fi)fes.-zt 14T...16,1

,1',1stR

R- 4,

"0-

,F3P,R

,P141,1atalittl

;:01A.4.mrpi

4116414

www.dacoromanica.ro

CALATORI STRAINI DESPRETARILE ROMANE

VOL. VI

www.dacoromanica.ro

II

Partea IStudiu bio-bibliografic i traducere :

M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru

Note, identificari si comentarii:M. Alexandrescu-Dersca BulgaruStoicescu

Confruntare text-traducere : I Aurel Decel I

Partea a II-a

Studiu bio-bibliografic i traducere:Mustafa Ali Mehmet

Note, identificasi I comentariu:Mustafa Ali Mehmet *i N. Stoicescu

Confruntare text-traducere: Aurel Decei I

ACADEMIA DB $TIINTB SOCIALE I POLITICEA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIAINSTITIITUL DE ISTORIE N. IORGA"

www.dacoromanica.ro

CALA TORI STRINIDESPRETARILE ROMNE

VOL. VI

-

PARTEA I

PAUL DE ALEP

Ingrijit de M.M. Alexandrescu-DerscaBulgaru

PARTEA A II-A

EVLIA CELEBI

Ingrijit de Mustafa Ali Mehmet

EDITURASTIINTIFICA $1 ENCICLOPEDICABUCURE$TL 1976

www.dacoromanica.ro

Coperta si supracopertaVAL MUNTEANIJ

www.dacoromanica.ro

CUVINT INAINTE

In prestigioasa serie Cdleitori striiini desfire Icirile ro-in n e se imbinA acum, in volumul al VI-lea, amplele i valoroaseledescrieri ale celor trei tsi romnesti, Moldova, Tara Rom AneascA i Tran-silvania, consemnate de doi c5.15.tori veniti din lumea Islamului, unul arabcrestin, Paul din Alep, cellalt turc musulman, Evlia Celebi ; una scrisIn limba arabk cealalta in limba osmanA.

Seria noastr, in afar de scurtele pasaje traduse dup.' intinsa relatarea 6.15.toriilor lui Ibn Battuta din secolul al XIV-lea (vol. I, pp. 1-12), totun autor arab, nu mai cuprinde din literatura geografic oriental islamicadeck notatiile incomplete ale Calendarului" (Ruzniime) luate in cursulexpeditiei sultanului Soliman Magnificul impotriva lui Petru Rares, inanul 1538 (ibid., pp. 380-385).

De ast. (lath% tarile noastre si viata romanease., mirffic sub atiteaaspecte, de la mijlocul veacului al XVII-lea, se revars in doua uriase oglinzi

V

www.dacoromanica.ro

orientale, contemporane nu numai cu faptele insailate, dar fiind muccipr(in turc. mudsir), contemporane" 0 intre ele, cki privesc mai ales anii1653-1670, cind sirianul Paul din Alep 0. istanbuliotul Evlia Celebi autrecut 0 au haladuit prin locurile 0. printre oamenii care vor aparea maiapoi in marile ion lucrki publicate acum pentru prima data in vemin' tromanesc. Dei au vizitat Moldova 0 Tara Romaneasca, deoarece alepinulnu a intrat deloc in Transilvania, in aceia0 ani, ei nu s-au cunoscut, cadobiectivele 0 interesele lor erau divergente. Regretam faptul c5.' nu avemdin condeiul amindurora citeva imagini autentice, ca tot ceea ce auscris ei, despre acelea0 persoane, cldiri, peisaje, sau unele interpretari 0comentarii pe marginea acelora0 evenimente, 0 cine tie prin cit de multe0 de tragice evenimente le-a fost dat amindurora sa treaca, la Ia0, Tirgo-vite sau Bucureti, in contact cu acelea0 prefaceri sociale 0 politice, sausa participe, in Transilvania, la pedepsirea unor rebeii fata de SublimaPoarta. In schimb, din nenumaratele lor pagini, putem sa revedem cum sedezvolta in Transilvania, sub ochii notri, o societate romneasca genuin.0 complex. 0 una alogen., zugrvite direct i. de premire main.

Intr-adevar, ceea ce impune 0. caracterizeaza la aceti doi straini,veniti la noi unul parch' desprins din povestirea O mie 0 una de nopti",(Alf layla wa layla), sublimata insa 0 ordonata canonic de disciplina religi-oasa a ortodoxismului de colorit siriano-arab, iar cealalt din miezul Istan-bulului in epoca sa de mare glorie 0 incredere politica 0 posesorul uneiimaginatii ce-1 face adesea sa depaeasca ponderea inspre limitele extremeale exagerkii nu este exclusivismul ion arabo-ortodox sau islamico-otoman,ci dorinta 0 tendinta constanta de a cunoate autoptic lucrurile 0 oamenii,de a intregi pe urma analiza prin informatii adause, imprumutate de laalta lurne prezenta, cu cite o intercalare de gentil se spune, se poveste9te",tipic orientala, axata' pe aceea0 dorinta de a fi complet 0 explicit 0 pentrusine insu0 0 pentru cei ce vor lua cunotinta de cele povestite. Un arab,aadar, care perpetueaz marile traditii ale geografilor arabi, calb.'tori eiillii sau teoreticienii 0 un seyydh-i-dlem, calator mondial" turc, coboritordin nomazii nelinititi eurasiatici, invin0 deopotriv de voluptatea explor-rilor ce se imbiau a fi fkute sub toate fatetele 0 de dorinta de a transmitecele incercate de ei in fata lucrurilor 0. a oamenilor.

Sub acest raport, 0 unul 0 altul, dar cu precklere Evlia Celebi, aparca nite adevkati furnizori de materiale informative asupra fluxului vigilIn cele trei taxi romaneti, inainte de toate de natura politica, social-eco-

1 Asupra acestor puncte cf. Introduction gnrale a la gographie des Orientaux, inGographie d'Aboulfda, traduite de l'arabe en franFais par M. Reinaud, Tome I, Paris, 1848,precum si studiul sintetic Djughrafiya de A. F. Kr am er s, in Encyclopdie de Islam,Snplments.

VI

www.dacoromanica.ro

nomid, institutionala, militar. Nu le lipsete niel talentul unui roman-cier, cu toate d genul acesta literar nu inflorea Inc nici in mediul arab,niel in cel turcesc.

Aa se poate constata insu0rea de povestitor, in sens de meddahIn noptile Ramazanului, la Evlia Celebi 0 de rdwi transmittor"al celor vAzute i auzite, la Paul din Alep. Ei 0-au redactat operele fira ideipreconcepute i fdr un plan prestabilit, condu0 doar de imperativulluntric de a nota tot ce se poate nota din fenomenologia romneasd princare pa0i propriilor lor interese sau ale altora i-au purtat la un moment dat.

Din ceea ce au inregistrat ei, in descrierile lor, la primul respir geniulsirian cretin 0 arab al teologizrii mai presus de toate, g6sind o prielnicatmosfer pentru aceasta In cunoscuta perioad a lui Vasile Lupu i MateiBasarab, iar la al doilea se descifreaz geniul otoman, distins printr-un sensadministrativ, militar 0 in genere de conducere-drmuire. Interferente intreaceste trs5.turi generale exist., firete, in opera lor, deoarece niel unul,nici altul din cei doi c5.15.tori nu s-au limitat numai la principalele obiective alevizitei lor in trile noastre, ci au facut investigatii variate i complexe0 in alte domenii, stringind i ducind astfel cu ei un vast material docu-mentar, care ne este astzi restituit spre a fi folosit cu profit.

Imediatetea insemnrilor acestor doi dlAtori orientali -se recunoa9te0 se constat de la primele msuri. De aceea, chiar dad unele pasaje alevoluminoaselor lor c5rti sint supuse criticii aa cum s-a flcut peparcursul acestor traducen, desvir0te de dtre Maria Matilda Alexan-drescu-Dersca Bulgaru, dup editia lui Vasile Radu, fotocopia ms 6016din Paris 0 traducerea englez a lui Belfour, in cazul lui Paul din Alep,0 de dtre Mustafa A. Mehmet, direct din turcete, in cazul lui Evlia Celebi,sau de alte persoane mentionate in introducerile respective 0 mai cu seam.de Nicolae Stoicescu, excelent cunoscdtor al arhondologiei romneti 0 almonumentelor istorice ale acelei epoci ele se cer 0 pot s fie reintegrateIn contextul veridic al istoriografiei sigure. In consecint, valoarea acestordescrieri de visu et auditu rmine indubitabil.

Fragmentar san din a doua sau a treia mn, unele pasaje dinPaul din Alep 0 din Evlia Celebi au fost utilizate i pin acum cu profitde multi istorici, istorici de art, sociografi i geografi romani, 0 nu estedebe un truism s, afirmin c far aceste dou tezaure de tiri contem-porane de pe la mijlocul secolului al XVII-lea nu se poate realiza, in zilelenoastre, o lucrare istorid asupra acelei epoci, ca i in general asupracivilizatiei medievale romneti.

Deosebirile i similitudinile multiple, oferite de aceste dou exceptio-nale opere produse in Orientul Apropiat, de pe pozitii ideologice diferite,se descoper de la sine, pe msurg ce cititorul sau cercettorul parcurge

VII

www.dacoromanica.ro

paginile prezentului volum. Ele rezulta mai cu seamk din notele explicative,reduse la minimul necesar i raportate la text i care insotesc pas cu pasi in mod competent expunerile arabului cretin i ale turcului musulman,disparan i ingemanati intr-o singura carte. Ecourile credintei fiecaruiarasuna la diferite ocazii, fie prin pura descriere, fie prin interpretarea celordescrise. Aceast amprenta a credintei confesate nu poate fi nicidecumtrecuta cu vederea, deoarece atit Paul din Alep, arhidiacon ortodox, cit

Evlia Celebi, mfiezzin de rit hanefit, grit expresia climatului spirituali al stadiului evolutiv al societani in care vietuiau.

Reflectarea societani romaneti, variatele aspecte concrete ale perso-nalitatii istorice a poporului roman i ale personalitatilor istorice romanetiale epocii sint redate, in cazul nostru, de doi straini, unul fiind adus de tatalsau, patriarhul arabofon ortodox de Antiohia, ca .1 de interesele bisericii lorlocale aflate la mare strimtorare, iar celalalt fiind impins in primul rind deo clara i 15.'udabila curiozitate de a cunoate pina la margini i in structuralui intima tricontinentalul Imperiu otoman, dar tirit i de unii demnitariturci, printre care exceleaza unchiul su, Melek (ingerul") Ahmed paa.Familia ortodoxa i familia musulmana ii fac simtite aadar existenp. .1prerogativele, identice i ele pina la un anumit punct.

Nivelul cultural, conceptilie de viata i calitatea stilistic ale insemna-rilor acestor doi calatori straini diferiti confesional dar apropiati in ope-ratia lor de tiricire i de istorisire a paminturilor i a oamenilor de pe me-leagurile noastre nu se ridica pina la modelele respectate ale altor scriitoridin mediul ckora faceau parte. In schimb, se poate spune ea aceste dou5.celebre Calstorii" cuceresc prin originalitatea, ingenuitatea i abundenIalor. Aceste calitti le fac sa fie de neinlocuit. Cu ajutorul corectiei entice,aa cum am spus, ele constituie fara indoiala pentru istoriografia noastra,pentru literatura geografica i istorica, sociologica i folclorica, dt i aartelor noastre, pina i pentru limba noastra, un izvor ce nu va seca nicide aici incolo .1 care, pe linga utilitatea sa obiectiva, va incinta cititorul

prin vibratia specified' a viziunii i a spiritului oriental.

AUREL DECEI I

www.dacoromanica.ro

PAUL DE ALEP

(1637 1667)

Viafa. Paul de Alep, dup& numele an arab Bulosibn az-Za`im, se trAgea dintr-o familie de preoti din capitala Siriei de nord, care a dat indecurs de peste un veac patru generatii de clerici ortodocsi melehiti.

Seria incepe cu teal preotului Bulos ibn az-Za`im si confirm& cu preotul Vuhannaibn az-Zacim ales episcop de Alepl si apoi patriarh al Antiohiei (12/22 noiembrie 1647)2,sub numele de Macarie al Ill-lea ce avea s5. ajungl vestit datoritl unei bogate activitgtide arturar.

1 V. Radu, Voyage du patriarche Macaire d'Antioche. Texte arabe et traduction francaise(Patrologia Orientalis, tom. XXII, fase. 1). Paris, 1930, p. 43-44. Asupra vietii si opereipatriarhului Macarie al II-lea Zacim vezi C. Karalevski, articolul Antioche, in Dictionnaired'histoire et de gographie ecclsiastigue, III, Paris, 1924, p. 642 si urm.; V. Grume 1, Macaire,patriarche grec d'Antioche (1647-1672) in Achos d'Orient", 1928, XXVII, pp. 68-77;L. Cheiko (gaihol), S. J. Catalogue des manuscrits de sauteurs arabes chritiens depuis l'Islam,Beiruth 1924, p. 191 si urm., 241 si urm. ; G. G r a f, Geschichte der christlichen arabischenLiteratur, Citta del Vaticano 1940-1953, vol. III, pp. 94-97.

1 Vezi relatia lui Paul de Alep, ed. V. Radu, p. 34.

I

www.dacoromanica.ro

Paul de Alep, al patrulea din aceastA serie de clerici sirieni, s-a nOscut din cisiltoriacontractat1 de Yuhanna ibn al-Za'im inainte de con.sacrarea lui ca episcop. Data nested'poste fi fixatA cu certitudine in anul 1627 intrucit el insusi precizeazAin relatia cAliitorieipArintelui ski ci ayea virsta de 17 ani in cel de al nougdea an de pOstorie ca episcop alacestuias.

DupA moartea timpurie a mamei sale, tinArul Paul a fost crescut cu deosebit grijide pArintele s5.0 la Alep, marele emporiu al Levantului, unde puternica indurire exercitatide caluglrii melchiti din Libanul invecinat se impletea cu influenta occidentalg veniti prinnegustori i misionan i catolici.

Inaltele demnitAti eclesiastice la care a ajuns pirintele slu au inlesnit tinArului Pauls ia parte la evenimentele de seam& din capitala Siriei de nord. A pAstrat o amintirede nesters despre vizita sultanului Murad al III-lea (1623-1640) care, pomind in frunteaostilor otomane pentru a asedia Bagdadul, a poposit la Alep (12-18 iulie 1639) unde afost intimpinat de reprezentantii comunitAtii crestine in. frunte cu episcopul Meletie4.

In anul urmiltor, Paul a fost de fatA la primirea (2 august 1640) patriarhuluiAutiochiei, Eftimie al III-lea de Chios (1634-1647)6, pe care Il va insoti la plecarea acestuiapinA la Hama.

In 1641-1642, Paul a urmat apoi pe pArintele stlu intr-un pelerinaj la Ierusalim,vizitind cu acest prilej Damascul i Locurile sfintes. La intoarcere a fost fAcut diacons. larla indemnul patriarhului Eftimie, care a vizitat pentru a doua oarA Alepul in 1644, s-acAsAtorit (17 februarie 1644) la virsta de numai 17 anis. Din aceastA cUsAtorie timpurieau rezultat doi fu, dintre care unul va ajunge si el patriarh de Antiohia sub numele deChiril al V-lea (1672, 1682-1720)0.

Alegerea episcopului Meletie ca patriarh al Antiochiei in urma recomandArilor stAru-itoare facute de patriarhul Eftimie, care ii aprecia insusirile de bun administratorio, a aduspromovarea tinarului diacou la rangul de arhidiacon de Damasc, Alep i al tuturor titrilorarabell.

In aceasta calitate si in aceea de secretar al noului patriarh, Paul 1-a insotit incallitoria de vizitatie a diocezei Antiohiais, unde se constatase o trecere in masi a populatieicrestine la islamis, provocati de asprele masuri fiscale luate de sangeacbeiul de Dama=

Ibidem, p. 51,4 Ibidem, p. 45.

lbidem, p. 46.Ibidem, p. 47 si un.

7 Ibidem, p. 49.Ibidem, p. 51.P. Cyrille Charon (Karalevsld), de l'parchie de Lw6w, Hisloire des Patriarcals Melhi-

les (Alexandrie, Antioche, Jerusalem), III, Roma, 1911, P. 55.1 Ed. V. Radu, p. 52.

Ibidem, p. 57.Ibidem, p. 57 si um,Ibidem, p. 65.

2

www.dacoromanica.ro

Ibvir pava. Dar cheltuielile" f&cute in cursul acestei cltoril pentru a uvura situatia mate-rial& grea a crevtittilor ortodocvi, constrinvi de turci s& plAteascii haraciulu atit pentru local-toril convertiti la islam cit i pentru cei fugiti, peste sarcinile lor personale, au sporitdatoriile 15-sate de patriarhul Eftimie".

Dup& sfatul clericilor i credinciovilor din Damasc, Macarie a hotIrit sii Intreprind&o cOlgtorie in tarile ortodoxe din rOsiiritul i nordul Buropei spre a cere ajutor I sprijinpentru biserica sa vrAjmOvitii de turci. A dat astfel urmare invitatiei domnului Moldovei,Vasile Lupu (1634-1653), care in calitate de ocrotitor al ortodoxiei fOgOduia set-1 ajutesfi-vi pliteascii datotiile", ava cum sprijinise mai inainte pe patriarhii din Constantinopolu,Alexandria" i Ierusalim. Macarie nticlajduia i in ajutorul domnului Truii Romlinevti, MateiBasarab (1632-1654), ctitorul unui mare numOr de 16.cavuri bisericevti din tara vi bine-fhcOtor al unor m&nratiri de la muntele Athos. Spera de asemenea In sprijinul hatmanuluiCazacilor, Bogdan Eimelnitki, vi al pravoslavnicului tar al Rusiei, Alexei Mihailovici (16461676), cel de al doilea dintre Romanovi.

In indoita sa calitate de arhidiacon vi de secretar patriarhal, Paul vi-a insotit pkinteleIn aceast& lung& vi grea cAlAtorie care a tinut aproape vapte ani (9 iulie 1652 21 aprilie1659).

inaltele fete bisericevti au pArOsit Alepulo, insotiti de un dregAtor moldovean, loansulgerul, Indreptindu-se spre Antiohia, Alexandretta vi Adana. Prin defileurile abrupte alemuntilor Taurus au ajuns In Anatolia, la Konya, de imde au urmat drumul Constantino-polului ce trecea prin Bursa, imbarcindu-se la Mudanya. Siliti de o furtun& ingrozitoares& debarce la Buzburun, dup un scurt popas au pomit pe mare spre Scutari vi KadikSy.In dimineata zilei de 20 octombrie vi-au f &cut intrarea in capitala Imperiului otoman,fiind gazduiti la metohul Sf. Mormint31 de ling palatal patriarhului Paisie I (Julie 1652aprilie 1653).

Dup o petrecere de dou luni i jumAtate la Constantinopol unde au vizitat bisericilemoscheele mai insemnate, clerici sirieni s-au imbarcat In sears de 7 ianuarie,

ajungind la 9 ianuarie la amiaz& la Constants. Dup& un scurt popas, au pomit spre MAcinunde au trecut Dun&rea la Galati (17 ianuarie 1653). Au fost intimpinati cu mare cinstede dregOtori, elend i locuitori care le-au urat bun sosit in tara Moldovei. De aici vi-auurmat drumul spre Iai rinde au ramas siliti de imprejurAri, fiind martorii evenimentelorce au insingerat tara.

11 Paul de Alep arat& ca patriarhul Macarle a cheltuit 7 000 de piavtri pentru a obtinevtergerea numelui unui mare num&r de locuitori din Siria din defter (ed. V. Radu, pp. 66-67).

Haraciul locuitorilor din Siria se ridica in 1650 la 13 piavtri de cap (Ibidem, p. 65).26 Totalul datoriilor patriarhiei Antiohiei se ridica la 13 000 piavtri (Ibidem, p. 56).12 Ibidem, p. 68.18 vasile Lupu a plAtit datoriile patriarhiei din Constantinopol care se ridicau la 2 048 000

aspri ; vezi C. C. Giuresc u, Istoria romdnilor, III/1, Bucurevti, 1942, p. 102.16 Vezi ed. V. Radu, p. 68. Vezi vi N. Iorg a, Istoria bisericii, I, p. 318.16 Vezi pentru detalii in legAturi cu alltoria in Orient a patriarhului Macarie ed.

V. Radu, p. 70 vi mm.al Ibidens, p. 84.

3

www.dacoromanica.ro

Seria nenorochilor a inceput cu complotul urzit de boieri in frunte cu marele logof AtGheorghe Stefan impotriva lui Vasile Lupu care, dupA o represiune singeroas5., s-a vizuttotusi silit sA pkAseasca orasul de scaun. Inaltii clerici sirieni au asistat la insannarealogofatului rAzvrAtit, la revenirea in scaun a fostului domn iar dupA victoria lu MateiBasarab la Pinta (17/27 iulie 1653), unde a cAzut floarea cavalerei moldovene, la victorialu Gheorghe Stefan de la Sirca (15-16 iulie 1653) si la fuga lui Vasile Lupu. Vkind ciiIasii se golesc de locuitori, inspAimintati de venirea cazacilor uniti cu tAtarii, patriarhulMacarie s-a hotkrit sA se indrepte spre Tara RomAneascA. (22 noiembrie) spre a asteptaacolo' restabilirea linistei in Moldova.

Dar si in Tara Romilneasc imprejurkile au. fost potrivnice. Sperantele trezite deprimirea evlaviosului Matel Basarab au fost spulberate de moartea bAtrinului domn (9aprilie 1654) ale ckui ultime zile fuseserii amante de tulburkile pricinuite de rAscoaladArAbanilor i seimenilor. Obtinin' d ins& un ajutor bOxtesc de la noul domn Constantin Serban,cu care se afla in relatii bune, patriarhul s-a intors imprewi5. cu fiul sAu in Moldova (27mal 1654) pacificatA scum de Gheorghe Stefan.

Duptt un scurt popas la Iasi unde s-au intilnit Cu noul domn, inaltii cleric sirieniau pomit spre Kiev", wide au fost foarte bine priraiti de hatmanul cazacilor, BogdanHmelnitki ; si-au urmat apoi drumul spre lloscova. Intimpinati Cu toatl cinstea de tarulAlexei si de patriarhul Nikon, clericii sirieni au rAmas doi aid in Rusia, tocmai in timpulrzboiului cu Polonia. In 1655 Macarle a prezidat sinodul care a aprobat reformaliturgicA inceputO de Nikonnbis.

La inapoiere au luat drumul obisnuit prin tOrile romeme, stabAtind pentru a treiaoar& Moldova (1 septembrie 29 octombrie 1656). Siliti prelungeasc sederea inTara Rom fineasc in una executkii patriarhului Constantinopolului Partenie al 111-lea(1656-1657), invinuit de marele vizir KI3priilii Mehmed pasa de a fi uneltit cu tarul Mosco-vei impotriva polonilor aliati ai Portii, clericii sirieni au folosit acest rktimp pentru avzita mAnOstirile din Muntenia i Oltenia.

Dar sederea lor pe meleagurile TOrii RomAnesti a fost farOsi tulburat de mazilirealui Constantin Serban acuzat de marele vizir de a fi sprijinit pe principele TransilvanieiGheorghe R6.k6czi al II-lea (1648-1660) impotriva polonilor. Ingroziti de jefuirea Tirgo-vistei de tAtari, clericii sirieni au urmat pilda romAnilor care i cOutau sapare In tinuturileniuntoase din nordul ri1. Numai dupli retragerea turcilor din Bucuresti au dat urmarechemArii domnului adus de acestia, anume Mihnea al 111-lea (1658-1659), pe care patri-arhul Macarie a primit sA-1 inscAuneze, schimbindu-i numele In cel de Mihail. Astfelc.istigat increderea noului domn care i-a fagAduit sii-i plIteasa datoriile inaintasuluiDar si de data aceasta sperantele clericilor sirieni au fost spulberate.

22 Vezi descrierea c5lAtoriei in Ucraina, in ed. V. Radu, Voyage du patriarche Macaired'Antioche (suite), texte arabe et traduction franaise (= Patrologia Orientalis, tom. XXVI,fase. 5), Paris, 1949, pp. 603-720.

MIS Blumenthal, Geschichte der Kirche Russlands von Philaret ins Deutsche fiber-sett% II. Theil, Frankfurt a M., 1871, pp. 124-127.

4

www.dacoromanica.ro

PregAtirile militare ale turcilor pentru detronarea principelui Transilvaniei, GheorgheRikokzi al II-lea, au dezlAntuit exodul populatiei spre Carpan i blink DunAril. Hotiiriti

pArriseasa aceste meleaguri, inaltii clerici sirieni s-au imbarcat la 13 octombrie 1658la Galati, ajungind dupii o lunii la Sinop, pe coasta anatolianA a MAxii Negre, iar duplisite cinci luni la Alep (21 aprilie 1659). Vineri 1 iulie li f Aceau intrarea in Damasc, inchein-du-0 lunge lor

Dup& ase ani, in 1665, la indemnul taralui Alexei care voia s pun& capAt printr-ohotArire sinodall diferendului sAu cu patriarhul Nikon, Makarie a intreprins o a doua cA1A-torie In Rusia", insotit tot de fiul sAu, scum vicar de Damasc. Dar de data aceasta inaltelefete bisericeti nu au mai luat drumul tArilor romfine, temindu-se de nesiguranta provocat&de instabilitatea domnilor 0 de luptele dintre factiunile boiereti. Au preferat sA strAbatilGeorgia, unde, la inapoiere, Paul 0-a dat ob#escul sfir0t la Tiflis (22 iunie 1669)21. Moarteasa nea.vteptatA a provocat unele zvonuri in legAtur cu o eventual& otrilvire. DupAinapoierea sa in Siria (1670) a murit i patriarhul Macarie (12/22 iunie 1672)20.

Analiza relaliei lui Paul de Alep.Paul de Alep a lAsat o amplA descriere a alAtoriei intreprinse impreunA cu patriarhul Mace-

rie In Virile minim 0 in Rusia, scrisA dupli. multe ezitAri din indemnul prietenului sAu, diaconulibn Konstantin as-Sayegh. PArA s& tinteasc la realizarea unei opere de nivel literar, Paulde Alep s-a strAduit sA descrie pe mAsura posibiittior tinuturile strAbAtute, modul deviatii al popoarelor din rAsAritul i nordul Buropei, credintele, obiceiurile 0 mal ales prac-ticile lor religioase pentru instruirea i edificarea etitorilor ortodoci de limb& arabA.

In cursul alAtoriilor sale prin Dobrogea, Moldova 0 Tara RomfineascA, Paul de Alepa insemnat tot ceca ce 1-a impresionat, tot ceca ce a socotit vrednic de a fi rennut, fArAa urmAri vreun plan sistematic. Trece cu uprint.A de la in0rarea localitAtilor strAbatutela descrieri, uneori foarte intinse, alteori sumare, de orae, palate domneti, case boiere0i0. mai ales biserici i mAnAstiri in cadrul arora se desf4urau slujbele religioase i cere-moniile de la curte cum gilt : incoronare, cununie, inmormintare la care patriarhul Macariea avut un rol de frunte. CAliitorul sirian le descrie cu un deosebit simt de observatie notindunele detalii sugestive, pretioase pentru reconstituirea acestor monumente la mijlocul veaculuial XVII-lea.

Se intrerupe, pentru a descrie slujbele religioase la care a lust parte ca arhidiaconal patriarhului Macarie, dmnd amAnunte care prezintli 0 astral interes pentru istoria cul-tului 0 practica liturgia.. Reia apoi firul descrierii oprindu-se asupra obiectelor de cultcare i-au retinut atentia. Povestete dup5. informatii preluate de la contemporani legendeIn legAturA cu unele lAcauri bisericeti ca de pild& legenda ridicArii mAnAstirii Argeq de

23 V. R a d u, op. cit., p. 11 (introducere)." J. Ledit in Dictionaire de Thologie catholique, XI pp. 646-655 i Bonwetsch

Real-Encyclopedie, XIV, pp. 86-89; J. Lippl in Lexikon far Theologie und Kirche, VII,p. 592.

12 G. G r a f, op. cit., p. 96.26 Ibidem.

5

www.dacoromanica.ro

Neagoe Basarab cu marmura adusli din Imperiul otoman" i legenda icoanei injunghiate";face unele incursiuni In trecutul indeptutat, contopind de pildA traditia legata de persoanareala a contelui Laurentiu de Longocampo a carui piatra funerara din 1300 se all inBaratia din Cimpulung cu traditia legendarului descalecAtor de tara" de care i-au vorbitdesigur egumenul c calugarii de la manastirea Negru-voda, talmAcindu-i pisania pusa deMatei Basarab in 1636 Cu prilejul lucrarilor de refacere.

In dorinta de a oferi compatriotilor sai o imagine cit mai cuprinzatoare a moduluide viata din Tarile RomAne, Paul de Alep descrie aspectul exterior al caselor taranesti,cladite din birne si scinduri c previizute cu acoperisuri inalte", avind inlauntrul cuptoarede lut vopsite in verde sau rosu c peretii impodobiti cu covoare, iar ca mobila scaune sio masa cu un singur picior.

Se intereseaza de portul femeilor dintre care unele purtau deasupra vesmintelor asema-natoare cu ale frincelor salurl albastre de Alep, iar altele mai instarite, saluri negre deBursa si pe cap marame albe".

Paul de Alep a cules informatii si asupra datinelor si obiceiurilor rominilor la dife-rite imprejurari din viata lor. Astfel descrie alaiul mirelui, inconjurat de nuntas calliri

precedat de colacari, pe cind mireasa, intovarasita de un frate al ei si de jupinese, veneaIn trasura, urmata de carele pline cu zestre". Calatorul sirian nu uita sa arate ca drumulurmat de miri de la conac c pina la biserica era impodobit cu ramuri de brad, ca urarede vesnica tinerete.

Mentioneazii c datinele observate la inmormintariss, praznicele si pomenile impartitela parastasuri c darurile aduse de credinciosi la sarbatori. lar in calitatea sa de njuii,transmitator" al celor vazute, descrie ospetele de la curtea domnilor Vasile Impu" siConstantin Serban" i mesele cu libatiuni bogate date la curtea marcial boier Freda dinBrincoveni".

Dar ceca ce 1-a impresionat cel mai mult au fost datinele legate de sarbatorirea ajunu-hd CrAciunului si a primei zile de CrAciun, cind coliudatorii, purtind icoane, cutreierauTirgovistea, cinthid colinde c aducind uritri Domnului, mitropolitului i marilor dregatori,iar liiutarii cu f Acid aprinse strabateau orasul Head din tobe c swiind din tambale"bis.

Paul de Alep a izbutit astfel sit dea unele date pretioase pentru cunoasterea etno-graflei i folclorului rominesc din veacul al XVII-lea.

22 Vezi fotocopiile manuscrisului lu Paul de Alep (Paris, Biblioteca Nationala, Ms. arab6016) in Biblioteca Academiei Romane, Sectia manuscris, ms. 68, fot. 265/I.

28 Ibidem, fot. 265/II 2664." Ibidem, fot. 266/II.20 Ed. Vasile Radu, p. 151.31 Ibidem.32 Ms 68, fot. 276/II 277/II." Ed. V. Radu, pp. 464 473, 556-559." Ed. V. Radu, pp. 177-179.35 Ms 68, fot. 264/I 264/II.36 Ibidem, fot. 278/II.311biS Ed. V. Radu, p. 533.

6

www.dacoromanica.ro

Relaria lui Paul de Alep este presarata si de unele informarii cu privire la economiaagrara din TArile Romane. GAsim astfel stiri despre griul moldovenesc caracterizat printx-un

pai lung ce Intrecea Inalrimea omului", despre belsugul i varietatea fsuctelor dintre carereleve. prunele inima de porumbel" i merele domnesti cultivate In gradinile domnului"bis

mtunistirilor", legumele" ce constituiau hrana calugarilor i boierilor l modul lorde pastrare. Este uimit de mulrimea de boj, bivoli, cai, oi, porci crescute pe intinsele mosiiale lui Freda Brincoveanu". Noteaza prerurile Minute pentru boil, ceara si mierea vin-dute la Constantinopol. Descrie pescuitul sturionilor la gurile Dunarii, Cu ajutorul taliene-lox". Calatorul sitian se intereseaza si de bogariile subsolului, dind amOnunte unice asupratehnicii extragerii cuprului din minele de la Baia de Asamass i a sarii" din ocnele TariiRomlinesti. Nu-i scapa aproape nimic din ceea ce romAnii au durat cu grija i priceperede-a lungul veacurilor framintatel lor istorii i deplinge irosirea rodului munch lor de cum-plitele navaliri ale tatarilor care pustiau maple i satele, robind nail de suflete4s.

Paul de Alep isi Intrerupe pe alocuri expunerea pentru a povesti evenimentele istoricepe care le-a trait In cursul sederli indelungate pe meleagurile rarii noastre sau asupra caroraa obrinut informarii.

Evenimentele relatate skit dominate de luptele pentru domnie care s-au inasprit lamijlocul veacului al XVII-lea.

In Moldova, lupta a pornit dintr-o razmerirli a boierilor impotriva lui Vasile Lupu.In schimb, in Tara Romfineasca mazurca lu Constantin erban apare ca rezultatul inter-venriel marelui vizir Kprlu Mehmed pap, hotarit sA readuca tara la supunerea dinaintealui Matei Basarab i sil restabileasca supremaria otomana la nordul Dunfirli.

Astfel In relaria calatorului sitian spar ca Intr-un caleidoscop diferitele aspecte alevigil statului i societarii romanesti de la mijlocul veacului al XVII-lea asa cum au fostvilzute l inrelese de un oriental care nu acorda importanra expunerii faptelor intr-o formalogica i sistematica, ci detaliilor vil i pitoresti care II stimulau imaginaria.

De aceea relgia lui Paul de Alep lasA cititorului neprevenit impresia di a fost serialla fara locului, uneori zi de zi, fAxA a. fi fost revazuta. Dar o analiza mai atenta dove-deste ca a fost redactata dupa Inapoierea autorului la Alep deci dupa un interval marede timp. Dovada o gasim tu doul pasaje. In primul, arhidiaconul arata ca a luat cu el,la inapoierea sa la Alep, pe un preot din Cirios, Baba Irani, bun cunoscator al limbii gre-cesti. In al doilea pasaj, precizeaza, cu prilejul vizitei sale la manastirea Tismana, ca a

39 Ibidem, p. 504.Ibidem, p. 500.

Ibidem, p. 495.$9 Ibidem, p. 448.49 Ms 68, fot. 278/I.al Ibidem, fot. 294/II.49 Ibidem, fot. 374/II.4$ Ed. V. Radu, pp. 447-448; ins. 68, fot. 271/I.$4 Ms. 68, fot. 271/I.

7

www.dacoromanica.ro

adus de acolo la Alep dolt& butoaie din len= de tisl, pe care le mai avea Inc& In timpulcind Ii redacta descrierea de cgatorie.

Se mai pot invoca in sprijinul acestei datgtri si miele comparatii pe care Paul deAlep le face in cursul relatkii sale privitoare la prima sa clb.torie in Moldova cu stkiasemlnlitoare din Tara Romtmeascrt, Ucraina si Rusia pe care le vizitase ulterior. Relevlimastfel comparatiile cu privire la casele, portul" i miele obiceiuri" ale populatiei respective,precum l la aspectul bisericilor".

Din analiza textului rezult6, insgi a. Paul de Alep redactat relatia pe baza unornote si insemnki luate in cursul cltoriei. Unele vor fi fost ample si precise ca cele refe-ritoare la descrierile de mari monumente (Sf. Saya, Trei Ierarhi, Galata, MAngistirea Arges),pe care le-a vizitat in liniste. Alteie au fost luate In grabii si nu intotdeauna ciar, ceeace a provocdt greseli in transcrierea numelor de localitgti Sorgast In loc Torgast = Tir-goviste, Mardj Nani in loe de Mkgineni i chiar unele confuzii ca de pildg confundarea

Ivesti i Tecuci contopite in toponimul Westa Takadju".Aceste pasagii cuprinse In relatia primelor sale c5.15.torii in Moldova si Tara RomAneascI,

ca cele referitoare la Wile din Iasi" si din Tirgoviste" sau la judecAtile tinute zilnicde Vasile Impu", lasA impresia a. Paul de Alep s-a mkginit sgt-si transcrie insemnguile,pun/lulu-le cap la cap in ordinea in care le notase, filx sit le fi clasat i prelucrat intr-oexpunere sistematica. De aici provin miele digresiuni fk legatur cu tema tratat la careautorul se intoarce apoi, anuntind continuarea expunerii prin cuvintele : S5, revenim...

Valoarea relaliei lui Paul de Alep.Ca i la alte relatii de cgdgdorie, analizate in volumele precedente, problema cea mai

importantli este stabilirea valorii informatfilor transmise de Paul de Alep.De la bun inceput, trebuie sa precizgun ci. spre deosebire de alti cgiatori ca Giovan

Andrea Gromo" i Antonio Possevino", arhidiaconul sirian nu a folosit nici o descriereanterioarg. Dealtfel nici nu era posibil, intrucit nu cunostea limbile europene In care acesteafuseserA redactate. In asemenea conditii, problema depistkii imprumuturilor l influentelor,atit de importantil pentru stabilirea valorii relatiilor de c515.torie, nu se pune.

Ca si la ceilalti c5.1kori strAini, valoarea informatillor cuprinse in relatia arhidiaconuluisirian atir' nA in primul rind de provenienta lor i in al doilea rind de intelegerea sa pentrurelatiile din tkile noastre.

Exacte l deosebit de pretioase slut informatiile intemeiate pe observatiile personaleale autorului. Din aceast categorie fac parte stirile referitoare la evenimentele la care a

8

" Ms 68, fot. 374/1.22 Ed. V. Radu, pp. 151 152, 158.21 Ibidem, p. 170.48 Ibidem, p. 149.22 Ibidem, p. 199.22 Ibidem, p. 594.

Ibidem, p. 198.62 Vezi Golldtori strclini, II, p. 314 si urni.22 Ibidem, p. 592.

www.dacoromanica.ro

asistat sau care s-au petrecut sub ochii sal la intrarea lui Timis in Iasi" dupa infringerealui Gheorghe Stefan: macelarirea turcilor de catre cazad", prigonirea negustorilor greci66la inceputul domniei lui Gheorghe Stefan, arderea Tirgovistei de catre tatari", fuga locuitori-lor din Tara Romineasca de frica turcilor i tatarilor" care aduceau in domnie pe Mihneaal III-lea sau scena zguduitoare a uciderii boierilor" Pirvu V15.descu, Eustatie Leurdeanu,Freda Birsanescu din porunca acestui domn.

Tot in categoria informatiilor directe trebuiesc incluse descrierile de monumente:mintistiri i biserici, palate domnesti si case boieresti, dintre care unele au suferit trans-formari in decursul veacurilor sau nu s-au mai pastrat ca mitropolia din Tirgoviste. 14ucrarilede restaurare efectuate in vremea noastra au atestat temeinicia unor informatii ale call-torului sirian care fusesera anterior puse la indoiala. S-a dovedit astfel ca impunatoareamana,stire cu aspect de cetate de la Strehaia fusese impodobita cu fresce nu numai ininterior ci i in exterior cum. afirma Paul de A1ep60, ca la BriUcoveni au fost doul caseboieresti", a lui Preda Brincoveanu l ces a Craiovestilor refacutil de Matei Basarab, cila Arnota exista o biserica anterioarau lacasului de piatra ridicat de acest domn.

Alte afirmatii ale calatondui sirian si-au gasit confirmarea in documente, ca de pildces referitoare la inaltarea clopotnitei manastirii Arges de catre Matei Basarab".

Pe ling' informatii personale, Paul de Alep a folosit stiri obtinute, atit de el citde patriarhul Macarieu, de la domnii i dregatorii roman' cu care a intretinut relatii.

In Moldova a cunoscut pe Vasile Lupu, a carei infatisare mindra i impunatoare 1-ainspaimintat la prima intrevedere si pe care il aseamana cu priniil regi ai grecilor"; peGheorghe Stefan, boierul de tara, ajuns domn, si pe mitropolitul Varlaam care se retrasesela Seca pentru ca sa nu-i citeasca molitva de domnie.

In Tara Romaneasca a vazut de aproape pe Matei Basarab, batrinul domn care aruncabani saracilor i ostenilor din pridvorul curtii domnesti de la Tirgoviste66; a cimoscut peConstantin Serban cel insemnat la nas pentru a nu ajunge domn" si pe urmasul acestuia.Mihnea al 111-lea, crescut la Constantinopol ling& sultan si ling& Kenan pasa, care 1-auimit prin cultura sa cad vorbea cu solii poloni i maghiari in limba lor, far& tilmaci,si pe deasupra cunostea i limbile gresca, turca i persana.68.

" Ed. V. Radu, p. 487.Ibidem, p. 488.

66 Ibidem, pp. 508-509.67 Ms 68, fot. 286/11.68 Ibidem, fot. 287/I.68 Ms 68, fot. 292/1." Ibidem, fot. 276/I.47 Ibidem, fot. 278/1.48 Ibidem, fot. 272/11.47 Ibidem, fot. 265/I.u Vezi anexa p. 295, 304.46 Ed. V. Radu, p. 180.46 Ed. V. Radu, p. 537.67 Ibidem, p. 589.48Ms 68, fot, 29011.

9

www.dacoromanica.ro

Dintre dregatori a intretinut relatii de prietenie Cu postelnicul Constantin Cantacuzino,inzestrat cu o minte agera s'i Cu o cultura temeinica dobindita la Constantinopol, carestrinsese manuscrise grecesti rare"b" in biblioteca sa de la Margineni ; cu bogatul boierBreda Brincoveanue5, cel pasionat de istorie, purta discutii indelungate asupra OrientuluiApropiat. Era prieten cu marele postelnic Eustatie Leurdeanu a carui fug& si ucidere opovesteste in mod dramatic70. De la toti acesti mari dregatori si de la alti oameni vrednicide crezare"" printre care se aflau si oameni de casa" ai lui Vasile Lupu a capatat infor-matii asupra unor evenimente la care nu a asistat ca martor ocular, cum este, de pida,asediul cetatii Suceava", moartea lui Timue si altele.

Cu ajutorul domnului si al boierilor s-a documentat asupra regimului politic si eco-nomic al dominatiei otomane asupra tarilor noastre.

A fost astfel in masura sa introduca in relatia sa informatii asupra sumelor cheltuitede Constantin Serban pentru cumpararea donmiei74, precum si a contributiilor extraordinareIn bani s'i furnituri cerute de marele vizir Kiipriliii Mehmed pap atit acestui domn ell silui Gheorghe Stefan in timpul razboiului purtat de turci cu venetienii75 sau sa descrietrimiterea haraciului sub paza ping la Rusciuk, procedeu confirmat la inceputul veaculuial XVIII-lea de un alt calator Anton Maria del Chiaro75. Tot de la dregatori si boieri aobtinut unele date asupra organizarii social-politice a tarilor noastre intr-o vreme in caremarea boierime isi asigurase atotputernicia, ridicind in scaun pe reprezentantii ei cei maidestoinici sau cei mai bogati.

Imbinir' id informatiile obtinute de la protagonistii istoriei noastre Cu propriile saleobservatii, a izbutit sa des o lucrare de o mare bogatie documentara pentru istoria politica,social& si cultural& a tarilor noastre. Merit& a fi relevate in special descrierea evenimente-lor care au precedat mazilirea lui Constantin Serban, masurile luate de acest domn pentrua se impotrivi turcilor, fuga sa in urma expeditiei lui Pazli pap si a navalirii tatarilor,bejenirea populatiei si jefuirea trail. Dupa cum a observat Nicolae Iorga, povestirea aces-tor evenimente tragice este foarte bogata si sigura"77.

Dar alaturi de informatiile consemnate in mod constiincios, a caror exactitate esteconfirmata de cronicari (Miron Costin, Georg Kraus, Naima) sau de alti calatori strainica : Bakaid, Bandini, Evlia Celebi si de documente straine si interne relatia calatorului/Arian cuprinde si unele inexactitati cu privire la situatia de fapt, ca de ex. atribuirea

OtbiS Ibidem, fot. 270/11.69 Vezi asupra bogatiilor lui Freda Brincoveanu, ibidem, fot. 278/I.19 Ibidem, fot. 292/1.11 Ed. V. Radu, p. 512.12 Ibidem, p. 509, 512.12 Ibidem, p. 514.14 Ibidem, pp. 589-590.13 Ms 68, fot. 284/I.78 Anton Maria del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia,

ed. N. Iorga, Bucuresti, 1914, p. 136."N. Iorg a, Studii fi documente, IV, p. CCLXXXVII.

10

www.dacoromanica.ro

narionalitarii grecesti locuitorilor de la Arges". Unele inadvertenre provin dintr-o Inrelegeregresita a explicariilor primite despre instituriile romanesti deosebite de cele din Imperiulotoman cu care era deprins. Un exemplu graitor in acest sens este afirmarla c haraciu/era strins de la tori boierii rasii, de la dregatori si capitani7, facind probabil o confuziecu imprumuta" ce se percepea de catre domn pentrn plata grabnica a tributului fati{ dePoarta. Alteori asimileaza unele institurii feudale romitnesti cu instituril otomane ce pre-zinta unele asemanari de suprafara. De pilda numeste pe stlipinii de mosii din Tara Roma.-neasca zaimi", fara s observe ca acestia din urmii eran derinatori de feude militare netrans-misibile la urmasii lor direcri80. De asemenea, identifica miele dregatorii din Moldova cudregatoriile din Imperial otoman, si anume pe hatman cu serdarul turc, pe marele vorniccu cadiuln. O eroare mai grav este denumirea de rara maghiarilor" atribuita Transil-vania si titlul de crai al maghiarilor sau ungurilor" dat principelui transilvan GheorgheRak6czy al II-lea. Acestea provin din necunoasterea situariei din Transilvania unde cala-torul sitian nu a fost niciodata.

Alte inexactitari provin din graba in care si-a luat insemnrile in cursul calatoriei.Astfel, informariile pe care le da cu prifejul trecerii sale in graba la sosire prin Dobrogeasint nesigure si chiar contradictodi ; de pilda afirma c tori locuitorii Dobrogei sint tatarimusulmani pentru a menriona ulterior prezenra unor crestini bu/gari la Iglirass.

Relaria lui Paul de Alep cuprinde si exagerari in privinra unor determinad cantita-tive si numerice. Astfel apreciaz oastea lui Vasile Lupu la 11 000 de ostasi83, pe cind MironCostin da cifra mai veridica de 8 000 oamenim. Evalueaza forrele armate ale lui MataBasarab la 150 000 de oamenin, pe cind domnul insusi declara lui Locadello el ar puteastringe 40 000 de oameni8.

Imaginaria sa bogata de oriental il incita chiar sa afirme impotriva oricarei yero-similitari ca in curtea domneasai din Tirgoviste incapean 100 000 de oameni. Din acesteexemple si din altele ca de pild aprecierea populariei Tarii Romanesti la 400 000 defamilii87 rezulta ca nu se ioate acorda incredere tuturor cifrelor indicate de calatorulsitian.

In unele cazuri, Paul de Alep se arata lipsit de obiectivitate. Astfel apreciaz numaiprin prisma intereselor materiale ale patriarhului Antiohlein valoarea unui domn ca Gheorghe

78 Ms 68, fot. 265/179 Ibidem, fot. 283/1" Ibidem.81 Ed. V. Radu, p. 482.82 Ibidem, p. 145.83 Ibidem, p. 502.84 Miron C o s ti n, Opere, ed. P. P. Panaitescu, 1958, p. 149.8 ed. V. Radu, p. 543.

Vezi raportul lui Aloisie Contarini in Hurmuzaki, Documente, 1V/2, P. 501, doc.DCXXX, 12 febr. 1639.

87 Ed. V. Radu, p. 581.88 Ibidem, p. 521.

11

www.dacoromanica.ro

tef an caracterizat de Miron Costin care l-a cunoscut bine, om deplin, cap intreg, hirecovirsind chiar pe Vasile Lupu in tratativele diplomatice89. Deceptionat de modi-

citatea sprijinului material acordat patriarhului de Matei Basarab, sustine c5. acest domn,care la inceputul domniei sale f Acuse mult bine99, devenise spre sfirsitul vietii sale foartestrins, fiind darnic numai cu turcii i tatarii91.

TJitind c lgtudase dArnicia lui Constantin erban la inceputul domniei acestuia99,acuz& dupA fuga lui din Transilvania c5. era peste ingtsur de sgircit i prea putin cinstit"99,pentrti cgt, sub presiunea nAvalirii turcilor i tgaarilor, nu apucase sgt plateascgt pe deplinblAnurile de samur aduse de la Moscova de clericii sirieni.

Nemultumit de atitudinea populatiel din Moldova, care, in aceast5, vreme de marifrtimintgui, de rgtzboaie si de lupte interne, se arat mai putin primitoare decit cea dinTara Romgmeasc5.94, Paul de Alep invinuieste pe moldoveni de lipsit' de ospitalitate98, afir-matie care este dezmintit de relatlile contemporatte ale c5.15.torilor strgtini, Paul Beke"Robert Bargrave. Acuz pe moldoveni i de hotu i asasinate98 i afirmgt c fetelefemeile lor ar fi lipsite de sfia15."99. 'Mend ins mai apoi aceast invinuire, arat cA inbiserica se comportau ca niste regine, serioase l cucernice" l cgt tinerele fete nu treceauinaintea femeilor in virstgt199. In schimb femeile i fetele din Tara Romaneasa Sint consi-derate caste, neprih5.nite i virtuoase"181.

In pof ida unor inexactiati, exager&ri i uneori a lipsei sale de obiectivitate, relatialui Paul de Alep reprezint un izvor de cea mai mare insemnItate pentra cultura tArilorrom Axle de la mijlocul secolului al XVII-lea. Prin varietatea informatiilor din domeniulistoriei politice, sociale, economice si a etnografiei, folclorului, istoriei artei i culturii romft-nesti, ea constituie un izvor care ne poste ajuta pe de o parte et reconstituim imaginesunei lumi plasate in cadrul ei natural de o mare imbelsugare ce explic inlesnirea locuitori-lor, bogAtia boierilor, arnicia domnilor i eflorescenta vietii artistice i culturale ce caracte-rizeazgt epoca lui Matei Basarab i Vasile I,upu.

Pe de altii parte, Paul de Alep zugraveste un tablou impresionant al vremurilor tul-buri care au urmat and Transilvania, polonii i cazacii interveneau ihi luptele pentru domniadin Moldova, cind Imperiul otoman, sub conducerea energicului Kprillii Mehmed pasa,isi relua traditionala sa politicit de interventii la nordul Dun5xii. Relatia caldtorului sirian

12

39 Miro n Co sti n, Opere, ed. P. P. Panaitescu, p. 180.9 Ed. V. Radu, p. 573.91 Ibidem, p. 570.99 Ibidem, p. 585.93 Ms 68, fot. 290/II.94 Ed. V. Radu, pp. 525 526.96 Ibidem, p. 526.96 Calatori sirdini, V. p. 231.99 Ibidem, p. 485.99 Ed. V. Radu, p. 199.0 Ibidern.100 Ibidem, p. 450.191 Ibidem, p. 555.

www.dacoromanica.ro

oglindeste perfect epoca aceasta de mari frAmin' tgri, rgscoale, de lupte interne si deale turcilor i tAtarilor. Completeazg astfel informatiile lAsate pentru Moldova de alt martorocular, invAtatul cronicar Miron Costin.

Cu mijloace modeste, fgt.& pretentli literaxe i dind dovadA chiar de oarecare naivitate,Paul de Alep a izbutit sg lase o operg unic in literatura cresting de limb& arab ce fuseselipsit& pin& la el de interes pentru lucrgrile cu caracter geografic, atit de numeroaseschimb la arabii musulmani.

Opera sa a contribuit la intensificarea leggturilor noastre culturale cu Orientul Apropiat,dind melchitilor informatii variate i veridice asupra romgnilor care i-au sprijinit in efortullor de a-si dovedi apartenenta la civilizatia bizanting.

Interesul pe care crestinii de limb arab& il nutreau pentru tgrile noastre, singurelecrestine din cadrul Turcocratiei, este atestat de traducerea efectuat de patriarhul

Macarie a celei mai vechi versiuni cunoscute a Cronicii Tgrii RomAnesti care descrie perioadadintre anii 1292-1664, astgzi pierdute. A fost descoperitg in Biblioteca mAngstirii Deira-8k din Liban intr-un manuscris al patriarhului Macarie (ms. arab 118) in care se ggsescunele informatii relative la Vasile Lupu cuprinse intr-o redactare ineditg a vietii Sf. Paras-chiva i citeva date istorice privitoare la romfini/02. A fost publicatg. de V. Cindea intr-otraducere romfineascii efectuat cu ajutorul lui Salek Saad, Eduard Chemali l Abd el-Rahman es Said Ismail in revista Studii"108.

Atit lucrgrile patriarhului Macarie cIt i relatia cAlgtoriei sale, redactatii de fiul sgu,au fost scrise in dialectul arabo-sirian vorbit la Alep. Arhidiaconul sirian face unele greselide gramatic& i de sintaxg i intrebuinteazg cuvinte dialectale, rareori folosite. IntroduceIn relatia sa termeni strgini, grecesti in transcriere arabg sau scrisi in alfabetul grec,termeni turcesti i chiar cuvinte romAnesti al cgror plural il formeazg dupg sistemul quadri-silabic arab.

Ca si patriarhul Macarle i alti scriitori melchiti, Paul de Alep foloseste un stil defec-tuos, anume stilul crestin numit (evanghelic) cu repetitii, superfetatil, abuzulconjunctiei copulative wa (=i) care ingreuiazg mult traducerea.

Matzuscrise i edilii. Lucrarea lui Paul de Alep intitulat& Riklat al-Batrak al-AntakiMakarios al-Halabi (Cillgtoria patriarhului Macarle din Alep) s-a pAstrat in mal multe manu-scxise dintre care se cunosc pin& scum :

1) manuscrisul arab 6016 de la Biblioteca Nationalg din Paris scris de doi copi filoa.dupg care existg o fotocopie la Biblioteca Academiei romine (ms. 68).

102 V. Cindea, Sources roumaines et grecques dans les bibliothques du Proche Orient,In Bulletin de l'Association Internationale d'Etudes du Sud-Est Europen", VIII, 1-2,Bucuresti, 1970, p. 71.

1" V. Cindea, Letopisetul Tdrii Rottuinesti fa versiutzea arabd a lui Macarie Zaim,In Studii", 23 (1970), pp. 690-692. Textul este precedat de un studiu (pp. 675-690).

1" V. Radu, Voyage du patriarche Macaire d'Antioche. tude prliminaire. Valeurdes manuscripts et des traductions. Paris, 1927, p. 3.

13

www.dacoromanica.ro

manuscrisul din Londra (British Museum, ms. arab 802-805, add. 18427-18430)care a stat la baza traducerii lui P.C. Belfour publicatil de Comitetul Oriental de traducen,1828 1839 ;

manuscrisul din 1700, pastrat in Muzeul asiatic din Leningrad (ms. arab nr. 33),colectia patriarhului Grigorie al IV-lea al Antiohiei);

manuscrisul aflat in arhivele liinisterului Afacerilor Straine din Moscova, copiatin 1859 dupil manuscrisul din 1700 de 'lie Djibara, pe care s-a intemeiat traducerea luiMurkos;

Manuscrisul de la Muzeul Asiatic din Leningrad copiat in 1847 dupa manuscrisuldin 1700 de loan, fiul lui Gheorghe Saruf din Damasc;

manuscrisul copiat in 1849 dupa manuscrisul din 1700 si pastrat in BibliotecaPublica din Leningrad;

manusctisul din Alep, aflat tot la Alep;un manuscris incomplet apartinind lui A.E. Krimski, care 1-a obtinut de la manils-

tirea Sednaya dupa indicatiile date de Murkos ;un manuscris vazut de Senkovski la Aintur in Liban, seria dupa cum mentioneaza.

Vasile Radu cu litere siriene.Manuscrisul original al lui Paul de Alep nu a fost inca descoperit, ceea ce explica

probabil intirzierea Cu care a vazut lumina tiparului textul arab al relatiei sale.Din cercetarile Intreprinse de Vasile Radu si prezentate in studiul salt preliminar

rezulta c cel mai bun manuscris din cele noug cunoscute 'Anil acum este manuscrisul dinParis.

Dupgt acest manuscris, Vasile Radu arata ca Constantin Bacha a publicat prima partea calatoriei patriarhului Macarle, anume plecarea din Damasc (fol. 1-11) si intoarcereadin Rusia (fol. 303-311), confruntindu-le cu manuscrisul din A/ep, intr-o lucrare intitulatif.Extras din cdlatoria patriarhurui Macare (in limba araba). Textul este plin de indreptariintroduse de editor care urmarea sil inlature greselile lingvistice ale lui Paul de Alep, sasuprime termenii inutili si sa adauge altii pentru a-1 face mal ciar.

k Tot pe manuscrisul din Paris, confruntat Cu manuscrisul din Londra si cu cel din 1700,si-a intemeiat Vasile Radu editia critica, insotita de o traducere In limba franceza, publicatasub titlul Voyage du patriarche Macaire d'Antioche, in Patrologia Orientalis", a lui R. Graf-fin si P. Naul". Este prima editie stiintifica a textului arab care corespunde cerintelorcriticii modertte. Din nefericire, moartea a impiedicat pe Vasile Radu sgt publice textulintegral, editia sa incheindu-se cu descrierea orasului Kiev.

Traduceri. Relatia lui Paul de Alep a fost tradusa de mai multe ori, integral saupartial. P.C. Belfour a publicat o traducere in limba engleza intitulata The Travels of

1" Vezi Patrologia Orientalis", XXII, Paris, 1930, pp. 19-194; XXIV/5, Paris, 1933,pp. 443-604; XXVI/5, Paris, 1949, pp. 603-717 (720).

14

www.dacoromanica.ro

Macarius, Patriarh of Antioh, Londra, 1829-1836. Aceastil traducere efectuatil dupa manu-scrisul din I,ondra are omisiuni rezultate din lacunele existente In manuscrisul cercetatprecum i unele greseli de traducere (de ex. coliva" tradus prin boiled meat") si identi-fican i gresite de nume de persoane sau de localitati.

O traducere mai bun& decit a lui P.C. Belfour este cea fficuti in limba rusa de Murkosintitulata, ; IlyreutecTsile airrx-ozaficicaro naTpHapza Micapas Bb POCCE0 Bb 110.110BHH1 XVII

sum, onscassoe ero CbIHOMb apxsmaxoliomb namomb Anencxsmb. nepeso,ab Cb apa6moro(Calatoria in Rusia a lui Macarle, patriarhul Antiohiei, la mijlocul veacului al XVII-lea,descrisa de fiul sau arhidiaconul Paul de Alep. Traducere din limba arabl), Moscova, 1896.A fost elaborata dupi cele trei copii ale manuscrisului din 1700. Dar cum aceste manu-scrise cuprindeau multe lacune, Ilurkos, care urmarea Mt des o traducere integrall, a folosit

traducerea lui Belfour ale carui greseli i omisiuni se regasesc in traducerea

L. Ridding a tradus unele parti din relatia lui Paul de Alep sub titiul Extractefrom he diary of the Travels of Macarius, patriarh of Antioh, written in Arabie by his sonPaul, 1652-1660, Londra, 1939.

In literatura roman& s-au publicat cinci traducen i ale cillatoriei patriarhului Macariedescrisa de Paul de Alep dar niel una nu este exacta. Iar Cu exceptia traducerii fragmentareal lui Gh. Popescu-Ciocanel, nici una nu a fost efectuata dupl textul original.

In 1841, Mihail Kogalniceanu a publicat in Arhiva Romaneasca" din Iasi primatraducere fragmentar a calatoriei patriarhului Macarie in Moldova, facuta de Const. Negruzzidupa traduceres rusa a lui D.D. Saveliev, intemeiata pe textul englez al lui P.C. Belfour.Lucrarea a aparut sub titlul : Cldtoriile arabului patriarh Macarie de la Alep la Moscovai Tara Romdneascaue.

In 1865, B.P. Hasdeu a publicat in Arhiva Istorica a Romaniei" traducerea primelor&Mori' ale patriarhului Macarie in Moldova si In Tara Romaneascam, facuta de GeorgeT. Calinescu, tot dupa P.C. Belfour ; este insotita de unele fragmente privitoare la romani,cuprinse in relatia calatoriel prin tara cazacilor i Rusians.

In 1883, M. Gasten a publicat Descrierea bisericii Trei Ierarhi din Iai de Paul deAleppo, in Revista pentru istorie, arheologie l filologie", I, 1883, vol. II, fasc. II. pp.415-417.

/a 1909 si 1910, Gh. Popescu-Ciocanel a publicat In Buletinul societatii geograf ice"inceputul relatiei lui Paul de Alep pina la plecarea patriarhului Macarie din Constantinopol,

sfiritul calatoriei in Tara Romaneasca din momentul parasirii orasului Bucuresti (9

108 Vezi Arhiva Romaneasca", II, Iasi, 1841, pp. 191-221.101 Vezi Arhiva Istorica a Rom&nier, Bucuresti, 1865, I/2, pp. 58-110.18 Ibidem, pp. 110-111.

15

www.dacoromanica.ro

septembrie 1659) ping la incheierea lucrarii care se termini cu data de 15 iulie 166110*.Restul a fost publicat sub forma de entrase. Aceasta txaducere fAcut dupa manuscrisularab din Biblioteca Nationala din Paris cuprinde multe greseli de traducere si de identi-ficare, incit nu poate sluji ca instrument de lucru.

Emilia Cioran a tradus dupa Belfour relatia lui Paul de Alep in lucrares intitulatg.Calatoriile patriarhului Mo,carie de Antiochia In fdrile rotn&ne 1653-1658, Bucuresti, 1900.Reproduce, cu unele indreptgri, traducerea lui B.P. Hasdeu a primei calatorii a patriarhuluiMacarie in Moldova si Tara Rom aneascg. A doua cAlgtorie a patriarhului Antiohiei in Virileromilne dupg. inapoierea din Rusia a fost elaborata. dupgt traducerea englezA a lui Belfour.Ca atare prezinta aceleasi omisiuni ca si opera traducatorului englez care a lasat la o partepasajele ce i se pareau inutile sau care prezentau greutgti serioase. Cu toate lacunele ei,traducerea Emiliei Cioran are meritul de a prezenta miele identificar de persoane, de loca-litan si de instituni gresit transcrise de Belfour.

Intrucit aceste traducen i nu se bazeazgt pe cercetarea mai multor manuscrise i inspecial a celui din Paris, cel mai complet, ele nu pot fi folosite cu incredere. Numai VasileRadu, intemeindu-si cercetarea pe manuscrisele din Paris, Londra si pe acel din 1700, a izbutitsa prezinte o traducere mai exacta, dar nu intotdeauna clarg, i sa rectifice unele transcrierigresite de toponime rominesti. Cu mici exceptii, a rezolvat chiar unele dificultati rezultateant din greselile de gramaticA ale autorului, cit si din folosirea unor termeni dialectali,disparuti din uz sau care si-au schimbat intelesul in decursul timpului.

In traducerea noastra bazat pe editia lui Vasile Radu, iar pentru textul inedit pefotocopiile manuscrisului din Paris si pe traducerea lui Belfour a manuscriselor din Londra,am cgutat sg. lamurim pasajele obscure, introducind in paranteze unghiulare intregirileimpuse de logics expunerii. Am pgstrat ins& repetinile, superfetatiile si abuzul conjunctieicopulative (wa = si) pentru a da o imagine fidelgt a stilului lui Paul de Alep. Ne-am stra-duit sA identificgm localitAtile mentionate intr-o forma. coruptg, arabizatg., i sa identi-ficgm in note pe unii dregAtori, desemnati in text numai prin functiile Ion sau indicatinumai pnin calitatea lor de stApini de mosii si sate.

Pentru stabilirea valorii relanei lui Paul de Alep, afirmatiile sale au fost corifruntatecu izvoarele vremii, relevindu-se in note atit exactitatea lor cit i, dupg caz, deosebirileexistente si mai ales inexactitatile i exagergrile. NAdajduim ca. procedind astfel vom veniin ajutorul tuturor celor care vor folosi in viitor relatia lui Paul de Alep.

Alte lucriiri ale lui Paul de Alep. Relatia calatoriei patriarhului Macarie nu este singuralucrare a lui Paul de Alep. In primii ani de activitate ca secretsr al parintelui sau 1-a.ajutat impreungt cu Huri Yusuf al-Musavvar la traducerea partii a doua a cronicii mitro-.politului Dorotei din Monembasia care se incheie in 1630, mergincl de la Constantin celMare ping. la sultanul Murad al IV-lea (1623-1640). Un manuscris autograf al lui Paul

Alep de prin 1660 intitulat ad-Durr al-manz:um fi ahbar muluk ar-Rum ( irag de perle

100 Popescu-Ciocitnel, Caldtoriile patriarhului Macarie In Valahia, Moldova,Tara cazacilor fi la Moscova fntre anii 1652-1659, Bucuresti, 1909, extras din BuletinulSociettii geografice", anul XXIX, nr. 2, pp. 33-103 si anul XXXII, Bucuresti, 1912, pp.30-95.

16

www.dacoromanica.ro

frumos orinduit; stiri despre regii grecilor =romeilor) se pastreaza. la Leningrad in MuzeulAsiatic (ms. arab ni. 190). Este ilustrat de pictorul Yusuf (Huri Yusuf al-Musavvar).

Paul de Alep a scris si o istorie a patriarhilor Antiohiei ducind mai departe lucrarilepatriarhului Macarie al III-lea. Este o opera de compilatie, intemeiata in mare parte peAnalele (Kitab ad-Dail) lui Yahya al-Antaki i pe materialul documentar cules, cu ajutorulunul capucin si al unui misionar iezuit, In timpul vizitelor sale in Siria si in strainatate.A mai folosit i lucrarile unor istorici occidentali. Lucrarea are insa o valoare istoricaredusa.

In timpul calatoriei sale in Rusia, Paul de Alep a scris la Kolomna, mide se retrseseIn timpul une epidemii de ciuma, Istoria voievodului Vasile Lupu i a reizboaielor lui (inlimba arabii), care nu a vazut lumina tiparului. 0 copie manuscrisa se all in bibliotecalui Iskendar al Maluf din Zahle (Liban) care a semnalat-o Inca din 1910 in revista an-Ni'ma", I, 1910, p. 394. Intrucit nu am putut obtine in tirup util un microfilm dupiiacest manuscris, nu am putut introduce in volumul de fat& aceasta lucrare inedita a 1111Paul de Alep.

J. Nasrallah, exarh al patriarhului Antiohiei, crede ca Paul de Alep ar fi autorulunei Descrieri a intemeierii marelui ora,s al Antiohiei (in araba)no care fusese atribuita patri-arhului Macarle al III-lea Zalin de cercetatorii L. Cheikom, P. Sbathm si G. Grafm.

Bibliografie. stiri despre vista i activitatea lui Paul de Alep se ail& in relatia dirt-toriei patriarhului Macarle. Unele date sporadice se gasesc i in articolul lui C. Karalevskdespre patriarhul Antiohiei in Dictionnaire d'histoire et de gdographie ecclsiastique, III, pp.644-647, in lucrarea lu G e or g Gr a f, Geschichte der christichen arabischen literatur,Citta del Vaticano, 1940-1953, vol. III, pp. 106, 110-112 si in articolul lui V. Cinde a,Sources rournaines el grecques dans les Bibliothques du Proche Orient, in Bulletin deAIESEE", VIII, 1-2, 1970, p. 72.

O introducere generala a jurnalului calatoriei lui Paul de Alep a fost publicat inrevista Masrik", 5, 1902, pp. 1009-1020 de Habib Zayat caruia ii datoram i uneleobservatii critice (Ibidem, nr. 30, 1932, pp. 561-574).

De particularitatile stilului lui Paul de Alep s-a ocupat H. Zayat in Lettre . . . aM. Barbier de Meynard (sur l'histoire des patriarches d'Antioche par Patti de Alep)Journal Asiatique", X-e Srie 3,1, 1884, pp. 350-356.

In incheierea acestei introducen i am dori sa multumim tuturor ceior care ne-auajutat.

ni J. Nasrallah, L'oeuvre historique du patriarche d'Antioche Macaire III Za`im Bul-letin d'tudes Orientales de l'Institut franais de Damas", XXV, 1972, p. 197.

in L. Cheiko, Catalogue raisonn des Manuscrits de la Bibliothgque Orientale de l'UniversitiSaint Joseph (Beyrouth ), pp. 109-110 (in Mlanges de l'Universit Orientale" i apoi inMlanges de l'Universit Saint Joseph", 1913-1929).

ni P. Sbath, al-Fihris (Catalogue de Manuscrits arabes) II. Cairo, 1939, n 1053.113 G. Graf, op. cit., III, p. 100.

17

www.dacoromanica.ro

Multumim in primul rind specialistilor de la Institutul de Istoria Artei, RAzvan Teo-dorescu si Pavel Chihaia, care ne-au venit in intimpinare cu competenta i Cu interesullor.

Nu putem uita niel intelegerea de care ne-am bucurat din partea pArintelui AtanasieNegoitA, membru al Societiltii de studii orientale, si a colegului nostru, Alexandru Gontade la Institutul de Istorie N. Iorga, la care am apelat nu o data pentru liimurirea unortermeni liturgici.

Eustrarea volumului a fost inlesnitil datoritii sugestiilor unor cercetAtori de la alteinstitute : Corina Nicolescu de la Institutul de Arte Plastice N. Grigorescu, Maria Pilatde la Institutul de Istoria Artei, Octavian Iliescu $i Elena IsAcescu de la Cabinetul Numis-matic al Academiei R.S.R., cArora le adresAm prin ace.ste rinduri cele mal cAlduroase multu-miri.

MARIA MATILDA ALEXANDRESCU-DRSCA BULGARU

www.dacoromanica.ro

ABREVIERILE FOLO SITE

Bet hle n, Reruns Transylvanicarum =-- Rerum Transylvanicarum libri guator Continentesres gestas Principum ejusdem ab anno 1629 usque ad An. 1663. Auctore IoanneBetlenio, Cluj, 1789.

D. Cantemir, Descrierea Moldovei = D. Cantemir, Descriptio Moldaviae. De-scrierea Moldovei, tzaducere de Gh. Gutu, comentariu istoric de N. Stoicescu,Bucuresti, 1973.

M. Cost i n, Opere Miron Cost i n, Opere, ed. P.P. Panaitescu, Bucuresti, 1958.Cronici turcesti = Cronici turcesti privind fdri/e romdne. Extrase, vol. I, Sec. XV mijlocul

sec. XVII gi vol. II, Sec. XVII inceputul sec. XVIII. Volume Intocmitede Mihail Guboglu, Bucuresti, 1966, 1974.

N. Iorg a, Inscripfii = N. Iorg a, Inscriplii din bisericile Romdniei, 2 fascicole, Bucu-resti, 1905-1908.

G. Kraus, Cronica Transilvaniei = Georg Kraus, Cronies Transilvaniei. 16081665. Trad. de G. Duzinchievici 1 E. ReusMirza, Bucuresti, 1965.

Letopiseful Cantacuzinesc = Istoria Tdrii Romeinesti 1290-1690. Letopiseful Cantacu-sinesc, ed. C. GrecescuD. Simonescu, Bucuresti, 1960.

19

www.dacoromanica.ro

Monumenta Comitialia = Monumenta Comitialia Regni Transylvaniae, ed. Szibigyi S.,Budapesta, 1875-1891.

Nagy I., Magyarorszdg csalddai =Nagy I., Magyarorszdg csalcIdai czimerehkel isnemzedihrendi tdbldhltal [Pamiliile Ungariei cu blazoanele lor si tabeie genealogice],12 vol., Budapesta.

Radu Popescu, Istoriile =Radu Popescu, Istoriile domnilor Tdrii Romdnesti,ed. C. Grecescu, Bucuresti, 1963.

Quellen = Quellen zur Geschichte der Stadt Bras6, Brasov, 1886-1926.V. R a d u, Voyage du patriarche Macaire = V. R a d u, Voyage du patriarche Macaire.

tude prliminaire, Paris, 1927.Sebestyn, Renasterea = SebestynG.siSebestynV., Arhitectura Rena,sterii

in Transilvania, Bucuresti, 1965.N. Stoicescu, Bibliografia Banat = N. Stoicescu, Bibliografia localitdfilor si

monumentelor medievale din Banal, Timisoara, 1973.N. Stoicescu, Bibliografia Moldova = N. Stoicescu, Repertoriul bibliografic al

localitdtilor fi monumentelor medievale din Moldova, Bucuresti, 1974.N. Stoicescu, Bibliografia Tara Romdnea,scd = N. Stoicescu, Bibliografia loca-

litellilor si monumentelor feudale din Romdnia, I Tara Romtineascd, 2 volume,Bucuresti, 1970.

N. Stoicescu, Dicjianar = N. Stoicescu, Dicfionar al marilor dregdtori din TaraRomtinea,scd # Moldova. Sec. XIV XVII, Bucuresti, 1971.

Tr bate r, Dacia = J. Tr os te r, Das Alt und Neue Teutsche Dacia, Niirenberg, 1666.A. Veress, Documente = A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Mol-

dovei i pirii Romdnesti, vol. X, Bucuresti, 1938.

www.dacoromanica.ro

CALATORIA LUI PAUL DE ALEP

Dobrogeal

... Am pornit2 Cu pinzele intinse vineri P.seara ; pluteam clui de un vint prielnic din sud. Dar Oil' itul> s-a intelitintr-atit c eram ss ne scufundAm ; ins, cu ajutorul lui Dumnezeu, amajuns duminic6, dup Boboteaza3, la amiaz, in portul numit pe greceteKostanza4 .1 pe turcete Kstendje2.

21

143

I Traducerea s-a fAcut dup& editia lu V. Radu, Voyage du patriarche Macaire d'Aistiochs,In Patrologia Orientalis, tom. XXII, fasc. I, Paris, 1930, P. 143 qi urm.

2 Din cartierul Panar al Constantinopolului.3 9 ianuarie.a Constanta. Despre originea numelui vezi Radu V ulp e, Note de istorie tomitand,

In Pontice", II, 1969, pp. 149-167.5 K5stendja, in fotocopia ms. arab nr. 6061 de la Biblioteca National& din Paris,

aflati la Biblioteca Acad. R. S. Romania (ms. 68) ; in ed. V. R a d u, (op. oil., p. 143) :Kustendji.

www.dacoromanica.ro

P.

P.

Ne-am scos bagaj ele. Aid este un vame. Dupa ce avusesem mai intii144 de end s mergem inca //trei sute de mile, s'A intram pe fluviul Dunarea

9.1 sa mergem in tara Moldovei, ne-am coborit aici.Distanta pe care am strabatut-o de la Constantinopol pina aici era

de mai bine de trei sute de mile. Am ramas acolo doua zile, de spaima trezita de frmintarea valurilor ata de grozaveincit ptrundeau pina 9i in corabie, iar noi ba coboram ca intr-o vale, ba neinaltam ca in virful unui munte.

Se spune ca Marea Neagra masoar de jur imprejur opt mii de mile,astf el ca pina in clipa in care vasele intr pe fluviul Duna'rea ele strabatcinci mii de mile, cam distanta de la Constantinopol pina acolo 9.1 chiar maimult. Navigatia este basa foarte grea, din pricina cotiturilor 0 a ocolurilor, uneori din cauza lipsei de adincime i din pricina piratilor. i toateacestea pe vint prielnic ; O ce ar fi fost, doamne ferete,daca (vintul> ne-ar fi fost potrivnic ?

Ni s-au aratat in vecintatea acestui port aproape o suta douzeci devase naufragiate impreuna cu echipaj ele 9i. cu incrcaturile lor In noaptea in care infruntasem furtuna linga Bozburun9, inainte de sarba-toarea Sf. Dumitru7.

'ata' descrierea acestei nari de la un capat la cel.lalt. Ea se afla intr-ovale 0 trmurile sale sint dealuri inalte. Valurile sale nu se agita ci ramininlauntru (1)9, astfel ca abia puteam s zarim trmurile de o parte 0 de alta9.Nu este aa de intima ca Marea Mediteran care are maluri joase de care se

145 sparg valurile". La dreapta noastra era Trapezuntul, Sinop, Kastamonu9i portul Mingreliei, adica al // trii Georgiei. in fata noastra tinutulKaffei, tara tatarilor 0 a hanuluin. Apoi la stinga noastr era Turda euro-peana 9.1 Silistra, apoi Dobrogea, adica tara in care ieisem acum.

Toti locuitorii s'E sint tatari musulmanin, caci sultanul Muhammad,dup ce a cucerit aceasta taran, a scos din ea populatia cretina i. a aezat

Sau Capul Boz", promontoriu pe coasta asiatica a Marii de Marmara, la nord deMudania. Vezi V. R a d u, op. cit., p. 83.

7 26 octombrie.Aa in text.

9 vorba probabil de tarmul de miazazi si cel de apus al Marii Negre, amintite impreunaaici.

10 In versiunea V. Radu fraza este obscura.11 Islam Ghirai al III-lea (1644-1654).U Afirmatie exagerata ; in Dobrogea se gasea o numeroasa populatie romaneasca, atestata

de izvoarele epocii. Vezi C. C. Giur es c u, tiri despre populafia romeineascil a Dobrogeiin harli medievale i moderne, Muzeul regional de arheologie, Constanta, 1966, 64 p. +2plame o relatia lui Evlia Celebi in acest volum, p. 357, 371-372, 382.

73 Mehmed I (1413-1421) a cucerit Dobrogea transformffid-o in provincie a Imperiuluiotoman in 1417.

22

www.dacoromanica.ro

acolo pe tatari14, popor care ufste pe crestini. Multi dintre ei sint din Kara-manial si din tara noastra ; i aceasta pentru a apara malurileDunrii impotriva dusmanilor crestini, deoarece este o tarade hotar care se alb.' la capatul tarii Rumeliei, in fata Dunarii, a Moldoveisi a Trii Romnesti. Toti locuitorii de pe malul Dunarii au casele claditedin stuf si din lemn.

Noi am stat doua zile in acel port si am inchiriat cinci carutel i zececamile Cu dou cocoase, cum sint camilele din aceasta tall" ; ele

Cananeenii. Luni dimineata am inchiriat o corabie. Ne-am imbarcat i aminaintat, lopatind din greu impotriva curentului fluviului Dunarea, deoarecein aceast" saptamina gheata se topise, dupa ce trecuser.' pe ea carutelei alergasera caii.

p. 147 CAL ATORIA IN MOLDOVA'

Intrarea in Moldova. Galali.

Dupa amiaza am ajuns la Galanti" adic" la Galati2 unde incepestapinirea Moldovei. Acolo fluviul Dunrea este foarte mare, foarte adinc.1 atit de larg inch in anumite locuri nu se poate vedea de pe un mal pecealalt i sgeata nu-1 strabate ; nu se poate auzibine de la un mal la celalalt. titre A/kin i Galatis, pe malul sting, este unora .1 o cetate musulmana numite Braila4 care odinioar seaflau sub stapinirea Tarii Romaneti6 i care au fost cedate Islamului6.Ea se all de asemenea la granita paalei de Silistra.

Noi ne-am indreptat apoi spre Galati in dupa amiaza aceleiai zileluni, 17 ianuarie. De cum am sosit, s-a dat de tire domnului7 printr-uncalara sau olac8. Dregatorii, preotii .1 ceilalti locuitori ai oraului au venit

p. 148 in intimpivarea // domnului nostru patriarh. L-audus la biserica Sf. Dimitrie,ridicat de curind de Vasile, marele domn1". Apoi a dat-o lui AtanasiePatellarios11, patriarh al Constantinopolului despre care am vorbit mai

1 Bogdan.Galantz 0 al-Galas ; forma turca : Kalas.

3 Madjina wa al-Galas.Braga.

6 Al-Falah.in vremea domniei lui Radu Paisie (1535-1545).

7 Bey-principe, titlu dat in documentele otomane domnilor romani i folosit de regulasi de Paul de Alep pentru domn ; uneori el utilizeaza 91 termenul de voievod, cu aceeaiacceptiune.

3 Kalaras ay ulak. Este vorba de calarasii de Galati sau curierii galateni (D. Cant emi r,Descrierea Moldovei, p. 221), care transmiteau qtirile in interiorul tarii i in afara ei, folosindca de olac.

In 1645. Biserica este amintita ins& i de Bakai (vezi Crildtori V, p. 227).1 Fasili al-beg al-mu'azzam = Vasile Impu (1634-1653).

Atanasios al-Batalaron. Din hrisov-hl tarului Alexei Mihailovici rezulta cA i s-a datbiserica sau manastirea Sf. Nicolae de lingl Galati (S. Dr agomi r, Relafiile bisericiironidne cu Rusia in veacul al XVII-lea, pp. 112-115 si N. Stoicescu, BibliografiaMoldova, pp. 317-318). Paul de Alep face deci o confuzie. Cf. N. Iorg a, letona bisericii

24

www.dacoromanica.ro

sus. Cind a plecat a doua oar la Constantinopol 0 a ajuns patriarh, domnuls-a supArat pe el 0 a d'aruit-o elug6rilor de la muntele Athos. Acest Patel-larios a plecat la Moscova indat dupa sosirea noastr in Moldova, pentruc domnul era foarte supArat pe ell-2. A fmas acolo un an 0 jumatate ; avenit in tara cazacilor 0 a murit a treia zi de Patim.

La intrarea domnului nostru patriarh in biserici 0 la iegrea lui s-au tras, ca deobicel, clopotele de bronz : eran primele pe care le auzeam /a 0 ; Dumnezeu sitnu ne lipseascA de frumosul lor sunet I

Am cintat pentru el Axion. estin"". Apoi preotii 1-an intimpinat ,investmintati in odAjdii, cu luminAri i cu cAdelnite 0 au spusl : Doamne miluiegte"urmAtoarele. Au pomenit //numele sAu, apoi pe acela al domnului 0 al sotiei sale". AuisprAvit slujba gi au rostit polychroniull6, pentru domn, pentru sotia acestuia i pentru fiatlui", dup obiceiul nelipsit la sfirgitul fiecArei slujbe. Apoi domnul patriarh a legit cel dintii,purtindu-se luminAri inaintea lui. El s-a oprit la ua bisericli gi a dat binecuvintarea satuturor, pe mAsurA ce iegeau, unul dupii altul, potrivit obiceiului lor.

Am stat citva timp in casa parohului acestei bserici ; apoi ne-am intors seara labiseria dupl ce s-au tras toate clopotele pentru pomenirea sArbAtorii SI. AtanasielsChiril", patriarhii Alexandriei. Am fost de fatA la vecernie gi a doua zi la utrenie" ; amlegit i ne-am intors la Liturghie. Am legit dupA patru ceasuri l jumAtate.

romdne, vol. I, Bucuregti, 1928, pp. 296, 314-315. Vez i Emilia CI or a n,C414toriile patriarhului Macare de Antiohia In fdrile romllne (1653-1658), Bucuregti, 1900,p. 2, n. 1.

Asupra lu Atanasie Patellarios, fost mitropolit al Thesalonicului i patriarh al Constantino-polului (25 februarie 1634 aprilie 1634, 12-30 iunie 1652), care a stat in Moldova intre1642-1654 0 a murit in exil la Lubensk (5 aprilie 1654), vezi Papadopol Calima h,Despre Athanasie Patelarie, in Convorbiri literare", XXIII, 1889, pp. 1015-1041; XXIV,1890, pp. 30-42; P. Pall, Les relations de Basile Lupu avec l'Orient orthodoxe et particle-larement avec le Patriarcat de Constantinople envisagies surtout d'aptis les lettres de Ligarides,In Balcania", VIII, 1945, pp. 88-104 gi M. Br anigt e, Patriarhii din Constantinopolprin fdrile romdne in a doua jumdtate a secolului al X VII-lea, in Mitropolia Olteniei", X,1958, nr. 142, pp. 46-61.

11 V. Radu (op. cit., p. 148 gi nota 3) observl cif Atanasie Patellarios a plecat enscrisor de recomandatie de la Vasile Lupu (aprilie 1653) ; afirmatia lui Paul de Alep parea nu fi exactA.

11 La 5 aprilie 1654 la mAnAstirea Lubensk.11 "A icrriv", adic vrednic este", deseori intilnit in text.15 Ecaterina Cercheza, sotia lui Vasile Lupu.is Bollichronion, formii corupti de la llo X uxpdviov, multi ani", se folosegte la unele

festivitAti.11 viitor domn al Moldovei (1659-1661).11 Atanasie I, patriarh al Alexandriei (328-373).11 Chiril I, patriarh al Alexandriei (412-444). Se serbeazA la 18 lanuarie.

Al-urtheren, de la termenul grec 6p Op ov.

25

13. 149

www.dacoromanica.ro

P-

in acest ora Galati gilt opt biserici, cele mai multe de piatr" : douinchinate MaiciiDomnului22, dou. Sf. Nicolae 33, dou. Sf. Dimitrie", una Sf.Mihail 23, a opta Sf. Paraschiva26 i Sf. Gheorghe27. Cea mai mare dintreele este inchinat Maicii Domnului. Este toat. din piatr ftuit, cu treiturle inalte, in virful dirora se afla cruci mari, aurite. inluntrul curtiieste o clopotnit foarte mare i toate slut cu metereze de lupt. Biserica a fostzidit din temelie de un boier cretin grec, din cetatea Brilei28.

150 Miercuri29 am plecat din Galati In crnte3 Cu cai, care ni se diduser.Bagajele noastre au fost aezate in care cu boj, trimise mai inainte . PircAlabul 31 Galatiului, In limba ro-mn., sau subai32 sau guvernator, a ieit cu dregtorii i cu ceilalti fruntaiai oraului, pentru a ne insoti pin. departe ; apoi s-au inapoiat. Pe urm_am mers timp de patru ceasuri impreun cu clraii sau concarii33 carefuseser desemnati pentru noi i am poposit intr-un sat mic".

A doua zi, joi, srbtoarea Sf. Eftimie cel Mare35, ne-am sculat in zoriizilei .1 am ajuns seara intr-un tirg mare, adic6 intr-un ora numit Iveti-Tecuci36, pe un riu mare37. Acolo se afl trei biserici cu clopote la portilelor38. Apoi piredlabul acestui ora39 ne-a fcut rost de edrute i de cai de

31 Dupa pArerea lui BakAi (1641), cele 8 biserici eran de lemn (vezi Cdhltori V, p. 227).22 Biserica Precista, reclAdit la 1647, i, probabl, mAnAstirea Mavromolu, avind hramur

Adormirii Maicii Domnului, existentA In secolul al XVIII-lea (N. St oicesc u, op. cit.,pp. 316-317).

23 Este cunoscutA o singurl bisericA cu acest hram (ibidem, p. 318-319).34 ExistA o singurA bisericA cu acest hram, despre care a fost vorba mai sus.25 Probabil bisericA de lemn pe acea vreme (ibidem, p. 317).33 La fel ca precedenta.29 ConstruitA de un anume hagi Mihalache in 1664, probabil pe locul unei biserid mat

vechi cu acest hram (ibidem, p. 318).28 Numele ctitorilor este Dia si erbu, fill lu Coman din BrAila (ibidem, p. 317).29 19 ianuarie.$0 Karusat.31 Barkalam. PircAlab de Galati sau de Covurlui. n aceastA epocA erau doi pircAlabi

de Galati Miera i Toader Ungureanu (18 iulie 1654 18 iunie 1660), ultimul utilizat deG. tefan in diverse solii (N. Iorg a, Studii si doc., IV, p. 50).

32 Comandant militar la turci, mai trziu sef de politie.Al-Kalaras ay al-Konakdji.

34 Foarte probabil Iveti, aflat intre Galati i Tecuci i amintit mai jos de Paul de Ater..(printr-o confuzie) impreuna cu Tecuci.

35 La 20 ianuarie.35 Al Bazar Westa Takudju, citit gresit de Belfour: Bazaar Wastatakodja. Vezi V. R a d u,

Voyage du patriarche Macaire, pp. 33, 77.39 Riul Birlad.

Bisericile din Tecuci nu Ant amintite in alte zvoare din secolul al XVII-lea (N. S t o i-cescu, op. cit., pp. 850-851).

39n vremea aceasta pircAlab de Tecuci era Dumitrasco sluger (1644-1656) (dup.Estee de dregAtori moldoveni intoc.mite de N. Stoicescu, in ms.).

26

www.dacoromanica.ro

beilic ; ne-a dat i. un concar. Cel care venise cu noi s-a inapoiat cu arutele9i cu caii, aci aa e obiceiul lor : in fiecare tirg este un menzil" de carutei. de cai.

Am plecat de acolo 0 seara, destul de tirziu, am ajuns intr-uu alt tirgmare numit Birlad". Acolo sint trei biserici": biserica Maicii Domnului,cadit de curind din piatr de c5.tre donan", apoi a Sf. Dimitrie" i Chiriac".

II. CASELE I PORTUL DIN MOLDOVATARA ROMANEASCA p. 151

Casele din aceast tail, de la Mlcin pila in Moldova in intregime,Tara Ronaneasc, tara Cazacilor pita la Moscova, sint cadite din lemn,din birne .1 din scinduri". Acoperiul este in dou ape 9i. inalt, pentru cazpada s nu rmin.' pe el. inlauntrul caselor sint scaune de jur imprejuri o mas sprijinit la mijloc pe un picior ca in casele europenilor. in loe demobilier slut numai covoare i covorae atimate pe pereti. in fiecare cas,este un cuptoro care are pe dinafar un f el de horn din lut verde sau rou, iar la cei bogati din faiant., pentru a opri fumul, i. care sesprijina pe doi stilpi ; deasupra este o bara de fier;numele lui in limba lor este kubtor < = cuptor>. Sint multe cuptoare. intimpul iernii, casele slut mai calde deck bile.

Femeile din Moldova .1 din Tara Rom Aneascg se imbrac cu veminteasemkatoare cu cele ale europenelor. Ele poart phrul impletit, rsucit pecapul lor ca un colac 9i. acoperit cu un conci alb, iar la cele bogate cu unconci trandafiriu, i. pe deasupra cu mamma, tot alba. Toate poart aluri

48 Menzil =-- locul unde se schimbau caii de poqta sau de menAl, termen aparut in seco-lul al XVII-lea i in documentele interne (C. C. Giuresc u, Istoria romdnilor, 111/2, Bucure*ti1946, pp. 615-616).

al Berlat.40 La 1636, un sol polon gasea aici o biserica. de zid i ase de lemn, toate pustii, lar dupa

Bakaid, la 1641, erau cinci, dintre care una de zid 1 doul aproape distruse (Caldtori V, pp.118 i 228).

" Biserica lui Stefan cel Mare, refacuta de Vasile Lupu (c. 1636) (N. Stoicesc u,op. cit., p. 84).

" Probabil biseric de lemn pe aces vreme, amintita prima oara la 1692 (ibidem, p. 85).45 0 biserica. cu acest hram nu este cunoscuta. la Birlad i nici in alte ora.r.48 Vezi 0 Cdldtori V, p. 487.47 Fuma. Paul de Alep folosete mai jos *i termenul cuptor.

27

www.dacoromanica.ro

P.

Pe

152 albastre de Alep", iar cele bogate valuri // de Bursa 4 9 din m..tase neagr.etc. Fetele lor poart, de asemenea, prul impletit i incolacit pe cap, dasfir conci; i aceasta pentru a face deosebire intre fete vi femei". Copiii lorant goi, nu gilt imbrcati cu nimic" ; in fiecare dimineat.' i sear ii spalcu ap cald; in zilele cind ninge 11 freac doar cu mult zpad. Toatefemeile au fata descoperia, chiar i doamna".

La Constantinopol i in imprejurimile sale, vduvele poart pe cap otichie galben portocalie. Naduvele din Moldova, din Tara Rom Aneasch"vi acelea ale cazacilor au tichiile i vevmintele negre ca ale clugritelor.In tara Moscovei ele poart vevminte de lin neagr foarte largi i lungi,cu mined foarte largi.

S ne intoarcem la spusa noastr.. Stapinirea domnului Moldovei cu-prinde doulzeci i patru de tinuturi i fiecare revedint a acelor pe care le-am pomenit este tirgul tinutului.

VASLUI

Am p`ifsit Birladul simbt de dimineat, 22 ianuarie, dup ce amprimit din nou ckute i cai. Am ajuns seara intr-un alt tirg mare numit

153 Vaslui", unde fusese mai inainte, // acum o sut vaizeci de ani i mai bine,oravul de scaun al trii Moldovei, in timpul raposatului stefan voievod".A fost un erou renumit in r.zboaie temut de toti. A fcut 44 deexpeditii sau lupte impotriva turcilor, taarilor, polonilor vi ungurilor. I-a

48 Afirmafie exagerat ; este vorba probabil de boieroaice si de tirgovefe ; sntencele seacopereau cu naframe pe care si le confecfionau singure. Pentru comparafie vezi stirile privindportul din Cdflatori, V, pp. 331, 486, 595 etc.

45 alurile de Bursa erau renumite in acea vreme (vez! V. B ogre a, in Anuarul Inst.de istorie nafionall", Cluj, II, 1923, P. 339).

55 Papt confirmat si de D. Cantemir (Descrierea Moldovei, p. 311).51 Dupn pArerea lui Bandini, coplii erau imbrAcafi sumar, doar Cu o amas& de pinz,

pentru a fi obisnuifi s& poat indura vremea rea (CalcItori V, p. 332).55 Spre deosebire de Imperiul otoman, unde femeile isi acopereau fats.

Informafia corespunde cu cea din Cronica moldo-polondf din 1564; dup& M. CostinD. Cantemir erau numai 19 finuturi (vez! Descrierea Moldovei, p. 92, nota 2).

54 Fasiludiy.Vasluiul a fost capital& in vremea urmasilor lui Alexandru cel Bun, Ilias si Stefan,

cind tara a fost impArfit intre cei doi domni, ultimul avindu-si resedinfa la Vaslui (veziamtiminte la Emil Virtos u, Titulatura domnilor i asocierea la domnie in Tara Romd-neasal si Moldova (pindf in secolul al X VI-lea), Bucuresti, 1960, pp. 262-280). Paul de Alepse refer& ins& la Stefan cel Mare (1457-1504), de a enrol domnie glorioas& isi aminteau incimoldovenii (s1 nu uitiim el de curind scrisese despre el Grigore Ureche, mort cu cifiva anibiainte de vizita lui Paul de Alep).

28

www.dacoromanica.ro

batut de foarte multe ori, pe tal, astfel Cal numele lui a ajuns vestit i eratemut de toti .1 aceasta datorit iscusintei .1 mintii sale agere. Printrectitoriile care i se datoresc i milosteniile sale se num.r. 44 de mnstirii biserici de piatf.59.

La Vaslui se afl. palatele sale", feredeul su, grdinile sale, apoibiserica58 mare i inalt cu turlele sale avintate .1. foarte inalte. De jurimprejurul acestei biserici sint bolti .1 arcuri semicirculare, inlauntrul crorase afl. picturi i icoane59 de ale tuturor sfintilor. De asemenea, la u9, dea-supra zidului de jos, este zugrvit judecata de apoi in aur i lapis lazuli,apoi chipul lui Moise conducind pe Ana 0 Caiafa -1 pe ceilalti evrei cnreDomnul nostru. Aceste picturi sint urite80. Dup ele sint altele de altefeluri ; sint picturi infaitiOnd turci purtind pe cap turbane i tulpane albe,imbrcati cu caftane mari de diferite culori, cu mineci lungi atirnind inspate *1 cu vlurile lor de lin galben, apoi derviii lor, iar in spatele lori printre ei draci care-i gonesc i care ii bat joc de ei. // Satana este in fat., p. 154purtind pe cap o cciva 61. Unul din draci ii bate joc de el i-i trage cdciulade pe cap. Si astf el, interiorul ei este zug-rvit in intregime.

Arhitectura este frumoas.. Pe calota turlei se afl chipuldomnului nostru Isus Hristos ; i ea este locul scau-nul Domnului. In al ara portii se afl un clopot mare.

Bisericile din aceast tara sint alctuite din trei pgrti : prima parteeste in afara uii < i este> rezervat femeilor ; a doua parte este desprtitde prima printr-un zid i. o u6 pentru credincioi ; 9i.partea a treia, de asemenea < desprtit.> printr-un zid i o u6, este rezer-vat domnului i curtii solera'''. in absidele de la nordul i de la sudul

55 Despre bisericile lui Stefan cel Mare vezi G. B al 0, Bisericile lui Pefan cel Mare,Bucuresti, 1925 # N. St oicesc u, Bibliografia, indice, tefan cel Mare.

57 Curtea domneasdi din Vaslui, existent& la inceputul secolului al XV-lea, a fost ref A-cut& de Stefan cel liare. La 1636 curtea era in ruin& (N. Iorga, G. B a 1 s, Histoire del'art roumain anden, Paris, 1922, p. 162; V. Dr lighic e an u, Palatal lui 5tefan cel Maredin Vaslui, In Buletinul Comisiei Monumentelor istorice", VIII, 1915, pp. 93-94; Reper-toriul monumentelor fi obiectelor de arta din timpul lui Pefan cel Mare, Bucuresti, 1958, p. 237).Vezi # N. S t oi ces cn, op. cit., pp. 899-900.

5. Sf. loan, dfiditii in 1490, potrivit pisaniei (T. T. B ur ad a, Biserica Sf. loan dinVaslui, in Revista pentru istorie, arheologie si filologie", I, 1882, p. 420). Diu vechea biseridinu s-au mal p&strat dedt fundamentele # zidurile pina la in&ltimea soclului, fiind refAcutiiIn 1820 (N. Stoicescu, op. cit., pp. 901-902).

69 Ihonat.5 La 1636, un sol polon glsea biserica foarte frumos zugravitl", (Clikitori V, p. 117).t.,67 Kulah (In turcii hiilah), un fel de cAciubl in forma colija faent din pAr de cAprioarii." bis De fapt cele trei pArti sint : pronaos, naos # altar.

29

www.dacoromanica.ro

bisericii este chorosul cu stranele sale. Mai sint i alte biserici in acest .Armenii au una". Am stat acolo in durninica lui Zacheu". Apoini s-au dat carute .1 cai de pot6". Am plecat de acolo luni diraineata.

IV. SCINTEIA

Am ie9it de acolo luni dimineata i. am ajuns searalintr-un alt tirg,mic, nurait Scinteia". Mersul nostru fusese mai repede deck pAskilor. Pe drum, am trecut cu harabalele" peste un riu inghetat careare un pod mare de piatr". Acolo se afl o biseric mare, nou, con-struit de sus-numitul domn, fd.tor de fapte bune, iubitor de zi-

p. 155 din i ii de biserici in lumea intreag, i. inchinat. Sf. Paraschiva 68, cudou turle inalte, avintate i cu dou cruci aurite. inlAuntrul, iconostasul"i. crucifixul sint mari. Apoi am plecat de acolo marti dimineata ; 9i in aceanoapte s-a ridicat un vint aprig cu un frig mare, de a inghetat pamintul i noroiul .1 tot lutul in care ne cufundam .Solul s-a intrit 9i mult zpad a azut pe noi.

Acest conac" era bine cunoscut pentru dificultltile sale cbici nu exist deck un sing-ur drum ; iar pdurea prin care treceam eranesfirit i infricotoaren. Dup amiaz, dup ce ne cufundasem in a.-pad., s-a incllzit 0 zpada s-a topit. Ne infundam in noroi pin la pieptulcailor, intr-un pmint de sarAtur i. galben. Acesta a fost conacul din urm. 9i cel mai greu. Cali s-au oprit ; dup o sfortare uria.',am ajuns dup amiaz ling un lac mare numit in limba lor elqteun.Fusese s.pat de mina oamenilor din porunca domnilor 73 pentru creterea

69 Biserica armeana din Vaslui este amintita la 1608 de Simeon Dbir Lehati (vezi CcildtoriIV, p. 346). Vezi i H. D j. Sirun i, Bisericile armenefti, in Ani", 1942-1943, p. 526.

66 --= 23 ianuarie.64 Hayl konaluiji.66 Skintai.6 Karabat. Cuvintul haraba a patnins in limba noastra in secolul al XVIII-lea.67 Podul de la Cantrilare.gti, recladit la 1635-1636 de Gavriil Coci hatmanul, fratele lui

Vasile Lupu (N. Iorg a, Inscriplii. I, p. 17). Vezi qi V. R ad u, o. cit., p. 154, nota 1.66 Construita de Vasile I,upu, ante .1636 (N. St oicesc u, op. cit., p. 748). V. Radu

o identifica cu biserica Sf. Arhangheli din Scinteia-Vaslui.69 Konostas.72 Konak, termen turc, utilizat i in documentele din Moldova i Tara Romaneasca.71 Cf. Caleltori V, pp. 117, 155.72 Chalastau.72 Domnul Moldovei Miron Barnovschi a pus s se faca un heleteu care ii poarta numele

,,iazul lui Barnovschi" (M iron Cost i n, Opere, p. 86). Heleteul este amintit i de Bakai6(Cildtori V, p. 232).

30

www.dacoromanica.ro

petelui. A-fost dat in danie mnstirii Maicii Domnului 74, careeste cunoscut sub numele de Barnovschim.

Boierii au venit cu cai pentru domnul patriarh i pentru noi. Ne-amurcat i ei ne-ausondus 1ing5. o moar // care este tot o danie fcutacelei mnstiri. De acolo 1-am urcat pe domnul patriarh intr-o trsurdomneasc.78, cu ase cai albi, iar eu, smeritul cronicar, eram aezat lingu, tinind sus cirja de argint. imputernicitul sus-numitului domn al Moldo-vei, Ion sulgerul", adic, in limba lor, casapbai-ul 78 domnului, a venitinaintea noastr, cci el ne insotise de la Ierusalim, uncle ne intilniserAm,pe vremea cind fusese trimis de domn pentru a socoti datoriile Sf. Morminti. pe cele ale mnstirii Sf. Mihail. Pin la urm, el s-a intors la noi la Alepcu suma pomenia mai sus.

Mria sa invtatul mitropolit", impreun cu ceilalti boieri i cu otireaau venit in intimpinarea domnului patriarh. Domnul nu era in orau1 sude scaun. El se dusese la Suceava 80 spre a face pace intre Ilmelnitki,cu cazacii si, i. poloni81.

-Cind a sosit de la Galati tirea venirii noastre, a trimis po-tunc s fim primiti cu mare alai i toti egumenii82 au ieit in intimpinareanoastr cu trsuri. De foarte departe, spre bucuria privitorilor, se pot vedeaturlele bisericilor i crucile strdlucitoare ale mnstirilor. Chid am ajuns lavestita mnstire Galata 83, care este foarte departe de ora, s-au tras toateelopotele mici i mari, // pIn* ce ne-am deprtat de ele. La f el s-a fcut

76 Nu este vorba de m-rea Birnova, et= credea E. Cioran (p. 8, nota 1), cad aceastaare hramul Taierea Capului Sf. loan.

75 Barnovske, Bi