 18% de variance, soit à eux deux de la quasi totalité (96%). Pe



341

această bază au fost construite două grile suplimentare permiţând măsurarea celor două trăsături practic independente (r = 11%):

- Încredere în sine (F1-C)

- Sociabilitate (F2-S)

Aplicaţiile testului sunt foarte numeroase. În revista sa generală din 1942, Super releva 135 de lucrări pe care i le-a consacrat. În acelaşi timp, două observaţii suplimentare trebuie făcute:

Testul necesită pentru o examinare corectă un nivel intelectual cel puţin mediu.

Tesul, datorită naturii relativ neutră a întrebărilor, poate contrar de exemplu cu Cornell-Index Forme N225, este utilizat şi în afara mediului medical.

Într-o manieră generală, testul poate fi folosit de fiecare dată când se doreşte o apreciere rapidă a unor trăsături de personalitate:

- examene individuale în vederea counseling;

- orientare profesională, în special a subiecţilor cu un nivel secundar;

- eliminarea, în colectivităţile de subiecţi de nivel secundar sau superior, a indivizilor suspecţi de tulburări de personalitate. (Pe această temă au fost date norme critice în etalonări.)

BIBLIOGRAFIE

Referinţe bibliografice până în 1942 au fost date în:

1. SUPER, D. E., The Bernreuter Personality Inventary: a reviw of research.”Psychological Bulletin”, 1942, 39, 94-125.

25 Vezi Cornell-Index Forme N2, Secţiunea V, „C.I.N2”.



342

A (R)

TESTUL FACTORULUI F AL LUI CATTELL

R. B. CATTELL

University of London Press Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată şi Institutele de Aplicaţii Psihotehnice Material

Caiet de test, 14 pagini. Manual, 12 pagini.

Administrare

Examinare: individuală sau colectivă. Timp de examinare: 30 de minute, dintre care 15 de lucru efectiv. Timp de corectare: 5 minute. Vârsta de aplicare: 12 ani – adulţi. Indicaţii: măsurarea factorului F.

Etalonări: copii (12-15 ani) şi adulţi (19-40 de ani).

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Numeroase lucrări experimentale, şi cele ale lui R. B. Cattell în special, au demonstrat că noţiunea de extraversiune-introversiune



343

introdusă de Jung în psihologie trebuie să fie remaniată. Introversia ar fi, de fapt, o combinare a doi factori: introversia adevărată şi un factor de neadaptare. Aceasta l-a condus pe Cattell să prefere noţiunea de surgence-désurgence sau dinamie – atonie, care corespunde din punct de vedere al analizei factoriale unui factor relativ pur regăsit de alţi autori, mai ales de Garrett care l-a descris sub numele factorului C. Pe de altă parte s-a constatat că acest factor, în principal unul de temperament, se regăsea în probele de fluiditate verbală.

Aceste elemente au permis stabilirea unui test obiectiv de personalitate, măsurând surgence-désurgence prin intermediul probelor bazate pe noţiunea de fluiditate (factorul F). Asa cum a arătat Studman, aceste teste posedă o validitate mai mare decât orice alt test de temperament.

Studiul lui Cattell a fost reluat în Franţa de C. Benassy – Chauffard şi M. Benassy care au confirmat valoarea testului şi autonomia surgence-désurgence ca trăsătură fundamentală de temperament. Un studiu detaliat le-a permis să demonstreze că cei doi poli corespunzătoare următoarelor trăsături (pentru care noi rezumăm aici doar liniile fundamentale):

Surgent Désurgent

Bună dispoziţie

Natural

Simţul umorului

Adaptabil

Gregar

Vivacitate de comprehensiune

Sumbru

Reţinut

Serios

Conservator

Solitar

Lentoare în comprehensiune

Aceste trăsături ale căror semnificaţii au fost precizate cu grijă de autor, arată importanţa foarte mare a testului în studiul



344

temperamentului. Aplicaţiile sunt posibile de asemenea în domeniul psihologia patologică, unde au făcut obiectul cercetărilor lui Eysenck şi Studman, printre alţii. Istericii şi maniacii au un F ridicat, depresivii un F scăzut.

Testul Factorului F al lui R. B. Cattell este un test obiectiv, cu o aplicare uşoară, cu o cotaţie riguiros standardizată. El conţine 5 subteste, care au fost alese pentru înalta lor saturaţie în factorul F. Interpretarea rezultatelor în plan psihologic este de asemenea uşoară şi decurge din caracteristicile celor doi poli surgent-desurgent enumeraţi mai sus. Trebuie spus totuşi că este de dorit să se utilizeze testul în legătură cu un test de factor g (inteligenţă generală), şi eventual cu alte teste de personalitate.

BIBLIOGRAFIE

O dezbatere generală despre Factorul F şi legătura sa cu alte trăsături de personalitate, precum şi o bogată bibliografie veţi găsi în:

1. CATTELL, R. B., Description and Measurement of Personality. Yonkers-on-Hudson, World Book Company, 1946.

De asemenea, puteţi consulta:

1. BENASSY, M. Şi CHAUFFARD, C., Este Testul F al lui Cattell un test obiectiv de temperament? (Le Test F de Cattell est-il un test objectiv de temperament), în „Anuar Psihologic” („Année Psichologique”), 1942-1943, 43-44, 200-230.

________________

Există o ediţie a Testului de Factor F în limba italiană.



345

Secţiunea VI

Chestionare

A (R)

TEST 16 PF

R. B. CATTELL,


H. W. EBER


Material

Chestionar (Forma A sau B), 10 pagini.

Foaie de răspuns (identică pentru cele două forme).


Joc cu două grile de corectare.

Manual.

Administrare



Timp de corectare: 10 minute (inclusiv pentru foaia de notare şi de profil).

Vârsta de aplicare: 16-17 ani – adulţi, de preferinţă cu o cultură secundară şi superioară.



346

Indicaţii: măsurarea a 16 factori de personalitate izolaţi prin analiza factorială (cu posibilitatea unei măsurători mai profunde a patru dimensiuni/traits).

Fidelitate: Forma A: 61% - 83%; Forma B: 60% - 89%; Forma A + B: 76%-91%.

Echivalenţa celor două forme: 34% - 76%.

Etalonare: Forma A: Populaţia Masculină Şcolară (2e, 1re, Terminale) şi Activă.

Forma B: Populaţia Masculină şi Feminină Şcolară şi Activă.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul 16 PF al lui R. B. CATTELL este unul dintre cele mai cunoscute chestionare de personalitate validate de analiza factorială. Rezultat al unui număr considerabil de cercetări întreprinse de R. B. Cattell asupra structurii factoriale a personalităţii şi asupra măsurării dimensiunilor sale, testul îşi propune să nu neglijeze nici un aspect important al personalităţii.

Testul conţine 187 de întrebări pentru fiecare formă echivalentă A şi B. Cele 16 scări (fiecare conţinând, în fiecare formă, 10-13 itemi) sunt în cea mai mare parte independente. Fiecare dintre ele măsoară un factor a cărui natură nu este o simplă statistică, ci răspunde unei realităţi psihologice, a cărei existenţă a fost demonstrată de o serie de studii în cadrul unei teorii generale coerente. Pe lângă cei 16 factori elementari, este posibil să se măsoare patru dimensiuni secundare, mai mari, plecând de la combinările ponderate ale dimensiunilor primare.

Cei 16 factori sunt bipolari, şi desemnaţi de termeni tehnici la fel de bine ca, eventual, de termeni non tehnici (în vederea transmiterii eventuale a informaţiei subiectului).

Aceştia sunt:

A Sizotimie-afectotimie (rezervat – deschis).



347

B Inteligenţă

C Forţa eului (stabilitatea emoţională)

E Ascendenţă – supunere (caracter afirmat – supus)

F Expansivitate (moderat – impulsiv)

G Forţa supra eului (conştiincios/scrupulos – lipsit de griji)

H Threctia – Parmia (timid – aventuros)

I Harria – Premisa (dur – tandru)

L Alaxia – Protension (încrezător – temător)

M Praxernia – Autia (practic – imaginativ)

N Naivitate – clarviziune (direct – fin)

O Calme-anxios

Q1 Conservatorism – radicalism

Q2 Dependent de grup – ajungându-şi sieşi

Q3 Integrare (necontrolat – controlat)

Q4 Tensiune energetică (detensionat – încordat)

Prezenta versiune a Tesului 16 PF, care se substituie formei origiale (a cărei adaptare franceză a fost publicată în 1959) nu aduce nici o modificare asupra naturii a celor 16 factori, chiar dacă terminologia acestora a fost modificată în câteva detalii. Din contră, în planul mijloacelor tehnice, au fost aduse numeroase perfecţionări:

- Reformularea adesea profundă a întrebărilor, care, din acest moment au fost prezentate la persoana I;

- Utilizarea unei foi de răspuns care permite o corectare rapidă prin parcurgerea succesivă a două grile.



348

- Notarea pe o foaie de profil care permite o interpretare quasi imediată.

- Calculul a patru dimensiuni secundare cu o importanţă predictivă considerabilă (anxietate, extraversiune, sensibilitate, independenţă) plecând de la notele factoriale elementare, Fiecare întrebare oferă trei posibilităţi de răspuns , astfel încât să se evite răspunsurile pe ocolite. Neutralitatea itemilor şi faptul că dimensiunile au doi poli „dezirabili social” evită la maxim simularea şi atitudinile de răspuns perturbatoare. Testul 16 PF în noua sa versiune oferă un arier-plan de cercetări exeperimentale şi clinice pe subiecţii normali şi patologici. Astfel, a fost utilizat la fel de bine pentru examenul individual ca şi pentru studiile bazate pe grupe întinse privind de exemplu creativitatea, alcoolismul, diagnosticul diferenţial în patologie. Aceste studii au condus la stabilirea „profilelor tip” în domeniul clinic şi profesional.

Testul 16 PF s-a dovedit progresiv unul dintre cele mai bune chestionare factoriale de personalitate. Noua versiune care are aceleaşi avantaje teoretice ca şi forma iniţială, prezintă pe plan tehnic perfecţionări care sporesc interesul acestui instrument şi permit recomandarea folosirii lui într-un câmp foarte larg de aplicaţii.

Chestionarul 16PF evaluează trăsăturile identificate prin analiza factorială. Inventarul porneste de la cele 12 trăsături sursă definite prin analiza factorială. Chestionarul are două forme paralele, a câte 187 itemi.

Testul evaluează prin datele normative poziţia individului de-a lungul acestui continuu. Specific acestui tip de evaluări, ceea ce se ia în considerare în cadrul interpretărilor ca semnificativ si activ în comportamentul real al persoanei, este acel factor a cărui pondere depăşeşte într-un sens sau altul zona de semnificaţie medie pe o scara de normare în 10 trepte, sunt considerate semnificative pentru comportamentul real, acele trăsături care au o poziţie de la 3 spre 0 si de la 7 pre 10. Prin aceasta se înţelege ca notele 10 si 0 indica un maxim activism al trăsăturii respective în paternul de



349

personalitate care se exprima prin caracteristicile polului respectiv. În vederea interpretării, se extrag acei factori primari deosebit de activi începând cu factorii care au nota T = 0 si 10, apoi se continua cu factorii care au nota T = 1 si 9 pana la cei cu nota T = 3 si 7.

Contine 16 factori esentiali (A-Q). Fiecare factor, trăsătură de origine cuprinde mai multe trăsături de suprafată. Factorii de ordin secundar au semnificatia de trăsături de suprafată si sunt definiti si determinati experimental de CATTELL. Ei sunt calculati în functie de ponderea contributiei fiecăruia dintre componentele primare în clusterul factorial.

Exemple de scale si specificul interpretării.

Cei 16 factori primari:

factorul A - (schizotimie vs. Ciclotimie)

◊ cotele standard joase (0-3) caracterizează un comportament prin aspecte precum: schizotimie, orgoliu, spirit critic, rigiditate, suspiciune, opozantă;

◊ cotele standard ridicate (7-10) indică comportament caracterizat prin: ciclotimie; individul este bun, amabil, prietenos, cu interes pentru ceilalti, adaptabil, cald.

factorul B - (abilitate rezolutivă generală)

◊ măsoară acel factor general numit inteligentă;

CATTELL face distinctia între inteligenta:

- fluidă - o capacitate înnăscută care poate fi aplicată la toate tipurile de continuturi; afectează inteligenta cristalizată prin faptul că influentează cât de mult beneficiem din învătarea scolară; evaluarea ei se poate



350

realiza numai prin teste ce nu fac în continutul lor referiri la cultură;

- cristalizată - formă ce depinde mult de educatia formală, exprimând tipurile de abilităti învătate în scoală;

◊ cote standard scăzute - slabă abilitate mentală, tendinta de a abandona cu usurintă, lipsa de cultură în general;

◊ cote standard ridicate - indică inteligenta vie, constiinciozitatea, perseverenta în rezolvarea problemelor, tendinta de a fi cultivat.

factorul C - (instabilitate emotională vs. stabilitate emotională)

◊ polul caracterizat prin instabilitate reprezintă caracteristicile unui Eu slab (emotivitate, instabilitate, imaturitate afectivă);

◊ la polul opus apar caracteristicile unui Eu puternic, matur, calm.

factorul E - (supunere vs. Dominantă)

◊ polul comportamentului supus indică dependenta, o persoană conformistă, usor de dominat;

◊ polul opus - comportament agresiv, încăpătânat, sigur de sine, nonconformist, dar dornic să capteze atentia.

factorul F - (expansivitate vs. Nonexpansivitate)

◊ un constituient important al extraversiei-intoversiei, ca factor secundar;

◊ unul din factorii care suportă influenta mediului de formare;



351

◊ polul expansiv - comportament impulsiv, vesel, direct, plin de viată, legat de grup, spontan în reactii;

◊ polul nonexpansiv - comportament moderat, prudent, taciturn, necomunicativ, multumit de sine, lent.

factorul G - (Supraeu slab vs. forta Supraeului)

◊ legat în principal de energie si perseverentă;

◊ polul Supraeului slab - individ schimbător, influentabil, oboseală nervoasă, lipsă de tolerantă la frustrare;

◊ polul opus - ins ordonat, consecvent, atitudini de constiinciozitate, responsabilitate personală.

factorul H - (threctia vs. Parmia)

◊ cele două denumiri ascund manifestări opuse ale dimensiunii responsabile de timiditate si sensibilitate la amenintare, vs. curaj si lipsă de sensibilitate;

◊ polul threctia - un comportament dominat de tendinta de repliere asupra propriei persoane;

◊ polul parmia - persoană îndrăzneată, activă, curajoasă, cu interes pentru sexul opus;

◊ termenul threctia vine de la englezescul “threat” = amenintare;

◊ termenul parmia indică predominantă parasimpatică.



352

factorul I - (harria vs. Premsia)

◊ factorul este din categoria celor formati prin influenta mediului si a culturii;

◊ termenul harria, vine de la “hardness and realism”, indică aspectul de duritate, masculinitate si realism în mediul de formare, spirit practc;

◊ termenul premsia, vine de la expresia englezească “protected emotional sensitivity”; comportament sensibil la estetic, exigent, dar nerăbdător, dificil de satisfăcut în probleme de artă.

factorul L - (alexia vs. Protension)

◊ polul alexia - comportament caracterizat prin încredere, adaptabilitate, cooperare, interes fată de ceilalti;

◊ polul protension - reprezintă tensiunea (mod neîncrezător, înclinat spre gelozie, relativ rigid, dur, indiferent fată de altii).

factorul M - (praxernia vs. Autia)

◊ factor care cuprinde trăsături dificil de integrat într-o formulă din limbajul obisnuit;

◊ polul praxernia - comportament practic si constiincios, spirit logic, cu sânge rece în caz de urgentă sau pericol;

◊ polul autia - defineste nonconventionalul excentric (boem, aspect exterior calm, ocazionale izbucniri emotive de natură isterică).



353

factorul N - (naivitate vs. Subtilitate)

◊ acest factor nu afectează în mod decisiv comportamentul;

◊ polul naivitătii - comportament direct, naiv, natural, sentimental, usor de satisfăcut;

◊ polul opus - perspicacitate si luciditate în opinii, civilizat si subtil, indiferent fată de altii, dificil de satisfăcut.

factorul O - (încredere vs. tendintă spre culpabilitate)

◊ polul încredere - comportament calm, încredere în sine, linistit, rezistent la stress, fără fobii, se angajează în activităti simple;

◊ polul opus - lipsă de securitate, mod anxios, depresiv, bănuitor, sentimente de culpabilitate.

factorul Q1 - (conservatorism vs. lipsă de respect pentru conventii)

◊ polul conservator - mod relativ necritic de acceptare a normelor;

◊ polul opus - comportament deschis spre nou, inovator, critic.

factorul Q2 - (dependenta de grup vs. independenta personală)

◊ nu este clar stabilit în variatiile comportamentale;

◊ contribuie la factorul secund introversie;

◊ cote ridicate - persoana este ratională, capabilă să decidă singură;



354

◊ cote scăzute - caută aprobarea socială, urmează moda, grupul.

factorul Q3 - (sentiment de sine slab vs. sentiment de sine puternic)

◊ nu este clar stabilit; se pare că exprimă gradul în care individul a acceptat o imagine de sine ideală prin care îsi dirijează comportamentul real;

◊ depinde de mediu în sensul dependentei de încurajare;

◊ contribuie semnificativ la factorul secund anxietate;

◊ primul pol - comportament manifestat prin lipsa de control;

◊ polul opus - disciplina de sine, exigentă, vointă dezvoltată.

factorul Q4 - (tensiune ergică slabă vs. tensiune ergică ridicată)

◊ primul pol - indică un mod destins, calm, nonsalant, satisfăcut de a trăi;

◊ polul opus - caracterizat prin încordare, tensiune, excitabilitate, sentimente de frustrare.

Cei 4 factori secundari:

factorul I - (adaptare vs. Anxietate)

◊ cota ridicată la acest factor indică o anxietate ridicată;

◊ este persoana nesatisfăcută de capacitatea sa de a răspunde la cerintele vietii si a-si realiza dorintele;



355

◊ anxietatea puternică prturbă randamentul si atrage tulburări psihosomatice.

factorul II - (introversie vs. Extraversie)

◊ cota scăzută indică tendinta spre timiditate si inhibitie în relatiile cu altii;

◊ celălalt pol - indică lipsa de inhibitie socială si satisfactie fată de propria persoană.

factorul III - (emotivitate vs. Dinamism)

◊ cote scăzute - indică emotivitate difuză care poate fi de tip depresiv si frustrant pentru persoană;

◊ polul opus - comportament dinamic, întreprinzător, decis, competent.

factorul IV - (supunere vs. Independentă)

◊ cotele scăzute - comportament moderat, pasiv, legat si dependent de ceilalti;

◊ polul opus - tendinta spre agresivitate, îndrăzneală, initiativă.

Testul evaluează prin datele normative pozitia individului. Specific acestei evaluări, ceea ce se ia în consideratie în interpretări ca semnificativ si activ în comportamentul real al persoanei este acel factor a cărui pondere depăseste într-un sens sau altul zona de semnificatie medie.



356

Exemplu:

◊ în sistemul de normare în 11 clase standard utilizat, sunt semnificative pentru comportamentul real al persoanei, acele trăsături care au o pozitie de la cota standard 7 spre 10, sau de la cota 3 spre 0;

◊ cu atât este mai activă trăsătura, cu cât cota standard este mai extremizată. Deci notele 10 si 0 indică un maxim de activism al acelei trăsături în paternul de personalitate.

Chestionarul contine 40 de intrebari, numerotate de la 1 la 40, ce se refera la greutatile pe care cea mai mare parte din oameni le intampina uneori in viata.

EXEMPLE

1.Îmi place să mă plimb.

a) da b) uneori c) nu

2.Aş prefera să petrec o seară:

A.discutând cu prietenii;

B.la cinema

a) A b) Nesigur c) B In urma analizei se obţin următoarele orientari :

*a+b

calm, stapin pe sine, buna adaptare

anxios

*a/b

manifest

voalat



357

*q3

normal

defect de integrare sau de coeziune a constiintei de sine *c

forta eului

lipsa de forta a eului, nevrotism general

*l

sentiment de securitate

"practension", insecuritate paranoica

*o

normal

autoculpabilizare, despresie, anxietate

*q4

tensiune ergica slaba

tensiune ergica ridicata, dorinte nesatisfacute



358

Secţinea VI

INVENTARUL PSIHOLOGIC DIN CALIFORNIA (C.P.I.)

Harrison G. GOUGH



Material

Caiet de test, 12 pagini (cu copertă cartonată).

Foaie de răspuns cu profil (norme masculine).

Foaie de răspuns cu profil (norme feminine).

Joc cu 16 grile de corectare.


Administrare




Vârsta de aplicare: 13-65 de ani.

Indicaţii: măsurarea a 18 trăsături de personalitate.

Etalonare: populaţia franceză formată din 2321 de subiecţi.



359

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Scop şi descriere

C.P.I. este un chestionar de personalitate cu o validare empirică, precum M.M.P.I. creat în 1956 de către H.G. GOUGH, directorul Departamentului de Psihologie din Berkeley, S.U.A, testul este destinat evaluării caracteristicilor personalităţii (pozitive sau negative, dar nu patologice) şi modalităţile de relaţii interpersonale care concură la adaptarea socială şi la eficacitatea personală a individului.

C.P.I. conţine 480 de întrebări, cărora subiectul le răspunde prin „da” sau „nu”. Întrebările au fost alese astfel încât să nu pară traumatizante. C.P.I. acoperă 18 trăsături de personalitate, permiţând măsurarea caracteristicilor psihologice ale subiectului, precum, şi descrierea lui din punct de vedere al adaptării sociale şi prestabilirea comportamentelor sale.

Cele 18 scări au fost regrupate pe 4 domenii:

Clasa I: Gradul de echilibru, ascensiune şi încredere în sine.

Clasa II: Gradul de adaptare, de maturitate şi de responsabilitate socială.

Clasa III: Nivelul capacităţilor de împlinire şi eficienţă intelectuală.

Clasa IV: Măsurile modalităţilor intelectuale şi ale intereselor.

Trei dintre cele 18 scări sunt scări de control ce permit aprecierea validităţii răspunsurilor.

Clasa I:

1. Dominanţa (Do): evaluează factorii aptitudinii de leadership, de dominanţă, de perseverenţă şi de iniţiativă socială.



360

2. Capacitatea de a dobândi un statut (Cs): evaluează calităţile personale subadiacente ascensiunii sociale.

3. Sociabilitate (Sy): identifică indivizii cu temperament social, expansiv, cooperant.

4. Prezenţă socială (Sp): evaluează trăsături precum spontaneitate, echilibru, încredere în sine în relaţiile sociale.

5. Acceptarea de sine (Sa): evaluază factori precum sentimentul valorii personale, aptitudinea de a gândi şi de a acţiona independent.

6. Sentimentul/senzaţia de bine, de stare plăcută: identifică persoanele care-şi minimizează dificultăţile şi sunt relativ scutite de temeri.

Clasa II:

7. Simţul responsabilităţii (Re): identifică persoanele responsabile, conştiincioase.

8. Simţul contactelor sociale (So): indică gradul de maturitate socială, integritate şi echitate.

9. Self-control/autocontrol (Sc): indică gradul de control al agresivităţii şi impulsivităţii.

10. Toleranţa (To): identifică persoanele cu atitudini permisive, cu mentalităţi care nu sunt bazate pe prejudecăţi.

11. Bună impresie (Gi): evaluează capacitatea de a crea o impresie favorabilă şi sensibilitatea la reacţia altora vizavi de sine. Această scară descoperă de asemenea atitudinea constând în a răspunde plăcut /într-un sens favorabil.

12. Tendinţa comună (Cm): indică gradul în care reacţiile unui individ corespund unui model „comun” stabilit de chestionar. Această scară identifică de asemenea cazurile de invalidare a răspunsurilor (la întâmplare, înţelegere greşită ...).



361

Clasa III:

13. Împlinirea de sine prin conformism (Ac): identifică factorii interesului şi ai motivaţiei care facilitează împlinirea de sine atunci când conformismul este o conduită pozitivă.

14. Împlinirea de sine prin independenţă (Ai): identifică factorii interesului şi ai motivaţiei care facilitează împlinirea de sine atunci când autonomia şi independenţa sunt conduite pozitive.

15. Eficienţa intelectuală (Ie): evaluează gradul de eficienţă personală şi intelectuală atins de individ.

Clasa IV:

16. Aspecte de ordin psihologic (Py): măsoară gradul de interes al unui individ pentru nevoile, motivaţiile şi experienţele altora.

17. Flexibilitate (Fx): indică gradul de adaptabilitate a individului la gândirea şi comportamentul social.

18. Feminitate (Fe): evaluează masculinitatea sau feminitatea intereselor.

Notele brute obţinute la cele 18 scări sunt transformate în note T (medie:50, écart-type 10) şi transcrise pe o foaie de profil.

Interpretarea rezultatelor

Interpretarea se face prin următorul demers: aprecierea validităţii totale a protocolului cu ajutorul scării de control; evaluarea înălţimii/hauteur medie a profilului; compararea înălţimilor medii ale profilului în cele patru mari domenii; determinarea nivelului de atingere pentru fiecare scară; analiza interacţiunilor între unele scări; studiul trăsăturilor unice sau originale ale profilului şi ale variabilităţii sale interne; compararea profilului individual cu profilul grupului de referinţă al subiectului.



362

Alcătuire

Pentru 14 dintre scările C.P.I. metoda de construire adoptată a fost empirică. S-au selecţionat itemii care compun scările în opoziţie cu răspunsurile subiecţilor cântărite extrem în trăsătura pe care o măsoară, în raport cu un criteriu extern, independent de test şi considerat pertinent.

Celelalte patru scări (Sp, Sa, Sc, Fx) au fost elaborate selecţionând itemii prin analiza conţinutului intern.

Calităţi metrologice

- Fidelitate: fidelitatea test-retest, studiată pe două eşantioane americane se situează între 60% şi 80%, cu excepţia celor mai scurte trei scări (Cm, Py şi Fe), pentru care fidelitatea este între 38% şi 67%. Aceste estimări diferite sunt satisfăcătoare.

- Validitate: cercetările privind validitatea C.P.I. sunt extrem de numeroase. Manualul prezintă un anumit număr din aceste lucrări, care în ansamblu dau rezultate foarte satisfăcătoare.

Etalonare

Normele franceze au fost stabilite pe o populaţie franceză de 2.321 de subiecţi (1110 bărbaţi şi 1211 femei). Acest eşantion se compune dintr-o populaţie şcolară (băieţi şi fete) începând de la clasa a IV-a a nivelului de studii superioare, şi dintr-o populaţie activă (femei şi bărbaţi), compusă din 16 grupe profesionale. O analiză factorială asupra datelor franceze demonstrează o conformitate a structurii foarte satisfăcătoare cu rezultatele americane.

Aplicaţii



363

Testul, cu o aplicaţie largă, mergând de la adolescenţii de 13-14 ani şi până la adulţi de orice nivel cultural, poate fi utilizat în numeroase domenii atunci când este necesar un diagnostic al comportamentelor sociale obişnuite (întreprinderi, centre de orientare, şcoală, universitate, consultaţii în mediul deschis, centre de delincvenţi etc)

Scalele C.P.I.

Desi din 1987 GOUGH experimentează o formă lărgită a C.P.I., forma cea mai larg utilizată în practica diagnostică este cea cu 18 scale. Aceste scale au fost grupate în patru mari grupe de semnificatii psihologice, astfel:

♦ scale ce indică dimensiunile personalitătii ce intervin în afirmarea persoanei, siguranta de sine, imaginea de sine si adecvarea interpersonală

(dominanta; capacitatea de statut; sociabilitatea; prezenta socială; acceptarea de sine; starea de confort, de bine psihic);

♦ scale ce indică optiunile valorice si maturitatea interrelatonală

(responsabilitatea; socializarea; autocontrolul; toleranta; tendinta de a face o bună impresie; alinierea la modelul comun);

♦ scale ce măsoară nivelul motivational în sensul potentialului de realizare personală si al focalizării pe valorile intelectuale

(realizare prin conformism; realizare prin independentă; eficienta intelectuală);

♦ scale ce cuprind unele modalităti intelectuale

(scale de intuitie psihologică; flexibilitate; feminitate).



364

Dominanta (Do)

◊ construită pentru a identifica persoane puternice, dominante, capabile să aibă initiativă si să exercite conducerea;

◊ scorurile peste medie indică persoane active, sigure de sine, insistente, care au încredere si independentă. Un bărbat cu Do peste medie este perceput ca: ambitios, îndrăznet, dominant, optimist, metodic, stabil, sever, sigur de sine, de încredere, competent. O femeie cu Do peste medie: agresivă, orgolioasă, dominantă, puternică, vorbăreată.

◊ scorurile sub medie indică o persoană retrasă, inhibată, cu un comportament banal, tăcută, neorganizată, lentă în gândire si actiune, nesigură.

Capacitate de statut (Cs)

◊ evaluează capacitatea personală pentru statut social, încercând să măsoare calităti si atribute personale ce conduc spre statut social;

◊ un scor peste medie - un ins ambitios, activ, eficient, ingenios, carierist, eficient în comunicare, îsi urmăreste scopul personal;

◊ un scor sub medie - un individ cu comportament timid, apatic, conventional, lent, cu gândire stereotipă, limitat în conceptii si interese.



365

Sociabilitate (Sy)

◊ urma să diferentieze oamenii cu un temperament exteriorizat sociabil, participativ, de cei retrasi, care evită afisarea socială;

◊ scorurile înalte - indică un comportament participativ, întreprinzător, ingenios;

◊ scorurile sub medie - comportament greoi si conventional în societate, linistit, sugestibil.

Prezenta socială (Sp)

◊ construită pe cale ratională;

◊ itemii sunt legati de echilibrul social, verva si spontaneitatea comportamentului;

◊ scor peste medie - comportament spontan, imaginativ, neformalist, rapid;

◊ scor sub medie - individ precaut, moderat, răbdător, simplu, modest, oscilant si nesigur în decizii.

Acceptarea de sine (Sa)

◊ construită pe cale ratională, prin analiza consistentei interne;

◊ scopul identificării unor persoane care manifestă un simt confortabil si imperturbabil al valorii personale;

◊ scor peste medie - persoană inteligentă, sinceră, spirituală, activă, centrată pe sine, cu fluentă verbală, cu sigurantă si încredere în sine;



366

◊ scor sub medie - comportament conservator, ordonat, linistit, desi comod si conventional, cu sentimente de culpabilitate, pasiv în actiune si limitat ca interese.

Sentiment de bunăstare personală /de bine (Wb)

◊ initial s-a numit scală de disimulare;

◊ construită pentru a identifica persoane care îsi minimalizează grijile si nemultumirile, care tin seama mai mult sau mai putin de îndoieli si deziluzii;

◊ scor înalt - persoană energică, întreprinzătoare, activă, ambitioasă si multilaterală, productivă;

◊ scor scăzut - comportament fără ambitie, comod, apatic, conventional, caută scuze, limitat în gândire si actiune.

Responsabilitatea (Re)

◊ identifică persoanele constiincioase, responsabile, care îsi iau obligatiile în serios si în care putem avea încredere.

Socializarea (So)

◊ concepută pentru a reflecta gradul de maturitate socială, integritate si corecti-tudine atins de individ;

◊ construită prin metoda criteriului extern.



367

Autocontrolul (Sc)

◊ construită prin metoda analizei consistentei interne;

◊ indică gradul si adecvarea autoreglării si autocontrolului, dominarea impulsivitătii si capacitatea de autodisciplinare.

Toleranta (To)

◊ identifică atitudini sociale permisive, lipsite de prejudecăti, deschise, care acceptă pe ceilalti asa cum sunt.

Impresie bună (Gi)

◊ are un dublu scop: identificarea disimulărilor, dar si a persoanelor capabile să creeze impresie bună;

◊ construită prin metoda criteriului extern;

◊ identifică persoanele care doresc să facă impresie bună, preocupate de ceea ce gândesc altii despre ele si care fac ceea ce se asteaptă altii.

Comunalitatea (Cm)

◊ menită să detecteze protocoalele în care s-a răspuns într-o manieră întâmplătoare;

◊ indică gradul în care reactiile si răspunsurile individului corespund unui model “comun” stabilit empiric.



368

Realizare prin conformism (Ac)

◊ construită prin metoda criteriului extern;

◊ o scală motivatională reflectând factori motivationali si atitudinali asociati cu realizarea academică de nivele înalte.

Realizare prin independentă (Ai)

◊ menită să măsoare interesul subiectului pentru acele situatii în care se cere

independentă în gândire, creativitate, valorizarea potentialului propriu.

Eficienta intelectuală (Ie)

◊ indică interesul pentru valori intelectuale opus celui pentru valori practice;

◊ indică gradul de eficientă personală si intelectuală la care a ajuns individul.

Înclinatia psihologică (Py)

◊ măsoară gradul în care individul se implică si este sensibil la necesitătile interne, la cauze si la experientele semenilor.



369

Flexibilitate (Fx)

◊ construită pentru identificarea persoanelor flexibile, adaptabile, capabile de schimbare în gândire, conduită, temperament;

◊ indică gradul de flexibilitate si de adaptabilitate al gândirii si comportamentu-lui unei persoane.

Feminitate (Fe)

◊ construită prin analiza criteriului extern;

◊ este legată de aprecierea masculinitătii sau feminitătii intereselor;

◊ scorurile înalte - indică interese mai mult feminine;

◊ scorurile joase - indică interese mai mult masculine.

Modalităti de interpretare.

Modul de construire al C.P.I. permite o interpretare multifazică si relativ profundă reusind să surprindă ceva din subiectul viu.

O primă etapă a interpretării este validarea protocolului:

◊ pentru început se cere să se verifice dacă s-a răspuns la toti itemii testului. Itemii necompletati scad validitatea chestionarului. De asemenea, se poate urmări dacă există un anumit model “tipic” pe care l-a adoptat subiectul pentru a face fată sarcinii (să răspundă numai negând sau numai acceptând);

◊ scalele Wb, Gi, Cm sunt special construite pentru a oferi posibilitatea validării modului de răspuns. Scorurile mici la



370

Wb si Cm, mai ales cele sub 20 (note standard) indică tendinta subiectului de a răspunde acceptând itemii simtomatici;

◊ protocolul poate fi validat si din perspectiva ipotezei că subiectul a falsificat răspunsurile pentru a se pune într-o lumină favorabilă. În această situatie apar scoruri mari la toate scalele, în special la Gi.

Interpretarea propriu-zisă începe după validare, făcându-se prin intercorelarea scalelor. Analiza scalelor începe cu configuratia:

◊ scorurile peste medie - indică o adaptare pozitivă;

◊ scorurile sub medie - indică zonele unde apar probleme.

GOUGH recomandă studierea diferentelor de scoruri în mod corelat, nu izolat pe fiecare scară. Se porneste de la gruparea scalelor conform tipurilor de continuturi, astfel:

♦ grupul I - cuprinde scalele de la Do la Wb si evidentiază ascendenta, eficienta interpersonală, siguranta de sine;

♦ grupul II - cuprinde scalele de la Re la Cm, se referă la gradul de constientizare si acceptare a cerintelor sociale, la nivelul de socializare atins, la maturitatea socială;

♦ grupul III - de la Ac la Ie, măsoară potentialul de realizare personală, stilul de integrare, tipul de valori dominant;

♦ grupul IV - de la Py la Fe, reprezintă modalităti intelectuale-atitudinale, si tipologia feminină sau masculină a intereselor.

Un alt tip de grupare rezultată în urma studiilor de analiză factorială, este cea factorială, astfel:

♦ factorul I:



371

◊ cuprinde scalele: Wb, Re, So, Sc, To, Gi, Ac;

◊ factor descris ca sănătate mintală, adaptare si conformism social.

♦ factorul II:

◊ cuprinde scalele: Do, Cs, Sy, Sp, Sa;

◊ deosebit de stabil, descrie eficienta interpersonală.

♦ factorul III:

◊ cuprinde scalele: Ai, Fx (în principal) si To, Ie, Py (în unele studii);

◊ pune accent pe independenta în gândire si actiune vs. rigiditatea sau conformismul rigid fată de autoritate;

◊ unii cercetători l-au denumit tendinta de “a spune da” vs. “a spune nu”.

♦ factorul IV:

◊ cuprinde scalele: Cm, So;

◊ a fost denumit “set mental” sau “atitudinea fată de test” sau “forta superegoului”.

♦ factorul V:

◊ cuprinde scala Fe;

◊ nu apare în toate analizele factoriale;

◊ denumit sensibilitate emotională feminină vs. duritatea masculină sau, pur si simplu, feminitate.



372

Pasul următor este analiza unora dintre modelele de relationare, sau analiza de patern. Aici devine si mai evident faptul că interpretarea unei scale îsi capătă toate sensurile doar prin corelarea cu celelalte. Câns stabilim o anumită tendintă, modul de manifestare al acesteia va fi reliefat prin semnificatia cotelor altor scale prin care capătă sens comportamental. Astfel de grupări sunt:

♦ scala Do în raport de Gi si Sy;

♦ dependentele dintre: So si Sc; Re si Cs; Re si Do; Ac si Ai.

Analiza adjectivală:

♦ nu este lipsită de semnificatie psihologică raportarea la adjectivele care însotesc fiecare scală;

♦ se face doar pentru scorurile peste medie si sub medie si reprezintă imaginea socială pe care comportamentul persoanei o poate crea celor din jur, conform mentalitătii comune;

♦ adjectivele pot furniza aspecte relevând validitatea de construct a scalei;

♦ poate pune în evidentă semnificatia scorurilor joase;

♦ sugerează accente diferite pentru fiecare scală, mai ales în raport de sexul subiectului si de comportamentul său.

A treia etapă o reprezintă retinerea acelor ipoteze ce vor constitui structura explicativă generală si corelarea lor cu alte date din dosarul subiectului care confirmă sau infirmă semnificatiile lor. Nu există formule ideale de interpretare a profilului. Toate interpretările trebuie să urmeze datele cazului individual. C.P.I. permite interpretări flexibile, nuantate în raport direct de cazul studiat, ceea ce conduce psihologul si spre ipoteze care depăsesc datele strict comportamentale. Trebuie subliniată importanta



373

interpretării datelor în functie de vârsta subiectului. În situatia unui adolescent a cărui personalitate este în formare, semnificatia unor opozante sau scăderi ale scorurilor de scalele Sa si Wb este mai putin gravă decât pentru o persoană matură a cărei personalitate este deja structurată în jurul acestor formatiuni psihice deficitare, precum o imagine de sine negativă, un mod pesimist si negativ de a percepe viata.

Bibliografie:

1. Minulescu M., Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică. Garell Publishing House.Bucureşti, 1996



374

EYSENCK PERSONALITY INVENTORY

(E.P.I., 1964) Este a treia probă realizată în două variante paralele pentru a permite testarea repetată a aceleiasi populatii (după MMQ si MPI). Modificările semnificative pe care le introduce E.P.I. sunt:

♦ completa independentă a celor două dimensiuni, extraversia si nevrotismul;

♦ introducerea unei noi scale L (minciuna) pentru a măsura disimularea.

Eysenck concepe personalitatea în funcţie de ansamblul modelelor comportamentale relativ stabile.

Chestionarul poate fi folosit pentru diferite categorii de subiecţi: indiferent de inteligenţă şi nivel socio-cultural, este cel mai recent mijloc de psihodiagnostic a personalităţii în viziunea lui Eysenck.

Chestionarul cuprinde întrebări cu privire la modul în care se comportă subiectul, în care acţionează, sau întrebări referitoare la unele sentimente. Pentru fiecare întrebare se răspunde simplu, cu DA sau NU, într-o grilă alăturată. Subiectul trebuie să se hotărască dacă răspunsul ales reprezintă felul său obişnuit de a acţiona sau simţi.

Subiectul va primi instrucţiuni să încerce să lucreze repede, să nu piardă prea mult timp cu o întrebare. Nu se doreşte a se obţine rezultatul unui proces prelungit de gândire, ci primul răspuns care îi trece subiectului prin minte. Completarea chestionarului nu trebuie să dureze mai mult de câteva minute. Nu trebuie omisă nici una din întrebări. Nu există răspunsuri corecte sau greşite,



375

chestionarul de faţă nefiind un test de inteligenţă sau de aptitudini. Itemi chestionar:

1. Ai preocupări preferate, multe şi diverse? 2. Înainte de a face ceva, te opreşti pentru a reflecta asupra

lucrurilor? 3. Ţi se schimbă adesea dispoziţia? 4. Te-ai lăudat vreodată cu ceva despre care ştiai că de fapt a

fost făcut de altcineva? 5. Eşti o persoană vorbăreaţă? 6. Te supără situaţia de a fi dator? 7. Te simţi uneori “pur şi simplu nefericit” fără motiv? 8. Ai fost vreodată lacom să iei mai mult decât partea ce ţi se

cuvenea? 9. Îţi încui cu grijă casa în timpul nopţii? 10. Te consideri mai curând vioi (vesel)?

Pentru scalele N, P, C, L, punctajele brute mari, exprimă încărcături semnificative patologic când tind spre extremă. Acestea s-au raportat la note standard mici pentru ca notele mari să exprime aspecte pozitive.

SCALA E (extraversie - introversie)

notele de mijloc = ambivert

Termenii de extra-intro sunt similari cu cei oferiţi de psihologia clasică (Jung).

În cazul extraverţilor putem întâlni nu numai o pregnantă disponibilitate spre dinamism, sociabilitate, dar şi o tendinţă spre energie, vioiciune, dar şi tendinţă spre impulsivitate şi comportament agresiv.

Extrovertul este o fire deschisă, comunicativă, adaptabilă la mediu, conformistă, gata de acţiune, cu mulţi prieteni, preocupări



376

numeroase, dar fără profunzime. Se manifestă cu uşurinţă, e lipsit de inhibiţii, stabileşte şi menţine raporturi social uşor, este predictor pentru succes în întreprinderi comerciale.

În cazul introverţilor viaţa psihică se centrează pe modul în care exteriorul se reflectă în interiorul lor. Este dominat de cărţi şi nu de oameni; are prieteni puţini, dar constanţi. Planificare foarte bună a vieţii, preocupat de valori morale, de sensuri, nu acţionează fără să cugete. Traduce situaţia în model interior. Tendinţă spre timiditate şi inhibiţie în contactele sociale, mulţumit de sine, este un bun predictor faţă de activitatea de precizie.

SCALA N (nevrotism)

note mici - dezechilibru

note mari - echilibru

= incapacitate de adaptare la situaţii noi, dublată de rigiditate în comportament.

Persoanele cu note mici se caracterizează prin hiperemotivitate, amplificarea reactivităţii la stres, labilitate emoţională, extensiunea unor perturbări psihosomatice şi neurovegetative, deficit de adaptabilitate, nelinişte, labilitate emoţională, fire capricioasă, fatigabilitate, iritabilitate, irascibilitate, cefalee, ameţeli, trece rapid de la o stare la alta.

Eysenck precizează că există o relaţie strânsă între nevrozism (echilibru - dezechilibru) şi extra, introversie.

Notele mari indică stare de confort psihic şi psihosomatic, determinat de o rezonanţă afectivă normală cu concomitenţe somatice fireşti.



377

SCALA P (psihotism) La scala Psihotism se are în vedere tulburarea de personalitate în planul comportamentelor relaţionale. Simptome (notele mici): agresivitate, răceală, indiferenţă afectivă, nesociabilitate, tendinţă de retragere, stil autoritar, dur, insensibil; preferinţe pentru conduite bizare, angajare iraţională în situaţii de risc fără conştiinţa consecinţelor, chiar comportament antisocial. SCALA C (tulburări de comportament) Scala C poate fi relevantă pentru conduite deviante majore, mergând până la delicvenţă.

Notele mici indică incapacitate de integrare socială, control incomplet al tendinţelor instinctuale, impulsivitate, manifestări bruşte de tip primar, în special afective, comportament inegal: ieşiri violente urmate de multe momente de regret, fond irascibil, lipsă de obiectivitate, organizare. SCALA L (minciună)

1-3 notele mici denotă rigiditate şi disimulare 4-5 punctele medii: persoana se respectă

Referitor la interpretarea propriu-zisă, în modul de a întelege cei doi factori, trebuie să se facă translarea de la nivelul comportamental (fenotip) la cel constitutional / temperamental (genotip). În acest sens, EYSENCK introduce si modelul bidimensional al temperamentului, în care variatia comportamentului se exprimă prin intersectia introversiei cu instabilitatea emotională. Astfel, avem următoarele structuri:



378

structura temperamentului coleric:

◊ variază în functie de gradul de manifestare al instabilitătii emotionale (nevrotism) si al extraversiei;

◊ cuprinde caracteristici gradate de la sensibil, nelinistit, agresiv spre impulsiv, optimist, activ.

structura temperamentului sangvinic:

◊ variază în functie de gradul de manifestare al extraversiei si al stabilitătii emotionale;

◊ prezintă caracteristici gradate de la sociabil, deschis, spre fără griji, conducător.

structura temperamentului flegmatic:

◊ variază în functie de gradul de manifestare al stabilitătii emotionale si al introversiei;

◊ caracteristici de la calm, mereu temperat spre grijuliu, pasiv.

structura temperamentului melancolic:

◊ variază în functie de gradul de manifestare al introversiei si al insatbilitătii emotionale;

◊ caracteristici de la linistit, nesociabil spre anxios, plin de toane / dispozitii labile.

Chestionarul contine 3 scale: extraversia (E), nevrotismul (N) si minciuna (L).

Scala de minciună (L):

♦ Contine 9 itemi care afirmă comportamente sociale dezirabile, dar pe care marea majoritate a populatiei le încalcă frecvent în comportamentul informal.



379

♦ Teoretic, cu cât tendinta de disimulare este mai mare, cu atât subiectul va alege răspunsuri care afirmă respectarea întocmai a conduitelor deirabile formal.

Din cercetările efectuate s-a demonstrat utilitatea ei factorială, dar si faptul că măsoară un factor stabil de personalitate care ar putea denota un anume grad de naivitate socială.

♦ Este necesar să se ia în consideratie atât factorul vârstă, cât si nivelul general al scorului populatiei respective; scala L descreste cu vârsta la copii si creste cu vârsta la adulti. De asemenea, se notează o crestere a scalei L la copiii mici unde nu se suspectează disimularea, crestere datorată tocmai unui grad mai mare de naivitate si unei capacităti mai reduse de introspectie.



380

E.P.Q. - EYSENCK PERSONALITY QUESTIONNAIRE - (E.P.Q., 1975)

Introduce o nouă variabilă, denumită psihotism, P. Termenul echivalent pentru psihotism este, la EYSENCK, duritate.

El consideră că schizofrenia este la un capăt extrem al dimensiunii P, care include de asemenea, la nivele înalte, criminalitate, psihopatie, tulburări de tip maniaco-depresiv. Doar la o foarte mică proportie de oameni cu nivel înalt de psihotism este posibil totusi, să se dezvolte o psihoză în cursul vietii.

Chestionarul contine 4 scale:

- extraversia (E),

- nevrotismul (N),

- psihotismul (P) si

- minciuna (L).

Itemii scalei P contin caracteristici determinate la indivizi cu comportament antisocial, respectiv în primul rând trăsături antisociale, impulsive, sadice, nonconformism, iar în al doilea rând ideatie de tip paranoid si anhedonia.

Din cercetări s-au demonstrat scoruri înalte la persoane cu conduită antisocială, delincventi, criminali.

ZUCKERMAN (1989) consideră că testul nu măsoară exact ceea ce denumeste prin psihotism.

EYSENCK răspunde criticilor prin faptul că scorurile schizofrenilor sunt coborâte datorită confuziei mentale si a lipsei



381

de candoare; aceasta din urmă evidentiază prin scorurile înalte la scala L a testului MMPI.

- 1985 - apare o variantă revizuită a scalei de psihotism;

- 1993 - EYSENCK efectuează un studiu amplu privind creativitatea ca produs al personalitătii si ajunge să trateze creativitatea ca fiind înrudită cu trăsătura de psihotism. Experimente în cadrul teoriilor învătării au demonstrat că atât psihoticii, cât si creativii prezintă, în diferite etape ale procesului creativ, procese de asociere supraincluzivă. Între geniu si nebunie, diferentele apar în termeni de gradienti.

- Varianta românească a testului E.P.Q. a fost experimentată în 1990 de către BABAN, DEREVENCO, EYSENCK, sub forma unui chestionar de 79 de itemi.



382

Secţiunea VII Chestionare

A (R)

INVENTARUL MULTIFAZIC AL PERSONALITĂŢII, MINNESOTA

Starke R. HATWAY

University of Minnesota Press

J. CHARNLEY McKINLEY


Material

Cutie cu 550 de cartoane.

Joc cu 12 grile de corectare.

Grile complementare (descrise în manual).

Foaie de dépouillement şi de profil.

Manual.

Administrare


Timp de examinare: 1 oră – 1 oră 30 de minute.

Timp de corectare: cca. 15-20 de minute.




383

Indicaţii: chestionar de personalitate util în psihiatrie (diagnostic şi studiul prognosticului şi al tratamentului) şi în psihologia normală (consiliere psihologică, orientare...).

Etalonare: bolnavi mintali, populaţia normală reprezentativă franceză.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Inventarul Multifazic de Personalitate de la Minnesota (”M.M.P.I.”) construit de către Hathaway şi McKinley la Universitatea din Minnesota este în prezent chestionarul de personalitate care are cea mai mare extindere, atât prin utilizare cât şi prin lucrările ştiinţifice pe care le-a suscitat. Această favoare se dovedeşte meritată prin înalta valoare în lucrările de cercetare cât şi în practica clinică.

The Minnesotta Multiphasic Inventory (MMPI) constituie un chestionar structurat pe 567 (alte variante 550) de întrebări de tip închis (răspuns DA/NU), destinat măsurării aspectelor majore ale personalităţii în raport cu mania, hipocondria, paranoia, isteria, deviaţii psihopatice, psiastenie, schizofrenie, aspecte ale masculinităţii/feminităţii, şi depresia.

Testul este structurat pe 20 de domenii diferite (sănătate generală, simptome neurologice, simptome psihosomatice, relaţii familiale, atitudini morale etc.). Aceste întrebări sunt prezentate pe dreptunghiuri de carton, pe care subiectul trebuie să le împartă în trei teancuri corespunzătoare cu „adevărat”, „fals” şi „nu ştiu”. Această metodă s-a demonstrat excelentă cu subiecţii care nu acceptă ideea de a lăsa o urmă scrisă a răspunsurilor lor.

„M.M.P.I.” prezintă un anumit număr de particularităţi care îl diferenţiază de chestionarele clasice, suprimând toate inconvenientele şi punându-l în valoare foarte bine:

a) Scara de atitudini:

Trei scări speciale permit să se determine:



384

Dacă subiectul tinde să se prezinte, conştient sau nu, sub o lumină favorabilă în răspunsurile sale (scara L sau a minciunii).

Dacă subiectul tinde să-şi supraestimeze sau să-şi subestimeze anomaliile (scara K). Scara, care funcţionează ca o variabilă suprimantă a lui Horst, permite de altfel corectarea altor scări în funcţie de rezultatele astfel obţinute.

Dacă subiectul dă răspunsuri foarte anormale, fie pentru că prezintă o puternică anomalie a personalităţii de natură patologică, fie că răspunde la întâmplare sau că nu înţelege întrebările.

Combinaţiile acestor diferite scări (diferenţa F-K în special) permit să se determine

dacă subiectul şi-a trucat într-un fel sau altul răspunsurile şi în ce sens.

Aceste scări de atitudine permit eludarea celei mai mare părţi o obiecţiilor frecvent făcute faţă de chestionare şi furnizează o importantă contribuţie la studiul validităţii rezultatelor.

b) Validarea empirică a scărilor.

Testul însuşi permite obţinerea a 10 note corespunzătoare dimensiunilor împrumutate din nosologia psihiatrică (Ipohondrie, Depresie, Isterie, Personalitate psihopatică, Masculinitate – Feminitate, Paranoia, Psihastenie, Schizofrenie, Hipomanie, Introversiune socială). Este vorba despre scara T, de medie/moyenne 50 şi de écart-type 10. Scările au fost constituite din itemi discriminanţi, între subiecţii normali şi un grup de subiecţi care au un sindrom psihiatric bine determinat. Astfel, s-a reţinut un mare număr de itemi (numiţi itemi mascaţi), care, toţi având o valoare discriminatorie, nu aveau nici o „validitate aparentă”, adică nici un raport aparent cu sindromul cercetat. Aceasta explică posibilitatea de a obţine rezultate semnificative cu subiecţi care caută să-şi ascundă trăsăturile de personalitate (psihopaţi, paranoici de exemplu).



385

Rezultatele se prezintă sub forma unui profil. Interpretarea este bazată pe nota relativă obţinută la diferitele scări şi pe configuraţia generală a profilului.

„M.M.P.I.” îşi datorează succesul:

a) Aplicării uşoare.

b) Corectării simple.

c) Validităţii sale. „M.M.P.I.” şi-a demonstrat utilitatea în cele mai diverse domenii:

1) În psihopatologie. „M.M.P.I.” are o mare valoare pentru diagnosticul nosologic, precum şi pentru studiul prognosticului şi al tratamentului. Numeroase scări suplimentare au fost construite în scopuri speciale. În fapt, teoretic, se poate construi un număr nedefinit de scări urmând procedeul empiric descris mai sus.

2) În psihologia normală. Deşi teoretic este vorba acolo de un domeniu mai puţin favorabil pentru aplicarea sa, testul a avut numeroase utilizări în acest domeniu (consiliere psihologică, orientare etc).

Testul a fost etalonat pe un eşantion de populaţie franceză constituit cu atenţie astfel încât să fie reprezentativ pentru populaţia generală căreia îi este aplicat (un Q.I. verbal de la 85 la 90 este considerat necesar).

BIBLIOGRAFIE Orientările bibliografice figurează în manual.



386

CHESTIONAR DE PERSONALITATE PENTRU SPORTIVI Q.P.S. : Forma Adulţi şi

Forma Adolescenţi

Edgar THILL


Material

Caiet de test (Forma pentru adulţi sau Forma pentru adolescenţi).

Foaie de răspuns.

Foaie de profil.

Grilă de corectare şi corector cartonat.


Maşină de examinare şi de corectare TPS-Q.P.S.

Ghid de utilizare a TPS-Q.P.S.

Administrare




Vârsta de aplicare: Forma Adulţi: bărbaţi şi femei peste 17 ani.

Forma Adolesceni: bărbaţi şi femei cu vârsta între 14 şi 17 ani.



387


Indicaţii: evaluarea personalităţii sportivilor de orice nivel şi prezicerea performanţelor lor.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Comportamentul fiind o rezultantă a variabilelor situaţie şi factori personali, a fost necesar să se evalueze modalităţile particulare de acţiuni şi de reacţii ale personalităţii în condiţiile unui mediu specific. În particular, fiind vorba de evaluarea subiecţilor sportivi (oricare ar fi nivelul lor de performanţă) şi de prezicerea performanţelor viitoare, a trebuit să se stabilească o procedură de măsurare care apreciază modurile obişnuite de comportament în situaţii de antrenament şi de competiţie. Din această perspectivă a fost construit Chestionarul de Personalitate pentru Sportivi (Q.P.S.).

Q.P.S., care conţine 340 de propoziţii cărora trebuie să li se răspundă prin „Adevărat” sau „Fals”, este aplicabil fie populaţiei adulte (peste 17 ani), fie adolescenţilor (14-17 ani). Cele două versiuni ale testului acoperă 14 trăsături de personalitate şi pun în joc două scări de sinceritate. Unele dintre aceste unităţi de analiză a comportamentului corespund cu cele care sunt folosite în mod clasic în alte teste; dar chestionarul include de asemenea scări mai specifice, precum cele de anduranţă psihologică, de asumare a riscului sau de rezistenţă la stres.

Cele 14 chestionare se organizează în 4 categorii de trăsături:

a) măsurările motivaţiei şi ale agresivităţii;

b) măsurările controlului emoţional şi energetic;

c) măsurările sindromului extraversiune-introversiune;

d) măsurările sociabilităţii şi corectitudinii.

Două scări de sinceritate, de dezirabilitate socială şi de acceptare, evaluează posibilităţile de ocolire şi de trişare.

Grupa I.



388

1. Dorinţa de reuşită de ordin intrinsec (DR1).

2. Dorinţa de reuşită de ordin extrinsec (DR2).

3. Agresivitate (AG).

Grupa II.

4. Anduranţă psihologică (EP).

5. Competitivitate (CP).

6. Control moţional (CE).

7. Rezistenţă psihologică (RP).

8. Dominanţă (DO).

Grupa III.

9. Extraversiune (EI).

10. Controlul activităţii (CA).

11. Viteză – dinamism (VI).

12. Asumarea riscului (PR).

Grupa IV.

13. Sociabilitate (SO).

14. Cooperare (CO).

Scările de sinceritate

15. Acceptare (AQ).

16. Dezirabilitate socială (DS).

Scară complementară

17. Aprecierea de sine (ES).

Transformarea notelor brute în note standard poate fi obţinută raportându-se fie la o etalonare în 11 clase, fie la o etalonare în 9 clase standardizate.



389

Testul poate fi corectat cu ajutorul maşinii de corectare care permite receptarea răspunsurilor candidatului. Acest mod de corectare informatizată oferă posibilitatea de a afişa imediat rezultatele după conexiunea în reţea.

Utilizatorul testului va putea:

a) să aprecieze validitatea răspunsurilor raportându-se la scările de sinceritate;

b) să evalueze forma generală a profilului şi înălţimea medie pe cele patru domenii studiate;

c) să determine nivelul atins de fiecare scară referitor la calităţile valorizate;

d) să interpreteze profilul ţinând cont de corespondenţele caresestabilesc între anumite scări;

e) să compare profilul individual al grupului de referinţă reţinut.

Numeroasele probe de validare (de conţinut, de structură councourante et prédictive) au permis stabilirea a foarte bunei valori a testului din punct de vedere al obiectivelor care-i fuseseră asociate: descrierea personalităţii sportivilor şi prezicerea performanţelor lor.

Fidelitatea a fost calculată cu ajutorul coeficientului de constanţă (test-retest) şi al celui de echivalenţă.

Normele franceze au fost elaborate pe o populaţie de 2582 subiecţi, adică:

a) populaţie nesportivă: 258 de subiecţi cu vârsta peste 17 ani;

b) populaţia sportivă: 736 de bărbaţi de 14-17 ani; 727 de bărbaţi de peste 17 ani; 537 de femei de 14-17 ani; 324 de femei cu vârsta peste 17 ani.

Acest test se aplică la fel de bine populaţiei adolescente ca şi adulţilor, sportivilor ca şi nesportivilor (asa cum atestă unele teste de validare).



390

Aplicarea chestionarului îşi găseşte deplina justificare în cazul unei evaluări de personalitate în perspectiva mai specifică a detectării, selecţionării şi orientării sportive.



391

TESTUL FIGURILOR ÎNCASTRATE (Forma colectivă) G.E.F.T.

P. K. OLTMAN, E. RASKIN,

Consulting Psychologists Press, Inc. H. A. WITKIN


Material

Caiet: 32 de pagini. Manual, 25 de pagini. Corrigé.

Administrare

Examinare: individuală sau colectivă. Timp de examinare: 15 minute. Timp de corectare: 5 minute. Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi. Indicaţii: măsurarea Dependenţei-Independenţei vizavi de Champ

(DIC). Etalonare: 320 de adulţi cu vârste între 19 şi 55 de ani.



392

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul Figurilor Încastrate, G.E.F.T. (Group Embedded Figures Test), forma colectivă, este un test perceptiv care măsoară dependenţa – independenţa faţă de câmp (D.I.C.). Această dimensiune permite distingerea indivizilor după capacitatea lor de a percepe un element separat de contextul său şi de a adopta o atitudine analitică în rezolvarea problemelor.

Dependenţa faţă de câmp constituie una dintre ramurile cele mai dezvoltate în domeniul personalităţii: ea acoperă, într-adevăr, o sferă mai generală care reprezintă gradul de diferenţiere.

D.I.C. corespunde capacităţii de a sesiza elementele detaşate de context. Unii subiecţi reuşesc asta mai bine decât alţii: aceşti subiecţi sun numiţi „independenţi în raport cu câmpul”. Alţii reuşesc s-o facă mai greu: aceşti subiecţi sunt numiţi „dependenţi faţă de câmp”.

D.I.C. este un univers/continuum în care subiecţii se repartizează diferenţiat:

- la dependenţi, percepţia este puternic dominată de organizarea generală a câmpului; părţile sunt percepute ca amestecate, întrepătrunse;

- la independenţi părţile sunt percepute ca abstracte, separate de fondul organizat.

Această noţiune a fost introdusă de Witkin şi colaboratorii săi, în continuarea lucrărilor asupra percepţiei verticale. Observaţiile care au fost făcute în cursul acestor experienţe i-au determinat să-şi orienteze cercetările către o psihologie diferenţială.

Numeroase studii asupra percepţiei au permis aprecierea dimensiunilor personalităţii care îşi găsesc originea în teoria stilurilor cognitive. Se vorbeşte de stilul cognitiv pentru a îngloba totodată activităţile percepetuale şi individuale.



393

G.E.F.T. a fost copiat întocmai de Testul Figurilor Încastrate, forma individuală, (E.F.T.), în ceea ce priveşte prezentarea şi forma. El conţine 18 figuri complexe dintre care17 sunt împrumutate de la G.E.F.T. Sarcina subiectului constă în regăsirea unei figuri simple peste una complexă. Editura Centrului de Psihologie Aplicată a ales forma colectivă deoarece este mai rapidă şi studiile de validitate şi de fidelitate au arătat o corelare ridicată cu E.F.T.

Astfel, G.E.F.T. măsoară aptitudinea de a segmenta un câmp vizual organizat, astfel încât să se separe o parte a câmpului. Este un test obiectiv de personalitate non verbal care tratează o dimensiune fundamentală parcurgând o probă de performanţă şi nu cu ajutorul chestionarelor obişnuite. Poate fi utilizat în orientarea – şi într-o măsură foarte mică – în selectarea profesională, precum şi în domeniul cercetării.

În fine, dependenţa-independenţa faţă de câmp a făcut obiectul a numeroase lucrări privind relaţiile sale cu alte funcţii cognitive sau non cognitive precum mecanismele de apărare, procesele psiho-patologice, comportamentul social, interesele profesionale.



394

TESTE DE INTELIGENŢĂ SOCIALĂ

M. O’SULLIVAN şi J. P. GUILFORD

Sheridan Psychological Service, Inc. Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată Material

4 caiete de test.

Foaie de răspuns.

Manual.


Administrare

Examinare: individuală sau colectivă. Timp de examinare: 15-20 de minute /caiet. Timp decorectare: 2 minute (pentru cele 4 teste). Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi. Indicaţii: măsurarea aptitudinii de a cunoaşte comportamentul

altuia, adică de a înţelege gândurile, sentimentele şi intenţiile altora.

Etalonare: 263 de bărbaţi şi 190 de femei de 18-65 de ani, cu un nivel al studiilor variind de la BEPC la Studii Superioare.



395

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Noţiunea de inteligenţă socială este veche pentru că ea a fost evocată încă din 1920 de către THORNDIKE. Primele tentative de măsurare au fost totodată nişte eşecuri, iar studiile instrumentelor construite înainte de al doilea război mondial au arătat că compoziţia lor factorială se lega de factorii verbali şi de memorizare, ci nu de un factor specific. Testele care măsoară într-un mod specific inteligenţa socială au fost construite pentru prima dată de GUILFORD şi de şcoala sa.

Cele patru teste de inteligenţă socială realizate de M. O’SULLIVAN şi J. P. GUILFORD au o dublă originalitate:

- sunt prezentate sub formă de benzi desenate (trei dintre ele) pentru a reduce varianţa verbală. Atunci când, ca în al patrulea test, se utilizează enunţuri sau răspunsuri verbale, s-a avut grija să se exprime clar semnificaţia lor astfel încât să fie perfect inteligibilă, şi să trimită net la un conţinut de comportament.

- Răspund ipotezei pe care Guiford a enunţat-o în ceea ce priveşte natura inteligenţei sociale: după acest autor, dacă există mai multe moduri de a fi inteligent social, primele cercetări s-au concentrat pe un aspect esenţial: aptitudinea la cunoaşterea comportamentului.

În ansamblul lor, cele patru teste factoriale de inteligenţă socială acoperă conceptele tradiţionale de sensibilitate socială, de empatie, de percepere a altuia, şi într-o anumită măsură de ceea ce denumim „intuiţie”. Testele măsoară aptitudinea la cunoaşterea comportamentului altuia, adică de a-i înţelege gândurile, sentimentele şi intenţiile altora, a tuturor elementelor care sunt factori determinanţi ai relaţiilor umane, şi care facilitează comunicarea la nivelul persoanelor şi grupurilor.



396

Cele patru teste sunt:

1. Testul istoriilor de concluzionat: Se prezintă sub forma unei benzi desenate: subiectul trebuie să prezică ceea ce se va petrece plecând de la prima imagine (unde sunt exprimate sentimentelele subiectului) alegând dintre cele care sunt propuse a doua imagine care-i convine cel mai mult. Acest test măsoară „Cunoaşterea implicaţiilor comportamentului” (CIC).

2. Testul grupurilor de expresie: subiectul trebuie să recunoască din patru desene care reprezintă expresii faciale, gestuale sau posturale, pe cea care exprimă acelaşi tip de gândire, sentimentele sau intenţiile pe care le transmite ansamblul celorlalte trei. Acest test măsoară „Cunoaşterea claselor de comportament” (CCC).

3. Testul de expresii verbale. Se prezintă o persoană care enunţă o frază altuia. Subiectul trebuie să recunoască, din trei grupuri de câte două persoane, în care caz aceeaşi frază este spusă cu o intenţie diferită sau ia un sens diferit. Acest test măsoară „Cunoaşterea transformărilor comportamentale”, adică aptitudinea de a discerne sensurile diferite pe care le poate lua o aceeaşi informaţie în contexte diferite.

4. Testul istoriilor de completat. Fiecare item se compune din patru imagini, dintre care una este albă. Pentru a o completa, subiectul trebuie să aleagă din cele patru care-i sunt propuse, pe cea care-i convine în funcţie de atitudinile şi de gândurile exprimate de personaje. Acest test măsoară „Cunoaşterea sistemelor de comportament” (CSC), adică aptitudinea de a recunoaşte structura situaţiilor sociale.



397

Cele patru aptitudini măsurate (CIC, CCC, CTC, CSC) au fost izolate factorial.

Adaptarea franceză a prezentat o preexperimentare cu analiza itemilor care a condus la anumite modificări de detaliu în raport cu versiunea originală (timp de examinare, într-un caz modificarea răspunsului „bun”). Experimentarea propriu-zisă a cuprins aplicarea simultană a patru teste de inteligenţă socială, a testului de Vocabular al lui BINOIS PICHOT şi a testului Formelor Identice al lui THURSTONE. Această experimentare conţinând o analiză aprofundată a itemilor, a permis elaborarea definitivă a testelor.

A fost stabilită o etalonare bazată pe 263 de bărbaţi şi 190 de femei repartizaţi după vârstă şi nivelul studiilor.

Calităţile metrologice ale testului sunt satisfăcătoare. Fidelitatea (metodă de împărţire pe jumătate cu corectarea lui Spearman Brown) variază în funcţie de teste între 58% şi 89%. Corelările fiecărui test cu nota totală de „inteligenţă socială” sunt sensibil egale (cca. 70%), demonstrând că au o greutate echivalentă în evaluarea „inteligenţei sociale”. Corelările între teste sunt rezonabil de joase (în medie 30%) demonstrând relativa independenţă factorială.

În total, Testele de Inteligenţă Socială realizate de O’SULLIVAN şi de GUILFORD constituie un instrument de înaltă valoare într-un domeniu până atunci inaccesibil într-o manieră adecvată instrumentelor psihometrice. Cercetările şcolii lui Guilford au demonstrat posibilitatea acestei măsurări, au precizat structura factorială a aptitudinilor în cauză, şi au furnizat teste valide. Aplicaţiile sunt evidente: aceste teste permit prezicerea capacităţii subiectului de a percepe situaţiile sociale, şi în consecinţă furnizează un element important de previziune a adaptării la sarcini în care această percepţie este indispensabilă.



398

TESTUL DE PERSEVERENŢĂ AL LUI

CATTELL

R. B. CATTELL


Material

Caiet de test, 8 pagini. Joc cu două grile de corectare.


Administrare

Examinare: individuală sau colectivă. Timp de examinare: 30 de minute, din care 19 de lucru efectiv. Timp de corectare: cca. 5 minute. Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi. Indicaţii: măsurarea factorului p (perseverenţă). Etalonare: cetăţeni francezi de 20-25 de ani.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Noţiunea de perseverenţă este una dintre cele mai vechi utilizate în psihologie. Folosită mai întâi în psihiatrie, studiul său se



399

datorează îndeosebi şcolii de la Londra sub impulsul lui Spearman. Spearman a admis existenţa, alături de factorul general de inteligenţă g, a unui factor general de perseverenţă p. În timp ce factorul g corespunde cu energia mintală totală disponibilă la un subiect, p este inerţia acestei energii. Conform lui Spearman, p este independent de g şi constituie o bază de temperament individual.

Numeroase teste au fost utilizate pentru măsurarea perseverenţei şi, printre acestea, testele denumite de alternanţă motrice s-au dovedit în general cele mai saturate în factorul p. Dintre numeroşii cercetători care s-au raliat studiului acestei probleme, R. B. Cattell este fără îndoială cel căruia i se datorează cele mai importante contribuţii. Încă din 1935 el arăta că pentru a măsura perseverenţa, era necesară măsurarea interferenţei între o activitate corespunzătoare unei obişnuinţe stabilite de mult timp şi o altă activitate, denumită situaţie de efort creator, constituită dintr-o sarcină de complexitate egală, dar de natură absolut nouă.

Acest punct de vedere a fost confirmat de atunci şi de altfel s-a precizat că perseverenţa măsurată era „dispoziţia rigidă”, adică dificultatea în probele noi în raport cu cele vechi, în măsura în care noile sarcini nu sunt mai dificile şi prezintă aceeaşi complexitate.

Este foarte evident că măsurarea perseverenţei îşi găseşte importanţa practică nu în măsurarea în sine a factorului p, ci în corelările care au fost găsite între acest factor şi trăsăturile de personalitate şi de comportament. Faptele cele mai izbitoare în acest domeniu sunt următoarele:

- S-a arătat că există o legătură între factorul p şi factorul w (will, voinţă) al lui Spearman, subiecţii având w cel mai ridicat fiind cei care au un p mediu.



400

- În patologie, copii cu tulburări de caracter au în general un p foarte ridicat sau foarte scăzut; în psihoze, un p ridicat este asociat cu o dezintegrare ridicată a personalităţii; p este scăzut la maniaci şi la isterici, ridicat la melancolici, schizofrenici paranoizi, epileptici şi obsedaţi.

- În orientarea şcolară există o legătură importantă între alegera disciplinelor şi nota p.

- În studiul general al personalităţii, cercetările lui Cattel şi ale lui Pinard au arătat că rezultatele testului de perseverenţă permiteau pevedrea comportamentului subiectului şi reacţiile sale în numeroase puncte. Veţi găsi în manual testul caracteristicilor principale ale subiecţilor prezentând o notă p ridicată şi a celor prezentând o notă p joasă.

Testul de perseverenţă al lui R. B. Cattel este actualmente cel mai bun instrument pentru măsurarea acestui factor capital al personalităţii. Testele care-l compun au fost alese pe baza analizelor factoriale a numeroaselor studii anterioare. Administrarea sa este simplă şi cotarea sa perfect obiectivă. El reprezintă un instrument de valoare în studiul personalităţii normale şi patologice.

BIBLIOGRAFIE

Indicaţii complete şi o bibliografie vastă veţi găsi în:

1. CATTELL, R. B., Description and Measurement of Personality.Yonkers-on-Hudson, World Book Company, 1946.

De asemenea puteţi consulta:

1. DELAY, J., PICHOT, p., Perse, J., Metode Psihometrice în Clinică (Méthodes Psychometriques en Clinique), Paris, Masson, 1955.



401

2. ZAZZO, R., SOSBERGER, M., Analiza factorială în psihologia clinică (L’analyse factorielle en psychologie clinique), în „Encefalul” („L’Encéphale”), 1949, 302-316.

_____________

Există o ediţie a Testului de Perseverenţă în limba italiană.



402

TESTUL DE STRES

Editura Centrului de Psihologie Aplicată Material


Manual.

Administrare

Examinare: individuală sau colectivă. Timp de examinare: circa 8 minute, din care patru minute şi jumătate de lucru efectiv. Timp de corectare: câteva minute. Vârsta de aplicare: adulţi. Indicaţii: măsurarea rezistenţei la situaţiile de tensiune. Etalonare: populaţia franceză masculină şi feminină de niveluri culturale diferite.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Dacă încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea Wundt şi J. McK Cattel studiaseră timpul afectat denumirii obiectelor, culorilor şi cuvintelor corespunzătoare, iar Jaensch în 1929, în cadrul studiilor asupra tipologiei perceptive studiase situaţiile de conflict şi interferenţă, lui J. R. Stroop i se datorează, punerea la punct în



403

1935, sub numele de „color word test” a unui test simplu care permite aprecierea diferenţelor individuale privind rezistenţa la conflict (sau, dacă vreţi, la stres) în executarea unei sarcini. Testul era compus din trei planşe:

- prima conţinea cinci denumiri de culori (roşu, albastru, verde, maro, violet) imprimate în negru pe fond alb;

- a doua conţinea cinci pătrate colorate (în aceleaşi culori ca mai sus);

- a treia conţinea cinci denumiri de culori, fiecare denumire fiind imprimată cu una din celelalte patru culori (de exemplu, cuvântul ROŞU este scris cu cerneală albastră, verde, maro sau violet).

Cuvintele şi culorile sunt dispuse pe zece linii şi zece coloane, succesiunea stimulilor fiind la întâmplare, în ultima planşă fiecare denumire de culoare apare de acelaşi număr de ori în fiecare dintre celelalte culori.

Testul individual se derula în trei faze:

- lecturarea cu viteză maximă o sută de denumiri de culori;

- denumirea cu viteză maximă a culorilor a o sută de pătrate;

- denumirea cu viteză maximă a cernelii de imprimare a o sută de denumiri de culori.

Principiul testului era compararea vitezei în cele două sarcini simple (lecturarea şi denumirea culorilor), şi cea în sarcina cu interferenţă.

După această publicare iniţială, testul a făcut obiectul a numeroase modificări de detaliu şi a nuzmeroase lucrări de cercetare. Trebuie menţionate mai ales studiile lui Thurstone şi Mellinger, 1944 (în cadrul studiului lor de ansamblu asupra



404

structurii factoriale a testelor perceptive) şi cele ale lui Jensen din 1965, care s-a preocupat în special de studierea semnificaţiei tuturor coeficienţilor care fuseseră propuşi de combinările mai mult sau mai puţin complexe a trei note fundamentale (timpul necesar fiecăruia din cele trei teste). Jensen a pus în evidenţă faptul că toţi indicii sunt subîntinţi/sous-tendus de trei factori: rapiditate generală, rapiditate specifică în denumirea culorilor, interferenţă.

În 1961, Baer, Corsini şi Renck au propus o versiune a testului cu o aplicare colectivă. Testul prezentat se inspiră în principiul său din cel anterior. El conţine un caiet cu trei subteste:

- cincizeci de rânduri de patru denumiri de culori (verde, roşu, albastru, galben) imprimate în negru, subiectul trebuind să scrie cât mai repede posibil iniţiala denumirii culorii în caseta corespunzătoare;

- cincizeci de rânduri de cîte patru pătrate colorate, subiectul scriind cât mai repede posibil în caseta corespunzătoare denumirea culorii;

- cincizeci de rânduri de câte patru denumiri de culori imprimate cu o cerneală deculoarea respectivă, subiectul trebuind să scrie iniţiala culorii cernelii.

În construirea acestuia au fost luate precauţii speciale: de exemplu, în subtestul (1), fiecare denumire de culoare nu apare decât o dată pe rând, toate combinările posibile de succesiuni fiind utilizate, şi aceasta în număr egal (de două ori, o dată în primele douăzeci şi cinci, o dată în ultimele douăzeci şi cinci); s-a evitat ca într-o coloană să se succeadă două denumiri identice; s-a evitat ca în două rânduri succesive secvenţa să fie pur şi simpli inversată. Manualul conţine detaliile tehnice de construire a celorlalte subteste.



405

Una dintre problemele dificile privind etalonarea conduce către rolul eventual al nivelului intelectual asupra vitezei. Într-adevăr, scopul testului este înainte de toate să măsoare diferenţele individuale în ceea ce priveşte rezistenţa la interferenţă. În aceste condiţii, pentru etalonare s-a utilizat pentru populaţia masculină trei grupuri de câte o sută de subiecţi, diferenţiaţi pe nivelul intelectual-cultural, pentru populaţia feminină două grupuri de câte cincizeci de subiecţi.

Studii speciale au fost efectuate:

- asupra rolului greşelilor;

- privind rolul nivelului cultural asupra rezultatelor.

Indicii reţinuţi au fost cei care, după rezultatele lucrărilor anterioare, dau cea mai bună apreciere a diferiţilor factori în cauză. De altfel, a fost construit un indice special. Au fost prezentate rezultatele unui nou studiu factorial al acestui ansamblu, precum şi etalonările corespunzătoare.

Studiile anterioare au arătat o bună fidelitate test-retest (de ordinul a 70%) la un interval de o săptămână.

Studii privind validitatea testului, fie cu ajutorul corelării cu teste de personalitate, fie prin compararea rezultatelor diverselor grupuri profesionale, au fost publicate şi sunt descrise în manual.

Interesul arătat de patruzeci de ani acestui test, studiile foarte numeroase şi diverse al căror obiect a fost, demonstrează valoarea sa. Deşi ar fi încă prea devreme să se indice cu precizie în câte domenii de studiu al personalităţii şi de orientare profesională îşi găseşte indicaţiile speciale, simplitatea sa, excelenta acceptare de către toate tipurile de subiecţi permit recomandarea folosirii sale.



406

BIBLIOGRAFIE

Veţi găsi bibliografie în revista generală:

1. JENSEN, A. R., ROMER, W. D., The Stroop color word test, în „Acta Psychol.”, 1966, 25, 36-93.

2. BONIS, M. De, Testul lui Stroop. Utilizarea sa în studiul câtorva procese motivaţionale şi al stresului (Le Test de Stroop. Son utilisation dans l’étude de quelques processus motivationnels et du stress), în „Revista de Psihologie Aplicată” („Revue de Psychologie Appliquée”), 1968, 18, 93-107.



407

TESTELE LUI E. P. TORRANCE PENTRU GÂNDIRE CREATIVĂ

E. P. TORRANCE

Personnel Press, Inc. Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material

Caiet de test de expresii verbale (forma A sau B).

Caiet de test de expresii figurate (forma A sau B).

Foaie de notare.

Manual.

Administrare

Examinare: individuală sau colectivă. Timp de examinare:

- 45 de minutede lucru efectiv pentru formele de expresii verbale;

- 30 de minute de lucru efectiv pentru formele de expresii figurate. Vârsta de aplicare: şcoala maternală – clasele terminale. Etalonare (Forma A):

- 250 de băieţi şi 250 de fete din Ciclul Mediu 2;

- 503 băieţi şi fete de la clasa CP la clasa terminală.



408

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Noţiunea de creativitate, care se plaseză în ultimii ani, pe primul plan al preocupărilor psihologice, este dificil de definit. E. P. Torrance a considerat-o ca „un proces prin care individul devine sensibil la probleme, la lipsuri, la lacunele de cunoştinţe, la absenţa anumitor elemente, la dizarmonie etc; prin care se identifică dificultatea; prin care se caută soluţii, se fac conjuncturi, sau se formulează ipoteze apropo de de deficite; prin care se testează şi se retestează aceste ipoteze şi eventual le modifică şi se retestează aceste modificări; şi în fine prin care se comunică rezultatele”.

Pe baza acestei definiţii E. P. Torrance, în cadrul Universităţii din Georgia, a putut să continue punerea la punct a testelor care să permită evaluarea acestui proces fundamental. În versiunea experimentală a „Torrance Tests of Creative Thinking” (Testele lui Torrance de Gândire creativă), autorul a reunit o serie de sarcini dintre care unele fac apel la un material verbal (a gândi cu cuvinte), iar altele implică crearea elementelor figurate (a gândi în imagini), şi care necesită un tip de gândire analog celui care este pus în joc în activităţile care sunt recunoscute ca creative.

Testele care folosesc un material verbal sunt prezentate sub două forme paralele, A şi B. Fiecare conţine şapte probe: plecând de la un desen ce reprezintă o scenă, subiectului i se cere să indice toate întrebările posibile care permit o înţelegere mai bună a scenei (testul 1), toate posibilele cauze ale acţiunii reprezentate (testul 2), şi toate consecinţele posibile (testul 3). Subiectul trebuie să mai indice toate perfecţionările pe care le poate imagina pentru un animal păros pentru a-l face mai amuzant (testul 4) toate utilizările pe care le poate găsi pentru un obiect atât de banal (testul 5), toate întrebările pe care le poate pune asupra acestui obiect (testul 6), şi toate consecinţele posibile ale unei situaţii incredibile (testul 7).



409

Testele care necesită gândirea creativă în imagini este de asemenea în două forme paralele, A şi B. Ele prsupun desenarea câtorva lucruri plecând de la o formă colorată dată (testul 1), completarea desenelor cărora li se dau unele elemente (testul 2), şi crearea unor obiecte plecând de la forme geometrice date (testul 3).

Corectarea testelor necesită punerea la punct a unei metode bazată pe frecvenţa şi calitatea râspunsurilor. O experimentare asupra a 503 elevi de la CP la clasele terminale a permis stabilirea unui barem de notare perfect adaptat la populaţia franceză. Etalonarea a fost făcută pe un grup de 250 de băieţi şi 250 de fete de la Ciclul Mediu 2. În plus, în manual sunt indicate valorile caracteristice ale diferitelor clase: de la CP la clasa terminală.

De asemenea, în manual se află o comparaţie între rezultatele T.T.C.T. pe de o parte, iar pe de alta notele obţinute la testul de inteligenţă Cattel 2 precum şi la rezultatele şcolare. De altfel, este în curs un studiu de validare.



410

TESTUL U 81

André VIDAL


Material

Joc cu 15 serii de imagini (3 imagini pe serie) cu 3 imagini de prezentare; fiecare imagine pe un carton separat.



Administrare

Examinare: individuală sau colectivă, în scris. Timp de examinare: 30-45 de minute. Timp de corectare: 20 de minute, în medie. Vârsta de aplicare: de la 17 ani în sus. Indicaţii: studiul personalităţii. Etalonare: 113 adulţi cu vârste de la 17 la 55 de ani.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul U. 81 este un test nou de investigare a personalităţii.



411

Diferitele experieţe asupra acestui test arată că răspunde dublei necesităţi de investigare totală şi cantitativă a personalităţii:

- materialul utilizat se apropie de cel al tehnicilor proiective: stimulul nu este decât parţial structurat, numărul răspunsurilor fiind liber şi ridicat;

- cotarea se face în interior, într-un cadru bine definit;

- rezultatele sunt cantitative, şi pot fi supuse deci procesării statistice.

Scopul acestui test este de a stabili pentru un subiect dat „inventarul” unui număr de situaţii afective pe care le cunoaşte, fie pentru că le-a trăit personal, fie că şi le-a imaginat, fie pentru că a fost martor etc. Ideea generală este că ar exista o cultură afectivă (cu acelaşi titlu ca şi cultura intelectuală) şi că accentuarea pusă pe un astfel de element ar fi semnificativă pentru fiecare personalitate în parte.

Situaţiile prezentate de cele 15 serii de imagini sunt actuale. Ele fac apel în principal la răspunsurile date în termenii schimburilor între individ şi mediu şi ai atitudinilor afective. Pentru fiecare serie subiectul trebuie să povestească o istorie care să implice ceea ce a dus la situaţia prezentată, derularea sa şi finalul.

Corectarea se face pe două niveluri:

1. La nivelul istoriei complete.

Situaţia descrisă de subiect se derulează în mai mulţi timpi: ea face apel la un anumit număr de schimbări sociale, de acte, de sentimente etc. intenţionale sau actualizate. O primă sarcină constă în a izola fiecare din aceste momente sau „elemente”, fără a prejudicia vreun erou: toate elementele sunt corectate fără ca cel care corectează să decidă proiecţia subiectului într-un personaj sau altul pus în joc, nici vreo oarecare ierarhie a eroilor.



412

2. La nivel de „element”:

Fiecare element este cotat după 53 de variabile care aparţin a şase categorii diferite: primele patru definesc derularea actului, sentimentului etc. (adică dinamismul său, obstacolele pe care le întâlneşte, ceea ce rezultă de aici şi domeniul de activitate fizică în care se derulează), ultimele două servesc la indicarea cadrului în care se derulează situaţia (parteneri şi interese aflate în joc).

Notarea se face prin simpla alegere între diferenţele verbale: definirea lor clară şi riguroasă asigură obiectivitatea şi coerenţa corectărilor şi permite evitarea riscurilor unei interpretări abuzive din partea celui care corectează.

Odată testul dépouillé cel care corectează calculează frecvenţele relative ale răspunsurilor în fiecare variabilă; în funcţie de aceste frecvenţe, el atribuie o notă de grup după etalonarea disponibilă în prezent.

Studiul efectuat pe 113 adulţi a determinat apariţia unei fidelităţi test-retest satisfăcătoare pentru cea mai mare parte a variabilelor, permiţând diferenţierea şi definirea personalităţii în mod nuanţat.

Manevrarea statistică a rezultatelor permite întrevedrea a numeroase posibilităţi de studii, mai ales în domeniul validităţii testului.

Acest test se adresează atât psihologilor practicanţi cât şi cercetătorilor pentru care el reprezintă un instrument de cunoaştere de un foarte mare interes.



413

SERIA a VII-a

TEHNICI PROIECTIVE



414



415

A (R) TEST DE APERCEPŢIE26 PENTRU

COPII (C.A.T.) ŞI SUPLIMENTUL (C.C.T. – S.)

Leopold Bellak C.P.S. Company Sonya Sorel BELLAK Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material

Joc cu 10 planşe (într-o cămaşă) ale C.A.T. Joc cu 3 planşe cu câte o parte decupată (într-o cămaşă) pentru

C.A.T. – S. Foaie de notare prescurtată de Bellak (C.A.T., C.A.T. – S. şi

T.A.T.), 3 pagini. Manual, 47 de pagini. Foaia de cotare a lui Boulanger. Tabel cu rezultatele: etalonări pe copii de la 3 la 7 ani.

Administrare Examinare: individuală. Timp de examinare: variabil, de la 30 de minute la o oră. Timp de corectare: variabil, în funcţie de tehnica folosită. Vârsta de aplicare: copii de la 3 la 10 ani. Indicaţii: explorarea factorilor dinamici ai personalităţii.

26 Integrarea percepţiei în experienţa cognitivă anterioară.



416

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Ideea primară a acestui test proiectiv se datorează lui E. Kris, care nota că copii au tendinţa de a se identifica mult mai usor cu animalele decât cu persoanele, fapt care, de altfel, fusese implicit indicat de Freud în studiul sau de caz, „micul Hans”. Plecând de la acest principiu, autorii au căutat să constituie o serie de planşe bazate pe principiul T.A.T., dar punând în scenă animale şi evocând situaţii deosebit de semnificative în psihologia copilului. Ei au apelat la sprijinul unei ilustratoare de cărţi pentru copii, Violet Lamont, care a desenat 18 planşe, de la care pornind, au fost reţinute 10 planşe finale.

Ulterior, au fost desenate trei planşe suplimentare de către aceeaşi artistă, după indicaţiile autorilor. Fiecare dintre ele conţine trei sau patru desene (în total 10) pe părţi detaşabile din planşă. Aceste desene suplimentare reprezintă situaţii care nu corespund neapărat celor mai curente probleme, dar care se pot întâlni şi studia în cazuri particulare.

Locul testului în raport cu T.A.T.27 şi cu Testul lui Symonds28 a fost perfect precizat de către autori: „Testul este un descendent direct al T.A.T. al lui Murray. Nu este nici un concurent, nici un substitut al acestui test. Deşi considerăm T.A.T. ca fiind rivalul său pentru explorarea personalităţii adulte, trebuie să recunoaştem neadaptarea relativă la cazurile copiilor mici, precum şi neadaptarea C.A.T. la adulţi. La modul ideal ne-ar plăcea să vedem C.A.T. folosit pentru copii de la 3 la 10 ani, Testul lui Symondsy pentru adolescenţi iar T.A.T. pentru adolescenţi şi adulţi.”.

Tehnica administrării este analoagă celei a T.A.T. Interpretarea urmează în linii mari aceleaşi principii. Totuşi, autorii au căutat să standardizeze la maxim interpretarea şi pregătirea unei foi de notare şi de analiză. Pentru fiecare poveste se trec pe o foaie de analiză: a) tema principală; b) caracterele eroului principal; c) trăsăturile psihologice ale personajelor; d) identificarea eroului; e) elemente adăugate; f) elemente

27 Vezi Thematic Apperception Test, Secţiunea VII, „TAT”. 28 Vezi Testul lui Symonds, Secţiunea VII, „SYM”.



417

omise; g) natura temerilor; h) conflicte semnificative; i) tipuri de sancţiuni; j) deznodământ; k) gradul de maturitate. Odată ce sunt completate cele 10 foi, se face o comparaţie între cele 100 dépouillement iar darea de seamă finală este redactată pe foaia de notare formând o cămaşă.

C.A.T. – S. conţine 10 imagini dintre care fiecare poate fi prezentată singură copilului pe lângă C.A.T. normal. De exemplu, imaginea 5 (reprezentând un cangur care merge în cârje, cu o labă şi coada pansate), poate semnala efectelor psihologice probleme somatice ale copilului (infirmitate, maladie) sau poate permite proiectarea tulburărilor psihosomatice sau ipohondrice. C.A.T. – S „poate fi utilizat în situaţii specifice pentru a descoperi teme specifice”. Eventual, materialul C.A.T. – S poate servi ca punct de plecare unei tehnici de joc.

Deşi autorii consideră că o interpretare intuitivă globală este un element fundamental pentru studiul rezultatelor, ei au stabilit norme pentru diferitele teme prezentate ca poveşti, atât pentru fete, cât şi pentru băieţi, care permit relevarea şi examinarea cu o atenţie specială a răspunsurilor deviante de la norme.

Testul a fost validat de autori pe cca. 200 de fişe ale copiilor de la 3 la 10 ani, studiate în analiza oarbă şi comparate cu istoria clinică a cazului, provenind în special din ancheta asistenţei sociale. „Am putut, scriu autorii, să stabilim că planşele puneau în evidenţă problemele semnalate de anchetă, şi că răspunsurile clarificau arier-planul dinamic al acestor probleme.”

În fine, unul dintre avantajele folosirii animalelor este de a face testul relativ independent de influenţele culturale. De altfel, s-a constatat faptul că nu are importanţă dacă copilul nu cunoaşte animalul reprezentat, deoarece în mod obişnuit el îl substituie unui animal pe care-l cunoaşte bine.

Folosirea C.A.T. pe copii de la 4 la 7 ani este puternic uşurată de munca doamnei G. Boulanger-Balleyguier. Aceasta a pus la punct o foaie de dépouillement foarte precisă, pe personaj, activităţi, influenţe relaţionale, şi a stabilit o etalonare pe populaţia normală franceză (113 copii de la 4 la 7 ani). Ea a comparat aceste rezultate cu cele ale unui



418

grup de 126 de copii caracteriéls grupaţi pe vârstă şi clase, în funcţie de trăsătura psihologică dominantă. Folosirea normelor pe care ea le-a stabilit permite precizarea nu doar a gradului de anormalitate a copilului, ci şi sensul devianţei (la polul anxios sau la cel agresiv, şi într-o anumită măsură aspectele individuale ale structurii psihologice şi situaţiile conflictuale care le-au determinat. Reprezintă un instrument de un real interes a cărui valoare reiese din grija cu care a fost elaborat şi dezbaterea aprofundată a rezultatelor statistice pe care autorul a făcut-o în monografia sa.

BIBLIOGRAFIE Manualul conţine o bibliografie.

BOULANGER – BALLEYGUIER, G., Personalitatea copiilor normali şi caracteriéls parcurgând testul de apercepţie C.A.T., Paris, C.N.R.S., 1960, 130 p.

Există o ediţie a C.A.T. şi C.A.T. – S în limba italiană.



419

(R)

DINAMICA PERSONALĂ ŞI IMAGINILE

R. PERRON Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material

Joc cu 24 de planşe (puse într-o cămaşă) Manual, 90 de pagini. Foaie de notare/dépouillement. Foaie de recapitulare şi de sinteză.

Administrare Examinare: individuală Timp de examinare: 30-50 de minute (pentru o serie de 12 planşe). Vârsta de aplicare: copii de 5 ani, adolescenţi şi adulţi. Indicaţii: studiul aspectelor, structurii şi tematicii elaborării défensive a

povestirilor.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul D.P.I. este un test proiectiv tematic: subiectului i se cere să „relateze povestiri” legat de desenele care înfăţişează personaje angajate în diverse tipuri de situaţii şi de activităţi. Asemănător în linii mari cu T.A.T. şi cu C.A.T., el se diferenţiază totuşi printr-o serie de caracteristici importante. Mai întâi domeniul de aplicare. Într-adevăr, testul este aplicabil copiilor de 5-6 ani, adolescenţilor şi adulţilor.

Apoi scopul. Testul vizează explorarea naturii şi a alterărilor imaginilor de sine. Planşele înfăţişează fie un personaj angajat într-o situaţie sau activitate care testează capacităţile sale de reacţie adaptată în faţa unei dificultăţi, dorinţa sa de a întreprinde şi de a reuşi, dezvoltarea activităţii sale, atitudinile sale faţă de eşec etc., fie un personaj angajat într-o



420

relaţie cu altul unde intră în joc diverse modalităţi de relaţii interpersonale, şi unde sunt puse în scenă, dincolo de aceste relaţii, imaginile de sine sau faţă de alţii. Scopul central al testului rămâne acela de a pune în evidenţă modalităţile valorii acordate acţiunilor întreprinse, şi dincolo de asta, valorii acordate persoanei care conduce aceste activităţi, acest lucru neputând fi studiat decât pe un tablou de fond unde sunt luate în calcul relaţiile interpersonale şi jocul de imagini şi modele care le susţin.

În fine, tehnica sa. Testul conţine 24 de planşe, repartizate în două serii aplicabile în două şedinţe de la 30 la 50 de minute fiecare, la un interval de mai puţin de 24 de ore. În caz de necesitate, o serie prescurtată de 12 planşe poate fi aplicată o singură dată. Caracteristicile planşelor: a) reprezintă personaje umane; b) personajele sunt desenate absolut liniar şi susţinute de umbre, ambiguitatea stimulului conducând în general mai mult spre cadru şi situaţie decât spre personaj; c) sexul copiilor şi adolescenţilor este cel mai adesea nedeterminat; d) formatul este mare şi marginile sunt suprimate pentru a favoriza un efect de extensie a câmpului şi de intrare în câmp.

Analiza protocolului se sprijină pe trei aspecte esenţiale: a) aspectele formale şi de structură (limbaj, dezvoltare temporală, structură dramatică); b) tematică; c) elaborarea defensivă a povestirilor. Manualul orientează sistematic în realizarea aceastei analize. Arier-planul conceptual a fost furnizat autorului prin rezultatele a 400 de subiecţi normali şi psihopatologici, care i-au permis să construiască o „grilă de analiză” definind 120 de „elemente de informare”, ale cărei norme au fost stabilite în funcţie de vârstă, sex, reuşită şcoloară, nivelul socio-cultural etc. Analiza protocolului este urmată de o sinteză şi de o interpretare pentru care Manualul furnizează indicaţii precise. Două protocoale complete, cu analiză şi interpretare, furnizează un model de referinţă practică.

Grija minuţioasă care a stat la baza pregătiriii şi punerii la punct a D.P.I., soliditatea teoriei sub-adiacente, claritatea şi precizia regulilor de notare/dépouillement şi interpretarea rezultatelor, fac din acest nou test proiectiv tematic un instrument original de o mare valoare.



421

A (R)

FAMILIA FERICITĂ

M. KOSS şi G. BIERMANN Ernst Reinhardt Verlag Münich

Ediţia franceză:


Material Volum, 16 x 24, cca. 320 de pagini.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Lucrarea lui Gerd BEIERMANN şi Marta KOS descrie un test proiectiv special destinat explorării personalităţii copilului: desenul „Familia Fericită”, bazele sale teoretice tehnica de notare şi interpretare, aplicaţiile la copilul normal şi la cel patologic.

Autorii au fost incitaţi la dezvoltarea acestui test de lucrările lui F. MINKOVSKA, începând cu 1956. Scopul era diagnosticarea stărilor nevrotice, a tulburărilor de comportament şi a afecţiunilor psihosomatice la copil. De asemenea, era destinat controlului psihoterapiilor. Lucrarea se bazează pe examinarea a 4.000 de copii de ambele sexe: în special 1.225 de subiecţi examinaţi la secţia de psihiatrie a copiilor de la Clinica Universitară de Psihiatrie din Viena, de la Policlinica Universitară de psihiatrie a copiilor din München şi de la Institutul de Igienă mintală al regiunii Cologne, 49 de subiecţi spitalizaţi pentru afecţiuni cronice, 2.438 de subiecţi normali examinaţi la Viena, München, Cologne şi în Elveţia. Un mare număr de subiecţi au fost supuşi simultan la alte probe (teste de inteligenţă, Rorschach, TAT, CAT, Fabulele lui Düss, Fraze de completat, Testul lui Warteg,



422

Desenarea unui copac, Desenarea unui om fericit, Sceno-Test, Bestiarul lui Zazo) şi desigur, pentru toţi copiii s-a dispus un examen clinic.

Ansamblul rezultatelor a fost supus unei analize formale aprofundate, datele fiind analizate statistic. Criteriile formale reţinute (de exemplu organizarea spaţiului, succesiunea, raporturile dimensiunilor personajelor, repartizarea în pagină) au fost studiate din punct de vedere al semnificaţiei genetice şi de asemenea, simbolice. Ideea fundamentală a testului: utilizarea unei fabule care conţine metamorfozarea subiecţilor umani în animale şi a fost ales de autori pe baza atracţiei pe care o asemenea situaţie o exercită asupra copilului oricare ar fi gradul său de culură.

Prezentarea lucrării care conţine şi o descriere detaliată a testului (mod de examinare, de notare, tehnică de interpretare) tabele numerice precise şi numeroase exemple concrete, în fapt un instrument de lucru de prim ordin. Versiunea originală, publicată în limba germană, a cunoscut deja o excelentă primire alături de psihologii şi psihiatrii copiilor. Deşi în literatură există numeroase teste de desene destinate explorării personalităţii copilului, originalitatea „Familiei Fericite” rezultă din combinarea a două elemente: punerea în scenă a ansamblului familiei, care permite un diagnostic al relaţiilor interpersonale, alegerea lăsată copilului pentru animalul care reprezintă fiecare membru al familiei, care permite o exprimare simbolică. Originalitatea testului, calitatea elaborării rezultatelor, dimensiunea materialului clinic conferă lucrării o valoare excepţională şi ne fac să ne gândim că această metodă de diagnostic îşi va găsi în viitor un loc de frunte în arsenalul instrumentelor destinate explorării personalităţii copilului.



423

A (R)

FOUR PICTURE TEST TESTUL CELOR PATRU DESENE

D. J. Van LENNEP Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material Pochette cu patru imagini Manual, 23 de pagini.

Administrare Examinare: individuală sau colectivă. Timp de examinare: variabil, 30-45 de minute. Timp de corectare: variabil, în funcţie de tehnica folosită. Indicaţii: în studierea personalităţii, în examenul clinic, orientarea şi

selectarea profesionale. Vârsta de aplicare: adolescenţi (începând cu cei de 10 ani) şi adulţi.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Deşi aparţine tehnicilor de tipul Apercepţiei Tematice, Four Picture Test (F.P.T.) se diferenţiază foarte mult faţă de testele tradiţionale de acest gen, precum T.A.T. al lui Murray.

Cele mai importante caracteristici ale F.P.T. sunt următoarele:

1. Testul este administrat astfel încât să se obţină protocoale scrise. Poate fi deci administrat fie individual, fie colectiv.



424

2. Prezenţa examinatorului nu este necesară, ceea ce permite să se evite orice jenă cauzată de prezenţa examinatorului în timpul redactării protocolului.

3. Protocolul trebuie să fie scris din memorie. Imaginile-stimuli sunt arătate doar în timpul unei perioade de observaţie de un minut, apoi sunt retrase înainte ca subiectul să înceapă să-şi scrie povestea.

4. Consemnul este să scrie o istorie care reuneşte cele patru imagini, prezentate simultan, care le leagă între ele, o istorie căreia acestea i-ar putea servi drept ilustrare.

5. Cele patru imagini-stimuli nu reprezintă situaţii clare şi concrete; ele sunt mai degrabă neclare, vagi, generale, alese special pentru a evoca „patru situaţii existenţiale tip” sub o formă polivalentă, astfel încât să permită o mare varietate de interpretări. Situaţiile prezentate sunt următoarele:

- a fi împreună cu o altă persoană;

- a fi personal singur;

- a fi singur în societate;

- a fi cu mai multe persoane, în grup.

6. În raport cu alte teste de tipul Apercepţiei Tematice, F.P.T. este administrat într-un timp relativ scurt (în medie 30-45 de minute), şi oferă avantajul de a fi aplicabil la 25 sau 30 de subiecţi o dată.

7. Prezentarea rezultatelor F.P.T. sub forma povestirilor scrise îl scuteşte pe examinator de a munci la transcrierea textuală a răspunsurilor subiecţilor. În plus, protocoalele pot fi supuse analizei formei precum şi a fondului, iar stilul unui subiect, ca şi numeroasele variabile ale formei, pot fi la fel de importante şi revelatoare ca şi conţinutul istoriei.

Manualul, redactat de D. J. Van Lennep, expune diverse moduri de interpretare a protocoalelor: mai întâi analiza formală, apoi interpretare după trei metode diferite – metoda impresionistă, interpretarea cu



425

ajutorul variabilelor izolate, validate statistic pe oameni care au caracteristici de personalitate similare, şi în sfârşit, evaluarea structurii povestirii, considerată ca revelatoarea structurii personalităţii şi înclinaţia către aptitudinea de a structura sarcinile profesionale.

Manualul evocă cercetările cărora F.P.T. le-a dat naştere şi conţine o bibliografie.



426

A (R) HAND-TEST

TESTUL MÂINII

Edwin E. Wranger, Ph. D. Western Psychological Services

Ediţia franceză:


Material Joc cu 10 cartoane. Foaie de notare. Manual (2 tomuri).

Administrare

Examinare: individuală. Timp de examinare: 10 minute. Timp de corectare: 10-20 de minute. Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi. Indicaţii: ajută la diagnosticul psihiatric şi clinic.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Elaborarea Hand-Test datează din anii ’50, într-un moment în care s-a considerat necesar să existe, paralel cu Testul lui Rorschach, un instrument proiectiv, care prin natura sa, va fi conceput să reflecte atitudinile şi tendinţele de acţiune ale individului. Astfel a fost pus la punct un prim joc experimental din 10 cartoane cu desene manuale ca suport proiectiv. Contribuţia diferiţilor cercetători şi clinicieni



427

îmbogăţind interpretarea Hand-Test, s-a hotărât trecerea la o revizuire a Manualului, suportul proiectiv rămânând neschimbat.

Testul conţine 10 cartoane reprezentând fiecare o mână, în poziţii diferite. Al zecelea carton este alb. Cartoanele sunt prezentate subiecţilor unul câte unul, şi acesta trebuie să „proiecteze” şi să verbalizeze ceea ce mâna este pe punctul de a face. Pentru cartonul alb, subiectul trebuie să-şi imagineze o mână şi să explice ceea ce face aceasta.

Ipoteza de bază care susţine Hand-Test este că un test proiectiv care utilizează mâinile în poziţii relativ ambigue este capabil să provoace răspunsuri cu implicaţii comportamentale.

Răspunsurile sunt înregistrate cuvânt cu cuvânt, apoi cotate şi interpretate plecând de la categoriile calitative şi cantitative. Din aceste răspunsuri decurg diverşi indici (raportul de passage à l’acte, nota de patologie).

Pentru a evalua diferenţele de scoruri cantitative şi calitative între grupe de diagnostice franceze, s-a constituit un eşantion de grupe clinice elaborate plecând de la diagnosticul DSM III, pentru a permite comparaţia directă cu studiile străine bazate pe aceeaşi clasificare.

Acest eşantion a fost compus din 527 de subiecţi proveniţi din următoarele grupe: diferite tulburări schizofrenice (schizofrenie dezorganizată, catatonică, paranoidă, reziduală, nediferenţiată), tulburări psihotice (schizophréni-formes, schizoafectivi), diferite tulburări afective (depresie majoră izolată, depresie majoră recurentă, tulburare bipolară maniacă, tulburare bipolară depresivă, depresie atipică, tulburare distimică), tulburare obsesivă compulsivă, dependenţă de alcool, anorexie mintală, tulburare de adaptare cu stări depresive.

De altfel, 70 de subiecţi non psihiatrici au fost examinaţi pentru a evalua pentru fiecare scor zona sa de variaţie normală şi nota sa limită.

Hand-Test este un test rapid şi uşor de administrat. Poate fi utiliziat ca punct de plecare al unei evaluări pentru a stabili un prediagnostic şi se dovedeşte foarte util în elaborarea unui diagnostic diferenţial. A fost conceput pentru a fi aplicat paralel cu alte instrumente. Hand-Test nu



428

măsoară neapărat toate aspectele majore ale personalităţii; din contră, evaluează tendinţele comportamentale ale indivizilor. Prin asta Hand-Test este mai uşor de validat decât alte teste proiective, căci acesta este obiectiv corelat cu comportamentele manifestate. Valoarea predictivă a Hand-Test, în special pentru comportamentele de trecere à l’acte, face din acest test o unealtă de screening utilă în psihologia clinică, şi complementară datelor datelor testelor proiective clasice.



429

A (R) TESTUL PETELOR DE CERNEALĂ AL

LUI HOLTZMAN

W. H. HOLTZMAN The Psychological Corporation


Material

Joc cu 47 de planşe (forma A). Joc cu 47 de planşe (forma B). Caiet de răspunsuri, A sau B, 8 pagini. Foaie de dépoullement, 1 pagină. Manual de administrare şi de cotare, 173 de pagini.

Administrare Examinare: individuală. Timp de examinare: 45-90 de minute, în funcţie de subiecţi. Timp de corectare: 30-45 de minute. Vârsta de aplicare: 5 ani – adulţi. Indicaţii: aceleaşi ca ale testului Rorschach.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Acest test, care aparţine familiei de teste de interpretare a formelor întâmplător născute din lucrările lui Rorschach, a fost recent pus la punct la Universitatea din Texas de către Wayne H. Holtzman şi colaboratorii săi. Scopul autorilor a fost să realizeze un test analog Testului lui Rorschach, în principiul şi aplicaţiile sale, dar cu calităţi metrologice stricte.



430

Testul conţine două forme paralele A şi B care cuprinde fiecare 47 de planşe reprezentând pete de cerneală dintre care unele sunt negre, altele policrome; prezenţa unei axe de simetrie verticale nu este constantă. Primele două planşe sunt utilizate cu titlul de probă şi de începere, testul propriu-zis utilizând deci 45 de planşe. Subiectului i se cere să interpreteze petele dând fiecărei planşe un singur răspuns. În total, lăsând la o parte cazurile destul de excepţionale de refuz, se obţine deci un număr de răspunsuri constant şi egal cu 45.

O anchetă foarte scurtă şi standardizată a fost efectuată după fiecare răspuns pentru a preciza caracteristicile esenţiale ale percepţiei subiectului.

Notarea priveşte 22 de variabile definite cu precizie, printre care figurează între alte categorii clasice ale Testului lui Rorschach, cele ca localizare, determinant, conţinut. Caracterul original rezidă în faptul că cele 22 de variabile pot primi o cotaţie numerică precisă pe o scară în două sau mai multe puncte, pentru fiecare dintre cele 45 de planşe. Nota totală pentru fiecare variabilă este suma celor 45 de note parţiale.

Din punct de vedere material, notarea este facilitată de utilizarea caietelor de răspunsuri care au 45 de căsuţe albe, unde sunt notate interpretările subiectului şi informaţiile culese în cursul anchetei, însoţite de reprezentări schematice ale petelor care servesc la reperarea localizărilor. O foaie de recapitulare permite calcularea rapidă a notelor celor 22 de variabile reţinute în prezent; de altfel, sunt prevăzute spaţii pentru eventuale variabile adiţionale.

În multe studii metodologice conduse pe o scară largă, autorii au studiat echivalenţa celor două forme paralele şi în ce măsură examinatori diferiţi, sexul subiecţilor, forma utilizată, ordinea prezentării celor două forme, efectul practic datorat retestării şi interacţiunile acestor factori acţionează asupra rezultatelor: formele A şi B apar practic interşanjabile. Alte studii au furnizat estimări ale diferitelor aspecte ale fidelităţii: intracorector, intercorectori, stabilitate în timp.

Diferite etalonări (americane), prezentate sub formă de centile, figurează în manual: studenţi, adulţi medii, adulţi superiori, copii de



431

nivel de şcoală primară, copii de 5 ani, schizofrenici cronici, debili mintali, persoane cu sindrom depresiv.

Domeniile de aplicare a Testului lui Holtzman sunt extrem de variate pentru că sunt aceleaşi ca ale Testului lui Rorschach, dar bogăţia şi calităţile sale metrologice îl fac în mod special preţios pentru toate cazurile în care un retest este necesar (de exemplu în controlul terapeuţilor) şi la modul general în lucrările unde se doreşte o cercetare statistică corectă a rezultatelor.

BIBLIOGRAFIE 1. HOLTZMAN, W. H., THORPE, J. S., SWARTZ, J. D. & HERRON, E. W., Inkblot perception and personality: Holtzman inkblot technique, Austin (Texas), University of Texas Press, 1961.



432

A (R) TESTUL LUMII

Charlotte BUHLER Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material Joc cu 160 de piese, într-o valijoară. Foaie de notare. Manual, 16 pagini.

Administrare Examinare: individuală. Timp de examinare: variabil, maxim 30 de minute. Timp de corectare: variabil. Indicaţii: studierea personalităţii. Vârsta de aplicare: copii şi adulţi.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Ideea folosirii obiectelor miniaturizate reprezentând fiinţe şi lucruri care există în lumea exterioară pentru a studia copiii este veche, şi contemporană descoperirii tehnicilor de joc. Melanie Klein a fost prima care a preconizat folosirea acestora în cursul tratamentelor psihanalitice ale copiilor. Margaret Lowenfeld a descoperit că era posibil să folosească acest material în scop diagnostic şi a consacrat acestui subiect un anumit număr de lucrări. Psihologului Ch. Buhler, care lucra atunci la Viena, îi revine însă meritul de a fi procedat la o standardizare a testului şi de a fi studiat sistematic posibilităţile sale. În 1935 ea a făcut să se efectueze un studiu pe această problemă de către M. Van Wylick sub direcţia lui Kathe Wolf. Din această primă lucrare, efectuată pe pe



433

copii normali, s-au desprins unele norme. Din 1935 testul s-a dezvoltat progresiv şi a fost studiat în numeroase ţări. La ora actuală este indiscutabil testul de acest tip care se bazează pe cele mai întinse lucrări experimentale.

Testul conţine 160 de piese (există de asemenea o formă cu 300 de piese) împărţite în 9 categorii:

1. Personaje: Bărbaţi (7), Femei (7, dintre care 2 infirmiere), Copii (8), Agenţi de Poliţie şi Pompieri (2), Soldaţi (10).

2. Animale domestice: Cai (5), Vaci (5), Găini (3), Porci (3), Câini (2), Pisici (2).

3. Animale sălbatice: Lei (2), Elefanţi (2), Cămile (2), Şarpe (1), Aligator (1), Maimuţe (2).

4. Clădiri: Locuinţe (14), Şcoli (1), Biserici (1), Spital (1), Închisoare (1), Gară (1), W.C. (1).

5. Vehicule: Automobile şi camioane (10), Maşini de pompieri (2), Avioane (2), Vapoare (2), Tren (1).

6. Demarcaţii: Ziduri (8), Bariere (20), Garduri (6).

7. Construcţii: Poduri (2), Tunel (1).

8. Natură: Pomi (16), Prerie (1), Lac (1), Râu (1).

9. Material de război: Tun (1), Tanc (1).

Subiectului i se cere, dacă este un copil, să se joace cu obiectele puse la dispoziţia sa, iar dacă este un adult să le aranjeze cum doreşte.

„Lumea” odată construită este relevată, fie desenând-o cu un sistem de simboluri, fie făcându-i o fotografie. Interpretarea se bazează:

1. Pe numărul obiectelor de diverse tipuri utilizate.

2. Pe prezenţa semnelor caracteristice (există şase varietăţi de semne specifice).



434

Analiza finală este mai întâi cantitativă (ţinând cont de semnele prezentate comparate cu rezultatele obţinute în grupurile de standardizare normale în funcţie de vârstă şi nivelul intelectual) apoi calitativă, şi atunci poate fi apreciată în planul psihologiei dinamice.

Lucrările publicate au demonstrat că acest test proiectiv îşi poate demonstra validitatea prin tehnici statistice clasice. Flexibilitatea sa, caracterul jocului său, fac din el un instrument preţios în explorarea personalităţii copilului. De asemenea, este bine acceptat şi de adulţi.

BIBLIOGRAFIE

Cele mai importante indicaţii se găsesc adunate sub titlul: 1. BUHLER, C., LUMRY, G. K. And CARROLL, H. S., World Test Standardization Studies, în „Child Care Monographs”, nr. 4, New York, Child Care Publications, 1951, 81 p.



435

(R)

TESTUL PATTE NOIRE

Louis CORMAN Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material

Joc cu 19 planşe 13 x 18 cm (într-o cămaşă). Foaie de notare/dépouillement, 3 pagini. Supliment: Revista Patte Noire Forma paralelă (oi): Joc cu 19 planşe. Testul PN: tom I – Manual (Tehnica). tom II – Complexul lui Œdipe. Tabelul Analizei Panoramice. Notiţă de Utilizare.

Administrare Examinare: individuală. Este recomandat să se proceadă la înregistrarea

magnetică a protocolului. Timp de examinare: 45 de minute – 1oră şi 30 de minute. Timp de corectare: variabil. Vârsta de aplicare: 5 ani – adulţi. Indicaţii: studierea personalităţii în dinamismul profund.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul PN a fost elaborat la origine pentru a explora personalitatea copiilor şi adolescenţilor, dar s-a dovedit la fel de valabil pentru adulţi, în explorarea nevrozelor şi psihozelor.

Avantajul său asupra testului de tip T.A.T. sau Symonds este că situaţiile stimul sunt secvenţe animale în care copilul se proiectează foarte uşor. Avantajul asupra C.A.T., care utilizează la rându-i, această



436

figuraţie animală, este că aici acelaşi animal apare în toate planşele, ceea ce facilitează mult mai mult angajarea în test şi identificarea cu eroul.

Cele 18 planşe ale testului acoperă un larg evantai de tendinţe instinctive şi permite o explorare completă a personalităţii. Metoda folosită este originală şi are mai multe titluri:

1. Subiectului i se lasă libertate deplină, pe de o parte pentru a caracteriza sexul şi vârsta personajelor animale din Frontispiciu, pe de altă parte, pentru a alege şi descrie imaginile; iar această libertate oferă dublul avantaj că nu provoacă niciodată inhibiţie, refuzul testului, şi că personalitatea celui testat se poate exprima fără nici o distorsiune (bibl. 2).

2. Testul conţine doi timpi. Un prim timp al temelor-povestiri pe planşe, în modul clasic, ca la T.A.T. Un al doilea timp, original, pe care autorul l-a denumit Metoda Preferinţelor – Identificărilor, care constă determinarea subiectului să împartă planşele după cum le iubeşte sau nu, şi, în fiecare dintre ele să se identifice, ceea ce conduce subiectul la o conştientizare în acelaşi timp afectivă şi intelectuală care îmbogăţeşte mult temele iniţiale şi permite decelarea conflictelor interioare (bibl. 3).

Ideea directoare a autorului, inspirată din psihanaliză, este că în personalitate, apărările Eului au o importanţă egală cu cea a tendinţelor instinctive. Metoda P.I. are cu siguranţă avantajul de a acţiona concomitent sau alternativ tendinţele şi apărările, revelându-ne astfel cele două faţete ale personalităţii şi dinamismul intelectual pe care o animă.

Analiza planşelor se completează prin „Revista PN”, foaie 21 x 27 pe care subiectul este invitat să deseneze visul familiar pe care-l atribuie eroului testului, apoi să-l descrie şi să-l interpreteze; adesea, prin acest test se desprinde o temă esenţială care furnizează o preţioasă completare la interpretarea protocolului (bibl. 4).

Există o serie paralelă, PN oi, creată pentru a preîntâmpina orice refuz posibil de a se identifica cu un porc, pentru subiecţii israeliţi sau musulmani.



437

Manualul Testului PN, scris de autor pe baza a 200 de observaţii, indică pe de o parte tehnica testului, pe de altă parte rezultatele care pot fi aşteptate de la acesta în diverse domenii ale psihopatologiei.

APLICAŢII. Experienţa a arătat că în toate cazurile patologice, unde motivaţiile, fiind inconştiente, nu apăreau la examenul psihoclinic obişnuit, Testul PN a adus o mare cantitate de documente. Astfel au fost lămurite mai multe probleme patologice importante, obiectele studiilor aprofundate; îndeosebi anorexia mintală (bibl. 5), depresia melancolică (bibl. 6), schizofrenia (bibl. 7), rivalitatea fraternală (bibl. 8), narcisismul (bibl. 9) şi complexul lui Œdipe (manual, tom II).

Subliniem printre altele că Testul PN a făcut să se descopere o temă nouă, necunoscută până atunci: tema tatălui nourricier, revelatoare de conflicte psihice speciale (bibl. 10).

Tabelul de Analiză Panoramic şi Nota sa de Utilizare

M. CI. Costes, în Tabelul său de Analiză Panoramică propune, pe o foaie cu trei volets, o privire panoramică a imaginilor grupate pe teme esenţiale, de la tema oral la tema independenţei.

Notarea rapidă în cadrul prevăzut în faţa fiecărei imagini, a caracteristicilor des choix de rejets dont elles ont fait l’objet, pune în evidenţă principalele teme conflictuale pentru subiect.

O scurtp Notiţă de Utilizare însoţeşte acest tabel destinat permiterii obţinerii rigorii în munca de interpretare.

BIBLIOGRAFIE O importantă bibliografie este disponibilă, la cerere, la Editura

Centrului de Psihologie Aplicată.



438

TESTUL ARBORELUI Autor: Charles Koch .

Pentru aplicarea testului sunt necesare o foaie de hartie si un creion. Subiectului i se cere sa deseneze pe acea foaie un arbore cat poate mai bine. Interpretarea desenului presupune o observare minutioasa atat globala cat si pe parti; radacini, trunchi, coroana, ramuri fructe, frunze, etc .

Deasemenea , aspectul global al desenului da o serie de trasaturi : neta, clara, precisa, armonioasa, calma , statica, ordonata, tandra, calda, senzuala, lejera, delicata , vivanta , animata, fara forta, rece, dezordonata, concentrata. Toate elementele componente ale arborelui ca si arborele in ansamblul sau pot fi interpretate dupa simbolistica spatiala elaborata de Grunwald si Koch.



439

De asemenea, se poate lua in considerare indexul Writtgenstein a h(mm) / vârsta a v .

v a h de intrerupere / x , unde :

- h(mm) este inaltimea totala a trunchiului ;

- h de intrerupere este inaltimea la care trunchiul este intrerupt sau prezinta un element particular (scorbura , ciot );

- v este varsta la care a avut loc traumatismul .



440

THE BENDER-GESTALT TEST

În testarea percepţiei şi reproducerii formelor probele cele mai frecvent utilizate sunt testul Bender si testul Benton, ambele constând în perceperea vizualã a unor forme si reproducerea lor graficã din memorie

The Bender-Gestalt Test, necesită prezentarea în faţa subiectului a unor cartoane, câte unul, cerând subiectului să rezolve problema geometrică de pe fiecare carton. Testul este utilizat pentru detectarea anormalităţilor organice şi de asemenea este aplicat ca probă proiectivă pentru evaluarea funcţionării personalităţii.



441

THE THEMATIC APERCEPTION TEST

The Thematic Aperception Test (TAT), reprezintă un test proiectiv, care constă într-o serie de 30 de tablouri. Un număr din aceste tablouri sunt arătate subiectului, fiind însoţite de instrucţiunile că, trebuie construită sau creată o istorie a fiecărui tablou/imagini. Interpretarea răspunsurilor subiectului identifică diferite trebuinţe şi conflicte psihologice.



442

DESENUL UNEI PERSOANE (Draw a Person

Test - DAP)

Desenul unei persoane (Draw a Person Test - DAP), este un test care solicită subiectului să deseneze una sau mai multe persoane şi, posibil chiar un arbore, o familie sau un animal. De asemenea, psihologul poate chestiona subiectul asupra semnificaţiei celor desenate. Acest test este utilizat ca un test proiectiv pentru evaluarea personalităţii cât şi ca instrument de screening pentru deteriorarea cerebrală, organică.

Testul Omului

Este o proba proiectiva care se bazeaza pe interpretarile facute asupra a doua siluete (masculina si feminina) desenate de catre subiect . Acestuia i se dau doua coli albe si i se cere sa deseneze un barbat si o femeie in ordinea pe care o doreste (ordinea normala este mai intai persoana de acelasi sex , apoi persoana de sex opus ; in cazul patologiei homosexuale ordinea este inversata).

Interpretarea se va face atat in functie de modul in care s-a executat desenul (apasat, la suprafata , tuse groase , linii fine , hasuratii , tremuraturi, umbre , desen sarac in elemente , desen detaliat) cat si in functie de elementele corporale ale siluetelor.

Se vor urmari astfel : elementele faciale (cap mare , mic , detaliat , sarac , semiprofil , profil ; parul scurt , lung , ingrijit , neingrijit , coafura aranjata , libera , tepos, liber , ondulat, ca o spuma, cu fire de par sau conturul parului ; ochii mari , mici , fara orbite, inchisi , acoperiti , strapungatori , crucisi , cu orbite mari ; sprancenele



443

ingrijite , ridicate , subtiri, stufoase ; nasul lung, cârn, triunghiular, turtit , ascutit , coroiat , nari hasurate ; mustata ingrijita , hasurata , stufoasa ; gura larga cu colturile in sus, inchisa rigid , cu crestatura , concava , batjocoritoare , mica , cu dinti care se vad, foarte accentuata sau fara gura, expresia fetei - fericita, vesela, trist , posomorata, apatica , plictisita , flexibila, rigida, severa, aspra, activa, atragatoare, respingatoare, echilibrata, disproportionata, calda, rece , dispretuitoare , luptatoare, infantila, pompoasa, goala, mica, gigantica, etc ; urechile - accentuate, normale sau omise ; fruntea - accentuarea proieminentei , intarita; gatul - lung , suntire , lat , gros , sub forma de bat, cu colier, cravata , guler ; umerii - mari, mici, patrati, atarnati , stersi, intariti; mainile - mari , mici , omise, ascunse la spate sau in buzunare , langa organele genitale, cu articulatii accentuate ; degetele - mari , ascutite, gheare, inclestate, taiate , sub forma de bete , de petale , de ciorchini , inmanusate, degete foarte lungi , cu mai mult de cinci degete, cu degete foarte detaliate ; stomacul si burta - plin , gol , lipsa ; cravata - statica , in miscare ; papionul ; trunchiul - omis , lung , ingust , neinchis ca forma , mic , mare , hasurat , talie accentuata , oprirea desenului la talie , talie ingusta ; muschi - accentuati , atrofiati ; coapse - accentuate , hasurate excesiv ; picioare - lipsa , scurte , incrucisate , lipite , departate , atrofiate , foarte hasurate ; pelvisul - inchis incomplet , mare ; pantofii - ascutiti , hasurati , cu catarame , fara pantofi ; palarie , sapca ; calcai accentuat ; buzunare accentuate ; silueta prezentata in intregime din profil , silueta care alearga , silueta foarte hasurata , simetrie accentuata a desenului , etc .

Toate aceste elemente trebuie foarte bine observate , interpretate si corelate .



444

PROBA DE COMPLETARE A FRAZELOR

(Sentence Completion Test – STC)

Proba de completare a frazelor (Sentence Completion Test - STC), prezintă subiectului 75 -100 de începuturi propoziţii, care trebuie completate cu primul răspuns care îi vine în minte.

Testul poate identifica orientarea subiectului cât şi preocupările, îngrijorările, temerile şi obiectivele.



445

TESTUL SZONDI

Autor: Dr. Leopold Szondi, psihanalist maghiar

Materialul testului

Testul este prezentat într-o cutie cu 6 compartimente, fiecare continând 8 poze, deci în total 48 poze.

Administrare

Mod de lucru: individual s. Timp de lucru:

Timp de corectare:

Indicaţii:

Etalonări:

Explicaţii :

Cele 6 serii de poze trebuie să fie considerate drept identice între ele din punct de vedere al structurii lor interne: deci prin cele 6 serii de alegeri consecutive se propune subiectului o aceiasi reactie de alegere, prin echivalenta seriilor. Rezultatul grafic al acestor reactii de alegere este reprezentată grafic prin profilul pulsional. Provizoriu, se recomandă chiar utilizarea unor teste paralele.

In fiecare serie, cei 8 factori pulsionali sunt reprezentati fiecare, de o manieră core-spunzătoare, printr-o poză. Acestea au fost alese conform unei maxime atentii în ceea ce pri-veste activitatea pulsională a bolnavilor pe care îi reprezintă.



446

Pe spatele fotografiilor, vom găsi 2 numere si o literă. Cifrele romane desemnează seriile, cifrele arabe indică numărul de ordine al pozelor în cadrul seriei, iar literele desemnează factorul pulsional reprezentat prin imaginea respectivă.

Abreviatiile literale care desemnează cei 8 factori sunt următoarele:

h 6 poze de hermafrodit;

s 6 poze de ucigas (sadic); e 6 poze de epileptic (epilepsie esentială);

hy 6 poze de bolnavi cu isterie paroxistică;

k 6 poze de schizofrenie catatonică;

p 6 poze de schizofrenie paranoidă; d 6 poze de depresiv-melancolic; m 6 poze de maniac.

Diagnosticul desemnat prin alegerile practicate pe materialul testului se raportează la subiectul reprodus în poză si nu la subiectul care a ales.

Absenta alegerii pozelor unei categorii (a unui factor) pulsionale date sau, din contra, alegerea unui număr ridicat de poze (ca de exemplu, subiectul spune: “aici îmi sunt 3-4 simpatici”) este un indice serios, arătând că factorii pulsionali respectivi, joacă un rol însemnat în viata actuală a individului testat.

Bibliografie:

1. Szondi L., Schicksalsanalyse (Basel, Benno Schwabe,1948)



447

A (R)

TESTUL DE FRUSTRARE AL LUI ROSENZWEIG. PROBA PENTRU ADULŢI

Saül ROSENZWEIG Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material Caiet de test, 7 pagini. Foaie de notare/dépouillement şi de profil, 4 pagini. Manual, 99 de pagini.

Administrare Examinare: individuală sau colectivă. Timp de examinare: 20-30 de minute. Timp de corectare: 15 minute. Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi. Indicaţii: studierea modurilor de reacţie la situaţii de frustrare. Etalonare: subiecţi francezi adulţi de ambele sexe.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul de Frustrare al lui Rosenzweig (Picture Association Study for Assessing Reactions to Frustration, mai pe scurt Picture Frustration Study sau P-F Test) este un „procedeu proiectiv restrâns destinat relevării tipurilor de reacţii la stresul vieţii cotidiene”. Descris în 1944 de S. Rosenzweig, el se clasează în seria tehnicilor proiective interpretative cu material psihosocial, al căror tip este T.A.T.29. Testul se distinge de acesta din urmă prin faptul că se bazează pe teoria generală a frustrării, şi nu are ca

29 Vezi Thematic Apperception test (T.A.T.), Secţiunea VII, „TAT”.



448

scop decât explorarea în modul specific a reacţiilor unui individ la situaţii frustrante.

Testul conţine o serie de 24 de desene, reprezentând fiecare două personaje plasate într-o caz de frustrare de tip cotidian. Primul desen, de exemplu, reprezintă un om într-un automobil, scuzându-se faţă de un pieton pentru că l-a stropit cu noroi. Subiectului i se cere să descrie ceea ce i-ar răspunde, dacă s-ar fi aflat în situaţia celui de-al doilea personaj (pietonul).

Răspunsurile astfel obţinute (care nu pot conţine decât o frază) sunt apoi cotate în diferite categorii, după „direcţia agresiunii” indicată de răspuns şi de „tipul de reacţie”.

Ţinând cont de aceşti doi factori, fiecare răspuns este clasat într-una din cele 11 categorii posibile, ale căror tipuri au fost precizate de Rosenzweig. Plecând de la această notare/ dépouillement, s-a calculat un anumit număr de indici, care pot fi raportaţi la norme stabilite pe populaţia generală franceză.

Diversele elemente succesive avute în vedere sunt:

1. Indicele de conformitate cu grupul (G.C.R.), care indică o mai mare sau mai mică strânsă aderenţă a subiectului la răspunsurile-tip medii date de populaţia normală. Semnificaţia sa este analoagă cu cea a răspunsurilor populare la testul lui Rorschach.

2. Profilurile. Este vorba de 6 indici derivaţi din frecvenţa a 9 factori în ansamblul testului. Aceşti indici permit stabilirea locul subiectului în populaţia generală precum şi frecvenţa reacţiilor extrapunitive, intrapunitive şi impunitive pe de o parte, şi frecvenţa reacţiilor de dominare a obstacolelor, de apărare a eului (această frecvenţă fiind în legătură directă cu forţa şi slăbiciunea eului) şi de persistenţă a nevoii pe de altă parte.

3. Elemente paterne care permit, o reformulare a cifrelor precedente, interpretarea lor cu mai multe amănunte.



449

4. Tendinţele, care permit studierea variaţiilor reacţiilor subiectului în cursul testului, adică a reacţiilor faţă de propriile atitudini.

Testul lui Rosenzweig a avut deja numeroase aplicaţii în următoarele domenii:

- Psihologie patologică: studierea personalităţii bolnavilor mintali, în psihoze şi nevroze, în evaluarea rezultatelor psihoterapiei, în studierea sugestibilităţii etc.

- Psihologie experimentală: studierea situaţiilor experimentale ale frustrării.

- Psihologie aplicată: selectarea personalului în direcţia marilor magazine, selectarea studenţilor la psihologie.

- Psihologie socială: studierea atitudinilor faţă de grupurile minoritare.

Testul de frustrare al lui Rosenzweig, bazându-se pe o teorie bine elaborată a structurii personalităţii, cu o administrare simplă, cu o notare obiectivă, este, după exprimarea lui Stone, un strălucitor exemplu al faptului că respectul pentru subtilităţile metodelor proiective şi respectul pentru metodele experimentale sănătoase pot să nu se excludă una pe cealaltă.

BIBLIOGRAFIE

1. PICHOT, P., DANJON, S., Testul de frustrare al lui Rosenzweig. Adaptare, standardizare şi etalonare franceze, în „Revista de Psihologie Aplicată”, 1951, 1, 147-225 (constituie manualul). Veţi găsi acolo o expunere generală a teoriei frustrării, indicaţii precise asupra aplicării, notare (cu 37 de pagini de exemple de răspunsuri evaluate), interpretare, norme şi bibliografie completă.

________________

Există o ediţie a Testului lui Rosenzweig pentru adulţi în limba italiană.



450

A (R)

TESTUL DE FRUSTRARE AL LUI ROSENZWEIG PENTRU ADOLESCENŢI

Saül ROSENZWEIG Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material

Caiet de test, 7 pagini. Foaie de notare/dépouillement şi de profil, 4 pagini. Manual, 100 de pagini.

Administrare Examinare: individuală sau colectivă. Timp de examinare: 20-30 de minute. Timp de corectare: 15 minute. Vârsta de aplicare: începând cu 14 ani. Indicaţii: studierea modurilor de reacţie la situaţiile de frustrare. Etalonare: 205 băieţi şi 138 de fete cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16

ani.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul de Frustrare al lui Rosenzweig, „test proiectiv cu întindere limitată”, este unul dintre testele proiective care a cunoscut cea mai largă difuzare internaţională. După forma pentru adulţi, prima pusă la punct, autorul a pregătit o formă pentru copii şi apoi una pentru adolescenţi. Pentru aceasta din urmă adaptarea franceză a fost pusă la dispoziţia psihologilor.

Situaţiile acestei forme „Adolescenţi” sunt foarte apropiate de cele ale formei „Adulţi”. Ele nu diferă deloc decât prin vârstă (unul sau două personaje sunt vizibil mai tinere) sau sexul interlocutorilor (într-un sfert din imagini).



451

Studiul francez a fost realizat de C. Kramer şi A. Le Gat. Etalonarea se sprijină pe adolescenţi de nivelul clase a III-a („tip liceu” sau „tip C.E.G.”) având în cea mai mare parte 15 sau 16 ani în momentul culegerii observaţiilor. Efectivele au fost de 205 băieţi şi 138 de fete.

Diferenţele observate între rezultatele adolescenţilor şi cele ale adolescentelor (veţi găsi în manual rezultatele comparaţiilor statistice pentru valorile extrase din test) au condus la stabilirea etalonărilor diferite, în funcţie de sex. Pentru realizarea acesteia, s-a studiat tabelul răspunsurilor conforme pe sex, pentru fiecare situaţie, s-a examinat dacă erau diferenţe semnificative între cele două tabele, şi nu s-a reţinut în G.C.R. comun decât tipurile de răspunsuri care nu păreau legate de artefactele eşantionării şi calculului G.C.R. însuşi. Astfel, s-a prezentat un G.C.R. pentru băieţi, un G.C.R. pentru fete şi unul comun.

Corectarea Testului de Frustrare, forma „Adolescenţi”, urmează foarte îndeaproape principiile formei „Adulţi”. Autorii adaptării franceze au stabilit în special un lexic de exemple şi răspunsuri şi de notări care permite, în majoritatea cazurilor, o corectare uşoară de către utilizator. Cum era şi firesc, unele exemple sunt aproape identice cu cele care se găsesc în manualul formei „Adulţi”. Pentru fiecare caz sunt adăugate observaţii generale care furnizează un ghid în cazul în care răspunsul subiectului nu ar fi identic în lista dată cu exemple tip. Graţie acestor indicaţii, corectarea Testului de Frustrare oferă o obiectivitate superioară celei a majorităţii altor teste proiective.

Odată corectarea răspunsurilor terminată, simbolurile corespunzătoare sunt trecute în casuţele grilei de notare/dépouillement unde fiecare linie corespunde situaţiei având acelaşi număr şi unde coloanele indică tipul reacţiei.

În acest caz se poate stabili:

- Indicele de Conformitate cu Grupul;

- Profilele;

- Les Patterns;

- Tendinţele.



452

Pentru fiecare din aceste elemente tabelele de etalonare permit un calcul simplu.

Ca şi pentru celelalte adaptări franceze, există o foaie de reprezentare grafică pentru fiecare sex. Astfel se obţine automat transformarea diverselor note brute în note T. De altfel, folosirea grafică permite o vedere de ansamblu a rezultatelor şi caracteristicilor lor cele mai izbitoare.

Lui S. Rosenzweig i se datorează importante lucrări asupra raporturilor între frustrare şi agresiune, iar testul pe care l-a pus la punct este un instrument privilegiat pentru studierea variaţiilor interindividuale. Importanţa modificărilor care se produc în acest domeniu în perioada adolescenţei a făcut necesară construirea acestei forme speciale. Calitatea adaptării şi standardizării franceze pune la dispoziţia psihologilor un excelent instrument, care îşi găseşte locul, în mod firesc, între alte forme cu o folosirre bine stabilită în prezent.



453

A (R)

TESTUL DE FRUSTRARE AL LUI ROSENZWEIG PENTRU COPII

Saül ROSENZWEIG Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material

Caiet de test, 7 pagini. Foaie de notare şi de profil, 4 pagini. Manual, 99 de pagini.

Administrare Examinare: individuală sau colectivă. Timp de examinare: 20-30 de minute. Timp de corectare: 15 minute. Vârsta de aplicare: copii de la 4 la 13 ani. Indicaţii: studierea modurilor de reacţie la situaţiile de frustrare. Etalonare: 400 de copii francezi de ambe sexe, cu vârsta între 6

şi 12 ani.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Se ştie că copiii dau mult mai uşor decât adulţii răspunsuri „directe”, nedisimulate, în testele proiective. Se pare chiar că, mecanismul proiecţiei permite adesea o explorare mai fructuoasă a personalităţii copilului decât investigaţia clinică.

S. Rosenzweug s-a gândit că în aceste condiţii ar fi de dorit să extindă şi la copii Testul de Frustrare30 pe care-l stabilise pentru adulţi. Astfel, el a construit pe aceleaşi principii un nou test, conţinând desene care se

30 Vezi Testul de Frustrare al lui Rosenzweig pentru Adulţi – Secţiunea VII, „PF.A”.



454

raportează la cazuri în care intră în joc copii, cu care tinerii subiecţi se pot identifica.

Principiul Testului de Frustrare pentru Copii este acelaşi ca cel al testului pentru adulţi, iar bazele psihologice sunt aceleaşi. Caietul de test conţine 24 de desene, şi notarea se face în funcţie de aceleaşi categorii ca şi la forma pentru adulţi.

Variaţiile în funcţie de vârsta cronologică pun o problemă specială în forma pentru copii. Rosenzweig a arătat că frecvenţa anumitor variabile se modifica pe măsură ce copilul înainta în vârstă (scăderea răspunsurilor extrapunitive, creşterea răspunsurilor intrapunitive, creşterea îndeosebi a răspunsurilor supra-eului). Aceste variaţii sunt evident în funcţie de procesul de socializare progresivă care apare în dezvoltarea genetică.

Era, aşadar, indispensabil ca versiunea franceză să fie etalonată cu foarte mare grijă, în funcţie de vârsta cronologică. Normele franceze se bazează pe rezultatele a 400 de copii de nivel intelectual normal (50 de băieţi şi 50 de fete pentru vârstele de 6, 8, 10 şi 12 ani). O atenţie deosebită s-a acordat elaborării statistice a rezultatelor, şi etalonări speciale au fost furnizate în funcţie de vârsta cronologică pentru diferite variabile. Acest studiu statistic este mai important decât în versiunea americană originală şi a permis interesante comparaţii. În orice caz, studiul a adus utilizatorului certitudinea unui sistem de referinţă serios.

Ca şi în versiunea pentru adulţi, exemple foarte detaliate sunt date pentru cotarea diferitelor răspunsuri. Practic, 50% dintre răspunsurile întâlnite de utilizator sunt citate printre exemple. Pentru restul răspunsurilor este foarte uşor, ajutându-se de regulile de cotare, să se ajungă la o notare fără ambiguităţi.

Testul este de-o utilitate incontestabilă de fiecare dată când se doreşte investigarea personalităţii unui copil, mai ales în ceea ce priveşte reacţiile sale la frustrare. Noţiunea de dezvoltare genetică permite, cum a arătat Rosenzweig, să se utilizeze anumite rezultate ca indicele de maturitate. Rosenzweig a arătat de asemenea că copii care prezentau tulburări de caracter aveau rezultate considerabil deviante la acest test. Cu acest titlu, se poate recomanda testul în diagnosticul modalităţilor



455

psihologice de tulburări de comportament. În fine, testul a fost folosit pentru studierea diferenţelor culturale ale vitezei şi tipului de maturizare.

Obiectivitatea notării, calitatea etalonării şi normelor furnizate fac din Testul de Frustrare pentru Copii unul din testele psihologice cele mai valabile în studierea personalităţii copilului.

BIBLIOGRAFIE

Manualul conţine o bibliografie.

_________________

Există o ediţie a Testului lui Rosenzweig pentru Copii în limba italiană.



456

A (R)

PSIHODIAGNOSTIC MIOCHINETIC

E. MIRA y LOPEZ Centrul de Psihologie Aplicată

Material Caiet de test: joc cu 6 foi de test şi foaie de notare formând o cămaşă. Manual, 159 de pagini (Ediţia a II-a, revizuită, 1962). Tabel special pentru parcurgerea testului.

Administrare Examinare: individuală. Timp de examinare: cca. 30 de minute. Timp de corectare: cca. 30 de minute. Vârstade aplicare: copii şi adulţi. Indicaţii generale: măsurarea obiectivă a tendinţelor constituţionale ale

individului şi atitudinilor sale actuale. Etalonare: 150 de bărbaţi; eşantion de populaţie masculină cu vârsta

cuprinsă între 20 şi 35 de ani.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Descris în 1939 de Prof. E. Mira y Lopez, Psihodiagnosticul Miochinetic este „un test mental de exprimare grafică”. El derivă din concepţiile lui Jacobson asupra semnificaţiei psihologice a tonusului atitudinal, ale lui Allport şi Vernon asupra mişcării expresive, şi constituie o tehnică de studiere a personalităţii bazată pe teoria motrice a conştiinţei.

Cele două principii generale ale sale sunt următoarele:

1. Dacă i se cere unui subiect să facă mişcări mici în direcţii fundamentale ale spaţiului, fără să i se permită controlul vizual al extensiilor şi direcţiilor lor, se va putea observa o deviere sistematică a acestor mişcări care ar indica grupul muscular



457

predominant. Predominanţa diverselor grupe musculare este în corelare cu atitudinile psihologice.

2. În continuarea lucrărilor lui W. Wolf asupra asimetriei motrice corporale, se admite că expresiile motrice ale unei jumătăţi a corpului care este funcţional mai dezvoltată din punct de vedre practic (jumătatea dreaptă la dreptaci) dezvăluie mai degrabă atitudinile şi dispoziţiile/propos reacţionale actual-caracteriale ale individului, în timp ce cele ale jumătăţii mai puţin dezvoltate dezvăluie atitudinile şi dispoziţiile reacţionale instinctive sau temperamentale.

Testul conţine şase foi pe care este desenat un anumit număr de figuri simple. Subiectului i se cere să continuie să deseneze pornind de la un punct de plecare dat, mai întâi sub controlul vederii, apoi prin interpunerea unui ecran care-i maschează sarcina. Subiectului i se cere să lucreze succesiv cu ambele mâini în cele trei planuri principale ale spaţiului (orizontal, vertical şi sagittal). Plecând de la urmele obţinute, se măsoară deviaţiile subiectului, în grade ale unghiului sau în milimetri, după caz.

Avantajele testului constă în:

- Facilitatea administrării: caracterul său aparent de test de performanţă îl face să fie acceptat foarte bine chiar şi de subiecţi, cum sunt muncitorii, adesea reticenţi la testele de personalitate.

- Obiectivitatea notării, superioară îndeosebi, de exemplu în raport cu grafologia, care, într-o anumită măsură, poate fi considerată ca un mijloc de studiere a personalităţii cu ajutorul mişcărilor expresive.

Aspectele specifice ale personalităţii care pot fi evaluate de test sunt, la modul general, atitudinile de reacţie constituţionale permanente, atitudinile de reacţii tranzistorii şi în fine gradul de coerenţă sau de coeziune intrapsihică. În mod specific, P.M.K. explorează valoarea agresivităţii, gradul de emotivitate constituţională, înclinaţia către anxietate sau apatie, către excitaţie sau inhibiţie, existenţa situaţiilor



458

conflictuale sau a elementelor patologice. P.M.K. oferă de asemenea o apreciere a inteligenţei subiectului.

Numeroasele lucrări deja consacrate acestui test au demonstrat aplicaţiile lui în:

- studierea generală a personalităţii;

- selectarea şi orientarea profesională;

- diagnosticul psihiatric;

- studiile psihoantropologice.

Este dificil de rezumat rezultatele acestor aplicaţii pe care le veţi găsi expuse în detaliu în bibliografie.

BIBLIOGRAFIE

1. OMBREDANE, A., Testul Miocinetic al Dr. Mira y Lopez, în „Diagnosticul Caracterului”, Paris, Tiparele Universitare ale Franţei, 1949 (această lucrare reprezintă o introducere de ansamlu în metodă).

2. Mira y Lopez, E., Psihodiagnostic Miochinetic, ediţie revizuită, Paris, Centrul de Psihologie Aplicată, 1962. (Acest volum, care este manualul testului, oferă indicaţii precise asupra administrării, notării şi interpretării. Conţine o bibliografie completă.)



459

(R)

PSIHODIAGNOSTICUL LUI RORSCHACH

Hermann RORSCHACH Hans Huber (N. CANIVET şi G. GATIER)

Material

Joc cu 10 planşe (într-o cămaşă). Foaie de localizare şi de notare, 6 pagini. Manual de utilizare a foii de notare, 16 pagini.

Administrare Indicaţii privind foaia: localizarea răspunsurilor şi notarea protocolului

testului lui Rorschach.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul lui Rorschach este prea cunoscut pentru a mai necesita o prezentare. Din 1921 opera psihiatrului elveţian a cucerit fără discuţie primul loc printre testele de personalitate prin întinderea utilizării sale şi prin numărul de publicaţii care i-au fost consacrate. Materialul original, publicat de editorul Huber de la Berna, cu grija şi precizia tradiţionale, conţine jocul a 10 planşe.

Luarea şi notarea unui protocol al unui Test al lui Rorschach sunt puternic uşurate de o foaie de localizare care permite delimitarea cu precizie a contururilor părţilor interpretate de către subiect, şi printr-o foaie de notare care permite o tabulare rapidă a diferitelor categorii de simboluri.

Foaia de notare se compune dintr-un pliant cu 6 pagini 21 x 27, ceea ce permite folosirea sa ca o cămaşă pentru foile pe care s-au înregistrat răspunsurile subiectului.



460

Verso-ul foii a treia constituie pagina de localizare, pe care sunt reproduse cu negru (prin acord cu editorul Hans Huber din Berna) cele 10 pete reduse la 1/2,5. Dimensiunile sunt suficiente pentru ca examinatorul să poată indica încercuindu-le răspunsurile date de subiect.

Pliând cea de-a treia foaie examinatorul poate să vadă simultan pagina a doua (verso-ul primei foi) şi pagina de localizare. Pe pagina a doua se află un tabel cu dublă intrare. Unsprezece coloane verticale corespund planşelor de la 1 la 10 şi una pentru total. Douăzeci şi opt de coloane orizontale corespund:

a) modurilor de apréhensiune (G, D, Dd, Do, Dbl) şi o coloană pentru totaluri;

b) determinanţilor (F+, F±, F – , K, kp, kan, kob, C, CF, FC, E, EF, FE, Clob, Clob F, F Clob) şi o coloană pentru totaluri;

c) notărilor speciale (Banalitate, Originalitate, Cn, Po, Confabulaţie).

Graţie acestei prezentări, examinatorul poate deci să aibă simultan în faţă: a) răspunsurile subiectului pe care acesta le-a notat pe o foaie specială; b) localizarea precisă; tabel unde notează fiecare răspuns după modul de appréhensiune, determinant, notările speciale. El se poate raporta în cazurile dubioase la foaia de localizare.

Desfăcând a treia foaie, examinatorul are în faţă simultan pagina a doua, foaia a doua recto şi foaia a treia recto. Recto-ul foii a doua conţine ca şi pagina a doua un tabel cu dublă intrare, coloanele orizontale fiind destinate notării conţinutului (pentru care nu are niciodată nevoie de foaia de localizare). Au fost prevăzute 7 categorii clasice de conţinut (A, Ad, H, Hd, Obiect, Anatomie, Plantă) dar pentu o analiză mai fină şi introducerea a noi categorii, au fost prevăzute 15 coloane libere.

Recto-ul foii a treia este destinat elaborării psihogramei, uşor efectuată pornind de la informaţiile de la pagina adoua şi de la recto-ul foii a doua pe care examinatorul o are în faţă.



461

Un grafic permite transcrierea numărului de interpretări pe planşă şi timpul iniţial de reacţie pentru fiecare planşă. De asemenea sunt prevăzute notarea numărului total de interpretări, a timpului total pentru susţinerea testului, a timpului mediu de reacţie, a numărului total de banalităţi şi de originalităţi.

Apoi sunt notate numerele corespunzătoare modurilor de apréhensiune, determinanţilor, conţinuturilor, F+%, F%, A%, H%, tipul de rezonanţă intimă, formula secundară, tipul de apréhensiune, succesiunea generală.

Închizând prima foaie, examinatorul are în faţă pagina 1 şi pagina a treia recto. El îşi scrie concluziile pe pagina 1 în spaţiul prevăzut pentru acest scop (pagina 1 conţine printre altele indicaţii asupra caracteristicilor subiectului – nume, vârstă etc.) putând să se raporteze constant la psihogramă.

Această fişă, care a fost special studiată în prezentarea sa tipografică pentru a-l scuti pe utilizator de o manipulare jenantă reprezintă o ameliorare în raport cu fişa editată anterior, care fusese larg utilizată de mai mulţi ani şi adoptată oficial de Institutul Universitar de Ştiinţa Educaţiei de la Geneva (Institutul Jean-Jacques Rousseau).

Un manual a fost special redactat pentru această foaie de notare de către doamna N. Canivet. Acest manual nu înlocuieşte evident un tratat tehnic al Testului lui Rorschach. El este destinat să explice în detaliu semnificaţia simbolurilor scrise pe fişă, simboluri pe care Gruparea franceză a lui Rorscach caută să o facă adaoptată de către toţi psihologii francezi.

BIBLIOGRAFIE

Manualul conţine o bibliografie sumară raportându-se la

publicaţiile franceze. ______________

Există o ediţie Rorschach în limba italiană



462

A (R)

TESTUL DE FRUSTRARE al lui ROSENZWEIG. CHESTIONAR CU RĂSPUNSURI ÎNCHISE

PENTRU ADULŢI

Saül ROSENZWEIG


Adaptare franceză: Patrick LARDENNOIS

Material


Foaie de răspuns.

Manual.

Administrare


Timp de examinare: 15-20 de minute maxim.

Corectare şi exploatare: în întregime automatizate.

Vârsta de aplicare: adulţi şi adolescenţi.

Indicaţii: selectarea sau orientarea către o muncă de echipă cu aplicaţia consemnelor.

Etalonare: candidaţi şi personalul navigant tehnic sau comercial.



463

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Născut din Testul de Frustrare al lui Rosenzweig – adulţi, Chestionarul cu răspunsuri fermées pentru adulţi (QPF) este un chestionar de personalitate cu răspunsuri multiple care pune în evidenţă tipurile de reacţii la stresul vieţii cotidiene. El are ca scop să ajute în decelarea aptitudinii la o meserie de echipă şi de contact într-un mediu care impune, pe de altă parte, rigoare.

Chestionarul reia materialul utilizat de testul PF al lui Rosenzweig, la care se adaugă un choix de răspunsuri extrase din dèpouillement răspunsurilor libere ale candidaţilor.

Proba conţine seria de 24 de desene ale testului PF. Persoanei interogate i se cere să se pună în locul personajului în cauză, să-şi imagineze răspunsul pe care l-ar fi dat într-o situaţie similară şi să aleagă dintre răspunsurile propuse pe cel care se apropie cel mai mult de ceea ce şi-a imaginat.

Răspunsurile astfel obţinute sunt cotate apoi în 11 categorii posibile ale căror tipuri au fost precizate de Rosenzweig. Plecând de la această cotaţie, ele sunt interpretate graţie rezultatelor unui studiu de validare efectuat asupra candidaţilor şi personalului navigant tehnic sau comercial.

Le dèpouillement răspunsurilor se face automat şi este asigurată de serviciul corectare al ECPA. Prelucrarea pe calculator oferă un tabel care permite interpretarea rezultatelor. În funcţie de rezultatele experimentale descrise pe de altă parte, 6 indici conduc la o interpretare statistică a răspunsurilor persoanelor interogate. Aceşti indici pun în evidenţă aptitudinea de a se realiza într-o meserie care necesită rigoare şi capacitatea de a munci în echipă în situaţii de muncă în grup care pot deveni divicile datorită mediului exterior.

Chestionarul cu răspunsuri fermées pentru adulţi (QPF) poate fi deci un element important în procesul de selectare sau de orientare spre meseriile unde rigoarea şi aptitudinea la o muncă de echipă sunt elemente importante ale reuşitei în funcţie.



464



465

SERIA a VIII-a

SCALE DE NOTARE



466



467

THE LURIA-NEBRASKA

NEUROPSYCHOLOGICAL BATTERY

The Luria-Nebraska Neuropsychological Battery constă în 16 scale ce ajută în identificarea funcţionării neuropsihologice iar Halstead-Reitan Neuropsychological Battery utilizează câteva teste diferite pentru a măsura formarea conceptelor şi funcţiilor, motorie şi tactilă, în raport cu disfuncţiile neuropsihologice.



468

BIBLIOGRAFIE

1. Deri S., Introducere în testul Szondi. Editura Paideia. Bucureşti, 2000,

2. Minulescu M., Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică. Garell Publishing House.Bucureşti, 1996

3. Murray H.A., Manuele du Thematic Apperception Test. Ed. Centre de Psychologie Appliquee, Paris, 1950,

4. Rorschach H., Manual de psihodiagnostic. Editura Trei., Bucureşti, 2000,

5. Mitrofan I., Curs de psihodiagnostic. Curs universitar. Universitatea Bucureşti

