caracteristica juridică a contravenţiei
TRANSCRIPT
8/19/2019 Caracteristica Juridică a Contravenţiei
http://slidepdf.com/reader/full/caracteristica-juridica-a-contraventiei 1/7
I. Spînu
Caracteristica juridică a contravenţiei
“Legea şi viaţa”, 2012, nr.3, pag.30
* * *
SUMMARY In this scientific publication an endeavour is undertaen to !ae an in"uire into the
#uridical feature of contravention$ the histor% of the general notion& the concept of contravention& the definition and the structure of contravention& its content.
SUMAR 'n pre(enta publicaţie ştiinţific) se *ncearc) a e+a!ina caracteristica #uridic) a
contravenţiei$ istoricul conceptului contravenţional& definiţia şi structura contravenţiei.
Contravenţia reprezintă o instituţie juridică de bază a dreptului contravenţional.Temeiul (izvorul) oricărei forme de răspundere juridică concretă îl constituie fapta juridică
lato sensu, respectivă, împrejurare de care legea leagă geneza unui raport juridic de răspundere.Orice formă de răspundere juridică presupune i e!istenţa unei norme juridice, care impune oanumită conduită subiectului de drept, i consecinţele neconformării acestuia comportamentuluistabilit de norma juridică.
"apta juridică generatoare de răspundere contravenţională se numete contravenţie.#entru e!istenţa unui raport concret de răspundere contravenţională sînt necesare trei
premise$ subiectele, norma juridică şi săvîrşirea unei contravenţii . %orma juridică este premisanecesară pentru e!istenţa subiectelor răspunderii contravenţionale, contravenţiei, raportuluiabstract de răspundere contravenţională i raportului concret de răspundere contravenţională &',
p.'.O faptă antisocială constituie temeiul răspunderii juridice contravenţionale doar dacă
dreptul pozitiv i*o conferă prin intermediul normelor juridice de stabilire i sancţionare acontravenţiilor, deoarece raportul juridic de răspundere nu se poate nate altfel. +fera faptelor sociale care sînt considerate de către legiuitor contravenţii depinde de conţinutul i dinamicareglementării juridice a diferitelor momente, etape sau epoci din evoluţia societăţii umane &',
p.-.reptul contravenţional determină ceea ce este ilicit sau ilegal prin prisma valorilor sociale
ocrotite de normele sale materiale. /mpunerea unei conduite cu ajutorul normelor care prevădcontravenţiile poate avea loc fie prin interzicerea unui comportament (stabilit de norme
pro0ibitive), fie prin ordonarea unei conduite (stabilirea de norme operative).1ctivitatea umană care nu intră sub sfera normelor juridice contravenţionale pro0ibitivesau operative este o conduită ce nu interesează materia dreptului contravenţional, ci eventual altesubsisteme juridice &', p.-.
2n cazul în care fapta concretă nu poate fi încadrată în careva formă a ilicitului, înseamnăcă ea este o faptă permisă, se situează în afara zonei ilegalităţii i faţă de autorul ei nu poate fiaplicată careva formă a constrîngerii juridice.
Contravenţia, la fel ca infracţiunea, este un fenomen comple!, avînd următoarele aspecte$material, uman, social, moral*politic i juridic. Contravenţia are un aspect material, deoarece esteo manifestare e!terioară obiectivă a persoanei apte să producă modificări în realitatea obiectivăînconjurătoare. 3a are i o latură social), pentru că este o activitate periculoasă pentru valorile
sociale i dă natere la raporturi de conflict între făptuit i titularul valorilor sociale lezate.4n alt aspect al contravenţiei este cel u!an, întrucît este o activitate ce aparţine omului,fiind o e!primare a individualităţii sale. Contravenţia are o componentă !oralpolitic), deoarece
8/19/2019 Caracteristica Juridică a Contravenţiei
http://slidepdf.com/reader/full/caracteristica-juridica-a-contraventiei 2/7
dă e!presie atitudinii etice i celei civile faţă de valorile social*juridice. /licitul contravenţionalare i o latură juridică, pentru că reprezintă o încălcare a datoriei de conformare inserată înnorma de stabilire (dispoziţie) i sancţionare (sancţiune) a normei materiale a dreptuluicontravenţional, încălcare ce produce efecte juridice.
-tiinţa dreptului contravenţional , în opinia vestitului savant rom5n 6i0ai 1drian 7otca, seocupă însă numai de una dintre laturile fenomenului contravenţional, respectiv de acel juridic,
celelalte zone ale acestuia formînd obiect de studiu al altor tiinţe juridice sau umane &', p.8.reptul contravenţional este o categorie juridică suprainstituţionalizată, se subdivide îninstituţii juridice, dintre care trei pot fi denumite funda!entale. 1cestea sînt$ contravenţia,r)spunderea contravenţional) şi sancţiunile contravenţionale. 3le sînt numite fundamentaledeoarece toate normele dreptului contravenţional gravitează în jurul lor.
/nstituţia contravenţiei este cea care determină incidenţa celorlalte instituţii ale dreptuluicontravenţional. "ără contravenţie nu poate fi vorba de răspundere contravenţională sau deaplicarea unei sancţiuni specifice &9, p.-.
/nstituţia fundamentală a contravenţiei nu se reduce la definiţia conceptului decontravenţie, ci ea traversează întreaga reglementare a dreptului contravenţional, regăsindu*se,mai mult sau mai puţin, în orice instituţie i normă a dreptului contravenţional. +ediul materiei
instituţiei contravenţiei se află în normele materiale : Codul contravenţional al ;epublicii6oldova, Cartea /, #artea specială.
;eglementarea contravenţională a fiecărui stat are un aspect istoric bine determinat. Oricesocietate, la fiecare etapă de dezvoltare a sa, decide forma concretă de protecţie a valorilor sociale.
Istoricul conceptului contravenţional . e la debutul instituţiei contravenţiei i pînă în prezent, reglementările în materie contravenţională au fost constante în menţinerea ilicituluicontravenţional în sistemul normativ al faptelor care lezează valorile sociale i relaţiile sociale
proteguite de lege &8', p.9.3lementul supus structurării : creînd dificultăţi de configurare a identităţii răspunderii
contravenţionale, ca formă de răspundere distinctă de celelalte forme de răspundere juridică : afost natura juridică a regimului contravenţional &8, p.<*'. in acest punct de vedere, materiacontravenţională a trecut, ca efect al sc0imbărilor legislative din domeniul penal, în sferaabaterilor, avînd un caracter administrativ. 1ceastă translaţie, dei a menţinut unele apropieri isimilitudini cu instituţii aparţinînd dreptului penal, a impus definirea : din punctul de vedere alramurii de drept aparţinătoare$ dreptul administrativ : a conceptului de contravenţie i arăspunderii contravenţionale, întreprindere nelipsită de dificultăţi, avînd în vedere specificitatearăspunderii administrative asimilatoare, precum i a posibilelor identităţi cu abatereaadministrativă &, p.=>.
"apta contravenţională, ca formă de ilicit distinct, îi are originea în dreptul penal, ianume în imprimarea tripartită a ilicitului penal$ cri!e, delicte şi contravenţii. upă cum
menţionează prof. ?.ongoroz$ @divi(iunea tripartit) cunoscut) *n vechiul drept penal france(de la 1/1 şi *n cel din ru!ar anul I, apoi, prin !enţinerea ei *n odul penal france( de la110, ea şia f)cut dru! *n !ai toate legiuirile penale europene şi e+traeuropene” &, p.>-A.rept criteriu principal de delimitare a acestor trei categorii de fapte ilicite a servit gradul de
pericol social pe care îl prezintă fiecare i, respectiv, sancţiunea corespunzătoare acestora.+usţinem opinia reprezentantei doctrinei naţionale de drept administrativ i de drept
contravenţional, 6aria Orlov, precum că nu putem vorbi despre o teorie proprie ţării noastre înmaterie de ilicit administrativ sau contravenţional în plan istoric, dat fiind faptul că, pînă la=<.-'.88, ;epublica 6oldova nu a e!istat ca stat independent, cu o legislaţie proprie sau, cel
puţin, cu o coală (doctrină) proprie în materie de drept administrativ. 1ceasta nu înseamnă, însă,că în anumite perioade ale istoriei Basarabia s*a aflat în afara oricăror dezbateri teoretice sau
reglementări juridice asupra faptelor contravenţionale &89, p.8><.2n plan istoric, pînă în anul 88', contravenţiile erau reglementate juridic în legislaţia penală a ;usiei ţariste, legislaţie care era aplicabilă i în Basarabia între anii 88' i 8-.
8/19/2019 Caracteristica Juridică a Contravenţiei
http://slidepdf.com/reader/full/caracteristica-juridica-a-contraventiei 3/7
Basarabia reunită cu ;om5nia a cunoscut o reglementare juridică a contravenţiilor prin Codul penal rom5n din 8'A9 i cel din 8>A, care califică infracţiunile în crime, delicte i contravenţii&=9, p.A. 2n perioada postbelică, rolul principal la formarea legislaţiei administrativ*contravenţionale i*a revenit teoriei juridice sovietice.
2n legislaţia sovietică, c0iar de la crearea 4;++, contravenţiile au fost scoase din sferafaptelor penale, fiind calificate drept abateri de natură administrativă. %atura administrativă a
contravenţiei, precum i a răspunderii pe care o presupune săvîrirea acesteia, este determinatăde stabilirea ei prin acte normative emise, în parte, de către organele administraţiei de stat isancţionarea, de cele mai multe ori, tot de către organele administraţiei de stat.
2ntrucît numărul abaterilor sancţionate administrativ cretea considerabil, spre sfîritulanilor cincizeci ai sec. a fost necesară o limitare a sferei de aplicare a acestei forme derăspundere. 4n rol decisiv în această privinţă l*a jucat ecretul +ovietului +uprem al 4;++ din=8.-A.8A8 @Cu privire la limitarea aplicării în continuare a amenzii în ordine administrativăD,
prin care a fost redus numărul organelor împuternicite să stabilească amenda administrativă,numărul organelor i al persoanelor cu funcţii de răspundere împuternicite să aplice aceastăsancţiune, numărul abaterilor pentru care poate fi aplicată amenda, reducîndu*se i mărimeaamenzii administrative. 2n afară de aceasta, a fost anulată sancţionarea prin amendă
administrativă a persoanelor juridice, amenda urmînd a fi aplicată direct persoanelor cu funcţiide răspundere care, în virtutea obligaţiilor de serviciu, trebuiau să ia măsuri pentru îndeplinireanormelor stabilite.
Cu toate aceste măsuri, în anii 8<-*8'-, în legislaţia administrativă sovietică e!istau peste 9-- de acte normative prin care se stabileau abaterile administrative i regimul juridic desancţionare a lor. 1cest fapt a determinat adoptarea unui act normativ de bază, care a formatdreptul comun în materia contravenţiilor. Einîndu*se cont de originea penală a contravenţiei,legiuitorul a mers, probabil, pe calea codificării acestor fapte, preluînd o mare parte din
principiile ce stau la baza codificării infracţiunilor &89, p.8>'.1ctul normativ iniţial, în baza căruia s*a înfăptuit codificarea contravenţiilor, a fost Fegea
4;++ @Cu privire la Bazele legislaţiei administrativeD, adoptată în 8'=. 1tunci toate republicileunionale au adoptat propriile coduri cu privire la contravenţiile administrative, mai bine zis, afost o reproducere directă a @BazelorD, fără modificări esenţiale.
odul cu privire la contravenţiile ad!inistrative al 4epublicii 5oldova, adoptat la=.->.8'9, cu multiple modificări a fost în vigoare pînă la >8 mai =--, moment din care a fost
pus în aplicare odul contravenţional al 4epublicii 5oldova, adoptat la = octombrie =--'. Deinirea contravenţiei . #entru a putea face o distincţie mai profundă i argumentată între
contravenţie i celelalte categorii de fapte antisociale, se cere o analiză amplă a definiţiilor ilicitului contravenţional. e menţionat că nici în doctrină, nici în legislaţie nu e!istă unanimitatecu privire la definirea ilicitului contravenţional. ;eprezentantul doctrinei rom5ne, Corneliu6anda, conc0ide$ contravenţia, aa cum este ea definită în doctrină, reprezintă orice faptă
contrară ordinii de drept, ea constituie o manifestare a conduitei umane e!teriorizate în societate,adică un ansamblu de acte ale omului sub controlul voinţei i raţiunii sale.1ltfel spus, caracterul ilicit al faptei contravenţionale e!istă numai atunci cînd subiectul
acţiunii umane a avut, în mod obiectiv, libertatea de a alege o conduită ce se înfăţiează ca oacţiune socială negativă, în raport cu ordinea de drept &8>, p.>-*>8.
Ceva mai tîrziu, acelai savant în următoarea lucrare vine, practic, cu aceeai definiţie acontravenţiei &8, p.>'8.
eterminînd structura i conţinutul juridic al definiţiei de contravenţie, prof. 6ircea #redamenţionează$ @#entru a fi în prezenţa unei contravenţii, sînt necesare unele condiţii de îndeplinit$săvîrirea unei fapteG pericolul social al fapteiG vinovăţia făptuitoruluiG prevederea faptei de cătreactul normativD &==, p.8>*8.
upă /ulian #oenaru, contravenţia este @fapta săvîrită cu vinovăţie, care prezintă un pericol social mai redus decît infracţiunea i este prevăzută i sancţionată prin legeD &=-, p.8<.
8/19/2019 Caracteristica Juridică a Contravenţiei
http://slidepdf.com/reader/full/caracteristica-juridica-a-contraventiei 4/7
#rof. umitru Brezoianu definete contravenţia ca @o faptă antisocială, stabilită de lege,săvîrită cu vinovăţie de către o persoană fizică sau juridicăD &8, p.8'.
Caracterul ilicit al faptei contravenţionale e!istă numai atunci cînd subiectul acţiuniiumane a avut, în mod obiectiv, libertatea de a alege o conduită ce se înfăţiează ca o acţiunesocială negativă, în raport cu ordinea de drept.
upă cum menţionează reprezentantul doctrinei ruse, prof. .Ba0ra0, pentru dreptul
administrativ este caracteristică neconcordanţa dintre obiectul reglementat i cel ocrotit (sesubînţelege prin sancţiuni @administrativeD). Contravenţia administrativă, consideră el, este ofaptă ilicită de încălcare a normelor de drept administrativ, de drept civil, de dreptul muncii,ecologic i ale altor ramuri de drept ocrotite prin sancţiuni administrative &=A, p.>'.
1ceastă afirmaţie poate fi înţeleasă în sensul că prin faptele contravenţionale nuîntotdeauna se încalcă un raport administrativ juridic, ci i raporturi de altă natură (patrimoniale,de muncă). /licitul contravenţional nu este deci identic cu cel administrativG totodată, el nici nuinclude întregul ilicit administrativ, care poate fi i administrativ*disciplinar, i administrativ*
patrimonial.2n ceea ce privete definiţia i conţinutul juridic al contravenţiei, reprezentanţii doctrinei
auto0tone sînt mai aproape de doctrina rom5nească. 1stfel, 6ergiu 7urdui susţine$ @contravenţia,
ca instituţie fundamentală a dreptului contravenţional, este un ansamblu de norme juridice carereglementează condiţiile pe care trebuie să le întrunească o faptă ilicită pentru a fi apreciată dreptcontravenţieD &A, p.''.
;eprezentanţii doctrinei naţionale din domeniul dreptului administrativ, 5.8rlov şi-t.elecciu, concluzionează$ contravenţia este o faptă ilicită, antisocială prevăzută de legislaţie,săvîrită cu vinovăţie i care prezintă pericol social mai redus decît infracţiunea &8A, p.89<.
O definiţie mai amplă, care corespunde cerinţelor realităţii obiective i înglobeazăelementele constitutive de bază, este dată de prof. ?ictor Huţuleac, care susţine următoarele$@Contravenţia este fapta (acţiunea sau inacţiunea) ilicită, cu un pericol social mai redus decîtinfracţiunea, săvîrită cu vinovăţie, care atentează la valorile sociale ocrotite de normelecontravenţionale materiale i pentru a cărei comitere legea prevede pedeapsa contravenţionalăD&<, p.8-=.
in definiţiile analizate observăm că nu doar doctrinele juridice diferă una de alta, ci iopiniile savanţilor în limitele unei doctrine sînt diferite. Toţi specialitii din domeniu susţin însănecesitatea unei asemenea definiţii nu numai în doctrină, ci i în legislaţie.
Considerăm că legiferarea definiţiei de contravenţie este o problemă foarte importantă. %uîntîmplător, încă în anul =-->, savantul rom5n 5.9.:otca a formulat întrebarea$ @3ste necesarăoare o definiţie legală a contravenţieiID &', p.9. Fa această întrebare au fost date diferiterăspunsuri. e regulă, autorii occidentali, constată savantul, apreciază că o definiţie legală acontravenţiei nu este necesară, deoarece destinatarii legii i practicienii nu au de*a face cunoţiunea generală de contravenţie, ci cu fapte (contravenţii), în special. Fegile penale occidentale
au urmat acest punct de vedere, lăsînd doctrinei atributul definirii generale a contravenţiei.+usţinem totalmente opinia acelor reprezentaţi ai doctrinei, care consideră că definiţialegală generală a contravenţiei este importantă, deoarece constituie un instrument pe care
practicienii îl folosesc în procesul de aplicare a legii contravenţionale. Totodată, definiţia legală acontravenţiei reflectă unele dintre principiile dreptului contravenţional sau anumite laturi aleacestora.
e asemenea, cu ajutorul noţiunii generale a contravenţiei se poate delimita mai uor sferailicitului contravenţional de domeniul celorlalte specii de ilicit, adică sfera contravenţiilor de ceaa infracţiunilor, a delictelor civile, a abaterilor disciplinare etc. 2n această ipostază, definiţiagenerală a contravenţiei servete drept criteriu i pentru legiuitor în opera sa de legiferare acontravenţiilor. 2n fine, definiţia generală a contravenţiei conţine i reflectă unele principii
fundamentale ale dreptului contravenţional, i anume principiul legalităţii i cel al răspunderiicontravenţionale subiective.
8/19/2019 Caracteristica Juridică a Contravenţiei
http://slidepdf.com/reader/full/caracteristica-juridica-a-contraventiei 5/7
ezvoltarea legislaţiei contravenţionale i a tiinţei dreptului contravenţional în ;epublica6oldova a demonstrat deja că este deosebit de importantă formularea definiţiei de contravenţie,care trebuie să conţină elementele principale de clasificare a acestei fapte antisociale.
efinirea faptelor contravenţionale în Codul cu privire la contravenţiile administrative al;epublicii 6oldova, adoptat la = martie 8'9, i codificarea acestora au uurat într*o maremăsură atît constatarea acestor fenomene, cît i procedura de aplicare a sancţiunilor faţă de
făptuitor &=, art.. /niţial, art. din Cod avea următorul conţinut$ @Contravenţie (abatere)administrativă se consideră acţiunea sau inacţiunea ilicită, culpabilă (premeditată sauimprudentă), ce atentează la ordinea publică sau de stat, la proprietate, la drepturile i libertăţilecetăţenilor, la modul stabilit de administrare, pentru care legislaţia prevede răspundereadministrativăD.
4lterior, în urma unor modificări operate în legea contravenţională, a apărut o nouădefiniţie a contravenţiei, i anume$ @ontravenţie ad!inistrativ) se consideră fapta (acţiunea sauinacţiunea) ilicită ce atentează la personalitate, la drepturile i interesele legitime ale persoanelor fizice i juridice, la proprietate, la orînduirea de stat i la ordinea publică, precum i alte fapteilicite pentru care legislaţia prevede răspunderea administrativăD. 1ceastă definiţie era evidentlitigioasă, deoarece nu lua în consideraţie unul dintre elementele de bază ale contravenţiei :
vinov)ţia. %oua Fege contravenţională îndepărtează acest neajuns, stipulînd$ @Constituie contravenţie
fapta : acţiunea sau inacţiunea : ilicită, cu un grad de pericol social mai redus decît infracţiunea,săvîrită cu vinovăţie, care atentează la valorile sociale ocrotite de lege, este prevăzută de
prezentul Cod i este pasibilă de sancţiune contravenţionalăD &>, art.8-.2n pofida faptului că în ;om5nia, pînă în prezent, nu e!istă o lege contravenţională unică,
reglementării juridice a fenomenului contravenţional i*au fost consacrate multe acte juridice.Conform art.8 din Fegea nr.>=J8A', contravenţia este definită ca fiind @fapta săvîrită cu
vinovăţie, care prezintă un pericol social mai redus decît infracţiunea i este prevăzută isancţionată prin legi, decrete sau prin acte normative ale organelor arătate în legeD.
Fegea nr.>=J8A' a fost modificată i completată prin numeroase acte normative, atîtînainte, cît i după decembrie 8' &=>, p.=A<, oricum, ea @devenise de mult timpnecorespunzătoare, depăită în raport cu prevederile Constituţiei ;om5niei din 88, cu noilerealităţi social*economice i cu principiile statului de dreptD &=8, p.>.
2n consecinţă, prin Ordonanţa Huvernului nr.=J=--8 @#rivind regimul juridic general alcontravenţiilorD &8<, aprobată prin Fegea nr.8'-J=--= &8=, se reglementează un nou regimcontravenţional, care @aduce multiple noutăţi i modificăriD &=, p.8-, faţă de Fegea nr.>=J8A',
printre acestea de o deosebită importanţă fiind @reabilitarea principiilor #uridice în abordareafenomenului contravenţional, definirea ştiinţific) a conceptelor esenţiale ale răspunderiicontravenţionale i instituirea unui statut autono! al răspunderii pentru contravenţiiD &=8, p.>.
#otrivit art.8 al Ordonanţei Huvernului ;om5niei nr.= din 8= iulie =--8 privind regimul
juridic al contravenţiilor, @constituie contravenţie fapta săvîrită cu vinovăţie, stabilită isancţionată ca atare prin lege, prin 0otărîre a guvernului ori prin 0otărîre a consiliului local alcomunei, oraului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureti, a consiliului judeţeanori a Consiliului general al municipiului BucuretiD.
Observăm că legiuitorul rom5n, spre deosebire de cel naţional, stipulează că contravenţia(fapta ilicită contravenţională) poate fi stabilită nu numai prin lege, ci i prin alte acte juridice aleautorităţilor publice. Considerăm că poziţia legiuitorului rom5n este mai corect) din cîtevaconsiderente.
'n pri!ul r*nd , potrivit Fegii ;epublicii 6oldova cu privire la Huvern, acesta @ia măsuri demenţinere a ordinii publice, realizează programe de stat privind combaterea criminalităţiiD &8-.2n limitele unităţii administrativ*teritoriale, această sarcină rămîne pe seama consiliilor locale.
#otrivit legii respective &88, între competenţele de bază ale consiliilor locale sîntdeterminate$
8/19/2019 Caracteristica Juridică a Contravenţiei
http://slidepdf.com/reader/full/caracteristica-juridica-a-contraventiei 6/7
@f 8) decide, în condiţiile legislaţiei în vigoare, asupra tăierii, defriării arborilor i arbutilor din spaţiile verzi proprietate publică a unităţii administrativ*teritoriale iJsau asupra strămutăriilorG
s8) adoptă regulile de întreţinere a cîinilor, a pisicilor i a altor animale domesticeG!) contribuie, în condiţiile legii, la asigurarea ordinii publice, adoptă decizii privind
activitatea poliţiei municipale, a pompierilor i formaţiunilor de protecţie civilă de interes local,
propune măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestoraD.2ntru realizarea atribuţiilor nominalizate, atît guvernul, cît i organele administraţiei publice locale au nevoie de un mecanism juridic, inclusiv cel contravenţional. Fegeacontravenţională prevede însă că constituie contravenţie doar atentarea cu vinovăţie la @valorilesociale ocrotite de legeD. Considerăm că această prevedere este discutabil), nu corespundenevoilor organelor ad!inistraţiei publice centrale de ramură i celor locale în ceea ce privetemecanismul juridic de combatere a contravenţionalităţii i este depăită.
'n al doilea r*nd , încadrarea juridică a multor fapte în condiţiile normei materiale aCodului contravenţional este imposibilă fără consultarea altei norme juridice. e e!emplu,art.89' alin.(=) CC al ;6 prevede$ @#limbarea cîinilor sau altor animale în locuri publice : contrar regulilor aprobate prin decizie a autorităţii publice locale : se sancţionează cu amendă de
la 8- la =- de unităţi convenţionaleD, în ceea ce privete sancţiunea pasibilă de aplicat, este clar.2n ce mod însă va fi determinată latura obiectivă a făptuitorului acestui ilicit contravenţional,dacă dispoziţia acestei norme nu conţine regulile respectiveI..
Constatăm că analiza juridică multilaterală i încadrarea corectă a faptei antisociale comiseîn limitele articolului concret din Fegea contravenţională servesc drept temei de aplicare corectăa răspunderii contravenţionale. Totodată, este cunoscut faptul că o parte din contravenţiile
prevăzute în Codul contravenţional au dispoziţii de blanc0etă i de aceea, pentru e!aminarealaturii obiective (caracterului atentării faţă de obiect), este necesar de a apela nu doar la legislaţiacontravenţională, ci i la alte acte normative.
Referinţe bibliografice
8. Brezoianu umitru. ;rept ad!inistrativ. <artea general). Bucureti$ 3ditura 4niversităţii @Titu6aiorescuD, =--=.
=. Codul cu privire la contravenţiile administrative al ;6 din =.->.8'9.>. Codul contravenţional al ;epublicii 6oldova din =.8=.=--' (data intrării în vigoare : >8.-9.=--).. ongoroz ?intilă. ;rept penal . Bucureti, 8>.9. ongoroz ?intilă. <rincipalele transfor!)ri ale dreptului penal ro!=n. 2n$ +tudii i cercetări juridice,
8<9.A. "urdui +ergiu. ;rept contravenţional . C0iinău$ Cartier, =--9.<. Huţuleac ?ictor. >ratat de drept contravenţional . C0iinău$ "3*# @Tipografia CentralăD, =--.'. 7otca 6i0ai 1drian. ;rept contravenţional. <artea general). Bucureti$ 3ditas, =-->.. Kirmarer /onel, Cămăracu 6i0ai 1le!andru. <ropuneri pentru o viitoare regle!entare a contravenţiilor .
2n$ ;evista ;om5nă de rept, nr.'J8<.8-. Fegea nr.A din >8.-9.8- u privire la ?uvern, art.8A alin.). 2n$ 6onitorul Oficial al ;epublicii
6oldova nr.8>8*8>> din =A.-.=--=, art.8-8'.88. Fegea nr.>A din ='.8=.=--A <rivind ad!inistraţia public) local), art.8 alin.(=). 2n$ 6onitorul Oficial al
;6 nr.>=*>9 din -.->.=--<, art.88A.8=. Fegea nr.8'-J=--=, publicată în 6onitorul Oficial al ;om5niei nr.=A' din ==.-.=--=.8>. 6anda Corneliu. ;rept ad!inistrativ$ tratat ele!entar . ?ol./. 3diţia a /l*a, revăzută i adăugată.
Bucureti$ Fumina Fe!, =--=.8. 6anda Corneliu. ;rept ad!inistrativ$ tratat ele!entar . 3diţia a /?*a, revăzută i adăugată. Bucureti$
Fumina Fe!, =--<.89. Orlov 6aria. ;rept ad!inistrativ. C0iinău$ 3pigraf, =--8.8A. Orlov 6., Belecciu Lt. ;rept ad!inistrativ (pentru uzul studenţilor). C0iinău$ 3lena*?./., =--9.8<. Ordonanţa Huvernului nr.=J=--8 din 8=.-<.=--8 privind regimul juridic general al contravenţiilor.
#ublicată în 6onitorul Oficial al ;om5niei nr.8- din =9.-<.=--8.8'. #ivniceru %una 6aria, +usanu #etru, Tudurac0e an. ontravenţia$ *ndru!ar teoretic şi practic. /ai$
/nstitutul 3uropean, 8<.8. #oenaru /ulian. 6pre un cod al contravenţiilor . 2n$ ;evista ;om5nă de rept, nr.<J8<A, p.<*'.=-. #oenaru /ulian. 4)spunderea pentru contravenţii. Bucureti$ Fumina Fe!, 8'.
8/19/2019 Caracteristica Juridică a Contravenţiei
http://slidepdf.com/reader/full/caracteristica-juridica-a-contraventiei 7/7
=8. #oenaru /ulian. @oul regi! al contravenţiilor . Ordonanţa nr.=J=--8. 2n$ ;evista @reptulD nr.8=J=--8.==. #reda 6ircea. urs de drept ad!inistrativ. <artea general). Bucureti$ Calistrat 7oga, 89.=>. #reda 6ircea. ;rept ad!inistrativ. <artea general). 3diţie revăzută i actualizată. Bucureti$ Fumina
Fe!, =---.=. +antai loan. @oul regi! al contravenţiilor . Ordonanţa nr.=J=--8. 2n$ ;evista @reptulD nr.8=J=--8.=9. Eiclea 1le!andru. 4egle!entarea contravenţiilor. Bucureti$ Fumina Fe!, =-->.=A. MNPN Q.7. RSUVUWXPNXUYVNZ [XY\XWXY\VV[WX] ^PN_SNV Y ```. \. [W[U\. `Y\PS[YW$
hS*Y[ PN. V*XN, 8'. __________ Teoria cu privire la cauzele penale şi contravenţiile administrativeI. Spînu - Caracteristica juridică a contravenţiei //Legea şi viaţa 3/30, 2012