CALITATILE SI PREOCUPARILE INTELECTUALE ALE LUI STEFANMANCIULEA REIESITE DIN CORESPONDENTA VREMII

Prof. LAURA ARABOAEI, Liceul Sportiv Alba Iulia

“...in istorie, cine are forta, crede ca are si dreptatea.”

La 110 ani de la nastere, numai o simplaaplecare si trecere prin viata, peste operaactivitatea si preocuparile lui STEFANMANCIULEA, ne fac sa-l situam in randulmarilor personalitati ale vietii stiintifice sididactice, un mare iubitor de neam, delocuri, istorie, dreptate si adevar.

Biografia, formarea ca intelectual siprofesor, opera si activitatea sa, se deapanape o durata de 90 de ani, de la nasterea insatul Straja-Alba, pe data de 6 decembrie1894, pana la trecerea in nefiinta, in casa dela Blaj, pe 12 iulie 1985, inscriindu-l alaturide corifeii Scolii Ardelene, in randul celorcare au dus faima culturii si scolii blajene.

Dragostea de carte, stiinta si cultura si-astamparat-o la scoala primara din satulnatal, la Gimnaziul Superior Romanesc,Liceul ”Sfantu Vasile” si AcademiaTeologica din Blaj, iar studiile universitarele-a urmat la Universitatea din Bucuresti,Facultatea de litere si filozofie, devenindlicentiat in istorie - geografie, unde-icunoaste pe Nicolae Iorga, SimionMehedinti si Vintila Mihailescu, care-imarcheaza activitatea stiintifica si didacticapentru toata viata.

Activeaza ca profesor si director laLiceul din Arad (1921-1928) si Liceul”Sfantu Vasile” din Blaj (1928-1940),organizeaza si conduce bibliotecile din Aradsi Blaj, si obtine titlul de doctor in geografiecu calificativul ”Summa cum laude” in anul1936 la Bucuresti, cu lucrarea “CampiaTisei“, in fata unei comisii alcatuita dindecanul facultatii, profesorul de filozofie C.Radulescu Motru si profesorii SimionMehedinti pentru geografie, C.I. Giurascu

pentru istorie si I.Cercel pentru statistica.Din 1937 este numit si functioneaza ceinspector in invatamantul secundar, iar din1941ca profesor la Facultatea de Stiinte aUniversitatii “Victor Babes” din Cluj –sectia geografie pe catedra de state sicontinente.

Indepartat din invatamant de regimulcomunist cu verdictul de a nu mai aveadreptul de a ocupa “nici un serviciu public,decat numai la munca de jos cu bratele” ,ajunge muncitor zilier la ferma ScoliiPedagogice, urmand a fi arestat in 1951, la6 ani pe motive de apartenenta la bisericagreco-catolica si publicarea de lucraristiintifice atragatoare de ura intrenationalitati. Pus in libertate in 1955, ajungeiar muncitor zilier, predand totusi pe ascunsgeografie, dupa care in 1961 este arestat dinnou la 5 ani, fiind eliberat in 1964 si angajatca ingrijitor de parc pana la pensionarein1969.

Activitatea stiintifica a fost marcata desederea sa in Arad, fiind preocupat in aniitineretii de studierea Campiei de Vest, apopulatiei din zona de granita, a populatieisi asezarilor din Ardeal si din Ungaria, iardupa 1965, studiile si lucrarile sale privescmai ales probleme care tin de istoriaBlajului, de Biserica greco-catolica si demarile personalitati ale Scolii Ardelene siale Blajului.

Prin specificul vietii, activitatii,preocuparilor si legaturilor cu elevii,studentii, intelectualii oamenii de stiinta aivremii si semenii de suferinta in detentii siregimuri restrictive de credinta munca sicreatie, omul si profesorul Stefan Manciulea

Calitatile si preocuparile intelectuale ale lui Ştefan Manciulea reiesite din corespondenta vremii 47

a purtat o bogata si consecventacorespondenta de-a lungul vietii. Una dincele mai bogate, variate, bine pastrate sivaloroase prin ganduri si idei, estecorespondenta care a purtat-o cu episcopulgreco-catolic de Lugoj, Preasfintitul IoanPloscaru intre anii 1968 si 1984.

Corespondenta inedita dintre cei doi afost publicata in 2002 de catre Conf. Univ.Dr. Ioan Mitrofan la Blaj, cu sprijinul fiiceilui Stefan Manciulea -Stefania, care apastrat si i-a incredintat intreagacorespondenta .

Din aceasta lunga si bogatacorespondenta se pot pune in evidentaproblemele care-i preocupau si-i interesau pecei doi in ceea ce priveste reevaluareaistoriei si interpretarile politice ale timpului(“epocii”) referitoare la Biserica greco-catolica, viata culturala, stiintifica spiritualasi religioasa a Blajului; evenimente lanivelul comunitatii confesiunii greco-catolice si a reprezentantilor Bisericii;studiile si lucrarile lui Manciulea;evenimente din viata personala si familiala;starea de sanatate; s. a.

Privind lucrarile si studiile lui Stefan

Manciulea, care apar in corespondenta, inordine cronologica (fără studiile si lucrarilemari, aparute pana in 1947) si care coincidcu perioada elaborarii lor, acestea sunt:

-Rolul revolutionar al Blajului-1968-Gheorghe Sincai-1969-Rolul istoric si cultural al Blajului-1969.

-Contributii la cunoastera bibliotecii luiTimotei Cipariu-1969

-Studiul lui Bunea-1969.-Rolul cultural, politic si national al

Bisericii greco-catolice-1969-Blajul si evenimentele revolutionare din

1848-1972.-Studiul despre Aron Pumnul-1973.-Studiul despre preotii greco-catolici

trecuti la romano-catolici-1973-Studiul despre Inocentiu Micu-1974-Studiul despre Scolile Blajului-1974-Dascalii si elevii Blajului in Tarile

romanesti-1974.-Elogiile Blajului-1974.-Biblioteca Centrala din Blaj-1974.-Dascalii si elevii blajeni din diaspora-

1975.-Biografia lui Inocentiu Micu Clain-

1975.

Laura Arăboaei48

-Romanii din Sacuime-1975-Deznationalizarea; Masa elevilor;

Hajdudorogh-1975-Pacatele scriitoricesti-1976-Protestul Consistoriuluidin Blaj-1977-Sasii si lutherismul-1977.-Reforma la Sasi-1977.-Gheorghe Baritiu-Istoria-1978-Din legaturile Secuilor cu Moldova si

Tara Romaneasca-1979-Cimitirul Bisericutei-1980.-Legaturile Blajului cu Franta-1984In corespondenta celor doi se

mentioneaza si se fac trimiteri la o serie dedocumente, studii si lucrari de referinta aletimpului, care au stat la baza studiilor silucrarilor lui Stefan Manciulea, precum si omultime de persoane, nume si fapte aleacestora pomenite in scrisori, la care seadauga relatarea si transmiterea prin multecuvinte de duh (dragalasenii) a unor urari sia intamplarilor de viata.

Dintre documentele si lucrarile la carese fac referiri in corespondente selectamautori si opere deosebite:

-Istoria Romaniei- tratat vol .III-Enciclopedia lui Daicoviciu-Istoria romanilor- C.Giurescu-Istoria Transilvaniei - Gh.Baritiu-Romanii supt Mihai Voevod Viteazul -

N.Balcescu-Istoria Romanilor -Papiu Ilarian-Enciclopedia Romaniei-1976-Dictionarul enciclopedic-1976-Herder Lexicon-1974 Dintre numele frecvente care apar in

corespondenta pe o perioada mai lunga saupermanent semnalam: I.M.Clain-10 scrisori;Gh. Baritiu si T.Cipariu-8; StefaniaManciulea-7; A Bunea-6; Ep. Balan, Ep.Mangra, Alex. Nicolescu, V.Suciu, MicuMoldovan, Iuliu Hossu, P.Ilarian, A.Saguna4 si 3 scrisori;, insa nu lipsesc dintre numecele a lui Dej si Ceausescu, Marx, Lenin siStalin .

De remarcat caci corespondenta celor doia cunoscut ani bogati, cand numarulscrisorilor a depasit 10, chiar 15 pe an(anii1973, 1974, 1976, 1977), dar si ani cunumar mic de scrisori:1971, 1972, 1983,aceste fiind generate de evenimente, cauzede stari de boala si anumite stari sufletesti.

Din scrisorile episcopului Ioan Ploscariucatre profesorul (parintele) Stefan Manciulease observa relatia stransa dintre cei doi,generata de o prietenie bazata pe aceleasiprincipii, credinta, dorinta, sprijin siapreciere in activitatea si cercetarea care i-aanimat pe amandoi.

Cauza care i-a apropiat si a inlesnitaceasta corespondenta bogata a fost credintain Biserica lor, fapt pentru care au avut desuferit si au fost izolati multa vreme. Legatde aceasta, la 17 ianuarie 1977, episcopulPloscaru scria:” in ziua de18 ianuarieimplinesti 50 de ani de preotie, 50 de ani inslujba lui Dumnezeu - in agricultura divinaca urmas vrednic ai marilor Dascali aiBlajului si Luceferi pe cerul Ardealului, careintr-o mana cu crucea si in cealalta cucondeiul au slujit Biserica si neamul” .

In multe scrisori se arata indatorat pentrucartile si studiile imprumutate, de un realfolos documentarii si cercetarii lui, cum sevede in scrisoarea din 11 dec. 1979:” DragaDascale, Am primit studiul despreintemeierea scolilor din Blaj, precum siscrisoarea si ilustrata lui P.P..Aron care le-aintemeiat.....Toate studiile ce mi le-ai trimis,le pastrez . Poate dupa moartea noastra se vaafla cineva care sa caute dupa ele. Atunci leva afla.”

La fel in multe scrisori se vedeaaprecierea si valoarea de care se bucuraManciulea, ca in scrisoarea din 4 aprilie1968:” Am auzit ca ati fost invitat siautorizat sa scrieti si sa tipatiti o biografie aepiscopului Inocentiu Micu. Ma bucur mult,cum de altfel se vor bucura toti intelectualiiromani. Intai ca Dumneavoastra santeti cel

Calitatile si preocuparile intelectuale ale lui Ştefan Manciulea reiesite din corespondenta vremii 49

mai competent sa o scrieti, ca vrednic urmasal marilor dascali blajeni, si in al doilea randca santeti traitor al spiritului marelui erou alBisericii romane unite, care acum atirevenit la condei dupa atatia ani de vitregiesi suferinte indurate pentru cauza Sfinteinoastre Biserici.” , sau in scrisoarea din 8martie 1969, in care se confirma primireacelor doua lucrari Gh. Sincai si Rolul istorical Blajului, “pe care le voi pastra cu drag cade la un tot asa de mare dascal al Blajuluicare, ca si sfintii Evanghelisti, nu numai ascris ci a si suferit pentru adevar” .

Intr-o serie de scrisori se apreciaza,alaturi de recunoasterea valorii sidevotamentul pentru neam si tara pentrucare a suferit mereu, ca in scrisoarea din 12oct. 1979, in care se spune:” M-am bucuratca s-a scris ceva despre Blaj. Pe cine safelicit de aceasta zi ? Acum cand neamul arenevoie de oameni care tin cu adevarat lanatiune, te felicit pe Dumneata, care cutoate umilintile, la care ai fost victima, niciun moment nu te-ai miscat de dragostea deneam, chiar cand aceasta era condamnata sicondamnabila, cand a fi roman si a te afirmaera un adevarat delict” .

In multe scrisori apar intrebari la care sesolicita raspunsuri, apreciindu-l ca un realenciclopedist –“cap calendar” , detinandinformatii si surse de informare in legaturacu evolutia bisericii si a episcopilor greco-catolici, a personalitatilor istorice siculturale ale Blajului, a populatiei dinArdeal .

In foarte multe situatii din scrisori reiesesentimentul de satisfactie si bucurie cuprilejul elaborarii si terminarii unor lucrarisi studii, ca in scrisoarea din 5 sept. 1974 incare se arata: “Scumpe Dascale, astazi ti-amprimit scrisoarea, impreuna cu studiuldespre Inocentiu Micu Clain. Reteta cupraful de arhiva inghitit pe inima goala leajuta numai acelora care au fost daruiti deDumnezeu cu harul condeiului ca sa poata

ajunge la 80 de ani, si inca in deplinatateafacultatilor mintale .”

Se remarca in unele scrisori o serie desfaturi si indemnuri cum este in scrisoareadin 5 sept. 1974 in care scrie:” ....este ofrumoasa idee a urbei (Blaj), de a avea osuccinta biografie a personalitatilornationale a caror busturi fac cinste Blajului”, sau in scrisoarea din 21 nov. 1974,referitoare la studiul despre ElogiileBlajului, unde se arata: “ ...am vrut sa-tiamintesc si in legatura cu alte studii, ca nutotdeauna ai dat referinte precise de sursa deunde ai luat textul, mai bine zis unde aaparut tiparit. Te rog sa fii mai scrupulos inaceasta materie caci noi care cunoastemputine, avem nevoie de abundenta dereferinte.”

Multe evenimente si intamplari suntincarcate de suparare si regrete, dar si debucurii si satisfactii cum apar in numeroasescrisori. Scrisoarea din 29 iunie 1968 seincheie cu o constatare trista:” Vad ca la120 de ani de la adunarea de pe CampulLibertatii nu a fost nimic.” , sau inscrisoarea din 12 iulie 1976:” ScumpeDascale, vestea mortii prietenului sicolegului meu Juliu Moga m-a impresionatprofund. Tocmai intentionam sa-i fac ovizita acum in 15 iulie, stiindu-l in spital.”; Scrisoarea din 2 dec. 1978" ScumpeDascale........Bucuria mi-a fost mare ca ti-amvazut scrisul. Semn ca vederea te mai ajutasa scartai din condei.

“Scrisoarea din12 oct.1979:” m-ambucurat sa citesc, tot azi, in Scanteia,articolul d-lui Brad in care citeaza si pe St.Manciulea.”

In multe scrisori sunt indemnuri,aspiratii si asteptari: In scrisoarea din 12aprilie 1980 se arata;” ...este bine sa scriiceea ce-ti aduci aminte caci este neadmis saducem in mormant, ceea ce ar putea fi defolos istoriei.” , sau scrisoarea din 11februarie 1984:”

Laura Arăboaei50

...Scumpe Dascale, Ti-am primitscrisoarea, dar nu am putut-o citi. Ar fi binesa accepti un secretar care sa-ti scriecorespondenta pe care sa o semnezi .Multumesc si te imbratisez cu drag. I.Ploscaru.”

Si ultima scrisoare din corespondenta,din 27 noiembrie 1984 de la Lugoj:” DragaDascale- Cu ocazia implinirii varstei de 90de ani, iti doresc de la Bunul Dumnezeu,prin Sf. Nicolae, in sarbatoarea caruia te-ainascut, mult har si sanatate deplina.

Am auzit ca Papa Leon al XIII-lea, carea trait 93 de ani a fost felicitat de cineva saajunga suta.

Iar el a raspuns indignat: cum pui tulimita la bunatatea lui Dumnezeu, dar dacaEl voieste sa traiesc mai mult? ...Inca o data,Harul Domnului sa fie cu noi. Cu drag, I.Ploscaru.”

BIBLIOGRAFIE 1. Ioan Mitrofan - Corespondenta dintre

St..Manciulea si I. Ploscaru-Blaj 2002