boldurile, trÂmbi}a siha{trilor {i biciul Împletit · 2019-01-29 · boldurile, trÂmbi}a...

BOLDURILE,TRÂMBI}A SIHA{TRILOR

{I BICIUL ÎMPLETIT

Transcrise cuvânt cu cuvânt dup original, f r de schimbare deSchimonahii> TEOFILACT {I ARSENIE COTEA

Sfântul Munte Athos, Schitul Sfântul Ierarh Vasilie cel Mare

Editura Adormirea Maicii DomnuluiBucure[ti 2018

- 3 -

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a RomânieiBoldurile, Trâmbi a Siha trilor i Biciul Împletit / transcrise cuvânt cu cuvânt dup original, f r de schimbare de Schimonahii Teofilact i Arsenie Cotea - Sfântul Munte Athos, Schitul Sfântul Ierarh Vasilie cel Mare. - Bucure ti: Adormirea Maicii Domnului, 2018 Con ine bibliografieISBN 978-973-8927-01-8

Teofilact, schimonah (transcr.)

Arsenie Cotea, schimonah (transcr.)

2

Boldurile

Adic , Apologie – precât s-a putut – cu culegeri de prin Dumneze-iasca Scriptur i alte scrieri, împotriva noilor reformi ti, ce se pretind areorganiza Biserica Domnului nostru Iisus Hristos, prin, c ci ne hulesccalendarul nostru bisericesc cre tin ortodox – numit iulian stil vechiu.

Trâmbi a siha trilor

Adic , scurt r spuns, adresat celor ce au întrebat despre schimba-rea calendarului nostru bisericesc ortodox, zis ,,stil vechi”.

Biciul împletit

Împotriva noilor reformi ti care negustoresc Sfânta Biseric Ortodox .Aducere aminte despre datoria ortodoc ilor clerici celor ce voiesc ar mâne întru cele predanisite de Sfin ii P rin i, precum i tuturor celor ceau fost i trebuie s stea neadormi i str juitori i p zitori ai tezauruluiOrtodoxiei, preacuvioasa monahiceasc tagm , împreun i de ob te cudreptsl vitorii cre tini, de teptându-se întru Domnul, s se bucure!

Editura Adormirea Maicii Domnuluistr. Televiziunii, nr. 13, sector 6, Bucure ti

Tel: 0784291624

- 4 -

Prefa la o nou edi ie a scrierilor schimonahului Arsenie Cotea

Foc am venit s arunc pre p mânt, i ce voiesc, dac acum s-a aprins ?

(Luca 12, 49)

Ce este acest foc pe care Domnul nostru a venit s -l r spân-deasc pe p mânt ? Potrivit Sfântului Ierarh Teofan Z vorâtul (†1894), acesta este zelul cre tinului ortodox, care este insuflat deDuhul Sfânt. El scrie> ,,Zelul este acel foc pe care Domnul a venits -l aduc pe p mânt i care, c zând pe p mântul firii noastre,mistuie de acolo tot ceea ce este neesen ial, dar tot ceea ce estefolositor retope te i cur e te. La acesta se referea Sfântul ApostolPavel când scria tesalonicenilor> Duhul s nu-l stinge i (I Tesaloniceni 5,

19). C ci de i acest Duh este Duhul d t tor de dar, prezen a Sa înnoi este m rturisit de fierbin eala râvnei duhovnice ti Cu osârdia nelenevo i, cu duhul arzând,Domnului slujind. (Romani 12, 11).

Osârdia i lipsa lenevirii sunt râvna în sine< fierbin eala duhuluieste m rturia prezen ei i dinamismului s u< Domnului slujind estedirec ia i duhul acestei râvne. C l uzind aceast râvn , acela iapostol porunce te filipenilor> Câte sunt adev rate, câte suntcinstite, câte sunt drepte, câte sunt curate, câte sunt iubite, câte suntde bun laud < orice fapt bun i orice laud , acestea s gândi i. ...i Dumnezeul p cii va fi cu voi (Filipeni 4, 8-9). Iat pentru ce râvne te

sufletul care a venit la via , sufletul care este unit cu Dumnezeu i

- 5 -

ca urmare a unui astfel de zel p streaz aceast unire. Pentruaceasta Dumnezeul p cii va r mâne cu el – un bun mai mare decâtacesta nu exist ”.

Sfin ii pe care Biserica lui Hristos îi pune înaintea noastr capilde în calendarul ei sunt, în aceast în elegere, tocmai zelo ii luiDumnezeu. În toate timpurile, Biserica a ales pentru instruirea iinspirarea credincio ilor pe cei mai fierbin i i necompromi i dintrezelo ii ei> p rin ii i pustnicii ei, mucenicii i m rturisitorii, de laSimon Zilotul, mirele din Cana Galileei care a fost atât de mi cat deminunea Mântuitorului Hristos de a transforma apa în vin (Ioan 2, 1-11)

încât a p r sit osp ul i pe mireasa sa i toate cele din aceastlume pentru a-i urma Domnului< la Maxim M rturisitorul, careatunci când a fost în tiin at c to i patriarhii ortodoc i sunt acum încomuniune cu patriarhul apostat al Constantinopolului, a spus doar,chiar dac toat lumea va intra în comuniune cu patriarhul, eusingur voi r mâne în afar < la Sfântul Marcu al Efesului, care în luptasa pentru Sfânta Ortodoxie a stat neclintit chiar atunci când episcopiiortodoc i la un ,,Sinod Ecumenic” au semnat unirea cu Roma. Darde ce s facem o list cu sfin i râvnitori individuali, când cinevapoate deschide via a oric rui sfânt al Bisericii lui Hristos i citidespre râvna dumnezeiasc prin care a binepl cut lui Dumnezeu,exprimat în fraze atât de caracteristice, precum ,,sfântul a începuts se nevoiasc cu i mai mult râvn ”, sau ,,fiind râvnitor pentruslava lui Dumnezeu i cur ia Ortodoxiei”.

ZELUL este însu i centrul vie ii Bisericii lui Hristos, i de aceeanu sunt cre tini ortodoc i autentici cei care-i privesc cu dispre pezelo ii ortodoc i din zilele noastre, decât dac nu cumva ei i-auformat ni te no iuni gre ite despre râvn . Zelul ortodox – nu maieste nevoie s-o spunem – nu are nimic de-a face cu fariseismullipsit de suflet sau cu ata amentul fa de litera legii Bisericii îndetrimentul duhului ei< nici cu rena terea emo ional pe care unii o

- 6 -

pun în locul râvnei< nici cu combina ia dintre fariseism i emo-ionalism care-i îmbolde te pe unii s cread c ei ,, tiu mai bine”

decât Sfin ii P rin i i pustnicii în i i ce este Ortodoxia. Astfel desoiuri de ,,râvn ”, fiind doar omene ti, se sting, i doar adev ratarâvn insuflat de Sfântul Duh r mâne viguroas i arz toare.

Sfântul Ierarh Teofan scrie> ,,Nu confunda i un zel cu altul.Zelul duhovnicesc î i folose te întreaga putere spre a-i pl cea luiDumnezeu i a mântui sufletul< el este plin pân la rev rsare defrica de Dumnezeu i p streaz neîncetat aten ia c tre Dumnezeu,fiind întru toate preocupat s nu îng duie nici în cugete, nici însim minte sau cuvinte sau fapte nimic din ceea ce nu este pl cutlui Dumnezeu, a a cum îi indic omului con tiin a, pe care op streaz curat ca o oglind < el p ze te inima de orice fel deata amente în afar de Dumnezeu i lucrurile dumnezeie ti, i înn dejde ea este transpus în alt lume, desp r indu-se de toaten dejdile p mânte ti”. Un astfel de zel adev rat, precum ne învaSfin ii P rin i, nu este defel fanatism< este mai degrab regula vie iicre tine ortodoxe. Orice mai pu in decât un astfel de zel nu este ocale a ,,cump t rii”, cum ne vor spune unii pseudo-teologi, ci maicurând indiferen , r ceala inimii, începutul apostaziei sauîndep rtarea de acea slujire sincer i fierbinte a lui Dumnezeu careeste singurul mod pe care Domnul îl accept . Prezen a acesteirâvne este cu siguran unul din semnele existen ei continue aBisericii lui Hristos. Noi tim c aproape de sfâr itul acestei lumi seva r ci dragostea multora (Matei 24, 12), i c atunci turma aleas a luiHristos va fi mic > Când va veni Fiul Omului, oare va afla credin apre p mânt? (Luca 18, 8). Dar deoarece Hristos este credinciosf g duin ei Sale c por ile Iadului nu vor birui Biserica Sa (Matei 16,

18), noi tim c , în mijlocul unei lumi reci i muribunde, credincio iilui Hristos vor continua s ard cu focul acelui zel pe care Domnul

- 7 -

nostru a venit s -l arunce pe p mânt, i care nu poate fi stins atâtatimp cât tr ie te Biserica Sa!

Astfel, starea întrist toare a lumii ortodoxe de ast zi nu neîngrijoreaz pe nedrept. V zând spectacolul jalnic pe care ni-l oferam putea conchide c acesta este exact opusul a ceea ce Hristos avenit s aduc > r ceal i indiferen aproape universal , f cliistinse care nu mai dau lumin , o sare care i-a pierdut savoarea, oOrtodoxie care pare s fie exclusiv o chestiune de obi nuin ,credin în bu it de de ert ciune lumeasc , n scând compromislipsit de sens i apostazie.

Aceast priveli te este cu siguran îndeajuns pentru a amor izelul oric rui cre tin ortodox, pân când el începe s realizeze ctoate acestea sunt Ortodoxie doar cu numele, c f r râvna dum-nezeiasc care caracterizeaz adev rata via ortodox nu existdeloc Ortodoxie, ci numai r m i ele stinse ale unui foc arzândodinioar . i atunci cineva înva c trebuie s priveasc în altdirec ie pentru a g si adev rata Ortodoxie ast zi, care potrivitf g duin ei Mântuitorului nostru va continua s existe chiar pânla sfâr itul acestei lumi< i cel care a p strat m car o scânteie dinadev rata râvn înl untrul s u va recunoa te c aceast râvn încarde în lume, fiind p strat vie nu acolo unde predomin num ruli moda i conformitatea cu lumea, ci acolo unde exist o

str duin i o fierbin eal pentru adev rul lui Dumnezeu idreptate. Focul adev ratei Ortodoxii este înc viu în lume> în unelecol uri ale Rusiei, în adev ra ii cre tini ortodoc i greci prigoni i, înr m i ele Bisericii Ortodoxe Ruse din Diaspora, în zelo ii dinMuntele Athos i nu în ultimul rând în ara noastr .

Centrul mi c rii zelotiste a secolului XX este în mod indiscu-tabil, a a cum a fost de multe ori înainte, Sfântul Munte Athos. Esteîntr-adev r potrivit ca Sfântul Munte – închinat Prea Sfintei Maiciilui Dumnezeu, desp r it de lume ca o insul a Ortodoxiei, i sl vit

- 8 -

printr-o mul ime de nevoitori asce i i lupt tori pentru Ortodoxie –s se a eze în fruntea acestei lupte, probabil începutul ultimei marib t lii pentru Ortodoxie înaintea Celei de-a Doua Veniri a luiHristos.

Unul din momentele de mare r scruce în aceast ultim mareb t lie pentru Ortodoxie l-a constituit schimbarea calendarului. În1924, la vremea schimb rii for ate i anti-canonice a calendarului,impus politic, în timp ce nici unul din clericii ,,lume ti” nu aprotestat în vreun fel v zut, zeci de ieromonahi i un num r marede monahi au reac ionat în mod drastic, întrerupând comuniuneacu cei care acceptaser inova ia.

Se cunosc pu ine lucruri despre ace ti lupt tori singuratici pen-tru adev rata Ortodoxie, i îns i lupta lor a fost pu in apreciat .Mul i oameni lume ti v d b t lia lor ca pe una legat de ,,am -nunte”, precum p strarea calendarului Bisericii sau nepomenirea pa-triarhului. Vai, ace ti cre tini c ldicei nu în eleg credin a în Hristos,nici vicleniile vr jma ului mântuirii omului! În ce prive te apos-tazia, exact ca în cazul p catului, diavolul nu ofer niciodat un r uevident, ci doar ispite te cu ajutorul micilor ,,am nunte” pe care leconstruie te pentru a alc tui o întreag cale larg care duce lapierzare. Schimbarea calendarului în anii ’1920 a fost doar o încer-care prin care s se v deasc cât de mul i oameni ar putea fi atra ipe calea inova iei care a devenit atât de evident ast zifiecare pas pe cale îl continu în mod logic i inexorabil pe cel pre-cedent i cea mai sigur modalitate prin care cineva se poate salvade ea este s nu fac primul pas.

Aceasta au încercat s fac monahii zelo i din Muntele Athos>s nu fac primul pas. i pentru aceasta au fost dispre ui i, batjo-cori i, prigoni i cumplit i numi i zelo i, ca i cum a fi râvnitorpentru Dumnezeu este un lucru de ocar . Iat cum r spundea în

- 9 -

1972 mustr rii Sfintei Chinotite stare ul Mân stirii Esfigmenu, arhi-mandritul Atanasie> ,,Numi i mân stirea noastr ‘zelotist ’, dorinds v ar ta i aversiunea prin aceast denumire. A i fi putut g si oareun nume mai dulce pentru noi? Domnul Însu i este zelos> DomnulDumnezeu nume râvnit, Dumnezeu râvnitor este (Ie irea 34, 14). Ca oconsecin logic , noi ca slujitori ai Lui ar trebui s ne numim zelo ii ar trebui s fim mândri de acest nume”.

Dup Congresul pan-ortodox de la Constantinopol din 1923,monahii athoni i au devenit extrem de îngrijora i de direc ia în carese îndreptau lucrurile în lumea ortodox . Printre ei se num rau icâ iva monahi români care vie uiau în Schitul Sfântul Ierarh Vasiliecel Mare, ieroschimonahul Teofilact Paraschivescu, pustnic îmbu-n t it, împreun cu ucenicii s i Arsenie i Pamfil, i al ii.

Con tientizând pericolul cumplit al schimb rii calendarului, lasfatul i cu sprijinul p rintelui s u duhovnicesc, schimonahul ArsenieCotea va scrie cartea numit Boldurile Sfintei noastre Biserici Cre -tine Ortodoxe de R s rit, care va vedea lumina tiparului la 1octombrie 1924. Ulterior, el va mai scrie Epistolie, sau Trâmbi asiha trilor din Sfântul Munte Athos, în 1925, cu ad ugiri în 1931, iBiciul împletit, în 1928.

În 1925, p rintele Arsenie vine în România dorind s -i înt reas-c pe credincio ii români care se opuneau schimb rii calendarului.Cu acest prilej, el va vizita Schitul Pocrov, unde îl va întâlni peSfântul Ierarh Glicherie. Discu iile dintre p rintele Glicherie, peatunci stare al Schitului Pocrov, i p rintele Arsenie îi vor ofericelui dintâi argumente teologice, canonice i morale prin care î i vaputea sus ine cu t rie pozi ia împotriva schimb rii calendarului.Totodat , p rintele Arsenie i-a dat temeiurile canonice ale întreru-perii comuniunii euharistice cu ierarhii Bisericii Ortodoxe Române,a a cum procedaser i monahii zelo i din Muntele Athos cupatriarhul Constantinopolului.

- 10 -

La plecarea sa de la Schitul Pocrov, p rintele Arsenie îi va daSfântului Glicherie câteva exemplare din Boldurile, care se vadovedi o carte-document, de mare valoare atât la acea vreme, cât iîn zilele noastre. El se va întoarce în Sfântul Munte, unde al turi deal i 450 monahi athoni i, va înfiin a, în Joia Mare a anului 1926,Liga Zelo ilor, sau a Zilo ilor, din Muntele Athos. Ei i se va al turaîn lupta pentru ap rarea dreptei credin e Comunitatea Adev ra-ilor Cre tini Ortodoc i din Grecia.

În toamna anului 1927 – începutul anului 1928, Sfântul IerarhGlicherie se va reîntâlni cu p rintele Arsenie, de aceast dat înSfântul Munte. Aici, Sfântul Glicherie va cunoa te mai mul i zelo ii va primi binecuvântarea Sfintei Chinotite de a continua lupta

pentru ap rarea dreptei credin e. Ce ne-a l sat nou mo tenire p rintele Arsenie Cotea ? O serie

de c r i, a c ror valoare este nepre uit ast zi. Monah erudit, cu-nosc tor al Sfintelor Scripturi i al scrierilor Sfin ilor P rin i, el ne-aînv at cum s privim n scocirile i abaterile de la dreapta credincare au n p dit Ortodoxia în aceste vremuri tulburi pe care letr im. Cunosc tor al problemelor existente în Biserica OrtodoxRomân , el le-a zugr vit cu diploma ie, în ciuda acuzelor unora cnu ar fi f cut-o. Cu cât afl m mai multe despre cele petrecute însânul Bisericii începând de la jum tatea secolului XIX pân laschimbarea calendarului, în 1924, cu atât realiz m c p rintele aîmbr cat în cuvinte decente cele indecente i a tras un v l peste totceea ce ne-ar fi putut mâhni peste m sur sau ne-ar fi putut face sne cl tin m în credin .

Scrierile sale, mai cu seam Boldurile, fac parte din istoria bise-riceasc contemporan , fiind m rturii ale faptelor i întâmpl rilordin acea epoc deosebit de fr mântat . El a cunoscut foarte binecele petrecute în epoc , le-a cânt rit cu în elepciunea unui monahtr itor în duhul adev rat al Bisericii, i, în plus, a avut acces la

- 11 -

scrieri care ast zi nu mai sunt disponibile spre a fi cercetate< ner mân citatele din cartea sa i cuvântul s u ca m rturie.

De asemenea, scrierile sale reprezint o m rturisire de credin ,apar inând unuia din zelo ii lupt tori pentru p strarea adev rateiOrtodoxii. Credem c ele aduc mult lumin asupra celor petrecuteîn leg tur cu schimbarea calendarului din 1924, i nu numai< eleînf i eaz o epoc pe care noi o cunoa tem prea pu in, o în elegemprea pu in, ca s realiz m c îndep rtarea de adev ratul duhortodox începuse s prejudicieze grav via a Bisericii. Mai mult,p rintele Arsenie - asemenea Sfântului Ierarh Glicherie M rturisito-rul i multor monahi i mireni cu adev rat evlavio i, sau mai binezis zelo i – a întrez rit în evenimentele petrecute în vremea sa,s mân a apostaziei pe care noi o vedem ast zi. Cele petrecute în cei90 ani care s-au scurs de la schimbarea calendarului vin sadevereasc pe deplin temerile acestor zelo i i s legitimeze luptalor pentru ap rarea dreptei credin e.

Scrierile sale ar trebui citite de mai multe ori pentru a ajunge str im împreun cu p rintele Arsenie mâhnirea pentru acea starevrednic de plâns în care ajunsese Biserica Român i pentru halulîn care ierarhii ei o înjoseau pe ea, Mireasa lui Hristos, în fa a pu-ternicilor acestei lumi. S tr im împreun cu el mâhnirea, i s ardi în inimile noastre acel foc pe care Domnul l-a adus pe p mânt, ca

s ap r m adev rata înv tur a Mântuitorului pe care ammo tenit-o de la înainta ii no tri, i ca s nu ne r t cim în pa iivie ii noastre duhovnice ti i s ne trezim în afara turmei luiHristos.

Editura AMD

- 12 -

BOLDURILE

SFINTEI NOASTRE BISERICICRE{TINE ORTODOXE

DE R S RIT

Adic , Apologie - precât s-a putut - cu culegeri de prinDumnezeiasca Scriptur i alte scrieri, împotriva noilorreformi ti, ce se pretind a reorganiza Biserica Domnuluinostru Iisus Hristos, prin, c ci ne hulesc sfântul nostru calen-dar bisericesc cre tin ortodox – numit iulian stil vechiu

De netrebnicii i cei mai dup urm între schimonahiTEOFILACT i ARSENIE

din Schitul Sf. Ierarh Vasilie, Sf. Munte Athos

Anul mântuirii 1924, octombrie 1, mar]i – stil ortodox(Acoper mântul Maicii Domnului)

- 13 -

* * *

,,Dac ace tia vor t cea, pietrelevor striga” zice Domnul (Luca 19, 40)

c ci,,,V r t ci i ne tiind Scripturile

nici puterea lui Dumnezeu” (Matei 22, 29)i

,,Adev rul, ori cât de crud ar fi el,trebuie dat pe fa ”.

Troparul praznicului Acoper mântul Prea Sfintei St pânei noastre N sc toarei de Dumnezeu i Pururea Fecioarei Maria (glas 4)

Ast zi poporul cel binecredincios luminos pr znuim, umbri ifiind prin venirea ta Maica lui Dumnezeu, i c tre prea cinstiticoana ta c utând, cu umilin strig m> acoper -ne pre noi cucinstitul t u acoper mânt, i ne izb ve te de tot r ul, rugând preFiul t u – pre Hristos Dumnezeul nostru –, s mântuiasc sufletelenoastre.

Condac (glas 3)

Fecioara ast zi, înainte st în Biseric , i cu cetele sfin ilornev zut se roag lui Dumnezeu. Îngerii cu ierarhii se închin , iapostolii cu proorocii d n uiesc< c pentru noi roag N sc toareade Dumnezeu, pre Dumnezeu cel mai înainte de veci.

Troparul Sfin ilor i Dumnezeie tilor P rin i ai Sfântului Sinod I Ecumenic din Nicheea (glas 8)

Prea prosl vit e ti Hristoase Dumnezeul nostru, cela ce lumi-n tori pre p mânt, pre P rin ii no tri i-ai întemeiat i printr-în ii laadev rata credin , pre noi pre to i ne-ai îndreptat, Mult îndurate,slav ie.

- 14 -

Condac (glas 8)

Propov duirea Apostolilor i înv turile P rin ilor, Bisericii ocredin a pecetluit, care i haina adev rului purtând, cea esutdin teologia cea de sus, drept îndrepteaz i sl ve te taina cea marea bunei credin e.

,,Pentru Sion nu voiu t cea i pentru Ierusalim nu voiu înceta,pân când va ie i ca o lumin dreptatea Sa i mântuirea Sa ca of clie va arde”. (Isaia 62, 1).

,,Dac legile civile trebuie s fie p zite de to i, cu cât mai vârtostrebuie s p zim sfintele canoane i legile divine, care sunt pusepentru mântuirea sufletelor noastre”. (Nov. Imp. Iustinian 137)

Acestea le înf o az spre aducerea aminte tuturor celor cevoiesc s fie adev ra i fii ai Sfintei Biserici Cre tine Ortodoxe deR s rit.

AUTORII

- 15 -

* * *

PREFA

Cetitorii – atât cei cari m cunosc cât i cei ce nu m cunosc – sevor mira v zând apari ia acestei lucr ri a a cum s-ar zice den prasn .

in s l muresc de la început pe to i, c lucrarea de fa mi-afost impus – nu numai din ordinul verbal al prea sfin iei saleepiscopul Vartolomeu – adresat smereniei mele la sfântul sinodprin luna maiu a. cr. – care-mi zicea cum c voiu face un mareserviciu publicând vreun tractat despre chestiunea calendaristic , cii silit – de un înalt sim mânt de datorie, în primul rând fa de

chestiunea atât de delicat precât i de important ca aceea acalendarului i paschaliei Sfintei Biserici Cre tine Ortodoxe deR s rit – pe care calendar îl hulesc noii reformi ti de p gânesc –<iar în al doilea rând, atât pentru a dovedi c monahii au fost, sunti vor fi gloria Bisericii lui Iisus Hristos prin IS. HS, cât i pentru a

st vili nedrept ile i silnicia s vâr it asupra mea, prin faptultrimiterii mele la Parchet, de c tre însu i acei cari în vremeahirotoniei lor au jurat c vor p zi tradi iile i patrimoniul sfânt alSfintei Biserici Cre tine Ortodoxe de R s rit< c rora asupritori – oricine ar fi ei – în semn de mul umire i adânc recuno tin pentrutot ce ar fi aruncat în cârca mea, tocmai prea sfin iilor lor le dediclucrarea de fa .

Smeritul între schimonahiArsenie Cotea

- 16 -

CUVÂNT ÎNAINTE

În anul 1866, nemuritorul i vrednicul de vecinic pomenire,prea sfin itul episcop de Edese i decretat al Arge ului NeofitScriban, în precuvântarea la ,,Ap rare a Adev rului i a drepturilorSfintei noastre Biserici Cre tine Ortodoxe de R s rit”, care drepturiîntru acea epoc , pe de-a-ntregul se înc lcau de oarecareguvern minte, între altele zice i acestea<

,,În adev r, dac au fost cândva luptat la noi BisericaDomnului nostru Iisus Hristos, dac au fost disputate drepturilesale, aceast lupt i aceast disput este ast zi, când s-a aflat uneleguvern minte care s-au încercat s alunge pre Dumnezeu dinlegiuirile lor, din tiin ele lor, din artele lor, din moravurile lor, ide le-ar fi fost prin putin chiar i din patria lor. Ast zi lor nu lemai place nici m car s aud vorbindu-se despre Biseric , cu atâtmai pu in de a-i face vreun bine”.

i iat care erau pe atunci acele triste inten ii ale puteriilaice> ,,Introducerea, zice, a ordinei materiale în Biseric <schimbarea calendarului nostru ortodox prin cel papist esc<reformarea sfintei liturghii< prescurtarea rug ciunilor< prefacerea

- 17 -

c r ilor i a limbii< desfiin area posturilor< îmbr carea clerului înfracuri< raderea b rbilor< introducerea organelor i a cimpoaielor înBiseric < libertatea poligamiei în cler< excluderea monahismului dela ori ce afaceri biserice ti în contra literei i a duhului sfintelorcanoane etc etc”1.

i care regim de atunci, zice> ,,A adus în societate pe cea maimare din robii …, robia duhovniceasc care implic robia na ional ,botez civil, nunt civil (adec p gân ), episcopat civil, sinod civil,monastiri i c lug ri civili”2. i ,,dac vulpenia lor nu i-a atins întotul scopul, atunci tiu s - i ascund planurile asupra Bisericii, is - i caute, sau mai bine s - i formeze alte ocazii i al i oameni deoportunitate (adec când îi va veni bine) la acest cuget al lor”3.

i tocmai când ,,instruc iunea lipsit fiind aproape cu totul de oeduca iune moral , care ne d foarte mult de gândit, mai ales întimpurile de fa , când spiritul omenesc este mânat cu mult u urinde valurile lumii materialiste”4< pentru c mai cu seam ,,de lar zboiu încoace criza economic a pus din zi în zi mai multst pânire pe diferite categorii de oameni din societatea noastr …i pu ini intelectuali sunt care, într-o atitudine de resemnare se mai

gândesc la înalte preocup ri de ordin intelectual i moral”5.i tocmai ,,într-un timp când oare care au banul de Dumnezeu,

interesul scoposul vie ii, când cinstea (ca s nu zicem i religia) esocotit drept ru ine, ordinea drept prostie, munca o nenorocire ifuga dup câ tig o datorie, i când este a nu vedea ochi de v zut i

1 Vezi bro ura ,,R spuns guvern. i sinod. românesc din 1866, pag. 8< i ,,Ap rare aAdev rului”, pag. 18, de Neofit Scriban.2 Tot de acela i ,,R sturnarea ultimelor r t ciri … i a nelegiuirilor f cute Bisericiiromâne ti”, 1867, pag. 24.3 ,,Ap rare a Adev rului” de Neofit Scriban, pag. 18.4 În prefa a tezei pentru licen ,,Sf. Vasile cel Mare” de C.D. Vasilescu-Ploie ti1907.5 Vezi articolul ,,Lipsa de profesori în înv mântul secundar”, Universul no. 269din 1923.

- 18 -

urechi de auzit i minte de în les”6< tocmai acum ,,dup rela iileaduse de unele reviste periodice, câteva ri ortodoxe s-ar g si chiarîn ajun de a se lep da de înv tura i a ez mintele Sfintei noastreBiserici de pân acum”7.

C ci, iat în rezumat, ce îng imeaz unul din prea sfin iiarhierei ai modei nou – D.D. Dr. Socrat Episcop al Ierisoului, care– pe lâng primirea calendarulu papist esc etc – propunei ,,distrugerea sfintelor orânduieli introduse de monahism în

Biseric < însurarea episcopilor sau rec s torirea clericilor, – saupoligamia lor liber –, nunta cu rudeniile< desfiin area posturilor<prefacerea îmbr c min ii clericilor< tunderea i raderea sfin i ilorslujitori< scurtarea rug ciunilor< reformarea sfintei liturghii” etc8.

i care propuneri ,,se arat c sunt înt rite i de o hot râre ce sezice c s-ar fi luat de a a-numitul congres general ortodox de laConstantinopol, întrunit sub pre iden ia ex-Patriarhului Meletie alIV-lea în edin ele din mai i iunie 1923”9.

Deci, reformele introduse cu repegiune, r sturnând bazelesociet ii noastre anterioare, caut s strice i organismul Bisericii<dar acum nu direct sare puterea laic , de oarece are – precum separe – format efectivul cu care î i va atinge elul, chiar din corifeiiecleziastici. C ci, iat hot rârea Sf. Sinod al Bisericii OrtodoxeRomâne din edin a de la 31 octombrie 1923, cu privire la

6 Iconom C. Nazarie, în Noua Revist Bisericeasc din anul 1923, pag. 123.7 Vezi bro ura ,,În lesul dogmatic al interzicerii rec s toriei slujitorilor sfin i i” deArhimandritul Galaction Cordun, pag. 3.8 Articolul ,,Anartosis tis Eclisias” publicat în Revista Bisericeasc Elin ,,GrigoriePalama”, 1918, pag. 174.9 Vezi tot revista pomenit mai sus i ap rut în iunie 1923, unde pe larg povestinddespre hot rârile acelui congres constantinopolitan, comunic c s-ar fi hot rât cac lug rii cei mai tineri s se însoare< care nu le-a fost fric a le i pomeni unele caacestea. i la care, dupre cum se pare au luat parte i Arhim. Scriban împreun cufostul monah Dragomir Dimitrescu> vezi i Noua Revist Bisericeasc , anul al V-lea, pag. 77, pomenind despre acestea.

- 19 -

schimbarea calendarului ortodox, este semnat cu însufle ire de to icei 25 membri ai sinodului.

Pentru aceasta, dac nu am vedea coco at pe tapetulreformi tilor, între altele mai întâi i cel mai de c petenie pas spre aîntuneca splendoarea monahismului, dupre cum ne în tiin eaz iprea cuvio ia sa p rintele secretar al Sf. Sinod al României – înscrisoarea adresat schitului român ,,Prodromul” din 17 iulie 1924– cum c ,,Sfântul Sinod, zice, a dat un ordin ca to i c lug rii ic lug ri ele incorigibile s fie raporta i i da i afar din monastiri.Dac superiorii ar face a a, zice, bine în eles c de i avem câ ivac lug ri, dar mai apoi n-are s mai r mâie nici unul. C lug rii ceibuni îi trimit pe la sate, tot cei mari, i unde se pot strica maicurând, i pe urm fuga la darea afar din monahism”.

i dac monahii ca i cre tinii ortodoc i nu ar avea drepturinaturale de a tr i ca asocia iune religioas , dupre canoaneleecleziastice ortodoxe de r s rit, care dumnezeie ti canoane le ddreptul de a se ap ra în contra asupritorilor lor, i a nu le face dinaceast ap rare o crim viclean de ,,lesna iune”10 ,,Studia i-l i v da ip rerea de el, f cându-i obi nuitele critici, i v rog a-mi comunicai mie p rerile …”

Atunci nu am fi fost sili i de datorie a înjgheba aceast lucrarenumit ,,Boldurile Sfintei noastre Biserici Cre tine Ortodoxe deR s rit”, împotriva c rora voiesc a arunca cu picioarele noiireformi ti de ast zi< i pe care cutezan i, ori cine ar fi – c ci inem adeclara c publicând acest tractat critico-apologetic, onor mpersoanele i nu avem a face cu interesele personale nici de cum, cinumai cu ideile i principiile cele ov ite, c rora întâmpin m cu

10 Vezi bro ura ,,Apologia” episcopului Neofit Scriban, din 1867, pag. 64.

- 20 -

adev rurile Sfintei Scripturi, pentru ca s poat judeca lumeanep rtinitoare i cre tin , de care parte st adev ratul adev r –zicem> mai micii i netrebnicii schimonahi din aceast tagmmonahiceasc , îi rug m i pe ace ti reformi ti, i pre cei ce dinne tiin au plecat urechea la oaptele lor, ca, cu toat dragostea ceaîntru Hristos Iisus, cu blânde s - i întoarc urechea înspre aceeace zice>

- i c zând pre p mânt, a auzt glas zicându-i lui> Saul, Saul, cem gone ti?

i dac dintru aceast cumplit c dere îi va mai fi r mas cevaduh de via întru el, întreba cu durere>

- Cine e ti Doamne? iar Domnul îi va r spunde>- Eu sunt IISUS pre carele tu gone ti< cu greu î i este ie a lovi cu

piciorul împotriva BOLDURILOR.C ci, oare, ce sunt vereg turile anatemelor cele împotriv puse

de Sfânta noastr Biseric Cre tin Ortodox de R s rit, c lc torilordumnezeie tilor canoane?

Deci – ori cine ai fi tu – dac nu voie ti a sim i vecinicîmpuns tura acestor dumnezeie ti bolduri, atunci – tremurând iînsp imântat fiind, cu umilin zi> Doamne ce voie ti s fac? iDomnul î i va zice> Scoal i intr în cetate i se va spune ie cetrebuie s faci (Faptele Apostolilor 9, 4-6).

Întru care dumnezeiasc cetate – a Sfintei noastre Biserici –intrând, prin poc in , va afla acolo pre toat ceata dumnezeie tilorApostoli i a Sfin ilor P rin i, cu toat buna voin sf tuindu-neprin scrierile lor, ce trebuie s facem cu chestia schimb riicalendarului, precum i cu alte primejdioase schimb ri ce s-a croitîn Biserica Ortodox de R s rit.

i care, dintru ale c rora scrieri, pentru a noastr aducereaminte, adunând ca ni te spice frânte oare care parte, pre cât s-a

- 21 -

putut, referitoare la ap rarea ce voim a face, s ne hr nim cudânsele ca cu ni te cuvinte ale vie ii.

A a dar, s rug m pre toat ceata sfin ilor i mântui ilor dinBiserica Domnului nostru Iisus Hristos s roage pe prea curata ipururea Fecioara St pâna noastr de Dumnezeu N sc toare, ca smijloceasc la Fiul ei i Dumnezeul nostru, Cel ce au zis c f r deEl nu putem face nimic (Ioan 15, 5), ca darul S u s se înmul eascpe deplin întru noi spre toat fapta bun , i asupra lucrului nostrui asupra tuturor acelora, care dupre Apostolul, ,,lupta cea bun s-au

luptat, alergarea au s vâr it, i credin a au p zit” (II Timotei 4, 7-8) …

AMIN

- 22 -

PARTEA I

I. De ce s-a intitulat tractatul acesta ,,BOLDURI”II. Dresarea reformi tilor de ast ziIII. Dreptul de cet enie în Biserica Domnului nostru Iisus Hristos<

precum i despre datoriile acestui cet eanIV. Ceva pe scurt despre Sfintele Ecumenice SoboareV. Despre ner t cirea Sfintelor Soboare EcumeniceVI. Despre r t cirea Bisericii Papist e tiVII. Cine este pontificele pap al Bisericii Romano-CatoliceVIII. Deosebirea între Biserica de R s rit i cea de ApusIX. Încheierea la cele zise despre papista i

Capitolul IDe ce s-a intitulat tratatul acesta ,,BOLDURI”

Dumnezeul nostru Cel închinat în Tat l, i în Fiul, i în SfântulDuh, Treime prea sfânt de o fiin i nedesp r it , pentrurug ciunile tuturor sfin ilor T i, ajut tuturor robilor T i celor cechem m prea sfântul i de mare cuviin numele T u. Amin.

§ 1. ,,Sub un regim în care pactul politic fundamental s fiezilnic i sistematic c lcat în picioare (bun oar ca acum cucomuni tii)< sub un regim în care despotismul i bunul plac egoistics fie ridicate la în l imea unor maxime constitu ionale i principiide guvernare< sub un regim în care toate legile i institu iunile sfie desconsiderate, falsificate i demoralizate< sub un regim însfâr it, fecund (rodnic) de nelegiuirile de tot soiul, securamente,pentru ca tabloul c derii morale s fie pe deplin i în ordineareligioas 11, trebuia s ne a tept m ca s cetim, nu numai pe

11 Vezi ,,F r de legea canonic a Sf. Sinod al Sf. Biserici Autocefale Române din1873”, de D.G. Mârzescu.

- 23 -

minte aceasta! i iar i zice> ,,Anul bisericesc începe cu luna Septem-brie, el este hot rât astfel de Sinodul I Ecumenic din Nikeea la 325,care Sinod stabilind principalele dogme ale credin ei noastre, a adoptati calendarul iulian ca calendar pentru Biseric 142, i în acela i timp,

a stabilit i regulile determin toare datei Sfintelor Pa ti”.i iar i în calendarul bisericesc ortodox – alc tuit de D. Dr. C.

Chiricescu i aprobat tot de c tre Sf. Sinod al României în edin adin 24 Noiembrie 1921 –, la pagina 192, acolo unde arat pentruvacan ele serviciilor publice, zice i aceasta> ,, … la 23 i 24Decembrie stil vechi, sau 5 i 6 Ianuarie stil nou oficial, introdus înstatul nostru de la 1/14 aprilie 1919, Bisericii noastre respectându-i-se dreptul de a face uz de stil vechi (iulian) care este al BisericiiOrtodoxe de R s rit, de care inem”.

§ 9. Îns noi aici, ca încheiere, s punem tot din acel calendar –de mai sus aprobat de Sf. Sinod –, în care la pag. 190 zice> ,,Noicre tinii ortodoc i de r s rit suntem feri i de ele (adec de abaterileanticanonice ale calendarului gregorian), întrebuin ând în celebiserice ti stilul vechi.

Astfel fiind adev rul lucrurilor, de ce n-am fi l sa i în pace i nuni s-ar tot strecura i nu ni s-ar tot îndesa gândul nepotrivit ineortodox – fie din partea celor nechema i, fie din partea celorlipsi i de adev ratul duh bisericesc – de a p r si i biserice te, dupcum am p r sit politice te, stilul vechi i a ne însu i stilul nou, careva fi p c tuind mai pu in din punct de vedere astronomic, darp c tuie te mult din punct de vedere bisericesc?

Cei de alte religiuni s aib la noi toat libertatea calendaristicîn via a lor duhovniceasc , iar noi nu?” i mai sunt i alte hot rârisinodale ale Bisericii Ortodoxe Române, în felul acesta, a ternându-le mai încolo. Totu i, cei lipsi i de adev ratul duh bisericesc a s vâr it

142 În calendarul bisericesc – 1900 – pag. 99< aprobat de Sf. Sinod Român, în edin ade la 21 octombrie 1899 cu no. 218.

- 101 -

r svr tire contra deciziunilor sinodale, noi, cei ce cu pre ul vie iinoastre voim a ne ap ra credin a i predaniile cre tine ti îndatinateîn sufletul ortodoc ilor din mo i-str mo i de aproape 2000 de ani,sau cei ce nu numai c ne hulesc sfântul nostru calendar bisericescortodox, numindu-l de mai multe ori p gânesc, aruncând prihande gre eal i asupra întreg Sfântului Sobor de la Nikeea, alc tuitdin cei 318 Sfin i P rin i, mucenici, m rturisitori i cuvio i deDumnezeu purt tori i de rane purt tori pentru Hristos, i de cares-au cucernicit toate celelalte Sfinte Soboare< ci, i însu i pre aleloru i mul ime de deciziuni sinodale le-au def imat i dezaprobat,prin n prasnica schimbare de la adev ratul duh ortodox, precumsinguri au înpublicat??!

§ 7. Oare nu s-ar potrivi unora ca acestora apostroful SfântuluiProoroc Isaia ce zice> ,,Vai! celor ce zic r ului c este bun, i bunuluic este r u< celor ce pun lumina întunerec, i întunerecul lumin <celor ce pun amarul dulce, i dulcele amar. Vai! celor în elep i întrusine i singuri i înaintea lor tiutori. Vai! celor puternici ai vo tri,celor ce beau vinul, i celor tari cari amestec b utur be iv > cei ceîndrepteaz pre cel nedrept pentru daruri, i lep dând dreptateadreptului” (Isaia 5, 20-23).

De prisos ar fi fost s mai pomeneasc oricine ar fi el – de zecide mii, de sute de mii i chiar de milioane de ani calendari ti de arfi avut câtu i de cât evlavie la Sfântul Vasilie cel Mare ce prih ne tepre neîndumnezei ii filosofi, cum c 261> ,,Cu de arta lor filosofie n-au putut – i n-au voit – s cunoasc pre în elegerea sfâr itului ceaurm toare cuvântului celui pentru judecat , c nevoie este s seprefac lumea. De la care socoteal , atâta se dep rteaz ei de a luaaminte la acestea ca la ni te adev rate, încât i cu neastâmp rat râsrâd de noi, c ci spunem pentru sfâr itul lumii acesteia i pentruna terea de a doua oar a veacului”.

261 ,,Hexameron” al Sfântului Vasilie, pag. 2.

- 205 -

§ 8. i nu numai atât, ci pre lâng multe alte considerente sfintei dumnezeie ti, la schimbarea calendarului s fi avut în vedere

m car pre acea minunat vedenie, descoperit Sfântului Calinicepiscopul Râmnicului la 1893 despre sfâr itul lumii, ce au v zutscris sub icoana Sfintei Treimi la r s rit, c 7500 nu se va împlini262,dupre cum se arat în filada cu istoria vie ii acestui prea venerabilepiscop, tip rit în tipografia c r ilor biserice ti în 1893, subauspiciul tot al Sfântului Sinod< i atuncea, credem c le-ar fi pieritpofta câ tigului celor câteva miliarde de lei, ce acum le socotescpierdute, din pricina, zic ei, a mul imii s rb torilor de peste an!

§ 9. Îns în tiin s fie, cum c nici aceast dandanacalendaristic nu va sc pa de vârtejurile tiin ifice. Fiindc iat cecitim în Noua Revist Bisericeasc , anul V, pag. 77> ,,Congresul,zice, adec cel panortodox de la Constantinopol a hot rât s seapeleze prin liga na iunilor ca tiin a astronomic s dea lumii om sur exact a timpului”. Iar în Biserica Ortodox Român – dinanul curent, pag. 397 – afl m cum c Uniunea Interna ional aAcademiilor tiin ifice studiaz un nou sistem de calendar ivoie te s -l vad introdus în toat lumea”. Sunt atâtea p reripentru reforma calendarului gregorian, pre cât i capete de membriai comisiunilor. Dar îns se vede din adresa societ ii na iunilorc tre guvernele diferitelor ri – 1 noiembrie 1923, Geneva – c selucreaz cu n du eli spre a se toporî un asemenea calendar, încâts - i faci cruce când îl vei vedea a ap rut.

Deoarece, dac au în vedere neajunsurile calendarului actual,pre care le zic c sunt foarte sensibile în privin a economic i

262 Într-un vechi manuscris, cu istorisirea vie ii acestui cuvios Episcop Calinic alRâmnicului, acolo unde zice despre vedenia cu sfâr itul lumii, arat curat ccuviosul cugeta pentru sfâr itul lumii, iar nu pentru sfâr itul unei epoci vechipentru români, precum s-a tip rit. C ci nici un rost nu are aceast cârnit – deeditor – în elegere, fiindc se contrazice singur când zice c cuviosul Calinic seîndeletnicea i cu citirea proorociilor pentru sfâr itul lumii.

- 206 -

traficul interna ional, ajungi a cunoa te cât de colo i aici pe uciga amân a lui Iuda – alvi arul. Mai ales c dup cum zice dr. N.C.Paulescu263> ,,Nu mai e aproape nimeni care s nu m rturiseasc csocietatea na iunilor ar fi o bancrut < c ci este denun at în nenu-m rate rânduri, rolul important pe care l-a jucat jidanii, care seîmbulzeau atât de numero i în jurul d-lor Wilson, Lloid George iClemenceau”.

§ 10. Deci, atunci, ce vor face noii calendari ti, când dup ce i-audat p rul în mâna Ligii Na iunilor prin congresul constantinopolitan,se vor pomeni într-o bun zi cu porunca ca s adopte noul lorcalendar? Nu era mai bine ca s - i fi strâns genunchile de inim ,luându- i aminte de sine i, pe lâng bisericescul i ortodoxulnostru calendar – stil vechi – b trân, tocmai de 2000 de ani i s fiascultat pe Cel ce a zis> ,,Cel ce face strâmb tate mai facstrâmb tate ... i cel drept mai fac dreptate ... Iat vin curând iplata mea cu mine este ca s dau fie tec ruia dup cum va fi faptalui” (Apocalipsa 22, 12, 11).

Deci celor ce r stoarn pre cele cu sfin enie i bine rânduite dedumnezeie tii P rin ii no tri în Sfânta Biseric a Mântuitoruluilumii Hristos Domnul, oare, ,,Ce le va face lor Domnul viei ...?”(Luca 20, 15)

263 ,,Cele 4 patimi” de dr. C. Paulescu, Bucure ti, pag. 20.

- 207 -

PARTEA A VII-A

Zice Domnul> Ori unde va fi stârvul, acolo se vor aduna i vulturii (Matei 24, 28)

Cel ce în elege s -n eleag ...!

I. Acei imea noului calendar cu cel gregorian

II. Ce fel de adev ruri ne mai prezint noii calendari ti pentru dataSfintelor Pa ti?

III. Despre oare care reforme ce se pl nuie te i chiar se f ptuie te înBiserica Ortodox , în leg tur cu schimbarea calendarului ortodox

IV. Despre care ANATEM s not m ceva pe scurt

V. Încheierea celor zise pân acum

VI. Alte reforme în leg tur cu schimbarea calendaruluiUltima concluzieApendice

Capitolul IAcei imea noului calendar cu cel gregorian

§ 1. Dup ce s-a ar tat necanonicitatea i ne tiin a calendaruluigregorian, precum i solemna lui osândire cu anatemele multoredin e sobornice ti i cu dezaprobarea tuturor Sfin ilor P rin i din

Biserica Cre tin Ortodox de R s rit, fapt ce to i aproape cei dinpatria lui voiesc a-l reforma i>

Dup ce s-a demonstrat c f uritorii noului calendar n-au avutnici un motiv temeinic i canonic ca s schimbe sfântul nostrucalendar bisericesc ortodox, atât din punct de vedere economic –tendin jid neasc –, nici tiin ific, care se schimb pe sezoane – cuatât mai mult bisericesc –, c ci au zis c cad din Ortodoxie etc. i>

Dup ce s-a dovedit c numai o mic parte din BisericileOrtodoxe s-au în eles s schimbe calendarul, pe când cele 3patriarhii> a Ierusalimului, a Alexandriei i a Antiohiei, PatriarhulTihon al Rusiei cu credincio ii lui, Biserica Iugoslaviei, SfântulMunte Athos, 60% din cre tinii ortodoc i elini, precum i parte din

- 208 -

poporul românesc ortodox cre tin i se împotrive te< precum i toatecelelalte Biserici Autocefale Ortodoxe264. Deoarece>

Dup înf o area ziselor astronomilor, r u i f r de cale s-aut iat cele 13 zile din luna octombrie anul acesta, c ci dac va maista lumea tocmai peste 555.270 ani se va ad uga o zi la calendarulnostru iulian – stil vechi – i

Dup ce s-a descoperit la lumina zilei c nu îndreptarea, ciunificarea calendarelor s-a f cut, dup însu i m rturisirea noilorcalendari ti>

Veni i acum s urm rim modul de procedur cu schimbareacalendarului, precum i primejdioasele lui urm ri în via aduhovniceasc a cre tinilor ortodoc i.

§ 2. Precum am ar tat mai înainte, am v zut c I.P.S.S. Dr.Miron Cristea au zis> ,,Dat fiind c îndreptarea calendarului se facepe baz de adev ruri tiin ifice, matematice i astronomice (daradev rul bisericesc?), în mod firesc ajungem la puncte de întâlnirecu calendarul apusean”, dup care zice c ,,Apusul cu R s ritul vafi în perfect armonie!” Iar în enciclic peste tot zice altfel ccalendarul cel de curând n scut nu seam n nicidecum cucalendarul gregorian. Ia s vedem a a este, ori în altfel. Înainte dereformatorul Papa Grigorie al XIII-lea, la multe sinoade în Apus s-apropus schimbarea calendarului iulian, dar îns încercarear mânea balt izolat . Iar la R s rit întotdeauna de aci a r sunatanatema asupra celor ce ar îndr zni una ca aceast f r de lege, dea schimba adec calendarul, sau ceva din Biseric . Sinodul dinLaterano apusean aude declara ia astronomului Copernik c dincauza ne tiin ei exacte a lungimii anului solar s nu se schimbecalendarul, ceea ce a i urmat t cere. Tot asemenea i Sf. Sinod alRomâniei se l mure te de un însu i inginer român, cum c anul

264 Vezi protestul Patriarhiei Antiohiei i ale altor Biserici Autocefale c tre Sf. Sinodal României în Biserica Ortodox Român , aprilie anul curent.

- 209 -

iulian este în perfect armonie cu anul astronomic, i schimbareanu s-a f cut.

§ 3. Dup toate acelea, tr sne te prin cap lui Papa Grigorie alXIII-lea s nu se mai in cont de ce va s zic o hot râre a SfintelorSoboare Ecumenice, i din turnul vijeliilor gregoriene arunc lap mânt calendarul bisericesc, schimbând regula bisectililor.

Tot asemenea au f cut i P.S. sinodali ai României – pe bazaunui descreierat de Meletie al IV-lea, împreun cu câ iva laPatriarhia din Constantinopol, cu minciun sub nume de congrespan-ortodox – schimb i ei ordinea bisectililor< a a c , din cauzaanilor lor comuni din oare care ani seculari, vor ajunge sâcâindu-secând înainte de noi cu numele zilei, când în urma noastr la ori cedat < precum anul acesta 1924 toate datele lunii lui octombrie,noiembrie i decembrie care la noi ortodoc ii sunt vineri, la ei suntsâmb t , asemenea i datele miercurilor i ale ori i c rei zi.

i a a vor urma când înainte când înapoi fa de data ortodoxcu numele zilei schimbat < precum de pild în anul 2200, la noiortodoc ii datele de la martie înainte ce sunt cu numele duminic ,la ei vor fi sâmb t , iar datele cu numele sâmb t va fi la ei vineri,i a a mai departe.

§ 4. Papa Grigorie, când a scos calendarul din Biserica papist -easc la anul 1582, au suprimat 10 zile din luna octombrie, socotite

de neîndumnezei ii lui astronomi ca de pristos. Asemenea au f cuti noii calendari ti, suprimând afar de cale cele 13 zile din luna

octombrie, socotite de ei ca mai mult fa de calendarul gregorian,pe care l-a urmat întocmai, dup cum se arat din tabelele de fa .

1) Pagina calendarului imprimat la Roma în anul 1582 dinordinul Papei Grigorie al XIII-lea, care d luna lui octombriescurtat i s rit de la 4 la 15.

- 210 -

2) Foaia calendarului imprimat la Bucure ti în anul 1924, dinordinul Sf. Sinod al României, care d luna octombrie scurtat is rit de la 1 la 14.

§ 5. Cum se vede în 1582 ziua de 4 octombrie fiind joi, a doua zinu putea fi decât vineri< cum îns a doua zi, papa nu a mainum rat 5 octombrie, ci 15 octombrie, for at a doua zi în loc devineri i-a zis luni, schimbând ordinea numelor zilelor.

Tot asemenea sil a f ptuit i noii calendari ti< c ci în subînsem-narea foii noului lor calendar pe 1924, în nota a doua citim> ,,Zilele

- 211 -

de la 1 la 13 stil vechiu se suprim ” ... Prin urmare, aceste 13 ziledin luna octombrie 1924 apar inând stilului vechiu, i pre care le-auters ca de la 14 octombrie s înceap stilul nou, a fost 1 octombrie

mar i, iar 14 octombrie miercuri, atunci, de ce a indus lumea îneroare punând cu minciun i for at în loc de mar i la 1 octombriemiercuri, iar duminic punând la 5 i 12 octombrie stil vechiu, pecând în realitate duminic a fost la 6 i 13 octombrie?! Dac au c utat s unifice împreun cu datele i zileles pt mânilor, lunilor i anilor ce vor s fie, la fel cu papista ii, de cenu au lucrat cu adev rul – precum s-a f g duit – ci, de la începutchiar, tergând cu buretele cele 13 zile, au gre it în însu i calculeleastronomilor de ast zi, cari zic c la sfâr itul veacului al XX-lea seadun 13 zile< iar la 1 octombrie în locul adev ratei zile mar i a pusmiercuri, coco ând minciuna tocmai la începutul savantei loropere? De ce au uitat c ,,Pierde-va Domnul pre to i cei ce gr iescminciun ” (Psalmi 5, 6)? Deci, cu dreptate îi va întreba s r spundnoii calendari ti> când a i f cut unificarea cu apusenii a numelorzilelor de la 1 la 14 octombrie? Pentru ce dar voiesc a zice luminiiîntunerec, i întunerecului lumin ?

§ 6. A a dar, toate s rb torile de peste an cu dat fix vor urma lanoii reformi ti cu 13, cu 14 ... zile mai înainte de data ortodox i cunumele zilei schimbat . Înc din pricina aceasta i Evanghelis-tarelecu întreaga rânduial bisericeasc le-au mutat fiin a lor armo-dicde pân acum, c ci nu se vor mai potrivi precum le afl m a ezatela urma Evangheliilor cu datele lor< Pentru care schimb ri, cei ce au îndr znit unele ca acestea vorc dea sub anatema Sf. Sobor al VII-lea Ecumenic a canonului 1<care Sfânt Sobor i în praxa (lucrarea) a cincea zice> ,,Noi pre cei ceau adaus ceva, ori au sc zut din cele rânduite Sfintei Biserici, îiafurisim”.

- 212 -

§ 7. De asemenea i posturile le-au schimbat din locurile lor,c ci pe când noi ortodoc ii vom posti ajunurile Cr ciunului iBobotezei – Botezul Domnului, ei vor mânca har i (de dulce). Înci cârn legile (câ legile – carnavalul) Cr ciunului, ei îl vor face

dup nem escul lor calendar, cu 2 s pt mâni mai mare, decât cumeste hot rât de Sfânta noastr Biseric Ortodox de R s rit, dinpricin c s rb torile fixe le-au mutat cu 13 zile mai înainte, dupstilul nou, iar Sfintele Pa ti le-au l sat dup stilul vechiu. i dac sevor inea mereu a a, adec cu s rb torile dup dou stiluri, atuncipostul Sfin ilor Apostoli îl vor desfiin a< c ci se vor pomeni cupraznicul Sf. Apostoli cu 3 zile mai înainte de Duminica Rusaliilor,în vremea când va c dea Sfintele Pa ti la 25 aprilie, pe când ei lui25 aprilie îi vor zice 8 mai, iar lui 20 iunie – Duminica Rusaliilor – îivor zice 3 iulie. i a a va urma cu postul Sfin ilor Apostolidesfiin at când Sf. Pa ti vor c dea între 19 i 25 aprilie.

i dac le place s strice posturile, ceea ce a i pus-o pe tapet înmincinosul lor congres de la Constantinopol în 1923, auz hot rârea Sf.Sobor din Gangra ce tun a a cu al 19-lea canon> ,,Dac vreunul dincei ce se nevoiesc, f r trupeasc nevoie, s-ar mândri i posturilecele predate poporului, care se p zesc de Biseric , le-ar dezlega,înt rind întru sine cugetare de deplin tate, fie ANATEMA”. IarNomocanonul, prin 228 strig a a> ,,Dac cineva nu va p zi postulSfin ilor Apostoli, al Na terii lui Hristos i al N sc toarei deDumnezeu, pre unul ca acesta s nu-l prime ti în Biseric , nici prefiii lui, dac i ei nu postesc întru acestea”.

§ 8. Iar dac cu 2 s pt mâni mai înainte vor face s rb torile,atuncea oare vor avea strugurii cop i la dumnezeiasca Schimbare laFa spre a-i blagoslovi, conform canonului al 3-lea al Sfin ilorApostoli?265 Deci, bine au zis bunul cre tin, inginerul Maxentian, c

265 În tâlcuirea canonului 3 al Sf. Apostoli, la Pedalion.

- 213 -

noii calendari ti vor ajunge cu solsti iul de var 266 în ziuaechinoc iului267 de prim var . Care de altfel minunatul Dumnezeule-au i ar tat cu lucru de pe acum c a a are s li se întâmple< c cichiar în anul acesta, 1924, când au schimbat ei calendarul, în lunaiulie întâi – Cuptor – întreaga fire ca cum s-ar fi revoltat asupracelor ce voiesc a r sturna dumnezeie tile a ez minte ale SfinteiBiserici, dupre cum cetim în Universul no. 158> ,,În mun ii ijude ul F g ra ului, precum i în diferite localit i din Bucovina,zice, ninge ca în toiul iernii, în special la Câmpulung” ... Iat Marele Ziditor al totului, Dumnezeu, spre a înt ri pre alnostru sfânt calendar – stil vechiu – i spre ru inarea celor ce au zisc vom ajunge cu vara în toamn , au f cut minunea ca iarna s vieîn var , ar tând c r u i f r de cale s-au t iat cele 13 zile.

§ 9. i iar i, dac Sfintele Pa ti le vor inea dup a noastrortodox Pascalie – stil vechiu –, iar data o vor pomeni cu 13 zileînainte, adec precum are s fac în anul 1925, ziua de Pa ti fiind la6 aprilie, ei vor zice 19 aprilie< atunci, de la 22 martie pân la 3aprilie, zilele acestea nu se vor mai pomeni în noul lor calendarpentru Sfintele Pa ti. i în cazul acesta, ce fac ei în fa a hot râriiaprobat de ei în i i, în publica ia Pascaliei la urma ceaslovului din1896 la pag. 699, ce zice> ,,De alt parte ca Pa tele s nu cadniciodat la 22 martie, aceasta este o erezie v dit ”. O! Vai de cei cesocotesc de glume anatemele, focul de veci, scrâ nirea din ilor,viermele cel neadormit …, care neîncetat vor roade pre nepoc i iieretici!

Dar s vedem>

266 ,,Solsti iul de var ” se nume te când ziua este de 15 ceasuri i noaptea de 9< idupre astronomi cade cam pe la 21 iunie< iar ,,solsti iul de iarn ” este când noapteaeste de 15 ore i ziua de 9.267 ,,Echinoc iu” se mai nume te i ,,isimerie”, adec când nop ile sunt tot una cuzilele, atât prim vara, cât i toamna.

- 214 -

Capitolul IICe fel de adev ruri ne mai prezint noii calendari ti

pentru data Sfintelor Pa ti?

§ 1. În enciclica sinodal cetim> ,,Data Sfintelor Pa ti se vacalcula tot dup vechea noastr Pascalie”, adec ca i în trecutdup stilul vechiu. Bine! Dar la urma aceleia i reviste unde este publicat enciclica268, lapo ta redac iei cetim cum c acestea ,,numai pentru urechile iochii omului, toate r mân precum au fost i f r a se b ga deseam ” adec minciuna. C ci pe când s-a propov duit c SfintelePa ti nu se vor schimba din locul lor, aici zice c ,,aceasta estenumai un provizorat. Aceast urmare dup dou calendare nu seva putea ine mult vreme. Va trebui odat s se schimbe iaceasta”. i chiar a a vor face. Fiindc noii episcopi în sesiunea deprim var din anul curent, 1925, au i cerut-o cu st ruin s seschimbe i data Sfintelor Pa ti! Privi i cum se in de cuvânt i aici!!!

§ 2. Deci, dac propov duiesc cu îndârjire c calendarul nostrueste p gânesc, pentru ce dar vin în elep ii ace tia moderni cus rb toarea Sfintelor Pa ti peste noi, cari pr znuim împreun cu ceice au rânduit i pr znuit aceast sfânt s rb toare de la SfântulSobor I Ecumenic pân ast zi, i pân în sfâr it, adec cât va filumea ortodox cre tin pe p mântul bunului Dumnezeu?

i iar i, dac ne hulesc sfântul nostru calendar, zicând ei ceste p gânesc i c a fost folosit de p gâni mai mult decât 300 deani (m car c amarnic se contrazic când zic c Sfin ii P rin i l-aubotezat în legea cre tin la Sf. Sobor I Ecumenic, 325)< i cum tiut

268 ,,Biserica Ortodox Român ”, 1924, pag. 446.

- 215 -

fiind c acele 3 veacuri din început se numesc veacuri apostolice,deoarece Biserica Cre tin au avut mul i sfin i i dasc li apostolici,adec care au v zut i vorbit cu Sfin ii Apostoli, atunci, dac noiicalendari ti pe practica calendaristic a acestor 3 veacuri o numescp gân , pentru ce dar acum caut s lepede tot ce s-a a ezat înSfânta noastr Biseric în urma acestor 4 veacuri i s rea ezerânduiala ce exista în vremea acelor 4 veacuri?

Pe sfântul i botezatul nostru cre tinesc ortodox calendar iulianîl leap d ca pre un p gânesc, ca cel ce a fost folosit, zic ei, dep gâni mai mult de 3 veacuri, aruncând întru întunerec pre cele 16veacuri ce au practicat acest calendar, pre sfintele slujbe, presfintele posturi, pre sfintele canoane, pre sfintele barbe i pre p r,pre hainele clericale, pre neînsurarea episcopilor etc, le leap d caceva introdus în urma acelor 4 veacuri, atunci de ce se mai numescpre sine i cu f rnicie cre tini ortodoc i?269

De ce nu dau pe fa , propov duind pentru toate regulileeclesiastice i s zic c tiin a modern nu se mai împac cuprincipiile cre tinismului ortodox?

§ 3. Iar dac se vor inea de cuvânt, adec în rânduiala Pascaliei,ei vor men ine calculele pentru serbarea Sfintelor Pa ti tot dupstilul vechiu (ceea ce este o ru ine pentru ei, c ci au zis c stilulvechiu este p gânesc), iar data o vor muta cu 13 zile mai înaintedup stilul nou – ca s le vin la r boj i postul Sfin ilor Apostoli,temându-se, poate, de anatemele puse asupra c lc torilor –, atuncivor ajunge s pr znuiasc Sfintele Pa ti mai înainte de Pascajidanilor, precum se arat în tabloul reprodus aici i luat caexemplu, dup comunicarea lui Bejereanu în bro ura r posatuluigeneral P.V. N sturel, ,,Unificarea calendarelor”, de la pag. 12.

269 Vezi încheierea celor 3 veacuri din începutul cre tinismului la BisericeascaIstorie a lui Meletie, tom 1, pag. 109.

- 216 -

Nr. ciclului lunar 19Anii 1902 1921 1940 1959 1978 1997

Pa tele mosaic Ziua 9 10 10 10 9 9Luna A P R I L I E

Luna plin astronomic la ace ti ani 10 apriliePa tele ortodox stil vechi 14 18 15 20 17 14Iar dac o vor muta cu 13 zile mai înainte ...

1 5 2 7 4 1

i atunci ce fac ei cu dogma care hot r te c MântuitorulHristos Domnul a înviat duminic dup Pasca jidoveasc ? Ce fac eicu caterisirea canonului al 7-lea apostolesc? Numai c poate s-auobi nuit s tot le fulgere pe la urechile cele ce s-au plecat a schimbaîntreg cadrul cu datele calendarului unele ca acestea> adec canonul1 al Sfântului Sobor din Antiohia, ce zice> ,,To i cei ce îndr snesc adeslega hot rârea Sfântului i Marelui Sinod cel adunat în Nikeea,în fiin a bunei-cinstiri a prea iubitorului de Dumnezeu Împ ratuluinostru Constantin, pentru sfânta s rb toare cea mântuitoare aPa telor, s fie neîmp rt i i i lep da i de la Biseric , de vor st ruiîmpotrivindu-se mai cu prigonire celor bine dogmatisite. i acesteas fie zise pentru mireni.

Iar dac vreunul dintre proesto ii biserice ti, episcop saupresbiter sau diacon, dup hot rârea aceasta, ar îndr sni pentrur svr tirea popoarelor i turburarea Bisericilor, a se osebi i cuiudeii a s vâr i Pa tele, pre unul ca acesta Sfântul Sinod din dataaceasta str in de Biseric l-au judecat. Ca pre unul ce nu numailui i s-au f cut pricinuitor de p cat, ci i multora de stric ciune ide r svr tire. i nu numai pre unii ca ace tia îi caterise te deliturghie, ci i pre cei ce vor cuteza a se împ rt i cu ace tia dupcaterisire. Iar cei caterisi i s se lipseasc i de cinstea cea dinafar , pre care o au câ tigat sfântul canon i preo ia luiDumnezeu”.

- 217 -

§ 4. i s se tie c unii ca ace tia ce au apelat la Liga Na iunilorîn privin a calendarului, ei vor primi împreun cu alte reforme ca-lendaristice i pre aceea ca praznicul Sfintelor Pa ti s fie stabilizat,conform hot rârii lor din 1923. i f r de alta vor s vâr i i aceastpozn , c ci iat ce zice pre edintele comisiunii de reformacalendarului a Uniunii Astronomice Interna ionale inut la Roma în1922> ,,Dac Sfântul Scaun (Dumnezeul p mântesc pap ) va ajunges fixeze praznicul Pa telui, exemplul lui cu siguran va fi imitat ide celelalte Biserici”. Auzi i?! i cum nu-l va imita dr gu ele de barbe ajustate i cei cu chicafrezur ? Zicem, cei ce prin hulele i prihanele f i e aninate în cârcasfântului nostru calendar bisericesc ortodox, ne-au dovedit c leeste ru ine a mai sta al turi cu cei cu sfin ii lor ochi sco i, cumâinile sucite i cu picioarele schilogite de vr jma ii cre tinismului,adec cu cei 318 Sfin i P rin i i dumnezeie ti m rturisitori i derane purt tori pentru Hristos. Pre care ochii sco i i sfinte m dul ristâlcite – dup cum ne comunic Episcopul Evsevie Pamfil270 iMeletie271 – zic cum c cu dulcea le s ruta Sfântul Împ ratConstantin cel Mare, cel întocmai cu Sfin ii Apostoli, pentru ca sprimeasc sfin enia lor.

§ 5. Drept aceea, foarte potrivit este s amintim noilor calen-dari ti cuvântul cel de la întâia Pash a Sfântului Ioan Gur deAur, ce zice> ,,Face i-v precum sunt i eu (adec acum), fiindc ieu eram odat ca i voi (adec filosofi). i ce zic de mine? Trei sutede Sfin i P rin i i ceva mai mul i, împreun adunându-se în Epar-hia Vitiniei, în Nikeea, aceasta au hot rât-o (adec pentru SfintelePa ti), iar voi pre to i aceia îi def ima i prih nindu-i? Acum, unadin dou va urma> sau îi catigorisi i ca pre ni te neîn eleg tori, c

270 În ,,Via a Sf. Constantin”, cartea 3, cap. XV.271 Istoria Bisericeasc , tom 1, partea 2, pag. 156.

- 218 -

n-au cunoscut cu scump tate272, sau c au cunoscut adec , înspentru fric au vândut adev rul. Deoarece când nu p zi i preacelea ce s-au a ezat de aceia (adec de Sf. P rin i), f r de alta unadin acele dou pomenite mai sus va urma. i cum c adec au avuti în elepciune mult i b rb ie au ar tat, acestea, lucrurile lor le

prea arat < fiind c to i purtau asupr - i semnele lui Hristos, imultele lor pedepse înf o au pe fiecare c întru adev r au r bdatmulte pentru numele lui Iisus Hristos.

Pentru c unii dintru ace tia, afar de altele, aveau i istovitetrupurile lor de nevoin e, al ii din pricina r pirii tuturor lucrurilorcelor trebuincioase, altora din foame, altora din ranele cele multe ial ii pre ochi îi aveau sco i> i dintru ace ti purt tori de semne imucenici s-au alc tuit atunci tot Sfântul Sinod. Ace tia împreun ,cu credin i cu împreun gl suire au a ezat aceast sfânt serbarea Pa telor ca s o s vâr im întru aceast zi. A a dar, aceia cari învremurile acelea de strâmtorime i aspre ale goanelor n-au vândutcredin a, puteau ei în i i s se f rniceasc pentru p zirea zileiacesteia? Ia aminte bine s vezi ce faci, pentru c judeci pre P rin icu acest chip, pre cei statornici i în elep i! Deoarece fariseul acela,care a judecat pre vame ul, au pierdut toate bun t ile ce mai avea,tu ce r spuns vei da? Ce cuvânt vei avea pentru prih nirea acelordasc li ce erau prieteni ai lui Dumnezeu i mai ales c cunedreptate i cu mult necuno tin îi prih ne ti?”

Aduc - i aminte noii calendari ti de râvna Sfântului Ioan Gurde Aur asupra Sfântului Chiril al Alexandriei, pentru care s-a pusîns i Maica lui Dumnezeu, zicându-i> ,,Iart -l Ioane”. Dar pentrucei ce hulesc sfântul nostru calendar ortodox zicând c estep gânesc – fa de cuvintele de mai sus – cine, oare, va îmblânzi peAuritul acela ap r tor al a ez mânturilor rânduite de sfin ii ceiîncununa i cu laudele dumnezeiescului Gur de Aur?272 Aceasta o zic i noii calendari ti, cum c Sfin ii P rin i la Soborul I Ecumenic n-au luat m suri pe viitor de îndreptarea calendarului iulian – deci au gre it, zic ei.

- 219 -

Zis-a Domnul> i va fi dup ce ve i trâmbi a lui Iovil, când ve i auzi glasul buciumului s strige tot norodul deodat >

i strigând ei vor c dea zidurile cet ii (Isus Navi 6, 5)

Vai fii p r sitori! F cut-a i sfat nu prin Mine, i tocmeal nu prin Duhul Meu ca s ad uga i p cate peste p cate (Isaia 30, 1)

De ce a i uita pre> Înfrico at lucru este a c dea în mâinileDumnezeului celui viu (Evrei 10, 31)?

Dar s nu uite hristianii ortodoc i nici pre cea zis de Domnul c > A Mea este izbânda> Eu voi r spl ti (A Doua Lege 32, 35< Romani 12, 19)

Cel ce are urechi de auzit s aud (Matei 11, 15)

În numele Tat lui i al Fiului i al Sfântului Duh Treimea cea preasfânt , de o fiin i nedesp r it , un Dumnezeu, carele au fost, este i va fi,Acela neschimbat… ajuta i cu al S u dar, mijlocit prin rug ciunile prea sfinteiN sc toare de Dumnezeu pururea Fecioara Maria i cu ale tuturor sfin ilor,încerc m a l muri în scurtime, prin aceast mic bro uric , pe fra ii no tricre tini ortodoc i, care vor s r mân fii adev ra i ai Sfintei Biserici Cre tineOrtodoxe de R s rit, atât despre chestiunea schimb rii sfântului nostrucalendar bisericesc ortodox, zis iulian stil vechi, cât i despre alte reforme înleg tur cu aceast schimbare necanonic . i aceasta o facem, sili i fiind depropaganda noilor calendari ti cu care împ neaz urechile ortodoc ilor zicândcum c , împreun cu alte popoare ortodoxe pot f ptui înlocuirea calendaruluiiulian ortodox prin cel gregorian, papist esc, i Sfântul Munte al Athosului. ipentru ca s dovedim adev rul lucrurilor spunem cele ce vom înf i a aici –adev r disp rut din aten ia noilor calendari ti, care caut prin constrângere iînlocuire s pun cu for a în Biserica Ortodox noile reforme, calendar decurând n scut, chiar din însu i aloru i profe ii s le dovedim cum c punândmare temei pe tiin a filozofilor, s-au ridicat asupra Sfintei Tradi ii.

Pentru aceasta, întrebuin ând cuvinte pe în elesul tuturor întrualc tuirea acesteia, smeri i recurgem la a voastr luare aminte< Prea iubitecititor>

Zice Sf. Apostol Pavel> Credin a voastr s nu fie întru în elepciunea oamenilorci întru puterea lui Dumnezeu (I Corinteni 2, 5)

- 268 -

IIntroducere

,,Veacul în care tr im – zicea mitropolitul Nifon324 – furnic de omul ime de oameni ce se mândresc de tiin i dintre care oînsemnat parte se crede în drept a hot rî despre religie numaipentru c au citit scrierile acelor oameni nenoroci i, ce i-au pustoate talentele duhului în a gr m di nouri asupra adev rurilorreligiei, alergând pân i la cuvintele cele mai grosiere.

Cea mai mare parte din ace ti înv a i nu cred nimic în materiede religie, numai un respect politic pentru legile statului îi mai inîn t cere, nu îndr znesc a publica slobozenia sim mintelor lor, darî i fac un sistem în parte, un fel de religiune de cabinet …”

i oare pe cine nu va însp imânta auzind, nu de la cei din acelecabinete … prih nind sfânta noastr tradi ie calendaristic , ci chiarde la cel mai înalt prelat, numit patriarh al României mari, strigândcu capul descoperit i îndemnând Senatul ca s în tiin eze poporulcum c calendarul pe care l-au lep dat ei au fost p gânesc, iaracum s-au dat dup altul tiin ific? i aceast hul au aprobat-oîntreg Sf. Sinod!!!325

Se vede cât de colo la ce rezultate triste pov uie te progresiiletiin ei de ast zi pre cei ce dau goana la întunericul apusului eretic!i atunci s te mai minunezi dac poporul azvârle cu barda în lun ,

imitând pe p rintele lor, pe prin ii Bisericii, nu numai a huli sfântulnostru calendar bisericesc ortodox, ci nici s nu voiasc a mai auzide Biseric , îndr znind i la altele …!

Pentru care pilde rele, s ne fie îng duit a povesti un fapt, sprea ar ta puterea de imita ie>,,Un predicator bag de seam cum c

324 În prefa a ,,Catehismul vârstei mature”.325 Vezi enciclica sinodal din iulie 1924.

- 269 -

întotdeauna când la începutul cuvânt rii f cea semnul sfintei crucito i copiii – în fa a c rora inea cuvânt – îl repetau i ei, afar deunul pe care întrebându-l ‘pentru ce nu faci nicidecum semnulsfintei cruci?’ r spunse> ‘Pentru c tat l meu nu-l face niciodat ’”326.i s nu dea Domnul Dumnezeu ca cineva din pricin c copiii

cerului leap d i hulesc sfântul nostru calendar bisericesc ortodoxs nu mai voiasc a auzi de nici o rânduial bisericeasc ! … Carede altfel cei ce sunt i voiesc a r mânea adev ra i fii ai SfinteiBiserici Cre tine Ortodoxe de R s rit, s se team a se învoi cu aceireformi ti, care leap d sfânta noastr tradi ie calendaristic , zisstil vechi, deoarece pre acei def im tori îi vor ajunge osândaSfântului Sobor Ecumenic al VII-lea ce zice> ,,Oricine pre toatpredania bisericeasc ori scris , ori nescris , va lep da-o s fieanatema”327, adic s fie înstr inat de Biseric , dându-se diavolului.

i pentru aceasta cre tinii ortodoc i dac -i vor întâmpina cuînfrico ri cei de moda nou s le pun dinaintea lor zisa Sf.Maxim M rturisitorul adresat lui Troil, senatorul împ ratuluiConstant ce-l silea a primi tiposul din anul 648, zicându-i> ,,N-amscopos de a sup ra pre împ ratul, dar nu pot s mânii preDumnezeu. Oare a putea eu suferi mustr rile con tiin ei? i ce ar spunde lui Dumnezeu, dac m-a lep da de credin a i predaniap rinteasc pentru lucruri lume ti?”328

Deci, fiindc noii calendari ti zic cum c schimbareacalendarului nu aduce primejdie la mântuirea sufletului, i maispun c noul lor calendar nu seam n cu cel papist esc zis depopor ,,nem esc”, pentru aceasta s însemn m ceva i>

326 ,,Dizerta iuni filozofico-relig.”, de G. Pârvu.327 Al 2-lea Tom al Sinoadelor, foaia 883.328 Vezi ,,Dic ionarul aghiografic” de Gherasim Timu Episcopul fa a 563.

- 270 -

IIDespre chestia calendarului

în leg tur cu alte reforme biserice ti

Calendarul nostru ortodox nu este f cut de p gâni, dup cumpropov duiesc noii reformi ti de ast zi, ci a fost, este i va fi calen-darul Bisericii Cre tine Ortodoxe de R s rit, adic calendarul a a-zis iulian, stil vechi. Pre care calendar Sfin ii P rin i la adunarea Sfân-tului Sobor I de a toat lumea din Niceea la anul 325 l-a îndreptat –de cum era pân atunci – i l-au predat drept calendar pentruBiserica Domnului nostru Iisus Hristos, dup cum ne încredin eazînsu i Sf. Sinod al României329, cu care calendar împreun austatornicit i regulile hot râtoare pentru data Sfintelor Pa ti, carereguli se afl în lucr rile acestui Sfânt Sobor din Niceea, la MateiuVl star i al i pashologi (introducerea la Istoria Bisericeasc de Meletie, pag. 79).

i aceste rânduieli de cine s-au a ezat?De acei 318 Sfin i i Dumnezeie ti P rin i M rturisitori i de

rane purt tori pentru Hristos, pre care Sfântul Împ rat Constantincel întocmai cu apostolii, la osp ul ,,ce-l f cuse Sfin ilor P rin idup ispr virea Sf. Sobor din Niceea, cu dulcea le s ruta ochii ceisco i i mâinile i picioarele lor cele sucite i stâlcite de vr jma iicre tinismului, pentru ca s primeasc sfin enia lor”330.

i pentru aceasta, îmb ls mat fiind de sfin enia acelor oamenicre tini, în scrisoarea adresat Bisericilor pentru cele hot râte dec tre Sf. Sobor din Niceea, Sf. Constantin zice331> ,,Asculta i, dar,iubi ii mei fra i, cu bucurie de acest ordin. C ci ceea ce este

329 În cuvântul Pashaliei la urma Ceaslovului edi ia a II-a a Sf. Sinod al României1896, pag. 669< precum i hot rârea edin ei Sf. Sinod al României din 1899 cu nr.217 din 21 octombrie.330 Istoria Bisericeasc a lui Meletie, partea a II-a, tomul I, pag. 156, Via a Sf.Constantin la Evsevie, cartea 3, cap. XV.331 Idem, idem, idem, cartea 3, cap. XX.

- 271 -

poruncit de sfin ii episcopi întru cele ale serb rii Pa telui, nu esteporuncit decât numai din însu i voin a lui Dumnezeu”.

i a ascultat Sfânta noastr Biseric Cre tin Ortodox deR s rit pân ast zi, i va asculta smeri ii ei fii în vecii vecilor,ner sturnând nimic din cele ce au hot rât acei insufla i deDumnezeu, de rane purt tori i m rturisitori Sfin i P rin i. C ci dealtfel, vor fulgera în urechile c lc torilor cele zise de Domnul> ,,Denu va asculta nici de Biseric – Sobor – s - i fie ie ca un p gân ivame ” (Matei 18, 17). i aceea a Sf. Apostol Pavel ce zice> ,,De vapropov dui vou cineva afar de ceea ce a i primit, anatema s fie”(Galateni 1, 8). i osânda Sf. Sobor din Constantinopol ce zice> ,,Cei cepun în def imare sfin itele i dumnezeie tile canoane ale Sfin ilorP rin ilor no tri, care i pe Sfânta Biseric o sprijine te i pre toatcre tineasc petrecere împodobind-o o pov uie te c tredumnezeiasc evlavie, fie anatema”332.

i aceasta cu glas înalt sfin i ii propov duitori o m rturise tezicând> ,,Deci dup datorie trebuie s se dea toat i deplin credin ai cinstea soborului celui de a toat lumea, ca celui ce însemneaz

adec pre Biserica cea soborniceasc , al c reia – dup cum dumne-zeiescul apostol prin multe locuri zice – Cap f r de moarte i preaîn elept este Hristos. Pentru aceea i credem cum c Soborul Ecu-menic de Dumnezeiescul Duh al lui Hristos luminându-se, toatedrept le hot r te i f r de gre eal i dogmele i canoanele, dupcare suntem datori s vie uim to i. Pentru aceasta dar, ca s zicemîn scurt> Oricine nu va voi s se supun Soborului celui de a toatlumea, aceasta din partea i n dejdea cea cre tineasc a c zut …”333.

i iar i în Pedalion citim urm toarele> ,,Cel ce se împotrive teSf. Sobor Ecumenic, se împotrive te Duhului celui Sfânt, celui cegr ie te prin ,,Soboarele Ecumenice, i se face eretic i anatematisit”334.332 Tom al II-lea al Sinodicalelor, foaia 977.333 ,,Epitomi ton dogmatom”, cap. 8> prolegomena.334 Pe la urma sholiei de la Sf. Sobor I.

- 272 -

i însu i Papa Dialogul anatematise te pre cei ce nu se supunSinoadelor Ecumenice335. i pentru ca s vad cre tinii no tri câteste de mare autoritatea sfintelor canoane i cât este de înfrico atosânda celor ce din nenorocire le calc , cit m aici hot râreaîn eleptului împ rat Leon, care zice> ,,Primesc pe Sfintele apteEcumenice Soboare, ca pre Sfânta Evanghelie”336.

Iar Sfântul Ecumenic Sobor al V-lea, în epistola sa c treIustinian zice> ,,S-au hot rât de Sfin ii P rin i i dup moarte a seda anatemei, cei ce ori în credin ori în canoane ar p c tui”.

Prin urmare, ,,dac Biserica lui Iisus Hristos tr ie te subnev zutul Cap al Fiului lui Dumnezeu i se însufle e te de Duhullui Dumnezeu, pentru aceasta fire te urmeaz ca canoanele Bisericiis poarte asupra i pre însu i dumnezeiasc pecete”337.

IIICombaterea hulei noilor calendari ti

A adar, fa de atâtea dumnezeie ti m rturii, putea-vom noit cea când auzim hulindu-se mereu de c tre noii calendari ti, cumc calendarul nostru bisericesc ortodox, zis stil vechi, a fost i estep gânesc338? ,,Deosebirea dintre anul astronomic ianul civil calendaristic, în trecere de veacuri a devenit sim itoare,pricinuind atât în via a religioas ob teasc , cât i în cea economica statului mari i nesocotite pagube morale i materiale”.

Oare aceste rostiri nu se socotesc ca o hul împotriva SfântuluiDuh, Cel ce a lucrat în purt torii de Dumnezeu Sfin ii P rin iino tri minunile i au gr it prin El la Sfintele Soboare Ecumenice i335 În cartea I, epistolia 24.336 Cartea a V-a a Vasilicalelor, titlul 3, cap. 1.337 ,,Dreptul bisericesc” de episcop Silvestru, 31.338 Enciclica sinodal din iulie 1924.339 Vezi C lindarul i Mo u Gheorghe de la Mitropolia Ia iului.

- 273 -

de pre alocurea, cele ce folosesc spre pacea i mântuirea a totsufletul cre tin ortodox?< i care p cat al hulei împotriva Sf. Duh nuli se va ierta niciodat (Matei 12, 32).

Iar dac cineva ca Sfin ii P rin i au fost acei ce au f cut aceea iaceea, Sf. P rin i sunt i cei de acum, care fac ce voiesc … Bine. Dars fac dragoste s pun pu in urechea la cele zise de Sf. SimeonNoul Teolog, cum c ,,Sfin ii P rin i sunt acei ce cu duhulsmereniei i cu sfin enie lucreaz poruncile Evangheliei … iar nucei ce numai c tre pung caut … etc. Deoarece nici însu i SoborulEcumenic nu poate desfiin a ceea ce au f cut alt Sobor Ecumenic, ciînt re te i l mure te i dezvolt .

O! cum de au uitat prea sfin ii sinodali pre însu i a lor hot râridin trecut, când întrebându-se de c tre patriarhul Ioachim al III-leaîn 1902, ce zic despre schimbarea calendarului?, ei au r spuns întrealtele cum c ,,nu le este iertat nim nui, nici cu vârful degetului ase atinge de hot rârile cele prea vechi care înf i eaz slava mare aBisericii noastre Ortodoxe”. Care de altfel i mai înainte a hot râtiar i cum c ,,calendarul iulian fiind foarte strâns legat cua ez mintele Bisericii Ortodoxe, stabilite de Sfintele Soboare pentrupr znuirea Pa telui i cu celelalte s rb tori comune Ortodoxiei, nicio Biseric particular nu-l poate premeni, f r daune de a devenischismatic c tre totalitatea Ortodoxiei”. Înc i mai apoi în multeedin e sinodale, precum i în cea din 24 noiembrie 1921 au

aprobat zisa din calendarul ortodox pe to i anii, unde la pagina 190dup ce arat abaterile calendarului gregorian strig >

Astfel fiind adev ratul lucrurilor, de ce n-am fi l sa i în pace, is-ar strecura i nu ni s-ar tot îndesa gândul nepotrivit i neortodox– fie din partea celor nechema i, fie din partea celor lipsi i deadev ratul duh bisericesc – de a p r si i biserice te dup cum amp r sit i politice te stilul vechi i a ne însu i stilul nou, care va fip c tuind mai pu in din punct de vedere astronomic, dar

- 274 -

p c tuie ti mult din punct de vedere bisericesc? ,,Cei de alte religiunis aib la noi toat libertatea calendaristic în via a duhovniceasc ,iar noi nu? Drept aceea, bine s-au zis c ‘ierarhii no tri fiind ladispozi ia statului i în puterea politic a statului acest stat enatural s fac cu ei tot ce g sesc guvernele cu cale’”340. i dinaceast pricin s-au pomenit ortodoc ii cu hot rârea sinoadelorprivitoare la unificarea calendarului iulian cu cel gregorian, care cuto ii au convenit la aceast schimbare f r gândire adânc ineprih nit , f r mustrare de cuget i zdrobire de inim ”341. Deci,toate acestea i altele mai multe avându-le în vedere adev ra ii fii aiSfintei Biserici Cre tine Ortodoxe de R s rit – dintre care i noifacem parte cu darul lui Dumnezeu – nu pot primi vreo schimbareîn cele poruncite i predanisite de aceast Sfânt Biseric , f r ac dea sub osânda anatemelor apostole ti i sinodice ti< deoarecenoii calendari ti de-a dreptul arat nesupunere Sfintelor SoboareEcumenice, care au pecetluit împreun cu altele i pre a noastrortodox rânduial calendaristic i Pascalia.

i cu atât mai mult cu cât reforma calendaristic este aflarepapist easc , îndr znit de Papa Grigorie al XIII-lea la anul 1582,scornitur osândit i dat anatemei de toat adunarea episcopilorortodoc i în mai multe rânduri< în 1583 i 1593 pe vremeapatriarhului Ieremia al II-lea, de fa fiind to i ierarhii BisericiiCre tine Ortodoxe de R s rit< i în cea de pe vremea altui patriarhIeremia al III-lea, adunat în 1572 în Constantinopol tot împotrivascorniturilor papist e ti, care sfânt sobor între alte lucr ri ar spuns i anglicanilor, cum c ,,numai atunci Bisericile Ortodoxede R s rit se vor uni cu Biserica Anglican , când dânsa va lep datoate dogmele cele r t cite ale protestantismului”342. i aceste SfinteSoboare au fost urmate i de alte mari adun ri de sfin i episcopi,340 Revista ,,Crucea” 1924, pag. 9-10.341 Apare i documente, pag. 296.342 edin a Senatului României, 15 aprilie 1893.

- 275 -

precum cea din 1595 din Ia i inut contra propagandei ce se f ceaîn Rusia spre a ademeni pe ortodoc i la unirea cu bisericapapist easc , precum i cea de la 1642, inut tot în Ia i etc. Deasemenea împotriva acestei scornituri papist e ti, a calendaruluigregorian, au scris, deosebi de sobor, i patriarhul Ieremia al II-leadou scrisori, i fericitul Meletie Pigas la 1585, în urm patriarh alAlexandriei, i protosinghelul Meletie Sirigiul în 1642, i vestitulpascal al coalei din Bucure ti Sevastopol Trapezudeanu i al imul i. To i ace tia având la îndemân hot rârea a 7-a a Sf. Sobordin 1583 ce zice> ,,Cei ce nu urmeaz obiceiurile Bisericii lui Hristos,dup cum cele 7 Sfinte Soboare de toat lumea au a ezat i SfintelePa ti i calendarul bine legiuindu-se ca s le urm m neschimbate,i voie te a urma cea de nou Pashalie i calendarul lui Papa

Grigorie i a celor f r de Dumnezeu astronomi, i se încontreaz latoate acelea ale Sfin ilor P rin i i voie te a le r sturna i a le strica,las s aib anatema i afar din Biserica lui Hristos i de adunareacelor credincio i s fie. Iar voi cei binecredincio i drept sl vitoricre tini r mâne i în ceea ce v-a i înv at i v-a i n scut prin botez iv-a i crescut i când va chema vremea i pe însu i sângele vostrus -l v rsa i ca s p zi i credin a cea de la P rin i predat im rturisit < i s v p zi i i s v lua i aminte despre unii caace tia, ca i Domnul nostru Iisus Hristos s v ajute totdeauna itotdeauna i smeritele noastre rug ciuni s fie cu voi la to i. Amin”.

A adar noii calendari ti, gânditu-s-au c prin acestea facdezbinare în Biseric ? pre care i-au i întâmpinat acum cu protestulunele din Patriarhiile i Bisericile Ortodoxe343. i care p cat aldezbin rii Bisericii, nici sângele muceniciei nu-l poate sp la,precum hot r te Sf. Ioan Gur de Aur344 i Sf. Dionisie alAlexandriei345.343 ,,Biserica Ortodox Român ”, aprilie 1925.344 În voroava a II-a c tre Efeseni.345 În Epistolia c tre Navat Episcopul.

- 276 -

IVAcum s vedem, nu se potrive te calendarulcel nou – zis de popor – cu cel papist esc

Papa Grigorie, când au dat cu piciorul calendarului bisericesc laanul 1582, au schimbat rânduiala bisericilor> tot asemenea auf ptuit i noii calendari ti. Papa a ras cele 10 zile dintâi ale lunii luioctombrie, socotite de neîndumnezei ii lui astronomi ca de prisos<asemenea au operat i înnoitorii calendari ti, tergând 13 zile.

Papa au schimbat numele zilei din rânduiala numer toare alezilelor celor rase< tot a a au s rit i unificatorii calendarelor, punândla 1 octombrie 1924 în calendarul lor în loc de mar i, miercuri< astfelcând ortodoc ii vor pr znui vreun praznic miercuri, ei îl vor aveamai înainte cu 13 zile joi< i a a toate s rb torile vor urma la ei cunumele zilei schimbat i odat cu papista ii, cele mai multe. Încdin pricina aceasta i Evanghelistarele tip rite la urma Evanghelieinu se vor mai potrivi dup noul lor calapod calendaristic.

Pentru aceea, dac noii reformi ti se vor inea dup dou stiluri– cu s rb torile dup cel nou, iar cu Pa tele dup cel vechi – vordesfiin a postul Sfin ilor Apostoli, atr gându- i pentru fapta aceastaasupr - i anatema canonului 19 al Sf. Sobor din Gangra i osândade la 228 a Nomocanonului.

i atunci vor ie i i din îngr direa Pashaliei hot rât între 22 martiei 25 aprilie, atr gându- i asupr - i pe lâng alte osândiri sinodice ti i

pre aceea a canonului I a Sf. Sobor din Antiohia, ce zice> ,,To i cei ceîndr znesc a dezlega hot rârea Sfântului i Marelui Sinod, cel adunatîn Niceea, în fiin a bunei cinstiri a prea iubitorului de DumnezeuÎmp ratul Constantin, pentru sfânta s rb toare cea mântuitoare aPa telor, s fie neîmp rt i i i lep da i de la Biseric , de vor st ruiîmpotrivindu-se mai cu prigonire celor bine dogmatisite. i acestea

- 277 -

s fie zise pentru mireni. Iar dac vreunul dintre proesto ii biserice tiepiscop, sau prezviter, sau diacon, dup hot rârea aceasta, arîndr zni pentru r zvr tirea popoarelor i turbarea Bisericilor, a seosebi i cu Iudeii a s vâr i Pa tele< pe unul ca acesta Sfântul Sinoddin data aceasta de acum str in de Biseric l-au judecat, ca pe unulce nu numai lui i s-au f cut pricinuitor de p cat, ci i multora destric ciune i de r zvr tire. i nu numai pe unii ca ace tia îi cateri-se te de liturghie, ci i pre cei ce vor cuteza a se împ rt i cu ace tiadup caterisire. Iar cei caterisi i s se lipseasc i de cinstea cea dinafar , pe care o au câ tigat sf. Canon i preo ia lui Dumnezeu”. iaceste abateri însu i ei mai înainte au declarat c sunt o ereziev dit 346, deoarece calc dogma ceea ce hot r te c ,,Mântuitorulnostru Iisus Domnul a înviat dup Pasca evreiasc duminic ”. i încazul acesta trebuie s ascult m pre Sfântul Apostol Pavel ce zice> ,,Deomul eretic dup una i a doua sf tuire te fere te …” (Tit 3, 10-11). Înci Sfântul Ioan Gur de Aur înva > ,,Când este cuvântul, adec despre

dogmele credin ei, atuncea nu se cuvine a se încredin a cineva cua a minte i cugetare, ci s ie i s p zeasc pre toate cele ce le-auapucat i le-au primit

,,Vede i, ca nu cumva s fie cineva jefuindu-v pre voi prinfilosofie i prin de art am gire dup predania oamenilor i dupstihiile lumii, iar nu dup Hristos” (Coloseni 2, 8), precum se laudi noii calendari ti zicând c calendarul lor cel de curând n scut

este conform tiin ei de ast zi, la care ne îndeamn s ne supunem!Dar nu- i aduc aminte de cea zis , cum c > ,,Pentru nimeni nu e

tain c tiin ele i artele au renun at de mult la duhul religiei i almoralit ii. Oamenii de ast zi – auzi i – îndeosebi înv a ii, sunt ceimai ignoran i (ne tiutori) din punct de vedere cre tinesc”348 (Corinteni 1).

346 La urma Ceaslovului 1896, pag. 699.347 În tâlc. stih. 5, cap. XIV c tre Romani.348 Articolul ,,O lig pentru educa ia moral ”, de N.N. Alexandri, 1923.

- 278 -

VDeci cu dreptate va zice cineva c cu schimbarea calendarului

nu e lucru curat, decât numai vânzarea Ortodoxiei pentru bani.C ci ce alt poate fi la mijloc? când pân mai ieri P.S. sinodali ziceauc nici cu vârful degetelui nu se poate atinge de cele neatinse, iarast zi datorit învârtelii de mai sus, a propagandelor eretice, cuamândou mâinile s-au apucat i au zguduit pacea ortodoc ilorcre tini, schimbându-le calendarul i Pascalia … etc. Pentru aceasta,vremea este s amintim ceva i>

VIDespre cei ce uneltesc f arnic economie

i despre supunere

Zice Sf. Vasilie cel Mare>,,Mai cu sârguin s lu m aminte deîn ine, nu cumva pe vreun om necinstitor de Dumnezeu cucuvântul sau cu lucrul, vrând s -l îndrept m, dup harul cel c trenoi, cu iconomie s ne purt m cu înduplecarea lui, c ,,Vai celor cezic r ului bun i bunului r u!”349

Deci pentru cei ce tiu adev rul i-l acoper , puind pricin c - icaut de pacea lor, altul aruncând greutatea asupra arhiereilor,cel lalt uneltind pe f arnica politic , to i târând i aruncândgreutatea unul asupra altuia acoperind ca într-un mormântcuvântul lui Dumnezeu, i cu t cerea arat cum c fac pogoromânta se face unele ca acestea, asculte ce le zice dumnezeiescul MeletieM rturisitorul> ,,Cel ce are tiin i cunoa te bine adev rul i peurm îl acoper i nu-l propov duie te ar tat, nici dumnezeie tilecanoane i legi nu le arat i nu le p rtine te, este cu dreptul s senumeasc i s se munceasc întocmai cu cei ce le calc ”.

i iar i> ,,Nu este cu dreptate i cu cuviin binecredincio ilor at cea acolo unde urmeaz c lcare a poruncilor lui Dumnezeu, ca349 În tâlcuirea la Prof. Isaia.

- 279 -

BICIULÎMPLETIT

- 367 -

Cel ce are harul Sfântului Duh pentru dreapta credin întru Hristos, chiar dac

dintr-o oarecaresl biciune omeneasc ar i pieri suflete te din

pricina vreunui p cat, nici atunci nu va muri în veac, ci va fi înviat prin harul

Domnului nostru Iisus Hristos, Cel ce a ridicat p catul lumii i ne d ruie te har

peste har

(Ioan 1, 16)

Pentru Dumnezeu pre uie te dreapta credin în El i în Fiul S u Cel Unul

N scut, i întocmai pentru aceasta se d de sus în plin tate harul Duhului Sfânt

(Sfântul Serafim de Sarov)

De vom r mâne în dreaptacredin mai departe, acest neam va

d inui, iar de nu – acest neam nu vamai continua

(Sfântul Ioan Hozevitul)

Mi carea celor de stil vechi nueste erezie i nici schism , iar cei ce o

urmeaz nu sunt nici eretici, nicischismatici, ci cre tini ortodoc i

(Arhiepiscopul Dorotei al AteneiBiserica oficial din Grecia

- de stil nou)

Biciul împletitîmpotriva noilor reformi ti

care negustoresc Sfânta Biseric Ortodox

Aducere aminte despre datoria ortodoc ilor clericicelor ce voiesc a r mâne întru cele predanisite de

Sfin ii P rin i, precum i tuturor celor ce au fost i trebuie s stea neadormi i str juitori i p zitori ai tezaurului Ortodoxiei, preacuvioasa monahiceasc

tagm , împreun i de ob te cu dreptsl vitorii cre tini, de teptându-se întru Domnul,

s se bucure!

„ i f când bici de treanguri, pe to i i-au scos afar din Biseric ” (Ioan 2, 15) „ i sculându-se de la rug ciune i venind c tre ucenici, i-a aflat pre dân ii

dormind de întristare, i au zis c tre ei> ‘De ce dormi i?’” (Marcu 14)

Introducere364

În adev r c împrejur rile actuale ce vin câteodat asupraomului într-atât îl buim cesc cu lovitura lor nea teptat , încât îiproduc un somn adânc, ca ucenicilor în Gr dina Ghetsimani, undecovâr i i de strâmtorare c nu pot face nimic pentru Domnul iÎnv torul lor, de întristare au adormit. Amintirea acestui faptevanghelic, privindu-l din punct de vedere psihologic, ne d acumprilejul de a cerceta cu de-am nuntul evenimentele de ast zi, spre aputea trage înv tura necesar dintr-însele întru împlinireadatoriei noastre de cre tini.

364 Spicuiri din protestul adresat de c tre unii clerici, în 1916, mitropolitului Cononîmpotriva introducerii noului calendar papist esc, care arat i dec zuta stare aactualilor p stori biserice ti.

- 369 -

Deci, dac ne ducem cu gândul la ultimele zile petrecute deDomnul pe p mânt, vedem> pe iudei c utând prilej s -L dea mor ii<pe arhierei n scocind calomnii< pe Iuda cugetând la vânzare<credincio ii Lui – parte din norod – t ceau, dându-se la o parte, cai cum nu ar fi avut cuno tin de cele ce amenin a dintr-o zi în alta

pe Dasc lul i Domnul lor< ucenicii la fel> unii se preg teau de fugcând Domnul era s fie ridicat i dus la curtea Caiafei – i nu uita ic ace tia erau cei mai credincio i – ceilal i, ap sa i de groz viamomentului, Îl urmau de departe. Meditând cu evlavie i seriozitate laaceste peripe ii din via a Mântuitorului, într-însele vom putearecunoa te o repetare perfect a celor ce se petrec ast zi în via anoastr bisericeasc .

Biserica Ortodox a lui Hristos e drept c a avut momente ne-pieritoare de glorie în mersul dezvolt rii sale istorice, îns e tot a ade exact c în cartea vie ii sale a scris multe pagini de persecu ie,suferin e de tot felul, tiranii .a., care îns , toate la un loc, s-au zdru-micat de t ria ei< iar împrejur rile diferite (ca iconomahia .a.)ab tute asupra Bisericii au ar tat c îns i credincio ilor ei le-a fostabsolut la fel, ca cele v zute mai sus în ultimele clipe ale vie iiMântuitorului pe p mânt> unii, indiferen i, t ceau< al ii, trândavi ifrico i, se ascundeau< parte a â au pe ascuns pe persecutori< uniitr dau< cei slabi de virtute fugeau< iar cei ce de ineau f g duin elepentru p strarea tuturor A ez mânturilor Bisericii lui Iisus Hristos– tezaurul cel mai sfânt i mai scump – zic, însu i P storii cei mariai Bisericii, aproape neîntrerupt dormeau, iar unii i cu urgiepersecutau.

Persecutarea credincio ilor de c tre actualii tirani

i acum, dac ne referim la zilele pline de groaz i de durereprin care trecem ast zi, i ca na iune i ca Biseric , avem oasem nare perfect de evenimente, întocmai cu cele ar tate maisus. Se ridic din nou trufa i, vr jma ii de moarte ai Adev rului i

- 370 -

înv turilor lui Hristos i ai propov duirii Apostolilor ipredaniilor p rinte ti, iar firmamentul Bisericii se acoper din ce înce mai mult cu nori gro i, care amenin cu îngrozitoare furtun ,nutrit de în i i cei din sânul Sfintei Biserici, n imi ii p stori. Avenit vremea ca cei r ma i credincio i dumnezeie tilor ip rinte tilor predanii s - i fac adun rile lor, ori în c m ri isubterane ascunse, ori prin creierii mun ilor, de teama iudaisi ilorarhierei. S a tept m ajutor de la politicieni? Nu-i de unde! Pentruc celor ce ne st pânesc ast zi politice te, dac li se porunce te dec tre tr d torii, englisi ii i latinisi ii arhierei, nu numai c închid ipecetluiesc bisericile i paraclisele, prinzând, ferecând, punând laînchisoare i tiranisind pe cei afla i într-însele credincio i, ci ir nesc de moarte i ucid, v rsând sânge nevinovat, precum aceastas-a petrecut în multe p r i ale rii, din porunca antihri tilor ierarhireformi ti. i aceasta o execut politicienii cu cugetul împ cat, ca icum i-au f cut datoria impus de ceasurile de cump n prin caretrec ambele institu ii vitale, i Biserica i Statul.

Vânzarea tezaurului Ortodoxiei de c tre nevrednicii p stori

În a a grele zile, neînchipuit de obijduitoare pentru noi, s-aug sit – ce ru ine! – mai to i slujitorii altarului, ca Ana i Caiafa,purtând titlul de arhierei i patriarhi, ca masonul MeletieMetaxakis, fostul patriarh al Constantinopolului, b utorul de sângeHrisostom, mitropolitul Athenei, ereticul i vr jma ulmonahismului, Vasile, patriarhul Constantinopolului, cel cu doucapete … i egoistul Miron al României .a., care la tâlh reasca loradunare din Constantinopol, în 1923, precum i prin scrierile lor,pentru siguran a vie ii lor i spurcata agonisire (a fi în folosulBisericii Domnului, în numele C ruia au depus jur mânt i s-auconsacrat slujitori, nu-i mai intereseaz ) s-au g sit, zic, s declaresus i tare cu capul descoperit, cum c Biserica lui Hristos ia ez mintele ei s-au învechit, nemaicorespunzând vremurilor de

- 371 -

Drept aceea, ia s nu mai st m la îndoial de a ne sfin i mâinile,dup porunca Sfântului Ioan Gur de Aur, întru a readuce pehulitorii reformi ti în staulul Ortodoxiei. Iar dac aceasta nu vomreu i-o, atunci s urm m exemplul Domnului, Carele cu biciul detreang a izgonit pre def im torii Casei Lui. i aceasta ca nu cumvai noi împreun cu reformi tii învoindu-ne, s mo tenim pe ve nica

ANATEMA. De care anatem temându-se cuvioasa aceea adunarea monahilor din Sfânta Mân stire Neam u, dup cum st publicatîn ,,Glasul Monahilor” din 19 august papist esc, spre marea noastrmângâiere sufleteasc , vedem cum c se preg tesc de lupt , precumse i cuvenea, împotriva noilor reformi ti biserice ti. Ajut -le lor,Doamne al Puterilor, ca astfel s poat dovedi cu fapta i acum, cmonahii sunt gloria lui Hristos prin Iisus Hristos. Amin! Amin!Amin!

Al tuturor ortodoc ilor binevoitor>Schimonah ARSENIE COTEA

Sfântul Munte Athos, Schitul Sfântul Ierarh Vasilie cel MareAnul mântuirii 1928, aug. 15

______ N.B. Prezenta de fa , ca ceea ce poart semn tura mea i pentru caresunt responsabil de cuprinsul ei, este slobod fiec ruia a o prescriesau tip ri, spre folosul de ob te, f r îns a ad ogi sau a schimbaceva (Autorul).

- 379 -

CUPRINS

Prefa la o nou edi ie a scrierilor schimonahului Arsenie Cotea .................. 5

BOLDURILEBoldurile ...................................................................................................................... 13

Prefa ........................................................................................................................... 16

Cuvânt înainte ............................................................................................................ 17

PARTEA I

I. De ce s-a intitulat tractatul acesta ,,BOLDURI” ....................................................... 23

II. Dresarea reformi tilor de ast zi .................................................................................... 31

III. Dreptul de cet enie în Biserica Domnului nostru Iisus Hristos< precum

i despre datoriile acestui cet ean ....................................... 38

IV. Ceva pe scurt despre Sfintele Ecumenice Soboare .................................................. 41

V. Despre ner t cirea Sfintelor Soboare Ecumenice ........................................................ 43

VI. Despre r t cirea Bisericii Papist e ti ........................................................................ 45

VII. Cine este pontificele pap al Bisericii Romano-Catolice .......................................... 46

VIII. Deosebirea între Biserica de R s rit i cea de Apus ............................................... 53

IX. Încheierea la cele zise despre papista i ........................................................................ 62

PARTEA A II-A

I. Cum s-a strecurat polite ea i simpatia c tre eterodoc i (eretici) în România ........... 65

II. Chestia Regulamentului Sf. Sinod al României din 1881,

cu privire la rela iile ortodoc ilor cu ereticii ....................................... 68

III. Despre cele 3 afund ri i scoateri ale dumnezeiescului

botez i despre cuvântul iconomie ......................................................... 74

IV. Cum se în elege cuvântul ,,iconomie” la botez ............................................................ 78

- 380 -

V. De luat aminte, câte ceva, asupra reformi tilor ........................................................... 83

PARTEA A III-A

I. Deasupra scriere în chestia schimb rii calendarului .................................................... 83

II. ,,Despre CALENDAR, în scurtime” ............................................................................. 92

III. Istoria rânduielii Pashaliei Bisericii Cre tine ........................................................... 102

IV. Pentru Sfântul Sobor I Ecumenic din Nikeea ,,Vitiniei” .......................................... 107

V. Cine au mai scris despre Pashalie? .............................................................................. 113

PARTEA A IV-A

I. Ce este CALENDARUL (zilar) sau anuar ................................................................... 117

II. Despre anul de la zidirea lumii i despre cele 3 cicluri – cruguri ............................. 123

III. ,,Data Pa telui” ............................................................................................................ 128

IV. ,,Luna bisericeasc mijlocie” ...................................................................................... 132

V. Despre mâna anului, pe scurt ....................................................................................... 135

PARTEA A V-A

I. Despre calendarul gregorian ......................................................................................... 140

II. Capitolul II .................................................................................................................... 146

III. Capitolul III ................................................................................................................. 150

IV. Pomenire despre cei ce au scris împotriva calendarului gregorian ........................ 154

PARTEA A VI-A

I. Despre schimbarea calendarului bisericesc ortodox de c tre

oare care Sinoade ale Bisericii Ortodoxe ................................................................ 158

II. În rezumat: cum a urmat firul acestei chestiuni a schimb rii calendarului ........... 160

III. Uitarea i c lcarea trecutelor hot râri de c tre prea sfin i ii membri sinodali .... 166

IV. De unde a luat na tere reformele cele noui ............................................................... 170

V. Informa iile noilor reformi ti despre schimbarea calendarului ............................... 176

VI. ov ielnicele declara ii ale presei despre schimbarea calendarului ....................... 182

VII. Interesul material al noilor calendari ti .................................................................. 185

VIII. Rostul m rturiei scripturelnice din enciclica sinodal ......................................... 188

IX. Despre starea cea nestatornic a tiin ei lumii ......................................................... 195

X. Deosebiri de p reri astronomice în chestia calculului calendaristic ........................ 198

PARTEA A VII-A

I. Acei imea noului calendar cu cel gregorian ................................................................ 208

II. Ce fel de adev ruri ne mai prezint noii calendari ti

pentru data Sfintelor Pa ti? ............................................................................... 215

- 381 -

III. Despre oare care reforme ce se pl nuie te i chiar se f ptuie te în Biserica

Ortodox , în leg tur cu schimbarea calendarului ortodox ........................... 221

IV. Despre care ANATEM s not m ceva pe scurt ...................................................... 230

V. Încheierea celor zise pân acum .................................................................................. 234

VI. Alte reforme în leg tur cu schimbarea calendarului ............................................. 243

Ultima concluzie ................................................................................................................. 250

Apendice ............................................................................................................................. 255

TRÂMBI A SIHA TRILOR

Trâmbi a Siha trilor .......................................................................................................... 267

PARTEA I

I. Introducere ..................................................................................................................... 269

II. Despre chestia calendarului în leg tur cu alte reforme biserice ti ........................ 271

III. Combaterea hulei noilor calendari ti ........................................................................ 273

PARTEA A II-A

IV. Acum s vedem, nu se potrive te calendarul cel nou – zis de popor –

cu cel papist esc ................................................................................... 277

V. .......................................................................................................................................... 279

VI. Despre cei ce uneltesc f arnic economie i despre supunere ................................ 279

PARTEA A III-A

Încheiere ............................................................................................................................. 283

Ultima concluzie ................................................................................................................. 288

PARTEA A IV-A

Fra ilor necunoscu i .......................................................................................................... 291

PARTEA A V-A

Pentru botez ....................................................................................................................... 297

Pentru sf. M rturisire ....................................................................................................... 297

Pentru înmormântare ........................................................................................................ 298

- 382 -

Pentru nunt ...................................................................................................................... 298

Pentru pravil .................................................................................................................... 299

Pravila ................................................................................................................................. 309

PARTEA A VI-A

Din Pateric .......................................................................................................................... 310

Preacuvântare înaintea cuvântului, cel pentru suferin ele monahilor i cucernicilor

cre tini din România, jude ul Neam , de c tre mitropoli ii i popii ighemoni,

care muncesc pre cre tini pentru dreapta credin .......................................... 316

Din proorocia lui Miheea. Cap. 3 ..................................................................................... 317

Din proorocia Zahariei Cap. 11 ........................................................................................ 318

Din proorocia Ieremiei Cap. 15 ........................................................................................ 318

Capitolul 17 ........................................................................................................................ 319

Capitolul 18 ........................................................................................................................ 319

Fra ilor crestini (I) ............................................................................................................. 319

Fra ilor crestini (II) ........................................................................................................... 332

Un adaos îngrozitor pentru tot cre tinul cel ce voie te s se mântuiasc .................... 336

Din Pidalion fa a 8. Prolegomena îndeob te despre sfintele canoane,

ce este canonul ....................................................................................... 342

Din Pidalion, pagina 10 ..................................................................................................... 343

Întâiul i al doilea Sinod, foaia 244, canonul 15 .............................................................. 344

Canonul 32 al Sfin ilor Apostoli, foaia 26, la tâlcuire ..................................................... 344

Din Laodiceea, pagina 249, canonul 33 ........................................................................... 345

Din Calcedon, foaia 254, canonul 1 .................................................................................. 345

Prolegomena ....................................................................................................................... 346

Din Anghira, canonul 9, foaia 258, tâlcuirea ................................................................... 347

Canonul 45 al Sfin ilor Apostoli, tâlcuirea ...................................................................... 347

Din Gangra, canonul 19 .................................................................................................... 348

Din Gangra, canonul 17 .................................................................................................... 348

Tâlcuirea ............................................................................................................................. 348

Din Sinodul al VI-lea, canonul 1, foaia 145 ..................................................................... 349

Al Sfântului Ioan Pustnicul, canonul 21 .......................................................................... 350

Pravila lui Matei Basarab Soborul de la Laodiceea, canonul 33 .................................. 350

Pravila Matei Basarab. Din legile împ r te ti ............................................................... 350

- 383 -

BICIUL ÎMPLETIT

Biciul Împletit ................................................................................................................... 367

Introducere ......................................................................................................................... 369

Persecutarea credincio ilor de c tre actualii tirani ........................................................ 370

Vânzarea tezaurului Ortodoxiei de c tre nevrednicii p stori ....................................... 371

Întunecata stare a celor nep s tori .................................................................................. 372

Groz via apostaziei ierarhilor biserice ti ........................................................................ 373

Semnalul de alarm ........................................................................................................... 374

Anatema .............................................................................................................................. 374

Nelegiuita înarmare a unor cre tini împotriva Sfântului Duh ...................................... 375

Nu se cuvine a ne supune r zvr ti ilor noi reformi ti .................................................... 376

Ultima luare-aminte .......................................................................................................... 378

Cuprins ............................................................................................................................... 380

Boldurile, Tr=mbi]a Siha[trilor [i Biciul :mpletit – 2018

Editura Adormirea Maicii Domnuluistr. Televiziunii, nr. 13, sector 6, Bucure ti

e-mail> [email protected]> manastirea-amd.ro

Tel: +40784291624

- 384 -

boldurile, trÂmbi}a siha{trilor {i biciul Împletit · 2019-01-29 · boldurile, trÂmbi}a...

Documents