SOFIA DOBRA

Cartea mea degramatici

arteducalional

LLI-I : .!l .: i EnuntulTipu ri de enunluri.Fraza . .

Conju nctiaRECAP]TULARE......EVALUARE.

i,. rrir,'fi:i i-lrri1 :.- VocabutaruIDerivarea.Compunerea. Famitia texicatd.Sensul cuvintetor.

CategoriiLesemantice . . . .

PLeonasmu I

Paronimele si conf uziile

i. i -1-1i: "; I :r AdiectivulAdjectivutPosibitititi combinatoriiaLeadjectivului ....

RECAPITI.] LAR E -...EVALUARE.

69

t21,6

1B

2025

3142

45

515456

626466

131

135

139

L42

145

144150

1,52154

158

L61L64L66

168

17a180

propoziliei182

aB6190192

193

1,1,4

r1,9r22L24

^ paronrmrce.

imbinSri [ibere de cuvinte.Locutiuni . 49

Limbd vorbiti 9i scrise. Termeni gtiintifici.Limbaj popu [ar. Variatie reg'onata

i-; ill:t f.,r",-: i iir ,i PronumelePronumele persona[. Pronumete personal

de poLitete. Pronumele reftexiv . . . 126Pron u mete gi adjectivuI

pronominai posesiv.Pronu meLe gi adjectivuL

pronom. na I demonslrativPronumete si adlectivu I

pronom inal rehorEratPronu meLe si adjectivuL

pr ononinaL i'rter ogarivPronumeLe gi adjectivuIpronor nal relariv.

Pronumete si adjectivulp-oromiral negdliv.

Adject vL Iprorromrnar de 'r,tirire. . .

Posibilitdti combinatoril ate.proriumetuiq, a.e aoiectivLrLL i pro'ror'r.i'ra, . ..

RECAPITUTARFTVAI UAR I.

t-, tl-:r',r r:,'r i NumeralulNu meralu I

Posibititdii combinatoriiate numeratuLr.r'

RLCAPI IULARLTVALUAR E.

Pirlite de vorbireneftexibite

a timbii . .

RECAP]TULAREEVALUAR E,

Itli ;.i i:r,,., FoneticaSunete si litere (actualizare).Accentu[ .

RECAPITU LARE

EVALUARE.

l.,i'i i N-,r., . iil -'. VerbulTipurile de verbeModurite 9i timpurile verbului .

Forme verbate nepersonaLe:infinitivutgiparticipiul . . . . .

Forme verbaLe nepersonale:gerunziutgi supinuL ... ..

PosibiLitAti combinatoriiale verbu Iui.

Circu mstan liatuL de cauzd.Circumstantialul de scop

R ECAPITU LAREEVALUA R E,

1.-l;'1.,- irA, I iE - i:i SubstantivulSubstantivuL .

Pre pozit iaPosibititeti combir'ratorii

aie substantivuluiRECAPITIJLARE -...EVALUAR E.

Bb Adverbul .

89 InterjecliaC)I RFCAPITULARE .,..c)4 I-VAI UAR F.96

. i j i-ri'r:-l:lrrri -L: SintaxaPred,cat,rl si . ubiec lLrl .

9B Atributul,comptemer'rtut,103 cir,'un-tanrialL I .

RTCAPTTUI ARF ...1O7 IVALUARL.110ll2 RecdpttJldre t nala .

68

B3

/

\ 6 ' Adjectivul Unitatea 1

4. Utilizarea corecte, adecvata gi eficienti a timbiiin procesul comunicirii orale gi scrise4.1. fotosirea structuritor morfosintactice ate timbii romane standard pentru intelegerea gi expri-

marea clare 9i precisd a intenliiLor comunicative complexe4.2. exprimarea ctari a intenliei comunicative prin coretarea achiziliitor [exicale gi semantice cu

cete sintactice gi morfotogice din [imba romAni standard

:: .1binatorii

._,:. .

combinatorii'ai:tui .....

II9r22424

\ 7 ' Pronumele:r-s:ral. Pronumele persona[

3- :-:numete reflexiv . . . . 126

=:r-ecrivut:- ::sesiv, 131.:a_eciivut:-:=-'r3nstrativ L35

:. ^:rorirAt 139s:c,eclivul:. ::erogativ L42: adjeciivul:-':lativ. . i45s.aCjeciivul3- cBclllv;.onominaL de intirire.:: iTrbinatorii aLe pronumetui::,]uluipronominaL. . . .

:TULARE.iRE. . . . .

\ 8 , Numeralul

ITULARE

t48150

r521,54156

158

LbI164166

L68

180

: i:. .

\ 9 . Pirtile de vorbireneftexibite

\ 10 , Sintaxa propozilieis, subiectul I823m ptementu [,

.rtralul. . IA6ITULARE . 190lRE.... r92

-e finatd 193

.-.. ( ,:':t \_ l

EnunluI este o un]tate decom unicare cu inleles clepLingi construite, ca prim nrodeL,

in luruI unui predicat.lJn enLrn! -oste cuprins intredoue pauze, narcate ln scrjsp-in sem ne de punctua!ie.

D n punct de vedere slntactlc,er'r!nluIeste:

simptu, cand este oproPozi!ie;compiex. L dld as e a c;l uitdin dor-ii sau mai muLtepropozilii.

Propozitia este com unicarea-,r..n.i-8Jr D ed L dL.

Propozilia este:simpte, cand este atcetuitedin predicat gi subiect;dezvottate, cand esteaLc5tuite din subiect,predicat gi, cet pu'lin,parte de propozitie.

Indici numirut de enunluri din textuI de mai ios, indreptunghiut dat.

- Ah, a sosit iar toanrna!

- De ce regreti? Toamna e foarte frumoasa... De ce ai

s pus asta?!

- Sunt departe de bunic!. Nu nrai respir aer curat demllnte.

- lVergi in parcl E aer curat ca [a bunicii tai. Greu te mut-

_tu megte cineva!

Dupe ce parte de propozitie ai stabitit numirul de enu n-

!uri ta exerciliut 1? Ce se aflainainte gi dupi un enun.t?

Mentioneaza ae fel €le enunturi sunt cele de [a exerci-

!iut J,: simpte sau comptexe. Motiveaze-ti rispunsu[.

Bifeazi caseta corespunzatoare fetutui propozi{iitor demai ios, dupi atcetuire.

Propozitie Propozitiesimpti dezvottate

Toarnna e foarte frumoase. t,' i

Sunt depade de burricl. l , lMergi in parclN u mai visal I lBai^rilor. a'c-lraiii

Subtiniazi propozilia negativ; care apare in textul de

[a exercitiu [ L.

Exptici daci este enun! fiecare exemplu de mai jos.

a. Fii atent [a masinil b. Masina!

Ctasifici, in tabetuI dat, enunlurite de mai jos.

a. E aer curat la bunicii tei. b. Mergi in parcl c. De ce re-greti? d. Greu te mutlumegte cineva! e. Unde se tineclubul de Lectr-rra? f. Udi florite! g. Ce pLoale a inceput!h. VAntuLbate usor.

gnunturi

asertive interogative imperative exctamative

o alte

Du pe aspectul predicatULul,propozilia este:

af irmativd (Fl scrie.)inegative (El nu scrie.).

Enunluipoate fi:structurat in juruL uruipredicat;nestructurat, cand este o

secvenld LexicaLd prin carese transrnlte o informa!ieprivitoare [a ceva dinrealitate (Ciilnelei inseamnaUitu calnele!, Fii alent lacAine!)

h.'t--l'.{ \#akEd%

rnturi din textul de mai jos, in

= = ioarte frumoasa... De ce ai

:. 'r- mai respir aer curat de

-=: :a [a bunicii tai. Greu te mul-

rliie ai stabiLit numiruI de enun-'-a inainte 9i dupi un enun!?

-'-..inturi sunt cele de la exerci-r, Y otiveazS-ti rispunsul,

.zitoare felu tui propozi!iilor de

e3atl',i care apare in de

: ' r-are exemplu de mai ios.'r:: -:.

: : : - . : : ni u n icerii

. enunturile de maijos.:= 5. '/:'gr in parc! c. De ce re-.-:::: : reval e. Unde se line: '.:-.:. g. Ce pLoaie a inceput!

fl nispunde la intrebirite date. Precizeazi [a care intre-biri nu poli rispunde doar cu dc sau nu. Cum explici aceas-ri situalie?

a. Aiintarziat azi la cursuri?b. Ce ai cumperat de Ia Librdrie?

c. Mergi ta fitm sau La teatru?

r u netu alia f ina[6 a enunlu Iu i

p Precizeazi ce semne de punctuatie se afti la sfArgitutenunlurilor de [a exerciliul 1, menlionAnd pentru ce tip deenun! s-au fotosit.

Termenut de enunl simpLu este mai extins decAt cel de pro-pozitie, pentru cA incLude gi enunluL nestructurat, care nu arepredicat gi care din punct de vedere sintactic nu este propozitieorganizate in jurul unui predicat.

Enunlurite interogative pot fi:. totale, cand cer un rispuns de tiputda sau nu; acestea au o

intonalie ascendent6: M ai plo ud?. parliate, cand nu pot primi un rdspuns de tipuL do sau nu,

fiindcd se cere identificarea unui constituent a[ enunlutui; au olntonatie descendentei Ce revistd citeFti?

" alternative, cAnd se soticitd o alegere intre doui sau maimutte elemente; acestea au intonatie ascendent-descendentA:Vii sau pleci?

Exist6 enunturi asertive care se pot exprima prin constructiiinterogative: 1-am s pus sd-gi termine temo. Crezi c-a terminat-o?in acest caz, ai doitea enun! are, de fapt, sens asertiv: A/u o ter-minat tema.

La sfarsitul unui enunt imperativ, se poate pune punct candacesta este rostit pe un ton neutru, ce atenueaze caracteruLau-toritar, aga cum se intamplein instructiuniLe de foLosire a diferite-Lor aparate,ln relete etc, Prezen!a adverbutui nu intr-o propozilienu inseamnd obligatoriu cd este negativS, intrucat se pot nega gi

aite pe4i de propozilie, in afara predicatu[ui: 9i-a Luat un rucsacnu foTrte frumas.

. Mi-am tuat o tablete.

. Iegili afari in pauzi!

' Cat costa acest tetefon?. Termind mai repede tema!. Doresc un monocicLu etectric.. Ai un pix cu pasta rosie?

Propozi!iesimpti

::: _

Dupd scopuI comunicdrii,enunturile sunt:' asertive (sau dectarative),

cAnd vorbitoruI di oinformajie despre o starede tucruri (.4m intdrziql.);

' interogative, cand vorbitoruIcere o in{ormatie despreo stare de Lucruri(AiintArziotc):

. imperative, cand vorbitorutexprimd un ordin, o cerere,o rugdminte, un indemn,o interdiclie etc.(NuiftArzia!);

. exctamative, candvorbitorul exprimd o stareafectiva legate de unaspect din realitate(CAt aii Arziatl).

@La sfargitutenuntului se pune:

" punct pentru enunl asertiv;. semnuI intrebirii pentru

enunl interogativ;. semnul exclamerii pentru

enunt imperativ sauexcLamativ;

. puncte de suspensie pentruenunt aserliv intjer'upt,iiindcd vorbiloiuL considerdce restuI este ugor de intetesde cetre ascuLtetor;

" semnut intrebirii gi semnulexcbmerii pentru enunluriteinterogative care sunt gi

excLamative.

d

ffi eifeazi caseta corespunzitoare felului enun!uritor date.

Enunt asertiv

TIrTuI

Enunl interogativ

IntrITI

Enunl imperativ

IITTfn

incercuieste cu albastru [itera enunturitor exclamative si cu rosu litera enunturilor im-perative.

a. Scriefi cu aten!ie!b. Ce penar simpatic ailc. Tare am obosit!

d. O, cat de rece e!e. Du cAinetui mAncarea!f. Spald-te pe mAini!

Taie propozilia intrusi.a. Frunzele si iarba au ingitbenit. b. Pisica este neagre, grasd, btAndi si iubitoare. c. N-agmai citi. d. Andrei, stai! e. L-am intrebat. f. Mariana este harnica gi curioasd.Ctasifici propozi!iile de mai ios, scriind titerele acestora in tabelul dat.a. Scriu o compunere. b. Nu minAnc ingheJati. c. Rochia nu este frumoasa. d. Am un sti-lou mic. e. Ana nu poarti ochelari. f. Ptoaia este rece.

Propozitii afirmative Propozitii negative

Transformi enunturile asertive date in enunturi interogative.a. 9coata a inceput septemana trecute. b, 14i-am cumparat un atLas nou. c. Este ora pai-sprezece gi 50 de minute. d. Particip La oLimpiada de limba romani. e. Cet mai bun prietena[ meu este Mihai. f. Merg ta Muzeut,,crigore Antipa".

SchimbA enunlurile exclamative date in enunturi asertive.a. Cat de frumos vorbesti! b. Of, nu-mi da rezuttatul corect ta problemi! c. Cum mai radeIrina! d. Nu accept asemenea scuzel e. imprumut:-mi si mie un creion! f. Bine a mai ras-puns azi Maria!

Precizeazi feluI enunluritor din rectama date, dupi scoput comunicirii.

tnr . - ., :__ ii, -,,.., .r ilii.j !':i.,,. :,

Tare mutt ai vrea un troter!ii atagezi cu o surubetnite roliLe din dotare.

Vrei altceva?li potr cara pe umar.

Nu e personaLizat?

Alege un desen dintre cele 40 propusede firmd! li-l aplicim pe rucsac in magazin.

R ucsacu l ,..l,,,,,-.,,,i r: ii-i' este cea mai buni alegere.

':, lr: !Precizeazi felul enunturilor date, dupi scopuI comunicirii,a. Ies ta joace.b. Ati terminat?

c. Ce greu e rucsacuL!d. Aju't-o pe mama!

e. Ce pictezi?f. Bine danseazi!

- Men!ioneazi fetut propozitiilor de maiios, dupe alcituire.a. N-am mai ptecat. b. Priveste-LI c. Merete, perele, prunete sunt duLci, zemoase si hrenitoare.

! gi cu rotu litera enunlurilor im-

le rece e!lelui mancarea!e pe mAini!

gase, bhndd 9i iubitoare. c. N-a9harniS 9i curioasi.

rait tabelul dat.r ru este frumoase. d. Am un sti-

!58l |rl aflas nou. c. Este ora pai-n run&€- e. Cel mai bun prieten

h.rt b probbma! c. Cum mai rAdei aie un creion! f. Bine a mai res-

ad cornunicirii.

sdegcoaHctileftin!r!$ro{le din dotare.

B*40propuser pe nrcsrc in magazin.

r@ mai bune alegere.

6p.e. Ce pictezi?f. Bine danseaza!

3 p..rt dutci, zemoase gi hrenitoare.

Din oliciu: 1p.

I Subtiniazi predicatele din enunful complex de maijos.Scrie prescurtat deasupra predicatului felul acestuia: PV

@redicat verbal) gi PN (predicat nominal).Pdsdrite citdtoare au plecat in larile calde, oamenii au cu-les recolta, castanii de pe strade au ingetbenit, ploite suntmai dese, vantuI bate mai puternic, vremea este mai rece.

ll Desparte enunlul comptex de ta exelciliul precedent inpropozilii, dupi modelul de maijos.

imi iPavu umnrera,V iLus in str"aa,2/ nu mai a#pt autobu-

.u1,:7 m%vrg repede prin ptoaie,ai 4Puvng ta gcoati in mo-

mentul intrarii la cursuri.5/

! Precizeazl numirul de predicate 9i numirul de propo-zilii din fraza de ta exelciliul1. Ce observi?

Predicate ! Propozilii nPropozi!ia principal;

I uotiveazi cd propoziliile care alcituiesc fraza de la exer-ctiul l pot fi folosite singure ca enunturi independente.

Relatia de coordonare in fraze

[:ustifici de ce ?n alcituirea schemei frazei de [a exe]-ciliul 1, date mai ios, toate propoziliile sunt plasate peacelagi rAnd 9i sunt legate p]intr-o linie orizontali.

ffill Precizeazi prin ce se delimiteaziin vorbire propoziliileprincipale de la exerciliul 1 gi ce semn de punctuatie estefotosit in scris pentru a marca acest lucru,

I Desparte fraza de maijosin propozilii, realizind gische-ma acesteia.

Copiii veseli merg [a gcoale; frunzele uscate zboard ugorin bataia vantului pe strazile oragului, castanele coaptecad pe asfaltul gri.

fl Numegte semnele de punctualie dintre propoziliite fra-zei de [a exercitiul 7.p Desparte fraza dati in propozilii, realizind schema ei.

Dimineala este recoroase, bruma cade tot mai des 9i ingridind au rdmas doar crizanteme[e.

@ uengioneazl prin ce s-a realizat relalia de coordonare

Fraza

Ce este fraza

Fraza este un enunt complexatc6tuit din doui sau maimulte propozitii.

E4Numarut de propozilii dintr-ofraze este egal cu num5rul depredicate.

dPropoz4ia principaE esteo propozilie cu autonomiesintactici, inclusa in f raza-

MRetalia dintre doue propoziliide acelagi fel se numegterelatie de coordonare.ln sihema frazei estereprezentata printr-o [inieorizontaH.

@Juxtapunerea, intr-o f raza,consti in simpta aliturare aunor propozilii aflate in retaliede coordonare. J{xta.dunereaeste indicat6 iri scris prinvirguE sau punct sivirgu16.

@Joncliunea, intr-o f raza,conste in marcarea relatieisintactice dintre propozitiiprin anumite cuvinte delegetura, numite conectori.Relalia de coordonare intr-ofraza se poate realiza princuvinte precum: 9i, dor, rar,insd, cr', sou, ori etc.

@

in frazele de la exerciliite 7 gi 9.

Propozitia secundarisau sLrbordoirati deFirdesiftactic de !n cuvant cl ntr-oaLti propozitie, care pentruaceasta constltLtie rn centru.CuvaftuIc]e care dep ncleo propozrt e subordofatase run-teste etementregent, iaI propozitia in carese gisesie se nu mestepropozitie regente.

ReLatia clintre o propozitjesecundal-A si tegefta eise nUmeste retatie desuborcionare. ir sche'l'taf razei, este reprezentatdprnt[-o [in e verticald sauoblce. ReLatia de st]bordonarein trazd se realizeaz5 prinjoncti!f e, folosiudu-seconectori precum: cd, sd,ca sd. dacd, JLitlclcd, clesi,incai etc.

'',O frazd trebuie se a b; celputin o propozitie prlncipatd.

:!4Fri

Bifeaze casetete cu num;ruI propozitiiior clin fraza datdcare iru pot ili fotosite sit]gLtre ca enunturi inclependente.

StiLr 1/ ce famiLia rnea elofegte z7 saltlellga la munte 3/

ca Si!q!t.e!qi wee kend u t. a/

t 2 3, 4

Indici, dupi modetljt dat, care sunt cuvin.teLe cle caredepinc! pnopozi!iile identif icate ta exerci.tiul precedent.

f '?l'/ Ca I '\,el . /

CuvartrLLde ca-e depinde propozilia 2 este ve llutin feleg.

Exg:ticb cle ce sc[.lema fnazei de la exercitiui t1 s-a rea-lizat pe verticatS. Scrie, in casete, cljvintete de teghturidintre propozifiite secunr.lare si Xlropozitii{e de aare depind.

1,

2

4

Care es'(e nilmirut rninim de propoziiii princIoate e!in_tr-o irazi?

l

semnuI punct si virguLa apare nrai ales in Jraze[e Lungi, fraginentate pe.trr] a fi urmerite cu usLr,ri';)i ra'Lt,l.aTaoteld'c,lp.oo.Llon.r.eo.i iu.t.,p.rJ,".p t"no.i te r. g -.q "r,

.^"se pune dupA preferinta aLitoru[u .

Propozitia regeote poate fi atat principaii, cAt si secundard.

. ReLalia de coordonare se poate stabiLi ij'ltre propozrt i principaLe sau intre propozitii scclrndarede aceLasi fel.

Relatia de coordofare poate fi dubLu marcatd, in scris, prln conectori (cuvinte de teg;turd) si jux_tapuneret,4m scrls tenct n-ctm tet rninat-o.

Pentru a nu gresiin analiza unei fraze, esie bjne se se urn.reze pasil de ma jos:subtinierea predicatelor per.rtru a verifica daci nL]meruI acestora esle egat cu numiruI p opo

zitiitor;incercuirea conectoritor (a cuvintelor de legdtura);despartirea priftr-o bard obticb a propoziliiLor si nu merotarea acestora in lata barei, sLrs;indicarea feIuIri propozitiiLor si a retati lor clintre ete.

'-i fj{'{ra.tfr'; +$$|la' '"

!.'tL 3 -l il r-r f CJ r:,!"i :'i\ e

rirul propoziliilor din fraza date.r re ca enunturi independente.

.PV: -'.:'.:21 se mearge la munte 3/

:::. care sunt cuvintete de care:are la exercitiuI precedent.

- -= -.eii.2l-, : r- : a 2 este verbuL inteleg.

''::s de ta exerciliu[ ].L s-a rea-- :asete, cuvintete de teg;tur;i-: ,.i o ropozi!iile de care depind.

- :e propozitii principate din-

::^:ru a fi urmdrite cu usu-::-li cu virgula. Acest semn

:: : :., -^ire propozitii secundare

.rvlnte de Legdturd) gijux-

: ::: :: ritat los::,::: -: :sie egal cu numdruLpropo-

:: :aesrora in fata barei, sus;

3

Z--'a

ffi Bifeazi caseta corespunzitoare enunlurilor care sunt fraze.. ParcuriLe oragutui meu au ateiLe ptine de frunze uscate si fognitoare. 1] . Copiii aLeargS,

vorbesc, rAd. I. Cainii 9i pisicite stau [a soare. i_- 1'Oana citeste gi scrie poezii. !'Amplecat [a stadion, dar n-am ajuns din cauza ploii. f] " f-am sunat pe lvlihai, inse nu mi-a.-: --..-- T-lclsPulls.

ffi Mentioneazi numirul de propozilii din frazete de mai jos.

a. Pisica mea toarce, sare in poala mea, me privegte gateg, igi lasi apoi capuL pe bra]utmeu. ! b. Zitnic, vecina mea i9i scoate cAinele afari 9i it tasd tiber in faJa bLocuLui. flc. IVarina este attet;, merge La antrenament gi muncegte foarte mutt pentru oblinereaun ui titLu nationaL. f] d. in recrealie, coLegii mei discuti, isi revid tectiite, deschid caietetede teme, aerisesc sata de ctasi, sterg tabta. !

p$ erecizeazi prin ce se reatizeazi coordonarea in frazele date

' ,,Lenesulmai mult atearga, scumpuI mai mult pagubeste."

.,,Vede paiut din ochiul altuia, dar nu vede bArna din ochiutlui."

. ,,Sd stim strAmb 9i se judecam drept."

[l Anatizeazi frazete de mai ios, dupi modetut dat.

care sunt proverbe.

PV

..Mor zgomotele invetiie-n var5. /PV PV

culorile patesc incet 2/ si oot j/

$i din vizhudutgreu 9i incolor,PV

Lu m ina se destramd, inghetatd." a/

Otitia Cazimir - Ioa mni' strdind

a. ,,Adesea [a sciLdat mergeamin ochiut de pidure,La balta mare ajungeam

$i [-a[ ei mijLoc inotamLa insu [a cea verde."

lvlihai En'irescu - Copii erom noiamdndai...

S Desparte frazete de mai jos in propozi!ii. Indici fetul propozi!iitor gi reatizeazl schemafrazelor.

a. Ana a spus cd a dorit sd faci o ptimbare cu bicicleta in parc.

b. I-am marturisit mamei ce vreau si'invdt Limba francezi.

1. Subtiniaze predicatete gi desparte frazain propozifii. 3 p.

carmen canta, danseaze, dar nu participd La spectacoleie clasei noastre.2. Menlioneaz; fetut propoziliitor din fraza de ta exerciliut precedent. 3 p.

3. Precizeaze ce tip de retatie esteintre propoziliite frazei de ta exerciliut 1gi cum se realizeazi.3p.

Din oficiu: :L p.

P1- principateP2 - principale, coordonate prin juxtapunere cu P1

P3 - principatd, coordonata prin ,,9i" cu P2

P4 - principate, coordonate prin ,,gi" cu. P3 .

t -2, z-a

b. ,,Zdrile, de farmec ptine,

Stritucesc in lu m in ig,

Zboari miertete-n tufigSi din codru noaptea vine

Pe furis."George Cosbuc - /Vaapte de vard

Conjunctia

Conjunclia este partea devorbire neflexibiti care leagain Iraza doui propozitii (deacetasi fel sau diferite) siin propozitie doue pdrtidepropozi!ie de acelasi fel(subiecte, nume predicative,atribute, complemente,circumstan{iate).

wrffiEDupe structurd, conjunctiilesunt:

simple, cand sunt atcatuitedintr-un singur termen; deexemptu: gi, iqr, dar, ci,tnsd,sau, ori, cd, sd etc.compuse, cand suntalcetuite din doi termeni;de exemplu: ca sd, incAlfiindcd etc.

EWConjunctiiLe marcheaze:. relatii de coordonare in frazd

gi in propozitie, numindu-seconiunc!ii coordonatoare;

, relatii de subordonare inf raze, numindu-se conjuncliisubordonatoare.

[ffiConjunctiiLe coordonatoaresunt:

copulative, cand arat6 oasociere; de exemptu: si, nicl(?n enunluri negative);

' disjunctive, cand aratd oexcLudere sau o atternativd;de exemplu: sau, ori,lie, ba;

. advercative, cand arata oopozitie; de exemptu: dor,iar,tnsd, ci;concluzive, cand arata oconcLuzie, o consecintaa ceea ce s-a exprimatanterior; de exemplu: deci,agadar, carevasdzicd,vasdz[cd.

ffix

I .: -,.rr:rr _: 'r ri,- | -,i::::r

.l. incercuiegte cuvintele de teg;tura (conectorii) dintrepropozi!iite din fraza de mai jos.

lcoala a inceput de o septamana ;i am hoterat se organi-zim cercuIde Lecturi.

Despartein propozi!ii fraza de ta exerci!iut 1. precizeazice fel de propozi!ii leagi cuvintete incercuite.

. -r MentioneazA ce teagi in propoziliite de mai ios cuvan-tut ti.

a. Maria gi Eva citesc romane grafice.

b. Cirfi[e sunt patpitante si atregetoare.

c. Fetele curioase gi pasionate de lectura au terminat re-pede cartea.

d. Miine vor citi schile 9i nuveLe de I.L. Caragiale.

e. Merg la munte si la mare.

It'

:,. Precizeazl din cati termeni sunt atcetuite conjuncliiledin fraza de mai los.

Dan 9i Victor au vrut se mearga [a teatru ca se vada unspectacol recomandat de doamna diriginte.

','r:11 fnOica tetut retaliitor marcate de conjuncliite din fraza

de mai jos.Ei au mers ta un muzeu de artd si au dorit se vade tablouriate pictorilor romani din secotut aIXIX-tea.

i',,,t, tttenlioneazi ce fel de reta!ii marcheazi conjunc!iile dinpropoziliite de mai ios.

a. Am mancat o prajituri proaspetd si deticioasi.

b. Copitut iste1, dar [enes n-a mers La otimpiadi.

c. Cumperi mere sau prune.

/ru d. lvlergem ta munte ori la mare.

de tegituri (conectorii) dintreai jos.

.::a^1ana gi am hotirat se organi-

?za de ta exercitiu[ 1. Precizeaziuvintete incercuite.

'n propoziliite de mai jos cuvAn-

= . ..: ragetoare.

: - =:: de lecturA au terminat re-

' : li, : ,i.,l, j':: ;.-li ,: rl:::.:il

S exptici ce arati coniunctiite coordonatoare din: :iite de mai jos in privinla retaliei dintre termenii- .eage, cain modelul dat.

, Am citit o carte noua si interesante.Arate asocierea a doi termeni de acetagi fet.

. Ai citit o carte noud sau veche?

Unete conjunctii coordona-toare pot sd apare perechi gi

in aceasta situatie cer virguteinaintea celui de-aI doiteatermen.

ffiConjunctiite coordonatoareadversative cer inainteator virguL6. intr-o frazd,conjunctia insd poate se aparesi in interioruI cetei de-a douapropozitii coordonate, nunumai fa inceputuL acesteia,iar in aceastd situa.tie nu sesepare prin virgule.

@Conjunc!ia coordonatoareconctuzivd deci asezatain interioruI propoziiiei nuse desparte prin virgu [e.Conjunctia coordonatoareconctuziva 0gador agezatain interioruI propozi{iei sedesparte prin virguLe.

EN

propo-pe care

- - ,:.: Ce I.L. Caragiate.

.'er su nt alcetuite conjuncliite

: -:j-'aa .a :eatru ca sa vade un:: :,:--a a :iginta.

':'3ate de conjuncliile din fraza

:: :-: . :- :l.it sSvadetabtouri--:-.-. a. XIX- lea.

a-a: marcheazi conjuncliile din

: u e ULtudsd.

: --: -:-: ia olimpiadd.

AT citit o carte noud, dar pticrisitoare.

Ai citit o carte noui, deci necunoscute.

' Subtiniazi coniuncliile coordonatoare care se repeti.le observi in privinla punctua!iei?

a. Nu vrea nici biciclete, nici trotineta eLectrice. b. Cumpe-ra sau struguri, sau pere. c. Alege ori prejiture, ori inghe-tati! d. Rezolve fie exerciliuL 2, fie exerciliul 6l e. Anaculege ba tufenele, ba crizanteme.

-.- incercuiegte coniuncliile coordonatoare adversative din:xemplele date. Ce observiin privinla punctualiei acestora?

a. Am primit cadou un ceas ieftin, dar foarte bun. b. A prins

autobuzul, dar tot a intarziat. c. Pentru mine prejitura esteprea dulce, iar pentru Dan este doar dutceagi. d. Ana nu

merge [a fitm, ci se duce la teatru. e. L-a ascuLtat La mate-

matica, insa nu i-a pus note. f. L-am invitat, or eL n-a venit.g. Am mers Laintalnirea din parc, nu L-am vdzutinsd niciieri.

- Identifica diferen!a de punctua!ie dintre cete doui con-unc!ii coordonatoare concluzive din enun!urile de maijos.

a. Dan a gregit, igi va cere deci iertare.b. Dan a gregit, igi va cere, agadar, iertare.

Sunt considerate conjunclii compuse in [imba rornand contemporanA cete atcetuite din doi termeni

.ro sd). Existd conjunctii care au fost compuse lntr-un stadiu mai vechi a[ Limbii gi pe care vorbitorii de

ast5zi nu te mai percep astfel: cdci, dacd , deci. Gramotica limbii romane, ediatede Academia Romane,

apreciaze drept analizabile, agadar, compuse conjuncliile de Si,incAt,intrucdt, deoarece, t'iindcd.Conjunctia coordonatoare nicl, care apare doar in propozitii negative, cere virgutd inainte 9i cAnd

apare singurd: Nu mdnancd tort, niciinghelata. Nu vorbeste, nlcl nu canti.conjunctia coordonatoare nlci nu trebuie confundatd cu semiadverbul ntci. De exemptu: Nu

pleace, nlcl nu ste (conjunc!ie). Nu vine nici e[ (semiadverb).

conjunctia coordonatoare ,si poate se apari inaintea fiecdrui termen aL unei enumerdri, renuntan-du-se la virgute. De exempiu: Am cutes mere gl prune tl pere. Cand gi apare in fala primutui termen aL

enumerdrii, se pune virguLe intre termenii coordonali: Am cules gi mere, 9t prune. sr pere.

CAnd apar singure, conjunctiile coordonatoare disjunctive squ gi ori nu cer virgutd inaintea [or:

Vrei miere sou dulcea1d? cumperi prune ori struguri?Conjunctia coordonatoare disjunctivd lie apare doar in pereche: Ea cumpdri /ie un putover,lie o

jachete..: Tai-e.

:L?+it

. Nu trebuie confundatd conjunctia coordonatoare adversative or (sinonim6 cu dor) cu ori, con-junctre coordonatoare disjunctiva. De exemplu: Ai promis se faci tema, or n-ai fdcut-o. in cazuI aces_tei conjunclii, virguta se poate pune inainte, dar 9i dupi aceasta, atunci cand se afLd ta inceput Jeenun,t cu roLul de a [ega enuntuL anter;or de cet pe care ?l introduce: I-am spus cd nu a procedit bine.Or, nu se astepta [a asa ceva.

^ Exista o conjunctie disjunctivd invechite 9i popuLara, ou, fotositd mai ates in enunturi interogative?mpreund cu adverbuL bo: Ai rezolvat exerci{iul, au ba?

. ,conjunctiiLe conctuzive asodol, carevasdzic(', vasdzicd sunt incadrate de alie Iucrdri de grama-tice in clasa adverbelor, dar [e vom co,nsidera in aceastd [ucrare conjuncrii, con form Gram.,tici limbiiromdne editate de Academia Romana.

. GruperiLe cisi, dcr9l, care presupun coreLare cu semiadverbele nu numai,nu door, sunt consi-derate de Gromofica limbii romdne editata de Academia Romand imbindri tibere, alcdtuite din con-junctiite ci gi dor si semiadverbuL ,si: vorbea bine nu numai engleza, ci si franceza. chiar dace attegramatici [e considerd con]unctii compuse sau grupuri unitare de cuvinte cu roL de conjunclie, inaceaste Iucrare vor fi interpretate drept conjunctii insotite de semiadverb.

conjunctiile adversative se diferentiazd de cetetatte conjunctii prin faptuL ca apar doar ?n frazd,[egdnd_.propozitii uneori eLiptice de pred icar: Nu a plecat Ia sloard, cr la firm. (se subinletege ci o ple-cat Ia film): Clasa este luminaasd, dar micd. (se subinl elege dar este micd).

f| Subtiniazi cu o tinie conjuncliile simple si cu doui tinii pe cele compuse.a. Te-am sunat ieri, dar nu mi-ai rispuns 9i am inceput si lucrez singur la proiectut de [abiotogie. b. Me antrenez ca se particip ta un concurs de cros. c. lvlergi ta lasi cu trenul saucu avionul? d. cumpere fie un skateboard, fie o trotinetd etectrice. e. Am intarziat, fiindcdam plecat prea tArziu de acase. f. Dan a citit atat de muLt, incat a reugu si cAgtige un con_curs de literatura. g. A ptouat 9i a betut vantut, degi prognoza a fost de vreme frumoasd.h. [4aria a adus nu numai foi de btoc, ci si acuarele si creioane cotorate.

ffil incercuiegte conlunc!ilte coordonatoare din enu n!urile de mai jos, precizand, in spa!iuldat, ce pxrli de propozilie teagi.

a. Vlenanc salata de vinete cu rosii sau cu ardei copji.b. Dovlecii portocalii si mari umptu tarabete.c. Cosmin 9i Radu au cumparat crizanteme.d. lvlama a copt vinete gi ardei pentru zacusce.e, Frunzele saLatei sunt verzi si crude.f. Strugurii negri 9i mici sunt dutci.g, I-ai dat tui $tefan sau [ui Dinu cartea?h. Mergin viziti fie ta bunici, fie ta unchiuLde La Brasov.

ffi Compteteazi frazele date, scriind conjunctii coordonatoare potrivite in spa!iut dat.a' Tema nu este dificile,

-

este tunga

-

monotona. b. Am vdzut tumind incamera [u i, _ s-a intors de [a serviciu. c. poli pteca _in aceastd seard, _mAine,

-

a9 prefera si rimAi mai mutt, fiindce pari obosit. d. N-a sarit niciodata deLa trambulina, _ ar vrea sd-LinveJi cum se face.

ffi! incercuieste cu rogu conjuncliite coordonatoare si cu atbastru conjunctiile subordona-toare din frazele de mai ios. Atcituiegte in caiet schema frazelor.

-

a. in vacanli, am mers La mare ca si fac pLaji 9i m-am bucurat cd am fdcut si schi nautic.ffi