GENERALITATI

BOLILE INFECŢIOASE sunt alterări datorate multiplicării agenţilor patogeni (microorganisme, prioni) ce realizează infecţia prin pătrundere, multiplicare, elaborare de produşi de metabolism proprii sau a produşilor rezultaţi din degradarea microorganismului în organismul-gazdă.Pătrunderea microorganismelor în organismul animal nu se soldează mereu cu producerea bolii.

CONTAMINAREA reprezintă etapa I a agentului patogen pentru a produce o boală , realizându-se prin contact mecanic, fizic între microorganism şi gazdă.În funcţie de factorii de risc (dependent de microorganism şi de gazdă) poate reproduce primul pas către infecţie.Contaminarea este urmarea pătrunderii microorganismului patogen prin depăşirea barierelor organismului-gazdă şi depinde de microorganism şi de integritatea barierelor gazdei. Macroorganismul declanşează un complex de reacţii ce au ca finalitate înlăturarea microorganismelor sau nu.Etape: -suspicionarea corectă (95-100%) pe baza semnelor clinice, analizelor de laborator, morbidităţii, anamnezei.

CLASIFICAREA BOLILOR INFECŢIOASE:1. după caracterul de transmisivitate -nu toate bolile infecţioase exprimă aceeaşi viteză de transmitere, de diseminare:

a) boli foarte contagioase;b) boli puţin contagioase;c) boli lipsite de contagiozitate. -pot fi produse de agenţi ce afectează -o specie; mai multe specii d) antropozoonoze (comune omului şi animalelor) -se transmit de la animalul bolnav la om, prin alimentele de origine animală sau pur şi simplu (ex: tetanosul);

2. după cauzalitate

- boli bacteriene = bacterioze;- boli virotice = viroze;- boli produse de rickettsii = ricketsioze;- boli prionice;- boli condiţionate ; ex: infecţiile cu Micoplasma sau colibacili.

DEFINIŢIA:

-denumirea corectă şi completă a bolii: -elementele ce definesc clinic şi lezional boala; ex: pleuropneumonia contagioasă a porcului;-furnizarea de elemente suplimentare pentru identificarea bolii; ex: tetanosul =”boala cerbului” ;-definiţia propriu-zisă - dezvoltarea caracterelor etiologice, epidemiologice şi lezionale ale bolii.

DESCRIREA AGENTULUI CAUZAL: -denumirea corectă; -particularităţile agentului cauzal ce permit identificarea , izolarea lui; -determinanţii de patogenitate ai agentului cauzal; -determinanţii antigenici (elemente de identificare şi elemente ce vor condiţiona realizarea măsurilor de imunoprofilaxie); -proprietăţile biologice (unele sunt responsabile de particularităţile clinice şi lezionale ale entităţii; se folosesc pentru identificarea agentului cauzal); -caracterele morfologice ale fiecărui taxon (ex: capsula); -gradul de rezistenţă a agentului cauzal în afara organismului-gazdă; structura chimică a peretelui celular al unor microorganisme.CARACTERISTICILE EPIDEMIOLOGICE: -speciile receptive -specia, categoria de exploatare, vârsta, sexul, sistemul de creştere;-factorii de risc care ţin de animalul receptiv -statusul imun şi existenţa sau nu a stării de „purtător”.

SURSELE DE INFECŢIE: -primare. Animalul în care microorganismul s-a multiplicat şi care îl elimină prin produsele de secreţie (salivă, lacrimi, secreţia bronşică), produse de excreţie (urină, fecale); unele animale îl pot elimina prin materialul seminal, altele prin lapte şi întotdeuna cadavrele animalelor şi produsele rezultate prin sacrificarea animalelor bolnave. Ex: Brucella canis sau Brucella ovis se elimină prin spermă; Brucella abortus ovis se elimină prin avortoni; antraxul - prin carne şi sânge; în cazul colitei salmonelice carnea nu este contaminată decât dacă a existat o septicemie salmonelică; în tuberculoză , carnea este contaminată doar dacă a existat o formă generalizată de tuberculoză; laptele reprezintă o sursă primară de infecţie în cazul brucelozei, leucozei, dar nu şi în cazul pasteurelozei sau rabiei.