Mănăstirea Brâncoveni

www.inforegio.ro

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației PubliceAutoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional

Strada Apolodor Nr. 17, sector 5, BucureştiTelefon: 0372 111 409E-mail: info@mdrap.ro

www.mdrap.rowww.inforegio.ro

Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru TurismOrganismul Intermediar pentru Turism

Bd. Dinicu Golescu Nr.38, sector 1, BucureştiTelefon: 0372 144 000

Fax: 0372 144 001

Bene�ciar proiectFundația „Cuvântul care zidește”

Str. Mitropolit Firmilian nr.3, Craiova, Dolj, Cod Poştal 200381Tel. �x: 0251/53.27.28 Tel. mobil: 0756.196.607 Fax: 0251/53.27.28

E-mail: m_pasmangia@yahoo.com

Material gratuitwww.monument-istoric.ro

Copyright © Fundația „Cuvântul care zidește”

Turismul cultural religios din judeţele Vâlcea şi Olt - oportunitate de promovare a identităţii naţionale şi a valorilor patrimoniului naţional

Fundația „Cuvântul care zidește” Aprilie 2013

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

MĂNĂSTIREA

BRÂNCOVENI

SLATINA

În fostele case domnești a fost amenajat Muzeul Mănăstirii, sub îndrumarea profesorului Traian Zorzoliu, muzeu ce cuprinde colecţii de icoane pe lemn, cărţi vechi bisericeşti, veşminte preoţeşti, obiecte de cult. Totodată, în atelierul de pictură al mănăstirii se realizează icoane pictate pe lemn, în stil bizantin. În cadrul acestui sfânt aşezământ mai funcţionează un atelier de croitorie, care execută veşminte preoţeşti (inclusiv brodate), reverende pentru preoţi şi călugări, sfinte acoperăminte, dvere pentru Sfântul Altar, împodobite cu icoane brodate. Biblioteca sfântului locaș cuprinde peste 5000 de volume: cărți de teologie și dogmatică, vieți de sfinți, scrieri ale Sfinților Părinți și scriitori bisericești, cărți de istorie, arheologie, literatură religioasă și albume cu mănăstiri. În beciul cel mare al mănăstirii, aflat sub Stăreție, s-a amenajat un lapidariu model, unde au fost adăpostite vremelnic și sculpturi de la bisericile dărâmate din București. În muzeul mănăstirii se păstrează coloanele Mănăstirii Văcărești, icoane din secolul al XVIII-lea și pietrele funerare ale lui Ghica Vodă, Barbu Văcărescu și ale postelnicului Dumitrescu.

8 1

Mănăstirea Brâncovenimănăstire de maici, viaţă de obşte

www.cuvantulcarezideste.ro

PICT

URĂ

2 7

Între anii 1940-1959, mănăstirea a fost ocupată de o obște de maici, dar în urma decretului 410, din anul 1959, dat de Gheorghiu Dej, ea a fost desființată, în incinta acesteia înființându-se un azil de bătrâni. Cu această ocazie, izvorul tămăduitor a fost mutat din fața bisericii în afara incintei, așa cum se vede și astăzi. Din 1959, vreme de aproape 20 de ani, locul a rămas părăsit. În anul 1975, Direcția Monumentelor Istorice a început lucrările de refacere a caselor domnești. Abia după anul 1980 au fost aduse aici câteva maici de la Mănăstirea Clocociov și au început primele reparații. Biserica cea mare s-a redeschis, însă, abia în anul 1985 ca mănăstire de maici, cu sprijinul Preasfințitului Episcop Gherasim Cristea al Râmnicului, al Preasfințitului Episcop Calinic al Argeșului și al doamnei Elena Bărbulescu, sora lui Nicolae Ceaușescu. Cu această ocazie au fost efectuate mai multe lucrări, printre care: cele două biserici monahale au fost subzidite, consolidate și reacoperite cu tablă zincată; s-au deschis drumuri de acces; s-a recuperat o parte din terenul agricol ce aparținuse mănăstirii; lacurile au fost drenate, iar dealurile, acoperite cu livezi.

Poză coperta față: Mănăstirea Brâncoveni - vedere de ansambluPoză coperta spate: Mănăstirea Brâncoveni - paraclisul, vedere din față Iisus Hristos pe tron Maica Domnului cu pruncul

PICT

URĂ

SCUR

T IS

TORI

C

6 3

În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, odată cu secularizarea averilor mănăstirești, Mănăstirea Brâncoveni a fost transformată într-un modest așezământ monahal, unde în anul 1872 mai slujeau doar 4 călugări. Viața monahală de la Brâncoveni a fost susținută de cei câțiva călugări, dar și aceștia au părăsit-o, după moartea preotului Radu Șapcă din Celei (1876), ultimul stareț al mănăstirii și membru al Guvernului provizoriu de la Izlaz din anul 1848. Acesta a fost înmormântat, mai întâi în partea de nord a bisericii, iar apoi în pridvor. Mănăstirea a fost refăcută parţial de episcopul Vartolomeu Stănescu și a fost adusă și icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, ce va fi ferecată mai târziu în argint. Icoana este copie a altei icoane făcătoare de minuni de la Sfânta Mănăstire Dălhăuţi, care datează din perioada iconoclasmului şi care a fost zugrăvită după o icoană pictată de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca.

Inițial, în locul actualei biserici a mănăstirii Brâncoveni, a existat o biserică de lemn, construită în anul 1570 de jupâniţa Calea (bunica după tată a lui Matei Basarab), biserică ce a fost refăcută de Matei Basarab între anii 1634-1640, în urma vindecării sale cu apa Izvorului Tămăduirii, care mai curge şi astăzi în zonă. Din epoca lui Matei Basarab se mai păstrează turnul clopotniță, stăreția și o parte din zidul de incintă. Alte surse menționează că biserica inițială a fost ctitorie a boierilor Craiovești din secolul al XVI-lea . Deoarece aici sunt înmormântați mai mulți membri ai neamului brâncovenesc, printre care Constantinopol Barbu, fratele Sfântului Constantin Brâncoveanu (1647), doamna Stanca Brâncoveanu, născută Cantacuzino, mama domnitorului (1688) sau Papa Brâncoveanu, ucis în anul 1655, Constantin Brâncoveanu ridică biserica mare, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” pe locul celei vechi, pe care o dărâmă din temelii. Construcţia lăcașului va dura numai două luni, de la 9 iunie, până la 15 august 1699, când va fi târnosită, deşi pictarea ei va fi finalizată abia în 1704. Uşa bisericii şi ancadramentul de uşă din marmură au fost sculptate în stil brâncovenesc de artistul italian Giorgio Levino Pessena. Acesta din urmă a murit câţiva ani mai târziu, în timpul unei epidemii şi a fost înmormântat în cimitirul din satul Brâncoveni. În anul 1700 a fost ridicat şi actualul paraclis, pe locul celui mai vechi, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil”, care va fi bolniţa mănăstirii.

Tablou votiv - ctitorii

Învierea Domnului Iisus

SCUR

T IS

TORI

C

ARHI

TECT

URĂ

4 5

Pictura acestuia – o frescă în stil bizantin de o valoare inestimabilă ce se păstrează şi astăzi, a fost realizată de meşterii din Şcoala de la Hurezi, conduşi de artistul grec Constantinos. Constantin Brâncoveanu și-a petrecut aici copilăria și adolescența. În anul 1674, fratele său numit Barbu, a murit la Constantinopol, iar trupul lui a fost adus și înmormântat aici.

Biserica mare în stil brâncovenesc este în formă de cruce, compartimentată în altar, naos și pronaos. Naosul este delimitat de pronaos prin doi stâlpi groşi, fixaţi în ziduri pe o parte şi alta, ceea ce face să fie un mare spaţiu în biserică. Pridvorul este deschis, susţinut de opt coloane din piatră, dispuse în centru. Catapeteasma este originală, din lemn, cu o sculptură bogat ornamentată, aurită. Are o turlă pe naos (cea care a fost pe pronaos s-a dărâmat la cutrem-urul din 1838). Ancadramentele de la uşi şi ferestre alcătuiesc o adevărată dantelărie în piatră, în care se regăsesc frunze şi flori, ghirlande armonios echilibrate. Pisania are un registru ornamental sublim, cu motive vegetale. Biserica a fost reparată de egumenul Teodosie Trapezuntios, în anul 1842, când se restaurează parțial și pictura și se repară clădirile avariate de cutremur. În anii 1716-1718, mănăstirea a fost arsă parțial, iar starea acesteia s-a degradat și mai mult în urma cutremurului din 1842. Între anii 1721-1727, mănăstirea este transformată în cazarmă austriacă, însă doamna Marica Brâncoveanu reușește eliberarea acesteia, intervenind pe lângă împăratul habsburgic.

Chilii

Clopotnița - vedere din curte ParaclisulIcoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului

Biserica Mare - interior Izvorul Tămăduirii