/

;

S.C. VIA SMART S.R.L.

CI uj-Napoca,tellfax:0264-588070

POD PE DC76, PESTE VALEA COLITCA

IN LOC. MESESENII DE JOS- JUD. SALAJ

PROTECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE

-

-

47 - -—-

-I r

f

7

NOIEMBRIE 2011

E-ivlPc-1 CONSUL T £ R. Z.PRO1ECTARE - COIVSULTING

___ __ ____

Cluj-Nipoca. S. H.C:oandà (Unirii or. I 3 ap. TeIiFa (24-l6O29. Mobil O722-74482 R( J 12/8O/2(M) Cod fiscal 122565i

Nr 1750 Data 03112011Conform registrulul de evldenta

REFERAT

privind verificarea de calitate cerintele A4, B2, D a proiectuluiPod pe Drumu ComuraI 76, paste Vaiea Cotca,

n locaitatea MESESENII DE JO

Faze: PT + D ce face obiectul contractului 10/2011

iATE DE DENTFlCARE:

• proiectant general : S.C. ViA SMART S.R.L. Cuj Napocaef proect inp. Gabriea VENTEL

a investitor: COMUNA MESESENII DE JOSamplasament: udetu.i Sãaj, DC 76. corn. Meseenii de Jos

a data prezentárii proiectului pentru verificare: 0t072011

2. CARACTERISTICLE PRNCPALE ALE PROECTULU:

a Pod nou ccrespunzátor UflUi debit de calcul Cu asigurare 5 % de 44,1 mC/sec 51

mnãWme Hberä, de gardá 0,75 m, oblicitate 80°stânga.a Lungirne tctaiá 1520 m. latime 7,00 m ± 2 x (0,25 + 1,00) = 9.50 m.• Infrastructuri, douä cutei cu elevatii din beton armat fundate pe câte 8 piloti 0 800

in stratu de mama.• Suprastructuã. 14 grinzi Cu corzi aderente “dublu T” rnonoHtizate Cu piacä de

suprabetonare rezemate direct fãrà aparate de reazem i rost de duatare a cu!elarna stang i färà rost Ia malul drept.

a Racordarea Cu terasamentele Cu ziduri intoarse i gabioane jar calea Cu p1 äCi deracordare, mermnãnduse ccta existentà.

a Proiectul Contine i lucrãri de amenajare a albiel cu gabioane, zid de sprijin igabioane.

a Categoria de importantá “C” norrnalä, CICSC tehnicã a drumuiui”V” drum comunalcu douä benzi de circulatie Si clasa de Incärcare a podului “E” (A30, V80).

3. Documente ce se prezinta a verificare:

Pári scriseMernoriu tehnicProgram de control in faze determinante

S.C.VIA SMART SR.L. Pod pe DC 76 in bc. Mesesenii de JosCLUJ-NAPQCA peste valea Colitca

BORDEROU

A. Piese scrise:

1. Lista de semnaturi2. Memoriu tehnic3. Studiu geotehnic4. Studiu hidrologic5. Breviar de calcul6. Liste de cantitati7. Grafic de realizare a investitiei8. Program de faze determinante9. Caiete de sarcini

B. Piese desenate:

1. Plan de incadrare in zona Sc. 1:100002. Plan de situatie Sc. 1:2003. Releveul podulul Sc. 1:1004.1 Dispozitie generala Sc. 1:1004.2 Sectiune transversala Sc. 1:1005. Trasare fundatii Sc. 1:2006.1-6.2 Cofrajculeemaldrept Sc. 1:507.1-7.2 Detalii de armare culee Sc. 1:508. Armare pilot forat de diametru 800mm Sc. 1:259. Armare radier10. Cofraj suprabetonare Sc. 1:5011.1-11.2 Armare suprabetonare Sc. 1:5012.0 Montaj placute parapeti Sc. 1:10013.0 Plan cofraj grinzi cu corzi aderente, L=lOm,h=0.52m

Sc. 1: 1014.0 Plan cofraj si armare placa de racordare Sc. 1:2515.0 Detalii parapet pietonal Sc. 1:2016.0 Detaliu bordura malta17.0 Dispozitiv de acoperire rost de dilatatie Sc. 1:518.0 Detalii gabioane si saltele din gabioane Sc. 1:1019.0 Aparare de mal si zid de sprijin Sc. 1:50

S.C. VIA SMART S.R.L.

CLUJ-NAPOCAPod pe DC76 in bc. MESESENII DE JOS

peste valea Colitca

LISTA DE SEMNATURI

ing. Gabriela Ventel

J

ing. Claudia Aib

/U

ef proiect:

Proiectant:

1

MEMORIU TEHNIC

1. DATE GENERALE

1.1 Denumirea obiectivului de investitii: “PROJECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE -

POD PE DC76 PESTE VALEA COLITCA IN LOCALITATEAMESESENII DE JOS”

1.2 Amplasamentul: Judetul Salaj, localitatea Mesesenii de Jos

1.3 Titularul investitiei: Comuna Mesesenii de Jos

1.4 Beneficiarul investitiei: Comuna Mesesenii de Jos

1.5 Elaboratorul studiulul: S.C. VIA SMART S.R.L. CLUJ-NAPOCA, tel.0264/588070

2. TOPOGRAFIA ZONE!

Comuna Mesesenii de Jos, Cu 0 suprafata a teritoriului administrativ de 62,86 km2, este

amplasata la poalele Muntilor Meses, in Depresiunea Crasnei, coborand spre piateta de adunare a

apelor de la Varsolt. in componenta comunei intra urmatoarele localitati: Mesesenii de Jos - sat

resedinta de comuna situat la o distanta de 12 km fata de municipiul Zalau, Aghires, Fetindia si

Mesesenii de Sus.

Valea Colitca izvoraste din Muntii Meses , din partea de nord a acestora, avand altitudinea

la izvoare de 434m. Ea isi deverseaza apele in acumularea Varsolt.

Pentru sectiunea Mesesenii de Jos, debitele calculate conform Studiului Hidrologic

elaborate deAdministratia Nationala “Apele Romane” Directia Apelor Somes-Tisa, sunt::

Q5%=44.1 mc/s, respective Qi 0%3 5.1 mc/s.

Podul este amplasat in zona cu grad de seismicitate 6 (STAS 11100/1 -93),caracteristici

seismice Tc0.7sec, agO.08 g, zona F(instructiuni P 100-2004).

3. STUDII DE TEREN

Studii topografice:

In faza SF s-au efectuat mãsurãtori topografice in zona podului si pe o lungime de 420m,

a Vaii Colitca, scotand in evidenta dimensiunile principale ale podului existent, sectiunea acestuia,

profilul longitudinal a! albiei si profilele transversale ale acesteia in diferite sectiuni. Ridicarile

topografice au fost efectuate In coordonate STEREO 70 si a fost intocmit un plan de situatie la

scara 1:200.

Studii geotehnice

A fost Intocmit de cãtre ing. Balint Barna, Aut. Nr.7/2003 si este prezentat in anexa.

Caracterizarea geologo-tehnica:

- adancimea minima de fundare este 8 .60m fata de cota terenului natural

- se va funda in argila marnoasa vinetie.

4. CONSIDERATII PR!VIND SITUATIA EXISTENTA

In urma caderilor de precipitatii exceptionale din ultirnii ani in Bazinul Hidrografic al Vaii

Colitca, s-au declansat viituri cu caracter torential care au inundat localitatea Mesesenii de Jos,

producand pagube importante.

Podul care este obiectul acestui proiect tehnic se afla in localitatea Mesesenii de Jos, pe

DC 76 asigurand legatura cu drumul judetean DJ 191C. Sectiunea podului flu asigura transportul

debitelor cu asigurarea de 5%.

Nu se cunosc date privind clasa de incarcare la care a fost dimensionat podul, adancimea

de fundare, date privind elementele geometrice ale infrastructurilor sau suprastructurii. De

asemenea nu se cunoaste cu exactitate anul constructiei. Din informatiile de La autoritatile locale,

anul constructiei poate fi aproximativ 1968..

Podul are o lungirne totala de 8.33 (masurata in planul parapetului amonte), Si 0 lungime a

suprastructurii de aproximativ 7.Om. Latimea totala a podului este de 5.55m cuprinzind partea

carosabila de 5.15m si grinzile parapet cu latimea de 0.20m.

Suprastructura podului este formata 5 grinzi prefabricate din beton armat,cu latimea de

1.Om, cu sectiunea in forma de “T” , fiecare grinda avad 3 antretoaze, cu latimea de 12cm si

inaltimea de 45-50cm. Rezemarea grinzilor se face direct.

Infrastructurile podului sunt fundate direct. Elevatiile culeilor sunt realizate din beton simplu,

avand inaltimea de 3.1 Om,masurata de la bancheta de rezemare al rostul elevatie-fundatie. Fundatiile sunt

realizate din beton ciclopian.

2

In prezent calea pe pod este din beton asfaltic, aflat intr-o stare relativ buna.

Podu1nuailiutuaie..

Racordarile cu terasamentele sunt asigurate prin aripi din beton realizate intr-un mod defectuos.

Podul nu are placi de racordare, scan si.casiuri

Exista un studiu de prefezabilitate privind apararea impotriva inundatiilor a localitatii Mesesenii

de Jos, provocate de valea Colitca. Concluziile acestui studiu au fost necesitatea amenajarii in ansamblu

a vaii Colitca prin regularizare pe o lungime de 1580m, prin recalibrari de albie, consolidari de maluri,

taieri de cot si praguri pentru compensarea pantelor, analiza posibilitatii de modificare a sectiunii de

transport a debitelor la poduri, prin demolarea podurilor existente si construirea unor noi poduri

dimensionate astfel incat sa asigure transportul debitelor cu probabilitatea de 5% (conform STAS 4068/2-

87 <Probabilitati anuale ale debitelor si volumelor maxime in conditii normale si speciale de

C) exploatare >>, respectiv STAS 4273-83 <<Incadrarea in clase de importanta >>).

Podul care eSte obiectul acestui project se afla pe traseul vaii Colitca ce a fost propus pentru

regularizare.

In vederea alegerii solutiei optime privind lucrarile de reabilitare ale podului cc este obiectul

acestei investitii s-a realizat o expertiza tehnica si un studiu de fezabilitate.

- Concluzia acestei expertize este urmatoarea:

- Intrucat podul actual nu asigura debuseul, nu are elernente de gabarit

corespunzatoare, flu are capacitate pentru convoaiele clasei E de incarcare si are stare tehnica

necorespunzatoare, SE IMPUNE EXECUTAREA TJNUI POD NOU.

- Prin studiul de fezabilitate s-a propus realizarea unui pod nou nou dimensionat la clasa “E” de

incarcare ,cu asigurarea debuseului necesar unui debit cu probabilitatea de depasire de 5%.

( Prin realizarea unui pod nou dimensionat la clasa “E’ de incarcare, cu latimea partii carosabile

corespunzatoare a doua benzi de circulatie, cu trotuare protej ate de parapeti pietonali si de siguranta a

circulatiei, cu asigurarea unei deschideri corespunzatoare unui debit de 5%, se obtin conditii bune de

circulatie si de siguranta a traficului in zona, acest pod realizand legatura intre drumul comunal DC76 si

DJ 191 C.

5. PRECIZAREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIEI

Alegerea categoriei de importamä a constructiei s-a fàcut in conformitate cu prevederile art. 22

Sectiunea 2 “Ob1igaii i raspunderi ale proiectantului” din Legea nr. 10 din 18 ian. 1995, “Legea

privind calitatea In constructii” i In baza “Metodologiei de stabilire a categoriei de importana a

constructiilor” din “Regulamentul pnivind stabilirea categoniei de importanta a constructiilor” aprobat cu

Ordinul MLPAT nr. 31/N din 2 oct. 1995.

Lucrarea cc face obiectul acestei documentatii se Incadneazä la categoria de importanã C

constructii de importan;ä normalä. conform metodologiei SUS mentionate.

3

Conform prevederilor STAS 4273-83, din punct de vedere hidrotehnic, constructia se Incadreazä

In clasa de importanä IV— constructii hidrotehnice a caror avariere are o influenta redusa asupra altor

objective social —economice., pentru care debitul de calcul are asigurarea de 5 % (conform STAS 4068/2-

87).

6. SOLUTII ADOPTATE LA PROIECTARE

Pe amplasamentul podului existent s-a proiectat un pod nou CU 0 lungime de 15 .20m, o latime

totala de 9.50m, incluzand partea carosabila de 7.OOm (5.50m±2x0.75m) si doua trotuare cu latimea de

1 .25m (incluzand si grinda parapet).

Lumina podului este de 8 .65m , masurata in planul banchetei de rezemare a grinzilor.

Suprastructura podului este real izata din 14 grinzi prefabricate cu corzi aderente cu lungimea de

10.Om, si inaltimea de 0.52m.

Peste grinzi se realizeaza o suprabetonare din beton armat C25/30, dupa care se asteme

hidroizolatia, protectia hidroizolatiei din mortar cu grosimea de 2cm, si cele 2 straturi de beton asfaltic

cu grosimea de 2x4cm.

Trotuarele sunt delimitate de partea carosabila prin borduri prefabricate inalte.Pentru siguranta

pietonilor s-au prevazut parapeti pietonali din teava rectangulara.

Infrastructurile sunt realizate din beton armat: C20/25 elevatiile culeilor si C25/30 bancheta de

rezemare a grinzilor, respectiv zidurile de garda si zidurile intoarse.

In alegerea tipului de fundatie s-a tinut cont de studiul geotehnic efectuat si de recomandarea

acestuia. Astfel fundatiile se realizeaza pe piloti forati de diametrul 800mm, si lungime de 6.Om, incastrati

in stratul de argila marnoasa vinetie. Rezemarea elevatiilor culeilor pe piloti se face prin intermediul unui

radier din beton armat C20/25 cu grosimea de 1 .20m. Pentru o culee s-a considerat ca sunt necesari un nr.

de8.Opiloti.

Racordarea cu terasamentele se face prin placi de racordare din beton armat, Cu lungimea de 3.Om.

Pentru realizarea unui pod cu lurnina de 8.65m, este necesara decolmatarea albiei si recalibrarea

acesteia. Malurile vor fi protejate cu gabioane pozitionate pe saltele din gabioane.

Se vor reface rampele de acces pe pod pe o lungime de 2xlOm. Sistemul rutier propuS: 4 cm Ba16,

5cm Bad25 si 20cm piatra sparta. Pc rampa de acces pe pod dinspre drumul comunal DC76 spre drumul

judetean. in partea stanga a acesteia, se va demola zidul existent si se va realiza unul nou, din beton

monolit. conform plansei de detaliu.

De asemenea, se asigura scurgerea apei colectata in santurile existente , spre casiurile de pe

taluzurile malului stang.

4

7. EXPROPRIERI

Pentru realizarea acestui pod flu sunt necesare exproprieri, deoarece toate lucrãrile prevãzute se

vor executa pe domeniul public.

8. VERIFICAREA PROIECTULUI

Lucrãrile proiectate se Incadreazä In categoria de importanä “C”, aa cum s-a mentionat la pct. 2.

Ca urmare este necesarä verificarea proiectului la categoriile A.4, B.2., D.2.

Intocmit:

5

/kUtiii, 7;2005. j1 F\RNA ci. U7436O865

M(INII GLUTENmI:b -

PR!VIND TERENUL DE FUNDARE PENTRU,,CONSTRUI.RE A DOUA PODURI PESTE V. COLITCA”AMPT AAMVNTT• I 1 h,4 Q€1;= $tfl.S flfl S tt flJ J a__kJeflSJ

BENEFICIAR: Prirnaria corn. Mesescnii dc Jos, Salaj

intoPBalirit

Mesesenji deMai

-2008-

Aut.nU. I eL U /4iOU>.,

BORDEROUPPJVIND PIESELE STIJD1ULUI GEOTERNIC

A. PiESE SCRISE.• SI tJL)IU (jEtil lil1NIL

• FISA FOR A.JELOR

B. PIESE DESENATE• PLAN Uh NLAI)KAK[’ IN li-iKI I URIL)

• PLAN DE STTUATTF

Autnr. 7/2003. BAUNI BARNA TeL 074360&,53

SIUDIU (iEUIEHNR

CAPITOLUL I.1.1. uN I KUL)LJ1Kt

Prezentul su4diu geotehnk. s-a mtomiti a sol icitarea 1-’ilrnciI 1L1 MCSSfl ii

u .us. nih ema iuis s xie SLUU1id uin puiii u vuei goiiiiic dl

terenului de fundare situat in bc. Mesesenii de Jos. (conform planului desituatie anexat), in vederea construirii a doua poduri peste v. Colitca.

-+- .-.. MD fl7Al’(\(\’7i i ‘.tiit,ci iii ai ci i’jt Ill J1I1ItC Oiiiyi III iiiuicui v i i ‘3 ! 7 J’JI III WLC1

unica, categoria geotehnica a lucrarii 1 (cf tab. A2), atribuindu-se urmatorulpunctaj:- Conditiiie de teren 3 (terenuri medii)-

Ap r 1 i- LIds1uuaIea o11sIJULlel i UIO11hl’dla)

- Vecinatati 1 (fara riscuri)- TOTAL 8 puncte +0 puncte pentru zona seismica F = 8 puncte (risc

1I ‘..I U, JL 1C1 iIiIiict I

1.2. GEOLOGIA

Din punet de vedere geologic, amplasamentu] studiat este situat in bazinulneogen ai Simieuiui.Roca de haza este reprezentata prin argila marnoasa cenusie de varsta

pontiana peste care s-au depus formatiuni aluviale mai recente reprezentatepun argue, argue nisipoase, flSIU1j Si pietrisui

1.3. GEOMORFOLOGIA

Din punct de vedere geomorfologic amplasarnentul studiat este situat pe unteren plan cu 0 usoara panta locala de 1%.

1.4. ADANCIMEA DE fNGHET.

In conformitate cu prevederile STAS 6054-77, adancimea de inghet in zonasnidiata este de 0.80 m.

Aut.nr. 72OO3 in. RALINT BARNA TeL 0743608653

1.5. SEISMICTTATEA ZONEI.

Conform STA.S 11000 / 1 / 93, amplasamentul studiat se iricadreaza inmacrozona cu grad de seismicitate Vi. in conformitaic cu prevcderiicnorrnativuiui P 100-1-2006, zona iocalitatii Mesesenii de Jos se incadreazain zona de seismicitate de calcul ,,F - cu ‘ alori de varf ale acceierauei

LeiiiUiU1 peiru p1u1e.Ld1e a—u.uo g Si pti1uaua U tJLI 1 — u.i sUHu.

1 £ A T) A C’ T ]T) T’TTh A \ T A[.U. rid i 3UD I LP.±k1’I-’L.

In zona studiata panza freatica (faciesul de albie a raului Colitca) estesituata la adancimea de 3.1 m fata de cota terenului naturai si Ia adancimeade 6.2 m.

1.7. STAB1LITATEA TERENULUT.

Zona studiat.a se prezinta relativ stabil fara alunecari de teren active, sau rnaivechi. Ciadirile din jur nu prezinta crapaturi sau fisuri care sa se datorezeterenului de fundare. Consideram ca prin respectarea stricta a prevederilordin prezentul studiu constructiiie se pot executa fara a periclita stabilitateaterenLi iii.

CAPITOLUL 2.

2.1. LUCRART EXECUTATE.

In vederea determinarii succesiunii stratigrafice si a stabilirii conditiilor defundare au fost executate 2 foraje 4” ale carui rezultate sunt prezentate in

fisa forajelor.

2.2. STRATIFICATIA TERENULUT.

Lucrarile executate au PUS lfl evidenta urmatoarea stratificatie pentruterenul snidiat:

0-O.Sm umplutura constituita din pamant nisipos cu fragmentede caramizi

0.5-3.1 m Complex prafos argilos, (cieyey sill dupa SR ISO 14688-1/2) constituit dintr-un praf argilos vinetiu,micacee, uneori cu urme

Aut.nr. 772003. Ing. BA LINT BARNA TeL 0743608653

fcruginoasc si concretiuni calcaroase, urine de plante. Complexul areurmatoareie caracteristici:

- 43 % argila01

— LI 70 111S1

- w= 27.1 % (umiditatea naturala)-

- 1 Z A-. VVF

-

Ip = 25.6 (indicele de plasticitate)- ic = 0.6 (indicele de consistenta)- e 0.79 (indicele porilor)-

y = 18.5 kN!rnc (greutatea volurnetrica)- ( = I (unghiul 1e tortecare)- c 2.2 kPa (coeziunea)

3.1-3.5 m complex nisipos prafos cu indesare medic, avandeiemente de sisturi cristaline (silty sand dupa SR ISO 14688-1/2) cuurmatoarele caracteristici:

- 15% argila— .J/OpIa

- 30 % nisip+ rare fragmente de sisturi cristaline3.5-6.2 m complex argilos prafos,plastic vartos (silty clay dupa SR

T( 1 ,fa’QQ. 1 /\ ..*. + -I. t- 1- . -. ....,.-.•co,1.. d ...dn Lr—, ar.1 ..L. u1 oar..iv.caracteristici:

- 63 % argila- 26%praf-

- W— .3J.U 70 U1II1U1LL4 flttu1 did)

- WL = 60.3 (limita de lichiditate)- Wp = 22.5(lirnita de plasticitate)

T.-. — 27 Q (;r.1- ,1 .-sI ÷;.---.s— 11.) .) I .U

- Ic = 0.78 (indicele de consistenta)e = 0.87 (indicele porilor)

— 1 0 2 t’-\TI,vr’ (criit’t’i \j .1 .. • %J flJ. 51 %..4I,L4t.’L4. V t1 IA.11i./l.I

- q = 15 ‘ ( unghiul de forfecare)- c = 9.5 kPa (coeziunea

6.2-8.2 m complex nisip Si pieiris intr-un liant argilos prafos (siltysand dupa SR ISO 14688-1/2) constituit flISI si pietris cu elemente bineriiiate Cu urmatoareie caracteristici:

- 5%argila

Aut.nr. 7/2003. ing. RAIJNI BARNA [ci. 0743608653

16%praf- 19%nisip

8.2 -10.0 m complex argilos marnos de ciiloare vinetieplasfic tare(cley dupa SR ISO 14688-1/2) constituit dintr-o argila marnoasa vinetiecu concreiuni caicaroase. Compiexu are urmatoarele caracieristici:

- 65%argila- L57o pun

lflO/- ii iofliSip

- w= 29.5% (umiditatea naturala)w=r 42.6

-

- ip 23.5 (indicele de plasticitate)- Ic = 0.8 (indicele de consi sterna)- e = 0.7 (indicele porilor)

-18.5 kN/rnc (greutatea volumetrica)

- q) = I unghiui de tortecare)- c = 10.5 kPa (coeziunea)

2.3. CONDITII DE FUNDARELuand in considerare conditiiie naturale. morfologia terenuiui si

caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de flindare se dau urmatoareleconditii de fundare ( Cu respectarearnasurilor de la capitolul 3):

1i erenui ue fuiiuare-cotiionri is.. Ei iOi’+6oo — se Va caicula a

stare lirnita de deforrnatie. Pentru acesta se dau urmatoarele parametrii decaicui Ia constructiiic cc se vor executa:

.Adancimea minima de fundare 8.6 m fata de cota terenului natural.Se va funda in argila marnoasa vinetie cu urmatoarele caracteristici:

- 1 8.5 kN/rnc (greutatea voiumetrica)- (9 150 (unghiul de forfecare)- c= 10.5 kPa(coeziunea)

. . .ivand in vedere iapiui ca ciauirea proiectaia se rncaureaza ci. i’r

074/2007 la categoria geotehnica 1, risc geotehnic 1, lapredimensionarea fundatiilor se pot iua valorile din STAS.La predimensionarea fundatiilor Se poate iua presiune conventionaia:

P”conv 300 kPa cfSS300/2/1985

Tt,

FISA

FO

RA

JUL

UI

F1-

Mes

esen

i(P

odnr

.1)

Ada

ncni

e(i

roA

d.D

enum

ire

Rep

rcz

Nr.

pA

d.ar

gil

praf

nisi

ppi

etr

wj

WL

WIp

Ice

‘C

msi

rnap

ast

rat

enta

rero

hapr

oba

is%

%%

kN/

InkP

ade

pan

esu

hi.

graf

ica

aI

mc

grad

aa

Iast

rat

me

m0

0.5

0.5

-U

mpl

utur

a

0.5

3.1

2.6

-P

rafa

rgil

os‘,_.

i,1

1.2

4336

21-

27.1

4115

.425

.60.

60.

7918

.515

2.2

1(-—

‘7

3.1

3.5

0.4

3.1

Nis

ippr

afos

13.

215

5520

10

((

3.5

6.2

2.7

-A

rgil

a,,

13.

763

26II

-30

.660

.322

.537

.80.

780.

8719

.815

9.5

praf

oasa

‘ine

tie

I,.—

6.2

8.2

10

6.2

Nis

ipsi

I6.

55

1640

39.

.

‘p

ple

tris

8.2

101.

8-

—A

rgil

a—

18.

665

2510

-29

.542

.619

.123

.50.

80.

718

.515

10.5

(m

arno

asa

_-__-__

/

Ing.

/‘/C

1N

y((

794

RN

*’X

.’A

J,N

T.1

17/

2905

63

jLSZ

Nr. 149/4.01.20O7

oI.

ADMI?’4ISTRATIA NATIONALA “APELE ROFkANE”DIRECTIA APELOR SOME$ - TISA

Str. Vânátorului nr.17400213 Cluj Napoca

Tel. 0264-433.028; fax 0264-433.026E-mail: hidro@dast.rowater.ro

STUDIU HIDROLOGICPe râul Colitca

debite maxime In regim naturat

Sectiunea de calcul : localitatea Meseenii de Jos, jud.Sãlaj

Elemente morfometrice:- lungime de La irvor- suprafaã seciune- attitudine medie

Debite calculate:Debitul maxim de 1%:Debitut maxim de 5%:Debitut maxim de 10%:

L = 9,6 kmF = 29,0 km2H = 396 m

Râul: ColitcaCod cadastral. : 11.1.2.9

78,044,135,1

m3/sm3/sm3/s

Sef Servjcju Hidrotogie - Hidrogeologiei Prognoze Bazinale

Ftorin StoicaIn toc mit:

Radu Dutàu

Calcui culee fundatie mdi recta

Consideram situatia : culee Cu COnVOT pe zona zidului intors:

hz := 0.7( bz o. zid de garda

he 4.0

hq i . suprasarcina din convoi A30-V80

L:= 9.2( latime culee

B:z 1.8]

Incarcari din suprastructura

RH:=O

RV:=96 kIS

Incarcari din greutate proprie

Al := 5.60 mr n 1.1

A2:=0.2 mr

A4:=4.811 mp

G1:=A1L•24n Gl= 1360.86 kI\

G2:= A2L25n G2= 75.9 kIS

G3:=hz•bz•L25•n G3= 106.26 kI\

G4:=A4•0.5O25•2n G4= 132.5 kN

Verificari Ia rostul elevatie-fundatie:

Evauarea impingerilor:

=adeg

13:=O

=15 :r=.deg c:=2.2 kP

\ 3

y :=

h := he + hz

(cos ())2

Ka

cos(ö)1+ Jsin( +

cos(ö)

=1.2 n2:= 1.1

palO :=y hKa — 2.c.[R

+ hz)palO.nI

Paq := y .hq.(he + hz)Ka•n2

cos(6) 0.98 cos() = 0.97

palO = 43.92

Pa= 125.96

Paq 68.62

sin( + ö) = 0.42

Calculul componentelor orizontale si verticale ale impingerii pamintului:

Pha := Pacos(ö) Pha = 124.04

Pva := Pa.sin(ö) Pva = 21.87

Phaq := Paq•cos(ö) Phaq 67.58

Pvaq := Paqsin(ö) Pvaq 11.92

Verificarea Ia lunecare:

V:= GI + G2+ G3+ G4+ Pva + Pvaq + R\

H:=Pha+Phaq+RIH H=191.62

=0.12V•0.6

Be=0.14 —=0.3

r 6e’ 6V.1 1 +

B

1’ 6eV1 1 -

Ba2 :=

L B

Ka = 0.53

V=2671.3 kI\

kN

Verificarea eforturilor unitare in sectiunea elevatie-radier:

V=2671.3 kN

(he + hz) (he + hz)M := —G41.53— G3.0.27+ G2•0.30— G1•0.05+ Pha + Phaq + RV•0.3(

3 2M=371.08 kNrr

Me := —

V

L B

k\1=234.29 •<Rc

kN

a2=86.55 2 i>Om

Nu este necesar armarea rostulul elevatie-fundatie.

omplex nispos argIos constituftin praf argUos vnetiu, micacee,neon Cu urme feruginoase sioncretiuni calcaroase,urme de)Iante.

Evaluarea incarcarilor:

Pa

Calculul capacitatii portantea unui pilot

din suprastructura

din convoi A30-V80

G1:=96 k1”

G2787 kT’ (convoi V8

din elevatie culee si radieKi3:= 1675.5+ 962.

din greutate proprie Gp:=75 kN

Incarcarea efectiva pe pilot:

GI + G2+ G3Pef:= +Gr

8pef=623.42 kN

G32638.4 k1’

Calculul capacitatii portante a pilotului in ipoteza rezemare pe argilamarnoasa, conform STAS 2561/4-90

p := 89 kP tabel 6,

d:=O. w

2Ap := Pp := it

m1:O. tabel3

m2:= O. tabel 4

fi : 6C tabel 5, STAS 256 1/4-90

Pcap := O.7.(O.8.p.Ap + O.&Pp.60.6)

Pcap 632.5 kN.

Pef < Pcap

Intocmit

POD PE DC76 PESTE VALEA COLITCA IN LOCALITATEA MESESENII DE JOS

LISTA DE CANTITATI COMASATE

Nrcii Denumirea lucrarii U.M. CantitateT 2 3 4

DEMOLARE_POD_EXISTENT

I Desfacerea caii pe pod si trotuare mc 102 Demontare grinzi buc 53 Demolare beton elevatii infrastructura mc 404 Demolare beton fundatii infrastructura mc 275 Demolare beton aripi mc 15

LUCRARI_LA_INFRASTRUCTURA6 Foraj coloane 0800mm, L=6m/buc. ml 967 Beton in coloane C20/25 mc 508 OtelbetonPC52incoloane kg 27109 Otel beton 0B37 in coloane kg 96010 Cofraje radier mp 6011 Otel beton PC52 radier kg 190012 Beton C 20/25 radier mc 7013 Beton de egalizare C8/1 0 mc 1 114 Sapatura mc 12015 Cofraje mp 25616 Otel beton PC52 kg 40017 Otel beton 0B37 kg 104018 Beton C 20/25 elevatii culei mc 10319 Beton C25/30 zid garda+bancheta rezemare mc 3020 Hidroizolatie infrastructura cu emulsie mp 9421 Dren in spatele culeilor si aripilor mc 2022 Umplutura de balast in spatele drenului mc 34

LUCRARI_LASUPRASTRUCTURA23 Grinzi cu corzi aderente L=lOm h0.52 m buc 1424 Cofraje Ia suprastructura mp 5025 Otel beton PC52 kg 1 12526 Otel beton 0B37 kg 97527 Beton C25/30 in suprabetonare+monolitizari mc 3928 Beton C12/15 in trotuar mc 629 Hidroizolatie pt. calea pe pod mp 10530 Bordura tip L (apara roata) ml 2831 Parapet pietonal din teava dreapta ml 3132 Asfalt BAmP16 -2 straturi Ia calea pe pod mp 14033 Asfalt BA8 pe trotuare mp 2534 Rostdedilatatie ml 9.15

LUCRARI LA RACORDARILE Cu TERASAMENTELE SI RAMPE PE POD35 Placi de racordare cu terasamentele L=3m buc 1236 Cofraje mp 6037 Otel beton PC52 kg 56038 Otel beton 0B37 kg 74039 Beton C20/25 mc 1040 Strat de piatra sparta 20 cm grosime mc 4041 Strat Bad25- 5cm grosime to 2442 Strat Ba 16- 4 cm grosime mp 200

APARARI DE MALURI ZID DE SPRIJIN DIN BETON SI GABIOANE43 Demolare zid existent din piatra mc 544 Sapatura mc 1045 Beton C12/15 in fundatie zid de sprijin mc 1146 Beton C20125 in elevatie zid de sprijin mc 847 Otel beton PC52 kg 3548 Cofraje mp 4849 Parapet pe zid ml 850 Dren din piatra bruta mc 151 Hidroizolatie mp 1152 Sapatura mc 32553 Otel beton carcase gabioane kg 222054 Plasa zincata mp 122555 Piatra bruta in gabioane mc 28556CapacdinbetonC25l3o mc 10

SEMNALIZARE57 Table indicatoare buc 258 Marcaje rutiere ml 35

lntocmit,ing.Alb

Go

y(JJ_t

FORMULARUL Fl PROI I SMART SRL

V1AOBIECTIV:Pod pe DC76 peste Valea Colitca in Ioc.Mesesenii de Jos

Nr. Nr.cap. Denumirea capitolelor de cheituieli Valoarea cheltuielilor/obiect Din care C+Mcrt. subcap. exclusiv TVA

deviz general Mu lei Mu euro Mu Iei Mu euro0 1 2 3 4 5 61 1.2 Amenajarea terenului

1.12 1.3 Amenajari pentru protectia mediului si

aducerea terenului Ia starea initiala2.1

3 2 Realizarea utilitatilor necesare obiectivului3.1

4 3.1 Studii de teren4.1

5 3.3 Proiectare (numai in cazul in care obiectivulse realizeaza in sistemul’design&build”)

6 4 Investitia de baza6.1.Obiect I

7 5.1 Organizare de santier 2%7.1

TOTAL VALOARE_(exclusiv TVA)Taxa pe valoarea adaugata-mii Iei

TOTAL_VALOARE_(indusiv_WA)-_mu_Iei

Proiectant,

PROIECTANT:S1RL

JJW

FORMULARUL F2

OBIECTIV:Pod pe DC76 peste Valea Colitca in Ioc.Mesesenii de Jos

Nr. Nr.cap./ Valoarea,exclusiv TVAcrt. sucap. Cheltuieli pe categoria

deviz de lucrari Mu Iei Mu europe object

0 1 2 3 41 I Lucrari de constructji2 1 Demolare pod existent3 2 Infrastructura4 3 Suprastructura5 4 Racordarea cu terasamentele6 5 Aparari de mal7 6 Semnalizare8

TOTAL I... II montaj utilaje Si echipamente tehnologice

TOTAL II

III

ProcurareUtilaje si echipamente tehnologiceUtilaje si echpamente de transportDotariTOTAL III

TOTAL_VALOARE_(exclusiv_TVA)Taxa pe valoarea adaugata-mii Iei

TOTAL VALOARE-mii Iei

Proiectant,

FOPNPIANJL 00

OBIIV: 00D PE 0076 PCUTE TFO COU IN I DE J00 PROI

LISTAnsntitati de lucri po categorii de lucrari ‘

\\* s/I

00ierbul: CZ PB 0076 PESTE 00LI IN I DE JONCategoria de lucrari:Ol - DaVOLARE P00 ERISTINI

PURE UNITAR TOTAL(Lei / U.N.) TRENSPORC ( Lei

Mr. CAPIIOLUL DE LUCUAPI a) Material ( Lei ) a) Material—

—--- U.M. CNIITATER b) Manopera a> Trans.Auto b) ManoperaCrt. Sirrbol Eanunire C) tjtilaj b) Trans.CFR c) Utilaj

‘ d) Transport c) Alt Trans. d) Transport

‘ Total a+b+c+d Col.4 x Col.5d Col.4 x Col.5

SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA

0 1 2 3 4 5 6 7

1. - CAPI’IOL DE LtJDBAPI

1.1 0005C1 DECAP IMBR CU STRAT PIER NP 46, 00000LA 304 GFCS FOPERTE DINASERLT TUPNAT PE FUNDATIEDIN BETOR

1.2 P106BPS D5N2TAPEA ELEI’4.PREF.DIN BUD 5, 00000BRIUN APERT CU MACARAUA PPNEIJRI DE 10—14,9 TF

1.3 PIO6A1M INCAPIARER CU NACPPA PB BUD 5, 00000PNFIJRI DE 9.9 TF

1.4 TPAO4A5O TRANSPOET RUTIER TCNE 15, 00000MATER. SEM[FABR. CUAtJTOREFOUDHERE CUPESDRCI TREILER SUB 20TPE D1S.50 FM.*

1.5 PJO4B1 DABIMAPE BRINE DIN 40,00000FUNDAT.CULEI, PILE, ZID.SPRIJIN F ABA EXPIIYZIV CUCICUAN CU AER COYIPRIMAT

1.6 PJO5B1 DPPDIABE BRINE ELEV.LA MD 42, 00000

C CULEI,PILE,FRRA EXPIDZIV 03 CIQIANCU AER CCARIMAT

CATEY3DRIA DE LUCRARI : 01 - DHYEDLEE 2CC ECIST41’ / OBISCIUL 1 - 500SC76

0 1 2 3 4 5 6 7

1.7 TSC35R32 INCAPC. AUIC CU INCI½RC. 100 MC 0,82000PE PREXJRI COLA 2,6-3,9 MCTEREN CATE)3 2 LA DIST.21—30 14

1.8 TRAOIAO5 TRPNSEORIUL BUTlER AL ‘LOJE 197,00000ERTERIAIEWR, SRCFABRICOTECU R CU AUICEASCULANIAPE DIS’T.= 5 EM.

ULSERVATIE : Valorile Sunt CEEi C Lei ) TRANSOLKI’

a)b) 0,000

ERTERIAL RANDPEBA UIIIAJ cC 0,000 T 0 T A L

EXOLJIUIERI DIPSCI’EDin Care

VAIRE AFERENIA UIZAJE TEFE4ICE -

VAIRE AFERENIA UEIIAJE EUECTRICE - 0, 000

ALTE CEE1iflELi DIRCUIEC.A.S. — 20.800 1AJUILE SCCE@J — 0.500 1ASIEXJRARI SAERTATE — 5.200 1FEND DR RISC — 0.279 1CAS CXNCEDII — 0.850 1FEND CAPNIIDARE SALADJI — 0.250 1TICFE1’E DE NASA -

AL’IE CMELTOIEIJ LFSALE -

• IUFAL CF{ELTUIELI DIREUI’E

. — ——————

DREUTUIELI INDIREUFE —

PBUFIT -

* ?3FJ3T GENERAL Lei

CATE1SDRIA DE LUCRARI : 01 - DHCIARE PCI) EXCISTREJI / OBISCIUL 1 - RI0DC76

OEEREANF,

x

7

FOPMUIAMJL F3

OBIMDTIV: POD PB PO76 PESTE yALTA COLITCA IN ISX.MFSESENII BE JCS

LISTACu cantitati de lucrari pa catagorii de lucrari

GDiactul: POD PT TO76 PESTE VALTA COLITCA IN 1JX.MESESENII BE XCCatagoria de lucrari: 02 — INTB1JSTRUCTUNA

PEST UNITAR TOTAL(Lei / U.M.) TUBNSPORP ( Lai

Nr. CAPITOLUL BE LUCPABI a) Material ) Lei ) a) Material— U.M. CBNTITATEA b) Manopara a) Trans .Auto b) Manopera

Crt. Sirbol tenundra c) Utilaj b) Trans. CUR c) Utilajd) Transport c) Mt Trans. d) Transport

Total a+b-fc-fd Col.4 x Col.5d Col.4 x Col.5

SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA

0 1 2 3 4 5 6 7

1. - CAPITOL BE LtERRRI

1.1 PA22BIT4 SCEARFA COTCBNELDRVENIICAIE CU INST. BEROIOSUPER PINA IA 25 M AO.CUDIES 800 M’4 IN TERENCAING.l 2

1.2 PBO5A1 CUNETOTIWABER KGXCTBALIEATA A CARCASELOR

SUCETE DI N OTErJ BETU’JPT. COIDI4NE EOBATE

1.3 CZO3OIN1 CSFOL AR4ATURI IN KGCARCASE SUDATE PT.PIIflIIERAkJKI BCAOIO IN ATREJCENTRAL DIN TO 52

1.4 C5030101 CCNFEC ANSATURI IN KGCATOASE SUDATE PT.PIIflTIFRARKI BMIO IN ATCASANTIER DIN OB 37

TRANSPORT RUTIERMaTER. SEIYI[EABR. CUAUIORR4DRCESRE CURMYDRCI TREILER SUB 2OTPB DIS.50 EM.*

1.6 PB16A1 TUNNARFA BEI.ABNRT B300 MDIN COL .VERTICALE PTFUNDAT II EEEEUTATE CUINST.DE TIPBKNLYTIO,ECTSUBISNI,

96,00000

3.670,00000

2.710,00000

960, 00000

3, 67000

50, 00000

() 1.5

3

CRTBXRIA BE LUOBABI 02 - INTBASTNItJBA / OBINDIUL 1 - F0D1C76

0 1 2 3 4 3 5 6 7

1.7 131 BEIU4 NABFA C 20/25 IC 50, 00000

1.8 TBA06225 TRANSPORIUL RUTIER AL TCNE 130,00000BNICFIULUI-MDRIAPBLUI CUAUTO BEICNIEBA BE 5,5 I/CBIST.=25 14N

1.9 5002B1 COFBAJE Pr.BETDN FUEVATIE NP 60, 00000SI ZIDUBI SPBIJ.BIN PALOUB] CU PLACAJ P CUSUPBAFE’IE CURBS

1.10 PBOTA1 MDNT.AFNATURI PT.BETCN IC 1.900,00000ABICT IN FUND. BADIEPEELEV.

INFBASIR. SUPBASTR. URDGBINZI DPEPIE, CFDBE SIC.

1.12 CZO3O1E1 CCI4FTXDI.ABNAT.FASCNARE KG 1.900,00000BARE PT. FUNBATITIZOL . CCNTI NUT SI BABIEBEIN ATEL.CFNT.FC 52 10-16 MN

1.13 TBAO1A25 TRANSTOBIUL BUTTER AL 97J>IE 1,90000URTEBIALSIOR, SH’CFRBBICATEU) B CU AUIOBASCUTANTAPE BIST.= 25 EN.

1.14 PBO6B1 TUPN.BET.SINP.B100 IN IC 81,00000ELFV.DULEI,ARIPI, ZIB, TIMPAL CU BUNPA

1.15 131 BEIU4 NAREA C 20/25 IC 71, 00000

1.16 1204 BEICN NABEA B 150 (Bc 10) IC 11, 00000

1.17 TBAO6A25 TBANSPORTUL BUTTER AL T4E 213, 00000BEICNULUI-MDRTABULUI CUAUIO BEICNTEBA BE 5,5 ICBIST.=25 KM

1.18 TSCO3E2 SAPAT.NEC.CU EXC.BE 100 MD 1,20000

( 0,41—0,7 MD INPANJ½FCIICS 1MB IB.CU ALABESC.AUIO.TEBIN CAT 1

1.19 TBAO1AO5P TBANSBURIUL BUTTER AL TUNE 216, 00000PALINTULUT EBB MDWZUIIJICU AUIOBASCULANTA BIST . =

5 SN

1.20 1t02A1 COFIRAJE PT.BETCZI ULEVATTE NP 256, 00000SI ZICOBI SPBTJ.BIN BANDUBT CU PLACAJ P CUSUPBAFETE PLANE

1.21 PCO1A1 MJNT.ABNATURT PT.BETCI4 KG 1.440,00000AFFAT IN FUND. BABTERESIRE.TNFBASTR. SUPBASTR. COBGBINZI BREPIE, CADRE ETC.

1.22 CZO3O1B1 CUNFTCI.ARNAT.IASCNARE KG 1.040,00000BABE PT. FUNUNTTTTZOL . CSI1TT NUT ST PABTEREIN ATEL.CFNT.CB 37 BAlO16 MN

4

1.23 CZ0301E1 CcNEEDT.APMDT.EDScKPRE KG 400,00000B1GE Pr. FUNTIIIZOL. CLETI NUI SI BBDIEPEIN ATEL.CENT.PD 52 10—16 M4

1.24 TRp0125 TPANSRIUL RUTIER AL 1,21500ERTERThLEWR, SEDEEDBBICATFlED R CU AUOBBSCULANTAPE DIST.=’ 25 l<M.

1.25 PBO6B1 TUPN.BET.SINP.B100 IN MD 133, 00000FILEV.EDULEI,ARIPI, ZID, TIMPAN CU PA

1.26 131 BETCU ERRED C 20/25 104, 00000

1.27 1208 BEIUN ERRED B 400 (Bc 30) MD 30, 00000

1.28 TPA06I25 TBANSVCRUtJL BUTlER AL TCNE 348,00000BETCF4ULUI-MDPrAPULUI CUAUTO BEITCNIERA BE 5,5 MDDIST.=25 1<14

1.29 PFO5M HIDROIZOIATII LA LtEBARI NP 94, 00000BE AREA DIN BITELTh4 EThERIZAT APLICATA LA RUDE INCUED —

1.30 PEO1E1 ZIEDRIE tJSCATA IN ZIRURI SEC 20, 00000SPRIJ. DIN PIATFA BPU’rA DIN RCCA SEDIMENT.

1.31 TRAQ1A25 TERNSLORTUL RUTIER AL 104E 40,00000MATEPIALEIX3R, SSETEERBRICATMED R CU AUIOBPSCUIANTAPE DIST.= 25 1<14.

1.32 IFF’33AN FILTRU SRT.SINT.NETFS<JT NP 92, 00000DREN CU/ERRA SPRIJ AD 5 M

1.33 ACA11D1 MD14TARE TFAVA PVC TIP METRI 8, 000003(M) IN PAMINT,INERTERIORULCLDIBIICR,AVIND RU 110

5

CATSXRIA DR LtEPALI : 02 - INFPASTRDCIL]PA / OBISCIOL 1 - PODSC76

0 1 2 3 4 5 6 7

1.34 ACEO8E1. 0NPLUT0RA DR BAIALT IN IC 34, 00000SPPTRLE ZIJLUI

1.35 TPAOTh25 TRANSPVRTUL ROllER AL ICEE 58, 00000ERTERIALEtOR, SEt4IEABRICATRIO R CD ADIOBASCDIANTA

PR DIST.= 25 FM.

1.36 ACA1OB2 I4DS4IAPE TEAVA PVC TIP MEIRI 36, 000004(G) IN PPI4INT INDCERIORULCDADIRIILR, AVIND ER 63

Q5FM]fl Valorile Sunt (fri ( Lai ) TRANSCDMP

a)N) 0,000

ERTERIAL NANDPERA DIIIAJ c) 0,000 I 0 T A L

QflTDINDI DIPICTEDin Care

VAIOSPE AERRERIA UTIIAJE TEMCCE -

VATXDARE AFERRIIIA DIILAJE EWDIRICE - 0, 000

ALTE CHErJTOIELI DIRSOTEC.A.S. — 20.800 %AJUILE Sa4AJ — 0.500ASIGORAPI SANATATE - 5.200SOlID DR RISC - 0.279 %CAN CCNCEDII — 0.850ICED GAPANINRE SAIARII — 0.250 %TICHETE DE NASA -

ALTE CEELIDIELI LEGALE -

* 9XFAL EtaIuIRII DIRICIE

CEEDIIJIELI INDIPECIE —

PROFIT -

‘IOIAL GINERAL Lei

FDPMDLAR F3 / ElLA 6CATBXPIA DR LUORARI 02 - INFRASTRUCIOPA / OBIECIUL 1 - P0DIC76

OEERIANI,

N

6

FUBMULARUL Ft

OBTEUIIV: P00 FE RC76 PE.STE VALEA COLITCA TM ICC .MESESFMTI BE JOL

LTSTRCo cantitati de lucrari pe categorii de lucrari

Oriectul: COB FE UD76 PRSTE VALEA COLTTCA TN 107 .MESESFMII BE JUBCategoria de lucrari: 03 - SUPRASTRUCT0BA

FRET UNITAR TOTAL‘ (Lei / U.M.) TRANSPORP ( Del

Mr. CAPITOLUL BE LUCRARI a) Material ( Lel ) a) Material

U.M.

CPNTITATEA b) Manopera a) Trans.Auto b) ManoperaCrt. S1n101 LEnunire c) Utilaj b) Trans .CFR c) Utllaj

d) Transport c) Alt Trans. d) Transport

Total a+b4c+d Col.4 x Col.5d Col.4 x Col.5

SECTIUMEA TEHMICA SECTIUNEA FINAMCIARA

0 1 2 3 4 5 6 7

1. - CAPITOL BE LUDRARI

1.1 P10681 M2JTAPEA ELFM.PREF.BIN ROE 14, 00000BEIU4 ARRVXT CU NBCARAUAFE FREUPI 0E 10—14,9 TF

1.2 214 GRIMBA CU CCEZI BUD 2,00000ABERENTE—MARCIMAIA 101OM,M=0.52M

1.3 215 GRTMBA CU CCRZI BUD 12,00000ABERENTE-BE CAMP L=1OM,M=0.52M

1.4 TRAO4A5O TRANSCOPT PUTTER 48, 00000MATER.SENTFABR. CUAUTORFMDRCMREE CUPERDRCT TREILER SUB 201FE BIS.50 KM.*

1.5 0104A1 COFRAJE PANCU. PLACAJ P Ma 50,00000PT. B. A. SUPPA. LOU. CUGRIMSI UPEPTE, PIATELAJEB. A., CMEScF\NE, PPRAPETE

1.6 P002A1 MDNT.APMATUPI PT.BEIU4 MG 2.100,00000APRAT TM SUPPASTRUCTURALOU UPTICE ROLTITE TM ARCSI PARAPET

1.7 CZO3O1B1 CCNFTXDT.APMAT.FASCNARE MG 975,00000BARE PT. FUMBATTIIZOL.CONTT NUT ST PAJJTERETM ATEL.CFNT.OB 37 LElO16 NM

1.8 CZO3O1E1 CCL4FECT.APMAT.FT\SCNARE MG 1.125,00000BARE PT. FUMCATTTTZOL.cXWTT NUT ST PABTEPETM ATEL.CENT.PC 52 LElO16 NM

1.9 TPAO1A25 TRAMSPORIUL PUTTER AL TUBE 2,10000M4TEPIALMPOR, SFREFRBPTCATMED P CU AU’IOBASCUTAMIRPE BTST.= 25 1<84.

1.10 PBO6B1 TUPN.BET.STMP.B100 TM IC 45,00000ELEV.CULEI,APTPT, ZTB,TTMPAN CU REPA

1.11 1208 BElLE MARBlE B 400 )Bc 30) MD 39, 00000

7

1.12 1205 BE’IBN NABEA B 200 (Bc 15) MD 6, 00000

1.13 TBAO6A25 TRANSRDPOJL KIllER AL ICI4E 117,00000BEICNBLUI-MDRTARULUI CUAUIO BEICNIERA BE 5,5 MDBIST.=25 EN

1.14 PFO5BIN HIBPDIZOIATII Pl.P03 NP 105,00000SOSEA BIN NENBRANAAUIERBEZIV A

1.15 PEO7A1 SAPA CE PRUI’EXDTIE A NP 91, 00000HICROIZOLATIILOR LALUCRABILE BE ARPA BIN 1STR.ASFALT BE 204 BROS.

1.16 BBO2B1 AMDDS SUPBAF STBAT BAZA lOB NP 1,40000SAL INBBAC 041ST IN VEBERAPLIC STBAT US BIBC ASP’ CUO4ULSIE CATICNICA

1.17 BB16B1 INBBAC BET ASP’ CU ASRT NP 140, 00000NARL1NT 0 IA CALB INBROS CE 4,004 ASTERN

1.16 BZ14B1 PREP BEICS ASEALTIC 5TH ‘lONE 14, 00000BOLIRT INCBIBLURAKYTAT IA CALBCU BI9DN IN INSERLATIITIP LPX

1.19 TBAB1A2S TBANSKIBIVL RUIIER AL TONE 14, 00000RETEBIALEIDR, SHvUFABRICATEIXD R CU ABTOBASCUIANIAPE BIST.= 25 EM.

1.20 PFO9A1 EI4PLUIURA EIALHIT BE NEIRI 61, 000006-8514 IA NAFGIN. SAPEINIBR

1.21 PIB6A1 MCNIAPEA ELF1’4.PREF.BIN BUD 28, 0000055104 APP/AT CU W4CASAUAPE PHEUBI BE 9,9 IF

1.22 210 BORBUPA TIP L PT. ESCORT NEIRI 28, 00000

1.23 TRAB4A5B TRANSFORT RUIIER 14, 00000NATER.SFMFFABR. CUAUIORHSD1U/ARE CURHYDRCI TREILER SUB 201PE BIS.5B EN.*

1.24 PK31A1 PARAPET BIN TFAVA SUB 4, 50000FUR4A BE PANOIPIINCL. STILPI CONE’. INIHDTJSTRIE RENTAT BE PIE)BIN BElOW AR4AT

8

CATFOTRIA DE LUCRARI 03 - SUPRASTRUCIURA / OBIFOTUL 1 - 200W76

0 1 2 3 4 ‘ 5 6 7

1.25 6306377 PARAPET NE’TALIC AVIND ND 4.500,0000075—100% TFAVA TRASA

1.26 TRA01A25 TRPflSCURTUL MIllER AL ¶1024E 4, 50000NATERIALFIOR, SEEP.BRICATRID R CU AUIOBASCUIANIAPE DIST.= 25 FM.

1.27 P1<4981 VOPSIRFA P:ERELER NET CU ‘ICNE 4, 50000XUA STRAT . SE VOPSFA MINIU SUP CU AL’. AER CQYIPR.LA PARAPETE

1.28 DEL2C1 ASFALT TUNNEl E)<FJDUTAm LA NP 25, 00000TRDTUARE PE U VJNDATIEDOSTERTA IN GICEINE CE 30’I

1.29 DZ18CL PREP ASFPLCULUI TURNAT TCNE 2, 00000DUIAT CU CRIBIAJPA SIFILER SE CJDCAR ININSTAIA7II LPX

1.30 TRAO1A25 TRANSCURIUL RUT’IER AL TaTE 2, 00000NATERIALEDDE, SUCEPENICATEND R CU AUICBASDULANTAPE DIST.= 25 EN.

1.31 PKLOA1M RISIURI CE DILATATIE PT. NETTRI 9, 15000RDUJRIPRCXDURARE+ MDNTARE

* O8SERIATIE : Valorile Sunt ) Iei ) TRANS CURT

a)b) 0,000

MATERIAlS IJANOPERA UTILAS c) 0,000 T U T A L

CNELTUIE[SI DIRFOTEDin Care

VAIJDERE AITERKITA UTILAJE TERNICE -

VAIXDERE ATERETITA UTILASJE ECEC’TRICE - 0, 000

ALTE CHEISTUIECI DIRFOTEC.A.S. — 20.800AJU’ILR STDNAJ — 0.500 %ASIGURARI SANATATE - 5.200 %FOND DE RISC - 0.279 %cR5 CCNCEDII — 0.850FOND GARANTARE SALARII — 0.250TRIHETE DE NASA —

ALTE CHELTOIELI IASAIE -

* TOTAL CHRIJTUIELI DIRFCTE

UHEL1UIELI INDIRBDTE —

PCUVIT —

* TOTAL GFI4ERAL : Cei

FCR4ULARF3 / VITA: 5CATFODRIA DE LICRARI : 03 - SUPRASTRUCIURA / OBIOTIUL 1 - CU0UP76

N

9

FGMULAPI3L N3

OBIECTIV: D PE UT76 PESTE VP,LEA COLlIDE IN ICC .MESESENII DE JOE PRCIDTANT: S SPL

-c.’ °eLISlE __— -nA 3

Cu cantitati de lucrari pa categorii de lucrari V Lfl

SMART 4a S.R.L

-Gbiectul: COD PE CO76 PESTE VALFE COLlIDE IN LDD.MESESFNII DE JOE0J-N pS0

Categoria de lucrari:04 - PACCBDAPEA CU TEASBMENTELE

PONT UNITER TOTAL

)Lei / U.M.) TRPIIS?3RP C LaiNr. CAPITOLUL DE mCoi a) Material ( Lel ) a) Material

—--- U.M. CANTIIETFE b) Manopera a) Trans.Auto b) ManoperaCrt. Sisrell Danumire c) Utilaj b) Trens.CER c) Utilaj

d) Transport c) Alt Trans. d) Transport

Total a-ft+c+d Col.4 x Col.5d Col.4 x Col.5

SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA

0 1 2 3 4 5 6 7

1. - CAPITOL BE LUTEAPI

1.1 COO2A1 COFRAJE VP.BEICN KIEVATIE NP 60, 00000SI ZIIIJPI SPPIJ.UIN PANODPI CU PLACAP p CUSUPPAPETE PlATE

1.2 PBO1A1 MCNT.APNATURI PT.BEICE KG 1.300,00000ARM/IT IN FUND. PADIEPEKIEV.INFRASTR. SUPPASTR. CODGPIMZI DPKPTE, CAURK ETC.

1.3 CZO3O1B1 (XNEFCDT.APNAT.F7SCNAPE KG 740,00000BARE VT. FUNIETIIIZOL.O2ITI NUT SI PADIEREIN ATEL.CFNT.C8 37 DalO16 MS

1.4 CEO3O1E1 OCTSIETCT.ARMAT.FT\SGNARE KG 560,00000BABE PT. FUNEETITTZOL.CGNTT NUT SI PADIEPETN ATEL.CFT/T.FC 52 0=10-16 RN

1.5 TPAO1A25 TPANSPORTUL PUTTER AL ICNE 1,30000ERTERTALKIOR, SEsEFEBRICATELI) R CU AUTOBASCULANIEPE DTST.= 25 SN.

1.6 PBO6B1 TUPN.BET.STNP.B100 IN SC 10,00000ELiEV.DULEI,APTPT, lID, TTNPAN CU PO’NA

10

C7TEGDRIA DE LUDRAPI 04 - BACCRDAPEA (33 TEPASAMENTEILE / OBIMDJL 1 - RODUD76

0

1.7 131 BE’ION MPBFA C 20/25 10,00000

1.8 TPAO6P25 TRANSUTRIIJL PIJTIER AL TOME 26,00000BEIIU4tJLUI-MDRTARULUI CUAUTO BETCMIERA DR 5,5 MDDIST.=25 FF4

1.9 IEBO9BT STOAT DRENANT CU EIP 35, 00000GRcEIMEA:10 CU DIN NISIP

1.10 TOA01A25 TOANSMDRTUL RUTIER AL TONE 48,00000METERThLELOR, SFFERBOICATElO R CU AUIOBASC(JLANTAPE DIST.= 25 PM.

1.11 DAT2B1 STOAT FUND PEPROF P MD 40, 00000SPARTA Pr DMJM CUASTEPNERE F4MDANICA

CU fl4PPNARE PAPAINNDPDIRE

1.12 TPAOTh25 TRANSROERJL RtJTIER AL lONE 88, 00000MATERIALELOR, SEMtEABRICAT

RIO R CU AUOBASCUIPNTAPR DIST.= 25 FM.

1.13 DBO2D1 AMDPS SUPRAF STPAT BAZA 100 NP 4,00000SAU IFIBRAC EXIST IN UNDERAPLIC STOAT US MDC ASF CUFFIULSIE CATICNICA

1.14 DB12B1 STOAT LT BINDER DE TOME 24, 00000CRIB HERD LA CAID CUASTERNE RE MRDANICA

1.15 135 MLXTURA ASEALTICA BAD25 TOME 24, 00000

1 2 3 4 5 6 7

11

CATEXLRIA DE LWRARI 04 - RACXPDARFA CU TEASAMENTELE / OBIETTUL 1 - P0D0076

0 1 2 3 4 5 6 7

1.16 DB16M1 IMBRAC BET ACE CU ACUEXEAT MR 200,00000MARUNI EX LA CASIO INEROS DE 4,0 CE ASTERNMECANICA

1.17 137 ton aefaitic Ba16 TUNE 19, 00000

1.18 TBAO1A25 TRANSUL RUTICU AL ‘ICEE 43, 00000MATERIALELJOP, SEX’LLFABRICATCD R CU AU’IUBASCU1ANIPE DISI.= 25 FM.

CBSEEX7ATIE Valorile Smt (EN ( Sal ) TOANSCURI

a)N) 0,000

MATERIAL ERN0PERA UTIIAT c) 0,000 T 0 T A L

CHELITUIELI DIRECIEDin Care

VALOPIRE AFETH’IIA UTIIAJE TEJT4ICE -

VAICARE ALTEENTA o’r:IAJE ELEUTBICE — 0, 000

ALTE CHELTUIELI 0IRECIEC.A.S. — 20.800 %AJUICE SCI7CF 0.500ASIJRARI SAMATATE — 5.200FOND BE RISC — 0.279 8CAS CONCEDII — 0.850 8FOND GABANTARE SAIARII — 0.250 8TICHEIE DE MACA. -

ALTE OIflTUIMAI LEGALE —

TOTAL CHELTUIELI DIREUI’E

OHCJIUIMAI IMBIRECIE —

PACEIT -

* ‘JrJ5aj GENERAL Lei

FCRMUIAR F3CATFEXJRIA DE LUCRABI 04 - RACXNDAREA CU TERASANENIELE / OBIEXCIUL 1 - P00EU76

OEERIANI,

x

12

FOPMULAPL]L F3

OBINUTIV: CuD PE Cu76 PF.STE VALEA COLITCA IN lit .NESESENII DE JOE PROIEYDIANT: $iA OPAfZ SP120

VIASMART :

Go cantitati de lucrari pe categoni de lucrari * F) L

N

Goiei1: DD OP 6 yAT. CJTCA lit DE JOECategoria de licrari:05 - APAPARI DE IYATJJRI

SEMI UNITAR TOTAL(lii / U.N.) TPANS ) Lei

Nr. CAPITOLUL CE IDDPAEI a) Material ( Lei ) a) Material-----—-----—---— U DI. CANIDTATEA N) Mancpera a) Trans .Auto N) Menonera

Crt. Sinbol Gonurire c) Utilaj N) Trans .CER c) Utilajd) Transport c) Alt Trans. d) Transport

Total a+b-l-c-I-d Col.4 x Col.5d Col.4 x Col.5

SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA

0 1 2 3 4 5 6 7

1. - CAPITOL DE IAIDRAPI

1.1 PJO1B1 flFINEREACuKI3t. MIII. AIC 5,00000ZID. PIATPA BR. ZIDITECU MIAPAR CIM. PESTSNIVELLJL 50113101

1.2 TSCO2O11 SAPATUPA CU EXCAVAT.PE 100 MD 0,10000PNEUPI 0,21—0, 39 MDPANINI UVIED .NATVROESC.AtJI.TER.CAT.2 INCGtSJD . StOP. APE

1.3 TPAO1AO5P TPANSSER1’UL BUTlER AL 18, 00000PAMINTULUI SAU MDLOZULUICu AUIOBASCUIANIA 01ST. =

5 SM

1.4 PBO6B1 TUPN.BET.SIMP.B100 IN NE 19,00000EIEI.CULEI,ARIPI, ZID, TIMPAN Cu RiIPA

1.5 1205 BETON NARFA B 200 )Bc 15) MD 11, 00000

1.6 131 BEIGE NABFA C 20/25 8,00000

1.7 TPAO6A25 TRANSEIPTUL BuTlER AL 50, 00000BE1UuULUI—MDBIAEUIAiI CuAUTO BEIGNIESA CE 5,5 MDDIST.=25 SN

1.8 PDO1A1 M2IT.ABNPCVRI Vr.BEIGN KG 35,00000ABNAT IN FUND. BADIEPE50EV.INESASIR. SUPBASTR. CuDGPII4ZI OBEPTE, CADRE FYIC

1.9 CZO3O1E1 )XXIFTXDI.AE4YPJT.FASGWRE KG 35,00000BABE PT. EUYutATI:IZC:.COcT: NUI SI FADIERKIN ATEL.CENT.PC 52 SElO16 IT

1.10 Cu02A1 COFPAJE PI.BEIU4 NIEVPI’IE 12 48,00000SI ZIJYBI SPBIJ.XN PANOUBI CU PIACAJ P CuSUTRAFETE PLANE

13

1.11 PK31A1 PARAPET DIN TEAVA SUB StUB 1,20000FOMXIA DE PANUBRIINCL . STILPI CONE. ININWSTRIE tflWTAT PE ECUDIN BEICU AM’PT

1.12 6306377 PARAPET NEIALIC AVIND ND 1.200, 0000075—100% TEAVA TBASA

1.13 TBAOTA25 TPANSPURTUL PUTTER AL ICUE 1,20000JXETERIALETDR, SMEFREPICATELO R CU AUIOBASCUIANIAPE DIST.= 25 FF4.

1.14 PK49F1 VOPSIBEA PIFSEIELR MET CU lINE 1, 20000CODA STEAl. DE VOPSEA MINI

U SUP CU 1W. AER COT/PR.IA PABAPEIE

1.15 PFU5A1 HIDPDIZOIATII IA LUDRABI NP 11, 00000RE ARIA DIN BIlL/P FILERISAT APLICATA LA BECE INDORA STRATUBI

1.16 PEO1E1 ZIERRIE USCATA IN SlOT/PT MD 1,00000SPRIJ. DIN PIATRA BRUtE DIN RCCA SEDINFUT.

1.17 TBAO1A25 TRANSEORIUL BUTTER AL lONE 2, 00000MATERIALELOR, SFMIFPBBICATELI) R CU AUIOBASCUIANIAPE DIST.= 25 EM.

1.18 1FF33A2 FILTRU NAT. SINI .NEIESUI NP 15, 00000DRIN CU/FARE SPRIJ AD 5 N

1.19 ACA11D1 IVUIIABE lEAVE PVC TIP NEIRI 2, 000003(M) IN PANINI,INFFCTERIURULCLADIBILCR,AVIND ON 110

1.20 TSCO2C1 SAPAIRBA CU EXCAVAT.PE 100 MD 3, 25000PNFIJPI 0,21—0, 39 MDPAMLNI tNLDTT .NATUR. DESCAur.’PER.CAT.l

1.21 TBAO1AO5P TRANSEORLUL RtJIIERAL TONE 585,00000PPNINIULUI SAU IVIOEUIUICU AUIURASCULANIA DIST . =

5 ElI

1.22 IFIO3D1M DDNFBDI.CADRE KG 2.220, 00000METAL. EXFC. CCC. DININPLEIITURI SIPIxE CUDIED DTAM.14 MI

1.23 2000171 (DIED BEICN PROFIL METED KG 2.287,000000B37 BIAS 438 CC14M4

1.24 IFIO4A1 MDNIAPFA IMPLEI. SIPTIA EN NP 1.225,000002,8 ElI PE CADRE MEIALICELA CCI3URI FOIOSITE PIRLUCR. REZIERRIE, @\BIOPNE.

14

CATB300IA OK LUCRABI 05 - APABRBI DR RALUBI / C&MDTUL 1 - TO0SC76

0 1 2 3 4 5 6 7

1.25 TBAO1A25 TBANSRURUUL BUTlER AL 1U4E 2.500, 00000MATEBIALELOR, SHVEFABRICAT

ELI) B CU AUIUBASCUIANTAPR DIST.= 25 MM.

1.26 IFB13A1 tF!PLIJIURI IN GABICRIQE CU RID 285, 00000

1.27 2201335 PIATBA BRUTA SOBTATA KG 431.775,00000K. MACRATICEPT. DRUM, ANKLE, PEPEUBI

1.28 TBAO1A25 TBANSLERIUL BUTlER AL TUNE 432, 00000MATEBIALELOR, NKCFABBICATELE R CU AUIOBASCULIINTAPE DIST.= 25 NIx!.

1.29 1FE33A2 FILTBU MAT.SINI.NEIESUT NP 130, 00000DBRI CU/SARA SPBIJ AL 5 N

1.30 PBO6B1 TUBN.BET.SIMP.B100 IN MD 10,00000KLKV.CULKI,ABIPI, RID, TD4PAN CU SOxA

1.31 1208 BEnI RARER B 400 (Bc 30) IC 10, 00000

1.32 TBAO6A25 TBANSBURELJL BUTlER AL TUNE 26, 00000BEICNULUI-MDBTARJLUI CUAUTO BETCNIKFIA BE 5,5 14)DIST.=25 KM

* OBSERVATIE Valorile Sunt (lB ( Lei ) TRANSPORT

a)B) 0,000

MATERIAL ZYANOPEBA UTILAJ c) 0,000 T 0 T A L

* CRELTUIELJI DIBMDI’EDin Care

VATXARE AFEBEPIA UTIIA0E TEBMICE -

VAIERBE AEEBENT’A UTIIAJE ELBDTBICE - 0, 000

ALTE CHELTUIELI UIBECI’EC.A.S. — 20.800 %AJUIIDR SOYIAJ — 0.500 %ASIGUBABI SANATATE — 5.200 %SEND BE BISC — 0.279CBS UDNCEDII — 0.850FUND GABANTABE SAIABII — 0.250 %TICHETE BE NASA -

ALTE GTUIELJ UTflE -

* ‘IOTAL UNELTUIELI DIBETTE

UNErTUIELI IMDTRBDTE —

PSOFIT —

* TUTAL GFNEBAL Lei

FUBNULARF’3/CATEGD0IA BE LU4DBABI : 05 - APABABI BE NF\LURI / CBIFCTUL 1 - POBX76

OFEETANT,

x

15

FUBMELEBUL EU

OBIEDTIV: BUD FE UD76 PESTE VALEA COLTIUA IN LCC.MESESFMTI DE JCS

LISTACu cantitati de lucrani pe categorii de lucrari

cbiectul: POD FE UD76 PE.STE VALFA COLITCA IN I.MESESE4II BE JOECategoria de lucrari:06 - SEXEALIERFE

FRET UNITER TOTAL(Lei/U.M.) TBANSBUNI ( Lei

Nr. CAPITOLUL BE LOCRABI a) Material ( Lei ) a) Material

O.M.

CANIITATEA b) Manopera a) Trans .Auto b) ManoperaCrt. Sinbol tEnunire c) Utilaj b) Trans .CFR c) Utilaj

d) Transpert c) Alt Trans. d) Transpert

Total a+b-fc-l-d Col.4 x Col.5d Col.4 x Col.5

SECTIUNEA TEMNICA SECTIUNEA FINANCIARA

0 1 2 3 4 5 6 7

1. - CAPITOL OE LUDPABI

1.1 DF18A1 PLANTABE STILPI PIMIRU BUDIMBICATORBE BE CIRDUIATIEPOTIERA DIN METALCG4IECTI1ATI INLUSTBIAL

1.2 6301793 STILP NETALIC BUDCCNFRDIICNAT INWSTRIAL

1.3 BF19A1 MDNTABEA INBICATORBETOR BUDFIR CIPC ROT BIN TALLOTEL SAU ALU4 FE ON STILPGATA PLANTAT

1.4 7101011 INBIC.CIR3JL.TBL.OL+FOL.R BUDPATBAT L= 600 MM F36

51848

1.5 PBO6A1 TORN.BET.SIMP.B100 TM NCELEV. CULEI,ARIPI, SIB, TIMEAM ERMUAL

1.6 1204 BEICN MAFER B 150 (Bc 10) MD

1.7 TBAO6A2S TBANSPORIOL ROTIER AL TREEBEPDMULUI-MDRTARUUJI COAUTO BEICMIERA BE 5,5 MDDIST.=25 EM

1.8 OF16A1 MARDA.JE BUTIEBE TLNDIT KMSIMPLE REBLE CUINTREPUPEBI SAD CONTINUE

MED VOPEYIAIL,LCOBUBILE STICLA

2,00000

2,00000

2,00000

2,00000

1,00000

1,00000

2,60000

0,03500

16

OBSEATIE : Valorile Sunt (Eti ) Lei ) TPANSPOm’

a)b) 0,000

MATERISL SF9CPERA VIlLAS c) 0,000 T 0 T A L

* C}iIUII DIPTEDin Care

VAIXASE AEIA UTIIAJE TEREECE -

VAL0APE AETRENIE (JIILAJE ELECIPICE — 0, 000

TE cVVArtnAEz DIRECIEC.A.S. — 20.800 %AJUII — 0.500 8ASI009ARI SAERTETE — 5.200 8FOND CE RISC — 0.279 8025 CaCEDI: — 0.850 %FOND GApr’1002 5MAR11 — 0.250 8TICHEIE DE ERSA -

ACTS CREL’IIJIELI LFTRIE -

ICIAL OHELTUIELI DIRECTE

OHETJIUIELI INDIRECIS —

PECEIT —

IE3IAL GEEJERAL : Lei

CATFLXREA US LZERAPI 06 - SER@L:ZAFE / CEIECIUL 1 - SC0SC76

17

LISTA CUOSUMURIICR DR (FR FUNCTIQ4AFR tJ1’IIADE DR CQ’ISTRUCTII FOF44OIAR C4

* TOTAL

OBIED1’IVUL WD PR (F76 PRETE VAIIA CULITCA IN I03.NFSESRRII DR JOB

ORE 757,776

Nr. Ornumirea Ornaum Ore Tarif Orar Vaicare Fare TVACrt. Cod Utilajuiui de Constructii U.M. FOnctionare (Lei / Ore) ( Lei

1) 2508 MDITC4PR CU 2 CIOBANR DR ABPTAJ 4,0-5,9 MD/MAN ORE 9,7922) 2509 MDIOXXNPR.ARR WElL JORSA PRESIUNR 4,0—5,9 MD/RUN ORE 21, 0523) 2510 MDIODOBPR PER MDBIL JCPJSA PRESIUNE 6,0-9,9 P47/ICR ORE 19, 1004) 2801 CITCPN PNFIJM. (KCCLUSIV COPSUM AMA) 8—15 RD ORE 61, 6485) 3012 APARAT DR SOLUPAPPIR PRRSIUNR IN PUMCT.OTRL-ERICN 70-12144 ORE 11,3826) 3321 FIJWIROCO4PA APA MULTIR1’AJ DR INPJJTA PREP (SUR1’) 8, 1—20, 01DB ORE 98, 2607) 3336 CO4PA NIDRAULICA DR REICN CO 1001 CLEWDIA, PINA LA 40 MD/H ORE 20, 5628) 3340 COBPA MDII DII’FPATR PI.RITCIVI 2 TOLl ORE 0,9509) 3501 ERCAVA’IOR PR SKJILR CU 0 CUPA CU MDIOR TR9WC 0,40—0,70140 ORE 2,928

10) 3521 RXCAVAIOR RE PNEORI MOTOR TR14’UC )RULWERCAVA’IOR) 0,21—0,39140 ORE 13, 90711) 3546 AUTCXBRRDRR PIMA LA 175CP ORE 1,68012) 3553 DOLWZAR RE SREILR 65—8OCP ORE 0,28413) 3617 INSTALP.TIR DR TCRP.T SI TURRET P11031 TIP RFNOI’IO 150—2200P ORE 121, 61014) 3720 VIBRATOR UNIVRRSAL CU MOTOR TRRMIC 2, 9—4CP ORE 106, 74315) 4005 CCI’BPACIOR STATIC AUIOPPOP.,CU RUIDJRI(VATJIURI),R8—14;DR 14TF ORE 14,03216) 4008 Ca’PACIOR STATIC AUIOPROP.PR PNNJPI1O,1—l6rF (FR 2,11617) 4028 USCATOR FILER ACT FI03TRIC CPA 0, 95018) 4034 TAND DR RITUM CU ULRI 20—30T ORE 1,65019) 4036 MALAXOR MTUANIC DR ASFALT 300—1000L ORE 5,46020) 4040 INST.PREPJvIDCURI ASFALT IA CALD LPX TARP. TOPITCARR 35-40T/R ORE 0,95021) 4046 REPARTIRATORFINISOF4WDTURIASF LTICFMDT.TENYLFARAPALPATcDE92CP ORE 2, 11622) 4047 AUTCOJDRCNATOR 3500—3600L ORE 0,28623) 4062 MP.SINADRrRASATR1DSJZIDMDIRCUIATI0UICR AEDRRR INJTRRNA 4D—45CP ORE 0, 01024) 4201 IAS.APACFBATA DR TAIAT SI INORRI.O1.RR]?.ACT.RL. 0=3—20W 5—10 (FR 12, 60225) 4203 STANTA RLFIDTRICA DR TAIAT OTRL-BRICN,DIAM.PINA IA 40 144 ORE 17,34426) 4205 MASINA DR FLSCNAT OI’RL-RRIUB 0=PINA Là 40W 2,2W ORE 56, 23327) 4701 P4DIOPOYIPA 6— 8CP ORE 0,04628) 5603 AUTOLISTERNA CU DISP.DR STROP CU N.A.J. 5-8T ORE 0,60029) 6609 TPOLIO REAUTRIC 3, 1—5TF ORE 6, 23330) 6727 MACABA PICNIRR O,5—O,75TR ORE 0,96631) 6728 MACABA PR PNFTJRI PIMP. IA 9,9TF ORE 20,13032) 6729 MACARA RE PNFLIRI 1O—14,9TF (FR 34,400

33) 6753 AUTCNACARA 10— 14,9TF CU BRAT CU ZABRRLR CRR 89,28034) 7404 INCAPC.FRCNTAL RE EN—URI PIMP. IA 1, 0—1, 49 ORE 0,95035) 7406 INCARC.FRCNTAL RE EN—URI PINA Là 2,6—3,9 ORE 1,525

18

Pro

iect

ant:

S.C

.V

IAS

MA

RT

S.R

.L.

Clu

j-N

apoc

aB

enef

icia

r:C

OM

UN

AM

ES

ES

EN

IID

EJO

SIn

vest

itie

:Po

dpe

DC

76pe

ste

vale

aC

olitc

a

GR

AF

ICD

EE

XE

CU

TIE

Nr.

crt.

DE

NU

MIR

EA

LU

CR

AR

IT

3.1.O

rgan

izar

ede

sant

ier

,de

mol

are

pod

exis

tent

Exe

cuti

epi

loti

fora

tisi

radi

ere

Iain

fras

truc

turi

LU

NI

CA

LE

ND

AR

IST

ICE

4.

Exe

cutie

elev

atii

infr

astr

uctu

risi

zidu

riin

toar

seM

onta

regr

inzi

pref

abri

cate

VI

6.

VII

III

III

IVV

VII

I

7. 8.

Exe

cuti

eca

le,

mon

tare

para

peti

piet

onal

i

5.E

xecu

tie

plac

ide

raco

rdar

e.su

prab

eton

are,

—

mon

tare

bord

uri

inal

te

Exe

cuti

era

mpe

deac

ces,

zid

desp

rijin

,sa

ntur

iE

xecu

tie

apar

ari

dem

alur

i

Into

cmit laud

iaA

PROIECTANT:SC VIA SMART SRL CLUJStr.Lotrului m. 10Tel:0264-588 070Cluj -Napoca

VIZATIJC SALAJ

PROGRAM FAZE DETERMINANTELA LUCRAREA

“POD PE DC 76 PESTE VALEA COLITCAIN LOCALITATEA MESESENII DE JOS”

CATEGORIA DE IMPORTANTA C

INVESTITIOR: COMTJNA MESESENTI DE JOS

BENEFICIAR: COMLJNA MESESENII DE JOS

PROGRAM FAZE DETERMINANTE:

1. Stadiul fizic premergator lansarii carcasei de armatura in pilot si verificarea acesteia

pentru ambele culei

2. Stadiul fazic premergator turnarii betonului in radiere.

3. Stadiul fizic premergator turnarii betonului in bancheta de rezemare a grinzilor, si

grinda cuzinet — la ambele culei.

4. Stadiul fazic premergator turnarii placii de suprabetonare.

PRO T BENEFICTAR,SC VIA S Cluj-Napoca COM1JNA MESESENTI DE JOS

VIAq

CUPRINS

CAPITOLUL 1. PODURI - SPECIFICATII TEHNICE GENERALE

CAPITOLUL 2. INFRASTRUCTURI — FUNDATII INDIRECTE DE

ADANCIME

CAPITOLUL 3. INFRASTRUCTURI — CULEI

CAPITOLUL 4. SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

CAPITOLUL 5. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT

CAPITOLUL 6. SCHELE, ESAFODAJE SI CINTRE

CAPITOLUL 7. ECHIPAMENTE TABLIERE

CAPITOLUL 8. IMBRACAMINTE BITUMINOASA CILINDRATA

EXECUTATA LA CALD DIN BETON ASFALTIC CILINDRAT Cu BITUM tip

BAP

CAPITOLUL IPODURI - SPECIFICATII TEHNICE GENERALE

1.1. PREVEDERI GENERALE DE PROIECTAREPodurile sunt structuri de rezistenta, “lucrari de arta”.In conceptia oricarei structuri, de rezistenta deci si a lucrarilor de arta trebuie sa se

respecte o serie de principii generale rezultate din experienta Si anume:- functionalitatea;- capacitatea de rezistenta;- eficienta economica;- estetica.

Din perspectiva acestor principii, podul va trebui sa corespunda scopulul caruia iieste destinat si anume de a asigura circulatia nestingherita a vehiculelor Ia traversareaobstacolului.

Aceasta impune asigurarea spatiilor de libera trecere pe pod si sub pod, asigurareaunei rigiditati a structurii in limitele deformatiilor admisibile, asigurarea unor conditii optimede exploatare si intretinere. Dar pentru a-si indeplini functionalitatea, structura trebuie saaiba asigurata capacitatea de rezistenta prin dimensionarea rationala a elementelorcomponente Ia incarcarile Ia care Sunt Supuse.

Pe principiul eficientei economice once lucrare de arta (pod, paSaj sau viaduct)trebuie sa prezinte costuri minime.

In functie de conditiile de amplasare (lungimea Si inaltimea obstacolului, conditiilegeotehnice de fundare, etc), eficienta economica a Iucrarii se realizeaza prin stabilireaunei lungimi coreSpunzatoare a Iucrarii Si adoptarea unor deschideri economice alepodului.

De aici, dupa precizarea deschiderilor urmeaza si stabilirea solutiilor constructive sirespectiv a materialelor din care se executa.

La proiectarea podului s-au avut in vedere urmatoarele normative si standarde:

1.1.1 Asigurarea spatiilor libere pe pod, sub poda) Spatii libere Ia poduriLungimea podului Si nivelul inferior al suprastructurii se va stabili printr-un calcul de

debuseu, conform, PD 95 - 2002 “Normativ privind proiectarea hidraulica a podurilor sipodetelor”.

La rauri si fluvii navigabile se va tine seama Si de dimensiunile gabaritului denavigatie in Special Ia precizarea deschiderii maxime centrale.

b) Gabarite pe poduri Si paSajeInaltimea libera, latimea partii carosabile a benzilor pentru cicliSti, a spatiilor de

siguranta Si a trotuarelor se vor adopta, in functie de clasa tehnica drumului inconformitate cu prevederile STAS 2924 - 91.

1.1.2. IncarcariLa calculul podurilor se va tine seama de actiunea tuturor incarcarilor Ia care pot fi

solicitate, respectand urmatoarele standarde:- STAS 10101/1 -78 “Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari

permanente”- STAS 10101/OB-87 “Actiuni in constructii. ClaSificarea si gruparea actiunilor

pentru podurile de cale ferata si sosea”- STAS 1545 - 89 “Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele. Actiuni”- STAS 3221 - 86 “Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de incarcar&’

1.1.3. Metode de calcul si dimensionare- metoda de calcul Ia stan limita aplicata Ia infrastructuri si suprastructuri din beton,

beton armat Si beton precomprimat conform STAS 10111/1-77 “Poduni de cale ferata sisosea. Infrastructuri de zidarie, beton Si beton armat. PreScniptii de proiectare” si STAS10111/2-87 “Poduri de cale ferata si sosea. Suprastructuri din beton, beton armat si betonprecomprimat. Prescriptii de proiectare”.

1.2. PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIEExecutia unei lucrani de arta nu poate incepe decat dupa ce antreprenorul Si-a

adjudecat executia proiectului, urmare unei Iicitatii si in urma incheierii contractului CuConsultantul.

Piesele pnincipale pe baza carora constructorul va realiza lucrarea sunturmatoarele:

- planurile generale de situatie, de amplasament si dispozitiile generale;- studiul geotehnic cu precizarea conditiilor din amplasament si a solutiilor adecvate

pentru fundatii;- detaliile tehnice de executie, planuni de cofraj Si armare pentru toate elementele

componente ale lucrarii de arta;- caiete de sarcini cu prescriptii tehnice speciale pentru lucrarea respectiva;- graficul de esalonare a executiei Iucrarii;Avand in vedere varietatea problemelor ce le ridica realizarea unei lucrari de arta,

antreprenorul va trebui sa dovedeasca ca are experienta Si dotarea corespunzatoarepentru executia proiectului.

La executie antreprenorul va respecta prevederile din contract, din project Si caietulde sarcini.

De asemenea va Iua masuni pentru protejarea mediului in timpul executiei.Se precizeaza ca nici o adaptare sau modificare, Ia executie fata de documentatie,

nu se poate face decat cu aprobarea Consultantului sau/si a proiectantului elaborator aldocumentatiei.

De asemenea, Ia executie se va tine seama de standardele, normativele siprescriptiile in vigoare (o lista minima este precizata in anexa).

1.3. PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILORPentru a asigura o executie de calitate a lucrarilor de arta, se va face receptia

lucrarilor pe faze de executie si receptia finala in conformitate cu prevederile caietului desarcini elaborat pentru lucrarea respectiva.

Consultantul va organiza receptia finala in conformitate cu legislatia in vigoare.

1.4. PREVEDERILE GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA SI INTRETINEREALUCRARILOR DE ARTA

Inca din faza de conceptie, proiectul va contine elemente sau nezolvani constructivecare sa asigure personalului de exploatare si intretinere, urmarirea Iucranii si accese Iainfrastructuni, reazeme si interiorul suprastructunilor.

La unele lucrani cu caracter deosebit, Ia comanda Consultantului se pot elabora sidocumentatii (instructiuni, etc) privind modul de urmanire si intretinere a acestor lucrani.

In afara acestor instructiuni se va tine seama si de prevedenile cuprinse instandardele, normativele si prescniptiile in vigoare.

CAPITOLUL 2INFRASTRUCTURI — FUNDATII INDIRECTE DE ADANCIME

2.1. GENERALITATI

2.1.1. Prezentul capitol se aplica Ia fundatiile indirecte, de adancime, pentrulucrarile de arta respectiv poduri si podete.

Prevederile din acest capitol se pot aplica si Ia ziduri de sprijin sau lucrari deconsolidare Ia drumuri.

In acest caz, conditiile tehnice se vor completa si cu prevederile specifice acestortipuri de lucrari.

Prin fundatii de adancime se inteleg lucrarile cuprinse intre partea inferioara aradierelor si cota de fundare.

Radierele sunt elementele de legatura intre fundatii si elevatii. La realizareaacestora se vor respecta conditiile tehnice prevazute in capitolul nr. 3.

Prezentul capitol contine conditiile tehnice pentru realizarea urmatoarelor tipuri defundatii:

- fundatii pe piloti forati de diametre man;- fundatii pe barete;- fundatil pe piloti prefabricati;

2.1.2. Studii de terenDatele geologice, geotehnice si hidrogeologice utilizate Ia elaborarea proiectului

lucrarii se vor transmite de catre Consultant antreprenorului pentru a-i permite acestuiaevaluarea Iucrarii si a cheltuielilor pentru organizarea de santier. Trebuie precizat caaceste date despre teren nu fac parte din contract, antreprenorul neputand in nici un cazsa se prevaleze de eventualele inexactitati ale acestora pentru a formula reclamatii.

Datele despre teren se vor consemna intr-un memoriu care va contine elementeleretinute pe baza sondajelor si forajelor, a observatiilor facute cu ocazia lucrarilor decercetare a terenului, a masuratorilor efectuate in laborator sau in situ, precum si ainformatiilor privind apele de suprafata sau subterana.

2.1.3. Conditii tehnice neprevazuteIn cazul cand caracterul imprevizibil al conditiilor geotehnice sau hidrogeologice

efectiv intalnite a lucrare impune modificarea esentiala a executiei Iucrarii, antreprenorul,cu avizul Consultantului, ii poate propune Beneficiarului solutii tehnice noi. Deciziile luatede Consultant asupra acestor propuneri fac obiectul unei dispozitii de santier.

Daca urgenta lucrarilor flu-i permite antreprenorului sa actioneze astfel, el va luamasurile pe care le considera necesare si va anunta Consultantul in cel mai scurt timpdespre masurile luate.

2.1.4. Conceptia de calculLucrarile se vor proiecta tinand seama de actiunile, combinatiile de incarcari si

ipoteze de calcul stabilite conform standardelor in vigoare si a prevederilor din cap. 1.Calculele referitoare Ia unele elemente din lucrare, antreprenorul le poate elabora

pe baza prescriptiilor in vigoare tinand seama de calitatile materialelor componente(zidarie, beton, beton armat, beton precomprimat, otel sau Iemn) si de prevederile dinprezentul capitol.

2.2. CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DEDIAMETRU MARE

Pilotii forati sunt realizati pnin punerea in opera a betonului armat intr-un foraj.

2.2.1. Pilotii forati simpli sunt realizati prin punerea in opera a betonarii cu ajutorulunei coloane de betonare intr-un foraj executat fara sustinerea peretilor. Acest procedeuflu se poate utiliza decat in terenuri suficient de stabile si situate deasupra panzei de apafreatica.

2.2.2. Piloti forati tubati. Sunt piloti realizati prifl turnarea betonului cu ajutorul uneicoloane de betonare intr-un foraj Ia care mentinerea peretilor este asigurata printr-un tubajprovizoriu sau definitiv introdus prin vibrare, batere, apasare sau vibropresare.

2.2.3. Natura, provenienta si calitatea materialelor

2.2.3.1. BetonulBetonul din pilotii forati de diametru mare va avea clasa minima C 12/15 (Bc 15).Tipul si marca cimentului se stabileste prin incercari de laborator, functie de clasa

betonului si de agresivitatea mediului in care se executa pilotii.Pentru pilotii situati in terenuri cu ape agresive, Ia alcatuirea retetei de betoarie

trebuie sa setina seama de prevederile SR 3011:1996 si STAS 3349/1,2-83.Dozajul minim de ciment va fi:- 350 kg/mc in cazul betonarii in uscat;- 400 kg/mc in cazul betonarii Sub apa sau sub noroi bentonitic.Agregatele trebuie sa fie de rau, Sortate Si Spalate.DimefiSiunea maxima a agregatelor va fi cel mult egala cu cea mai mica dintre

valorile:- 1/4 din ochiul carcaSei de armatura;- 1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii;- 1/4 din diametrul interior al coloanei de betonare;-31mm.Raportul a/c trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu 0,6.La prepararea betonului se pot folosi aditivi plaStifianti pentru marirea lucrabilitatii Si

daca eSte cazul intarzietori de priza.Corisistenta betonului exprimata prin tasarea conului trebuie sa fie:- 10- 15cm Ia betonarea in uScat;- 15 - 18 cm Ia betonarea Sub apa sau noroi bentonitic.

2.2.3.2. ArmaturiOtelurile utilizate Ia confectionarea carcaSelor de armatura ale pilotilor trebuie sa fie

gararitat sudabile prin fisa icr de fabricatie. Se vor utiliza oteluri de tip PC 52 (otel rotundprofilat cu aderenta ridicata sau tip OB 37 otel tip us) on similare acestora avandcaracteristici fizico - mecanice si de sudabilitate comparabile.

2.2.4. Caracteristicile si modul de calcul al pilotilor

Tipul pilotilor, lungimea, sectiurlea, numarul total si distributia in plan, inclinarea sidispozitivele de control si injectie Ia baza, se stabilesc prin proiect, pe baza studiilorgeotehnice si a solicitarilor rezultate sub actiunea iricarcarilor.

La calculul solicitarilor se vor adopta metode care sa tina seama de conlucrareapilotilor Cu terenul considerand pilotul ca grinda pe mediu elastic.

Proiectul pentru fundatia iucrarii se va supune aprobarii Consultantului.

2.2.5. Dispozitia in plan a pilotilor

2.2.5.1. Pozitia in plan a pilotilor se stabileste prin projectPianul pilotajului, intocmit de antreprenor, se va supune aprobarii Consultantului.

Planul pilotajului se poate stabili Ia nivelul platformei de lucru sau Ia alt nivel, deexemplu nivelul inferior al radierului, dar acest lucru trebuie precizat in plan. Planulpilotajului trebuie sa contina un minim de data pentru fiecare pilot:

- numarul (pozitia) de identificare;- dimensiunile transversale, alcatuirea armaturilor si numarul de identificare ale

tipului de armatura (sau carcasa);- inclinarea si orientarea;- cota de fundare Ia baza;- cota platformei de lucru;- cota de betonare a capatului superior si lungimea de amenajare a zonei de

incastrare in radier;- numarul de ordine al executiei forajului sau infigerii tubajului de protectie.

2.2.5.2. Distanta dintre axele a dci piloti va fi minimum 2d + 2 x 0,015 I, in care “d”- este diametrul pilotului, iar “I” lungimea efectiva in teren.

2.2.5.3. Tolerantea. Abaterea limita admisa Ia pozitia in plan a pilotilor, Ia nivelul inferior al radierului,

fata de proiect va fi:- 7,5 cm Ia piloti dispusi pe un singur rand;- 10 cm Ia pilotii dispusi pe mai multe randuri;b. Abaterea limita admisa Ia inclinarea axei pilotului fata de proiect va fi de 2%.c. Abaterea limita Ia dimensiuni:- pentru diametru - 2 cm;- pentru cota bazei pilotului ± 20 cm;- cota capului pilotului ± 5 cm.In cazuri temeinic justificate din punct de vedere geotehnic, cota de fundare se

poate modifica, dar numai Cu aprobarea Consultantului.

2.2.6. Utilaje Si dispozitive de executieAntreprenorul va obtine aprobarea Consultantului pentru utilajele, instalatiile si

dispozitivele de executie. Acestea trebuie adoptate in functie de caracteristicile pilotilor,amplasament, caracteristicile geologice, geotehnice si hidrogeologice furnizate de studiilede teren si tinand seama de eventualele apropieri de zone locuite sau Iucrari existentecare trebuiesc protejate in acest caz.

Propunerile antreprenorului trebuie sa precizeze: tipul dispozitivelor prevazutepentru infigere si forare; modul de montare a carcaselor de armatura si de imbinare aacestora; detaliile pentru eventualele camasi tubulare de protectie; dispozitivele pentrucontrolul continuitatii si rezistentei betonului; eventual dispozitivele de injectie Ia baza;tehnologia de fabricare si punere in opera a betonului.

In cazul utilizarii camasilor de protectie se vor preciza: materialul din care seexecuta, dimensiunile (diametru, grosimea peretilor, lungime, tolerante), modul deimbinare dintre tronsoane si modul de racordare a acestora cu carcasele de armatura.

Evazarea Ia baza pilotilor se permite numai in cazul in care acestia patrund intr-unstrat cu coeziune mare si cu rezistenta Ia compresiune cu deformare Iaterala de minim300 KPa.

Evazarea se poate face sub forma unui trunchi de con cu inaltimea cel putin egalacu diametrul sectiunii curente a pilotului, iar aria sectiunii de baza largita sa nudepaseasca de trei on sectiunea curenta.

2.2.7. Lucrari pregatitoarePlatformele de lucru se amenajeaza pentru a permite accesul, circulatia si lucrul

utilajelor de executie necesare realizarii pilotilor in conditii optime, pentru a asiguracalitatea si siguranta lucrarilor.

Eventualele lucrari de consolidare a terenului, neprevazute in proiect, dar absolutnecesare fata de conditiile speciale din amplasament se vor executa numai cu aprobareaConsultantului. Se va obtine aprobarea Consultantului si pentru natura,calitatea siconditiile de punere in opera a materialelor prevazute pentru pregatirea platformelor delucru.

2.2.8. Armarea pilotilorArmarea pilotilor se face cu carcase de armatura formate din bare longitudinale,

freta, mete de rigid izare si distantieri.Carcasa de armatura poate avea sectiunea constanta sau variabila in lungul

pilotului, asa cum rezulta din calculul de rezistenta.Barele longitudinale vor avea diametrul minim de 14 mm, vor fi in numar de cel

putin opt, iar lumina dintre bare va fi minim 10 cm si maximum 35 cm.Se va evita dispunerea barelor longitudinale pe doua randuri, in cazul pilotilor cu

solicitari man.Barele longitudinale se sudeaza pe inele de rigidizare dispuse Ia 3 - 4 m in lungul

carcasei.Armarea transversala se executa cu freta avand diametrul minim de 8 mm dar cel

putin 0,4 din diametrul barelor longitudinale. Pasul fretei se adopta prin calcul dar nu va fimai mare de 35 cm sau de 15 on diametrul barelor Iongitudinale.

La partea superioara a carcasei si in zonele de imbinare a tronsoanelor, pe oIungime egala cu diametrul pilotului, pasul fretei va fi maxim 15 cm.

Daca Iungimea pilotilor impune realizarea carcasei din mai multe tronsoaneinnadirea acestora se va face conform prevedenilor din proiect si cu respectareaprevederilor din STAS 10107/0-90. Avand in vedere ca innadirea se executa pe pozitie,carcasa inferioara va fi sustinuta prin dispozitive de sustinere adecvate pe tot timpulexecutiei imbinaril.

Dupa terminarea innadinilor se interzice lasarea carcasei pe fundul forajului si sevor lua masuri pentru a impiedica ridicarea si deplasarea carcasei in timpul betonarii.

Fixarea barelor longitudinale pe inele si a fretei se poate face prin puncte desud u ra.

Tehnologia adoptata pentru aceasta se va supune aprobanii Consultantului.Pentru centrarea carcasei de armatura in gaura de foraj, pe barele longitudinale ale

carcasei, Ia exterior, se monteaza distantieni Sub forma unei patine din otel beton sau roledin beton, cate 4 bucati in sectiune si Ia distante de 3 - 4 m.

Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armatura, masurata de Iafata exterioara a barelor Iongitudinale va fi de minim:

- 4 cm Ia piloti forati cu tubaj nerecuperabil;- 6 cm Ia piloti forati cu tubaj recuperabil sau Ia cei forati in uscat si netubati;- 8 cm Ia piloti sub protectie de noroi.

2.2.9. Forarea pilotilor

2.2.9.1. Forarea sub apa cu tubaj recuperabilSe poate aplica in once conditii de teren, unealta de sapare adoptandu-se in functie

de natura stratului strabatut. Este obligatorie prevederea Ia baza tubajului a unei coroanedi ntate.

In cazul forarii sub apa in nisipuni si pamanturi slab coezive, deoarece datoritavitezei man de excavare si a efectului de piston al benei se pot produce fenomenehidrodinamice, manifestate pnin antrenarea pamantului de Ia baza forajului, insotita de

slabirea terenului din jur si reducerea capacitatii portante a pilotilor invecinati sau a altorfundatii aflate in apropiere, se vor adauga urmatoarele masuri:

- se interzice introducerea in pamant a tubajului cu ajutorul jetului de apa subpresiune (subspalare);

- se va evita utilizarea dispozitivelor de sapat cu vacuum;- baza tubajului se va mentine in permanenta cu cel putin 1/2 din diametrul tubajului

sub talpa forajului (tubare in devans);- nivelul apei in interiorul tubajului se va mentine permanent cu cel putin 1,00 m

deasupra nivelului hidrostatic;Intervalul de timp intre terminarea gaurii si inceperea betonarii trebuie sa fie minim

posibil, eventual se va definitiva gaura doar când betonul este sosit Ia amplasament.

2.2.9.2. Curatirea talpii forajuluiSe face obligatoriu, inainte de introducerea carcasei de armatura si de betonare,

indiferent de procedeul de forare utilizat.In nisipuri sau pamanturi slab coezive se interzice curatirea fundului forajului prin

vehicularea noroiului cu ajutorul aerului comprimat (pompe tip Mamut).

2.2.10. Betonarea

2.2.10.1. Betonarea sub apa sau sub noroiBetonarea sub apa, Ia gauri forate cu tubaj recuperabil sau nerecuperabil, precum

si betonarea sub noroi se face cu metoda palniei ridicatoare (Contractor) pentru a evitacontactul intre masa betonului turnat si apa (sau noroi).

Diametrul tubului de betonare se alege in functie de dimensiunile agregatelorbetonului si de diametrul pilotului, fara a cobora sub 20 cm.

Betonarea sub apa sau sub noroi se organizeaza ca o operatie continua, care seefectueaza intr-o singura repriza, Ia un debit de betonare determinat in functie dediametrul si lungimea pilotului dar care trebuie sa fie de cel putin 4 mc/h. La prima sarjatrebuie sa se asigure separarea betonulul de apa (sau noroi); cantitatea de beton sestabileste astfel incat tubul de betonare sa fie amorsat.

Baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca in permanenta cu cel putin 2 msub nivelul betonului, dar nu mai mult de 4 m.

2.2.11. Pregatirea capului pilotuluiBetonarea capului pilotului se executa Ia o cota superioara fata de cota definitiva a

pilotului intact inglobat in radier, dupa cum urmeaza:a. La piloti forati in uscat, cu sau fara tubaj inaltimea suplimentara de turnare

trebuie sa fie de cel putin 0,5 d, dar minim 0,50 m Ia piloti cu fisa pana Ia 20 m si de celputin 0,75 m Ia piloti cu fisa peste 20 m, unde “d” este diametrul pilotului.

b. La pilotii forati betonati sub apa sau sub noroi inaltimea suplimentara de turnaretrebuie sa fie de cel putin I d, dar minim 1,00 m Ia piloti cu fisa de pana Ia 20 m si de celputin 1,5 d, dar minim 1,50 m Ia pilotii cu fisa peste 20 m.

Dupa intarire se indeparteaza betonul din capatul superior al pilotului, pe intreagainaltime pe care se constata ca este necorespunzator, completandu-se dupa caz pentru aasigura inaltimea minima de incastrare in radier prevazuta in proiect, cu respectareaprevederilor din STAS 256 1/4-90.

2.2.12. Controlul calitatii

2.2.12.1. Controlul calitatii pe timpul executieiControlul se va face pe faze, pe tot parcursul realizarii pilotilor conform prevederilor

din STAS 256 1/4-90.

Pe parcursul betonarii se vor efectua urmatoarele determinari:- Ia fiecare 10 mc de beton pus in opera se preleveaza probe de beton de Ia locul

de turnare si se determina consistenta Iui prin metoda tasarii conului conformSTAS 1759-88;

- Ia fiecare 20 mc de beton pus in opera, dar cel putin odata pentru fiecare pilot, sepreleveaza probe (3 cuburi) de beton de Ia locul de turnare si se determina rezistentabetonului conform STAS 1275 - 88.

- pentru fiecare pilot trebuie sa se intocmeasca o curba de betonare, portie cuportie, din care sa rezulte consumul de beton pe lungimea pilotului; Ia consumurianormale (sub profil sau cu peste 30% peste profil) se vor Iua masuri in consecinta.

2.2.12.2. Controlul calitatii dupa executieControlul calitatii pilotilor dupa executie poate cuprinde: verificarea pozitiei in plan si

a inclinarii, controlul calitatii betonului din capul pilotului, verificarea continuitatii corpuluipilotului si incarcari de control pe piloti.

Controlul calitatii betonului pus in opera se va face:a. Pentru piloti Ia care incercarea epruvetelor prevazute Ia punctul 2.2.14.1. nu a

dat rezultate corespunzatoare clasei prescrise in project;b. La piloti Ia care in timpul executiei S-au produs unele deficiente care pot afecta

calitatea betonului;c. La un numar de piloti stabiliti prin proiect sau alesi, prin intelegere, de catre

Consultant, proiectant si antreprenor.Controlul se poate face prin:- dezvelirea pi lotilor respectivi;- extragerea de carote (dupa dezvelire sau prin forare de suprafata, cu mijloace

adecvate);- metode nedistructive.Verificarea continuitatii corpului pilotului se poate face prin:- carotare pe intreaga lungime a pilotului, procedeul necesita utilaje speciale si se

aplica numai Ia acei piloti Ia care datele din fisa de forare - betonare, precum si alteobservatii pe parcursul executiei pun Ia indoiala continuitatea;

- metode nedistructive (carotaj sonic, carotaj radioactiv, amprentare mecanica,etc.).

Dintre acestea se recomanda metoda carotajului sonic, in care caz este necesaraechiparea pilotului cu 3 - 4 tuburi, in functie de diametrul pilotului, coborate in gaura forataodata cu carcasa de armatura inglobate in corpul pilotului.

Tuburile metalice pentru controlul sonic al continuitatii betonului din pilot se potutiliza in final ca tevi pentru injectie Ia baza.

2.2.13. Receptia pilotilor forati de diametru mareReceptia gaurii forate inainte de betonare consta din stabilirea pozitiei in plan si a

inclinarii, verificarea terenului de Ia baza si concordanta cu datele din studiul geotehnic;verificarea datelor referitoare Ia betonare, precum si din examinarea documentelor decontrol a calitatii efectuat conform pct. 2.2.14.

La receptia Iucrarii se prezinta urmatoarele documente:- fisa de forare - betonare a fiecarui pilot din lucrare;- registrul lucrarilor de fundatii; ambele documente fund vizate de Consultant.

CAPITOLUL 3INFRASTRUCTURI — CULEI, PILE

(radiere, elevatii, ziduri intoarse, cuzineti)

3.1. EXECUTIA CULEILOR NU SE POATE FACE DECAT PE BAZA DE DETALIIDE EXECUTIE.

Acestea vor fi fundate indirect, modul de executie al fundatiilor facand obiectulcapitolului 2.

Adancimea de fundare se stabileste pe considerente de rezistenta si stabilitate Iaafuieri.

Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, inSTAS 10111/1-77 ‘Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri de zidarie, beton si betonarmat. Prescriptii de proiectare” si in prezentul caiet de sarcini.

Nu este admisa fundarea infrastructurilor mai sus de adancimea de inghetprevazuta in STAS 6054 - 77 “Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonareateritoriului Romaniei”.

Nu este admisa fundarea infrastructurilor fara existenta studiilor geotehnice,adecvate sistemului de fundare adoptat. Executantul are obligatia sa urmareascacorespondenta dintre stratificatia prevazuta in proiect si cea reala si sa semnalezeConsultantului once nepotrivire, in scopul stabiliril masurilor necesare.

Inceperea executiei infrastructurilor se va face in urma trasarii de catre executant aaxelor fundatiilor.

Dupa terminarea trasarii, executantul va instiinta Consultantul care urmeaza sa-sidea avizul pentru inceperea lucrarilor.

Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre antreprenor, noi masuratori.Antreprenorul are obligatia sa semnaleze Consultantului once abateri de Ia trasareainitiala si sa propuna solutii de remediere in cazul unor eventuale nepotriviri.

Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinariiexacte a Iungimii suprastructunii. Eventualele corecturi se vor face pe baza propunerilorantreprenorului si numai cu avizul Consultantului si Proiectantului.

Lucrarile Ia fundatii, radiere, elevatii, etc. se vor executa numai pe baza de proiect.Modul de cofrare si tratare a suprafetelor infrastructurilor va avea acordul

Consultantului, iar Ia cererea acestuia chiar pe baza de proiect de arhitectura.

3.2. RACORDAREA CULEELOR CU TERASAMENTELEAlegerea solutiei se face pe considerente de ordin tehnic si economic.Aplicarea uneia dintre solutii sau a alteia nu se poate face decat pe baza de

proiect. Proiectul va contine toate elementele necesare aplicarii Ia teren a racordarilor.

3.3. MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIAINFRASTRUCTURILOR VOR INDEPLINI CONDITIILE DE MAI JOS:

3.3.1. AgregateleAgregatele vor corespunde STAS 1667 - 76 “Agregate naturale grele pentru

betonare si mortare cu lianti minerali” si Codul de practica pentru executarea Iucrarilor dinbeton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-1-2007;

Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosireanisipului de concasaj. Partea levigabila este de max. 2%.

Se va folosi pietris de rau sorturile 7 - 16 si 16 - 31. Partea levigabila admisa Iapietnis este de 0,5%.

- Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0 - 3; 3-7, pietris 7 - 16 Si16 - 31, se va inscrie in zona foarte buna a limitelor granulometrice;

- Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate;- Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.

3.3.2. Cimenturi- Cimentul va coreSpunde SR 388 : 95 “Ciment Portland”, SR 3011:1996,

SR 1500: 1996 si SR 7055: 1996.- Cimentul se va Iivra in cantitati astfel determinate, incat stocul rezultat sa fie

consumat in max. 2 luni;- Nu se admite amestecarea cimenturilor de diferite clase si tipuri si utilizarea br ca

ata re.Pentru fiecare tip de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker

separat, avandu-se in vedere si starea de conservare.

3.3.3. Armaturile- Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din project.

3.3.4. Betoanele- Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect. Prepararea betonului va

respecta prevederile Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, betonarmat si beton precomprimat indicativ NE 012-1-2007.

3.4. REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTEIn cazul cand o parte a infrastructurii sau intreaga infrastructura nu corespunde

prevederilor proiectului si prezentului caiet de sarcini, antreprenorul este obligat saexecute remedierile necesare.

Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucraribor de remediere,antreprenorul propune Consultantului programul de reparatii, spre aprobare.

Reparatiile intra in sarcina antreprenorului.Pentru remedierea defectebor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si

durabilitatea in exploatare se va proceda astfel:- intocmirea releveului detaliat al defectelor;- cercetarea cauzelor, procedandu-se si Ia efectuarea de incercari, investigatii sau

calcule suplimentare;- evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;- intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.In functie de constatarile si de studiile efectuate Consultantul poate sa procedeze

astfel:- sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale observatii;- sa prevada demolarea unei parti sau a intregii lucrari;In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si cuboarea suprafetelor, dar

care nu afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii, remedierile se pot efectuaastfel:

- defectele minore pot fi corectate prin degrasare, spalare, rabotare sau rostuire;- in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul va propune Consultantului un

program de remediere, pe care-I va analiza si aproba ca atare sau cu completarilenecesare.

Pe suprafetele vazute, cu parament fin, este interzisa sclivisirea simpla.Fisurile deschise care pot compromite durabilitatea Iucrarii, cat si aspectul, acestea

se cobmateaza prin injectie. Dupa injectie, fisurile sunt curatate cu aer comprimat.

CAPITOLUL 4SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

4.1. PREVEDERI GENERALEPrezentul capitol se refera Ia lucrarile sau partile de lucrari executate din beton

precomprimat, post intinse in structuri din tronsoane.Masurile specifice structurilor executate in consola nu fac obiectul acestui capitol.Suprastructurile din beton precomprimat se vor executa numai pe baza unui proiect

elaborat de catre o organizatie de proiectare autorizata.Executarea lucrarilor de precomprimare va fi incredintata unor unitati care sunt

dotate cu utilaje necesare si care dispun de personal cu pregatire teoretica si practica,atestat pentru efectuarea unor asemenea lucrari.

Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite decertificate de calitate si conformitate.

Proiectul pe baza caruia urmeaza a se realiza lucrarile din beton precomprimat vacuprinde: detaliile de executie ale suprastructurii, proiectul de organizare a santierului,programul de asigurare a calitatii lucrarilor, modul de organizare al Consultantului in cadrulsantierului.

La executia lucrarilor ce fac obiectul acestui capitol se vor respecta detaliile dinproiect, Cod de practica NE 012-2007 Partea B pentru executarea lucrarilor din betonprecomprimat si Cod de practica NE 012-2007 Partea A pentru executarea lucrarilor dinbeton si beton armat cat si prevederile prezentului capitol.

4.2. COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJECofrajele, tiparele si sustinerile br, utilizate Ia lucrarile din beton precomprimat, se

vor executa numai pe baza unor desene de executie, intocmite in unitati de proiectare inconformitate cu prevederile din STAS 7721 - 90: Tipare metalice pentru elementeprefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate”.

4.3. ARMATURI

4.3.1. Armatura nepretensionata pentru elementele din beton precomprimat vacuprinde caracteristicile stabilite prin STAS 438/1 -89 “Otel laminat Ia cald. Marci si conditiitehnice generale de calitate: i STAS 438/2-91 “Sarma trasa pentru beton armat”.

Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de executare al acestorarmaturi vor coreSpunde indicatiilor Codului de practica NE 012-2007 Partea A.

Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, dar cu aceeasi Sectiunetotala, se va face numai cu aocrdul proiectantului.

Folosirea armaturibor de pretensionare din import se va face pe baza dé agrementtehnic, conform Ghidului privind metodologia de agrementare a armaturibor pentruprecomprimari utilizate Ia constructii civile, industriale Si spciale - GAT 253 (MLPAT). Inabsenta unor date privind lungimea de transmitere (It) Si de ancorare (Ia) acestea se vordetermina de un laborator autorizat, cu respectarea normelor romanesti si cu luarea inconsiderare a normelor nationale din tara de origine a otelului in cazuri speciale.

Armatura ce intra in alcatuirea cablelor de precomprimare va fi alcatuita din sarmepentru beton si beton precomprimat calitatea I, avand caracteristicile conformSTAS 6482/1 -73 si STAS 6482/2-80.

Sarma se aprovizioneaza in colaci cu diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac desarma SBP va avea eticheta metalica care sa contina, printre altele, numarul colacului, alIotului, calitatea si poansonul CTC al fabricii si certificatul de calitate al uzinei.

Receptionarea otelurilor se va face in conformitate cu regulile si metodele deverificare a calitatii prevazute in STAS 1799 - 88 “Constructii din beton, beton armat si

beton precomprimat. Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelordestinate executarii lucrarilor de constructii din beton, beton armat si beton precomprimaV’.

Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta Ia rupere sinumarul de indoiri alternante) pentru fiecare colac in parte, jar pentru 10% din numarulcolacilor, determinarea Iimitei de curgere tehnjca, a alungiril relative Ia rupere si anumarului de torsiuni Ia care se rupe sarma. Aceste caracteristici se determina pe cate aepruveta luata de Ia fiecare capat al colaculut.

Caracteristicile geometrice, chimice i tehnologice ale armaturilor pretensionate vorcorespunde prevederilor din:

- STAS 6482/2-80 “Sarme de otel si produse din sarma pentru betonprecomprimat. Sarma neteda”;

- STAS 6482/3-80 - “Sarme de otel si produse din sarma pentru betonprecomprimat. Sarma ampretata”.

- STAS 6482/4-80 “Sarme de otel si produse din sarma pentru betonprecomprimat. Toroane”.

Sarmele care prezinta coroziunj sau adancituri nu vor fi folosjte Ia alcatuireafascicu le br.

4.3.2. Manipulare, transport si depozitareLa transportul si depozitarea produsebor din otel destinate utilizarii ca armaturi

pretensionate se vor respecta prevederile prezentate in continuare:a) Transportul se va efectua in vagoane jnchise sau in autocamioane prevazute cu

prelate; aceste vehicule vor fi in prealabil curatate de resturj care pot produce fenomenede coroziune sau de murdarire a otelului, si in mod special de produse petroliere(vaseline, uleiuri).

b) Depozitarea se va face pe loturi si djametre, in spatii jnchise, ventilatecorespunzator, pe suporti care sa previna contactul Cu pardoseala sau cu materialecorozive. Modul de amplasare va permite accesul Ia fiecare stiva, pentru controlulperiodic.

C) In cazul spatiilor de depozitare fara agresivitate sau cu agresjvjtate foarte slabaSi in care umiditatea este sub 60% nu se iau masuri suplimentare de protectie.

d) Pentru colacii si tamburii prevazuti cu ambalaje speciale de protectie, aplicate inuzina, se va da o deosebita atentie Ca, Ia transport, man ipulare si depozitare, ambalajul sanu fie deteriorat; daca S-a produs deteriorarea ambalajului se vor respecta in continuareprevederile pentru armatura neprotejata. Periodic, se va verifica, pe colaci de proba,eficienta ambalajului pentru conditiile efective de depozitare.

e) La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua masurile necesarepentru a preveni;

- zgarierea, lovirea sau indoirea;- murdarirea cu pamant, materii grase, praf, s.a.;- contactul cu materialul incandescent provenind de Ia activitatj de sudare, de

taiere, sau de incalzire cu flacara aparatelor de sudare autogena;- acoperirea prelungita cu diverse materiale care pot mentine umezeala.f) Barele vor fi Iivrate in forma rectilinie si vor fi manipulate, transportate si

depozitate astfel incat sa-si pastreze forma. Eventualele prelucrari de Ia capete se vorproteja prin mansoane sigure impotriva degradarilor mecanice sau din coroziune.

4.3.2.1. Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionateIn cadrul lucraribor pregatitoare sunt incluse urmatoarele operatii:a) Verificarea existentei certificatului de calitate aI Iotului de otel din care urmeaza a

se executa armatura; daca exista indoieli asupra respectarii conditiilor de transport sidepozitare - semnalate de existenta ruginei, murdaririi, deformarii s.a. - se var efectuaincercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din standardele de produsde catre unitatea de productie sau un laborator autorizat, pentru a avea confirmarea ca nu

au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice ale armaturilor. In toatecazurile de incertitudine asupra aprecierii starii de coroziune si a consecintelor acesteia,se va cere avizul unui institut de specialitate.

b) Suprafata otelulul se va curata de impuritati, de stratul de rugina superficialaneaderenta si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare inblocaje, beton sau mortarul de injectare.

C) Armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni, in limitaposibilitatilor, dintr-un acelasi lot.

d) Portiunile de armatura care au suferit o indoire locala, ramanand deformate, fluse vor utiliza, fund interzisa operatia de indreptare.

Barele de otel superior care in timpul transportului sau al depozitarii au suferit ousoara deformare (sub 5 cm/rn), se vor indrepta mecanic, Ia temperatura mediuluiambiant dar, cel putin +10°C.

e) Se va evita rebobinarea sarmelor si toroanelor, in diverse scopuri tehnologice, Iadiametre de rulare mai mici decat cele de Iivrare.

Pentru cazul in care controlul efortului de pretensionare se face si prin alungireaarmaturii, este necesara cunoasterea valorii modulului de elasticitate al armaturii.

4.4. CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRUELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

4.4.1. Betonul folosit Ia realizarea elementelor/structurilor din beton precomprirnattrebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte specifice:

- clasa minima de beton C 35/45 in cazul elementelor cu armaturi pretensionatetrefilate (Sarme, toroane, lite).

- asigurarea unor caracteristici de contractie si curgere lenta cat mai reduse, pentruca pierderile de tensiune in armaturile pretensionate sa fie cat rnai reduse.

- un continut de clor sub 0,2% (raportat Ia masa cimentului) datorita actiuniicorozive a clorului asupra armaturii pretensionate; de asernenea, trebuie evitata folosireaaditivilor in solutie ce contin cloruri in cantitate mai mare decat apa potabila.

- aSigurarea unei compactitati corespunzatoare si continue in tot elementul(structura).

4.4.2. Pentru punerea in opera si tratarea betonului se vor avea in vedere siu rmatoarele prevederi specifice:

a) In cazul in care pentru compactarea betonului se utilizeaza pervibratoare, se vorIua urmatoarele masuri pentru evitarea contactului dintre pervibrator si tecile pentruforrnarea canalelor.

-punctele de introducere a pervibratoarelor se vor marca prin repere vizibile;- in punctele in care se introduce pervibratorul, se recornanda a se prevedea

dispozitive constructive speciale (de exemplu: carcase metalice, etrieri si bare), care saimpiedice contactul pervibratorului cu tecile pentru armaturile postintinse.

b) Se va acorda o deosebita atentie Ia compactarea betonului in zonele deancorare a armaturilor pretensionate pentru a se obtine o umplere cat rnai buna, faradeteriorarea si deplasarea armaturilor si pieselor inglobate in beton; in acelasi scop serecomanda utilizarea in aceste zone atat a vibrarii de interior, cat si de exterior.

c) Se recomanda ca dupa terrninarea betonarii, fasciculele de armaturi introduse inteci sa fie rniscate pentru reducerea efectului de blocare in urma eventualelor deforrnariale tecilor sau patrunderii de lapte de cirnent, dar in asa fel incat sa nu se producadeplasarea sau dislocarea tecilor. De asemenea, se vor deschide racordurile din punctelede nivel minim (unde este cazul) si se va sufla aer pentru indepartarea apei si aimpuritatilor.

d) Masurile de protectie a armaturilor cu protectii permanente, in timpul betonarii sia tratamentului de intarire, vor fi stabilite pe baza recomandarilor furnizorului.

e) Tecile fara fascicule in timpul betonarii vor fi verificate prin plasarea, in acestea,a unei piese conice Cu Ufl diametru egal Cu cel al dispozitivului ce se va monta in capatulde avans al fasciculelor, Ia montarea acestora.

f) Nu se vor aplica tratamente de accelerare Ia elementele Cu canale Captusite CU

materiale plastice.

4.4.3. La intocmirea programului de desfasurare a lucrarilor aferente betonarii sevor avea in vedere si urmatoarele prevederi referitoare Ia limitele intervalului de timp dinmomentul aducerii armaturii din depozit, Ia punctul de lucru Si pana Ia executareaprotectiei finale a acesteia.

In zona fara agresivitate sau Cu agresivitate foarte slaba, armatura se va pozitiona,pretensiona si proteja in maximum 60 de zile, Cu conditia Ca de Ia pretensionare si pana Iarealizarea protectiei sa nu treaCa un interval mai mare de 15 zile.

4.5. CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR

4.5.1. Receptionarea elementelor prefabricate din beton precomprimmat sau aelementelor care urmeaza a fi asamblate prin precomprimare se va face de producator, inconformitate cu prevederile din STAS 6657/1 -89 precum si din proiectul sau norma internade fabricare a elementului.

Producatorul va emite un certificat prin care atesta calitatea corespunzatoare aIotului de elemente Iivrate. La baza certificatului vor sta datele inscrise In documenteleinterne de verificare a calitatii.

Pentru a evita returnarea de Ia santier a unor elemente prefabricate, uzina vaobtine acordul antreprenorului inainte de expedierea acestora.

4.5.2. Remedierea elementelor de beton precomprimat, care nu afecteazacapacitatea portanta sau durabilitatea elementului Ca: stirbituri, Segregari pe zonerestranse se fac pe baza unui program intocmit de antreprenor ce se supune aprobariiConsultantului.

Nu se admit in lucrare elemente Cu: zone puternic segregate, goluri, fisuri.

CAPITOLUL 5SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT

5.1. PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE

Prezentul capitol se refera Ia lucrarile sau partile de lucrari executate din betonarmat in suprastructurile de poduri si anume:

- grinzi simplu rezemate sau continui din beton armat;- placi turnate monolit dn beton armat;- monolitizarea elementelor prefabricate.Suprastructurile din beton armat se vor executa numai pe baza unui proiect

elaborat se catre o organizatie de proiectare autorizata cu respectarea stricta aprevederilor din STAS 10111/2-87 ‘Suprastructuri din beton, beton armat si betonprecomprimat - prescriptii de proiectare” si in special a capitolului 4.

Proiectul pe baza caruia se vor realiza suprastructurile din beton armat va cuprindedetaliile de executie ale suprastruCturii.

Plansele de executie insotite de note de calcul vor cuprinde toate elementelenecesare executiei.

Detaliile de executie vor fi cuprinse in plansele de cofraj si armare pentrusuprastructura in intregime si pentru parti de lucrari din aceasta. In zonele puternic

armate, Cu concentrari de eforturi (de exemplu cuzineti) desenele de detaliu vor fiprezentate Ia o scara Si intr-o asemenea maniera incat sa arate compatibilitatea intreplanul de armare si conditiile efective de betonare.

Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile si modul detrasare a suprafetelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse.

Planurile de armare, pentru elementele din beton armat vor cuprinde toate datelegeometrice privind armaturile si modul de pozitionare (pozitie traseu, diametru, lungimipartiale si lungimi totale). Planurile vor contine explicit:

- calitatea otelurilor (categorie, daca este profilat sau tip Iis, sudabilitatea);- pozitia innadirilor si detaliile de innadire;Zonele de armatura densa se vor detalia Ia o scara mare cu prezentarea Ia scara

reala a razelor de curbura si a diametrelor armaturilor.Tabelele recapitulative ale armaturilor utilizate, vor da pentru fiecare marca un

numar de ordine, tipul otelului, diametru, un crochiu cu traseul si modul de dispunere,lungimi partiale si lungime totala desfasurata, greutatea nominala Si numarul de bareasemenea.

Aceste tabele se pot trece pe planse sau in anexe.La executia suprastructurilor din beton armat se vor respecta: detaliile din project,

Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si betonprecomprimat indicativ NE 012-99 si prevederile din prezentul caiet de sarcini.

5.2. LUCRARI PROVIZORIISuprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate

monolitizate se executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din:- esafodaje, schele Si Sprijiniri Ia elemente de supraStructura de forma grinzi si placi

drepte.Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor.Proiectul va cuprinde desene de executie insotite de note de calcul. Consultantul

poate cere ca acesta Sa-i tie predate in intregime sau pe parti, dar inaintea inceperiiexecutiei.

Lucrarile provizorii trebuiesc astfel proiectate si executate incat sa garanteze calucrarile definitive nu vor suferi in nici un tel ca urmare a detormatiilor lucrarilor provizorii,ca rezistenta sau aspect.

Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct devedere al tolerantelor, in cele admise in ANE)(A 111.1 ale Codului de practica pentruexecutarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-99.

La realizarea lucrarilor provizorii se va tine seama Si de prevederile cuprinse in

capitolul 6 “Schele, esafodaje si cintre”.

5.3. COFRAJECofrajele pentru suprastructurile din beton armat sau parti ale acestora vor

respecta conditiile de calitate precizate in planse. In principiu acestea pot fi de trei tipuri:- cotraje obisnuite utilizate Ia suprafetele nevazute;- cofraje de fata vazuta, utilizate Ia suprafetele expuse vederii;- cofraje Cu tratare speciala Ia elementele de Suprastructura precum: grinzi

marginale, cornisa de trotuare, parapeti, etc.Antreprenorul poate propune solutil proprii de tratare a fetei vazute a betoanelor,

pentru care va obtine aprobarea Consultantului.La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat se va tine seama de

prevederile Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat sibeton precomprimat indicativ NE 012-99 precum si de cele cuprinse in capitolul 8“Cofraje”.

5.4. MATERIALE DE CONSTRUCTIE

5.4.1. AgregateAgregatele vor corespunde STAS 1667 - 76 “Agregate naturale grele pentru

betoane si mortare Cu lianti minerali” si Codul de practica pentru executarea lucrarilor dinbeton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-2007.

Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosireanisipului de concasaj.

Pietrisul: se va folosi pietriS de rau sau criblura, 7 (8) - 16 si 16 - 31(25) mm carese vor inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice.

In functie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi deagregate si anume:

- nisip sorturile 0 - 3; 3 - 7;- pietris sorturile 7-16 Si 16- 31; criblura sorturile 8-16 si 16-25.Amestecul format din cele trei (sau patru sorturi) se va inscrie in zona foarte buna a

limitelor granulometrice.Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, Spalate Si sortate.Antreprenorul va Iua masurile necesare pe santier pentru a se evita depuneri de

praf pe agregate.

5.4.2. CimentCimentul va corespunde SR 388 - 95 “Ciment Portland”, SR 3011 - 1996,

SR 1500- 1996 si SR 7055- 1996.Cimentul se va aproviziona in cantitati astfel determinate incat stocul rezultat sa fie

consumat in maximum doua luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite siutilizarea acestor amestecuri.

Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunkerseparat. Starea de conservare se va verifica periodic conform prevederilor din Codul depractica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat Si beton precomprimatindicativ NE 012-2007.

5.4.3. ArmaturiArmaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Otelul beton livrat

pe santier va corespunde caracteristicilor prevazute in STAS 438/1 -89 “Otel beton laminatIa cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate” Si STAS 438/2-91 “Sarma trasapentru beton armat” si sa fie inSotit de certificatele de calitate ale producatorului.

Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilorvor corespunde prevederilor din Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton,beton armat Si beton precomprimat indicativ NE 012-2007.

Inainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de rugina,urme de ulei si de alte impuritati.

Inlocuirea unor bare din prolect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru, darcu aceeasi sectiune totala se va face numai cu acordul proiectantului si al Consultantului.

Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (reziStenta Ia rupere,limita de curgere tehnica, alungirea relativa Ia rupere, numarul de indoiri Ia care se rupeotelul etc.) in conditiile precizate de Codul de practica pentru executarea lucrarilor dinbeton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-2007.

5.5. BETOANECompozitia betonului proiectat se stabileste pe baza de incercari preliminare,

conform Codului de practica pentru betoane NE 012-2007, folosindu-se materialeleaprovizionate, stabilite si verificate de catre un laborator autorizat.

La adaptarea retetei Ia statia de betoane se va tine seama de capacitatea si tipulbetonierei, de umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama detemperatura materialelor componente si a betonului.

Betoanele se prepara in statii de beton verificate si atestate.Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.Abaterile limita se var incadra in prevederile capitolul 10 din prezentul Caiet de

sarcini si ale Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat sibeton precomprimat indicativ NE 012-2007.

Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobareaConsultantului tinand cont de prevederile capitolului 10 din prezentul Caiet de sarcini.

Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stareatmosferica.

In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care esteturnat, patrunzand in toate colturile si nelasand locuri goale.

Betonul preparat avand de regula, temperatura, inainte de turnare, cuprinsa intre 5-30°C, trebuie turnat in cofraje in maximum 1 ora in cazul folosirii cimenturilor obisnuite si1/2 ora cand se utilizeaza cimenturi cu priza rapida. In situatia betoanelor cu temperaturimai man de 30° C se iau masuri suplimentare, cum este si utilizarea de aditivi intarzietori,conform Codului NE 012-2007. Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aibaagregatele Segregate. In perioada dintre preparare si turnare se interzice adaugarea deapa in beton. La turnarea betonului trebuie respectate regulile din Codul NE 012-2007.

Jgheaburile, autocamioanele de transport beton, etc. var trebui paStrate curate sispalate dupa fiecare intrerupere de lucru.

La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca mesevibrante, vibratoare de cofraj si vibratoare de adancime, iar in timpul compactanii betonuluiproaSpat se va avea grija, sa nu se produca deplasani sau degradari ale armaturilor sicofrajelor.

5.6. RECEPTIA LUCRARILOR

5.6.1. Antreprenorul are in intregime in sarcina sa cheltuielile de incercare alucrarilor precizate in proiect. Aceste incercani se executa in prezenta Consultantului.

Tot antreprenorul are in sarcina aducerea camioanelor sau a convoaielor necesareincercarii precum si schelele sau pasarelele necesare efectuarii operatiunilor dem asu rare.

Operatiunile de masurare se var face de catre o institutie aleasa sau acceptata decatre Consultant.

5.6.2. Refacerea lucrarilor cu defecteIn cazul cand a parte sau intreaga lucrare nu coreSpunde prevedenilor din proiect si

din caietul de sarcini, antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Duparecunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediereantreprenorul propune programul de reparatii spre aprobare Consultantului.

Pentru remedierile defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta sidurabilitatea in exploatare se va proceda astfel:

- montarea in lucrare a dispozitivelor necesare, eventual sa asigure personal deexecutie;

- releveu detaliat al defectelor;- cercetarea cauzelor, procedandu-se si Ia efectuarea de incercari, investigatii sau

calcule Suplimentare;- evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;- intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.In functie de constatarile si de studiile efectuate Consultantul poate sa procedeze

asifel:

- sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale observatii;- sa prevada demolarea unor parti sau a intregii lucrari si refacerea br pe cheltuiala

antreprenorului;In cazul defectelor privind geometria Iucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar

care flu afecteaza siguranta Si capacitatea portanta a Iucrarii reparatiile se pot efectuaastfel:

- defectele minore se pot corecta prin degresare, spalare, rabotare sau rostuire;- in cazul defectiunibor mai importante antreprenorul poate propune Consultantubui

un program de remediere, care-I va analiza si aproba ca atare sau cu completarilenecesare.

La suprafetele vazute cu parament fin este interzisa sclivisirea simpla. Atunci candtotusi se aplica, aceasta nu se va face decat cu aprobarea Consultantului.

Fisurile deschise care pot compromite atat aspectul cat si durabilitatea structurii vorfi tratate, respectand prevederile Normatviului C 149-88, privind procedee de reparare aelementelor din beton si beton armat.

CAPITOLUL 6SCHELE, ESAFODAJE SI CINTRE

6.1. PREZENTUL CAPITOL SE REFERA LA LUCRARILE PROVIZORII CARE INFUNCTIE DE DESTINATIE SE CLASIFICA IN:

- esafodaje, cintre ce suporta structuri in curs de realizare;- schele de serviciu destinate de a suporta deplasarea personalului, sculebor Si

materialebor;- dispozitive de protectie Ia lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale,

scule, etc.;Lucrarile provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect Si se

avizeaza de catre Consultant.

6.2. PROIECTUL POATE Fl INTOCMIT DE CATRE ANTREPRENOR SAU DECATRE ORICE UNITATE DE PROIECTARE AUTORIZATA SI TREBUIE SAINDEPLINEASCA URMATOARELE CONDITIUNI:

- sa asigure securitatea lucratoribor si lucrarilor definitive;- sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;- deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte Iucrarii definitive in

curs de priza sau intarire;- sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor;-sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie;Un exemplar complet din proiect trebuie sa exiSte in permanenta pe santier Ia

diSpozitia Consultantului.Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucraribor provizorii ca si

natura si caracteristicile tuturor elementelor componente.Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele:- masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectia fundatiilor;- modul de asamblare a elementelor componente ale cintrebor, esafodajelor si

schelebor;- reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria br

stabilitate si a elementebor pe care Sprijina;- sistemul de contravantuire ce trebuie aSigurat in spatiu, dupa cebe trei dimensiuni;- dispozitiile ce trebuiesc respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile

de reglare, calare, descintrare, decofrare, demontare;- contrasagetibe si tolerantele de executie;

- modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare abetonului sub efectul contractiei si precomprimarii;

- dispozitivele de control a deformatiilor si tasarilor.Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele:- specificatia materialelor utilizate, materiale speciale, materialele provenite de Ia

terti;- instructiuni de montare a lucrarilor provizorii;- instructiuni cu privire Ia toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea

avea consecinte grave asupra securitatii lucrarilor.

6.3. REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORIICalitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi trebuie sa

corespunda standardelor in vigoare.Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele

destinate lucrarilor provizorii atat cand se folosesc produse noi cat si cand se refolosescmateriale vechi pentru care trebuie sa se garanteze ca sunt echivalente unor materialenoi. Intrebuintarea de elemente refolosibile este autorizata atat timp cat deformatiile brsau efectele oboselii nu risca sa compromita securitatea executiei.

Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refobosiri.Materialele degradate se rebuteaza sau se dau Ia reparat in atelier de specialitate.

In acest din urma caz antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceastajustificare Sa-i atenueze responsabibitatea sa.

6.4. EXECUTIE, UTILIZARE, CONTROALETolerantele aplicabile Ia lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de

Ia lucrarile definitive.Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre

antreprenori fata de reperele acceptate de Consultant.Rezultatele masuratorilor se transmit Consuftantului.Antreprenorul va Iua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale

deformatii.Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii.

6.5. PRESCRIPTII COMPLEMENTARE PRIVIND ESAFODAJELEProiectul esafodajebor cat si montajul acestora in amplasament se avizeaza de

catre Consultant.Pentru dispozitivele secundare se admite schematizarea de principiu a acestora si

prezentarea Consultantului pentru aprobare cu 15 zile, cel putin, inainte de incepereaexecutiei.

CAPITOLUL 7ECHIPAMENTE TABLIERE

7.1. Acest capitol se refera Ia dispozitive, lucrari si elemente necesare conservariipoduribor si aSigurarii unui nivel de expboatare satisfacator pentru toti cei ce fobosescdrumul pentru circulatie.

Capitolul se refera Ia urmatoarele:- dispozitive pentru asigurarea etanseitatii;- aparate de reazem;- rosturi de dilatatie;- parapeti de siguranta directionali si parapeti directionali;- borduri pentru trotuare.

7.2. Dispozitive pentru asigurarea etanseitatii. Hidroizolatia

Etanseitatea se poate asigura prin urmatoarele elemente:- hidroizolatia- protectia hidroizolatieiAcestea vor avea dimensiunile si calitatile precizate prin project si vor trebui sa

asigure impermeabilitatea.Antreprenorul va da o atentie deosebita hidroizolatiei:- stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa flu prezinte proeminente mai man de

2 mm;- Ia planeitate se admit abateri de max. + 5 mm verificata cu un dreptar de 3,00

metalic pe once directie;- este interzisa circulatia personalului de santier pe suprafetele pregatite pentru

aplicarea sapei;- flu este permisa aplicarea sapei propniu-zise Ia temperaturi Sub +5°C;- este interzisa circulatia personalului de santier peste straturile sapei.Antreprenorul poate propune Consultantului si alte solutii decat cele din proiect, In

care caz, va intocmi o documentatie tehnica, cuprinzand planse de detalii, tehnologia deexecutie si calitatile materialelor componente, cat si ale imbracamintii In ansamblu, ce seva supune aprobarii Consultantului.

7.2.1. Caracteristici tehniceSapa hidroizolatoare trebuie sa aiba termenul de garantie de minimum 8 ani de

exploatare normala a podului.Pe durata acestei perioade, firma care garanteaza sapa hidroizolatoare trebuie sa

asigure din efort propriu repararea sau inlocuirea acesteia si remedierea degradarilorcauzate de infiltratiile de apa Ia structura de rezistenta.

Materialele incluse in elementele sapei hidrofuge trebuie sa fie imputrescibile si safie pasive chimic.

Sapa hidroizolatoare trebuie sa poata fi aplicata Ia poduni In exploatare, Ia carelucrarile se executa pe o jumatate a caii, iar pe cealalta jumatate se desfasoara circulatianormala, asigurandu-se continuizarea sapei, cu pastrarea caracteristicilor tehnice.

Sapa hidroizolatoare trebuie sa reziste Ia circulatia de mica viteza a utilajelor detransport si asternere a straturilor imbracamintilor asfaltice pe pod.

Sapa hidroizolatoare trebuie sa asigure adezivitatea imbracamintii din asfalt Iastratul sau superior.

Stratul hidroizolator de baza trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico -

mecanice:- forta de rupere 800 N15 cm- alungirea Ia rupere: % mm. 20- rezistenta Ia perforare statica:

clasa de rezistenta L 4 neperforata Ia 250 N pe bila 0 10 mm- adezivitatea Ia tractiune: N/mmp mm. 0,5- flexibilitatea pe un dorn: 0 50 mm fara fisuri Ia -10°C- absorbtie de apa in 24 ore: % max. 0,5- temperatura minima Ia care membranaestestabila 120°C

- temperatura asfaltului turnat inimbracaminte, Ia care membranatrebuie sa reziste fara diminuareacaracteristicilor fizico-mecanice 180°C

- domeniul de temperatura de exploatarecurenta este -20°C ÷ 70°C

Intervalul de temperatura a mediului In care se aplica sapa hidroizolatoare este+5 ÷ +30°C.

Stratul superior al sapei hidroizolatoare va fi compatibil chimic cu componentele dinalcatuirea asfaltului imbracamintli rutiere pentru a evita agresarea sapei.

Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate In Romania, conform Legiinr. 10/1995.

7.2.2. Prescriptii

7.2.2.1. Stratul suportStratul suport al hidroizolatiel flu trebuie sa prezinte proeminente mai man de 2

mm.

Verificarea planeitatii suprafetei se face cu dreptarul de 3 m lungime pe oncedirectie. Se admite o singura denivelare de ± 5 mm Ia o verificare.

Pregatirea suprafetei suport se face astfel:- se indeparteaza toate muchiile vii, denivelarile, agregatele incomplet inglobate In

beton, petele de grasime si once alte corpuri straine;- se aplica stratul egalizator, daca este necesar, realizat din mortar de ciment

marca M 100 realizat cu ciment II B - S 32,5 conform SR 1500 iar agregatele vor aveadimensiunea maxima 3 mm.;

- stratul suport intanit se curata cu jetuni de apa si aer compnimat In vederea aplicaniistratelor urmatoare, pe o suprafata curata si uscata.

7.2.2.2. Stratul de amorsajAmorsa are rolul de a facilita aderenta membranei hidroizolatoare Ia beton.Solutia cu care se executa amorsa poate fi pe baza de bitum sau pe baza de rasifli

sintetice. Componentele solutiei flu trebuie sa contina produse care ataca chimic betonul.Amorsa se aplica prin inundarea suprafetei si repartizarea manuala a solutiei sau

prin pulverizarea cu mijloace mecanice.Amorsa se aplica pe suprafata uscata a stratului suport, Ia temperatura mediului

ambiant de peste +5°C.Se va urmari ca suprafata ce urmeaza a se izola sa fie amorsata In totalitate.Pe suprafata amorsata nu se permite circulatia pietonala sau cu utilaje de once fel.

7.2.2.3. Stratul hidroizolatorStratul hidroizolator se aplica pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific

tipului de membrana utilizata.Hidroizolatia se aplica in camp continuu, asigurandu-se aderenta pe toata

suprafata pe care se aplica. Nu se admit umfiaturi sau margini despninse. Se va asigurapetrecerea si continuizarea prin lipire In camp continuu a membranelor livrate In fasii.

Se vor trata special racordarile Ia gurile de scurgere, asigurandu-se etanseitatea siscurgerea apelor colectate.

La rosturile de dilatatie, tratarea hidroizolatiei se va face conform proiectului, functiede tipul dispozitivului de acoperire a rostului de dilatatie.

Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chiturielastice, de etansare.

In cazul membranelor lipite prin suprainacalzire, temperatura sursei de caldura flutrebuie sa fie mai mare de 250°C sau mai mare decat temperatura Ia care tipul respectivde membrana isi modifica caracteristicile fizico - mecanice sau chimice.

Membranele hidroizolatoare se aplica Ia temperatura mediului ambianit de cel putin+5°C.

7.2.2.4. Stratul de protectieStratul de protectie va fi alcatuit din membrana de protectie aderenta Ia

membrana hidroizolatoare.Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatie se face pe etape, dupa cum

urmeaza:- pe parcursul executarii diferitelor straturi ale sapei hidroizolatoare, incheindu-se

procese - verbale de lucrari ascunse;- Ia terminarea lucrarilor de hidroizolatie, prin incheierea unui proces - verbal;Verificarea Ia terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului, jar in

cazul unor constatari nefavorabile din procesele verbale de lucrari ascunse se poate facesi asupra etanseitatii prin inundarea pe o inaltime de mm. 5 cm pe suprafetele limitate, pedurata de 24 ore.

Defectele constatate pe parcursul executiei si Ia terminarea lucrarilor de hidroizolatiise vor remedia pe baza unor solutii propuse de antreprenor si pot fi acceptate sau flu decatre Consultant.

In cazul cand Consultantul flu accepta remedierile propuse de antreprenor, sepoate dispune refacerea intregii lucrari de hidroizolatii.

Verificarea caracteristicilor fizico - mecanice si chimice specifice se efectueaza inconform itate cu urmatoarele standarde:- STAS 6642 - 73 “Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tractiune.”

Rezistenta si alungirea Ia rupere- SR 137: 1995 “Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode de verificare.”- STAS 5690 - 80 “Materiale plastice. Determinarea absorbtiei de apa”- Ordin MT 497-98 “Normativul pentru caracteristicile bitumului neparafinos pentru

drumuri”-STAS 6615/1 -74 “Adezivi pe baza de elastomeri. Determinarea vascozitatii”- STAS 9199-73 “Masticuri bituminoase pentru izolatii. Metode de analize si incercari”.

7.3. Rosturi de dilatatieRosturile de dilatatie sunt dispozitive care asigura continuitatea suprafetei de rulare

- In bune conditii de confort - intre tablier si culei.Tipul de rost ce urmeaza a fi utilizat va fi elastomeric, precizat prin project.

7.3.1. Caracteristici tehniceTermenul de garantie a dispozitivului este de minimum 10 ani de exploatare

normala a podului.Pe durata garantiei, firma care garanteaza dispozitivul trebuie sa asigure din efort

propriu repararea sau inlocuirea acestuia si remedierea efectelor deteriorarilor structurii caurmare a defectiunilor dispozitivului aparute in perioada de garantie.

Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico - mecanice Indomeniul de temperaturi -35°C ÷ +80°C.

- asigurarea deplasarii libere a structurii Ia valoarea prescrisa.- elementele metalice de fixare trebuie sa reziste Ia agentii corozivi;- sa fie etans.- sa fie fixat de structura de rezistenta a podului preluand actiunile verticale si

orizontale.Pentru 1 ml de pod acest actiuni sunt:- forta verticala 11,2 tf- forta orizontala 7,8 tfElementul elastomeric trebuie sa aiba caracteristicile:

- Duritate, grade Shore A 60 ± 5- Rezistenta Ia rupere prmn intindere 12 N/mm2- Rezistenta Ia rupere prin compreSiune 75 N/mm2- Tasarea sub sarcina verticala maxima max. 15%

- Alungirea minima Ia rupere 350%- Rezistenta Ia ulei:

- variatia caracteristicilor fizice si mecanice:- duritate grade Shore A max. ±5- pierdere de rezistenta Ia rupere

max.% -15- alungirea Ia rupere max. % -15

- Nefragibilitatea Ia temperaturi scazute- temperatura minima -35°C

- Rezistenta Ia imbatranire accelerata- pierdere din rezistenta Ia rupere % max. -15- scaderea alungirii Ia rupere % max. -30- cresterea duritatii grade Shore A max. 10

- Rezistenta Ia ozon dupa 100 ore sa flu prezinte fisuriDispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate In Romania,

conform Legii nr. 10/1 995.

CAPITOLUL 8

IMBRACAMINTE BITUMINOASA CILINDRATA EXECUTATA LA CALD DIN BETONASFALTIC CILINDRAT Cu BITUM tip BAP

8.1. Conditii tehnice

Elemente qeometrice

Grosimea totals a imbracamintei din beton asfaltic cilindrat este de 8 cm si seexecuta din doua straturi, grosimea fiecarui strat fund de 4 cm.

Pantele profilului transversal, in aliniament, sunt de 2.5 %.Profilul longitudinal al podului este conform documentatiei tehnice de proiectare.

Abateri limita Ia elementele qeometrice

Abaterile limita Ia grosimea straturilor, fata de valorile prevazute in proiect, sunt de10%.

Abaterile limits Ia panta profilului transversal sunt de 2,5 mm/rn.Denivelarile maxirne admise in lungul caii de pod, sub dreptarul de 3 m, sunt de 3

mm.

8.1.1. MaterialeAgregateAgregatele care se utilizeaza sunt urmatoarele:

Cribluri sort 3-8 si 8-16 mm, conform SR 667;Nisip de concasaj sort 0-3 mm, conform STAS 667;Nisip natural 0-3 sau 0-7 mm, conform STAS 662.Fiecare tip si sort de agregate trebuie sa fie depozitate separat, in silozuri proprii, peplafforme betonate, arnenajate Cu pereti despartitori pentru evitarea amestecarii.

FilerFilerul trebuie sa fie din calcar sau creta macinata, conform STAS 539.

Filerul se depoziteaza in silozuri sau in incaperi acoperite, ferite de umezeala. Nuse admite folosirea filerului aglomerat.

BitumTipurile de bitum care se utilizeaza Ia prepararea betonului asfaltic cilindrat tip BAP

sunt:Tip D 60/80, conform normativ indicativ A.N.D. nr. 537, pentru zona climatica calda;Tip D 80/100, conform normativ indicativA.N.D. nr. 537, pentru zona climatica rece.Caracteristicile tehnice ale tipurilor de bitum tip D 60/80 si D 80/1 00 sunt prevazute deNormativA.N.D. nr. 537.Transportul bitumului se face in vagoane cisterna speciale sau autotransportoaretermoizolate, curate, in conditii in care sa se evite impurificarea sau amestecarea cu altesorturi de bitum.

8.2. Prescriptii generale de executie

8.2.1. Utilaje si echipamente

La executia imbracamintilor bituminoase din asfalt cilindrat preparat cu bitum pur(tip BAP) se folosesc, conform SR 174-2 :1997, urmatoarele utilaje si echipamente:- Instalatie automatizata de preparare a mixturii asfaltice, dotata cu echipamente dedozare a componentilor;- Rezervoare de stocare a biturnului;- Repartizator finisor care asigura precompactarea mixturii asfaltice, dotat cu sistem deincaizire a grinzii vibratoare;- Atelier de compactare compus dintr-un compactor cu pneuri de 120-160 kN, uncompactor cu rulouri netede de 100-120 kN si un compactor de 1,2 kN pentru compactarimargin ale;- Autocamioane basculante cu bena termoizolanta sau cu bena acoperita cu prelata;- Dispozitiv mecanic pentru executia amorsarii cu emulsie bituminoasa cationica.

8.2.2. Pregatirea stratului suport

Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie.Pregatirea stratului suport se efectueaza diferit, in functie de natura acestuia, dupa cumurmeaza:In cazul in care imbracamintea bituminoasa se aplica pe suprafata din beton de ciment,se verifica planeitatea acesteia in conformitate cu proiectul de executie si se admite saurespinge continuarea lucrarilor, aceasta fund faza determinanta. Suprafata astfelverificata, dupa uscare, se curata Si se amorseaza Cu emulsie cationica cu rupere rapida.In cazul in care imbracamintea bituminoasa se aplica pe stratul de mortar asfaltic turnat,suprafata acestuia se curata si se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupererapida numai atunci cand executia imbracamintei se efectueaza Ia un interval de peste 24h de Ia turnarea mortarului asfaltic sau acesta a fost supus circulatiei.In cazul in care imbracamintea bituminoasa se aplica pe un strat bituminos rezultat caurmare a frezarli imbracamintei bituminoase vechi, suprafata acesteia se Curata Si seamorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida.In cazul in care imbracamintea bituminoasa se aplica direct pe hidroizolatie, se va avea invedere corelarea stabilitatii termice a hidroizolatiei cu tipul de mixtura utilizat Si se vaasigura aderenta.Amorsarea se executa mecanizat, realizandu-se o pelicula omogena, pe toata suprafatastratului suport. Dozajul de bitum rezidual va fi de 0,3 ... 0,4 kg/rn2.Amorsarea se face in fata repartizatorului pe distanta minima care sa asigure timpulnecesar ruperii completea emulsiei bituminoase dar nu mai mult de 100 m.Suprafata stratului suport pe care se executa amorsarea trebuie sa fie uscata si curata.

8.3. Prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice cilindrate tip BAP

8.3.1. Prepararea mixturii asfaltice

Prepararea mixturii asfaltice cu bitum Ia cald se realizeaza in instalatii automatizate,conform SR 174/2:1997.

8.3.2. Transportul mixturii asfaltice

Mixtura asfaltica cilindrata se transporta a punctul de lucru in autocamioanebasculante cu bene curate, termoizolante sau acoperite cu prelata.

Se interzice transportul mixturii asfaltice Cu autobasculante cu bena neacoperitaintrucat pierderea de temperatura sub limitele stabilite prin prezentul normativ conduce Ianerespectarea temperaturilor de asternere si compactare si deci Ia o imbracamintebituminoasa neetansa, improprie pentru calea pe podurile rutiere.

8.3.3. Asternerea mixturii asfaltice

Asternerea mixturii asfaltice cilindrate se face Ia temperaturi atmosferice de peste100 C. Executia se intrerupe pe timp de ploaie sau vant puternic si se reia numai dupauscarea suportului.

Asternerea mixturii asfaltice cilindrate se executa numai mecanizat, cu repartizatorfinisor, care sa asigure precompactarea mixturii asfaltice. Repartizatorul trebuie sa fiecapabil de a asterne mixtura asfaltica fara sa se produca segregarea acesteia, respectandprofilele si grosimile fixate prin proiectul de executie.

Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct devedere aI grosimii cat si aI afanarii. Viteza de asternere cu repartizatorul trebuie sa fieadaptata conditiei de sosire a mixturii asfaltice de Ia instalatia de preparare si cat se poatede constanta pentru a evita total intreruperile in timpul executiei stratului bituminos in ziuarespectiva. In buncarul repartizatorului trebuie sa existe in permanenta suficienta mixturapentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.

Imbracamintea bituminoasa pe calea podului se executa prin asternerea mixturiiasfaltice pe cate o banda de circulatie, pe straturi.

8.3.4. Compactarea mixturii asfaltice

Operatia de compactare a mixturii asfaltice se executa imediat dupa asternere,astfel incat sa se obtina valorile optime ale caracteristicilor fizico - mecanice si desup rafata re.

Atelierul de compactare va fi constituit din compactori Cu rulouri netede de 120 kNSi compactori mici de 1,2 kN pentru compaCtare marginala. Numarul compactoarelor va fistabilit in functie de Cantitatea de mixtura ce se asterne Si de timpul necesar decompactare pentru inscrierea in limita minima a temperaturii de compactare.

Numarul optim de treceri al fiecarui compactor se stabileste prin incercari pe unsector de drum, inainte de a se trece Ia executia imbracamintei bituminoase pe caleapodului dar flu va fi mai mic de 12.

Temperatura mixturii Ia asternere si Ia compactare trebuie sa se incadreze inlimitele din tabelul 1.

Tabel 1Nr. r

Temperatura mixturil, 0 C mm.Tipul bitumului Ia inceputul Ia sfarsitul

Ia asternerecrt. I compactarii compactani1 BitumtipD6O/80 150 145 1202 BitumtipD8o/100 145 140 110

Compactarea se executa in lungul caii podului, de Ia margine spre axa. Suprafatastratului se va controla in permanenta; micile denivelari care apar pe suprafata secorecteaza dupa prima trecere a compactorului pe toata lungimea benzii.

Pentru ca suprafata stratului sa fie uniforma denivelarile maxime admisibile subdreptarul de 3m, in profil longitudinal trebuie sa fie de max. 3mm sau conform SR 174-1,functie de clasa tehnica a drumului pe care este situat podul.

Executia rosturilor longitudinale si transversale:Rosturile de lucru longitudinale si transversale se realizeaza conform prescriptiilor

SR 174-2, pct.2.4.6. Rosturile care separa mixtura asfaltica asternuta de Ia o zi Ia altatrebule sa fie astfel realizate incat sa asigure o tranzitie intre suprafetele vechi si noi.

8.4. Controlul calitatii lucrarilor

Imbracamintea bituminoasa gata executata va fi supusa urmatoarelor verificari:Verificari prin analize de laborator efectuate de laboratorul antreprenorului sau de un altlaborator autorizat;Verificari prin masuratori tehnice de drum.

8.4.1. Verificari prin analize de laborator

Verificarile prin analize de laborator se efectueaza pe probe prelevate dinimbracamintea bituminoasa Ia 20 zile de Ia executia acesteia si constau in urmatoareledeterminari:Compozitia mixturii asfaltice, care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite prin studiulpreliminar de laborator, abaterile admise fund cele din tabelul 2.Caracteristicile fizico - mecanice pe epruvete Marshall.Verificari pe probe intacte (carote) prelevate din imbracamintea bituminoasa.Verificarile prin analize de laborator pe carote prelevate numai cu carotiera, se efectuezxanumai in caz de Iitigii, si/sau Ia cererea scrisa a comisiei de receptie a Iucrarii pentrurezolvarea u nor neconform itati.

Gradul de compactare se verifica, de regula, prin incercari nedistructive (cugamadensimetru) conform instructiunilor aprobate.

8.4.2. Verificari prin masuratori tehnice

Verificarea elementelor geometrice: prin verificarea profilului transversal silongitudinal si a uniformitatii in profil longitudinal cu echipamente adecvate omologateconform prevederilor SR 174/2 pct. 3.4. si 3.5.

Tabel 2

Caracteristica Abateri maxime admise (%)Dozajul de liant ± 0,3Compozitia granulometrica:fractiunea 8 - 16 mm ± 5fractiunea 3,15 - 8 mm ± 5fractiunea 0,63 - 3,15 mm ± 4fractiunea 0,2 - 0,63 mm ± 3fractiunea 0,09 - 0,2 ± 2fractiunea 0,09-0mm ± 1,5