cap.5 - structura sistemului automat de comanda

Lucrare de diplomă / Capitolul 5

CAPITOLUL 5

COMANDA ȘI CONTROLUL MOTORULUI PRINCIPAL

5.1 Noțiuni introductive

Noţiunea de automatizare este un termen complex cu multe valenţe şi conotaţii care

dea lungul timpului a suferit o serie de nuanţări ce au reflectat în mod direct evoluţia ştiinţei

şi tehnicii.

La modul cel mai general automatizarea unui sistem tehnic presupune realizarea lui

de o astfel de manieră în cât să aibă o autonomie în funcţionare cât mai mare şi implicit

intervenţia operatorului uman să fie cât mai redusă.

În cazul sistemelor navale automatizările au jucat un rol esenţial în dezvoltarea şi

siguranţa transportului modern. Dimensiunile tot mai mari, creşterea numărului de agregate

şi instalaţii, a complexităţii acestora a făcut ca automatizarea să se impună ca un element

esenţial.

Condiţiile ce au condus la apariţia şi dezvoltarea sistemelor de automatizare navale au

fost:

progresul tehnic care a permis dezvoltarea de agregate şi echipamente din ce în ce

mai sofisticate, mai fiabile şi mai compacte, la costuri din ce în ce mai reduse.

necesitatea scăderii numărului de membrii în echipaj, care în trecut avea tendinţa să

crească deosebit de mult datorită numărului mare de agregate şi instalaţii existente la

bordul navelor;

creşterea complexităţii echipamentelor, care necesitau reglaje de mare fineţe şi viteză

de răspuns ridicată, imposibil de realizat în condiţiile reglării manuale;

necesitatea atingerii unor fiabilităţi superioare în exploatare, ceea ce impunea o

reglare continuă, mai strictă a parametrilor şi o mai bună adaptate a acestora la condiţiile de

funcţionare în mod deosebit atunci când condiţiile meteorologice erau nefavorabile şi reacţia

personalului de deservire uman este imprevizibilă.

creşterea siguranţei în exploatare şi reducerea numărului de accidente;

necesitatea asigurării unor condiţii mai bune de muncă pentru personalul de

exploatare, în mod deosebit pe navele cu destinaţii special.

Cel mai mare salt în ceea ce priveşte automatizările s-a făcut însă odată cu introducerea

sistemelor electrice, acestea oferind:

dimensiuni semnificativ reduse;

reducerea drastică a numărului de piese aflate în mişcare;


fiabilitate mărită;

posibilităţi mari de preluare, prelucrare şi transmitere a semnalelor;

posibilitatea transmiterii la distantă a comenzilor, fară restricţii deosebite;

consumuri specifice reduse de energie.

costuri mai reduse.

Dezavantajul lor major fiind acele al realizării unor forţe de acţionare modeste şi

prezenţa în unele dispozitive a unor piese în mişcare (relee). Din acest motiv sistemele

moderne de automatizare sunt în marea lor majoritate electrice în partea de preluare,

transmitere şi prelucrare a datelor şi pneumo-mecanice sau hidraulice în partea de execuţie.

Utilizarea energiei electrice la bordul navelor a dus la apariţia centralelor electrice cu

sistemele lor specifice de producerea, transport şi distribuţie. Acestea au făcut ca numărul de

sisteme şi complexitatea acestora să crească.

Apariţia calculatoarelor şi a circuitelor electronice ridică gradul de automatizare la un

nou nivel (super-automatizare). Componentele electrice puţin fiabile, de dimensiuni mari, ce

conţin elemente în mişcare sunt înlocuite. Astfel dimensiunile scad foarte mult, gradul de

concentrare şi fiabilitatea cresc iar consumurile specifice şi preţurile de cost se reduc foarte

mult. La ora actuală este de neconceput o navă fără centralizarea şi automatizarea sistemelor

de la bord. Aceasta a dus la creşterea siguranţei şi îmbunătăţirea condiţiilor de la bordul

navelor.

Gradul cel mai înalt de automatizare în domeniul naval a fost atins în compartimentul

maşină unde sistemele automate pot lua la ora actuală integral rolul operatorului uman. S-a

ajuns astfel ca conceptul de automatizare să se generalizeze şi mai mult astfel în cât el să

cuprindă şi sisteme de monitorizare.

5.2 Funcțiile sistemelor

5.2.1 Sistemul de comandă - este ansamblul dispozitivelor care asigură operarea

echipamentelor şi instalaţiilor de la bordul navelor.

5.2.2 Sistemul de protecţie – este ansamblul dispozitivelor care asigură

funcţionarea echipamentelor într-un domeniu stabilit, astfel încât să fie evidentă distrugerea

lor.

5.2.3 Sistemul de supraveghere- este ansamblul dispozitivelor care permit

menţinerea înfuncţiune a echipamentelor la parametrii optimi de exploatare, în orice condiţii

de lucru.


În conformitate cu teoria sistemelor automate fiecare dintre sistemele menţionate

realizează una sau mai multe funcţii cum ar fi:

Comandă (acţiunea) caracterizată de o mărime de comandă şi care se concretizează

printr-o acţiune asupra unor elemente ale sistemului cu scopul modificării unor

parametrii.

Reglarea reprezintă acţiunea de setare a unor parametrii la valorile prescrise. În

sens larg, reglarea presupune compararea valorii mărimii (măsurate) cu o o valoare setată şi

generarea unei acţiuni care să menţină cele doua valori cât mai apropiate.

Execuţia - acţiunea prin care se materializează un parametru al sistemului.

Protecţia - este o funcţie care permite menţinerea parametrilor între anumite limite

de exploatare care să nu provoace distrugerea acestuia.

Controlul - presupune verificarea permanentă a parametrilor. Acesta se realizează

prin măsurarea mărimilor ce caracterizează activitatea supusă controlului şi verificarea

încadrării lor între anumite limite specificate.

Măsurarea poate fi:

continuă când valorile sunt transmise continu;

discretă când valorile sunt transmise la intervale:

de timp;

din mărimea de măsurat.

5.3 Posturile de comandă

5.3.1 Postul de comandă local (P.C.L.)

Este situat în compartimentul maşină CM şi este postul principal de comandă sau

postul de avarie.

5.3.2 Postul central de comandă (P.C.C.)

Postul central de comandă este soluţia modernă de comandă a M.P. şi a tuturor

agregatelor din CM (compartimentul maşină) fără de care la ora actuală nu mai este de

conceput un sistem naval de propulsie modern. El concentrează toate comenzile tuturor

agregatelor din C.M. şi în plus semnalizările şi sistemele complexe de automatizare şi

protecţie. Este de regulă amplasat în C.M în zona platformei medii a MP, de regulă la acelaşi

nivel cu P.C.L izolat fonic şi termic de acesta.

5.3.3 Postul de comandă din timonerie (P.C.T)


Este amplasat în comanda de navigaţie a navei. Aceasta este situată la partea

superioară a castelului, deci comanda din timonerie se poate face doar la distanţă şi este

operată de personal necalificat.

5.4 Sistemul de comandă AutoChief C20 - Kongsberg Maritime AS Norvegia.

Comanda motorului principal de propulsie avut în discuție în prezenta lucrare se face

prin intermediul sistemului modern de comandă, control și supravaghere AutoChief C20,

proiectat, produs și pus în practică de către specialiști ai companiei Kongsberg Maritime AS

din Norvegia, subiect pe care îl vom detalia în cele ce urmează.

5.4.1 Descrierea sistemului și a funcțiilor.

Sistemul Kongsberg Maritime C20 Marine Automation constă, printre altele și de

sistemul de propulsie și control AutoChief ® C20.

Design-ul modular permite flexibilitate în configurarea sistemului la cerințele individuale

ale navei, care acoperă o gamă largă de configurații de propulsie standard de la cele mai

simple motoare la cele mai complexe, motoare de viteză mică sau mare, indiferent de tipul

lor, în 2 sau 4 timpi, motoare construite cu reductor de turație, reversibile sau cu elice cu pas

variabil. Acest sistem este o parte a unui sistem integrat de control total al sistemului de

propulsie, precum și al controlului total al navei, printre care putem enumera :

alarmă și sistem de monitorizare,

sistem de control auxiliar,

sistem al managementului de putere al motorului principal

automatizarea sistemului de balast,

HVAC (aer condiționat).

Sistemul se bazează peconceptul de automatizare unificat Kongsberg Maritime, concept

în care fiecare configurație individual a navei este construit folosind module standard de

comunicare pe zona CAN și rețele locale. Sistemul C20 este configurabil pentru toate tipurile

de nave.

Principalele elemete componente sistemului de control al propulsiei AutoChief ® C20

sunt:

panoul principal de control,

sistemul de control la distanță,

sistemul de comandă și control prin telegraf,

sistemul de siguranță și avarie al motorului,

sistemul de control al pasului elicei,


sistemul de control de avarie al pasului elicei,

sistemul unităților de distribuție și procesare a datelor.

AutoChief ® C20 respectă cerințele de Organizației Maritime Internaționale ( IMO ),

autorităților locale maritime, Asociației Internaționale a Societăților de Clasificare ( IACS ) și

a unsprezece societățile de clasificare.

Acesta este conceput pentru a satisface cerințele societăților de clasificare pentru

funcționarea compartimentului mașină fără supraveghere contină. Sistemul este în

conformitate cu toate regulile și regulamentele și toate modulele sunt de tip aprobat de către

societățile de clasificare. Sistemul încorporează cele mai recente progrese în hardware și

software de tehnologie.

În figura 5.4.1.1 este prezentată configurația sistemului de control și comandă a motorului

principal de propulsie.

Figura 5.4.1.1. Sistemul de control și comandă a motorului principal de propulsie.

5.4.1.1 Panoul de control AutoChief C20 ( ACP C20 )


Figura 5.4.1.1.1. Panoul de control AutoChief C20 ( ACP C20 )

Panoul de control este proiectat pentru operare cu foarte mare ușurință, este ușor de

utilizat prin tastele multifuncționale, oferă acces la toate informațiile și funcțiile sistemului.

Informațiile sunt furnizate numai atunci când este necesar pentru a menține operație simplă.

Un ecran color prezintă informațiile prin grafica sa simplă pentru înțelegerea ușoară.

Display-ul este conceput personalizat pentru tipul de motor pe care îl deservește și afișează

informații cu privire la : RPM, variația pasului elicei, presiunea aerului de lansare și aerului

de baleiaj, precum și alte informații utile în timpul monitorizării funcționării motorului

principal. Panoul de control poate fi instalat în orice consolă standard.

Pentru nava în cauză este disponibil în urmatoarele locații :

timonerie,

aripa babord,

aripa tribord,

camera de comandă.

5.4.1.1.2 Funcțiile și informațiile afișate de către panoul de control.

controlul comenzii și al transferului comenzii între punctele de comandă,

anularea funcției de încetinire și oprire a motorului principal,

resetarea și oprirea sunetului alarmelor,

anularea funcțiilor de limitare a turației motorului principal,

schimbarea parametrilor de funcționare a motorului principal,

indicarea alarmei generale,


comanda prin semnal analog și digital a motorului principal,

setarea pasului elicei,

turația motorului,

sarcina motorului,

starea actuală a motorului – oprit, pornit, în așteptare,

funcțiile care blochează pornirea motorului.

5.4.1.1.3 Display-ul LCD.

Figurile următoare ( 5.4.1.1.3.1, 5.4.1.1.3.2, 5.4.1.1. 3.3 ) prezintă diferite mimici ale

display-ului panoului de control ACP C20, în diferite meniuri de aplicabilitate.

Figura 5.4.1.1.3.1 Display LCD ACP C20





În figura 5.1.1.3.4 sunt prezentate desfășurat toate funcțiile pe care le poate îndeplini

monitorul LCD al sistemului ACP C20.

Monitorul LCD este interfaţa principală între operator şi sistemele controlate şi

monitorizate. Cu ajutorul monitorului sunt afişate toate indicaţiile parametrilor de

funcţionare, setare, adiţional se pot realiza şi ajustările parametrilor motorului.

În partea inferioară a monitorului există o bara de meniu, accesibilă selectării

informaţiilor şi schimbării anumitor parametri de funcţionare.

În partea inferioară stânga a monitorului este ataşat un senzor foto prin care se ajustează

automat luminozitatea monitorului, ajustarea se poate face şi manual.

5.4.1.1.4 Funcțiile tastelor panoului de control.

Figura 5.4.1.1.4.1 Tastele panoului ACP C20


anularea opririi motorului,

anularea încetinirii motorului,

anularea limitărilor în funcționare a motorului.


oprirea sunetului în cazului unei alarme,

resetarea alarmelor,

statusul panoului de control – dacă ledul indicator este în funțiune panoul de control este

funcțional, în caz contrar comenzile nu se pot efectua din taste.

Secțiunea de transfer de comandă este folosită pentru selectarea

locației de unde se dorește comanda motorului principal de propulsie.

Ledul indicator în funcționare indică locul de unde motorul principal

este comandat și controlat.

Locațiile disponibile sunt :

puntea de comandă,

camera de control,

postul local de comandă.


Pentru transferul și acceptarea comenzii se procedează în felul următor :

din locația din care se transfer comanda se apasă o dată tasta de locație pentru tarnser a

comenzii,

în locația în care se transferă comanda se apasa de două ori tasta locației respective pentru

acceptarea comenzii.

5.4.1.1.5 Tasta rotativă multifuncțională.

Figura 5.4.1.1.5.1 Tasta rotativă multifuncțională


Este utilizată pentru facilitarea navigării în meniul de comandă, control şi informare.

Poate fi rotită în ambele sensuri, nu are poziţie de stop. Pentru selectarea unui anume meniu,

funcţii, etc. tasta se roteşte până când funcţia dorită este iluminată proeminent, iar pentru

accesare se va apasa foarte usor pe tastă.

5.4.1.1.6 Unitatea telegraf.

Figura 5.4.1.1.6.1 Unitatea telegraf

Este destinată controlului vitezei motorului şi este amplasată în :

puntea de comandă,

camera de control a motorului,

punctul de control local al motorului ( fără manetă ).

Sistemul telegraf este un sistem combinat care îndeplineşte simultan funcţiile :

lansarea motorului,

controlul vitezei motorului,

oprirea în condiţii normale a motorului,

schimbarea sensului – înainte / înapoi,

oprirea de urgenţă a motorului.

Maneta este funcţională in 11 pasi fixi :

ÎNAINTE : foarte redus ; redus ; jumătate ; maxim ; navigaţie maxim ;

STOP : oprirea motorului ;

ÎNAPOI : foarte redus ; redus ; jumătate ; maxim ; urgenţă înapoi .

Pentru fiecare pas din cei anterior mentionaţi, pe consola telegrafului, în ambele părţi

laterale ale manetei există indicatori electronici luminoşi, care indică exact poziţia manetei şi

comanda dată motorului.

Mai jos este prezentat tabelul corespunzător rotațiilor motorului principal și vitelezor în

funcție atât de poziția manetei telegrafului, cât și în funcție de condițiile de încărcare a navei.


Poziția Rotații

pe minut

ÎNAINTE

Viteza

( noduri )

Rotații

pe minut

ÎNAPOI

condiții de

încarcare

condiții de

balast

Foarte redus 27 3,9 5,1 -27

Redus 33 4,9 6,2 -33

Jumătate 47 7,7 9,3 -47

Maxim 67 11,2 11,8 -67

Navigație maxim 91 15,9 17,6 ---

Tabelul 5.4.1.1.6.2 Tabelul corespunzător rotațiilor motorului și vitezelor

5.4.1.1.7 Butonul de oprire de urgență.

Există câte un buton special, cu funcţia de oprire de urgenţă a motorului atât în consola

aflată în puntea de comandă ,aripile babord și tribord, în camera de control a motorului cât şi

la postul local de comandă.

Pentru locaţiile de unde comanda motorului se poate realiza prin intermediul sistemului

telegrafului, butonul de siguranţă este pozitionat în partea inferioară a consolei telegrafului.

Din motive de siguranţă, pentru a nu fi acţionat accidental, butonul de oprire de urgenţă

este amplasat sub o clapetă.

Funcţia de oprire de urgenţă face parte din sistemul de siguranţă al motorului şi activează

oprirea imediată a motorului, indiferent de sarcina şi turaţia de funcţionare în momentul

activării sale.

Adiţional este activat semnalul de stop al motorului, presiunea combustibilului scade, iar

acceleraţia motorului se reduce până la oprirea acestuia.

Figura 5.4.1.1.7.1 Butonul de oprire de urgență.

5.4.1.2 Panourile de comandă dispuse pe aripile babord și tribord.


În ambele aripi ale timoneriei este dispus câte un panou de comandă și control a motorului

principal.

Acestea îndeplinesc aceleași funcții prevăzute anterior, pentru panoul de comandă ACP

C20. Din aceste locații se poate controla motorul în totalitate.

Aceste panouri nu dispun de monitoare LCD, turația motorului și pasul elicei fiind

disponibile și afișate de către un indicator de turație și unul de pas al elicei.

Transferul comenzii, controlul vitezei motorului, oprirea de urgență se fac în aceleași

condiții menționate anterior.

Figura 5.4.1.2.1 Panourile de comandă dispuse pe aripile babord și tribord

5.4.1.3 Indicatorul pasului elicei.

Figura 5.4.1.3.1 Indicatorul pasului elicei


Pasul elicei este indicat în timp real, acesta afișând indicatorul pe porțiunea verde atunci

când sensul de deplasare an navei se face înainte, iar cand nava se deplasează înapoi

indicatorul se află în zona roșie, indicand în același timp și valoare de deschidere a palelor

elicei. Valoarea indicată se încadrează în limitele 0 și 100, în funcție de comanda de rotație a

motorului principal și în funcție de viteza de navigație.

Este de menționat ca astfel de indicatoare de pas al elicei și de același tip sunt disponibile

atât în timonerie, postul central de comandă și postul local de comandă.

5.4.1.4 Telegraful cu taste.

Telegraful cu taste este prevăzut în următoarele

locații :

postul local și de avarie de comandă,

postul de avarie de comandă a mașinii pas.

Acest telegraf indeplinește urmatoarele funcții :

controlul motorului,

oprirea de urgență a motorului,

transferul comenzii către altă locație,

testarea funcționării ledurilor indicatoare.

Se poate observa că acestui tip de telegraf îi lipsesc următoarele

funcții :

oprirea sunetului în cazul unei alarme,

resetarea unei alarme.

Figura 5.4.1.4.1 Indicatorul pasului elicei

5.4.1.5 Comanda de urgență a mașinii pas.

Comanda de urgență a pasului elicei se face prin intermediul unui panou de comandă.

Locațiile în care este prevăzut câte un astfel de panou de control de urgență al mșinii pas

sunt :

în timonerie,

postul central de comandă.

Scopul acestui panou este ce a face posibil controlul pasului elicei în cazuri de avarie.

Panoul de control de avarie este conectat direct cu sistemul de control al electrovalvulelor

din sistemul de distribuție al uleiului hydraulic, prin care se comandă și reglează pasul elicei.

Funcțiile principale ale acestui panou sunt :

activarea sistemului de control de urgență,


apăsarea o singură dată a butonului de activare va pune sistemul în funcționare,

apăsarea pentru a doua oară a aceluiași buton va dezactiva funcționarea sistemului de

control de avarie.

mărirea unghiului palelor elicei,

micșorarea unghiului pasului elicei,

testarea funcționarii ledurilor indicatoare ale panoului de control de urgență.

Acest panou este prezentat în figura de mai jos.

Figura 5.4.1.5.1 Panoul de comandă de urgență al pasului elicei

5.4.1.6 Panoul de siguranță.

Acest panou se află numai în postul de comandă central, el având urmatoarele funcții :

indicarea activării funcției de oprire a motorului în cazul unei defecțiuni,

dezactivarea funcției de oprire a motorului,

indicarea activării funcției de încetinire a motorului în cazul unei defecțiuni,

dezactivarea funcției de încetinire a motorului,

selector pentru creșterea limitării în funcționare a sistemului de comandă și control de la

distanță,

selector pentru preluarea comenzii forțate a motorului în postul central de comandă,

buton pentru resetarea funcției de încetinire a motorului,

buton pentru testarea funcționarii ledurilor indicatoare ale panoului.

5.4.1.7 Funcțiile sistemului electronic de control la distanță.

Controlul și comanda motorului principal, prin aplicarea în totalitate a funcțiilor de

comandă și control prin intermediul sistemului ACP C20 se poate face numai din postul

central de comandă și din timonerie.

Pentru alte locuri din care se poate face controlul motorului principal ( post local și de

avarie, post de urgență pentru mașina pas ), limitarea funcțiilor sistemului se face la :


pornirea și oprirea motorului,

marirea și încetinirea vitezei,

transferul comenzilor între posturile de control,

oprirea de urgență a motorului.

Postul central de comandă, în ceea ce privește controlul motorului principal, are aceeași

structura ca și postul de comandă din timonerie.

În cele ce urmează vom face o descriere detaliată a funcțiilor îndeplinite de posturile de

comandă.

5.4.1.7.1 Funcția de blocare / eșuare a pornirii motorului.

Atât timp cât oricare dintre condițiile menționate mai jos este activă motorul este protejat

împotriva pornirii în condiții de nesiguranță și defectuoase.

5.4.1.7.1.1 Eșuarea pornirii motorului principal.

Eșuarea pornirii motorului principal este anunțată de sistemul de control electronic al

motorului ( ECS – Electronic Control System ) într-una din condițiile :

lansarea motorului principal nu s-a putut efectua de 3 ori consecutiv,

rotirea lentă nu s-a putut efectua.

5.4.1.7.1.2 Presiunea scăzută a aerului de lansare.

Pentru a asigura o pornire în condiții de siguranță a motorului principal este necasar un

minim de presiune a aerului de lansare. Valoarea presiunii de aer minim permisă pentru

pornire este presetată în parametrii sistemului de comandă și control. Dacă presiunea este sub

acest nivel prestabilit funcția de blocare a pornirii este activată.

Această funcție se va dezactiva automat numai în momentul în care sistemul înregistrează

o valoare a presiunii de aer de lansare cel puțin egală cu valoarea setată în sistem ( pentru

cazul de față, funcția se dezactivează la o presiune a aerului de lansare de 18.5 bar ).

5.4.1.7.1.3 Blocarea pornirii motorului.

Această funcție este activă în cazul în care sau mai multe dintre următoarele afecțiuni sunt

detectate de către sistemul de control electronic al motorului :

oprirea motorului,

supape de lansare blocate,

supapa principală de lansare este blocată,

sistemul de distribuție al aerului este blocat,

presiunea aerului de control este sub valorile normale,

virorul este cuplat,


presiunea aerului de lansare este scăzută,

suflantele auxiliare nu sunt operaționale.

Când această funcție este activă sistemul de control electronic al motorului va declanșa

alarma. Sistemul de control electronic al motorului va debzactiva în moad automat această

funcție în momentul în care sistemul a revenit la condițiiile normale de operare.

5.4.1.7.1.4 Motorul este blocat.

Acesta este un semnal de la sistemul de control electronic la distanță și informează că

motorul este blocat pentru funcționare. Funcția este activă dacă una sau toate condițiile

urmatoare sunt îndeplinite :

supapa principală de lansare este blocată,

sistemul de distribuție al aerului este blocat,

presiunea aerului de control este sub valorile minime de funcționare.

5.4.1.7.2 Motorul / mașina pas nu sunt pregătite.

Pentru ca această funcție să fie activă și sa nu poată fi permisa pornirea motorului, trebuie

să fie îndeplinite una dintre condițiile enumerate mai jos.

5.4.1.7.2.1 Distribuitorul de aer de lansare este blocat.

Din motive de siguranță, atunci cand motorul este oprit, distribuitorul de aer de lansare

este blocat. Când se dă comanda de lansare a motorului distribuitorul este deblocat în mod

automat, în caz contrar sistemul de control electronic va bloca lansarea motorului, aceasta

fiind posibilă numai în cazul deblocarii distribuitorului de aer de lansare. Deblocarea se poate

face automat de către sistem sau manual de către operator.

5.4.1.7.2.2 Supapa principală de lansare este blocată.

Din motive de siguranță, atunci cand motorul este oprit, supapa principală de lansare este

blocată. Când se dă comanda de lansare a motorului supapa principală de lansare este

deblocată în mod automat, în caz contrar sistemul de control electronic va bloca lansarea

motorului, aceasta fiind posibilă numai în cazul deblocarii supapei principale de lansare.

Deblocarea se poate face automat de către sistem sau manual de către operator.

5.4.1.7.2.3 Virorul este cuplat.

Cuplarea virorului cu volanta motorului se poate face numai manual de către operator. În

cazul în care virorul este cuplat sistemul electronic de control al motorului nu permite

lansarea acestuia, indicand această funcție. Lansarea motorului se va putea efectua numai

după decuplarea virorului.

5.4.1.7.2.4 Aerul de control este ventilat.


Ventilarea aerului de control se poate face numai manual, această funcție fiind indicată de

către sistemul de control, motiv pentru care lansarea motorului este imposibilă. Dezactivarea

funcției de blocare a pornirii motorului se va face automat atunci când presiunea aerului de

control va înregistra valori în limitele de funcționare setate.

5.4.1.7.2.5 Motorul este / nu este pregătit.

Această funcție este indicată automat în momentul în care motorul îndeplinește sau nu

condițiile de pornire. Atunci când condițiile de pornire ale motorului sunt îndeplinite și

pornirea se poate face în siguranță, funcția este dezactivată automat de către sistemul de

control.

Atunci cănd motorul este pregătit pentru pornire, panoul ACP C20 va indica următoarele :

supapa principală de lansare – OK,

distribuitorul de aer de lansare – OK,

virorul este decuplat – OK,

presiunea aerului de control – OK,

sistemul hidraulic – OK,

suflantele auxiliare – OK,

sistemul electronic de control al motorului – OK.

În cazul în care una dintre condițiile enumerate mai sus nu sunt îndeplinite, sistemul de

monitorizare va avertiza automat operatorul cu privire la acest fapt, activându–se automat

funcția de blocare a pornirii motorului.

cap.5 - structura sistemului automat de comanda

Documents