cacpf curs1

Upload: patricia-beatrice

Post on 14-Oct-2015

51 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

CACPF curs1

TRANSCRIPT

  • 1

    Capitolul 1. Capitolul 1. Capitolul 1. Capitolul 1. Sisteme avansate de productie

    1.1. Sistem de productie integrat prin intermediul calculatorului

    1.2. Sisteme flexibile de fabricatie (SFF)

    1.3. Metoda Exact la timp (JIT) in conducerea si organizarea sistemelor

    avansate de productie

    1.4. Eforturi si efecte ale implementarii sistemelor avansate deproductie

    1.5. Prelucrarea automata a datelor in sistemele de productie integrate

    1.6. Consideratii privind utilizarea codurilor bara in sistemele de productie

    integrate

    1 Sisteme avansate de produ

    1 Sisteme avansate de produ1 Sisteme avansate de produ

    1 Sisteme avansate de productie

    ctiectie

    ctie

    In conditiile dezvoltarii unei piete concurentiale, un sistem de productie trebuie sa fie

    capabil sa livreze produse diverse, in termene foarte scurte si cu preturi efficient

    fundamentate din punct de vedere economic.

    Atingerea acestor deziderate implica modificari fundamentale in cadrul societatii

    comerciale. Continutul acestor modificari este reflectat prin conceptul de sistem avansat

    sistem avansat sistem avansat

    sistem avansat

    de productie

    de productiede productie

    de productie, notat prescurtat SAP.

    Un sistem avansat de productie va fi caracterizat de cele mai moderne masini si utilaje,

    structurate in doua mari sisteme (sistem de productie integrat - C.I.M. - si sistem flexibil

    de fabricatie - S.F.F.), de un grad ridicat de automatizare, robotizare si informatizare

    ceea ce va permite realizarea unor procese de fabricatie in care interventia operatorului

    uman va fi minima.

    Implementarea unui SAP, se realizeaza printr-o strategie de ansamblu care are drept

    componente urmatoarele obiective:

  • 2

    realizarea sistemului de productie integrat prin intermediul calculatorului (sistemul

    C.I.M.);

    realizarea sistemelor flexibile de fabricatie (S.F.F.);

    implementarea unor metode de conducere si organizare (J.I.T).

    1.1. Sistem de productie integrat prin intermediul calculatorului

    Procesul de integrare trebuie sa asigure interfetele intre zonele cu diferite grade de

    automatizare, concomitent cu adaptarea acestor zone, in sensul satisfacerii cerintelor de

    corelare intre ele.

    Acest lucru poate fi realizat in cadrul societatilor comerciale cu caracter productiv prin

    intemediul sistemului CIM care asigura integrarea pregatirii productiei, organizarii si

    fabricatiei, precum si a activitatilor de conducere a acestora.

    Caracteristicile unui sistem CIM se pot reliefa prin:

    Caracteristicile unui sistem CIM se pot reliefa prin:Caracteristicile unui sistem CIM se pot reliefa prin:

    Caracteristicile unui sistem CIM se pot reliefa prin:

    integrarea activitatilor de conceptie inginereasca de fabricatie si de management,

    cu diferite grade de automatizare, pe baza unui set de tehnologii de tip aided

    aided aided

    aided

    computer

    computercomputer

    computer ;

    realizarea unui flux material si energetic integrat, sincronizat cu un flux

    informational structurat ierarhic;

    are ca suport o arhitectura hardware si software care asigura prelucrari in timp

    real, utilizand o baza de date unitara.

    In cadrul unui astfel de sistem, calculatorul coordoneaza si conduce intreg procesul de

    calculatorul coordoneaza si conduce intreg procesul decalculatorul coordoneaza si conduce intreg procesul de

    calculatorul coordoneaza si conduce intreg procesul de

    productie, de la proiectare, receptia materiei prime, pana la fabricatia propriu

    productie, de la proiectare, receptia materiei prime, pana la fabricatia propriuproductie, de la proiectare, receptia materiei prime, pana la fabricatia propriu

    productie, de la proiectare, receptia materiei prime, pana la fabricatia propriu-

    --

    -zisa,

    zisa, zisa,

    zisa,

    expediere etc.

    expediere etc.expediere etc.

    expediere etc.

    Sistemul de productie integrat prin intermeduil calculatorului (CIM) este definit de

  • 3

    urmatoarele caracteristici mai importante:

    cuprinde toate subsistemele care participa la realizarea sarcinilor de productie,

    avand prin aceasta un caracter global;

    integrarea sistemului de productie se face prin intermediul calculatorului

    electronic folosind o baza de date unica care este permanent reactualizata;

    fiecare subsistem component este condus si controlat de catre calculator pe baza

    software-ului specific implementat.

    Dezvoltarea si implementarea sistemelor de productie integrate prin intermediul

    sistemelor de productie integrate prin intermediul sistemelor de productie integrate prin intermediul

    sistemelor de productie integrate prin intermediul

    calculatorului (CIM)

    calculatorului (CIM) calculatorului (CIM)

    calculatorului (CIM) constituie o solutie moderna si eficienta care ar trebui sa

    caracterizeze societatile comerciale a urmatorilor ani.

    Sistemul CIM poate fi structurat, folosindu-se seturi de programe specifice unei

    multitudini de activitati, dupa cum urmeaza:

    1. In activitatea de proiectare asistata de calculator

    In activitatea de proiectare asistata de calculator In activitatea de proiectare asistata de calculator

    In activitatea de proiectare asistata de calculator sunt inglobate seturi de

    programe destinate urmatoarelor activitati:

    realizarea schitelor si proiectelor;

    elaborarea specificatiilor de materiale, materii prime si energie necesare

    realizarii produsului;

    efectuarea tuturor calculelor ingineresti necesare;

    evaluarea costurilor de fabricatie;

    selectarea modelelor finale de produse, in functie de mai multe criterii.

    2. In activitatea de planificare, pregatire si control al fabricatiei

    In activitatea de planificare, pregatire si control al fabricatiei In activitatea de planificare, pregatire si control al fabricatiei

    In activitatea de planificare, pregatire si control al fabricatiei se au in vedere,

    urmatoarele activitati conexe:

    aprovizionarea si desfacerea asistata de calculator;

    pregatirea si programarea fabricatiei asistata de calculator;

    activitatea financiar-contabila asistata de calculator.

  • 4

    3. In activitatea de fabricatie

    In activitatea de fabricatie In activitatea de fabricatie

    In activitatea de fabricatie este vizat cel mai important proces si anume cel de

    fabricatie, integrandu-se prin intermediul calculatorului activitati ca:

    stocarea si repartizarea materialelor pe fluxul de fabricatie;

    conducerea in mod direct a masinilor si utilajelor, in special a celor cu

    comanda numerica si a robotilor;

    controlul calitatii dupa fiecare faza de fabricatie.

    Concluzionand, putem afirma ca prin intermediul sistemului CIM sunt integrate toate

    prin intermediul sistemului CIM sunt integrate toate prin intermediul sistemului CIM sunt integrate toate

    prin intermediul sistemului CIM sunt integrate toate

    fluxurile infor

    fluxurile inforfluxurile infor

    fluxurile informationale care strabat sistemul de productie corelate cu fluxurile de

    mationale care strabat sistemul de productie corelate cu fluxurile de mationale care strabat sistemul de productie corelate cu fluxurile de

    mationale care strabat sistemul de productie corelate cu fluxurile de

    materiale, sau de energie pentru a obtine produsul necesar la momentul dorit.

    materiale, sau de energie pentru a obtine produsul necesar la momentul dorit.materiale, sau de energie pentru a obtine produsul necesar la momentul dorit.

    materiale, sau de energie pentru a obtine produsul necesar la momentul dorit.

    Un sistem de productie integrat prin intermediul calculatorului este un sistem cu

    conexiune inversa

    conexiune inversa conexiune inversa

    conexiune inversa care comanda o actiune bazandu-se pe rezultatele actiunii

    anterioare.

    Desi punerea la punct si implementarea unui sistem CIM este deosebit de dificila si de

    durata (4-5 ani), orice firma care doreste sa implementeze un sistem avansat de

    un sistem avansat de un sistem avansat de

    un sistem avansat de

    productie

    productie productie

    productie trebuie sa adopte o strategie CIM.

    In acest sens unii autori considera ca firmele care nu vor avea ca obiectiv strategic

    firmele care nu vor avea ca obiectiv strategic firmele care nu vor avea ca obiectiv strategic

    firmele care nu vor avea ca obiectiv strategic

    implementarea sistemelor CIM vor disparea .

    implementarea sistemelor CIM vor disparea . implementarea sistemelor CIM vor disparea .

    implementarea sistemelor CIM vor disparea .

    La baza functionarii in bune conditii a sistemului CIM stau cel putin doi factori, care intro

    prima faza pot fi considerati obstacole de catre conducerea firmei.

    In primul rand

    In primul randIn primul rand

    In primul rand, exploatarea si intretinerea sistemului necesita un personal de inalta

    calificare, care sa utilizeze tehnica de calcul si sa detina cunostinte de specialitate in

    domeniile in care se elaboreaza programele pe calculator.

    In al doilea rand

    In al doilea randIn al doilea rand

    In al doilea rand, un obstacol real in generalizarea pe scara larga a sistemelor CIM il

    constituie pretul ridicat al acestora.

  • 5

    Principalul efect

    efect efect

    efect al introducerii unui sistem CIM, va fi un important spor de

    competitivitate pe piata de desfacere si o reducere substantiala a ciclului de fabricatie.

    1.2. Sisteme flexibile de fabricatie (SFF)

    Aceste sisteme reprezinta o serie de instalatii inlantuite, cu flux de materiale si de

    informatii integrat, capabile sa fabrice in loturi de marimi diferite, un sortiment prestabilit

    de produse.

    In conditiile implementarii sistemului flexibil de fabricatie, sistemul informational al

    societatii comerciale reclama o serie ce cerinte

    cerinte cerinte

    cerinte care sunt prezentate in figura nr.1.

    Figura nr.1

    Un sistem flexibil de fabricatie prezinta trei stadii distincte de evolutie:

    unitatea flexibila de fabricatie;

    celula flexibila de fabricatie;

    sistemul flexibil de fabricatie.

    Caracteristicile unui SFF

    Caracteristicile unui SFF Caracteristicile unui SFF

    Caracteristicile unui SFF care il diferentiaza de sistemele de fabricatie, pot fi observate

  • 6

    in figura nr.2.

    Figura nr.2.

    Se pot desprinde din aceasta figura cateva consideratii, si anume:

    SFF prezinta o mare capacitate de adaptare, cu eforturi minime, la

    modificarile care survin prin schimbarea pieselor de prelucrat, fapt care

    presupune schimbarea programelor pe calculator si nu inlocuirea

    echipamentului;

    gradul mare de integrabilitate care permite dezvoltarea lui etapizata;

    posibilitatea prelucrarii pieselor intr-o ordine aleatoare;

    autonomie functionala, fara interventia directa a operatorului uman;

    posibilitatea de evolutie si perfectionare treptata in functie de necesitatile

    productiei.

    Sistemul flexibil de fabricatie alaturi de sistemul de productie integrat prin intermediul

    calculatorului (CIM) constituie unul dintre avantajele majore ale unui sistem de productie

    avansat.

    1.3. Metoda Exact la timp (JIT) in conducerea si organizarea

    sistemelor avansate de productie

  • 7

    Metoda Exact la timp (Just in Time - JIT) este considerata de specialisti o conditie

    esentiala a competitivitatii, ea avand la baza ideea conform careia trebuie redusa

    cantitatea de munca trecuta, inclusa in stocurile de materii prime, materiale, piese si

    subansamble, lucru care va determina implicit o reducere globala a costurilor aferente

    acestor stocuri, indiferent de volumul productiei.

    Aplicarea metodei JIT se realizeaza pe doua planuri distincte:

    1. Aplicarea metodei JIT in cadrul sistemului de productie.

    2. Aplicarea metodei JIT in relatiile cu furnizorii.

    Implementarea metodei JIT in cadrul societatilor comerciale productive in care se

    Implementarea metodei JIT in cadrul societatilor comerciale productive in care se Implementarea metodei JIT in cadrul societatilor comerciale productive in care se

    Implementarea metodei JIT in cadrul societatilor comerciale productive in care se

    doreste realizarea unui sistem de productie avansat (SAP), p

    doreste realizarea unui sistem de productie avansat (SAP), pdoreste realizarea unui sistem de productie avansat (SAP), p

    doreste realizarea unui sistem de productie avansat (SAP), presupune luarea in

    resupune luarea in resupune luarea in

    resupune luarea in

    considerare a cel putin doua conditii:

    considerare a cel putin doua conditii:considerare a cel putin doua conditii:

    considerare a cel putin doua conditii:

    existenta unei echipe de conducere capabila sa rezolve multiplele probleme

    ce pot apare;

    asigurarea unei structuri corespunzatoare a fortei de munca pentru utilizarea

    metodei JIT.

    1.4. Eforturi si efecte ale implementarii sistemelor avansate de productie

    Eforturile necesare pentru implementarea unui SAP se pot sintetiza in urmatoarele

    directii:

    cheltuieli realizate pentru achizitionarea instalatiilor de baza;

    cheltuieli de proiectare si instalare a tuturor elementelor componente ale noului

    sistem;

    cheltuieli legate de adaptarea produselor care se realizeaza in cadrul sistemului

    de productie conventional si care nu s-ar fi facut daca nu ar fi fost implementat

    SAP;

    cheltuieli realizate pentru functionarea sistemelor pilot;

    cheltuieli pe care le implica modificarile organizatorice intervenite in urma

  • 8

    implementarii SAP, incluzand si cheltuielile efectuate in cadrul firmei si cu

    furnizorii pentru implementarea metodei JIT;

    cheltuieli legate de pregatirea, scolarizarea si antrenarea personalului muncitor,

    in special a celor care vor fi implicati direct in sistemele CIM si SFF;

    cheltuieli necesitate de modernizarile si adaptarile realizate pentru masinile si

    instalatiile care raman sa functioneze in continuare.

    Efectele obtinute in urma introducerii SAP se impart in doua categorii principale:

    1. Efecte cuantificabile care se regasesc de regula la nivelul costurilor de productie:

    1. Efecte cuantificabile care se regasesc de regula la nivelul costurilor de productie:1. Efecte cuantificabile care se regasesc de regula la nivelul costurilor de productie:

    1. Efecte cuantificabile care se regasesc de regula la nivelul costurilor de productie:

    costul fortei de munca care este semnificativ diminuat;

    costul materiilor prime, materialelor, semifabricatelor;

    costurile cu intretinerea si repararea utilajelor;

    costurile cu stocurile de materii prime, materiale, produse finite.

    2. Efecte necuantificabile care reunesc o serie de rezultate care nu pot fi exact

    2. Efecte necuantificabile care reunesc o serie de rezultate care nu pot fi exact 2. Efecte necuantificabile care reunesc o serie de rezultate care nu pot fi exact

    2. Efecte necuantificabile care reunesc o serie de rezultate care nu pot fi exact

    comensurate, dar care con

    comensurate, dar care concomensurate, dar care con

    comensurate, dar care contribuie la sporirea competitivitatii firmei care a implementat un

    tribuie la sporirea competitivitatii firmei care a implementat un tribuie la sporirea competitivitatii firmei care a implementat un

    tribuie la sporirea competitivitatii firmei care a implementat un

    sistem avansat de productie:

    sistem avansat de productie:sistem avansat de productie:

    sistem avansat de productie:

    calitatea ridicata a produselor finite;

    imbunatatirea conditiilor de munca;

    cresterea vitezei de raspuns.

    1.5. Prelucrarea automata a datelor in sistemele de productie integrate

    Prin intermediul componentelor software, sistemele de productie integrate (CIM) tind sa

    asiste intregul ciclu de dezvoltare al unui produs tehnic.

    Complexitatea sistemelor CIM face aplicatiile software dezvoltate in cadrul lor sa aiba

    tendinta de a asista toate procesele din intreprindere, pe parcursul intregului ciclu de

    dezvoltare a unui produs, si anume:

    proiectarea conceptuala;

  • 9

    proiectarea de detaliu;

    proiectarea proceselor de fabricatie a produsului;

    testarea, vanzarea si intretinerea pe parcursul utilizarii produsului la

    beneficiar.

    Prelucrarea automata a datelor in cadrul CIM are la baza o strategie de proiectare care

    consta in urmatoarele:

    proiectarea integrata a componentelor produsului;

    proiectarea simultana a produsului si a sculelor, dispozitivelor de fabricare

    matritelor.

    Atingerea obiectivelor definite in etapa de proiectare se realizeaza, pe de o parte, prin

    utilizarea tuturor informatiilor si a expertizei inginerilor din cadrul societatii comerciale, iar

    pe de alta parte, prin conlucrarea unor grupe interdisciplinare de specialisti pe parcursul

    ciclului de dezvoltare al produsului.

    Etapele realizarii unei astfel de proiectari se vor materializa in:

    cunoasterea, inca din faza de proiectare a produsului, a implicatiilor in

    fabricatia viitoare, a cerintelor de materiale pe care le inglobeaza etc.;

    posibilitatea utilizarii modelelor produselor, elaborate in faza de proiectare,

    si in fazele ulterioare de fabricatie si de intretinere a produsului pe

    parcursul utilizarii lui;

    posibilitatea reutilizarii proiectelor anterioare.

    In prezent, exista o serie de firme consacrate in domeniul elaborarii produselor software

    prin sistemele CIM si componentele lor, dintre care amintim: IBM; ELECTRONIC DATA

    SYSTEM; CONTROL DATA CORPORATION, AUTODESK etc.

    Indiferent de firma care a realizat produsele software, se constata o conceptie de

    realizare bazata pe urmatoarele elemente:

  • 10

    arhitectura hardware in retea, cu statii de lucru distribuite in ateliere si

    dotate cu software specific unui grup de lucru;

    un model unic integrat, al produsului tehnic, la care lucreaza toate grupele

    de specialisti;

    existenta unei baze de date integrata, ca sursa unica de informatii;

    instrumente de integrare a aplicatiilor cu produsele software de firma.

    Integrarea tuturor aplicatiilor care asista fazele din ciclul de dezvoltare a produselor, se

    realizeaza prin intermediul unei baze de date structurata pe mai multe tipuri:

    baze de date tehnice care cuprind nomenclatoarele de materiale, piese

    tipizate, scule, dispozitive etc.;

    baza de date a proiectului care contine atat proiecte anterioare, cat si

    proiectul care se afla in derulare, incluzand modelul produsului,

    documentatiile desenate etc.;

    baza de date generala a intreprinderii care contine informatii

    administrative, financiar-contabile, comerciale etc.

    Comparativ cu bazele de date economice, baza de date a proiectului prezinta unele

    caracteristici legate de accesul aleator la o cantitate foarte mare de date, eterogenitatea

    datelor reliefata de elemente tipizate, puncte, linii, vectori, grafuri, videovoce, imagine

    etc.

    Daca actualizarea bazelor de date economice este relativ usoara si se realizeaza prin

    operatii clasice, in cazul bazei de date a proiectului, sistemele de gestiune trebuie sa

    permita, printre altele, urmatoarele facilitati:

    modificarea dinamica a schemei unui obiect;

    gruparea si accesarea entitatilor prin relatii multiple;

    accesul la date in sus si in jos din orice nod al ierarhiei;

    accesul concurent si distribuit la date;

    accesul la date prin limbaje neprocedurale, din partea utilizatorilor;

    independenta logica a datelor;

  • 11

    asigurarea integritatii si securitatii datelor.

    1.5. Consideratii privind utilizarea codurilor bara in sistemele de productie integrate

    In etapa de pionerat a realizarii aplicatiilor informatice de gestiune economica era vizata

    constituirea unor pachete de programe, dedicate unei anumite activitati economice, in

    special din domeniul financiar-contabil si de personal. Potrivit acesteia, in software-urile

    de aplicatie pentru gestiunea fizica a materialelor, pieselor de schimb, a evidentei

    personalului etc., fiecarui articol din baza de date i se atribuia un cod, in ordine

    crescatoare, avand numai o semnificatie strict numerica.

    O data cu trecerea la realizarea unor subsisteme informatice care vizau functiunile de

    baza ale intreprinderii, a aparut necesitatea exploatarii acelorasi date in cadrul unor

    aplicatii distincte.

    Datorita avantajelor pe care le ofera, codurile bara reprezinta in prezent una din cele mai

    raspandite metode de identificare, atat in procesul industrial cat si in cel comercial.

    Codurile bara sunt formate dintr-o serie de bare si spatii late sau inguste care sunt

    explorate (citite) cu un aparat numit scanner si decodificate de catre calculator.

    Codurile bara folosesc deci, simboluri pentru a exprima informatiile. Fiecare tip de cod

    bara are anumite caracteristici care il disting de celelalte , dar in acelasi timp exista si

    caracteristici comune tuturor codurilor.

    Fiecare tip de cod are o diagrama proprie de atribuire a caracterelor si fiecare simbol

    este format din minimum cinci parti obligatorii:

    minimum cinci parti obligatorii:minimum cinci parti obligatorii:

    minimum cinci parti obligatorii:

    zona libera;

    caracterul de start; caracterele de date;

  • 12

    caracterul de stop;

    zona libera.

    Caracterele de start si de stop au o importanta deosebita, ele servind la:

    Caracterele de start si de stop au o importanta deosebita, ele servind la:Caracterele de start si de stop au o importanta deosebita, ele servind la:

    Caracterele de start si de stop au o importanta deosebita, ele servind la:

    atribuirea caracterului de unicitate al codului, pentru fiecare cod

    existand un aranjament diferit al caracterelor de start si stop.

    identificarea de catre scanner a modului cum trebuie citit codul;

    identificarea de catre scanner a momentului cand trebuie sa inceapa

    citirea codului si a celui cand trebuie sa se opreasca, dupa ce toate

    barele de date au fost baleiate.

    Marimea spatiilor intre bare (caractere) face posibila clasificarea codurilor bara in:

    coduri continue;

    coduri discrete.

    In prezent, se utilizeaza pe plan mondial in jur de 50 tipuri de coduri diferite, cele mai

    uzuale fiind:

    a. codul pentru produse universale PUC

    codul pentru produse universale PUCcodul pentru produse universale PUC

    codul pentru produse universale PUC (Universal Product Code). A fost adoptat in

    anul 1973 de catre industria produselor de consum si este format din 12 caractere;

    Fig. 3. In codul de bare UPC-A, fiecare digit este reprezentat de o secventa de 7 biti, codata

  • 13

    printr-o serie de bare sau spatii. Barele marcate cu verde (numite guard bars), separa grupurile de 6 digiti

    b. codul 39

    codul 39codul 39

    codul 39

    (cunoscut de asemenea ca si "USS Code 39", "Code 3/9", "Code 3 of 9",

    "USD-3", "Alpha39", "Type 39" sau "Code 93")

    este considerat cel mai popular cod

    industrial din lume. Este foarte sigur, nu necesita cifra de control si are o precizie de un

    caracter eronat la cateva milioane de caractere. Codul 39 este un cod de barecare

    contine literele mari (A through Z), cifre (0 through 9) si un set de caractere speciale,

    dupa cum este prezentat in figura 5.

    Figura 4. Exemplu de eticheta in codul 39

    Figura 5. Codificarea caracterelor in Cod 39

    c. codul 2 din 5 intercalat (2/5)

    codul 2 din 5 intercalat (2/5)codul 2 din 5 intercalat (2/5)

    codul 2 din 5 intercalat (2/5) este numit astfel deoarece fiecare character contine cinci

    module, din care doua sunt late. Este larg utilizat in activitati de distributie.

  • 14

    Digit Telecommunication 01236 IBM 707x

    01234 POSTNET

    74210

    0 01100 01100 11000

    1 11000 11000 00011

    2 10100 10100 00101

    3 10010 10010 00110

    4 01010 01010 01001

    5 00110 00110 01010

    6 10001 10001 01100

    7 01001 01001 10001

    8 00101 00101 10010

    9 00011 00011 10100

    Figura 6. Codificare in codul 2 din 5

    Figura 7. Exemplu de eticheta in codul 2 din 5

    Principalul avantaj al folosirii codurilor bara in cadrul sistemelor integrate de productie

    rezida in faptul ca se micsoreaza considerabil posibilitatea aparitiei erorilor.