catalog cloud computing românia 2015 ediția a 3-a

CATALOG CLOUD COMPUTING

Mobile Cloud Computing

Catalog Cloud Computing2

Learn more atqualitance.com/cloud

At QUALITANCE we work with both world's top Fortune 500 companies as well as the most innovative and agile startups to help them rapidly design, build, test and run everything software - from large enterprise solutions to highly-scalable web and mobile consumer facing products - at greater quality and higher speed.

We provide digital services through the cloud faster than ever before, simplifying and accelerating our continuous delivery pipeline, which stays in line with our purpose: peace of mind for our clients.

Product Development — from ideation, graphic and UX design to coding and maintenance, through rapid prototyping, continuous integration and deployment, leveraging technologies as Hadoop, YARN, akka, Smartstack, Hazelcast, Spark, we are able to deliver fantastic quality at a speed never met before.

Independent Testing Services — functional, security, performance testing, test automation, delivered with the power of cloud-based tooling and infrastructure.

Application Management and Support — providing development teams with more power to deliver and deploy software on aggressive schedules or making sure your high-performance application will run smoothly for millions of users. Our AMS team will deliver services using a cloud infrastructure based on Docker containerization, configuration management and orchestration with SaltStack, Serf and Packer, whether it’s AWS, Azure, Digital Ocean or IBM SoftLayer.

Technology Innovation — working with the world’s leading companies to help them think and execute at the speed of small companies and bringing together the best innovators in the world - from top executives to leading scientists and serial entrepreneurs.

Catalog Cloud Computing 1

Triada Cloud – Mobilitate – Internet of Things domină topurile tendințelor cu impact strategic în dezvoltarea tehnologică, dar mai ales în remode-larea proceselor de business. Interferențele rezultate din suprapunerea fiecăruia dintre aceste concepte generează noi modele conceptuale pre-

cum Mobile Cloud Computing - pentru joncțiunea dintre Cloud și Mobilitate sau Fog Computing, o veritabilă punte între Cloud și IoT.

Mizând pe deprinderile noastre individuale de consumatori digitali, care generează dependența de accesul mobil la datele și aplicațiile de business, am ales ca temă a celei de-a treia ediții a catalogului Cloud Computing soluțiile Mobile Cloud Computing. Dualismul Mobilitate - Cloud este motorul accesului „3O” la date și aplicații (Oricând-Oriunde-Orice dispozitiv).

Există Mobilitate fără Cloud? este o întrebare simbolică, devenită leit-motiv editorial al acestui Catalog. O contribuție valoroasă la acest exercițiu concep-tual am primit-o din partea unor oameni cu mare experiență în IT, manageri, specialiști, evangeliști, cărora le mulțumim pentru competența răspunsurilor.

Este piața românească pregătită pentru soluțiile Mobile Cloud? Răspunsul nu poate fi decât pozitiv din moment ce telefonia mobilă, accesul mobil la Internet și aplicațiile SaaS se numără printre soluțiile cu cel mai mare impact la utiliza-torii locali. Dar cele mai pertinente răspunsuri speram să le găsiți în materialele de prezentare ale partenerilor noștri de Catalog, furnizori cu o mare diversitate de oferte și mai ales cu o bogată experiență pe piața din România. �

Radu Crahmaliuc,

Un tandem tehnologic cu mare impact într-o lume mobilă, mobilă, mobilă…


1. Suntem contemporani cu „cea de-a treia platformă”?Dacă ar trăi acum, Galilei și-ar para fraza

cu siguranță propriile cuvinte rostite pe rugul Inchiziției: „Și totuși se mișcă…dar cam prea repede…” Lumea este în continuă mișcare, iar mobilitatea accesu-lui și procesării informației e un adevărat dinam al succesului în business. Accesul la Internet și tehnologiile Cloud nu ne-au făcut dependenți de o masă și un scaun cum eram în fazele embrionare ale utilizării PC-urilor, ci ne-au extins capacitatea de a folosi in-strumentele zilnice de business din orice locație, oricând și de pe orice dispozitiv.

Industria IT&C cunoaște la fiecare 25-30 de ani o amplă mutație către o nouă eră tehnologică, iar ritmul de succesiune a inovațiilor este tot mai accelerat. IDC identifică perioada actuală cu cea a tranziției către cea de-a treia platformă, bazată pe echipamente și aplicații mobile, servicii Cloud, rețele broadband mobile, analitice Big Data și tehnologii pentru rețelele sociale. Până în anul 2020, când IDC estimează piața de IT la cca 5 miliarde US$ - adică cu 1,7 miliarde US$ mai mult decât astăzi, peste 80% din creșterea pieței se va datora impactului tehnologiilor con-glomerate în această a treia platformă, la care se adaugă și efectele unei creșteri mai

rapide a ratei de asimilare în țările cu eco-nomie emergentă.

2. Ce mai e nou pe piața de Cloud Computing?Rata de adopție a Cloudului a crescut

semnificativ. Potrivit Gartner, numai cheltu-ielile mondiale pentru servicii de Cloud public au crescut de la 111 miliarde US$ în 2012, la peste 131 miliarde US$ la sfârșitul lui 2013, ceea ce echivalează cu o creștere de 18.5%. Majoritatea studiilor de piață relevă pariul câștigat de tehnologiile Cloud care pe măsură ce sunt asimilate, generează nevoia de noi investiții.

Iată o sinteză a celor mai recente mate-riale de cercetare care au avut ca subiect dezvoltarea diferitelor componente ale pieței de Cloud pe o perioadă scurtă (anul 2015), pe termen mediu (2016-2018) sau lung (2020):

Perspectivele dezvoltării pieței de Cloud până în anul 2018, diferențiate pe cele trei modele de clasificare a serviciilor, sunt analizate de Cisco în studiul: „Global Cloud Index: Forecast and Methodology, 2013–2018”.� Până în 2018, peste 59% din totalul

vânzărilor de Cloud vor fi Software-as-a-Service (SaaS) comparativ cu marja de 41% înregistrată în 2013.

30 de întrebări despre Mobile Cloud Computing


� 28% vor fi vânzări Infrastructure-as-a-Service (IaaS), în regres față de cota de piață de 44% din 2013.� 13% vor fi vânzări Platform-as-a-

Service (PaaS), în ușor regres față de cele 15% din 2013.� Rata medie anuală de creștere pentru

întreaga piață de Cloud va fi de 24% pentru perioada 2013-2018.

La rândul său Goldman Sachs aprecia în studiul „Cloud Disrumpting Traditional IT” preluat de publicația Investors în Ianuarie 2015: � Vânzările globale de servicii SaaS vor

depăși 106 miliarde US$ în 2016, cu o creștere de 21% față de valoarea de piață proiectată pentru anul 2015;� Investițiile în IaaS și PaaS vor crește

cu o rată medie anuală de 30% în perioada 2013- 2018, față de media de creștere de 5% apreciată pentru întreaga industrie de IT;� Amazon deține 26% din piața cumulată

IaaS și PaaS în ultimele 12 luni;� Creștere a ponderii din totalul cheltuie-

lilor IT de la 6% în 2015 la 11% în 2018.

Într-o analiză a principalelor domenii care vor beneficia de investiții în anul 2015, publicația Computerworld estima că: � 42% din persoanele de decizie plă nu-

iesc o creștere a investițiilor în Cloud pentru 2015;� 52% va fi creșterea investițiilor pentru

companiile cu peste 1000 de angajați. Cele mai importante tipuri de soluții care

vor beneficia de creșterile de investiții în 2015 sunt: � 46% Securitate;� 42% Cloud Computing;� 38% Business Analytics;� 36% Stocare;� 35% Mobile/ Wireless.Într-o analiză dedicată evoluției soluțiilor

enterprise software Forrester aprecia că veniturile globale ale pieței mondiale de soluții SaaS vor depăși 106 miliarde US$ în 2016, cu o creștere de 21% față de proiecția pe 2015.

Cele mai importante creșteri vor fi pe:� cheltuielile de integrare +50%;� aplicații desktop +35%;

Poate exista Mobilitate fără Cloud?

Orice dispozitiv mobil are nevoie constantă de a se co-necta pentru a transmite/ primi informații indiferent de locație și moment. Acest lucru a fost intuit și de 2 dintre principalii jucători în domeniul mobilitatii, Google si Apple, care pun deja la dispoziție dezvoltatorilor soluțiile de cloud proprii pentru a stimula o varietate de aplicații.

Iar trecerea de la dispozitivele mobile tradiționale (tele-foane) către noul val (brățări, ceasuri inteligente, contoare inteligente, mașini inteligente) nu ar fi posibilă fără adopția la scară largă a soluțiilor bazate pe cloud.

Mobilitatea fără cloud nu mai este mobilitate...

Dan Vîrtopeanu, Managing Partner la Breeze Mobile


� storage management +30%;� database management +30%;� dezvoltare de aplicații +25%.Tot Forrester, în studiul mai amplu

„Global Public Cloud Computing market size analysis and forecast for the years 2011 to 2020”, estima: � 78.43 miliarde US$ vor fi veniturile

pieței SaaS în 2015, cu o proiecție de creștere până la 132.57 miliarde US$ în 2020, cu o rată medie de creștere anuală de 9.14%. � PaaS creștere de la 11.26 miliarde US$

în 2015 la 11.91 miliarde US$ în 2020;� IaaS descrește de la 5.83 miliarde US$

la 4.78 miliarde US$;� BPaaS creștere de la 2.93 miliarde US$

la 10.02 miliarde US$.Analizând topul domeniilor cu cele mai

importante investiții pentru executivii IT în 2015, Gartner identifică ca zone cu cel mai mare potențial de investiții:� Echipamente și servicii de Securitate

(36%)� Cloud Computing (31%)� Echipamente Mobile (28%)� Data Management & Analytics (27%)� Client hardware (24%)IDC face la rândul său o analiză privitoare

la repartiția bugetelor de IT pentru perioada 2015-2017, estimând că: � În 2016, 11% din bugetele IT tra di-

ționale vor fi realocate pentru diferite ver-siuni de soluții Cloud. � În 2017, 35% dintre noile aplicații vor

fi SaaS� În 2018 cheltuielile pe infrastructurile

Public Cloud vor depăși 127.5 miliarde US$, cu următoarea defalcare: 82.7 miliarde US$ cheltuieli SaaS, 24.6 miliarde US$ pentru IaaS și 20.3 miliarde US$ pentru PaaS

� În 2018 peste 27.8% din piața aplicațiilor enterprise va fi bazată pe SaaS, cu o valoare estimată de 50.8 miliarde US$, față de 22.6 miliarde US$ apreciate pentru anul 2013, când au reprezentat doar 16.6% din valoarea totală a pieței de 135.9 miliarde US$.

Rolul Cloudului în modernizarea IT și provocările apărute pentru diferitele mo-dele de Cloud sunt analizate de Ovum, care apreciază că: � În 2016 peste 80% dintre organizațiile

de nivel enterprise la nivel global vor folosi IaaS, cele mai mari investiții fiind în infra-structura private Cloud;� Pentru EMEA cifra medie va depăși

75%.Conform portalului Apps Run The

Cloud care face analize interactive perma-nente pentru cei mai importanți vendori de aplicații:� Vânzările de subscripții Enterprise

Cloud vor depăși 67 miliarde US$ în 2018, cu o creștere anuală de 17.3% în perioada 2014 – 2018.� Vânzările tradiționale de licențe și

mentenanță care vor descrește de la 14.84 miliarde US$ în 2014 la 13.81 miliarde US$ în 2018.

În fine, în studiul „Global Cloud Digital Business, 2014”, realizat de Saugatuck Technology se apreciază:� În 2018 peste 60% dintre compa-

niile mari vor avea cel puțin 50% din infrastructură pe platforme Cloud. � Soluțiile Cloud standalone vor reprezen-

ta doar 3% din totalul investițiilor în Cloud în 2018, față de cele 27% pondere în 2014.� Soluțiile Cloud integrate vor evolua de

la 3% în 2014 la +27% în 2018.


3. De ce suntem dependenți de mobilitate?Cel mai recent studiu Juniper Research

arată că veniturile pieței de sisteme mobile bazate pe Cloud au crescut cu o rată anuală mai mare de 88%, cumulând în 2014 veni-turi de circa 9.5 miliarde US$, față de cele 400 milioane US$ apreciate la nivelul anu-lui 2009. Această fenomenală creștere este antrenată de larga adopție a standardului HTML5, creșterea gradului de acoperire a rețelelor mobile broadband și de nevoia crescută pentru servicii colaborative de nivel enterprise.

Potrivit GfK Romania, peste 75% din-tre companiile SMB din România apreciază serviciile Cloud pentru mobilitatea oferită angajaților care pot sincroniza și accesa datele companiei de oriunde, de pe orice dispozitive. Același studiu arată că cele mai folosite aplicații în Cloud sunt softurile de salarii, analiza datelor, programe pentru achiziții, finanțe și contabilitate, resurse umane, CRM/vânzări, management de pro-iect, aplicații de comunicare în Cloud și Email. 54% dintre IMM-urile care folosesc deja servicii de tip Cloud Computing au aplicațiile legate de salarii și analiza datelor în Cloud și 46% dintre ele au datele legate de achiziții.

Nu poate fi deci o surpriză faptul că buge-tele pentru soluții mobile enterprise vor evolua mai rapid decât rata medie de dez-voltare a pieței IT. IDG Research Services estimează o creștere de peste 7% pentru anul următor. Peste 64% dintre marile com-panii cu peste 10000 de angajați sunt decise să investească în soluții de mobilitate, pen-tru care vor aloca bugete cu 17% mai mari față de anul trecut.

Conform unui studiu Alcatel – Lucent Bell Labs, peste 2,5 miliarde de oameni – adică 35% din populația actuală a globului – vor deține cel puțin un smartphone în 2015. Ceea ce face destul de plauzibilă estimarea Cisco, care apreciază că traficul mobil de date va crește în 2017 de peste 30 de ori față de anul 2012, ajungând la 134 exabytes – adică „1” urmat de 18 de „zero”.

Acum câțiva ani IBM estima că în 2015 numărul de echipamente mobile care se pot conecta la Cloud va depăși incredibila va-loare de 1 miliard de unități. Perspectivele de consum care apar aici se pot referi atât la uriașul potențial de aplicații de care au nevoie utilizatorii acestor echipamente, cât și potențialul de informație care poate fi receptată, analizată și utilizată, având ca sursă terminalele mobile.

Realitatea a bătut însă toate așteptările. Deși datele de piață sunt uneori contra-dictorii, tendințele sunt clare: telefoanele inteligente și tabletele au cel mai accelerat ritm de creștere din piața. În decembrie 2013 Gartner aprecia că doar vânzările de telefoane smart se vor apropia în 2015 de dublul acestei cifre, față de (doar) 325 de milioane de tablete, în timp ce totalul de-vice-urilor mobile va depăși 2.6 miliarde de unități. Un studiu IDC din decembrie 2014 este mai puțin entuziast, ratele anuale de creștere fiind totuși la fel de impresionante. Potrivit IDC, numărul telefoanelor smart vândute în 2015 va depăși cifra de 1.4 miliarde de unități, în timp ce la o analiză a sistemelor de operare cu care sunt echipate aceste mobile Androidul domină net piața cu peste 82%, iar Apple IOS se apropie de 14% (Sursa: IDC Worldwide Quarterly Mobile Phone Tracker, December, 2014).


Pe plan mondial, piața sistemelor de operare mobile pentru telefoane inteligente și tablete este dominată de Android, ur-mat îndeaproape de Apple IOS și Windows Phone care își dispută poziția secundă pe diferitele arii geografice.

4. De ce au nevoie companiile de Cloud Mobil?Companiile sunt nevoite să se orienteze

către soluții mobile Cloud din necesitate. Din datele de cercetare dar și din motive eviden-te, utilizatorii au nevoie de aplicații pentru smart phone sau tablet care să le permită să acceseze aplicațiile cheie ale companiei. Accesul mobil la Cloud produce mutații în fluxurile de lucru și schimbă obiceiurile utilizatorilor. Experții chestionați de Pew Internet Project cred că până în anul 2020 majoritatea celor care folosesc în mod regu lat aplicațiile de business pe Internet vor lucra în mod constant cu aplicații sau servicii accesate prin Cloud. De exemplu, datele accesate și procesate printr-o aplicație de geolocație de pe o platformă mobilă nu trebuie să fie văzute și de alți utilizatori mobili. Politicile de securitate implementate deja de furnizorii de servicii Cloud pot fi configurate cu ușurință și pentru aplicațiile mobile în Cloud.

5. Ce este Mobile Cloud Computing - MCC?Dacă erați dornici de o nouă abreviere,

Mobile Cloud Computing (MCC) reprezintă o combinație între conceptele mai largi de Cloud Computing, Mobile Computing și Rețele Wireless, într-un mix de tehnologii, modele și instrumente de dezvoltare care are menirea de a îmbunătăți resursele de calcul oferite utilizatorilor de echipamentele

esențialmente mobile, operatorii de rețea și furnizorii de servicii Cloud.

Principalul rol al MCC este să asigure accesul la cele mai performante aplicații și servicii mobile de pe o multitudine de echi-pamente mobile, în funcție de experiența fiecărui utilizator. Domeniul MCC asigură importante oportunități de business atât pentru operatorii rețelelor mobile de comu-nicații, cât și pentru furnizorii de servicii Cloud, de infrastructură mobilă sau de aplicații mobile.

O altă definiție comprehensivă pentru MCC ar putea să fie: un concept evoluat bazat pe tehnologiile mobile computing ce beneficiază de facilitățile de elastici-tate ale resurselor oferite de diferite mo-dele de Cloud și de tehnologiile de rețea, ce asigură utilizatorilor mobili funcționalități extinse de comunicare, procesare și stocare a informațiilor personale sau de business, de pe o multitudine de terminale mobile, oricând și de oriunde.

6. Ce tipuri de arhitecturi sunt mai potrivite pentru MCC?O infrastructură MCC se bazează pe resurse

de calcul ce permit accesul dispozitivelor mobile la diferite alte resurse de informații, aplicații sau servicii bazate pe Cloud.

În MCC există patru tipuri de resurse bazate pe Cloud:� Accesul la distanță la resurse fixe (ne-

mobile) de Cloud;� Accesul la resurse fixe de Cloud situate

într-o anumită limită de proximitate;� Accesul la resurse mobile de Cloud

aflate în proximitate;� Accesul la resurse hibrid, în diferite

combinații ale celor trei modele precedente.


Serviciile Cloud oferite de marii furnizori, precum Amazon EC2, pot fi înscrise în pri-ma categorie, de acces la distanță la resurse fixe de Cloud, în timp ce aplicațiile asigurate de dispozitive mobile precum smartphone-urile, tabletele și echipamentele de calcul cu acces wireless sunt părți componente ale celui de-al treilea grup, de resurse mobile aflate în proximitate.

7. Care sunt avantajele oferite de MCC?În ciuda gradului ridicat de absorbție a

inovațiilor tehnologice, se știe că dispozi-tivele mobile sunt în permanență afectate de limitările grevate de puterea de procesare, durata bateriei și capacitatea de stocare. Prin definiție, orice model Cloud reprezintă ilustrarea unor resurse de calcul practic fără limite... Mobile Cloud Computing este noua platformă care combină libertatea de

mișcare oferită de dispozitivele mobile cu puterea conferită de resursele Cloud, într-un nou tip de infrastructură unde Cloudul preia vârfurile de sarcină ale nevoilor de procesare mai intense, a unor volume din ce în ce mai mari de date. În această nouă arhitectură procesarea și stocarea datelor „se petrec” la exteriorul terminalelor mobile.

Aplicațiile mobile extind avantajele oferite de această nouă arhitectură prin:� Prelungirea ciclului de viață al acumu-

latorilor;� Creșterea capacității de stocare și a

puterii de calcul;� Îmbunătățirea sincronizării datelor prin

aplicarea politicii „stochează într-un singur loc, accesează de oriunde”;� Îmbunătățirea nivelului de fiabilitate și

scalabilitate;� Ușurința integrării.


Mobilitatea în sensul ei tradiţional - arhaic chiar - şi anume cel legat strict de telefonie sau de accesarea email-ul de pe telefon poate exista fără Cloud, desigur. Însă Mo bilitatea aşa cum o percepem cu toţii în prezent – nu. Aşa cum şi Cloud-ul teoretic ar putea exista fără mobilitate, însă ar fi trunchiat.

Tehnologia care ne-a devenit atât de familiară încât mul-tora ni se pare la fel de simplă şi naturală ca telefonia are la bază de fapt un întreg, format din mobilitate şi cloud, chiar dacă de multe ori cloud-ul nu îl percepem ca atare.

Personal sunt o utilizatoare înfocată de cloud şi de mo-bilitate. Crearea unui fişier şi stocarea lui în cloud (oricare ar fi acela), editarea lui de pe laptop, accesarea şi chiar editarea lui de pe telefon sau tabletă – de oriunde aş fi, sharing-ul fişierului cu o persoană, transmiterea lui pe email către o alta, toate acestea cu backup-ul asigurat – astfel folo-sesc eu zi de zi cloud-ul mobil şi mobilitatea în cloud, concepte care în opinia mea se completează formând întregul pe care mulţi dintre noi îl numesc „net”.

Andreea Mărășescu, Specialist cu peste 19 ani de experiență IT


8. Care sunt driverele devoltării pieței MCC?Toate resursele majore de informare on-

line, enciclopedii, biblioteci digitale, colecții de muzică sau arhive multimedia nu mai sunt simple utopii, ci realități care pot fi ac-cesate printr-un singur click. Care sunt fac-torii de care depinde adopția MCC:

Tendințele și cerințele: clienții mizează pe avantajul de a accesa de oriunde și oricând resursele Web sau aplicațiile companiei. Dispozitivele mobile pot asigura această cerință de mobilitate. Ei au întotdeauna ne-voie de acces la resursele de business ale organizației și la serviciile colaborative, ast-fel încât să poată fi productivi oricând.

Creșterea și îmbunătățirea acoperirii broadband: e sinonimă cu evoluția teh-nologică de la 3G la 4G și larga adopție a stațiilor fixe de acces WiFi bazate pe tehno-logie femtocell, ceea ce se traduce printr-o mai bună conectivitate a echipamentelor mobile.

Tehnologii favorizante: avantajele con-ferite de adaptarea inovativă a noilor teh-nologii HTML5, CSS3, hypervisor pentru dispozitive mobile, Cloudlets și Web 4.0 vor accelera rata de adopție a modelelor bazate pe mobile Cloud computing.

9. Care sunt provocările soluțiilor MCC?În mediile MCC amalgamul de tehnologii

Cloud Computing, mobile și de rețea poate genera o serie de provocări precum proble-mele de încărcare pentru procesarea de pe echipamentele mobile, întreruperile de co-nectivitate, întârzierile de transfer în rețelele WAN, managementul accesului la distanță și al conexiunilor mobile, procesarea con-textuală, limitările de energie, incoerența

politicilor de securitate și confidențialitate ale vendorilor, precum și alte constrângeri ce limitează adopția mai largă a soluțiilor MCC.

Probleme importante care mai trebuie rezolvate in domeniul MCC:� Arhitectura: o arhitectură de referință

pentru mediile MCC eterogene reprezintă o cerință crucială pentru a nu pierde din pu-terea de calcul pentru utilizatorii mobili � Transmisii eficiente energetic: MCC

necesită transmisii frecvente între plat-formele Cloud și dispozitivele mobile, iar datorită naturii stocastice a rețelelor wire-less protocoalele de transmisie trebuie pro-iectate cu atenție.� Caracterul contextual: adaptabilitatea

la contextul social al rețelelor mobile este esențială pentru dispozitivele mobile de cal-cul și pentru aplicațiile pe care le accesează. � Migrarea live către mașini vir-

tuale: migrarea de aplicații mobile ce necesită resurse intensive de calcul către mașini virtuale implică încapsularea aplicațiilor în instanțe VM și migrarea aces-tora către Cloud, ceea ce e o sarcină dificilă datorită încărcării adiționale dată de imple-mentarea și gestionarea mașinilor virtuale pe dispozitivele mobile. � Congestionarea comunicațiilor mo-

bile: Traficul mobil uzual poate fi serios afectat de orice creștere a cerințelor venită din partea utilizatorului mobil, ceea ce afectează rețele furnizorilor de comunicații mobile și necesită eforturi considerabile de fluidizare a comunicațiilor între punctele terminale mobile și Cloud. � Încredere, confidențialitate, securi-

tate: Toate sunt esențiale pentru adoptarea cu succes a unei soluții mobile bazată pe Cloud.


10. Există și alte surse de frânare a adopției MCC?

Unul dintre factorii care frânează totuși dezvoltarea platformelor Mobile Cloud este durata de viață a acumulatorilor pentru diferite tipuri de echipamente. Prin simpla comparație cu sistemele desktop computers, terminalele mobile au mai puțină rezoluție a ecranului, mai puțină memorie, mai puțină putere de procesare și evident, mai puțină autonomie de alimentare…

Din cauza acestor diferențe tehnologice, modelul Mobile Cloud este cel mai adesea văzut ca un serviciu SaaS, prin simpla supoziție că procesarea și administrarea da-telor sunt în mod uzual efectuate în Cloud. Telefoanele inteligente accesează adeseori datele din Cloud prin intermediul browsere-lor web sau al dispozitivelor thin clients.

Latența și lățimea de bandă afectează de asemenea dezvoltarea sistemelor Mobile Cloud. Inovațiile sistemelor de ac cesare Wi-Fi pot produce o îmbunătățire a performanțelor vitezei de comunicare și o scădere a lățimii de bandă necesare, dar chiar și ultimele tehnologii 3G și 4G creează o dependență a terminalelor mobile de densitatea sau pu-terea rețelei propriului operator.

Un alt factor serios de frânare este creșterea riscurilor de Securitate. Pe lângă sursele de risc în cazul pierderilor sau vulnerabilității datelor într-o rețea, se adaugă marele pericol al pierderii echipa-mentului în sine. Dacă pe echipamentul respectiv se aflau date senzitive descărcate din Cloud? Din fericire, anii de experiență ai furnizorilor de hardware în securiza-rea unui echipament pot aduce soluții mulțumitoare de securizare și în cazul ter-minalelor Cloud.

Potrivit studiului Forrsights Mobility re-alizat de Forrester pe baza răspunsurilor primite de la peste 1200 de specialiști IT cu rol de decizie, cele mai importante provocări pentru sistemele care conțin elemente de Cloud mobil se referă la:� Securizarea aplicațiilor și a datelor

(61% dintre respondenți o apreciază ca pro-vocare importantă);� Securizarea echipamentelor (61%);� Numărul de platforme diferite/ sisteme

de operare (45%);� Administrarea dispozitivelor folosite în

scop de business și privat (43%);� Integrarea aplicațiilor mobile cu siste-

mele back-end (39%);� Asigurarea cerințelor de conformitate

(30%);� Găsirea de dezvoltatori cu experiență în

proiectarea interfețelor utilizator (29%);� Complexitatea și costul licențelor pen-

tru sistemele de management (22%).Sursa: Forrester -

Forrsights Mobility, 2013

11. Ce provocări deschide mobilitatea pentru site-urile web? Creșterea mobilității antrenează nevoia tot

mai mare de a accesa anumite site-uri. Un site Web fără o interfață specială pentru dis-pozitive mobile riscă să piardă din numărul de vizitatori.

Un studiu Mobile Consumer realizat de Adobe relevă faptul că la nivel global:� Site-urile Web sunt accesate mult mai

frecvent de pe tablete, decât de pe tele-foanele mobile inteligente.� Utilizatorii de Internet vizitează cu

peste 70% pagini de pe tablete decât de pe smartphone.


� Dezvoltarea viitoare a sistemelor mo-bile este dependentă de puterea de procesare a Cloudului în sine.

Aplicațiile mobile bazate pe Cloud pot fi scanate de pe orice terminal mobil și pot beneficia de puterea unei infrastructuri de tip server prin intermediul interfeței pentru aplicații mobile.

12. Exista viitor în Mobile Computing fără Cloud?

Ce este până la urmă Mobile Cloud Com-puting? După cum lesne indică și numele, această amalgamare de servicii mobile și de Cloud asigură accesul la resursele ofe rite de Cloud prin intermediul terminalelor mobile,

prin intermediul unei platforme unde majoritatea proceselor de calcul, stocare sau accesare a datelor sunt asigurate de resursele oferite de Cloud, iar rețelele mobile doar asigură accesul utilizatorilor la ele. Iată deci câteva dintre cele mai importante mo-tive care arată cu claritate de ce soluțiile MCC reprezintă viitorul telefoniei mobile:

1. Spațiu de stocare imens - disponibili-tatea practic nelimitată a spațiului de sto-care, unul dintre atributele esențiale ale serviciilor Cloud, va deveni disponibilă și pentru salvarea datelor de pe telefoanele sau alte echipamente mobile. Acum, in loc sa cumpere periodic extensii pentru cardurile de memorie ale telefonului, utilizatorul mo-

Pentru a fi competitive pe piețele interne și internaționale organizațiile de azi trebuie să fie agile, să răspundă rapid la cerințele în continuă schimbare. Companiile de toate mărimile au început să realizeze că promisiunea Cloud Computing devine realitate.

Soluțiile Cloud demolează bariera costului de implemen-tare, punând pe picior de egalitate jucătorii mici, fără posi-bilitatea de a investi sume mari în soluții IT, cu companiile care au avut tradițional un avantaj în acest segment, având la dispoziție resurse mult mai mari. In plus, ele ajuta la op-timizarea proceselor existente și complementează setul de unelte folosite în munca de zi cu zi, crescând productivita-tea angajaților.

Soluțiile SIVECO în regim Cloud furnizează disponibilitate maximă, scalabilitate practic nelimitată și servicii de calitate. Mobilitatea este una dintre caracteristicile de bază ale aplicațiilor SIVECO proiectate și dezvoltate pentru Cloud.

Noi consideram ca soluțiile de Mobilitate și cele de Cloud reprezintă un tandem, fiecare ge-nerând și răspunzând cerințelor celeilalte. Astfel, orice utilizator al soluțiilor noastre poate avea acces dinamic la resursele de procesare și stocare ale organizației, de oriunde și oricând. Nevoia de conectivitate continuă la spațiul de lucru impune sincronizarea în timp real cu aplicațiile și datele companiei, indiferent de dispozitivul folosit.

Florin Ilia, Președinte și Director General la SIVECO Romania


bil poate alege opțiunea cea mai convenabilă de stocare în Cloud.

2. Facilități îmbunătățite de proce-sare – prețul actual al telefoanelor inteli-gente este embrionar dependent de viteza și performanța procesoarelor. Prin MCC întrea-ga nevoie suplimentară de putere de calcul e asigurată la nivel de Cloud, fără a se neglija procesele suplimentare de criptare/ decrip-tare a informației transmise prin Cloud.

3. Extinderea duratei de viață a bat-eriilor – durata bateriei este un alt criteriu crucial în alegerea unui anumit tip de telefon mobil. Folosirea tuturor resurselor de proce-sare, comunicare și stocare în Cloud asigură în mod implicit o utilizare mai puțin intensă a bateriei echipamentului mobil, ceea ce extinde durata de funcționare autonomă a acestora între două cicluri de încărcare.

4. Mai buna sincronizare a datelor – mediile MCC folosesc o gamă întreagă de tehnologii de sincronizare precum HTML5 sau hypervisor, care contribuie esențial la creșterea vitezei operațiunilor de back-end și la sincronizarea datelor stocate, precum și a datelor din Cloud, toate în același loc sigur.

5. Îmbogățirea experienței utilizatoru-lui – după enumerarea tuturor beneficiilor de mai sus, experiența personală a fiecărui utilizator este mult îmbunătățită, extinzând numărul și valoarea posibilităților de conec-tare la resursele oferite de MCC.

6. Bancul de probă pentru viitoarele teh-nologii – conceptual MCC se află într-o con-tinuă transformare prin asimilarea celor mai recente tehnologii, procesul de actua lizare a aplicaților fiind în totalitate automatizat. Accesul la distanță la cele mai recente ver siuni de aplicații este mai ușor, mai rapid și mai sigur prin intermediul infrastructurii Cloud.

7. Amortizarea investiției – pentru uti-lizatorii de mobile mai cusurgii, care mai totdeauna cred că prețul celui mai nou model cumpărat nu se reflectă în mod di-rect în funcționalitățile suplimentare oferite, prin accesul la resursele asigurate de Cloud valoarea acestei investiții e compensată cu prisosință, prin simpla opțiune pentru un anumit pachet de servicii.

13. Va fi 2015 anul Cloudului Mobil?Una dintre metricile creșterii pieței de

aplicații mobile este popularitatea tot mai mare de care se bucură plățile și tranzacțiile efectuate prin intermediul dispozitivelor mobile. Deși portofelul mobil nu îl va înlo-cui încă pe cel tradițional, 2015 va însem-na apogeul adoptării pe scară mai largă a plăților în magazine prin intermediul dis-pozitivelor smartphone. În studiul „Previzi-uni în Tehnologie, Media și Telecomunicații - TMT Predictions” Deloitte estimează pentru 2015 o creștere de peste 1.000% a cumpărăturilor în magazin prin intermediul telefoanelor inteligente, în raport cu anul trecut. Utilizatorii folosesc deja terminalele mobile pentru a verifica soldul conturilor, transferurile bancare sau plata utilităților. Deloitte anticipează că 2015 va fi primul an în care toate cerințele mobile de masă vor fi abordate, astfel încât plățile prin smart-phone să fie mai ușor de efectuat, cu instru-mente de securitate mai prietenoase pentru utilizator. În România, după lansarea de către Vodafone a serviciului M-Pesa, este de așteptat ca atât Orange, cât și Telekom România, să intre pe segmentul financiar și să ofere soluții mobile de plată.

Mai mult, contrar previziunilor anterioare privind stagnarea vânzărilor de telefoane


Platforma deschisă de business în cloudSoluție completă ERP&CRM&BI. Platformă pentru dezvoltare rapidă de aplicații.

Str. Zambilelor nr. 4, Brașov, România, Tel: 0368 412121, Fax: 0368 710611, E-mail: [email protected]

Socr

ateC

loud

est

e o

solu

ție B

ITSo

ftw

are

Control, automatizare, eficiență Funcționalitate completă ERP & CRM & BI pentru companii moderne care doresc să-și gestioneze eficient toate procesele financiare, de producție, distribuție, vânzări și servicii. Motoare de business incluse pentru automatizarea proceselor și eficientizarea activității.Cloud, cost redusSocrateCloud este scalabil, flexibil și adaptabil, utilizarea sistemului în cloud elimină costurile cu infrastructura, putând fi utilizat pe baza unui abonament anual, acest mod de plată ajutând la planificarea facilă a cheltuielilor pentru ERP. Infrastructura cloud furnizează disponibilitate, securizare și securitatea datelor.Platformă flexibilă - extinde aplicația oricând, fără efortArhitectura inovativă pentru dezvoltare rapidă de aplicații, utilizând servicii web și infrastructura și procesele deja existente în SocrateCloud, ajută la extinderea aplicației cu noi funcționalități pentru nevoi specifice de business.Platforma de Business SocrateCloud

Rapoarte Standard Tablou de bord SocrateBI

Socrate ERP Socrate CRM

SocrateCloud API

Integrare Handheld & EDI��

� � �

Producţie�

Aprovizionare� Gestiune Stocuri

Istoric Clienţi|

Gestiune Comenzi

�

Gestiune Servicii

�

Gestiune Financiară

Gestiune Oportunităţi Vânzare�

Gestiune Proiecte și Timp�

Managementul Performanţei

Mijloace Fixe SalariiAplicaţii Mobile & Web Gestiune Depozite

Module Personalizate

Partener Autorizat

SocrateCloud

www.bitsoftware.eu www.socratecloud.eu

Află cum poți să devii Partener Autorizat

Alătură-teProgramului de Parteneriat SocrateCloud

și beneficiază de noi oportunități decreștere a afacerii.

http://www.socratecloud.eu/ro/parteneri

20 de ani de experiență în dezvoltarea și implementarea de sisteme ERP


inteligente, Deloitte apreciază că la nivel global, în 2015 vor avea loc un miliard de upgrade-uri, lucru care arată că piața nu și-a atins încă nivelul de maturitate sau stagnare. În privința altor gadgeturi mobile, nu întotdeauna consumatorii sunt cei care dictează evoluția pieței, inovația având un rol mai esențial în această balanță.

Legat de mobilitatea enterprise, Deloitte apreciază că organizațiile vor adopta cu mai multă încredere tehnologia portabilă, tiparul 3D, dronele și Internet of Things, ceea ce va duce la o dezvoltare mai accelerată a pieței din sectorul de business, în detrimentul celei dedicate consumatorilor individuali.

14. Care vor fi principalele provocări ale anului 2015?

Conform Deloitte, alte estimări pen-tru acest an sunt asociate următoarelor su-biecte:� Tehnologia nu mai este un produs

de masă? - în 2015, balanța se va înclina din nou în favoarea companiilor, care vor adopta mai repede noile tehnologii, contrar tendinței din ultimii zece ani, în care utiliza-torii individuali și-au impus dorințele, ceea ce a alimentat o mare eterogenitate a siste-melor BYOD. � Internetul Tuturor Lucrurilor se re-

feră la lucruri, nu la oameni – peste 60% dintr-un miliard de dispozitive wireless vor fi achiziționate, plătite și utilizate de com-panii.� Serviciile bat infrastructura – în timp

ce componenta hardware a platformelor IoT va acumula investiții de peste 10 miliarde US$, piața de servicii activate de aceste sisteme dedicate segmentului de business valorează 70 de miliarde US$.

� Bateriile de smartphone: mai bune, dar nu extraordinare – este foarte proba-bil ca bateriile cu o durată de viață mai lungă să rămână unul din factorii cei mai importanți în alegerea de către consuma-tori a următorului model de smartphone. Tehnologia reîncărcabilă Li-Ion va cunoaște îmbunătățiri modeste în 2015.� Plățile mobile câștigă teren – Sfârșitul

anului 2015 va reprezenta apogeul plăților prin intermediul telefoanelor mobile pentru achizițiile din magazine, la nivel mondial. Circa 10% din totalul smartphone-urilor utilizate la nivel global vor fi folosite pen-tru efectuarea plăților în magazine cel puțin o dată pe lună, comparativ cu mai puțin de 0,1% la jumătatea lui 2014, când erau uti-lizate aproape 450 de milioane de smart-phone-uri, mai ales de către utilizatorii avangardiști din Japonia.� Peste un miliard de telefoane smart

for fi upgrade-uri – 1,35 miliarde de tele-foane smart vor fi vândute la nivel mondial în 2015, dar peste un miliard dintre acestea vor reprezenta al doilea telefon, mai perfor-mant, pentru cei care deja au unul. Ciclul de upgradare s-ar putea prelungi, dar mărimea ecranului, viteza, spațiul de stocare, soft-ware-ul și design-ul vor continua să gene-reze vânzări.� Prăpastia conectivității se adâncește,

în timp ce adoptarea gigabit-ului pentru Internet câștigă teren – La nivel global, numărul locuințelor cu banda largă pentru Internet va creste cu 2% la 725 de milioane, iar viteza medie va crește în majoritatea ţărilor cu 20%. Prăpastia dintre utilizatorii cu acces la viteză mare și cei fără va con-tinua să se adâncească în 2015, oferind experiențe diferite pentru utilizatori, în spe-


cial cu privire la aplicațiile cu banda largă, precum streamingul de video.

15. Care sunt cele mai populare aplicații mobile?

Creșterea uimitoare a nivelului de uti-lizare a sistemelor mobile computing este evidențiată de studiul Juniper Research „The App Landscape Today”, care estima o va-loare a pieței consumer și enterprise pentru aplicații mobile Cloud de peste 9.5 miliarde US$ la nivelul anului 2014. Pentru anul 2015 Juniper Research estimează o creștere de 28% a volumului de descărcări pentru aplicații mobile. Cele mai populare catego-rii de aplicații care vor fi descărcate în acest an sunt jocurile, aplicațiile de productivitate, multimedia, finanțe, cititoare electronice, sănătate și rețelele sociale.

Gartner prezice că în anul 2017 piața de aplicații mobile va depăși valoarea de 77 miliarde US$, iar peste 268 de miliarde de aplicații mobile vor fi descărcate pe an. Driverul acestei dezvoltări va fi o migrare treptată a surselor de accesare a aplicațiilor mobile dinspre telefoanele inteligente și tablete către o nouă generație de terminale mobile din categoriile „home appliances”, „self-drived cars” și „wearable devices”. Un inhibitor al profitului realizat de dezvol-tatori din aplicațiile mobile este ponderea majoritară a aplicațiilor gratuite descărcate de segmentul de utilizatori consumer. Potri-vit Gartner, dacă în 2013, peste 92% dintre aplicațiile descărcate au fost gratuite, există riscul ca în anul 2018 numai 0.01% dintre aplicațiile mobile consumer să poată fi con-siderate un succes financiar pentru dezvol-tatori. În condițiile în care peste 94.5% din-tre aplicațiile descărcate vor fi gratuite.

De ce au oamenii nevoie de aceste aplicații oricând și din orice locație? Mobilitatea este una dintre componentele conceptului de pervasive computing, caracterizat prin acele medii unde utilizatorul are posibilitatea să își continue activitatea de business, indife-rent de locație.

Popularitatea MCC poate fi ușor justificată prin considerarea avantajelor unice oferite de mobile computing și de marele potențial al aplicațiilor mobile care pot fi portate în Cloud. Ele țin de diferite arii de activitate precum: procesarea imaginilor, procesarea limbajelor naturale, accesul la Internet, aplicațiile bazate pe senzori de date sau browserele multimedia. � Procesarea de imagini – orice pro-

gram de tip optical character recognition (OCR) poate fi instalat și rulat pe multiple echipamente mobile. Orice călător într-o țară străină poate capta o imagine cu un text pe care nu îl înțelege, îl poate scana OCR și apoi traduce. În momentul in care telefonul in-teligent nu poate afișa în întregime tot textul selectat, din cauza restricțiilor de procesare ale aparatului, se poate accesa de la distanță un server din Cloud care să asigure pro-cesarea întregului volum de date. � Procesarea limbajelor naturale – alte

aplicații înrudite cu cele de la prima catego-rie sunt cele Text-to-speech, prin care un utilizator mobil are nevoie de un text care poate fi procesat pe baza unei înregistrări de voce sau citirea cu voce tare a unor comenzi, etichete sau adrese. � Crowd computing – un termen care

se referă la înregistrări video provenind din multiple terminale mobile, ce pot fi reunite într-o singură creație video ce acoperă un întreg eveniment, din multiple unghiuri și


perspective. Exemplul clasic de utilitate este cel al unui copil care se pierde de părinți în timpul unei parade și care este localizat pe baza tuturor secvențelor foto și video re-alizate de dispozitivele mobile prezente la eveniment, încărcate pe un server cu acces restricționat, procesate, clasate și asociate cu diferite repere din perimetru.

Un alt exemplu cu conotații mai grave este acela al unui dezastru natural, un cutremur de mare intensitate care afectează întreaga infrastructură de comunicații, iar realitatea din teren nu mai corespunde cu cea din hărțile digitale. Cetățenii supraviețuitori din comunitățile locale pot contribui la reconsti-tuirea peisajului calamitat prin procesarea


Cloudul și Mobilitatea sunt un «match made in heaven» - două super-trenduri care se stimulează și se potențeaza reciproc. Pe de o parte, avem furtuna pefectă generată de cloud în general - puterea de calcul ca utilitate, avantajul dat de economiile de scală, elasticitatea resurselor din cloud în raport cu cele locale, iar pe de cealalată parte avem multiplicarea continuă a factorilor de formă - de la „one-size-fits all” de acum un deceniu (remember 1024 x 768?), până la diversitatea uluitoare de azi, ce pleacă de la 4K TV și Ultra HD pe smart TV-uri și ajungând până la «wearables» - device-uri care cu greu pot fi recunoscute ca dispozitive de calcul în sensul convențional al termenului.

În mod inevitabil, cele două tendințe «împreunate» conduc la arhitecturi și pattern-uri soft-ware specifice, in care cloud-ul acaparează back-end-ul (serverele/serviciile de baze de date, de aplicații și de load balancing), în timp ce mobilitatea se mulțumește a se limita la front-end-ul aplicațiilor - din ce în ce mai «flashy», din ce în ce mai interactive, din ce în ce mai «native» pentru device-urile pentru care au fost concepute.

Consecințele pentru dezvoltatorii de software și companiile de profil sunt și ele multiple - de la un univers în care «C/ C++ was enough» s-a ajuns astăzi la «polyglot programming» - diversitatea de limbaje și framework-uri fiind numai un aspect al problemei - poate cea mai interesantă ches-tiune (inevitabilă dacă ținem cont de cele de mai sus) este fractura ce se adâncește între limbajele și framework-urile de back-end (si modalitatile de gestiune a resurselor cloud aferente) pe de o parte și limbajele și framework-urile de front-end.

«Marea unificare» deja anunțată cu surle și trambițe de adepții SPA (Single Page Applications - aplicații bazate pe paradigma MEAN - MongoDB, Express, Angularjs, Node.js) încă nu s-a pro-dus cu adevărat, dar tendințele sunt cu adevărat interesante și merită urmărite. De asemenea, de urmărit este și modul în care Microsoft s-a «reconvertit» cu arme și bagaje la paradigma HTML/ CSS/ JavaScript, cam pe aceleași linii directoare ca și MEAN-ul lumii open source.

Robert Komartin, General Manager la Amadeus Romania


centralizată a imaginilor captate din teren și reconstituirea reliefului actual care va ajuta la operațiunile de salvare și reabilitare a infrastructurii. � Partajarea datelor GPS/Internet –

Este mult mai eficient să partajezi datele la nivelul unui grup de dispozitive mobile. Există studii care demonstrează că parta-jarea datelor provenite din localizarea GPS poate fi cu peste 11% mai economică decât alte metode de localizare, precum cele bazate pe scanări Bluetooth ale dispozitivelor mo-bile aflate pe o rază apropiată. Economisirea resurselor de alimentare poate avea efecte salvatoare în cazul localizării unor grupuri în medii izolate, de cele mai multe ori în absența oricărui sistem de comunicare. � Aplicații pentru senzori de date – cum

majoritatea telefoanelor inteligente de astăzi sunt echipate cu senzori precum cei pen-tru GPS, accelerometre, senzori de lumină, microfoane, termometre, ceasuri cu sisteme compass, toate semnalele emise de acești senzori pot fi captate, partajate, procesate și stocate în funcție de necesitățile utilizatorului mobil. Exemple clasice de aplicații de acest fel se referă la sisteme de raportare a traficului, hărți de semnale senzoriale și elemente de monitorizare a rețelelor disponibile. � Căutare multimedia – dispozitivele

mobile pot stoca o serie întreagă de resurse de conținut multimedia, precum secvențe video, instantanee foto sau muzică. Un exemplu forte popular din această catego-rie este Shazam, o aplicație care permite recunoașterea unei melodii sau a unei arii pe baza miilor de înregistrări stocate într-un datacenter din Cloud. � Rețele sociale – în timp ce partajarea

conținutului furnizat de utilizator este larg

răspândită prin rețele precum Facebook, integrarea unui sistem Mobile Cloud într-o rețea socială poate lărgi considerabil volu-mul de informație partajată, asigurând raționalizarea resurselor de procesare sau stocare din centrele mari de date sau de pe serverele Internet.

Un domeniu important este cel al aplicațiilor financiare care pot fi accesate de pe mobil (tablet). Creșterea de mobilitate generează o adevărată „gură de oxigen” pentru operațiunile bancare,

Dintre care cele mai importante și mai la îndemâna tuturor sunt plățile. Oricine poate acum să își plătească utilitățile, ratele, bile-tele de spectacol, parcarea sau cumpărăturile de pe telefon. Marile rețele de consum, pre-cum lanțul de cafenele Starbucks, au pus la dispoziția clienților aplicații specializate care le permit să plătească cumpărăturile prin accesarea datelor dintr-un cont și generarea unor coduri de bară care pot fi scanate cu ușurință la casă, dar care permit și efectua-rea operațiunilor uzuale de plată cu card.

16. Ce aplicații mobile folosește un utilizator enterprise?

Potrivit studiului Citrix Mobility Survey din anul 2013, cele mai importante aplicații mobile la nivelul unei organizații enterprise sunt:� Mobile e-mail 90%;� Instrumente asociate liniilor de busi-

ness 52%;� Partajare și sincronizare a fișierelor

48%;� Instrumente de colaborare 39%;� Securizarea browserelor 36%;� Acces SharePoint 35%;� Conferințe Web 21%.


17. Care sunt pericolele din umbră?

„Shadow IT” este deja un termen destul de popular în comunitatea specialiștilor din departamentele IT și se referă în mod gene ric la totalitatea echipamentelor hardware și a aplicațiilor software care sunt folosite într-o organizație, dar care nu sunt administrate de echipa tehnică. Termenul are o conotație negativă deoarece definește un potențial de pericole care „pândesc din umbră” și care nu se știe când și de unde vor apărea.

Odată cu procesul de consumerizare a tehnologiei de calcul și cu popularitatea tot mai amplă a platformelor Cloud Computing și a sistemelor BYOD, a crescut în mod corespunzător și potențialul de risc asociat rețelelor, echipamentelor și aplicațiilor mo-bile utilizate de angajații unei companii și care nu sunt supuse rigorilor și politicilor de securitate elaborate și gestionate de depar-tamentele IT.

Pe lângă riscurile interne inerente într-o organizație, dar care pot fi ținute sub con-trol printr-o riguroasă politică de securitate, riscurile asociate Shadow IT prin introdu-cerea în sistem a echipamentelor mobile personale și accesarea de aplicații mobile sau SaaS neautorizate ridică cele mai mari bătăi de cap directorilor IT, care și așa resimt o diminuare a prerogativelor tehnice prin migrarea treptată spre modele Cloud. Pe lângă riscurile legate de imposibilitatea aplicării unor politici unice de securitate și confidențialitate, cele mai mari impedimente care pot apărea „din umbra” sunt legate de afectarea traficului de rețea prin diminua-rea lățimii de bandă sau generarea unor posibile conflicte de protocol la accesarea aplicațiilor. Haideți să ne gândim doar câți

dintre angajați apelează la aplicații publice precum DropBox pentru stocarea sau parta-jarea datelor organizației…, dar și câte de-partamente IT oferă soluții corporate pentru rezolvarea acestor necesități.

18. Există modalități de diminuare a pericolelor „shadow it”?

Cum poate o organizație să adopte un plan rapid de diminuare a riscurilor asocia-te unui control parțial al infrastructurii mo-bile folosite de angajați? Forrester clasifică utilizatorii mobili în profesioniști mobili și practicanți mobili, fiecare dintre aceștia având propriile cerințe de mobilitate. � Profesioniștii mobili – sunt de regulă

persoanele cu rol executiv, manageri, direc-tori de dezvoltare, de vânzări, de marketing sau IT care deși își depășesc de multe ori orele de program de la birou, mai își iau de lucru și acasă sau în timpul unor deplasări. Ei accesează frecvent de pe telefon sau tablet situații financiare, baze de date, aplicații CRM pentru a rămâne productivi și eficienți și a colabora cu celelalte entități ale organizației și când nu sunt la sediu. � Practicanții mobili - sunt toți ceilalți

angajați, care din diferite motive de busi-ness sau personale accesează datele com-paniei prin intermediul unor aplicații mo-bile, de cele mai multe ori neautorizate sau de propriile echipamente.

O procedură simplă și eficientă de es-tompare a acestor riscuri este bazată pe următorii doi pași:

1. Identificarea aplicațiilor mobile fo-losite de cele două categorii de utiliza-tori - se recomandă o prioritizare a acestor aplicații în funcție de criteriile obiective ale departamentelor IT și concentrarea pe acele


aplicații care oferă o returnare maximă a investiției într-un timp destul de scurt.

2. Elaborarea unei strategii proprii în funcție de prioritățile stabilite inițial - esențială este identificarea sursei de pro-curare/instalare a acestor aplicații, cele mai multe dintre acestea fiind proprietatea unor terțe părți care sunt partenere cu producătorii de mobile.

19. Care sunt diferențele între Cloud Computing și Mobile Computing?

Dacă pentru termenul de Cloud Computing cea mai simplistă viziune unanim acceptată se referă atât la aplicațiile livrate ca servicii prin Internet, cât și la echipamentele hard-ware și sistemele software din centrele de date care furnizează aceste servicii, pentru conceptul MCC există mai multe modalități de abordare.

Una dintre acestea se referă la rularea unei aplicații dedicate sistemelor mobile, de exemplu Google Gmail for Mobile pe un server remote (în acest caz Google server) prin intermediul unui terminal mobil de tip thin client, conectat la serverul remote printr-o rețea 3G.

O altă abordare ia în considerare un dis-pozitiv mobil care poate constitui o sursă individuală de date printr-o conexiune peer-to-peer. Mai multe dispozitive mobile situ-ate în aceeași vecinătate, împreună cu alte echipamente staționare pot fi considerate o entitate distinctă, de tipul unui Cloud mobil, ce poate fi utilizat ca principală sursă de date pentru comunitatea respectivă.

Conceptul de Cloudlet propus în anul 2009 de un grup de cercetători de la Carnegie Mellon University din Pittsburgh, Pennsylvania se bazează pe ideea că datele

provenite de la mai multe dispozitive mobile pot fi încărcate pe o resursă locală (Cloud-let) formată din mai multe computere multi-core (cluster, fermă de computere) și care se poate conecta direct la serverele remote Cloud. Aceste resurse Cloudlet pot fi ampla-sate în spații publice cu acces comun și pot furniza la rândul lor accesul la date pentru terminalele mobile care se pot conecta fără a avea pro blemele de latență sau de lățime de bandă atât de frecvente în cazul serverelor remote.

20. Este sigură stocarea datelor în Mobile Cloud?

Una dintre temerile majore ale utilizato-rilor în cazul unei infrastructuri mobile de Cloud este că datele lor personale aflate pe dispozitivul mobil pot fi stocate sau accesate din Cloud. Un echipament mobil conține foarte multe tipuri de informații personale, de la liste de contacte, mesaje text private, fotografii și secvențe video, până la calen-dare, informații de localizare și date ab-solut confidențiale despre conturi, parole, tranzacții financiare, etc… în esența cam aceleași tipuri de date care pot fi regăsite și pe un computer personal. Deși în mod aparent riscurile legate de securitatea și confidențialitatea datelor din mobile Cloud nu sunt mai mari decât cele asociate cu stocarea și procesarea în sistemele Cloud tradiționale, când e vorba de datele care pot fi accesate de pe mobile lucrurile sunt întot-deauna mult mai senzitive din cauza unei plaje mai mari de riscuri asociate în mod ar-tificial mai mult cu mobilitatea și mai puțin cu accesul de la distanță…

Paradoxul este că în ciuda unui nivel mai ridicat de senzitivitate, utilizatorii mo-


bili sunt mult mai perceptivi la utilizarea aplicațiilor din Cloud, atât de pe echipamen-tele de calcul din birouri, cât și de pe dis-pozitivele mobile. Printre cele mai utilizate aplicații sunt cele de mesagerie, partajare a formatelor multimedia și stocare temporară.

Continuând comparația cu platformele tra-diționale de Cloud computing, una dintre pro vocările suplimentare pentru MCC este modul în care dispozitivele mobile accesează datele stocate în Cloud. Și asta se datorează provocărilor inerente pentru utilizatorii mobili, legate de dimensiunile lățimii de bandă, acce-sul la comunicații din orice locație, limitările de stocare și durata de viață a ba teriilor.

21. Cum pot fi protejate datele mobile?Ca și în cazul platformelor Cloud, cele

mai eficiente metode de securizare a infor-mațiilor procesate și transmise printr-o infrastructură MCC sunt cele de salvare a informației pe suporturi locale prin ope ra-țiuni sistematice de back-up.

Mobile Back end as a Service (MBaaS) este o nouă categorie de servicii generate de această necesitate, care înlocuiește trep-tat soluțiile de tip MEAP (mobile enterprise application platforms). Ideea generală a soluțiilor MBaaS este că toate aplicațiile mo-bile necesită o plajă comună de servicii ce pot fi partajate odată cu aplicația, în loc să fie dezvoltate și livrate separat. Aplicațiile mobile care includ funcționalități MBaaS sunt bazate pe o arhitectură distribuită, iar sistemele MBaaS în sine au în mod tipic mai multe arhitecturi distribuite decât sistemele MEAP, care tind să fie unificate pe serverele middleware.

Sistemele MBaaS asigură în condiții nor-male mesaje de notificare instant, stocare

de fișiere și partajare, integrare cu rețelele sociale precum Facebook și Twitter, servicii de localizare, mesagerie și funcții de chat, cu largi posibilități de utilizare a unor instru-mente de business sau de analiză a utilizării.

Sistemele MBaaS de nivel enterprise asigură de asemenea și o integrare cu aplicațiile și bazele de date existente. Cum funcțiile de Back-end nu pot fi folosite în condiții de izolare, sistemele MBaaS asigură anumite nivele de mobile client support.

22. Există baze de date mobile?Sigur că există. O bază de date mobilă

folosește tehnologie wireless pentru a per-mite echipamentelor mobile să se conecteze la sistem. Baza de date are două compo-nente client și server care se conectează una la cealaltă printr-o rețea wireless. Datorită vulnerabilității conexiunilor wireless, este asigurat un minim de activitate cache, pen-tru a asigura recuperarea informațiilor sen-zitive.

Sistemele Mobile sau Cloud Computing conțin în mod uzual trei componente. Într-o rețea wireless, o bază de date mobilă va avea una sau mai multe stații de bază, care sunt responsabile cu controlul semnalelor de co-municare ce trebuie să fie transmise de la o locație host la alta. O stație de bază primește și trimite informații și poate fi integrată într-un așa-zis wireless router.

Locațiile Host sunt responsabile cu administrarea tranzacțiilor actuale care apar la nivelul unei baze de date mobile. Uneori aceste locații sunt considerate fixe, în momentul în care nu își mai schimbă locația în cadrul rețelei. Pentru procesarea interogărilor adresate bazei de date, sis-temele host folosesc servere sau aplicații


software pentru accesare datelor de care au nevoie.

Al treilea element într-o bază de date mobilă sunt unitățile mobile, care pot fi computere portabile, telefoane, tablete sau alte dispozitive care au nevoie de informații de la baza de date. Până să ajungă să co-munice direct cu serverul ce conține baza de date, unitățile mobile pot routa solicitările lor prin stațiile de bază.

Din cauza unor limitări evidente, ba-zele de date mobile nu se pot lăuda cu toate funcționalitățile pe care le au cele tradiționale. În contextul MCC, bazele de date mobile trebuie să fie ușor de accesat și să permită descărcarea și sincroniza-rea datelor dintr-o locație aflată la distanță chiar dacă linia de conectivitate poate avea și întreruperi. Cum căderile ce pot inter-veni pe un dispozitiv mobil sunt mult mai

frecvente și bazele de date mobile trebuie sã se deschidă mai rapid decât cele găzduite pe o infrastructură fixă. Constrângerile de securitate privitoare la accesul utilizatorilor și procesarea în timp real sunt de asemenea elemente importante.

Relaționale sau orientate pe obiecte, ba-zele de date mobile pot fi comparate cu cele tradiționale și pe baza integrării cu sistemele de operare și seturile de aplicații specifice. Spre deosebire de bazele de date tradiționale care sunt proiectate pentru stocarea de date în mediile persistente, cele mobile sunt de-pendente și de procedurile de accesare.

23. Ce evoluează mai rapid: cloudul sau mobilele?

În mod normal, dezvoltarea tehnologică a telefoanelor inteligente sau a tableturilor este destul de apropiată de o limită de satu-


Este clar că cele două concepte sunt deja „măritate” și acest lucru nu e doar fiindcă se poate, ci fiindcă lumea cere aplicații care să se rupă de dispozitivul mobil și să continuie să trăiască pe alte dispozitive sau calculatoare, fără să-și piardă starea. Fără cloud, asta nu se poate.

Explozia de dispozitive wearable, dar care încă nu reușesc să ofere o experiență completă fără alte dispozitive, sau fără conectarea la un serviciu, ne duce din nou la necesitatea unui cloud. Chiar și aplicații tradiționale, gândite pentru computer, devin un-cool dacă nu se folosesc măcar de un storage în cloud. Nu, nu poate exista mobilitate fără cloud, dintr-un motiv simplu, este mult prea eficient economic așa. Din punct de vedere tehnic, dacă vreau să livrez o aplicație către niște milioane de dispozitive mobile, să comunic cu ele, să le controlez, să le administrez, atunci ar trebui să investesc într-o mega infrastructură de servere, pe care probabil nu mi-o permit. Economia cloud-ului este deci, inevitabilă.

Zoli Herczeg, Senior Technology Consultant la Teamnet World Professional Services


rare, foarte puține elemente cu adevărat ino-vative fiind adoptate la fiecare lansare a unui nou model. În aparență o perspectivă destul de sumbră… Dar ținând cont de faptul că toate echipamentele mobile sunt considerate din ce în ce mai mult dispozitive de acces la Cloud, perspectiva devine mai optimistă, iar limitările de inovare tehnologică sunt es-tompate de creșterea posibilităților de acce-sare a unui număr tot mai mare de aplicații proiectate pentru Cloud.

Deși producătorii se străduiesc să vină cu funcții noi la fiecare nouă generație de dis-pozitive mobile, care să le apropie de multi-tudinea de operații care pot fi efectuate de pe echipamentele de calcul personale (sisteme desktop și laptop), inovațiile nu sunt chiar atât de spectaculoase.

De cealaltă parte, furnizorii de servicii mo-bile în Cloud își diversifică în continuare in-frastructura. Mulți operatori de comunicații mobile au mutat deja stațiile de bază – cele mai costisitoare componente ale unei rețele celulare – în centre de date situate în Cloud. Asta înseamnă că mai multă putere de pro-cesare este disponibilă pentru fiecare celulă de telecomunicații, acolo unde este nevoie pentru asigurarea vârfurilor de sarcină.

Și dacă pentru primele 2 componente ale triadei „Oricând – Oriunde – Orice” esențială este asigurarea accesului remote la infrastructură și la aplicații – în mod normal în grija echipei de IT, al treilea „O” devine tot mai dependent de opțiunile proprii de mobilitate ale utilizatorului. Dar, cu cât noi, utilizatorii de rând, dorim să avem o auto-nomie mai mare, accesând informația dorită de pe orice dispozitiv aflat la îndemână, cu atât se complică viața colegului de la IT, care trebuie să se asigure că extensia perpetuă a

gradelor de libertate nu crește amenințările legate de accesul la distanță a unor date și aplicații confidențiale.

Una dintre metodele preferate de CIO pen-tru a scăpa de durerile de cap este adop-tarea unei soluții MDM (mobile device ma-nagement) de nivel enterprise. O astfel de aplicație oferă mai multe avantaje, dar cele mai importante constau în:

- integrarea de instrumente de administra-re a politicilor și configurării dispozitivelor mobile, fie că acestea sunt smartphone-uri sau tablete cu sisteme comune de operare;

- adoptarea unei soluții de nivel enterprise pentru securizarea și accesul la informațiile organizației, care să asigure medii mult mai complexe de comunicare și mobile compu-ting și care să suporte managementul com-plex al securității la nivelul serviciilor de rețea, aplicațiilor și multiplelor platforme de operare.

- posibilitatea administrării politicilor de acces și securitate a sistemelor bazate pe utilizarea dispozitivelor mobile de tip „bring your own device” (BYOD), extrem de senzi-tive la accesarea rețelelor wireless publice sau private.

Noi, utilizatorii finali, ne-am adaptat ra-pid la o realitate dinamică în care asimilăm „Mobilitatea” cu „Schimbarea”, Dar pentru un CIO, mobilitatea înseamnă ceva mai mult și mai complex: schimbarea platformelor, schimbarea sistemelor de operare și schim-barea dispozitivelor de acces.

Practica a decantat două categorii distinc-te de scenarii de adopție a sistemelor mobile computing :� Organizațiile care sunt bazate pe

reguli foarte stricte de securizare și ad-ministrare a accesului, precum băncile și


instituțiile financiare, serviciile de sănătate sau instituțiile publice, limitează în mod tradițional utilizarea soluțiilor mobile la dis-pozitivele puse la dispoziție de organizație� La polul opus se situează companiile

care au implementat sistemele BYOD la nive-lul întregii forțe de lucru mobile, permițând angajaților să acceseze resursele de calcul ale companiei de pe echipamentele mobile personale, cu precădere pentru echipele de lucru mobile.

Conform IDG Research, 54% din orga-nizațiile care au adaptat sisteme BYOD per-mit dor unui eșantion de 1% - 20% dintre angajați să lucreze de pe dispozitive mobile personale. În același timp, doar 45% dintre organizațiile din această categorie au adop-tat și un sistem de management MDM, fiind convinse că aceasta este singura și cea mai bună investiție în sistemele BYOD.

24. BYOD sau CYOD? Vorbind despre mobilitatea de nivel

enterprise, se știe prea bine că numărul de vânzări pentru telefoanele inteligente și tableturi este în continuă creștere. Potri-vit IDC, peste 86% dintre managerii IT își doresc în această perioadă să doteze cât mai mulți angajați cu terminale portabile, în timp ce 77% vor să promoveze cu precădere distribuția de tablete.

Ceea ce este interesant la conceptul BYOD (Bring Your Own Device) devenit destul de popular în ultimii ani, este o migrare ușoară a preferințelor către noul model CYOD (Choose Your Own Device). Ce înseamnă asta pentru dezvoltarea mobilității în me-diile enterprise?

Un model de infrastructură mobilă de tip CYOD se bazează pe simpla alegere a celui

mai potrivit echipament dintr-o listă deja aprobată de structurile tehnice ale com-paniei, iar aceasta va plăti pentru achiziție. In felul acesta, deși riscurile legate de uti-lizarea unor echipamente incompatibile cu standardele tehnice ale organizației vor fi din start diminuate, pericolele nu sunt elimi-nate în totalitate. Amenințările cu malware rămân aceleași, chiar dacă acum descărcarea aplicațiilor poate fi blocată din sistem. Cea mai bună metodă este educarea adecvată a utilizatorilor pentru a folosi echipamentele companiei doar în scopurile de business.

În fond, care e diferența între un laptop conectat la rețea și un echipament mo-bil care accesează un hot-spot wireless de companie? Căci tot mai multe companii folosesc rețele WiFi interne pentru propri-ile phableturi (telefoane cu ecran ai mare și funcții da tablet) sau laptopuri hibrid de corporație, puse la îndemâna angajaților (laptopuri cu ecran de tip touch screen sau cu ecran detașabil, ce se transformă în tablet). Pentru utilizatori este o comoditate, dar pentru echipele de IT poate fi o corvoadă suplimentară, datorită noilor provocări le-gate de pericolele de pierdere a datelor sau alte amenințări de securitate.

Din această perspectivă, deosebirile între BYOD și CYOD devin neesențiale, diferența fiind făcută de existența politicilor de securi-tate și de modul în care acestea sunt respec-tate. Valențele de ubicuitate ale Cloudului, reflectate aici de abilitatea de a partaja sau a stoca cu aceeași ușurință datele, atât la nivel personal, cât și la nivel de organizație, sunt mai importante decât modul în care se alege un echipament - în funcție de criteriile personale sau cele de corporație. De multe ori un sistem BYOD bine ținut sub control


poate fi mai performant decât unul CYOD, unde nu există politici coerente de securitate sau acestea nu se respectă… Comparația dintre BYOD și CYOD trebuie să includă ce politici de securitate și partajare a datelor se recomandă utilizatorilor mobili și cum pot fi acestea aplicate pentru diminuarea amenințărilor interne și externe.

25. Care sunt atribuțiile unui CIO în era MCC?

Mobilitatea este una dintre tendințele care influențează drastic mediile enterprise, prin-tr-o serie de oportunități și provocări care schimbă deja radical procesele de business, departamentele IT, angajații și relațiile cu clienții. Directorii IT trebuie să se adapteze rapid rolului de arhitecți de sisteme mobile și integratori.

Deși nevoia de mobilitate poate degenera rapid în pierderea controlului asupra infra-structurii, companiile au nevoie mai mult ca oricând de CIO, afirmă un studiu Aberdeen Group. Rolul unui CIO este de a asigura viziunea pe termen mediu și lung, pe baza unor programe raționale de investiții în noile tehnologii. Asta înseamnă că un direc-tor IT va trebui să joace un multiplu rol de arhitect al strategiilor de mobilitate și acces la distanță, garant al eficienței forțelor de lu-cru mobile și al scăderii costurilor. Dar iată care sunt principalele noi roluri pe care un CIO trebuie sa le joace în era MCC:� Supervizarea expertizei legale – Din

ce în ce mai multe companii caută directori IT cu experiență în zona legislației, care să fie familiarizați cu modul în care schim-barea rapidă a reglementărilor oficiale poate afecta în mod direct operațiunile IT. E im-portant ca directorii IT să nu fie văzuți doar

ca manageri tehnologici, ci și ca manageri ai informațiilor, care asigură controlul de-plin al acestora precum și nivelele dorite de compatibilitate, de la generare, transfer, pro-cesare și până la stocare.� Abilități financiare – Cunoașterea

mecanismelor financiare și a proceselor de alocare a finanțelor sunt esențiale pentru un director IT în noile condiții de mobilitate. În multe companii un CIO are un rol pasiv, fără să cunoască sau să fie implicat în modul în care noile cheltuieli IT induse de nevoia de mobilitate sunt integrate cu tradiționalele centre de cost.� Expertiză enterprise data manage-

ment – în epoca accesului mobil, aplicațiilor business intelligence si modelelor Big Data, executivii IT sunt nevoiți să colecteze și să analizeze volume impresionante de informații cu caracter strategic, să acopere un mare număr de puncte de contact cu clienții și să cunoască beneficiile oferite de noile medii sociale. � Administrarea relațiilor cu vendorii

și partenerii tehnologici – poate fi crucială pentru succesul unei afaceri și directorii IT trebuie să aibă calitățile și abilitatea nece-sare de a face față acestui rol. Anumite organizații dispun de un vendor manage-ment office (VMO) care are ca rol contro-lul riscurilor asociate relațiilor cu furnizo-rii, supervizarea contractelor de achiziții și monitorizarea garanțiilor de calitate și service. � Expertiză în IT project management

– este una dintre calitățile esențiale pe care trebuie să le îndeplinească un director IT. Există o serie întreagă de metodologii de project management in IT, prin care orice CIO poate fi instruit pentru a asigura resursele


și supervizarea în orice proiect sau fază de implementare a unui program de asigurare a resurselor de calcul mobile la distanță.� Expertiză în compatibilitatea IT și

securitatea datelor – Conform unui studiu SearchCIO.com, 47% dintre directorii infor-matici trebuie sa dovedească o experiență solidă în toate aspectele legate de păstrarea securității și compatibilității informațiilor, în orice sistem care include componente de mobilitate și acces la distanță. Accesul la aplicațiile de calcul și stocare folosite în sistem SaaS presupune asigurarea tuturor parametrilor tehnici, de management și legali pentru utilizarea în spațiile de lucru digitale.

Și ca să punem capac peste toate, trebuie să amintim că tendința din ce în ce mai acută și mai reală în noua economie bazată pe mo-bilitate este de a modifica înțelesul cunos-cutei abrevieri CIO de la clasica interpretare Chief Information Oficer, la mai complexa adresare de Chief Inovation Oficer.

26. Cine are nevoie de certificate digitale de securitate?

La o analiză a principalelor tipuri de sis-teme și de aplicații care au nevoie de cer-tificate digitale de Securitate, un studiu Forrester a identificat cele mai frecvente răspunsuri:� Rețelele VPN (75%);� Sistemele MDM - Mobile device ma-

nagement (71%);� Sistemele Email (64%);� Accesul Wi-Fi (59%);� Aplicații mobile SSL/TLS (57%);� Sisteme MAM - Mobile application

management (36%).Sursa: Forrester Consulting -

studiu comandat de Venafi, Mai 2014

27. Ce trebuie făcut pentru respectarea politicilor de securitate?

Ubicuitatea folosirii echipamentelor mo-bile într-un sistem enterprise ridică noi provocări pentru specialiștii IT. Ca rezul-tat există o nevoie crescută pentru certifi-cate mobile, pentru a asigura securitatea aplicațiilor, echipamentelor mobile, precum și procedurile de autentificare, criptare și co-nectare la sistemul enterprise.

Potrivit Forrester, peste 65% dintre di-rectorii IT ai organizațiilor de tip enterprise admit că deși securitatea platformelor Cloud nu este cu mult mai complexă decât cea pentru un datacenter, sistemele ce includ și componente de Cloud mobil necesită măsuri de protecție suplimentare, care țin în primul rând de emiterea și administrarea certifi-catului de securitate. Folosirea unor dis-pozitive mobile personale pentru accesarea aplicațiilor de business poate deveni critică în lipsa acestor certificate. Principalele acțiuni care trebuie adoptate în astfel de ca-zuri se referă la:� Stabilirea unei politici comune pen-

tru întreg portofoliul de aplicații și toate dispozitivele desktop, laptop, tablete și tele-foane mobile inteligente. � Identificarea tuturor surselor care

necesită certificare.� Maparea tuturor certificatelor exis-

tente pentru fiecare utilizator � Impunerea politicii de adoptare a

certificatului de securitate pentru toate componentele unei infrastructuri mobile, incluzând dispozitive mobile, aplicații sau sisteme.� Detectarea unor situații anormale

precum certificate duplicat sau revocări neoperate după plecarea unor angajați.


� Rezolvarea rapidă a oricărei anomalii și a eventualelor incidente. � Pregătirea pentru remedierea rapidă

a unor incidente precum Heartbleed, care necesită revocarea, recriptarea și re-emiterea tuturor certificatelor.

28. Cine este responsabil pentru certificatele de securitate?

În cea mai mare parte specialiștii IT sunt conștienți de rolul lor în stabilirea și menținerea politicilor de securitate. Totuși pot exista situații în care în condiții de risc extrem pot apărea disfuncționalități le-gate de lipsa unei entități care să își asume responsabilitățile.

Cei 110 specialiști în probleme de securi-tate IT intervievați de Forrester apreciază că responsabili pentru emiterea și adminis-trarea certificatelor digitale de securitate fo-losite pentru accesarea și rularea aplicațiilor mobile și a sistemelor de securitate de tip MDM sunt:� Echipele de Securitate IT (79%);� Operatorii de rețea (13%);� Operatorii mobili (5%);� Auditorii de conformitate interni (4%).

Sursa: Forrester Consulting, 2014

29. Ce este Fog Computing?Cam de prin vara lui 2013 s-a tot vor-

bit de o nouă paradigmă, în parte bazată pe Cloud, în parte pe rețelele de ultimă generație. Noul concept de Fog Computing acoperă o largă gamă de servicii, procese de calcul, aplicații și mari volume de date, toate adunate la un loc și livrate către toți utilizatorii finali, indiferent de poziția lor în rețea. Principalul obiectiv este asigurarea accesului la date, putere de calcul, stocare,

memorie și aplicații ca servicii la un nivel superior de distribuție.

Rădăcinile noului concept își trag seva din faptul că datele de astăzi sunt extrem de dispersate, în condițiile unor nevoi de mobilitate și continuitate aflate în continuă creștere. Cerințele sunt extrem de sim-ple. Un număr tot mai mare de utilizatori are nevoie de volume tot mai mari de date, pe un număr tot mai mare de dispozitive mo-bile. Înainte să ne apucăm să proiectăm o complicată infrastructură Cloud, cerințele de business ne îndeamnă să căutăm cum să livrăm cantități tot mai mari de date către utilizatorii mobili, pe o platformă cu distribuție geografică mondială.

Din diferite surse reiese că termenul „Fog Computing” a fost folosit pentru prima oară de Ginny Nichols, cercetătoare la Cisco, ca asociere metaforică cu nivelele inferioare ale modelelor Cloud care concentrează procesele de calcul de la capetele rețelei. După aceas-ta termenul Fog Computing a fost adop-tat de Cisco Systems ca o nouă paradigmă în susținerea transferului de date wireless către dispozitive distribuite de tip „Internet of Things.”

Ideea pe care se bazează conceptual Fog Computing este de a distribui volume mari de date și a le plasa cât mai aproape de utili-zatorii finali, eliminând întârzierile de rețea și alte obstacole posibile legate de transferul de date. Utilizatorii au nevoie de acces la date și la aplicații oricând și oriunde. Ce e nou în asta? Aceasta este esența servici-ilor Cloud. Conceptul de Fog Computing își propune să ridice aceste servicii pe o nouă treaptă de eficiență.

Pe scurt, conceptual Fog Computing nu se vrea un înlocuitor al celui de Cloud Compu-


ting, ci reprezintă un mare pas înainte către modele distribuite de calcul care permit controlul datelor în toate punctele și nodu-rile rețelei. Prin microcontrollere, centrele de date devin resurse de stocare și de calcul distribuit, la îndemâna utilizatorilor finali.

30. Este Fog Computing o punte între Cloud și IoE?

Într-un interval destul de scurt conceptual Fog Computing a evoluat de la o aparentă „ciudățenie”, un caz particular de Cloud, la un fenomen mult mai complex care face legătura între Cloud Computing și Internet of Things (IoT), printr-un nou model de tip „Data Gravity” în care nu datele sunt livrate

către aplicațiile software, ci aplicațiile mo-bile se duc către sursele de date.

Dacă inițial Fog Computing era în mare parte asimilat cu conceptual mai abstract de „Drop” - un microcontroler cu cip și memo-rie incorporate, interfață de transfer și po-sibilitate de acces wireless la o multitudine de senzori de captare a unor parametrii, în prezent este considerat liantul între mo-delele clasice de Cloud și cele mai moderne dezvoltări de interconectare prin Internet a celor mai diferite dispozitive; practic orice poate fi dotat cu un cip…

Cei care s-au ocupat de studierea și teore-tizarea modelului Fog Computing au identi-ficat ca avantaje cheie:


Da, însă mobilitatea fără cloud va fi precum mersul pe jos desculț, pe un drum pietros - foarte dificilă, față de mo-bilitatea asigurată de cloud computing, care este precum deplasarea în automobil.

Mobilitatea este unul din visele vechi ale omului care lucrează în IT. A intrat în spatiul de lucru al specialistilor în urmă cu cca. 3 decenii, în forme rudimentare, când pentru fiecare element de mobilitate trebuia să legi fire, să muți manual conexiuni, să controlezi direct transferul fiecărui crâmpei de date.

Practic aveam aproape tot timpul mâinile ocupate cu acțiuni auxiliare, care mă apropiau foarte lent de obiectivul meu - să trimit un mesaj, să discut cu un coleg aflat la sute de kilometri distanță, să trimit rapid rezultatele muncii mele unei persoane aflate în deplasare la o întâlnire de bilanț sau la o negociere comercială, să primesc mai repede ofertele comerciale și tehnice ale unui distribuitor de echipamente din afara țării...

Până de curând mobilitatea a fost doar o experiență tehnică interesantă, rezervată unor specialiști fie visători, fie foarte determinați. Odată cu evoluția tehnologiilor cloud, mobilitatea a devenit experiența de zi cu zi pentru milioane de utilizatori, care își rezolvă problemele cu... mâinile libere.

Theodor Stănescu, Advisory IT Architect / Project Manager la Ernst & Young Romania


� Datele sunt amplasate aproape de utilizatorul final – microcontrollerele per-mit păstrarea datelor în apropierea utiliza-torilor, ceea ce e mai ușor decât stocarea lor într-un centru de date amplasat la mare distanță și elimină inerentele întârzieri în transferul de date.� Poate fi distribuit geografic – mo-

delul Fog Computing extinde în mod natural serviciile de Cloud prin crearea unei rețele dense de ultimă generație cu numeroase noduri și distribuție geografică. În acest fel, accesul la Big Data și Analytics se realizează mult mai rapid, iar administratorii pot asi-gura suportul pentru cele mai diverse cerințe ale utilizatorilor mobili.

� Asigură suport real pentru mo-bilitate și pregătirea pentru Internet of Everything – oricât de mare ar fi cererea de acces mobil și creșterea numărului de dis-pozitive mobile, sistemele Fog permit ad-ministrarea acestora indiferent de locație și modul de acces la informații.� Clienții sunt gata să le adopte - un

număr tot mai mare de furnizori de soluții de stocare și servicii distribuite de calcul au început să îmbrățișeze acest concept, pornind de la mai vechile modele de livrare de conținut și servicii complexe migrate în Cloud.� Integrare cu Cloud-ul și alte servicii

– experiența Cloud poate fi îmbunătățită prin izolarea datelor utilizatorilor amplasați la extremitățile rețelei. De aici, administratorii pot livra servicii Data Analytics, Big Data, de securitate sau stocare direct pe un model Cloud pre-existent.

O largă contribuție la această evoluție au avut Cisco, IBM și alți câțiva inovatori high-tech care au apreciat rolul strategic al date-lor distribuite și s-au focalizat pe cercetările

aplicative dedicate Fog Computing. Cerințele pentru un model cât mai distribuit își au originea în dimensiunea fizică a dispersiei datelor, care vin într-un volum exponențial crescător dinspre tot mi multe dispozitive. Chiar procesarea și stocarea în Cloud nu pot suporta uriașele cantități de date și nu pot livra marea cantitate de conținut către utili-zatorii dispersați geografic.

Conform Cisco, Fog Computing extinde paradigma Cloud Computing către capetele rețelei. Ambele modele folosesc aceleași resurse de calcul, stocare și rețele, parta-jând aceleași mecanisme și atribute, precum multi-tenancy și virtualizarea. Acum putem vorbi despre un ecosistem Fog Computing bazat pe extinderea conceptuală a structuri-lor Cloud, care acoperă într-o manieră mult mai densă locații distribuite pe arii geogra-fice mai mari și concentrații de dispozitive Fog cu o distribuție mult mai eterogenă în natură, de la terminale end-user și puncte de acces la rețea, la routerele de la capetele rețelei și switch-uri. Datele furnizate pot fi procesate local pe echipamente inteligente, într-o manieră mai eficientă decât expe-dierea lor pentru procesare în Cloud.

Într-un scenariu IoT, o entitate „thing” este orice obiect natural sau confecționat de om căruia i se poate asigna o adresă IP și are posibilitatea de a transfera date într-o rețea. Astfel de „lucruri” pot genera volume importante de date. De exemplu, un motor cu reacție poate genera într-o oră peste 20 terabytes de date despre performanțele de funcționare.

Trimiterea acestor date spre Cloud și primirea informației procesate implică o creștere apreciabilă a cerințelor pentru lățime de bandă, o durată mai mare de procesare și


întârzierile asociate rețelei. Într-un mediu Fog Computing o bună parte a procesării se poate derula la nivel de router, fără a mai fi trimisă către Cloud.

Concluzionând, principalele caracteristici ale unui mediu Fog Computing sunt aso ciate cu:� Reducerea latenței;� Largă distribuție geografică;� Arie largă de acces mobil în timp real; � Creșterea numărului și diversității

nodurilor dintr-o rețea;� Accesul esențial la Wireless;� Puternică prezență a streamingului și

accesarea aplicațiilor;� Eterogenitate ridicată a dispozitivelor și

surselor de date. Câteva aplicații practice pentru modele-

le Fog Computing sunt legate de proiecte precum vehiculele inteligente, Smart Grid, Smart Cities, educație, ecologie și sănătate. De exemplu, un sistem de coordonare a traficului inteligent poate fi bazat pe noduri de semafoare care pot interacționa în plan local cu alți senzori de teren, care pot de-tecta apropierea unui pieton sau a unui bici-clist, măsurând distanța și viteza unor ve-hicule care se apropie de aceeași intersecție. Sistemul poate interacționa și cu iluminarea din vecinătate, pentru a coordona unda de lumină verde a semafoarelor. Vehiculele pot primi la rândul lor mesaje de atenționare

care pot acționa direct asupra frânei motoru-lui în cazul unui pericol iminent.

Care e viitorul Fog Computing? Conform IBM, cu cât mai multe obiecte sunt dotate cu senzori, volumul de date crește rapid, fiind deschise premisele pentru noi provocări le gate de găzduire a aplicațiilor mobile. Poate părea un paradox, dar mutarea proceselor de calcul sau stocare către capetele rețelei nu va scădea importanța miezului rețelei. Dimpotrivă, reie-se că un centru de date poate reprezenta un puternic nucleu de expansiune a arhitecturii Cloud. Piața serverelor nu a fost afectata de ex-pansiune Cloudului. Modelele hibrid, BigData și IoT au contribuit la dezvoltarea pieței de servere pentru centre de date, ca o consecință directă a creșterii nevoii de procesare.

Iată reperele unei posibile evoluții:� În fiecare zi tot mai multe dispozitive se

conectează la Internet;� Până în 2020 IoT va reuni peste 31

miliarde de terminale conectate, apreciază Intel, sau chiar aproape 50 de miliarde de terminale inteligente, conform Cisco.

Până la inventarea unor noi instrumente de analiză iată două statistici care ar trebui să ne pună pe gânduri:� Până în 2017 traficul IoT va crește cu

peste 82%; � Peste 90% dintre datele actuale au fost

generate în ultimii doi ani… �

Nota copyright Copyright © 2015 Pear Media SRL-D și Marcom Expert SRLToate drepturile sunt rezervate. Materialul original tipărit în acest număr aparține Pear Media SRL-D și Marcom Expert SRL

Adresa:Bd. Dimitrie Cantemir nr. 12-14, sc. D, et. 2, ap. 10, sector 4, București, 040243Tel.: 021-3309282; Fax 021-3309285

O publicație şiget to know!

ISSN 2393 – 3968ISSN-L 2393 – 3968

http://www.agora.ro http://cloudmania2013.wordpress.com/


Orange a devenit lider pe piața de tele-comunicații mobile din România prin focusul pe inovaţie și prin calitate, investind permanent în rețele și infrastructură și dezvoltând continuu noi servicii digitale. Pentru utilizatori, acest focus se traduce într-o experiență digitală care, deși este tot mai complexă, devine tot mai simplă, intuitivă și prietenoasă ori de câte ori utilizează servicii de voce și date fixe sau mobile, precum și servicii de televiziune și conținut multimedia.

Orange oferă abonaţilor persoane fizice un serviciu dedicat, Orange Cloud, care poate fi folosit uşor, rapid şi sigur. Acesta creează un

backup al conținutului digital, îl sincronizează, iar apoi îl oferă pentru vizualizare și distribuire ori de câte ori este nevoie. Cu acest serviciu pot fi păstrate pozele, videoclipurile, melodiile, docu-mentele, calendarul și contactele într-un singur loc, în siguranță. În plus, ele pot fi accesate în orice moment, de oriunde, de pe un calculator, tabletă sau smartphone cu Android sau iOS. Astfel, este aproape imposibil să fie pierdut vreun document de pe device-ul folosit.

În ceea ce privește clienții companii, inovația Orange se traduce în soluții bazate pe telecomunicații care ajută afacerea să devină mai agilă, mai flexibilă, cu un management optim și cu o productivitate și eficienţă ridicate.

Tendințele actuale arată o împletire tot mai mare a vieții private cu cea socială și profesională, precum și o mobilitate tot mai mare a muncii. Pentru a ajuta companiile să se adapteze rapid și ușor la aceste evoluții, Orange pune la dispoziția clienților săi soluții integrate de conectivitate

și colaborare, de securitate și managementul datelor și infrastructură, oferite ca serviciu. La baza soluțiilor Orange stau, pe de o parte, cele mai avansate rețele de comunicații 4G, Wi-Fi sau de fibră optică, iar, pe de altă parte, tehnologiile cloud.

Noile platforme de tip cloud multi-tenant de la Orange permit virtualizarea serviciilor tradiționale, permițând companiilor o mai mare eficiență financiară prin eliminarea costurilor cu echipamentele, licențele software sau pregătirea perso nalului propriu, precum și o mai bună optimizare a resurselor alocate, plătind doar serviciile consumate.

Business One VoiceServiciul Business One Voice este o soluție de voce convergentă fix-mobil oferită în cloud, gãzduită și administrată de Orange. Prin virtualizarea centra-lei telefonice, funcþio nali tățile de voce, disponibile până acum doar prin instalarea unui echipament în fiecare locație, sunt activate și găzduite într-un mediu virtual, scalabil și securizat, în platforma Orange. Este o soluție care se adaptează ușor ne-voilor de comunicare ale companiei, fără investiții suplimentare pentru instalare, mentenanță și service, traininguri de specialitate pentru utiliza-rea echipamentelor sau licențe de software. Prin convergență fix-mobil, companiile au la dispoziție noi funcții precum număr unic, grup de hunting fix-mobil, redirecționare multiplă sau plan privat de numerotație convergent. Astfel, angajații pot comunica și avea acces la funcții convergente de voce, fie că sunt la birou sau în mișcare. Funcþionalitățile de voce și costurile asociate pot fi controlate de oriunde și oricând, prin intermediul

Orange Cloud


unei interfețe web inteligente, fără a fi nevoie de pregătire tehnică. Interfața permite administrato-rilor să creeze grupuri de utilizatori și profiluri de utilizare, astfel încât să puteti administra eficient un portofoliu complex de servicii.

Business Flexible ComputingPlatforma Orange Flexible Computing permite clienților companii să acceseze și să con struiască propriul centru de date virtual, utilizând un su-port flexibil de resurse: CPU, RAM, spaþiu HDD, printr-un portal simplu de admi nistrat unde își pot configura serverele virtuale și conexiunile dintre ele. Serviciul oferă acces imediat la o infrastructură de servere virtuale fără investiții în mijloace fixe, printr-un abonament lunar bazat pe consumul de resurse.

Peste aceste servicii de infrastructură, Orange oferă aplicații de management al dispozitivelor mobile prin soluția Business Mobile Device Management și al dispozitivelor industriale prin platforma M2M Control. Astfel, folosind serviciile cloud oferite de Orange, departamentul IT poate controla atât infrastructura de tip datacenter, cât și flota de dispozitive mobile și de automatizare M2M.

Automatizări M2MTehnologiile M2M permit comunicarea directă prin intermediul rețelelor mo-bile între diferite echipamente, fără intervenția unui operator uman, asigurându-se automatiza-rea și optimizarea proceselor de lucru în domenii variate, precum furnizarea de utilități, sănătate, servicii finan ciare, comerț, transport, logistică, securitate sau producție. Dezvoltată pe baza unei îndelungate experiențe în țări precum Franța, Spania sau Slovacia, platforma M2M Control per-mite gestionarea SIM-urilor utilizate în cadrul

flotei, a profilurilor și a nivelului de acces al acestora. De asemenea, face posibilă verificarea conectivităţii echipamentelor în timp real, fie că sunt folosite în țară sau în străinătate, și oferă acces securizat la informațiile generate de echi-pamente, inclusiv poziția dispozitivelor prin loca-lizarea în rețea și reprezentarea grafică pe hartă a acestora.

Soluþia de Retail Analytics în CloudOrange a lansat de asemenea o soluție de Retail Analytics în Cloud ce permite companiilor să obțină informații relevante privind comportamen-tul clienților în magazin.

Aplicația folosește Orange Business Wi-Fi pen-tru a colecta informații și le proceseazã folosind algoritmi specifici Big Data, păstrând anonimi-tatea completă a informațiilor. Clienții Orange pot astfel să măsoare eficiența campaniilor pe care le desfãșoară, să observe cât de eficient folosesc spațiul și personalul, sau să compare între ele perioade diferite sau sucursale diferite.

Astfel, portfoliul de soluții din cloud Orange adresează nevoi cât mai variate atât pentru de-partamentul IT și Tehnic, prin servicii de infra-structură, aplicații software, management al dispozitivelor mobile, soluțiile de automatizare M2M, cât și pentru departamentele de vânzări sau marketing, furnizând informații importante pri vind comportamentul clienților. �


Una din companiile care a valorificat avantajele Cloud este SIVECO, care a dezvoltat numeroase proiecte în cloud, cel mai cunoscut fiind ADLIC. Acesta este cel mai accesat portal pentru ad-miterea în licee (http://admitere.edu.ro) pe care îl știu toți elevii și, desigur, părinții lor care așteaptă cu sufletul la gură postarea rezultatelor.

SIVECO este partener tehnologic pentru Mi-nisterul Educației și a dezvoltat aplicația ADLIC (Admiterea în Licee) din 2001. Din 2011, modulul de publicare a informaţiilor pe Internet foloseşte platforma de cloud computing Microsoft Windows Azure. Acesta a funcționat fără cusur, datorită faptului că în spatele proiectului se află zeci de specialiști care lucrează non-stop pentru colec-tarea și publicarea informațiilor. Performanța de trafic este una de excepție, posibilă doar datorită acestei soluții solide.

Milioane de opţiuni exprimate de candidaţi pentru înscrierea la examenele naționale au fost gestionate corect, în condiţii de perfectă securitate şi transparenţă.

eTraining în cloudAeL Project:Cloud completează oferta eLearning SIVECO cu o soluţie software integrată de instru-ire şi gestionare a pregătirii şi perfecţionării per-sonalului din cadrul unei companii, care susține procesul de instruire şi poate găzdui catalogul

de cursuri interne. Un avantaj foarte mare este flexibilitatea costurilor: clientul plăteşte în fiecare lună în funcţie de consum, fără să existe o sumă minimă sau abonament. În funcţie de specificul industriei şi de cerinţe, specialiştii din SIVECO pot oferi cursuri multimedia interactive.

Pe urmele documentelor...În IT update-urile sunt uzuale și constante. Tocmai de aceea, SIVECO oferă acum SIVADOC Mobile - soluția de management a documentelor în ver-siune cloud, care permite utilizatorilor să acceseze documentele în mod securizat, de oriunde și de pe orice dispozitiv (notebook, PC, tablete, telefoane inteligente etc.).

SIVECO are o experiență de peste 12 ani în dez-voltarea și implementarea sistemului SIVADOC care asigură managementul tuturor documente-lor, e-mailurilor și fluxurilor de lucru. Soluția este disponibilă „on premises” (instalată pe echipa-mentele de la sediul clientului) și în cloud ca SaaS – software as a service.

Cum a schimbat tehnologia cloud modelul de businessEste Cloud-ul o modă sau o necesitate? Dacă e să privim avantajele - rapiditate, flexibilitate, accesibilitate şi costuri reduse – putem spune că varianta a doua e valabilă.

Pentru performanțele sale, ADLIC a fost desemnat câștigător în prima ediție națională a competiției EuroCloud, la categoria „Cel mai bun proiect de cloud pentru sectorul public”.


Sigur, cu această soluție, companiile obțin o re-ducere semnificativă a costurilor și în același timp optimizează procesul de distribuire a sarcinilor de lucru către angajați.

Totul capătă o dinamică avantajoasă: angajatul este mereu conectat la spațiul său de lucru, există o sincronizare în timp real fie că se află la birou, în ședință sau în delegație, transferul de date este rapid, cu costuri reduse, documentele sunt „trans-portate” între sucursale doar electronic, totul „se mișcă”rapid, sigur, fără alte costuri operaționale.

Aplicația permite utilizatorilor să navigheze în depozitul de documente și să previzualizeze in-stantaneu documentele, fără a le descărca. Carac-teristica de zoom facilitează vizualizarea de docu-mente și imagini de pe dispozitivul mobil.

Conținutul nou - cum ar fi biblioteci de imagini și documente - poate fi încărcat de pe dispozitivul mobil direct în depozitul SIVADOC în cloud, rapid și ușor.

SIVADOC Mobile oferă posibilitatea de partajare a documentelor cu membrii echipei, cum ar fi vi-zualizarea și adăugarea de comentarii, schimbul de documente, imagini și conținut.

Gestionarea afacerilor într-un mod simplu și avantajosSIVECO Applications 2020 Project:Cloud este o soluție care asigură urmărirea performanţelor oricărei activităţi economice.

Are o arhitectură scalabilă, pe mai multe nive-luri și conţine o gamă largă de componente: finan-ciar-contabilitate, achiziţii, contracte, producţie, stocuri, vânzări, resurse umane, proiecte, mana-ge mentul deşeurilor etc.

SIVECO Applications 2020 Project:Cloud este rezultat din evoluţia sistemului de bază stan-dard SIVECO Applications 2020, după luarea în considerare şi adaptarea la rigorile tehnologice şi funcţionale ale următorilor ani.

Principalul avantaj al SIVECO Applications 2020 Project:Cloud este flexibilitatea. Utilizatorii dispun de o bază de date judicios structurată, generată prin colectarea sistematică a informaţiilor în pro-cesul de business.

Prelucrarea acestora se face în conformitate cu fluxurile de lucru menite să confere rigoare, eficienţă şi siguranţă activităţilor de zi cu zi. Siste-mul asigură trasabilitatea documentelor primite şi/sau emise, oriunde şi oricând.

SIVECO Applications 2020 Project:Cloud se implementează rapid, modificările impuse de eventuale schimbări ale legislaţiei sunt realizate în cel mai scurt timp de la apariţia acestora. Se remarcă optimizarea costurilor resurselor hard-ware şi software drept consecinţă a utilizării teh-nologiei Cloud, iar reducerile de costuri cu infra-structura informatică sunt semnificative.

Securitatea tuturor informaţiilor este în concordanţă cu realizările de vârf la nivel internaţional. Pachetul informatic integrat dez-voltat de SIVECO Romania are în structură componente cu un grad ridicat de flexibilitate a informaţiilor stocate, a căror funcţionare este independentă de Sistemele de Gestiune a Bazelor de Date utilizate (SGBD).

Activitatea fiecărei companii este integrată într-o bază de date unică, accesibilă de pe diferite medii de lucru.

„Companiile de mai mici dimensiuni care nu îşi puteau permite să achiziţioneze şi să opereze un sistem ERP pot beneficia, cu un buget rezonabil, de avantajele pe care le oferă SIVECO Applica-tions 2020 Project:Cloud”, declară Ştefăniţă Ghiţă, director dezvoltare SIVECO Applications.

Soluțiile de tip Cloud au adus o reală provo-care în IT și au schimbat fundamental mode-lul de business. Furnizorii de soluții software se vor adapta acestui nou model care oferă avantaje de necontestat. �


Platforma permite dezvoltatorilor să fie flexibili în alegerea limbajului de programa-re și al instrumentelor. Însa alegerea nu se oprește aici. Aceștia pot construi aplicații folosind serviciile cele mai potrivite pentru ei, pentru organizație și pentru proiectele lor. Aceste servicii predefinite provin fie de la IBM fie de la parteneri. Câteva exemple de servicii disponibile în acest moment în Bluemix sunt:

Servicii IBM:• SQL Database (DB2 relational database),

Analytics Warehouse (Blu Acceleration powered), MQLight (message provider), Cloudant (IBM’s no-sql database), Watson Services (cognitive computing), Mobile Application Security, Push Notifications.

Servicii 3rd party:• Clear DB (MANAGED MySQL relatio-

nal database), Cloud AMQP (MANAGED rabbit MQ message provider), MongoLab (MANAGED no-sql mongo db), Square (pro-cess mobile payments), Twilio (VoIP Calls, SMS & MMS sending/receiving).

Servicii dezvoltate de comunitate:• mysql (MySQL open source db), rabbitmq

(RabbitMQ open source message provider), redis (open source Key-Value store).

O nouă generație de aplicații în Cloud cu IBM Bluemix

Cloud Strategy Leader, IBM Global Delivery Center în Romania, Europa Centrală şi Baltice

Sabin Popa

În 2014, IBM a anunțat lansarea Bluemix, o platformă în cloud bazată pe standarde deschise/ open standards, care permite dezvoltatorilor construirea, gestionarea și rularea tuturor tipurilor de aplicații (web, mobile, big data, etc). Bluemix este construit peste Softlayer - oferta de „Infrastructure as a Service” din portofoliul IBM și utilizează Cloud Foundry ca platformă open-source pe care o extinde cu nenumărate servicii construite de către IBM, parteneri și comunitate.


În prezent, IBM Global Delivery Center din România, Europa Centrală și Baltice dezvoltă aplicații pentru clienți dintr-o gamă variată de domenii industriale, de la auto, banking, asigurări, telecomunicaţii, indus tria petrolului şi a gazelor naturale şi până la industria de retail.

Un punct deosebit pentru platforma Bluemix îl reprezintă disponibilitatea ser viciilor de cognitive computing Wat-son. Spre exemplu serviciul Watson „User Modelling” permite extragerea unui set de caracteristici sociale și de personalitate ale unui individ având ca sursă orice text scris de acesta: articole de blog, emailuri, tweet-uri etc. Servi ciul poate fi folosit de

exemplu pentru a înțelege personalitatea clienților și de a comunica într-o manieră adaptată acestora. Pentru a folosi acest serviciu în propria aplicație un dezvol-tator nu trebuie decât să-l selecteze din catalog.

Bluemix adoptă un model de tip self-service în care orice proiect poate începe în mai puțin de 5 minute pe www.bluemix.net. Oricine poate iniția un proiect gratuit pentru o perioadă de probă. Pentru pro-iectele co merciale se plătesc doar serviciile utilizate fie pe bază de abonament fie pe baza consumului efectiv. În același timp Bluemix pune la dispoziție și o mulțime de servicii gratuite. �


Unităţile care combină cu succes stocarea locală cu cea în cloud sunt aşa numitele echipa-mente NAS, Network Attached Storage. Adopţia acestora în Europa a crescut semnificativ în ul-timii ani, datorită faptului că oferă utilizatorilor flexibilitatea de a alege capacitatea de stocare dorită, nivelul de performanţă necesar şi poate oferi utilizatorilor acces la date de la distanţă.

Cele mai noi două serii de dispozitive NAS dezvoltate de WD sunt My Cloud Expert şi My Cloud Business. Seria My Cloud Expert include modelul cu două bay-uri My Cloud EX2100 şi modelul My Cloud EX4100 cu patru bay-uri. Cele două dispozitive reprezintă varianta optimă de stocare pentru cei care doresc să salveze, partajeze, să realizeze back-up-uri şi streaming pentru un volum mare de date; folo-sesc cea mai nouă versiune de procesor Marvell ARMADA™ cu două nuclee, oferind astfel viteze superioa re de citire/ scriere simultan şi un streaming de date HD ultra-performant. Capa-citatea de stocare este de maxim 24TB. Seria My Cloud Business include modelul cu două bay-uri My Cloud DL2100 şi modelul cu patru bay-uri DL4100. Produsele oferă o performanţă superioară şi includ caracteristici de securitate de ultimă generaţie, potrivite să răspundă ne-voilor companiilor mici. Procesorul folosit este un Intel® Atom™ cu două nuclee.

Toate echipamentele folosesc unităţi de stocare WD Red, special concepute pentru a fi

folosite în medii NAS; vin echipate cu NASware 3.0, tehnologie ce creşte compabilitatea siste-mului şi permite o integrare uşoară cu infra-structurile existente.

Unităţile de stocare WD Red incluse în NAS-uri pot fi configurate să folosească diferite variante RAID, inclusiv RAID 0, 1, 5, 10 JBOD şi moduri spanning. Prin intermediul aplicaţiei WD My Cloud App, dispozitivele NAS pot fi accesate de oriunde, oricând. Aplicaţia mobilă permite trimiterea rapidă de email-uri, parta-jarea de fişiere ca link şi tipărirea de documente sau deschiderea de fişiere cu ajutorul unor aplicaţii dezvoltate de alte companii. Aplicaţia WD My Cloud Mobile integrează și alte servi-cii cloud publice mari prin care utilizatorii pot transfera documente către conturile lor de Dropbox, OneDrive sau Google Drive. �

Cloud personal, de la WDCei aflaţi în căutarea unei soluţii de stocare pentru acasă sau companie au de ales între una bazată pe stocare locală sau una bazată pe cloud. Ambele vin într-o multitudine de opţiuni, având o serie de avantaje unice care le diferenţiază. Dar care este alegerea corectă?


Un alt factor care generează această transformare este creşterea fără prece-dent a Internetului. Cisco estimează că

în anul 2000 erau „doar” 200 de milioane de obiecte conectate la Internet. Influenţat de evoluţia tehnologiei mobile şi de curen-tul „bring your own device” (BYOD), printre altele, acest număr a crescut la aproximativ 10 miliarde în prezent. O creştere accelerată de până la 50 de miliarde de oameni, pro-cese şi obiecte conectate se aşteaptă până în 2020. În consecinţă, The Internet of Every-thing (IoE) va conduce noul val de creştere explozivă a Internetului, cu tehnologia cloud ca pilon al acestei transformări.

În studiul „The Impact of Cloud on IT Consumption Models”, Cisco Consulting Services (CCS), în parteneriat cu Intel, a în-cercat să identifice ce impact au aceste ten-dinţe asupra IT-ului. A explorat schimbările puter nice care afectează consumul de IT în toate etapele - modul în care companiile

planifică, procură, implementează, operează şi gestionează serviciile IT. În plus, s-a axat pe modalităţile în care liniile de business (lines of business - LOB) - resursele umane, vânzările şi alte zone care sunt utilizatori finali ai IT-ului - modifică consumul general de IT.

Studiul a evaluat 4226 de lideri IT din 18 industrii din nouă economii cheie, dez-voltate, dar şi emergente: Brazilia, Canada, China, Germania, India, Mexic, Rusia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Studiul a fost realizat în lunile martie şi aprilie 2013.

Pe scurt, cum va arăta organizaţia IT a viitorului şi ce vor face liderii săi pentru a avea succes în acel mediu? În continuare, sunt prezentate 10 perspective rezultate din cercetarea realizată de Cisco şi Intel.

1 În ochii factorilor de decizie IT, cloud-ul este bun. În ciuda provocărilor şi a com-

plexităţii pe care cloud-ul o aduce orga-

Cloud-ul schimbă peisajul ITÎn doar câţiva ani, cloud-ul a schimbat peisajul tehnologiei infor maţiei, atât pentru companiile mari, cât şi pentru cele mijlocii - iar transformarea este încă la început. Creşterea cerinţelor tehnice şi privind experienţa de lucru ale utilizatorilor finali, tranziţiile tehnologice simultane şi rapide, precum şi mediul de business în continuă transformare alimentează în continuare proliferarea cloud-ului. Organizaţiile se confruntă, astfel, cu o schimbare fundamentală a ciclului de viaţă al consumului de IT (vezi figura 1) şi caută să accelereze adoptarea tehnologiei cloud.


nizaţiilor IT, o majoritate puternică consideră că beneficiile pentru business sunt mai mari decât aspectele negative. De exemplu, 83% dintre respondenţi consideră că tehnolo-gia cloud va avea un impact pozitiv asupra planificării IT-ului. În plus, 81% văd un im-pact pozitiv al cloud-ului asupra „finanţării şi achiziţiilor IT”. Procente similare se aplică în toate celelalte stadii ale ciclului de viaţă al consumului de IT.

2 Cloud este aici...şi în creştere. Cloud-ul - indiferent dacă este public, privat sau

hibrid - reprezintă deja o cotă semnificativă din cheltuielile totale pentru IT ale res-pondenţilor studiului, mai exact 23%. În trei ani, acest procent se aşteaptă să ajungă la 27%. Cloud-ul privat este cea mai frecventă metodă de implementare cloud, cu 45 de procente.

3 Pieţele emergente: Teren propice pen-tru inovaţia bazată pe cloud. În gene ral,

economiile emergente acoperite de studiu - Brazilia, China, India şi Mexic - sunt opti-miste în ceea ce priveşte cloud-ul şi impactul pe care îl poate avea asupra organizaţiilor lor. Aceastea investesc masiv în ceea ce văd ca potenţial transformaţional al cloud-ului. Pentru aceste economii emergente, prin-cipalul factor în adoptarea cloud-ului este creşterea productivităţii afacerii. În contrast, respondenţii din economiile dezvoltate au indicat că aleg cloud-ul în principal pentru a reduce costurile.

4 Satisfacţia privind furnizorii de cloud este ridicată, dar există unele

aştep tări. Peste jumătate (51%) dintre respondenţii stu diului s-au descris ca „foarte satisfăcuţi” cu furnizorii lor de cloud, în timp ce 35% sunt „oarecum satisfăcuţi”. Dar

aceste evaluări ridicate vin cu aşteptări la fel de ridicate din partea liderilor IT: capabilităţi de securitate, abilitatea de a construi soluţii customizate şi garanţii privind nivelele de servicii au fost citate ca cei mai importanţi factori de succes pentru furnizorii de ser-vicii cloud. Per total, furnizorii cloud sunt bine poziţionaţi, dar cel mai probabil se vor regăsi într-o piaţă cu cerinţe tot mai ridicate.

5 IT-ul vrea să se simtă în siguranţă în cloud. Preocupările privind securita-

tea s-au clasat ca principal factor inhibitor în adoptarea cloud-ului. Al doilea factor a fost complexitatea gestionării resurselor third party, iar al treilea lipsa integrării şi interoperabilităţii între sistemele interne şi cele ale furnizorilor.

În plus, cabilităţile robuste de securitate şi protecţia datelor au fost văzute ca factori de maximă importanţă pentru ca furnizorii de cloud să reuşească în câştigarea afacerii.

6 Nu există o abordare universal vala-bilă. Piaţa cloud evoluează rapid, com-

paniile având posibilitatea să aleagă în prezent dintre numeroase abordări pentru

Figura 1


furnizarea, implementarea şi operarea de soluţii cloud. Nu există o abordare uni-versal valabilă. Mai degrabă, companiile vor trebui să-şi traseze propria abordare, care să le permită să-şi atingă obiectivele. În nume roase cazuri, companiile vor căuta să utilizeze soluţii cloud pentru reducerea complexităţii me diului IT, transformarea organizaţiei pentru a trece dincolo de rolul tradiţional de „suport”, reducerea costu-rilor operaţionale şi îmbunătăţirea com pe-titivităţii companiei, sau creşterea eficienţei unor aplicaţii specifice, critice pentru afacere.

7 IT-ul se vede în centru. Liderii IT intervievaţi în cadrul studiului cred că

vor păstra o mare parte din capacitatea de supraveghere şi autoritatea care au caracte-rizat relaţia lor cu partea de business în ul-timii ani. Într-adevăr, centralizarea ridicată şi coordonarea resurselor IT sunt priori-tare pentru respondenţii studiului. 56% au observat că IT-ul devine mai centralizat (în Asia Pacific acest procent se ridică la 79%), mai degrabă decât mai fragmentat, pe măsură ce rolul liniilor de business în consumul de IT creşte. Opinia este că o mai mare centralizare va genera eficienţe mai mari şi consistenţa politicilor, experienţei utilizatorului etc., decât este posibil printr-o funcţie IT mai distribuită (în care, de exem-plu, liniile de business au „propriul grup IT”). 57% dintre respondenţi au constatat că dimensiunea organizaţiei lor IT şi numărul de angajaţi aferent acesteia au crescut. În Asia Pacific acest procent a fost de 80%, iar în America Latină de 69%.

8 Dar liniile de business câştigă influ -en ţă asupra IT-ului. Influenţa liniilor de

business se va extinde asupra tuturor sta-

diilor ciclului de viaţă al IT-ului, ge nerând o complexitate fără precedent pentru orga-nizaţiile IT, prin prisma aspectelor de secu-ritate şi suport tehnic. Per total, 44% din finanţarea IT provine deja de la liniile de business. 69% dintre respondenţi cred că autoritatea asupra deciziilor de achiziţii le va reveni din ce în ce mai mult liniilor de business, fiind, astfel, imperativ ca IT-ul să-şi regândească strategia.

9 O reînnoire a parteneriatului busi-ness-IT. IT-ul şi liniile de business vor

con fi gura consumul de IT împreună, într-o măsură mult mai mare decât înainte. În opinia liderilor IT evaluaţi, IT-ul va evolua ca un broker de servicii pentru liniile de business, acţionând ca un intermediar critic şi orche strator în interiorul afacerii, supraveghind serviciul, achiziţia şi livra rea, furnizând în acelaşi timp suportul tehnic şi securitatea. 76% dintre respondenţi cred că IT-ul va acţiona din ce în ce mai mult ca broker de servicii cloud pentru liniile de business, la nivelul cloud-urilor interne şi externe.

10 Un apel de deşteptare pentru IT. Ştacheta privind modul în care IT-ul

adaugă valoare organizaţiei se ridică. Creşterea influenţei liniilor de business ar trebui să servească ca un apel de deşteptare pentru IT: abilitatea de a se mişca în viteză, de a susţine inovaţia, de a permite noi experienţe pentru end-user şi de a avea un impact pozitiv asupra rezultatelor de busi-ness într-un mod măsurabil vor fi esenţiale. Dacă IT-ul nu va răspunde acestor provocări, este pro babil ca liniile de business să in-vestească independent in inovaţiile susţi-nute de cloud de care au nevoie. �


Blogul - cu peste 250 de postări şi aproape 16,000 de vizualizări de la cititori din 113 ţări, este la ora actuală unul dintre puţinele bloguri profe-sionale din România care adresează în exclusivitate tehnologiile de cloud com-puting şi virtualizare. Articolele de pe acest blog acoperă o largă paletă de su-biecte, de la ştiri şi comentarii personale legate de evoluţia conceptului de cloud, sfaturi pentru CIO şi directorii de dez-voltare legate de migrarea în cloud, arti-cole tehnice şi de business, agenda eveni-mentelor de cloud din întreaga lume, analize de piaţă şi statistici, implementări de cloud din România, comentarii ale arti-colelor legate de cloud din diferitele publi-caţii, în fine glume legate de cloud şi anunţuri de joburi pentru poziţii specifice.

Pagina de LinkedIN - este pagina oficială a Blogulului

dar se diferenţiază de postările de pe blog prin mai multe ştiri şi articole tehnice şi de business preluate de pe toate canalele media. Abonaţii la această pagină au acces la cele mai recente informaţii de interes, sub forma unui canal de ştiri dedicat subiectelor le gate de cloud şi virtualizare.

Pagina de Facebook - preia în mod automat toate postările de pe Blogul , dar abordează cu

precădere zona de business şi de consu-mer de care sunt interesaţi utilizatorii de servicii cloud care accesează în mod frecvent conturile de Facebook.

Parteneriate media - în ultimele luni a fost par-tener media pentru o serie întreagă de evenimente organizate de EuroCloud, Agora Group, CIO Council Romania, şi câteva agenţii media.

Analize de piaţă - prin experienţa acumulată în zona de cloud şi virtualizare participă cu analize independente la o serie întreagă de conferinţe, seminarii, Webcasturi şi alte manifestări dedicate subiectelor le-gate de cloud. Tot în această calitate are colaborare permanentă cu grupurile de presă Agora Media (Revista IT Trends şi evenimentele Agora), IDG Romania (re-vista Computerword), precum şi alte pu-blicaţii de business tipărite sau online.

Consultanţă - prin prisma experienţei şi a certificărilor acu-mulate (Microsoft Cloud, IBM, Google, Citrix, VMware, etc.) oferă servicii de consultanţă şi intermediere pen-tru orice organizaţie sau start-up interesat de migrarea infrastructurii IT în Cloud, pre-cum şi servicii de business development pentru companii interesate de lansarea serviciilor Cloud pe piaţa din România. �

Ce este ?este o platformă teh nologică - socială

care se manifestă prin multiple activităţi:


Utilizarea cloud computingului ca tehno-logie esenţială pentru business schimbă rapid felul în care companiile şi instituţiile evaluează, achiziţionează şi utilizează echi-pamentul IT. IDC estimează că serviciile de tip cloud le vor permite managerilor IT să beneficieze de o flexibilitate sporită în operarea departamentelor pe care le conduc, deoarece cheltuielile cu IT-ul vor fi mult mai uşor de previzionat. Astfel, managerii IT se vor putea concentra mai mult pe livrările de servicii în timp ce business-ul va avea acces la resurse IT prestabilite şi cu un nivel unanim acceptabil din punct de vedere calitativ.

Din multitudinea de servicii bazate pe platforme cloud, IDC consideră că soluţiile mobile vor avea cel mai mare impact pe piaţa IT din România în următorii 2-3 ani, în special datorită influenţei SMB-urilor, care încep să înţeleagă faptul că, în comparaţie cu soluţiile tradiţionale, care sunt pur şi simplu hostatate sau migrate în cloud, soluţiile mo-bile construite pe cloud pot oferi un semnifi-cativ avantaj competitiv.

Un alt avantaj al acestor soluţii este faptul că fexibilitatea şi agilitatea plat-formelor de cloud prezintă oportunităţi de inovaţie mult peste evoluţia soluţiilor IT convenţionale. Furnizorii de soluţii mobile

bazate pe cloud pot combina şi construi soluţii scalabile şi suficient de flexibile pentru o varietate de nevoi de business. Prin urmare, când flexibilitatea şi agilitatea cloudului şi mobilităţii sunt exploatate la nivel maxim, avantajele acestor soluţii cresc exponenţial. La început, avantajele financiare imediate, precum posibilitatea de a transforma unele cheltuieli de capital în cheltuieli operaţionale, vor determina mulţi utilizatori din zona SMB să adopte soluţii mobile de cloud. Cu toate acestea, capacitatea cloudului de a produce inovaţie şi de a crea noi produse şi servicii, de a ex-ternaliza IP-uri şi servicii sunt avantajele care transformă cloudul şi mobi litatea în aspecte esenţiale ale transformării busi-nessului SMB-urilor pe termen lung.

Cu ajutorul cloudului şi mobilităţii SMB-urile pot obţine performanţe sporite ale aplicaţiilor, productivitate mai mare a anga-jaţilor, mai multă eficienţă în gestio narea cheltuielilor operaţionale şi mai multe opor-tunităţi de inovaţie în business. Cel mai important lucru pe care trebuie să-l facă un manager IT în următorii ani este să înţeleagă exact nevoile viitoare ale companiei pentru a proiecta şi a dezvolta sisteme de noua generaţie care includ în primul rând soluţii mobile şi cloud, împreună cu alte tehnologii

Transformarea Businessului SMB-urilor prin implementarea serviciilor de mobile cloud


emergente precum Data Analytics şi reţele sociale.

Cu ajutorul Cloud-ului şi Mobilităţii, com-paniile pot schimba radical felul în care îşi administrează departamentele şi cheltuie-lile IT; însă, pentru a-şi maximiza valoarea investiţiilor în aceste tehnologii, organizaţiile trebuie să fie pe deplin con ştiente atât de potenţialele beneficii cât şi de eventualele capcane ale acestora. În acest scop, compa-niile trebuie să îşi măsoare în mod regulat performaţele şi să-şi evalueze progresele.

IDC a dezvoltat următorul sistem de eva-luare a impactului pe care Cloud-ul şi Mobi-litatea îl au asupra SMB-urilor, prin prisma etapelor de măsurare a maturităţii adopţiei acestora.

1 Învăţarea (Ad-Hoc) – Dobândirea unui nivel cât mai înalt de înţelegere a plus

valorii pe care o pot aduce aceste tehnologii prin prisma nevoilor imediate.

2 Schimbarea (Oportunistica) – Re-plat-formarea şi scalarea selectivă a unui

set de resurse satandardizate, cu ajutorul cloudului şi mobilităţii, la costuri mai mici şi/sau viteză mai mare.

3 Îmbunătăţirea (Repetabilă) – Înţelegerea costurilor şi a plus valorii diferitelor

opţiuni tehnologice (cloud şi non cloud); încheierea procesului de virtualizare a aplicaţiilor şi începerea procesului de self-service.

4 Instituţionalizarea (Administrată) – Crearea de oportunităţi de business

transformation cu ajutorul cloud-ului şi mobilităţii. Transformarea departamentului IT în furnizor de servicii. Construirea unui portal de servicii. Evaluarea platformelor care servesc clienţi externi.

5 Atacul (Optimizarat) – Posibilitatea de a introduce în politica organizaţiei riscul

asumat în vederea livrării de produse şi servicii IT inovatoare, atât pentru uz intern, cât şi extern. Pentru o parte din companii acest lucru poate să însemne externalizarea IPului şi a anumitor servicii. Departamentul IT se comportă ca un centru de servicii pe care le livrează pe bază de abonament.

Finalitatea acestei evoluţii este să ajute companiile să creeze noi capabilităţi care nu au ca scop doar reducerea costurilor. La început, în mod evident, focusul va fi pe avantajele economice, dar, pe termen lung, SMB-urile care implementează şi utilizează cloud trebuie să se concentreze pe inovaţie. Aşa cum organizaţiile care au adoptat aceste soluţii în primul val au aflat deja, costul iniţial legat de simpla migraţie a unor aplicaţii în cloud/mobile este foarte atractiv, dar, pe termen lung, costurile pot fi mai ridicate dacă nu apar beneficii adiţionale din inovaţii bazate pe cloud şi mobilitate. IDC consideră că cele mai multe beneficii ar putea fi obţinute prin implementarea de cloud şi servicii mobile în procesele de business care nu sunt complet automatizate sau care nu puteau fi automatizate cu ajutorul aplicaţiilor convenţionale şi care pot combina tehnologii emergente multiple precum cloud, mobili-tate, analytics şi media socială. �

Dana Samson, Sr. Research Analyst, Software si Servicii IT, IDC Romania


Studiul „BYOD 2014” și-a propus reali zarea unei radiografii a gradului de adoptare a unor politici coerente de mobilitate în companiile mari și

foarte mari din România, în condițiile în care conceptul de mobilitate enterprise și modelul BYOD se bucură de o popularitate tot mai mare. La acest studiu au participat 112 companii mari și foarte mari, dintre care 50% au o cifră de afaceri de peste 100 milioane Euro, iar 66% au peste 500 de angajați.

Avantajele aplicării celor două concepte sunt evidente. În cazul mobilităţii este vorba, în principal, de adaptarea la un fenomen tot mai extins, anume acela al transformărilor care au loc la nivelul capita-lului uman dintr-o companie, unde angajații se deplasează tot mai mult către locurile unde au loc efectiv procesele esenţiale de business. Modelul BYOD se referă în primul rând la reducerea costurilor operaţionale ale companiilor şi creşterea productivității angajaţilor, prin acceptarea utilizării de dis-pozitive mobile personale, cu care angajaţii sunt mult mai familiarizaţi și deci mai

eficienți. Iată câteva dintre cele mai inte-resante concluzii ale studiului, însoțite de comentariile CIO Council.

Despre politicile de mobilitate - Mobili-tatea se face „de la caz la caz”. 60% dintre companii consideră că mobilitatea trebuie abordată indvidualizat. Chiar și în cazul în care există anumite politici, acestea nu sunt considerate potrivite, în multe cazuri exis-tând o acceptare tacită. Neexistența sau nerespectarea unor politici coerente măresc nivelul de expunere a companiilor la riscuri majore de securitate. � 50% dintre companii consideră că

implementarea mobilităţii este justificată economic;

Este utilizat BYOD în România?CIO Council Romania, 2014

Continuând seria de studii cu impact major pentru surprinderea realităților pieței IT din România, CIO Council România a realizat în anul 2014 o amplă analiză a popularității de care se bucură în țara noastră conceptul „Bring Your Own Device” (BYOD).


� 60% dintre companii abordează mobi-litatea ad-hoc, fără o strategie, un plan sau politici clare;� În 20% dintre companii nu se respectă

politicile în vigoare, existând o acceptare tacită a dispozitivelor personale.

Despre existența unei politici BYOD – cu toate acestea, studiul relevă că 38% din-tre companiile chestionate au o politică de BYOD, 27% au în vedere o implementare în următorul an, iar 36% nu au niciun plan. Dintre cei ce declară că au o politica BYOD, doar 12% considera că BYOD este abordarea potrivită pentru mobilitate. Peste 25% din-tre companii consideră că politica BYOD existentă nu este potrivită pentru ele și cred într-o abordare individualizată.

Cine creează și aplică o politică BYOD – Majoritatea respondenților consideră că la crearea unei politici BYOD ar trebui impli-cate patru departamente dintr-o companie: IT, Security/Audit, HR și Legal. Tot marea majoritate sunt de părerere că procesul de creare (și aplicare) a politicii BYOD trebuie coordonat de departamentul IT. Fiind vor-ba de un subiect foarte delicat și care are implicații semnificative asupra motivației și productivității angajatilor, precum și implicații juridice legate de datele personale

al angajatului, era de așteptat ca un numãr mai mare de repondenți să fi considerat că politica trebuie creată sub conducerea de-partamentului de Resurse Umane sau a celui Legal.

Argumente Pro în adoptarea unei politici BYOD – destul de interesant că la această întrebare cele mai frecvente 3 motive se referă la costuri, motivația angajatului și productivitate, în timp ce mobilitatea și flexi-bilitatea apar doar pe pozițiile următoare. Menționarea Costului ca principal motiv pen-tru utilizarea BYOD poate fi interpretată ca un semnal al lipsei unei analize riguroase a proiectului. În general, economiile realizate la achizitia echipamentelor sunt depășite de investițiile realizate pentru asigurarea securității și managementului unui parc mult mai divers de echipamente.


Argumente Contra la adoptarea unei politici BYOD – Analizând motivele care pledează pentru ne-realizarea unei politici BYOD, marea majoritate a respondenților au indicat Securitatea ca principal argument. Un răspuns destul de controversat ținând cont de faptul că în ultima perioadă soluțiile de management al echipamentelor mobile s-au dezvoltat semnificativ, iar în lipsa unei politici BYOD, oamenii tot ar continua să folosească dispozitivele personale... Majo-ritatea respondenților nu cred că soluțiile de management existente pot asigura se-curitatea într-un proiect BYOD. Asigurarea suportului pentru un parc divers de echi-pamente, creșterea complexității mediului IT și costurile legate de un astfel de proiect sunt următoarele argumente identificate de respondenții studiului CIO Council.

Echipamente mobile agreate sau interzise – între regulamente și toleranță tacită...

� Laptopuri - Deși 61% dintre companii nu permit utilizarea laptopului personal în interes de serviciu, 18% nu acceptă conec-tarea la sistemele de companie, 16% permit conectarea doar în zona de protecție cu fire-wall, iar 5% nu vad nimic rău în asta...� Tablete – Aici lucrurile sunt mai re-

laxate, doar 38% dintre companiile respon-dente interzicând utilizarea tabletelor perso-nale în scop de afaceri, în timp ce 27% permit folosirea dar în afara rețelelor corporate, 18% permit numai în zona securizată a rețelei, iar 18% nu au o politică de respingere.

� Telefoane inteligente – O partiție foarte puțin diferită față de precedenta, cu

27% dintre companii care interzic utiliza-rea telefoanelor personale, 38% care per-mit acest lucru dar fără acces la aplicațiile și datele companiei, 14% permit utilizarea doar în zonele de rețea securizată, iar 21% nu au nicio restricție privind folosirea de smartphone...

Concluziile echipei CIO Council care a participat la realizarea acestui sudiu sunt destul de obiective. Cercetările cantitative şi calitative bazate pe interviurile cu directori IT din companii mari și foarte mari arată că mobilitatea şi BYOD reprezintă concepte cunoscute şi de multe ori deja aplicate, cu particularizări legate de specificul de activi-tate al fiecărei organizații. În ciuda acestei popularități, rezultatele studiului „BYOD 2014” arată că respectivele concepte sunt încă la început de drum în România, rata de adopţie fiind destul de putin semnificativă, iar politicile şi procedurile aferente aces-tei adopţii nu sunt clar definite pe o scară largă. Interesant dar deloc surprinzător este faptul că în multe cazuri companiile preferă o rezolvare tipic românească a unor proble-me care ţin de evitarea riscurilor asociate adoptării acestor concepte. �

catalog cloud computing românia 2015 ediția a 3-a

Documents