bolile profesionale.doc

Download bolile profesionale.doc

Post on 11-Aug-2015

123 views

Category:

Documents

1 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

descriere boli profesionale cu declarare obligatorie standarde de definire a bolilor profesionale

TRANSCRIPT

BOLI PROFESIONALE CU DECLARARE OBLIGATORIE IN ROMANIA medicina

BOLI PROFESIONALE CU DECLARARE OBLIGATORIE IN ROMANIA (conform Normelor Generale de Protectie a Muncii 2002) Definitie:

Bolile profesionale, n sensul Legii Protectiei Muncii, sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologic sau psihosociali caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor aparatesi sisteme ale organismului n cadrul procesului de munca, indiferent de tipul de contract de munca existent ntre angajatorsi angajat. Sunt considerate de asemenea boli profesionale afectiunile produse n conditii 939n1321j le enuntate mai sus, afectiuni suferite de elevi, studenti, ucenici, n timpul efectuarii practicii. Noxe profesionale

Pentru ca o noxa din mediul de munca sa fie recunoscuta ca factor etiologic al unei boli profesionale, trebuie sa existe dovada unei relatii cantitative ntre doza noxei respective absorbita de organism si efectul produs asupra acesteia. Relatia doza-efect a fost stabilita pentru un mare numar de factori nocivi, impunndu-se limite maxim admise. Noxele profesionale reprezinta acei factori din conditiile de munca care influenteaza negativ starea de sanatate a organismului personalului muncitor, determinnd sau favoriznd starea de boala sau scaderea capacitatii de munca. Factorii nocivi care pot provoca boli profesionale sunt numerosi: unii dintre ei sunt bine cunoscuti si studiati din punctul de vedere al actiunii asupra organismului, altii apar si sunt identificati o data cu dezvoltarea unor noi tehnologii. Clasificarea noxelor profesionale:

noxe profesionale care apartin organizarii muncii - organizare nefiziologica, nerationala intensitate mare a efortului predominant musculo-osteo-articular (efortul fizic) sau efortul neuro-psiho-senzorial; durata exagerata a muncii peste durata normala a zilei de lucru; ritm de munca nefiziologic, prea rapid si timp ndelungat; regim de munca necorespunzator (raportul dintre perioadele de munca si cele de repaos necorespunzatoare fiziologic); efort static prelungit al anumitor grupe musculare; alternanta necorespunzatoare din punct de vedere fiziologic a celor trei schimburi de munca; pozitii vicioase sau fortate prelungite; munca monotona cu suprasolicitari etc; noxe profesionale ce apartin mediului de munca: factori fizici, chimici, fizico-chimici, biologici;

noxele profesionale ce apartin relatiei om-masina;

noxele profesionale ce apartin relatiilor psiho-sociale dintr-un colectiv de munca (relatia om om). Dupa criteriul specificitatii noxelor profesionale: noxe profesionale generate exclusiv la locul de munca de anumite procese tehnologice;

noxe profesionale care sunt prezente si n mediul nconjurator n general, dar concentratii sau intensitatile lor nu sunt suficient de mari n mediul nconjurator pentru a produce mbolnaviri la persoanele neexpuse profesional;

noxele profesionale prezente si la locul de munca si n mediul nconjurator n general, car pot genera mbolnaviri si la persoanele neexpuse profesional dar majoritatea mbolnavirilor nregistreaza la muncitorii expusi profesional la aceste noxe; noxe profesionale prezente predominant n mediul nconjurator general, dar putnd constitui uneori si o noxa profesionala. Actiunea noxelor profesionale - este complexa, ele putnd exercita actiunea n 4 directii:

ca factori etiologici principali cauznd boli profesionale, relatia noxa profesionala - etiologi bolii este 100% (expunere la plumb - colica saturnina, expunere la mercur - intoxicatie croni cu mercur)

ca factori etiologici favorizanti, secundari, n acest caz apar bolile legate de profesiune (n aceste situatii noxele profesionale participa la etiologia bolii mpreuna cu alti factori etiologic neprofesionali, cum ar fi: bronsita cronica la un fumator care lucreaza la expunere de noxe pneumotrope);

ca factori de agravare a unor boli cronice preexistente (expunerea la tetraclorura de carbo agraveaza evolutia unei hepatite cronice preexistente);

ca factori ce mpiedica vindecarea unor boli cronice (vindecarea unei bronsite acute este mpiedicata de o expunere la iritanti respiratori). Din considerente practice legislatia limiteaza numarul bolilor profesionale. n tara noastra se aplica un sistem limitativ, n care s-a stabilit o lista a bolilor profesionale si a meseriilor n ca acestea pot sa apara, lista care se revizuieste periodic Lista bolilor profesionale declarabile n Romnia este publicata n NGPM 2002. Clasificarea bolilor profesionale se face dupa mai multe criterii: intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante toxice pneumoconioze provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice boli prin expunere la energie radianta

boli prin expunere la temperaturi ridicate sau scazute boli prin expunere la zgomot sau vibratii boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta alergii profesionale dermatoze profesionale cancerul profesional boli infectioase si parazitare boli prin suprasolicitare alte boli Clasificare dupa timpul de expunere la actiunea factorului nociv boli cronice provocate de doze mici care actioneaza timp ndelungat

boli acute generate de o scurta durata de expunere la actiunea factorului nociv, dar n doz mari Dupa modul de actiune al factorului nociv asupra organismului se pot distinge: boli cu actiune generala care afecteaza ntregul organism boli cu actiune locala care afecteaza o parte a organismului, un aparat sau un organ Diagnostic Diagnosticul bolilor profesionale Diagnosticul unei boli profesionale se pune pe cunoasterea a trei elemente de baza: 1. Stabilirea expunerii profesionale - Subiectiv: prin anamneza profesionala, care cuprinde date relatate de bolnav n legatura cu ntregul trecut profesional al muncitorului (profesiuni avute, riscuri profesionale existente la fiecare loc de munca, perioada de expunere de la nceputul activitatii profesionale pna n momentul examinarii) - Obiectiv: prin documente oficiale (carnete de munca, adeverinte) din care reiese profesiunea si durata activitatii la fiecare loc de munca si buletine de analiza privind determinarea de noxe la locul de munca 2. Tabloul clinic - Simptome: rezulta din motivele prezentarii la medic si istoricul bolii, se completeaza cu antecedentele personale si heredocolaterale - Semne: rezulta n urma examenului clinic al pacientului 3. Examene de laborator si paraclinice

- Indicatori de expunere: reprezinta identificarea toxicelor incriminate n organism sau a produsilor de metabolism (biotransformare) ale toxicelor - Indicatori de efect biologic: reprezinta modificari de constante biochimice sau hematologice produse sub actiunea toxicelor, modificari morfologice sau functionale ale diferitelor aparate si sisteme Erorile de diagnostic survin n urma: - necunoasterii sau cunoasterii superficiale a expunerii profesionale - interpretarii gresite a manifestarilor clinice, istoricului bolii sau examinarii obiective superficiale - interpretari eronate a datelor de laborator sau erori rezultate din prelevarea incorecta, efectuarea incorecta a probelor functionale si analizelor paraclinice Semnalarea si declararea bolilor profesionale Conform legislatiei n vigoare semnalarea bolilor profesionale se poate face de catre orice medic, prin completarea fisei de semnalare BP1, care este trimisa la Directia de Sanatate Publica, Biroul de Medicina Muncii din judetul unde si are sediul ntreprinderea. Consecutiv anchetei la locul de munca realizate de catre medicii de medicina muncii din cadrul DSP, se infirma sau se confirma cazul de boala profesionala, prin completarea fisei de declarare a cazului de mbolnavire profesionala BP2. Tratamentul bolilor profesionale Tratamentul se bazeaza pe trei principii: 1. Tratamentul etiologic: - ntreruperea contactului cu factorul etiologic se realizeaza n cazuri acute prin scoaterea din mediul nociv si ndepartarea toxicului neabsorbit nca, iar n cazuri cronice prin spitalizare/concediu medical, schimbarea temporara sau permanenta a locului de munca - eliminarea toxicului absorbit n organism 2. Tratamentul patogenic: actiuni medicale specifice de contracarare a efectului toxicului si a evolutiei bolii 3. Tratamentul simptomatic: tratament medical care se adreseaza simptomelor si disfunctionalitatilor aparatelor si sistemelor organismului Expertiza medicala Forta de munca este una din avutiile cele mai importante ale unui popor. Gospodarirea acesteia este de natura sa-i asigure bunastarea. Evaluarea capacitatii de munca si ncadrarea ntr-un grad de invaliditate nu reprezinta un scop n sine, ci reprezinta doar o etapa a procesului de recuperare, n care se asigura conditiile de subzistenta a individului (prin indemnizatia de invaliditate) si tratamentul recuperator corespunzator. Evaluarea capacitatii de munca si stabilirea gradului n care capacitatea de munca poate fi recuperata dupa boli profesionale sau accidente de munca se realizeaza de catre medicul expert al asigurarilor sociale prin cabinetele si oficiile judetene de

expertiza a capacitatii de munca pe baza: * diagnosticului clinic stabilit de medicul de medicina muncii (n cazul bolilor profesionale) sau a medicului specialist curant (n cazul accidentelor de munca) * diagnosticului functional, care reprezinta, de fapt, o estimare a gradului tulburarilor functionale, pe baza examenului clinic si paraclinic, generate de boala sau accidentul care a produs invaliditatea, diagnostic functional stabilit de catre medicul expert al asigurarilor sociale. Acest medic are obligatia sa efectueze verificarea elementelor pe baza carora s-a stabilit diagnosticul clinic, confruntnd documentatia medicala de fundamentare ntocmita de medicul curant propunator de pensie cu criteriile necesare pentru precizarea diagnosticului respectiv. Aceste criterii sun