bronsita acuta lucrare de diploma

85
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ”SF. THEODOR CONSTAN A” Ț LUCRARE DE DIPLOM Ă ÎNGRIJIREA PACIEN ILOR CU Ț BRON ITĂ ACUTĂ Ș Coordonator: RA Ă MARIA Ț Absolvent: BALONA LILIANA Ș 1

Upload: pavel-marian

Post on 27-Nov-2015

2.014 views

Category:

Documents


150 download

TRANSCRIPT

Page 1: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

”SF. THEODOR CONSTAN A”Ț

LUCRARE DE DIPLOMĂ

ÎNGRIJIREA PACIEN ILOR CUȚ

BRON ITĂ ACUTĂȘ

Coordonator:

RA Ă MARIAȚ

Absolvent:

BALONA LILIANA Ș

1

Page 2: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

– 2013 –

Motto: ”Pentru a fi desăvârșită

arta și meșteșugul medicinii trebuie să izvorască din dragoste.”

.

Paracelsius.

2

Page 3: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Scopul ș i motiva ț ia

Lucrarea de faţă am întocmit-o pe baza cunoştinţelor acumulate în timpul stagiilor şi din literatura de specialitate. Am ales să expun în această lucrare subiectul în cauză, având ca suport următoarele motive:

• primul motiv constă în împlinirea dorinței de informare personală corectă, bazându-se și pe sintagma: “un om informat este un om prevenit !” . De aceea doresc să știu exact simptomele, modurile de tratament și profilaxia bolii;

• al-doilea motiv este faptul că direct sau indirect, foarte mulți oameni au fost afectați de această boală și orice individ trebuie să fie conștient că datorită viciilor, neglijenței sau indiferenței contribuie la agravarea bolii și implicit la prelungirea duratei de vindecare și a perioadei de convalescen ăț ;

• ultimul motiv ar fi acela al informării societății, lucrul acesta poate reuși doar în măsura disponibilității celorlalți de a afla cât mai multe despre boală.

3

Page 4: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

CUPRINS

CAPITOLUL INoțiuni de anatomie și fiziologie a aparatului respirator.

CAPITOLUL II Prezentarea bronșitei acuteDefiniție, etiologieSimptomatologia Simptome subiective Simptome obiectiveMetode de investigațieEvoluție complicații prognosticDiagnostic diferențialExamene de laborator TratamentulRolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu bronșită acută

CAPITOLUL IIIProces de nursingCazul I Cazul IICazul III

CAPITOLUL VIConcluziiBibliografie

4

Page 5: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

CAPITOLUL INO Ț IUNI DE ANATOMIE Ș I FIZIOLOGIE

A APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor dintre oxigenul din aerul atmosferic și bioxidul de carbon, rezultat din procesele metabolice din organism. Aparatul respirator este format din căile respiratorii și cei doi plămâni, drept și stang. Căile respiratorii sunt reprezentate de un sistem de conducte prin care aerul pătrunde în plămâni diferențiindu-se :

• a-căile respiratorii superioare(cavitatea nazală);

• b-căile respiratorii inferioare(faringe, laringe, trahee, bronhii);

fig.1Aparatul respirator

5

Page 6: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

C ă ile respiratorii : Cavitatea nazală cuprinde două etaje:

Fig. 2 Cavitatea nazală

-unul superior, olfactiv, învelit de mucoasa olfactivă;-unul inferior, respirator, învelit de mucoasa nazală de tip

respirator;

Fig. 3 Faringele

Faringele, al doilea organ al căilor respiratorii, este un organ cu dublă funcție, respiratorie și digestivă.

Fig. 4 Laringele

6

Page 7: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Laringele, este situat în partea anterioară a gâtului, sub osul hioid, deasupra traheei, predominând sub piele.

Are un schelet cartilaginos, format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid, cricoid, epiglotic) și trei perechi (cartilajele aritonoide, corniculate și cuneiforme).

Fig. 5 Traheea

Traheea, este un organ al căilor respiratorii inferioare și are forma unui conduct cilindric în lungime de 10-12 cm. Peretele traheei posedă un schelet format din 15-20 inele cartilaginoase, în formă de potcoavă.

Peretele traheei este format din 2 tunici:- externă - se află țesutul conjuctiv- interna - se află mucoasa traheală, formată dintr-un

epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat, având și celule care secretă mucus.

Bronhiile principale (primare), sunt ultimele segmente ale căilor respiratorii inferioare. Sunt reprezentate prin două ramuri care provin din bifurcația traheei și se întind de la pintenele traheal până la hilul plămânilor, ele fac parte din pediculul pulmonar.

Cele două ramuri, dreapta și stânga, sunt inegale ca lungime și calibru.

Bronhia principală dreaptă

Se îndreaptă spe hilul plămânului drept, este mai scurtă decât cea stângă, are o lungime de 2-3 cm, fiind formată din 4-7

7

Page 8: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

inele cartilaginoase și un calibru mai mare, iar traiectul ei spre plămân este mai apropiat de verticală.

Corpii străini pătrunși accidental în căile respiratorii intră mai frecvent în bronhia dreaptă.

Bronhia principală stângă

Se indreaptă spre hilul plămânului stâng și este mai lungă, având o lungime de 4-5 cm, cu un număr de 7-13 inele, calibrul său este mai mic, iar traiectul ei spre plămân este mai apropiat de orizontală.

Bronhiile principale intră în componen ț a pediculului pulmonar:

Bronhiile au raporturi cu vasele mari de la baza inimii.La nivelul pedicului pulmonar ele vin în raport cu artera

pulmonară, cu venele pulmonare, cu vasele bronșice și cu nervii care formează plexul pulmonar.

Ținând seama de faptul că bronhiile fac parte din pediculul pulmonar, vom deosebi două feluri de raporturi:

• comune cu pediculul ;

• proprii fiecărei bronhii.1. - Raporturile comune: vor fi urmărite în afara hilului și în

hil.- în afara hilului: bronhilile deci și pediculul pulmonar

sunt în raport cu artera pulmonară, venele pulmonare, arterele bronșice.

- în hil : trunchiurile bronșice din plămânul drept sunt însoțite de trei ramuri ale arterei pulmonare și de venele pulmonare, formând trei perechi de pediculi secundari(lobari).

2. - Raporturile proprii fiecărei bronhii: se referă numai la organele din vecinătatea acestora, făcând abstracție de elementele pediculului pulmonar.

Bronhia dreaptă vine în raport :

- în partea anterioară, cu vena cavă superioară;- posterior, cu marea venă azygos;

8

Page 9: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

- superior, cu cârja mare a venei azygos; - inferior, cu pericardul și atriul drept.

Bronhia stanga vine in raport :

- în partea anterioară, cu elementele pedicului pulmonar;

- posterior, cu aorta, esofagul și cu nervul vag stâng;

- superior, cu cârja aortei și nervul recurent stâng;- inferior cu pericardul și atriul stâng.

Vasculariza ț ie : Bronhiile sunt vascularizate de arterele bronșicale aortei toracice. Venele sunt reprezentate prin venelebronsice, care se varsă în marea și mica venă azygos.

Limfaticele merg la ganglionii traheobronsici.Inervatia: este realizată de firișoare nervoase, provenite din plexul pulmonar posterior.

Fibrele excitatoare(bronhoconstrictoare)ale mușchilor de la acest nivel provin de la nervul vag 10, iar cele inhibitoare (bronhodilatatoare) de la simpatic.

Fig.6 Traheea și Bronhiile

Arborele bronșic reprezintă totalitatea bronhiilor pulmonare care rezultă din ramificarea bronhiilor principale.

9

Page 10: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Fig.7 Arborele bronșic

Bronhiile principale se ramifică în:• Bronhii lobare - care se distribuie la lobii pulmonari• Bronhii segmentare - care se distribuie la

segmentele pulmonare;• Bronhiolele terminale;• Bronhiolele respiratorii;• Ductele alveolare terminate cu alveole;

Bronhiolele respiratorii împreună cu formațiuni derivate din ele formează acini pulmonari.

Acinul pulmonar este unitatea morfofuncțională a plămânului.

Arborele bron ș ic drept

Bronhia principală dreaptă (de gradul I) se împarte în două ramuri (reprezintă bronhii de gradul II):

Bronhia lobară superioară – pătrunde în lobul superior și se distribuie celor 3 segmente pulmonare, alcătuind trei bronhii segmentare (bronhii de gradul III).

Trunchiul bronhic intermediar - dă na tș ere la două bronhii lobare .

Bronhia lobară mijlocie, care se împarte în două bronhii segmentare, repartizate segmentelor corespunzătoare ale lobului

10

Page 11: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

mijlociu ;Bronhia lobară inferioară – care se împarte în cinci bronhii

segmentare, repartizate segmentelor pulmonare ale lobului inferior.

Arborele bron ș ic stâng

Bronhia principală stanga se împarte în două ramuri lobare(gradul II):

Bronhia lobară inferioară;Bronhia lobară superioară;Bronhia lobară superioară se împarte în :1. Trunchiul superior (culminal ), care se termină prin trei

bronhii în segmentele: apical, posterior și anterior .2. Trunchiul anterior, care se termină cu două bronhii în

segmentele: lingual, superior și inferior.Fiecare bronhie segmentară (de gradul III), dă ramnificații din

ce în ce mai subțiri (gradul IV), ajungând la dimesiuni foarte reduse, 1/10 mm în ultimă instan ăț , se formează bronhiile intralobulare, bonhiile terminale și bronhiile repiratorii, care se termină cu acini pulmonari .

Ramurile terminale ale arborelui bronșic au pereți alcătuiți de la exterior la interior din următoarele formațiuni:

• O teaca fibroconjunctivă, ce acoperă o pătură de fibre musculare netede, așezate oblic; sub acestea se află un strat subțire de fibre conjunctive .

• În interior se găsește un epiteliu unistratificat (tunica mucoasă) formată din celule ciliare; la acest nivel nu mai există glande secretorii bronșice.

Această structură dă posibilitatea bronhiilor să se dilate mai mult și să primească aerul inspirator.

Spre deosebire de ramurile bronhiale (terminale), celelalte ramuri ale arborelui bronșic, bronhiile lobare segmentare și ramificațiile acestora până la bronhiile intralobulare, au în structura peretelui și un țesut cartilaginos cuprins în prima teacă, formând teaca fibrocatilaginoasă .

Ramificațiile arborelui bronșic se pot grupa din punct de vedere structural în bronhii cu țesut cartilaginos, în pereții lor și în bronhia fără țesut cartilaginos, numite și bronhiole .

11

Page 12: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Plămânii

Alcătuiesc organele repiratorii propiu-zise, unde au loc schimburile de gaze dintre organism și aerul atmosferic . Ei sunt în număr de doi, unul stâng și altul drept, așezați în cavitatea toracică, având fiecare o cavitate pleurală proprie.

Ocupă aproape intreaga cavitate toracică, cu excepția părții mijlocii, numită mediastin.Mediastinul, este o regiune a toracelui, cuprinsă între stern

(anterior), coloana vertebrală toracală posterior și pleurele mediastinale.

Pleura prezintă o foi ăț parietală, care aderă la pereții viscerelui și o foi ăț viscerală care aderă la plămân. Ele delimiteaza o cavitate pleurală, în care se găsește lichid pleural, secretat de celulele epiteliului pleural. Acest lichid are rol în mecanica inspirației. Greutatea plămânului reprenzintă, indiferent de vârstă , a cinzecea parte din greutatea corpului, plămânul drept fiind mai greu decât cel stâng.

La adulți, plămânul drept are medie 700 g iar cel stâng 600 g. Forma plămânilor este asemănătoare unui trunchi de con cu baza spre diafragmă.

Fig.8 Plămânii

Capacitatea totală, exprimată prin volumul de aer pe care îl 12

Page 13: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

conțin cei doi plămâni, este de aproximativ, 4500-5000 cm3. Culoarea plămânului diferă cu vârsta .

Ea este roz-pal, la copii iar la adulți, din cauza depunerii în spațiul periilor lobulari a particulelor de praf și cărbune din aerul inspirat, culoarea devine albă –cenușie, cu mici pete negricioase.

Configurația externă: unui plămân i se descriu: • un vârf

• baza

• trei fețe

• trei muchiiVârful plămânului: se găsește la limita superioară a cutiei toracice, depășind cu 5 cm coasta I și cu 2,5 cm clavicula.

Baza plămânului: este mai largă și mai concavă, sprijinindu-se pe burta diafragmului , după care se mulează.

Prin aceasta vine în raport indirect cu organele abdominale:ficatul la dreapta, stomacul și splina la stânga și rinichiul în

parte posterioară.• Fața costală: este în raport cu coastele.• Fața medială (mediastinală): privește spre celălalt plămân,

spre mediastin.• Fața diafragmatică: corespunde bazei și se găsește în

raport cu fa aț superioară a diafragmului.• Marginea anterioară: este mai ascuțită și cuprinde, la

plămânul stâng, incizura cardiacă( patul inimii), sub care se găsește o prelungire ca o limbă, lingura.

• Marginea posterioară: este mai rotunjită și vine în raport cu lanțul toracal.

• Marginea inferioară: reprezintă circumferin aț bazei plămânului.

Constituția anatomică a plămânului, pe fețele costale sunt niște șanțuri profunde, scizuri, care împart plămânul în lobi.

Plămânul drept are două scizuri: una oblică și alta orizontală, care determină trei lobi: superior, mijlociu și inferior;

Plămânul stâng are numai o scizură, scizură oblică, care îl împarte în doi lobi, superior și inferior.

Fiecare lob are un pedicul format din bronhia lobară, ramura lobară a arterei pulmonare, ramurile lobare ale venelor pulmonare, vasele bronșice, limfatice și nervii proprii.

13

Page 14: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Împărțirea în lobi a plămânului nu mai dă astăzi satisfacție în clinică și de aceea s-a introdus alături de noțiunea de lob, ca și la ficat și notiunea de segment sau zonă pulmonară, care se bazează pe autonomie anatomică, bronșică, vasculară și nervoasă.

Segmentele pulmonare, reprezintă unitatea anatomică și funcțională clinică (patalogică și chirurgical) care formează lobul pulmonar.

Fiecare segment are un pedicul segmentar, format din bronhia segmentară, vase și nervi ai segmentului respectiv.

Structura plămânului drept :

• Lobul superior, are cinci segmente: apical, posteror sau apico-posterior, căci au un trunchi bronșic de origine comun; anterior; lingular–superior; lingular–inferior . Ultimile două segmente corespund lobului mijlociu al plămânului drept.

• Lobul inferior are patru segmente: apical al lobului inferior; antero-bazal; latero-bazal, postero-bazal.

La acest lob, comparativ cu plămânul stâng, lipsește în peste 60% din cazuri, segmentul medio-bazal, care corespunde, pe fața mediastinală, impresiunii cardiace, care este mai adâncă la plămânul stâng, din cauza poziției inimii.

Lobul pulmonar este unitatea anatomica și functională a 14

Page 15: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

plămânului care intră în constituția segmentelor pulmonare. Lobulii pulmonari sunt saci plini cu aer, care spațial au și ei ca și segmentele, o formă piramidală, cu vârful către bronhia lobulară și baza spre suprafața plămânului. Baza lor are formă poligonală .

Lobulii pulmonari sunt separa iț incomplet între ei prin septuri, forma iț din țesut conjunctiv lax, denumite septuri intracelulare. În aceste septuri, pe lângă celulele conjunctive, fibrele colagene și fibrele elastice se găsesc vase limfatice mari și rețeua de vene colectoare, care, în traiectul lor spre hil vor forma venele pulmonare.

Dintre celulele conjunctive, unele denumite macrophage sunt cele care înglobează particulele de praf și cărbune din aerul inspirat. Lobul pulmonar este format la rândul său din acini pulmonari, iar acinii din alveole pulmonare, după cum urmează:

Bronhia intralobulară, numită și bronhiolă, ea mai posedă un perete sau țesut cartilaginos și glande, cu un diametru de 0,200-1 mm, se ramifică, în lob încă de 3-4 ori, dând naștere, ca ultime ramificații, bronhiolelor terminale. Ele se numesc bronhiole terminale pentru că sunt considerate ultimile ramificații ale arborelui bronșic, cu rol de conducere a aerului. De la nivelul lor pleacă componenta respiratorie a arborelui bronșic .

Bronhiolele terminale dau naștere în lobul bronhiolelor respiratorii sau acinoase, care prezintă din loc în loc, la nivelul peretelui lor, alveole pulmonare.

Un acin pulmonar este format din toatalitatea bronhiolelor respiratorii și a canalelor alveolare, care provin dintr-o bronhiolă terminală, plus alveolele corespunzatoare. Peretele sacilor alveolari este perforat de orificii microscopice, ostiolele alveolare.

În număr de trei sute de milioane, alveolele reprezintă o suprafa ăț totală evaluată în medie la 70 m2, corespunzând unui volum de aproximativ 4 l.

15

Page 16: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Vasculariza ț ia ș i inerva ț ia plămânului

Plămânul are o dublă vascularizație : - una funcțională; - alta nutritivă.

Vascularizația funcțională: pusă în slujba schimburilor gazoase dintre aer și sânge, formează ceea ce se numește mica circulație a organismului . Acesta începe cu artera pulmonară, care pleacă din ventriculul drept al inimii. Artera pulmonară aduce de la inimă sânge venos, încărcat cu oxigen.

După realizarea schimbului gazos, sângele oxigenat pleacă din rețeaua capilară a alveolei prin vene, care în drumul lor spre hilul pulmonar, formează trunchiuri tot mai mari și în ultimă instan ăț câte două vene pulmonare (superioară și inferioară )pentru fiecare plămân. Acestea după ce străbat pediculul pulmonar, ajung la baza inimii unde se deschid în atriul stâng.

Vasculariza ț ia nutritivă : aparține marii circula ii aț organismului și este formată de arterele și venele bronșice. Arterele bronșice pleacă din partea superioară a aortei descendente toracice și obișnuit, sunt două pentru plămânul stâng și una pentru cel drept .

16

Page 17: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Ele se capilarizează în pereții bronhiilor până la nivelul bronhiolelor respiratorii, cărora le aduc sânge oxigenat și substanțe nutritive, creând ramuri pentru pereții vaselor pulmonare.

Limfaticile plămânului încep printr-o rețea de capilare limfatice care însoțesc bronhiolele respiratorii și ramurile arterei pulmonare.

Spre hil (locul unde bronhiile pătrund în plămân), limfa este adunată de trunchiuri colectoare, care merg la ganglionii bronho pulmonari, ai hilului și ai bifurcației traheobronșice iar de aici la ganglionii paratraheali.

De la acest nivel, limfa este drenată de la ganglionii mediastinali anteriori și vărsată în canalul toracic în stânga, iar prin ganglionii bronho-mediastinali, în trunchiul limfatic drept.

Inerva ț ia plămânului

Este realizată de sistemul nervos vegetativ printr-un plex pulmonar anterior și altul posterior.

Ramurile vegetative parasimpatice ale acestora provin din nervul vag iar cele simpatice din ganglioni simpatico-toracali și din nervii cardiaci.

Plămânul este alcătuit din două formațiuni anatomice distinse: arborele bronșic și alveolele pulmonare.

Alveolele pulmonare: au forma unor săculeți cu pereții subțiri adaptați schimburilor gazoase. Epiteliul alveolar are dublă funcție, fagocitară și respiaratorie. Suprafața totală a acestora este de 20 m2.

În jurul alveolelor se găsește o bogată rețea de capilare.

17

Page 18: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Respira ț ia

Este un fenomen vital prin care se asigură eliminarea bioxidului de carbon și aportului de oxigen către celulele organismlui. Centrul respirator se găsește în bulbul rahidian. Dacă organismul poate rezista mai mult de 30 de zile fără hrană, 3-4 zile lipsit de apă, nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de câteva minunte.

Această funcție cuprinde trei timpi: pulmonar, saguin și hisular.

• Timpul pulmonar: realizează primul moment al schimburilor gazoase. La nivelul membranei alveolo-capilare, O2 trece din aerul alveolar în sânge iar CO2 în sens invers;

• Timpul sanguin: realizează transportul gazelor între plămâni-organ de aport și eliminare și țesuturi care consumă O2 și eliberează CO2 ;

• Timpul hisular: reprezintă al doilea moment al schimburilor gazoase, respirația internă.

La nivelul țesuturior oxigenul pătrunde în celule iar CO2 produsul rezidual al catabolismului este eliminat.

Frecvența normală a respirașiei este de 12-16 resp/min .Măsurarea respirației unui bolnav se face prin numărarea

expansionării cutiei toracice in inspir iș expir.

18

Page 19: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Ventila ț ia

Este o succesiune de mișcări alternative de inspirație și exprirație care reprezintă deplasarea unui volum de aer.

• În timpul inspirației se aduce la nivelul alveolei aer atmosferic bogat în O2 și practic lipsit de CO2 .

• În timpul expirației se elimină aerul pulmonar sărac în O2 și bogat în Co2.

Inspira ț ia

Este un proces activ care constă în mărirea bruscă a cutiei toracice datorită contracției mușchilor inspiratori.

Diametrul longitudinal se mărește prin contracția porțiunii centrale a diafragmei care coboară bolta diafragmatică cu 1-7 cm, coborârea cu un cm a cupolei diafragmatice mărește dimensiunea cutiei toracice.

Expira ț ia

Este un process pasiv în condiții obișnuite, toracele revenind la dimensiunile sale de repaus, nu datorită contracției anumitor mușchi, ci din cauza relaxării musculaturii inspiratorii.

Dimensiunile toracelui se micșorează iar plămânii care nu mai sunt în stare de tensiune se retractă .

În mod normal prin inspirație pătrund în plămâni aproximativ 500 ml aer bogat în O2 și acela iș volum de aer părăsește plămânul prin expirație.

CAPITOLUL IIBRON Ș ITA ACUT Ăâ

19

Page 20: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Defini ț ie Bronșita acută este o inflamație acută a mucoasei bronșice interesând de obicei bronhiile mari și mijlocii și frecvent traheea (traheo-bronșita).

EtiologieDupă natura lor, factorii etiologici ai bronșitei acute pot fi

împărțiți în :• Infecțioși• Fizico-chimici• Alergici

Rolul principal revine factorilor infecțioși reprezentați în 80% din cazuri de virusuri.

Au fost identificate peste 100 tipuri diferite de virusuri, după cum urmează:

• Infec ț ia virală : Adenovirusuri - 31 serotipuri;

Reovirusuri - 3 serotipuri;• Picornavirusuri:

a. rinovirusuri.b. enterovirusuri: -polivirusuri

- coxsackie A- coxackie B

20

Page 21: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

• Mixovirusuri: a. virusul gripal Ao , A1 , A2 , B iș Cb. virusul gripal , virusul rujeolei

c. scințial respirator(afectează copii și persoanele tinere)• Coronavirusuri:

În ceea ce privește infecțiile bacteriene, acestea sunt reprezentate cu frecven ă crescută de cătreț :

• Pneumococi;

• Streptococi;

• Haemophilus;

• Stafilococi;

• Micrococcus catarhalis;

• Ciuperci;

• Unele Spirochete.Factorii fizico – chimici sunt reprezentați îndeosebi de:

• Gaze toxice: clor, oxid de sulf;

• Vapori de acizi tari: clorhidric, sulfuric, acetic;

• Oxizi de azot;

• Aspirația de suc gastric și aspirația de apă de mare;

• Fumul, în (condiții climatice necorespunzătoare, amestec cu cea ăț întâlnit în zonele puternic industrializate), fumul de tutun;

• Formol;

• Vapori de amoniac;

• Particule fin pulverizate;

• Acetona;

• Hidrogen sulfurat.Factorii alergici: variate substanțe organice și anorganice, diferite microorganisme.

Alți factori care declanșează bronșita acută pot fi:• Termenul general favorizant, care este reprezentat prin :

- vârstă (copii, vârstnici);- predispoziție ereditară;- lipsa de antrenare a vasomotricității, la schimbările de

microclimat;- teren alergic spasmogen;

• Principalii factori care favorizează instalarea bolii sunt :

21

Page 22: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

- frigul- alterarea barierei glotice și a refluxului de tuse- imunitatea de suprafa ăț ;- bolile cornice bronhopulmonare;- infecțiile repetate rinofaringiene;- modificările cutiei toracice;- sclerozele pulmonare;- emfizemul pulmonar;

Acțiunea frigului apare la: - inhalarea de aer rece;- expunerea pereților toracici la frig;- ingestia de lichide sau alimente foarte reci.

Prin efectul lui vasoconstrictor, frigul produce la nivelul mucoasei bronșice, reducerea mișcării cililor vibratili și reducerea diapedezei leucocitare, ceea ce duce la condiții de înmulțire a virusurilor și bacteriilor în mucoasa traheobronșică.

Virusurile afectează întâi funcția și apoi structura aparatului ciliar, iar prin dezgolirea terminațiilor nervoase și coborârea pragului de excitabilitate, excitațiile neînsemnate, subliminare, dau naștere unor reacții deosebit de intense.

În producerea inflamației traheobronșice intervin atât tulburări locale cât și mecanisme reflexe, în care ramul aferent este reprezentat de nervul vag.

Acțiunea substanțelor chimice se datorează faptului că acestea se dizolvă în pelicula de mucus, determinând, în mod direct, procesul inflamator acut și semnele obișnuite ale bronșitei acute.

Majoritatea alergenilor inhalați odată cu atmosfera poluată pot determina inflamația traheobronșică prin intermediul reacției alergice de tip I.

În bronșita acută procesele inflamatorii interesează atât mucoasa traheei și bronhiilor mari, cât și cea a bronhiilor mici, de unde și denumirea preferată de unii autorii, de traheobronșită acută.

Mucoasa traheei și bronhiilor mari prezintă la examenul bronhoscopic o îngroșare variabilă, prin edem și infiltrare celulară în submucoasă.

Lumenul căilor aeriene se reduce, iar mucoasa are tendin aț să lunece, să prezinte pliuri, când bolnavul face un efort de tuse.

Biopsiile bronșice evidențiază prezența în corionul mucoasei, 22

Page 23: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

a unei infiltrații cu granulocite, limfocite și macrofage, care de altfel intersectează toate straturile peretelui bronșic.

De reținut că și epiteliul apare adesea cu infiltra iiț intercelulare, alcatuit mai ales din granulocite, iar întregul proces determină o denudare a stratului de celule bazale pe întinderi variabile.

Bron ș ită Simptomatologia

SIMPTOME SUBIECTIVE• Tuse uscată în fază de cruditate;

• Expectorație mucopurulentă în fază de cocțiune;

• Eventual dispnee;

• Catarul concomitent al căilor superioare respiratorii.23

Page 24: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

• În bronșita alergică, bruschețea cu care apare adesea noaptea, este caracteristică.

• Gâdilitură faringo-laringiană, coriza, tusea, presiunea respiratorie, eructațiile, dispnee.

Obișnuit boala începe cu:Frison, senzație de frig, stare generală de rău, dureri

musculare difuze, cefalee, uneori dureri oculare, lăcrimare, strănut, rinoree, stare subfebrilă, senzație de jenă laringo-fariangiană, arsuri pe fundul gatului.

Afectarea traheei și a bronhiilor mari este semnalată prin apariția unei arsuri retrosternale, însoțită de tuse, fără expectorație.

Tusea se însoțește deseori cu accentuarea durerilor toracice retrosternale, a cefaleei, de efort respirator minim, la schimbarea temperaturii atmosferice.

La unii bolnavi, tusea este atât de rebelă și chinuitoare încât împiedică somnul și epuizează bolnavul, motiv pentru care ea trebuie combătută.

Când procesul inflamator cuprinde și laringele, apare răgușeala, tusea fiind numită de cruditate, urmată la câteva zile de o alta, caracterizată prin apariția expectorației.

Tusea mai poate fi neproductivă, atunci când în etilogia bronșitei acute intră și infecția microbiană, ea devine purulentă, uneori cu striuri de sânge.

Ulterior sputa crește cantitativ de la o zi la alta, căpătând caracter purulent mucoprulent și devine mai fluidă și mai ușor de eliminat, de aceea a fost numită faza de cocțiune. Odată cu apariția și eliminarea ei, starea generală se îmbunătățește. Când peste infecția virală se suprapune cea bacteriană, situație frecvent întâlnită, starea febrilă persistă, iar gradul purulenței sputei este în funcțiune de cantitatea polinuclearelor. Temperatura revine la normal după 4-5 zile, tusea se reduce ca intensitate, iar sputa scade progresiv.

SIMPTOME OBIECTIVE

Examenul fizic:La ascultație inflamația traheei poate rămâne mută sau poate

da naștere câtorva raluri perceptibile parasternal.

24

Page 25: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Când procesul inflamator cuprinde bronhii în generația 3-4 ascultația pune în eviden ăț raluri ronflante și sibilante, deseminate bilateral. Afectarea bronhiilor mai mici se exprimă clinic prin raluri subcrepitante, de diferite mărimi. Inhalarea de vapori și gaze toxice, ca și apariția de la suc gastric sau apă de mare, provoacă un tablou clinic cu un debut, mult mai dramatic, cu edem glotic sau cu grave tulburări respiratorii deosebit de severe.

Bronșita alergică însoțește adesea o rinită sau sinuzită alergică, în care tusea are un caracter spastic, astmatiform, cu respirație șuierătoare, iar sputa este bogată în eozinofile.

Flora microbiana din spută este cea care o întâlnim obișnuit în căile respiratorii superioare.

Expectorația, la început este mucoasă, devenind apoi treptat mucopurelentă, de culoare galbenă, abundentă, eliminându-se mai ușor. Se aud zgomote punând urechea pe pieptul bolnavului, produse prin vibrația secrețiilor bronșice, la trecerea aerului prin bronhii, în inspirație și expirație.

Laringo-traheo bron ș ita obstructivă: Este provocată de prezența edemului glotic și de bronșiolita

capilară. Ea se manifestă prin alterarea profundă a ventilației plămânului, cu hipoventilație alveolară. Zone de hiperinflație realizate prin efect de capcană alterează cu teritorii atelectatice, ceea ce perturbă schimburile gazoase.

Temperatura crește rapid, dispneea este severă cu polipnee, cianoză a mucoaselor, bătaia aripilor nasului, facies toxic, stare de agitație, tahicardie, hipotensiune arterială și tendințe de colaps. La vârstnici instalarea acestor semne este mai lentă.

La examenul fizic, pe lângă ralurile bronșice mari uneori apar raluri subcrepitante și crepitante, pe ambele arii pulmonare.

Metode de investiga ț ie

Examen clinic: Bronșitele acute, datorate virozelor, se întâlnesc cu precădere în anotimpurile reci și umede, datorită faptului că unele virusuri se multiplică preferențial, la temperaturi mai scăzute.

Examene paraclinice. Examen bacteriologic.

• Se face identificarea germenilor pentru a depista 25

Page 26: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

bacteriile patogene incriminate în inflama ia căilor aerieneț inferioare.

Examene hematologice. • Hemograma pledează pentru o infecție virală, dacă arată leucopenie cu limfocitoză relativă;• Pentru o afectare de natura bacteriană, dacă se găsește o heperleucocitoză cu polinucleoză neutrofilă.

Sindromul inflamator atestă evolu iaț procesului infecțios.

Evolu ț ie, Complica ț ii, Prognostic

Bronșita acută primitivă nespecifică, care poate apărea în adevărate “epidemii”, fiind determinată de agenții virali sau bacterieni și favorizată de frig, umezeală.

Are o evoluție de scurtă durată, favorabilă și benignă.Evoluează în trei faze:• Faza de coriză sau de angină , care durează 1-3 zile

(ușoara ascensiune termică, jenă la deglutiție, arsură sau înfundare a nasului);

• Faza de cruditate, care durează 2-3 zile (cu tuse uscată spasmodica, cu o foarte mică expectorație mucoasă, durere vie retrosternală, uneori febră moderată și voce răgușită);

Ascultatoriu avem raluri ronflante și sibilante, diseminate pe toata aria pulmonară.

• Faza de cocțiune, durează 4-6 zile (cu tuse însoțită de expectorație mucoasă sau mocupurulentă și valuri difuze).

Ascultatoriu avem raluri bronșice uneori wheezing, precum și apariția de raluri subcrepitante la baza toracelui. Recidivele sunt posibile, ele fiind declanșate de virozele căilor aeriene superioare și favorizate de condițiile meteorologice.

Complica ț ii Rareori boala se cronicizează, de regulă, după mai multe

recidive. La persoanele în vârstă, cu rezisten ăț scăzută, bronșita se poate complica cu bronhopneumonie, congestii pulmonare, pleurezii, nefrite parcelare.

Complicațiile pot surveni în trei circumstanțe particulare:- La sugarul infectat de virusul respirator scințial, cu

dezvoltarea unei bron iteș acute și a unei detrese respiratorii;- La insuficientul respirator cronic, la care infecția virală sau

26

Page 27: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

bacteriană reprezintă o cauză majoră de decompensare;- În cadrul unui sindrom gripal, cu constituirea unui tablou de

gripă malignă la subiectul fără vreun antecedent pulmonar particular.

Majoritatea persoanelor nu dezvoltă complicații.În cazul în care acestea apar, ele pot fi:

• pneumonia: atunci când simptomele se modifică (oboseala marcată, febra înaltă, durere în piept, respirație îngreunată), este semn că s-a instalat pneumonia;

• recurența bronșitei: aceste recurențe apar de obicei la persoanele fumătoare, la cei cu imunitatea scăzută (bolnavii de SIDA, fibroză chistică sau cancer).Bronșita acută poate de asemenea să determine distrugeri ale pereților bronhiilor (bronșiectazii).La persoanele care au boli respiratorii cronice, ca astm,

bronșita acută poate determina înrăutățirea tusei și a wheezing-ului.

Copiii și pesoanele în vârstă au risc mai mare de dezvoltare a complicațiilor.

Copiii cu episoade repetate de bronșită acută se investighează suplimentar, pentru a depista existența altor probleme ale tractului respirator ca:

- fibroză chistică, o boală genetică, ce este caracterizată prin prezența de mucus gros în căile aeriene;

- bronșiectazii, o boală în care căile aeriene sunt afectate (acestea sunt lărgite și se infectează frecvent);

- alergii, reacții ale sistemului imun la substanțe prezente în mod obișnuit în atmosferă; simptomele includ tuse și respirație îngreunată (rinita alergică este o manifestare frecventă a alergiilor);

- sinuzita, o infecție a mucoaselor care acoperă nasul și sinusurile faciale, care se manifestă prin: durere la apăsarea sinusurilor și tuse productivă;

- amigdalita, care reprezintă inflamația amigdalelor, care sunt mici formatiuni, aflate în partea posterioară a nasului și gâtului.

O complicație secundară frecventă este reprezentată de suprainfecția bacteriană a unei infecții virale, datorită diminuării mijloacelor de apărare ale aparatului respirator.

27

Page 28: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Această eventualitate solicită aplicarea unui tratament cu antibiotice, fiind des întâlnită în cursul unui sindrom gripal, cu o evolu ie în doi timpi.ț

Germenul responsabil este adesea Hemophilus influenzae, care astfel își trage numele “influenza” din faptul că mult timp s-a considerat că reprezintă agentul cauzal al gripei și nu un germen de suprainfecție.

La distan ă,ț bronșitele acute repetate pot constitui terenul unei tulburări obiective respiratorii cronice, reprezentând mai ales o sursă majoră a bronșictaziilor.

Antibioterapia are meritul important de a fi redus astăzi în mod considerabil frecvența acestora din urma afecțiunii.

Prognosticul este rezervat sau grav în bronșitele recidivante, complicate și în bronșiolita capilară difuză, care poate duce la insuficiența respiratorie acută.

Diagnosticul diferen ț ial Se face cu pneumoniile virale sau bacteriene, bolile

infecțioase virale ce debutează cu sindrom cataral și bronșitic: rujeolă, varicelă, gripă, bronșita acută obstructuctivă, care necesită diferențiere de un debut de astm bronșic.

Tratamentul

Tratamentul igienicÎn bronșitele acute usoare, tratamentul este nuanțat după

severitatea clinică și forma acesteia. În cazurile ușoare este insuficient repausul fizic și vocal în încăperi igienice (acasă sau la spital), la căldură, într-un mediu cu temperatură constantă și umiditate corespunzatoare. În acest scop se aplica pe calorifer sau sursa de caldură folosită, șervețele umede sau într-un vas cu apă clocotită câteva picături de tinctură de eucalipt. Se beau ceaiuri calde, de obicei de flori de tei, se aplică comprese cu alcool pe piept peste noapte.

Se pot adăuga diferite procedee inhalatorii, a căror eficien ă,ț deși discutabilă, este fixată de tradiție. Este interzis fumatul.

În cazuri cu transpirații abundente se schimbă lenjeria, se înlocuiesc lichidele pierdute prin ceaiuri calde, regim hidrozaharat.

Sunt indicate proceduri fizioterapeutice (fricțiuni, ventuze).

Tratamentul bron ș itei acute 28

Page 29: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Se efectuează în funcție de forma și stadiul evoluției bronșitei și constă în:

• Regim igieno-dietetic – repaus la pat 3-4 zile în cameră încălzită și cu atmosferă umezită.

• Dieta va fi hidrică: ceaiuri calde, supe, lapte.• Treptat se trece la o alimentație normală, cu excluderea

alimentelor greu digerabile.AntitermiceASPIRINĂ, 2-3 comprimate pe zi asociată cu ALGOCALMIN 2-3

tablete pe zi după masă + Pansament gastric(DICARBOCALM, CIMETIDIN).

Calmante ale tusei• În perioada de cruditate se vor administra CODEINA

FOSFATICĂ, cu acțiune sedativă asupra centrului tusei de CODENAL (CODEINĂ + FENOBARBITAL), 3 COMPRIMATE pe zi.

• CALMOTUȘIN – soluție, 15 picături de 3-4 ori pe zi.• TUSAN – 50mg, 2 comprimate pe zi la adulți.• TRECID 5-6 picături pe zi.Expectorante• SIROP EXPECTORANT 3 linguri pe zi.• SIROGAL 3 linguri pe zi.• Tablete expectorante 6 comprimate pe zi.• Se pot administra băuturi calde cu efect emoliant pentru

mucoasa gâtului buco-faringial (ceai, lapte, infuzii de plante -tei).• AntialergicePentru combatarea alergiei se administrează:• FENIRAMIN, 2-3 comprimate pe zi.• CLARITINE-TAVEGYI , NILFAN.• HEMILSUCCINAT – cazuri grave.Antibiotice ș i chimioterapeutice • În formele severe și la bolnavii debilități (copii, batrâni,

gravide) sau pentru prevenirea suprainfecției bacteriene și în formele mixte de traheobronșite:

Se administrează :• AMPICILINĂ 500-1000 mg/6h• BISEPTOL 2 comprimate/24h după masă, pentru efect

iritativ gastric.• Tratament cortizonic și miofilină.• Indicate în formele cu hipersecreție accentuate sau însoțite

de spasm bronșic, pe durată scurtă, 3-4 zile de tratament.29

Page 30: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Pacientul cu bron ș ită acută: • Va întrerupe fumatul• La externare va evita mediul cu pulberi• Va efectua inhalații cu mu eș țel și uleiuri volatile, pentru a

favoriza scăderea edemului mucoasei căilor respiratorii și vindecarea acestuia.

Tratamentul preventiv

Vaccinarea antigripalăTrebuie reînoită în fiecare an, căci compoziția genomului viral

se schimbă de la un sezon la altul.Vaccinarea reduce cu 60% până la 90% morbiditatea

imputabilă gripei.Rata de acoperire nu era decât de 17% la subiecții mai tineri

de 70 ani.Beneficiază de gratuitatea vaccinării și subiecții atinși de una

dintre cele 8 afecțiuni de lungă durată, diabet, accident vascular cerebral, nefropatie cronică, atingere neuromusculară gravă, mucoviscidoza, cardiopatie congenitală, insuficien ăț cardiacă, insuficien ăț respiratorie cronică gravă.

Vaccinarea AntipneumococicăAre o eficacitate de aproximativ 60%. Sinteza de anticorpi

protectori pare a fi mai bună la subiectul de vârstă medie, comparativ cu cel de peste 70 ani.

Această vaccinare este, pentru moment, destul de rar prescrisă, deși ar merita să fie mai frecvent utilizată.

Vaccinurile Antibron ș itice Primele disponibile au fost preparatele vaccinale conținând

un amestec al surselor, cel mai frecvent implicate în suprainfecțiile bronșiticului cronic.

Acestea tind să fie înlocuite actualmente de vaccinuri elaborate, plecând de la glioproteinele unor bacterii (Biostin, Ribomung, Inour), care au drept scop o întărire nespecifică a imunității antiinfecțioase.

Acestea se prescriu în cure secvențiale, în timpul toamnei și al iernii.

Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacien ț ilor cu 30

Page 31: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

bron ș ită acută - Educa ț ia pacientului Educaţia terapeutică sau învăţământul terapeutic reprezintă

una dintre cele mai noi direcţii adoptate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în ceea ce priveşte preocuparea pentru educaţia şi pentru creşterea calităţii vieţii pacienţilor cronici. Educaţia terapeutică a pacientului urmăreşte ca acesta să dobândească şi să menţină capacităţi şi competenţe care să îl ajute să îşi trăiască optim viaţa, incluzând boala de care suferă.

Pacientul trebuie să fie informat despre măsurile igieno-dietetice necesare pentru prevenirea bronșitei sau cronicizarea ei:

- alimentație echilibrată, evitarea expunerii la rece;

- vaccinarea antigripală în sezonul rece, în special, a vârstnicilor, copiilor și a tinerilor ce sufera de mucoviscedoză.

- Internarea pe sec ț ie

Internarea bolnavului cu bron ită acutăș se face în clinică, de când acesta ia primul contact cu spitalul. Acest prim contact constituie un eveniment important în viata bolnavului, deoarece el se desparte de mediul său obișnuit și este nevoit să recurgă la ajutorul oamenilor străini.

Internarea în spital a bolnavului se face pe baza buletinului de identitate, a biletului de trimitere eliberat de: cabinetul medical individual care recomandă internarea, de la medicul din ambulatoriu sau pe baza biletului de transfer eliberat de către un alt spital. La internarea unor persoane găsite pe stradă, în vederea identificarii lor, asistenta de serviciu va anunța imediat organele de poliție.

Cazurile grave vor fi primite fără bilet de transfer sau trimitere, bolnavii internați fiind înscriși în registrul de urgen ăț . Acolo se completează foaia de observație cu datele de identitate ale bolnavului și datele anamnestice, culese de la bolnav sau însoțitori.

În vederea examinării bolnavului de către medic, asistenta va ajuta bolnavul să se dezbrace și va asigura condițiile necesare bunei desfășurări a acestei activități.

Examinarea clinică poate fi completată cu prelevări de produse biologice și patologice, precum și de un examen psihologic.

După stabilirea diagnosticului, înainte de a ajunge în secția cu paturi, bolnavul trece prin serviciul de internare unde:

- va fi îmbăiat și dacă e cazul i ș deparazitat;- hainele și obiectele personale vor fi

înregistrate, în vederea înmagazinării, pe perioada internării;31

Page 32: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

- după terminarea băii, bolnavul va fi îmbrăcat cu pijama sau cămașă de noapte, ciorapi și papuci;

Bolnavul astfel pregătit va fi dirijat pe secție, unde se prezintă la asistenta șefă sau la registratorul medical, în vederea internării.

De re inut este faptul că oț primire adecvată în secție diminuează stresul suferit de bolnav la internare și ușurează adaptarea lui la mediul spitalicesc. Asistenta de salon introduce bolnavul în salonul indicat, îi face cunoștin ăț cu ceilalți bolnavi, îl ajută să-și aranjeze obiectele personale în noptieră, îl conduce pentru a cunoaște secția, prezentându-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul sanitar iș îi aduce la cunoștin ăț regulamentul de ordine interioară.

Pentru că bolnavii stau majoritatea timpului spitalizării în pat, acesta trebuie să aibă anumite calități: să fie comod, să prezinte dimensiuni potrivite care să satisfacă atât cerințele de confort ale bolnavului, cât și ale personalului de îngrijire, să-i permită bolnavului să se poată mișca în voie, să nu-i limiteze mișcările. De asemenea, se va asigura schimbarea lenjeriei de pat ori de câte ori este nevoie.

În sala de mese trebuie să se asigure condiții igienice de mediu, să se aerisească permanent; se vor aranja estetic mesele, în vederea creșterii apetitului.

- Observarea pozi ț iei pacientului

La majoritatea afecțiunilor de bază cea mai convenabilă poziție pentru bolnav este cea semișezândă. Acest lucru nu trebuie forțat și dacă starea bolnavului nu contrazice, alegerea poziției trebuie lăsată la latitudinea lui. În toate cazurile însă el va fi îndemnat să-și schimbe poziția cât mai des pentru a evita complicațiile hipostatice. De asemenea bolnavului i se explică faptul că poziția șezând la marginea patului, cu toracele împins înainte, cu mâinile pe lângă corp, favorizează o bună oxigenare.

- Rolul asistentei medicale în drenarea secre ț iilor traheo-bron ș ice

Rolul asistentei medicale este în primul rând acela de a comunica cu pacienții, deoarece comunicarea cu pacienții este un instrument modern de management pentru o instituție medicală, indispensabil atunci când prețuiești sănătatea bolnavilor. Asistenta medicală, prin drenarea secrețiilor traheobronșice previne apariția infecțiilor supraadăugate.

- Indica ț iile pe care le dă asistenta medicala la externare

32

Page 33: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Asistenta medicală va spune spune bolnavului să vină la control. Să facă controlul periodic prescris de medic. Să ia medicamentele la orele indicate, conform rețetei prescrise de doctor, să aibe o alimentație corespunzătoare. Să se ferească de current și de alte surse care îi pot afecta starea de sănătate. Să păstreze biletul de ieșire din spital și să-l prezinte atunci când vine la control.

- Profilaxia

Măsurile profilactice vor ține cont de factorii menționați la etiopatogeneză. În afara măsurilor generale luate pentru evitarea rinitelor, laringitelor și care sunt la fel de importante în profilaxia bronșitelor, aici mai sunt importante unele măsuri în privința factorilor profesionali. Astfel, vor fi de cea mai mare importan ăț măsurile de protec ieț în industriile în care lucrătorii inhalează pulberi de carbune, siliciu, ca și în cele cu gaze toxice.

Se va sfătui abandonarea fumatului, care, prin acțiunea în timp, poate conduce la bronșita cronică. Se vor depista factorii alergizanți și se vor lua măsuri pentru combatere.

Profilaxia se realizează prin călirea organismului și creșterea rezistenței biologice la agenții infecțioși, prin evitarea sau tratarea factorilor etiologici și favorizanți menționați, iar în cazul instalăriiunui catar nazofaringian prin tratarea acestuia fiind recomandate curele helio-marine pentru aerosoli naturali.

Interven ț ii pentru mobilizarea secre ț iilor • Hidratarea corespunzătoare inându-se cont de ingestie-excre ie,ț ț

anotimp, vârstă, fiind eficace pentru funcționarea sistemului mucociliar, la un pacient cu o hidratare adecvată , o tuse slabă poate usor disloca secrețiile;

Se recomandă aproximativ 2000 ml lichide/ zi.• Umidificarea, constă în adăugarea vaporilor de apă la aerul

inspirat, cu rolul de a păstra căile aeriene umede.Nebulizarea• Constă în adaos de umiditate sau medicamente la aerul

inspirat.• Se realizează prin pulverizare (folosind atomizorul) sau cu

ajutorul aerosolilor egal un amestec de gaz cu medicament dispersat în particule sferice de ordinul micronilor (antibiotic, antialergice, brohodilatatoare, expectorante).

Tapotament33

Page 34: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

• Constă în lovirea peretelui toracelui, cu mâna, ritmic, pe toată suprafața, timp de 1-2 min;

• Încheietura mâinii trebuie să fie relaxată, iar cotul în flexie;• Pacientul este rugat să respire lent și adanc;• Toracele pacientului trebuie să fie aoperit;• Este contra indicat la pacienții cu osteoporoză sau coaste

fracturate și la cei cu probleme de coagulare.Vibra ț ia • Pacientul este rugat să inspire adânc pe gura și să expire

lent pe nas;• În timpul expirației se aplică cu mâna pe peretele toracic o

presiune ușoară și oscilatorie;• După cinci expirații pacientul este încurajat să tușească și

să expectoreze;• Este contraindicat la sugari și la copii mici.Drenajul postural• Este un procedeu pozițional care permite eliminarea

secrețiilor.• Poziția pacinetului se schimbă la 20-30 min:

– Decubit ventral cu pernă sub abdomen;– Decubit ventral cu patul înclinat la 200; – Decubit dorsal;– Decubit lateral drept;– Decubit lateral stâng;- Poziția șezând.

• La sfârșitul fiecărei poziții pacientul este rugat să respire profund;

• Să renunțe la pozițiile în care pacientul prezintă disconfort sau dispnee;

• Este contra indicat la pacienții cu leziuni ale măduvei spinării sau cu hiepertensiune intracraniană.

Aspira ț ia traheobron ș ică – fi ș ă tehnical Scop:• Prevenirea obstrucției căilor aeriene respiratorii prin

stagnarea secrețiilor;• Prevenirea pulmonară determinată tot de stagnarea

secrețiilor.Materiale necesare :• Dispozitiv de aspirație;• Sonde sterile;

34

Page 35: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

• Mănuși sterile;• Prosop;• Soluții sterile pentru umectarea sondei;• Comprese sterile.Intervenții :• Asigurarea intimității;• Pregătirea psihică a pacientului-poziție semișezând, dacă

nu este contraindicată;• Asamblarea echipamentului de aspirație;• Umectarea sondei ce urmează a fi introdusă prin canulă;• Introducerea sondei cu mișcări blânde prin orificiul canulei;•Aspirația secrețiilor timp de cel mult 1sec (pentru a nu

produce hipoxie);• Se repetă aspirarea după oxigenarea pacientului;•După terminarea temperaturii se cură ăț canula de

traheostomie.

PLAN GENERAL NURSING

1

DIAGNOSTI

C NURSING

Alterarea respira iei din cauza procesului de boală manifestatț

prin tuse seacă câcâietoare, oboseală la efort sus inutț

OBIECTIV

Pacientul să prezinte func ie respiratory nealterată, să poatăț

efectua effort fără a resim i tulburare respiratorie.ț

INTERVEN IȚ

I

-asigurăm repaus la pat al pacientului în perioada de acutizare

-hidratăm corespunzător pacientul pentru a asigura

fluidificarea secre iilorț

-aplicăm măsuri de mobilizare a secre iilor prin drenajț

postural i tapotament thoracicș

-învă ăm pacientul să expectoreze în scuipătoareț

-indicăm pacientului să î i dozeze efortul fizic pentru aș

preveni oboseala

EVALUAREÎn urma măsurilor aplicate pacientul afirmă că starea sa s-a

îmbunătă itț2 DIAGNOSTI

C NURSING

Alterarea alimenta iei prin deficit din cauza procesului deț

boală manifestată prin inapeten ă, disfagie.ț

35

Page 36: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

OBIECTIVPacientul să se poată alimenta în 1-2 zile fără a mai resim iț

disfagie i aversiune fa ă de alimente.ș ț

INTERVEN IȚ

I

-încurajez pacientul să consume alimente care ăi fac placer

-amendez disfagia, procesul de boală prin administrarea de

medicamente prescrise de către medic

-recomand consumul de alimente care să asigure pacientului

principiile alimentare de care acesta are nevoieEVALUARE Pacientul consumă alimente în special fructe proaspete

3

DIAGNOSTIC

NURSING

Eliminări inadecvate din cauza procesului de boală

manifestate prin tuse înso ită de expectora ie mucoasă.ț ț

OBIECTIVPacientul să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni, lipsa tusei

i expoectora iei.ș ț

INTERVEN IIȚ

-asigurăm repaus la pat al pacientului în perioada de acutizare

-hidratăm corespunzător pacientul pentru a asigura fluidificarea secre iilorț

-aplicăm măsuri de mobilizare a secre iilor prin drenajț postural i tapotament thoracicș

-învă ăm pacientul să expectoreze în scuipătoareț

-indicăm pacientului să î i dozeze efortul fizic pentru aș preveni oboseala

EVALUARE

În urma măsurilor aplicate pacientul pacientul prezintă lipsa

expectora ieila sfâr itul primei săptămâni, după instituireaț ș

tratamentului medicamentos.

4 DIAGNOSTIC

NURSING

Alterarea termoreglării din cauza procesului de boală

manifestată prin febră moderată.

OBIECTIVPacientul să prezinte în decurs de 2-4 ore temperatură

corporală în limite normale.

INTERVEN IIȚ -administrez antitermice la indica ia mediculuiț

-încurajez pacientul să se hidrateze corespunzător

-monitorizez temperatura corporală, masurând-o cu ajutorul termometrului gradat la nivelul axilei i o notez în foaia deș

36

Page 37: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

observa ie a pacientului;ț

-identific semnele deshidratării

EVALUAREDupă aproximativ două ore pacientul prezintă temperature

corporală în limite normale.

5

DIAGNOSTIC

NURSING

Alterarea somnului din cauza tusei nocturne manifestată

prin oboseală diurnal.

OBIECTIVPacientul să aibă un somn cu durata de 7-8 ore noaptea, să

fie odihnitor, lini titor.ș

INTERVEN IIȚ

-aplic măsuri de combatere a tusei:drenaj postural, ingestie

de lichide calde u or îndulciteș

-administrez antitusive la indica ia mediculuiț

-asigur condi ii de microclimate adecvate somnului iț ș

odihnei

EVALUARELa sfâr itul primei săptămâni pacientul se odihne te 6-7 oreș ș

noaptea.

6

DIAGNOSTIC

NURSING

Risc potential de apari ie acomplica iilor din cauza evolu ieiț ț ț

nefavorabile a bolii manifestată prin noi semne i simptome.ș

OBIECTIVPacientul să respecte tratamentul prescris i recomandărileș

personalului medical pentru o evolu ie spre vindecare.ț

INTERVEN IIȚ

-indic apacientului respecatarea indica iilor medicaleț

-educ pacientul să evite factorii de risc: umezeala, frigul,

tutunul, mediul poluat cu praf i substan e toxiceș ț

-educ pacientul să se prezinte la medic în cazul apari ieiț

altor focare de infec ie pentru a fi asanateț

EVALUAREPacientul prezintă lipsa simptomatologiei după 10-14 zile de

tratament.

7 DIAGNOSTIC Neputin ă din cauza afec iunii manifestată prin sentiment deț ț

37

Page 38: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

NURSING inutilitate fa ă de familie.ț

OBIECTIVPacientul să fie încrezător în revenirea la starea de sănătate

anterioară.

INTERVEN IIȚ

-încurajăm pacientul să respecte tratamentul asigurându-l

că- i poate relua activitatea după 14-21 zile ș

-încurajăm familia să îl sprijine i să îi demonstreze că seș

pot descuraca financiar pe perioada cât pacientul se află în

tratament

EVALUARE

Pacientul este optimist i încrezător cu privire la evolu iaș ț

favorabilă a stării sale de sănătate i inser ia reintegrării câtș ț

mai curând la locul de muncă.

SPITALUL Județean Constanța

SECȚIA UPU Medicală

DOSAR DE ÎNGRIJIRE

Cazul I

DATE DE IDENTITATE

NUME: V PRENUME: C

VÂRSTA: 46 ani SEXUL: F DOMICILIUL: Murfatlar

STRADA: Florilor NR.:5 BL.:---------- SC.:-----------

ET.: ---------- AP :------------- JUDETUL: Constanța

DATE DESPRE SPITALIZARE

38

Page 39: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

DATA INTERNĂRII- ANUL: 2013 LUNA: Aprilie ZIUA:03

DATA EXTERNĂRII- ANUL: 2013 LUNA: Aprilie ZIUA:03

MOTIVELE INTERNĂRII Pacienta se internează în data de

03.04.2013 în UPU Constanța-Medicală, fiind adusă de către

ambulanță pentru următoarele semne și simptome:

-tuse însoțită de expectorație mucoasă

-senzație de arsură retrosternală

- voce răgușită

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: I.A.C.R.S. Bronșită acută

SITUATIA FAMILIALA SI SOCIALA

SITUATIA FAMILIALA: Căsătorită

SITUATIA SOCIALA: Salariată- profesia croitoreasă

CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune, locuiește la casă împreună cu

soțul

ANTECEDENTE

HEREDO-COLATERALE: Nesemnificative

PERSONALE-FIZIOLOGICE: Menarha la 14 ani

Nașteri 2 normale

Avorturi 0

PERSONALE-PATOLOGICE: Apendicectomie la 12 ani

FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:

39

Page 40: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

-Lucrează într-o hală mare, unde nu există sursă de furnizare a

căldurii ambientale

ISTORICUL BOLII EXTRAS DIN

EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

Pacienta în vârstă de 46 ani, se prezintă în UPU Constanța-

Medicală, acuzând următoarele: tuse sâcâitoare de aproximativ 5

zile, însoțită de expectorație mucoasă, senzație de arsură

retrosternală accentuată în momentul efortului de tuse și disfonie.

Pacienta afirmă că simptomatologia a debutat la o zi , după ce la

locul de muncă, timp de 8 ore a stat la temperaturi scăzute,

neexistând sursă de căldură.

Examenul clinic pe aparate evidențiază:

• Aparat respirator:torace normal conformat, murmur vezicular

prezent bilateral, raluri bronșice absente.

• Aparat circulator:bătăi cardiace ritmice, puls periferic prezent,

ritmic, TA 125/75 mm Hg, puls 72 bătăi/minut

• Aparat renal: loje renale libere, micțiuni fiziologice.

• Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare.

PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE

TRATAMENTUL LA INTERNARE:

-Glucoză 5 % 500 ml

40

Page 41: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

-No-spa 1 fiolă

-Algocalmin 1 fiolă

-HHC 200 mg

TRATAMENT AMBULATOR PRESCRIS LA EXTERNARE:

-Ampicilină 1 gr./12 h

-Tusomag 20 picături/3 ori/zi

-Fluimucil 600 mg/zi/doză unică

PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE

EXAMINĂRI:

-Radiografie toracică

-Recoltare sânge venos pentru analize de laborator

-Electrocardiogramă

-Examen clinic boli interne

REGIMUL:

- Hiposodat pe perioada administrării hemisuccinatului de

hidrocortizon

- Fructe și legume proaspete pe perioada administrării

tratamentului în ambulator și în perioada de recuperare

41

Page 42: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

OBSERVAREA INIȚIALĂ A

NEVOILOR FUNDAMENTALE

SITUAȚIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-64 Kg T.A.-125/75

mmHg

P-72 b/min. T0 -37,2 0C R-18 r/min. VAZ- bun AUZ-bun

NEVOI FUNDAMENTALE

01.A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE:torace

normal

conformat, simetric bilateral cu respirația, murmur vezicular

prezent bilateral, zgomote cardiace ritmice, puls regulat,

funcții vitale în limite normale

02.A MANCA, A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ trei

zile prezintă inapetență

03.A ELIMINA:prezintă diureză normală cantitativ și calitativ,

scaun unu-două pe zi de consistență normală;prezintă tuse

însoțită de expectorație mucoasă

04.A TE MISCA: prezintă aparat locomotor integru structural

și morfologic, se deplasează fără ajutor

05.A DORMI, A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ trei

nopți nu se odihnește corespunzător din cauza tusei

06.A TE IMBRACA, A TE DEZBRACA: prezintă haine curate

adecvate mediului spitalicesc, se îmbracă fără ajutor

07.A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE:

pacienta prezintă temperatură corporală în limite normale,

aceasta afirmă că nici în zilele anterioare nu a prezentat

frisoane sau febră

42

Page 43: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

OBSERVAREA INITIALA A

NEVOILOR FUNDAMENTALE

08.A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacienta

prezintă tegumente și mucoase integre, curate, îngrijite, pijamale

curate,

unghii tăiate scurt, ingrijite

09.A EVITA PERICOLELE:pacienta prezintă risc de apariție a

complicațiilor în cazul nerespectării indicațiilor și a

recomandărilor personalului medical precum și în cazul instituirii

unui tratament greșit

10.A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și

colegele de salon

11.A TE RECREEA:se relaxează când calcă rufe sau privește

telenovelele preferate la televizor

12.A FI UTIL:se simte neputincioasă față de familie și își dorește

să ajungă cât mai curând acasă la copii

13.A INVATA: pacienta este receptive la recomndările

personalului medical

43

Page 44: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

14.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacienta este creștin ortodox

merge destul de rar la biserică

ALERGIC LA: nu se știe alergică

ASPECTE PSIHOLOGICE

STAREA DE CONSTIENTA: păstrată

COMPORTAMENT: orientată temporo-spațial

MODUL DE INTERNARE- adusă de către ambulanță

PARTICULARITATI: nu prezintă

ASPECTE SOCIOLOGICE

MOD DE VIATA- căsătorită

MEDIUL (HABITAT)- rural

OCUPATII (HOBBY): să privească la televizor telenovele

PARTICULARITATI: nu prezintă

PROBLEME SOCIALE: insuficientul câștig financiar care nu

acoperă nevoile familiei

INTERPRETAREA DATELOR

44

Page 45: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

A MANCA, A BEA: Alterarea alimentației prin defict din cauza

procesului de boală manifesta prin inapetență.

A ELIMINA: Eliminări inadecvate din cauza procesului de

boală manifestat print use însoțită de expectorație mucoasă.

A DORMI: Alterarea somnului din cauza tusei nocturne

manifestată prin oboseală diurnal.

A EVITA PERICOLELE:Risc potențial de apariție a

complicațiilor din cauza evoluției nefavorabile bolii manifestat

prin noi semne și simptome.

POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE

VINDECARE: Da

STABILIZARE, AMELIORARE: Da

AGRAVARE: Da, în condițiile nerespectării indicațiilor primate.

DECES: Nu

COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL

Pacienta să prezinte înlăturarea simptomatologiei.

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII

Ora 830 –internarea în UPU Constanța

Ora 900 –efectuarea consultului de specialitate

45

Page 46: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Ora 930 –efectuarea electrocardiogramei

Ora 945 –recoltarea sângelui venos pentru analize de laborator

Ora 1000-efectuarea radiografiei toracice

Ora 1030-administrarea tratamentului prescris

Ora 1700-externarea din UPU Constanța

OBIECTIVUL GLOBAL

Pacienta să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni lipsa

simptomatologiei în special a tusei și expectorației.

ALIMENTAȚIA

ALIMENTE PERMISE:

Pacienta poate consuma sărace în sare, fructe și legume

proaspete.

ALIMENTE INTERZISE:

Îi sunt interzise mezelurile, conserve, alimentele grase.

PREFERINȚE ALIMENTARE:

Îi plac cartofii prăjiți și costițele afumate.

46

Page 47: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

TRATAMENT PE TIMPUL SPITALIZĂRII

Prescripții Indicații

-Ampicilină Antibiotic

-Glucoză 5 % Furnizează energia necesară funcționării normale a celulelor

-No-spa Antispastic

-Algocalmin Antialgic, antitermic

EXAMENE PARACLINICE

DATA EXAMENE CERUTE REZULTATUL

03.04.2013

- efectuarea radiografiei toracice

-fără leziuni pulmonare active

-electrocardiogramei - normal, fără modificări

-consult clinic de specialitate boli interne

-se confirmă Bronșita acută

EXAMENE BIOLOGICE

DATA EXAMENE CERUTEVALORI

OBTINUTE

VALORI REFERINTA

LABORATOR

47

Page 48: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

8.04.20

13

Numar de

leucocite

Numar de

eritrocite

Hemoglobina

Hematocrit

Număr de

trombocite

Granulocite

Limfocite

Bazofile

Monocite

Eozinofile

Glicemie

TGO

TGP

Uree

Creatinină

VSH

Sumar urină

6800

3.34

12.5

38 %

260.000

58 %

32 %

1 %

5 %

1 %

111

25 UI

20 UI

20 mg

/dl

0.9

mg/dl

15

Rare

celule

epiteliale

, rare

leucocite

, rare

4.1–8.1 mii

4,2-5,6 mil. g/dl

12-16 mg/dl

42%–52%

150.000-

400.000mm3

50%–62%

25%–40%

0%–1%

3%–7%

0%–3%

70-120 mg/dl

< 37 UI

< 45 UI

20 – 45 mg /dl

0,70- 1,4 mg/dl

6-13 mm/1h

Rare epiteliale,

rare leucocite

48

Page 49: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

hematii

PARAMETRII FIZIOLOGICI

DATA OR

A

TEM

P

0 C

PULS

b/mi

n

RES

P

r/mi

n.

T.A.

mmHg

DIUREZ

A

ml/24h

SCAUN

Nr./zi

03.04.20

13

800

37,2 7218

125/75

Micțiuni

spontan

eScaun

normal

03.04.20

13900

37,272

17125/75

03.04.20

131200

37,170

17120/70

03.04.20

131500

37,172

17120/70

03.04.20

131700

37,170

18120/70

CONCLUZII GENERALE

Evolutia nevoilor fundamentale,tratamentul si efectele, evolutia

valorilor examenelor medicale.

49

Page 50: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Pacienta în vârstă de 46 ani, se prezintă în UPU Constanța-

Medicală , adusă de către ambulanță, acuzând tuse sâcâietoare de

aproximativ 5 zile, însoțită de expectorație mucoasă, senzația de

arsură retrosternală acccentuată în momentul efortului de tuse și

disfonie.

Din anamneză reiese că simptomele au debutat în urmă cu

aproximativ o săptămână, când la locul de muncă, a lucrat opt ore

în frig , neexistând sursă de căldură.

În timpul scurs până la prezentarea în Serviciul de urgență,

pacienta s-a tratat acasă fără a fi investigată de către un medic,

administrându-și Nurofen comprimate și ceaiuri antitusive.

În urma examenului clinic și a investigațiilor efectuate se pune

diagnosticul de IACRS Bronșită acută și se administrează tratament

medicamentos.

Pacienta se externează în data de 3.04.2013 ora 1700 cu rețetă,

urmân tratamentul la domiciliu, starea fiind vizibil îmbunătățită.

.

RECOMANDĂRI LA EXTERNARE

EXPLICAREA ACESTORA

La externare pacientei i se recomandă:

- respectarea tratamentului medicamentos prescris

-control medical peste șapte zile la medicul de familie

-respectă regimul alimentar hiposodat pe durata tratamentului cu

50

Page 51: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

HHC

- evită expunerea la frig, umezeala, substanțele iritante,fumul

tutunul,eforturile vocale

-în cazul evoluției nefavorabile se prezintă la medic

FI A TEHNICĂ NR. 1Ș

EFECTUAREA PUNC IEI VENOASEȚ

Definiţie – punc ia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-ț

o venă prin intermediul unui ac de punc ie.ț

Scop

• Explorator

- recoltarea sângelui petru examenele de laborator

precum cele biochimice,hematologice, serologice si

bacteriologice

• Terapeutic

-administrarea unor medicamente sub forma injec iei ț

si a perfuziei intravenoase

-recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale

-executarea tranfuziei de sânge sau derivate ale

sângelui

sângerare in cantitate de 30-500 ml în edemul

pulmonar acut, hipertensiune arteriala

51

Page 52: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Locul

punc ieiț

-venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),în locul

unde se formează un "M" prin anastomozarea lor

-venele antebra uluiț

-venele de pe fa a dorsală a mâiniiț

-venele subclaviculare

-venele femurale

-venele maleolare interne

-venele jugularei si epicraniene (de regulă se execută

la sugar si copilul mic)

Materiale

necesare

Pentru protec ie se foloseste o pernă elastică pentru ț

sprijinirea bra ului, mu ama si aleză.Pentru a ț ș

dezinfecta locul unde va fi executată punc ia se ț

folose te alcool medicinal si tampoane.ș

Se utilizează ace de 25-300 mm,diamentrul 6/10, 7/10,

sau 10/10 (în fuc ie de scop), seringi de capacitate ț

corespunzătoare, pense, mănu i chirurgicale.Toate ș

aceste materiale sunt de unică folosin ă.ț

Pacientul se a eaază într-o pozi ie confortabilă atât ș ț

pentru el cât i pentru cel care execută ș punc ia (în ț

decubit dorsal).

Se examinează calitatea i starea venelor având grijăș

ca hainele să nu impiedice circula ia de întoarcere la ț

nivelul bra ului.Bra ul pacientului se a ează pe perni a ț ț ș ț

si mu ama în abduc ie i extensie maximă, se ș ț ș

dezinfectează tegumentele i se aplică garoul la ș

distan a de 7-8 cm deasupra locului unde se va executaț

punc ia, strângându-l astfel încât să oprească circula iaț ț

venoasă fără a comprima artera.

Este recomdat ca pacientul să strângă pumnul, venele

devenind astfel devenind turgescente.52

Page 53: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Executia

punctiei

Asistentul medical îmbracă mănu ile sterile i seș ș

a ează vizavi de pacient.ș

Se fixează vena cu policele mâinii stângi, la 4-5 cm

sub locul punc iei, exercitând o u oară compresiune iț ș ș

trac iune în jos asupra esuturilor vecine.Se fixeazăț ț

seringa, grada iile fiind în sus, acul ata at cu bizoul înț ș

sus, în mâna dreaptă, între police si restul degetelor.

Se pătrunde cu acul traversând, în ordine

tegumentul - în direc ie oblică,unghiul să fie de 30 deț

grade, apoi peretele venos - învingându-se o rezisten ăț

elastică până când acul înainteaza în gol.

În lumenul venei, se schimbă direc ia acului 1-2 cm, iț ș

se controlează pătrunderea acului în venă prin aspira ieț

cu seringa.

Se continuă tehnica în func ie de scopul punc ieiț ț

venoase - precum injectarea medicamentelor,

recoltarea sângelui sau perfuzie.

După executarea punc iei se ăndepartează stazaț

venoasă prin desfacerea garoului i a pumnului.ș

Se aplică tamponul îmbibat în solu ie ț dezinfectantă

la locul de pătrundere a acului i se retrage brusc aculș

din venă.Se comprimă locul punc iei timp de 3-5ț

minute, bra ul fiind în pozi ie verticală.ț ț

Accidente În timpul punc iei pot apărea câteva efecte adverse ț

sau se pot declan a accidenteș

• Hematom datorită infiltrării sângelui în esutul ț

perivenos.Asistentul trebuie să intervină i să ș

retragă acul, apoi să comprime locul punc iei ț

timp 1-3 minute

• Străpungerea venei prin perforarea peretului

53

Page 54: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

opus al acesteia, motiv pentru care asistentul

medical retrage acul în lumenul venei

• Ame eli, paloare, lipotimieț

SPITALUL Județean Constanța

SECȚIA UPU Medicală

DOSAR DE ÎNGRIJIRE

Cazul II

DATE DE IDENTITATE

NUME: I PRENUME: S

VARSTA: 28 ani SEXUL: F DOMICILIUL: Ovidiu

STRADA: Milcov NR.:64 BL.:---------- SC.:-----------

ET.: ---------- AP :------------- JUDETUL: Constanța

DATE DESPRE SPITALIZARE

DATA INTERNARII- ANUL: 2013 LUNA: Aprilie ZIUA:04

DATA EXTERNARII- ANUL: 2013 LUNA: Aprilie ZIUA:04

54

Page 55: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

MOTIVELE INTERNARII Pacienta se prezintă în data de 04.04.2013

în UPU Constanța-Medicală, acuzând următoarele semne și

simptome de aproximativ două zile:

-jenă la degutiție

-catar nazal însoțit de arsură a mucoasei

- tuse uscată spasmodică

-durere vie retrosternală ce însoțește efortul de tuse

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: Bronșită acută

SITUAȚIA FAMILIALĂ ȘI SOCIALĂ

SITUATIA FAMILIALA: Căsătorită

SITUATIA SOCIALA: Salariată- profesia vânzătoare

CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune, locuiește la casă împreună cu

soțul și copilul

ANTECEDENTE

HEREDO-COLATERALE: Fără importanță

PERSONALE-FIZIOLOGICE: Menarha la 12 ani

Nașteri 1 normală

Avorturi 0

PERSONALE-PATOLOGICE: Apendicectomie la 7 ani

Amigdalectomie la 17 ani

FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:

55

Page 56: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

-Lucrează ca vânzătoare, într-o hală unde tranșează și vinde carne

de porc. În marea majoritate a timpului stă cu mâinile în apă la

temperaturi scăzute.

ISTORICUL BOLII EXTRAS DIN

EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

Pacienta în vârstă de 28 ani, se prezintă în serviciul primire

urgență a Spitalului Județean, acuzând disfagie, ușoară creștere a

temperaturii corporale, 38,6 0C, inflamație amucoasei nazale,

însoțită de arsură și rinoree, tuse spasmodică accentuată de durere

vie retrosternală.

Din anamneză reiese că pacienta lucrează într-o hală de carne

unde tranșează și vinde carne. Condițiile de lucru sunt neadecvate,

deoarece pacienta lucrează la temperaturi scăzute.

Pacienta afirmă că de aproximativ 3-4 zile prezintă inapetență.

PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE

TRATAMENTUL LA INTERNARE:

-Glucoză 5 % 500 ml

-No-spa 1 fiolă

56

Page 57: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

-Algocalmin 1 fiolă

-HHC 200 mg

TRATAMENT AMBULATOR PRESCRIS LA EXTERNARE:

-Amoxacilină 500 mg./ 8 h

-Stodhal 5 granule/3 ori/zi

-Calmotusin 1 cpr./ 3ori/ zi

PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE

EXAMINARI:

-Radiografie toracică

-Recoltare sânge venos pentru analize de laborator

-Electrocardiogramă

-Examen clinic boli interne

REGIMUL:

- Hiposodat pe perioada administrării hemisuccinatului de

hidrocortizon

- Fructe și legume proaspete pe perioada administrării

tratamentului în ambulator și în perioada de recuperare

OBSERVAREA INIȚIALĂ A

NEVOILOR FUNDAMENTALE

57

Page 58: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

SITUATIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-64 Kg T.A.-125/75

mmHg

P-72 b/min. T0 -37,2 0C R-18 r/min. VAZ- bun AUZ-bun

NEVOI FUNDAMENTALE

01.A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE:torace

normal

conformat, simetric bilateral cu respirația, raluri bronșice

ronflante și sibilante difuze prezente bilateral,tuse, zgomote

cardiace ritmice, puls regulat, cord normal,funcții vitale în

limite normale

02.A MANCA, A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ 3-4

zile prezintă inapetență, disfagie

03.A ELIMINA:prezintă diureză normală cantitativ și calitativ,

scaun unu-două pe zi de consistență normală;prezintă tuse

însoțită de expectorație mucoasă

04.A TE MISCA: prezintă aparat locomotor integru structural

și morfologic, se deplasează fără ajutor, reflexe

osteotendinoase prezente bilateral

05.A DORMI, A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ 3-4

nopți tusea o deranjează și o trezește de câteva ori pe noapte

06.A TE IMBRACA, A TE DEZBRACA: prezintă haine curate

adecvate mediului spitalicesc, se îmbracă fără ajutor

07.A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE:

pacienta prezintă temperatură corporală peste limitele

normale, respectiv 38,60C

58

Page 59: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

OBSERVAREA INIȚIALĂ A

NEVOILOR FUNDAMENTALE

08.A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacienta

prezintă tegumente și mucoase integre, curate, îngrijite, pijamale

curate,

unghii tăiate scurt, ingrijite

09.A EVITA PERICOLELE:pacienta prezintă risc de apariție a

complicațiilor în cazul nerespectării indicațiilor și a

recomandărilor personalului medical precum și în cazul instituirii

unui tratament greșit

10.A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și

colegele de salon

11.A TE RECREEA: îi place să citească romane de dragoste

12.A FI UTIL: își dorește să se refacă cât mai curând pentru a se

putea întoarce la muncă

13.A INVATA: cere informații legate de afecțiunea sa, își dorește

să revină la starea de sănătate anterioară îmbolnăvirii cât mai

curând

14.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacienta este creștin ortodox

59

Page 60: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

merge destul de rar la biserică

ALERGIC LA: nu se știe alergică

ASPECTE PSIHOLOGICE

STAREA DE CONSTIENTA: păstrată

COMPORTAMENT: orientată temporo-spațial

MODUL DE INTERNARE- s-a prezentat singură

PARTICULARITATI: nu prezintă

ASPECTE SOCIOLOGICE

MOD DE VIATA- căsătorită

MEDIUL (HABITAT)- urban

OCUPATII (HOBBY): să citească

PARTICULARITATI: nu prezintă

PROBLEME SOCIALE: veniturile financiare mici comparative cu

necesitățile

INTERPRETAREA DATELOR

A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE: Alterarea

respirației din cauza procesului de boală manifestată prin tuse

seacă, sâcâietoare, oboseală la efort susținut

60

Page 61: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

A MÂNCA, A BEA:Deficit alimentar din cauza procesului de

boală manifestat prin disfagie, inapetență.

A –ȚI MENȚINE TEMPERATURA: Alterarea termoreglării din

cauza procesului de boală manifestată prin febră moderată.

A DORMI: Alterarea somnului din cauza tusei nocturne

manifestată prin oboseală diurnal.

A EVITA PERICOLELE:Risc potențial de apariție a

complicațiilor din cauza evoluției nefavorabile a afecțiunii

manifestat prin noi semne și simptome.

POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE

VINDECARE: Da

STABILIZARE, AMELIORARE: Da

AGRAVARE: Da, în cazul nerespectării indicațiilor primate și a

tratamentului medicamentos.

DECES: Nu

COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL

Pacienta să prezinte o evoluție favorabilă, astfel încât să-și

recapete starea de sănătate anterioară îmbolnăvirii.

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII

Ora 1000 –internarea în UPU Constanța

61

Page 62: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Ora 1030 –efectuarea consultului de specialitate

Ora 1100 –efectuarea electrocardiogramei

Ora 1130 –recoltarea sângelui venos pentru analize de laborator

Ora 1230-efectuarea radiografiei toracice

Ora 1300-administrarea tratamentului prescris

Ora 1600-externarea din UPU Constanța

OBIECTIVUL GLOBAL

Pacienta să respecte tratamentul medicamentos prescris

pentru a-și recăpăta stare de sănătate și a preveni apariția

evoluției nefavorabile a bolii.

ALIMENTAȚIA

ALIMENTE PERMISE:

Pacienta poate consuma sărace în sare, fructe și legume

proaspete.

ALIMENTE INTERZISE:

Îi sunt interzise mezelurile, conserve, alimentele grase.

PREFERINȚE ALIMENTARE:

62

Page 63: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Îi plac ardeii umpluți cu carne.

TRATAMENT PE TIMPUL SPITALIZĂRII

Prescripții Indicații

-Ampicilină Antibiotic

-Glucoză 5 % Furnizează energia necesară funcționării normale a celulelor

-No-spa Antispastic

-Algocalmin Antialgic, antitermic

EXAMENE PARACLINICE

DATA EXAMENE CERUTE REZULTATUL

04.04.2013

- efectuarea radiografiei toracice

-fără leziuni pulmonare active

-electrocardiogramei - normal, fără modificări

-consult clinic de specialitate boli interne

-se confirmă Bronșita acută

EXAMENE BIOLOGICE

DATA EXAMENE CERUTE VALORI VALORI REFERINTA

63

Page 64: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

OBTINUTE LABORATOR

8.04.20

13

Numar de

leucocite

Numar de

eritrocite

Hemoglobina

Hematocrit

Număr de

trombocite

Granulocite

Limfocite

Bazofile

Monocite

Eozinofile

Glicemie

TGO

TGP

Uree

Creatinină

VSH

Sumar urină

9800

4.34

11.7

48 %

360.000

78 %

22 %

1 %

5 %

1 %

111

18 UI

20 UI

28 mg

/dl

0.8

mg/dl

18

Rare

celule

epiteliale

, rare

4.1–8.1 mii

4,2-5,6 mil. g/dl

12-16 mg/dl

42%–52%

150.000-

400.000mm3

50%–62%

25%–40%

0%–1%

3%–7%

0%–3%

70-120 mg/dl

< 37 UI

< 45 UI

20 – 45 mg /dl

0,70- 1,4 mg/dl

6-13 mm/1h

Rare epiteliale,

rare leucocite

64

Page 65: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

leucocite

PARAMETRII FIZIOLOGICI

DATA OR

A

TEM

P

0 C

PULS

b/mi

n

RES

P

r/mi

n.

T.A.

mmHg

DIUREZA

ml/24h

SCAUN

Nr./zi

03.04.20

13

1115

38,6 7218

115/70

Micțiuni

spontane Scaun

normal

03.04.20

131200

37,372

17115/70

03.04.20

131300

37,870

17115/70

03.04.20

131500

37,672

17115/70

03.04.20

131600

37,470

18115/70

CONCLUZII GENERALE

Evolutia nevoilor fundamentale,tratamentul si efectele, evolutia

valorilor examenelor medicale.

65

Page 66: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Pacienta în vârstă de 28 ani, se prezintă în UPU Constanța-

Medicală, acuzând jenă la deglutiție, respectiv, disfagie, febră

moderată, catar nazal resimțit de către paacientă ca o arsură a

mucoasei, tuse uscată spasmodică ce o trezește noaptea din

somn, durere vie retrosternală acutizată în timpul accesului de

tuse și oboseală în respirație la efort fizic susținut.

Pacienta afirmă că semnele și simptomele au debutat în urmă

cu 3-4 zile, ca urmare a temperaturii ambientale scăzute de la

locul de muncă.

În urma examenului clinic și a investigațiilor efectuate se pune

diagnosticul de Bronșită acută, instituindu-se tratament

medicamentos în serviciul de urgență.

Pacienta se externează la cerere în data de 04.04.2013 ora 1600

cu recomandarea de a urma tratament la domiciliu cu

Amoxacilină 500 mg/8 ore, Stodhal sirop, Calmotusin, Algocalmin

la nevoie.

RECOMANDĂRI LA EXTERNARE

EXPLICAREA ACESTORA

La externare pacientei i se recomandă:

- respectarea tratamentului medicamentos prescris

-control medical peste șapte zile la medicul de familie

-respectă regimul alimentar hiposodat pe durata tratamentului cu

HHC

- evită expunerea la frig, umezeala, substanțele iritante,fumul

tutunul,eforturile vocale

66

Page 67: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

-în cazul evoluției nefavorabile se prezintă la medic

FI A TEHNICĂ NR. 2Ș

EFECTUAREA INJEC IEI INTRAMUSCULAREȚ

Defini ie:ț Injec ia intramusculară constituie introducerea unorț solu ii izotonice,uleioase sau a unei substan e coloidale în stratul muscularț ț prin intermediulunui unui ac ata at la seringa.ș

Scop: introducerea în organism a unor substan e medicamentoase.ț

Locuri de elec ie:ț Regiunea superoexternă fesieră, deasupra marelui trochanter; fa a externă a coapsei, în treimea mijlocie; fa a externăț ț a bra ului în mu chiul deltoid.ț ș

PREGĂTIREA MATERIALELOR

Tăvi a medicală care să con ină ț ț

• mu ama i aleză, ș ș

• tăvi a renală, casoleta cu tampoaneț

sterile de vata sau comprese din tifon;

• seringi sterile de mărime

corespunzătoare cantită ii substan ei deț ț

administrat;

• medicamentul de injectat (solu iiț

apoase, uleioase, pulberi uscate solubile

în apă distilată sau ser fiziologic) în

flacoane închise;

• substan e dezinfectante ca alcool,ț

tinctura de iod; cel putin trei ace de

mărimi diferite;

• medicamente pentru eventualele

accidente ca ocul anafilacticș

67

Page 68: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

PREGĂTIREA PACIENTULUI

Se pregătesc materialele i instrumenteleș

necesare i se transportă lângăș bolnav (cu tava

sau măsu a). ț

Asitenta mediicală stabile te loculuiș

efectuării injec ieiț

Se anun ă bolnavul i i se explicăț ș

necesitatea tehnicii

Se a ează bolavul în decubit ventral,ș

lateral, ezând sau în picioare în func ie deș ț

locul ales pentru efectuarea tehnicii

Se descoperă locul de elec ieț

LOCURILE DE ELEC IEȚ

Pentru injec ie în regiunea fesieră, seț

reperează următoarele puncte:

– punctul Smarnov, la un

lat de deget deasupra marelui trochanter iș

înapoia lui.

– punctul Bertlhelemey,

la unirea treimii externe cu cele două treimi

interne ale liniei care une te spina iliacăș

antero-posterioară cu extremitatea superioară a

antului interfesier.ș

– zona situată deasupara

liniei care une te spina iliacă posterioară cuș

marele trochanter.

Pentru pozitia sezând, injec ia seț

efectuează în toată regiunea fesieră, deasupra

punctului de sprijin.

68

Page 69: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

EFECTUAREA PROCEDURII:

• Spălare pe mâini cu apă curentă iș

săpun;

• Dezinfectarea mâinilor cu alcool;

• Se montează seringa în condi ii deț

asepsie perfectă

• Se verifică fiola, se încarcă seringa cu

substan a de injectat, se elimină buleleț

de aer

• Se schimbă acul, îndepartându-l pe cel

cu care a fost aspirată substan a i seț ș

adaptează un ac potrivit pentru injec ieț

• Se degresează locul injec iei cu unț

tampon de vată cu alcool medicinal i seș

dezinfectează cu alt tampon cu alcool

• Se invită bolnavul să- i relaxezeș

musculatura i să stea lini tit.ș ș

• Se întinde pielea între policele iș

indexul sau mediul mâinii stângi.

• Se în eapă perpendicular pielea,ț

pătrunzând (4 – 7 cm) cu rapiditate iș

siguran ă cu acul montată la seringă.ț

69

Page 70: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

EFECTUAREA PROCEDURII:

• Se verifică pozi ia acului prin aspirare.ț

• Se injectează lent lichidul.

• După injectare se scoate acul cu seringa,

acoperind locul cu un tampon cu

alcool.

• Se masează locul cu tamponul cu

alcool, pentru a disocia planurile

esuturilor străpunse, activând circula iaț ț

pentru a

• favoriza absorb ia.ț

• Se a ează bolnavul în pozi ie comodăș ț

unde va sta în repaus fizic timp de 5 –

10 minute.

• Spălarea pe mâini cu apă curentă iș

săpun.

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

• se aruncă la co de eurile de injec ieș ș ț

(fiole golite, tampoane de vată).

• se spală imediat seringa, acele folosite,

cu apa i detergen i.ș ț

• se dezinfectează după o clătire

abundentă i se pregăte te pentruș ș

sterilizare

70

Page 71: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

ACCIDENTE I ȘINCIDENTE

• durere vie prin atingerea nervului sciatic

sau a unei ramuri a acestuia.

• Se impune retragerea acului iș

efectuarea injec iei în altă regiune.ț

• paralizie prin lezarea nervului sciatic

• hematom prin in eparea unui vas.ț

• supura ie aseptică datorată unorț

substan e care nu sunt resorbite.ț

• ruperea acului se extrage pe cale

chirurgicală

• embolie prin introducerea accidentală

într-un vas de sânge a unei substan eț

uleioase sau în suspensie.

SPITALUL Județean Constanța

SECȚIA UPU Medicală

DOSAR DE INGRIJIRE

Cazul III

DATE DE IDENTITATE

NUME: R PRENUME: C

VARSTA: 41 ani SEXUL: M DOMICILIUL: Agigea

STRADA: Crinului NR.:38 BL.:---------- SC.:-----------

ET.: ---------- AP :------------- JUDETUL: Constanța

DATE DESPRE SPITALIZARE71

Page 72: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

DATA INTERNARII- ANUL: 2013 LUNA: Aprilie ZIUA:04

DATA EXTERNARII- ANUL: 2013 LUNA: Aprilie ZIUA:04

MOTIVELE INTERNARII Pacientul se prezintă în data de 04.04.2013

în UPU Constanța-Medicală, acuzând următoarele semne și

simptome de aproximativ de 3-4 zile:

-voce răgușită

-oboseală la efort fizic susținut

- tuse uscată

-durere retrosternală ce însoțește efortul de tuse

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: IACRS Bronșită acută

SITUAȚIA FAMILIALĂ ȘI SOCIALĂ

SITUATIA FAMILIALA: Căsătorită

SITUATIA SOCIALA: Salariată- profesia vânzătoare

CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune, locuiește la casă împreună cu

soția și copilul

ANTECEDENTE

HEREDO-COLATERALE: Fără importanță

PERSONALE-PATOLOGICE: Infecții repetate de tract respirator

superior

FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:

72

Page 73: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

-Lucrează în mediu deschis, fiind constructor

ISTORICUL BOLII. EXTRAS DIN

EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

Pacientul în vârstă de 41 ani, se prezintă în serviciul primire

urgență a Spitalului Județean, acuzând de aproximativ 3-4 zile

disfonie,tuse uscată, durere retrosternală și oboseală la efort fizic

susținut.

Pacientul afirmă că simptomatologia a debutat cu rinoree și

senzația de arsură a mucoasei nazale semne care îi crează

disconfort.

PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE

TRATAMENTUL LA INTERNARE:

-Glucoză 5 % 500 ml

-Algocalmin 1 fiolă

-HHC 200 mg

TRATAMENT AMBULATOR PRESCRIS LA EXTERNARE:

-Amoxacilină 500 mg./ 8 h

-Calmotusin 1 cpr./ 3ori/ zi

PRESCRIPTII MEDICALE LA INTERNARE

73

Page 74: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

EXAMINARI:

-Radiografie toracică

-Recoltare sânge venos pentru analize de laborator

-Electrocardiogramă

-Examen clinic boli interne

REGIMUL:

- Hiposodat pe perioada administrării hemisuccinatului de

hidrocortizon

- Fructe și legume proaspete pe perioada administrării

tratamentului în ambulator și în perioada de recuperare

ASPECTE PSIHOLOGICE

STAREA DE CONSTIENTA: păstrată

COMPORTAMENT: orientat temporo-spațial

MODUL DE INTERNARE- s-a prezentat singur

PARTICULARITATI: nu prezintă

ASPECTE SOCIOLOGICE

MOD DE VIATA- căsătorită

MEDIUL (HABITAT)- urban

OCUPATII (HOBBY): privitul la meciurile de fotbal

74

Page 75: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

PARTICULARITATI: nu prezintă

PROBLEME SOCIALE: veniturile financiare mici comparative cu

necesitățile

OBSERVAREA INIȚIALĂ A

NEVOILOR FUNDAMENTALE

SITUATIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-92 Kg T.A.-130/75

mmHg

P-72 b/min. T0 -37,2 0C R-18 r/min. VAZ- bun AUZ-bun

NEVOI FUNDAMENTALE

01.A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE:torace

normal

conformat, simetric bilateral cu respirația,tuse, zgomote

cardiace ritmice, puls regulat, cord normal,funcții vitale în

limite normale

02.A MANCA, A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ 3-4

zile prezintă inapetență, disfagie

03.A ELIMINA:prezintă diureză normală cantitativ și calitativ,

scaun unu-două pe zi de consistență normală;prezintă tuse

însoțită de expectorație mucoasă

04.A TE MISCA: prezintă aparat locomotor integru structural

și morfologic, se deplasează fără ajutor, reflexe

osteotendinoase prezente bilateral

05.A DORMI, A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ 3-4

nopți tusea îl deranjează și îl trezește de câteva ori pe noapte

75

Page 76: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

06.A TE IMBRACA, A TE DEZBRACA: prezintă haine curate

adecvate mediului spitalicesc, se îmbracă fără ajutor

07.A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE:

pacientul prezintă temperatură corporală în limite normale

OBSERVAREA INIȚIALĂ A

NEVOILOR FUNDAMENTALE

08.A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacientul

prezintă tegumente și mucoase integre, curate, îngrijite, pijamale

curate,

unghii tăiate scurt, ingrijite

09.A EVITA PERICOLELE:pacientul prezintă risc de apariție a

complicațiilor în cazul nerespectării indicațiilor și a

recomandărilor personalului medical precum și în cazul instituirii

unui tratament greșit

10.A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și

colegii de salon

11.A TE RECREEA: îi place să privească meciuri de fotbal la

televizor

12.A FI UTIL: își dorește să se refacă cât mai curând pentru a se

76

Page 77: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

putea întoarce la muncă, este sursa de venit a familiei

13.A INVATA: cere informații legate de afecțiunea sa, își dorește

să revină la starea de sănătate anterioară îmbolnăvirii cât mai

curând

14.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacientul este creștin ortodox

merge destul de rar la biserică

ALERGIC LA: nu se știe alergică

INTERPRETAREA DATELOR

A MANCA, A BEA: Alterarea alimentației prin defict din cauza

procesului de boală manifesta prin inapetență, disfagie.

A ELIMINA: Eliminări inadecvate din cauza procesului de

boală manifestat print use însoțită de expectorație mucoasă.

A DORMI: Alterarea somnului din cauza tusei nocturne

manifestată prin oboseală diurnă.

A EVITA PERICOLELE:Risc potențial de apariție a

complicațiilor din cauza evoluției nefavorabile bolii manifestat

prin noi semne și simptome.

POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE

VINDECARE: Da

77

Page 78: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

STABILIZARE, AMELIORARE: Da

AGRAVARE: Da, în cazul nerespectării indicațiilor primate și a

tratamentului medicamentos.

DECES: Nu

COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL

Pacientul să prezinte o evoluție favorabilă, astfel încât să-și

recapete starea de sănătate anterioară îmbolnăvirii.

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII

Ora 1100 –internarea în UPU Constanța

Ora 1130 –efectuarea consultului de specialitate

Ora 1130 –efectuarea electrocardiogramei

Ora 1230 –recoltarea sângelui venos pentru analize de laborator

Ora 1330-însoțirea pacientului la radiologie pentru efectuarea

radiografiei toracice

Ora 1400-administrarea tratamentului prescris

Ora 1800-externarea din UPU Constanța

OBIECTIVUL GLOBAL

78

Page 79: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Pacientul să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni o stare de

sănătate satisfăcătoare prin lipsa simptomatologiei.

ALIMENTAȚIA

ALIMENTE PERMISE:

Pacienta poate consuma sărace în sare, fructe și legume

proaspete.

ALIMENTE INTERZISE:

Îi sunt interzise mezelurile, conserve, alimentele grase.

PREFERINȚE ALIMENTARE:

Îi place ceafa de porc la grătar.

TRATAMENT PE TIMPUL SPITALIZĂRII

Prescripții Indicații

-Ampicilină Antibiotic

-Glucoză 5 % Furnizează energia necesară funcționării normale a celulelor

-Algocalmin Antialgic, antitermic

EXAMENE PARACLINICE

DATA EXAMENE CERUTE REZULTATUL

79

Page 80: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

04.04.2013

- efectuarea radiografiei toracice

-fără leziuni pulmonare active

-electrocardiogramei - normal, fără modificări

-consult clinic de specialitate boli interne

-se confirmă Bronșita acută

PARAMETRII FIZIOLOGICI

DATA OR

A

TEM

P

0 C

PULS

b/mi

n

RES

P

r/mi

n.

T.A.

mmHg

DIUREZA

ml/24h

SCAUN

Nr./zi

04.04.20

13

1115

37,6 7218

135/70

Micțiuni

spontane Scaun

normal

04.04.2013

1200 37,672 17 135/70

04.04.2013

1400 37,670 17 135/70

04.04.2013

1600 37,672 17 135/70

04.04.2013

1800 37,470 18 135/70

EXAMENE BIOLOGICE

DATA EXAMENE CERUTEVALORI

OBTINUTE

VALORI REFERINTA

LABORATOR

80

Page 81: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

8.04.20

13

Numar de

leucocite

Numar de

eritrocite

Hemoglobina

Hematocrit

Număr de

trombocite

Granulocite

Limfocite

Bazofile

Monocite

Eozinofile

Glicemie

TGO

TGP

Uree

Creatinină

VSH

Sumar urină

7800

3.24

13.7

52 %

280.000

68 %

38 %

1 %

5 %

1 %

98

23 UI

27 UI

24 mg

/dl

0.9

mg/dl

14

Rare

celule

epiteliale

, rare

leucocite

4.1–8.1 mii

4,2-5,6 mil. g/dl

12-16 mg/dl

42%–52%

150.000-

400.000mm3

50%–62%

25%–40%

0%–1%

3%–7%

0%–3%

70-120 mg/dl

< 37 UI

< 45 UI

20 – 45 mg /dl

0,70- 1,4 mg/dl

6-13 mm/1h

Rare epiteliale,

rare leucocite

81

Page 82: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

CONCLUZII GENERALE

Evolutia nevoilor fundamentale,tratamentul si efectele, evolutia

valorilor examenelor medicale.

Pacientul în vârstă de 41 ani, se prezintă în UPU Constanța-

Medicală, acuzând disfonie, tuse uscată care deranjează

spmnul, durere retrosternală acutizată în timpul efortului de tuse

și oboseală marcantă la efort fizic susținut.

Pacienta afirmă că semnele și simptomele au debutat în urmă

cu 3-4 zile cu rinoree și senzația de arsură a mucoasei nazale.

Din anamneză reiese să pacientul lucrează în mediu deschis, în

curent, frig, umezeală și uneori chiar în mediu cu praf sau cu

diferite mirosuri date de diferite substanțe.

În urma examenului clinic și a investigațiilor efectuate se pune

diagnosticul de Bronșită acută, instituindu-se tratament

medicamentos în serviciul de urgență.

Pacientul se externează în data de 04.04.2013 ora 1800 cu

recomandarea de a urma tratament la domiciliu , starea

accestuia fiind vizibil îmbunătățită.

RECOMANDARI LA EXTERNARE

EXPLICAREA ACESTORA82

Page 83: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

La externare pacientei i se recomandă:

- respectarea tratamentului medicamentos prescris

-control medical peste șapte zile la medicul de familie

-respectă regimul alimentar hiposodat pe durata tratamentului cu

HHC

- evită expunerea la frig, umezeala, substanțele iritante,fumul

tutunul,eforturile vocale

-în cazul evoluției nefavorabile se prezintă la medic

83

Page 84: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

BIBLIOGRAFIE

1- Corneliu Borundel-Manual de medicină internă pentru cadre medii - Editura Medicală;2 - G.Bouvenot, B.Delvulder, L.Guillevin, A. Scaeffer-Patologie medicală- Pneumologie -1996;3 – Lucreția Titircă-Nursing-Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali - Editura Viața Medicală Românească-1997;4 – Lucreția Titircă-Ghid de nursing-Editura Viața Medicală Românească București 2007;5 – Lucreția Titircă Urgențe medico chirurgicale - Editura Medicală-2004;6 - Teodorescu Exarcu, Ileana . Gh .Ciuhat , Silvia Gherghescu, Maria Soigan -Biologie Anatomie și fiziologia omului - Editura Didactică și Pedagogică R.A, București, 1994;7 - FL. Marin-Boli interne pentru cadre medii Editura Medicală, București-1980;8 - Radu Rizescu-AGENDA Medicală-Editura Medicală ,București-1995;9 - Simon Purice—Clinica Medicală- Analize și sinteze-vol.I-Editura Științifică și Enciclopedică, București -1989;10 - Virginia Henderson -Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavului -1999;11 - Voiculescu Marin- Medicina pentru familie - Editura Medicală, București,1986;12 - Vlaicu Radu –Practica Urgențelor Medicale-Editura Dacia

84

Page 85: Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

1998;

85