BOALA LYMEProfesor:Dr.Dana CochinteleElev: Badescu Loredana

Boala Lyme - Definitie

Boala Lyme (borelioza) este o boală infecțioasă cu manifestări multisistemice (cutanate, articulare, neurologice, cardiace) determinată de spirocheta aparținând genului Borrelia.

Care sunt cauzele bolii Lyme?

Cauzată de un tip specializat de bacterii numite spirochete. Transmis prin muscatura de o capusa sau purici infectati. Alte insecte care se hrănesc cu sânge de animale ar putea fi implicate.

Black-legged Tick

Lone Star Tick

Rocky Mountain Tick

Capusele care cauzeaza boala Lyme

Boala Lyme - Etiologie

Mod de transmitere – vectorul infectant•habitatul căpușelor: zone împădurite cu arbuști mici, stratul de frunze uscate, iarba înaltă, în condiții de umezeală •ciclul de viață a căpușelor (ou – larvă – nimfă – adult)

are durată de doi ani, având ca gazde: șoareci, păsări, căprioare, oameni •nimfele sunt responsabile de peste 90% din cazurile de boală Lyme, fiind foarte active în perioada mai – iulie •dimensiunea unei nimfe este extrem de mică(1-2mm), fiind greu de vizualizat, însă pe măsură ce se hrănește cu sânge dimensiunile sale cresc considerabil •cu cât o căpușă stă mai mult atașată de piele și se hrănește mai mult (48-72 de ore) cu atât crește riscul transmiterii infecției la om •doar 1-3% din totalul mușcăturilor de căpușă sunt urmate de apariția bolii Lyme

Nimfă de căpușă înainte de masă și după masă

Mod de transmitere – vectorul infectant

Boala Lyme-tablou clinic

Stadializare:

Stadiul 1 - boală localizată precoce

Stadiul 2 - boală diseminată precoce Stadiul 3 - boală tardivă (persistentă)

Boala Lyme - Tablou clinic

Stadiul 1

Eritemul migrator este prezent la 70-90% din pacienți, fiind leziunea patognomonică pentru boala Lyme deși leziunea are mare valoare în diagnosticul bolii, doar 30% din pacienți își amintesc de mușcătura căpușei (căpușa este extrem de mică, iar mușcătura nedureroasă) apare la câteva zile (în medie 7-10 zile) de la mușcătură 80% din pacienți au un singur episod de eritem migrator, 20% având episoade recurente Eritemul migrator se remite spontan in 3-4 saptamani de la aparitie

aspect clinic: zonă eritematoasă (maculă sau papulă) care se extinde lent (zile – săptămâni) apărută la locul mușcăturii căpușei

aspectul leziunii poate fi uniform sau poate apare o zonă centrală decolorată

aspectul de “țintă” sau “bull’s eye” (zonă centrală eritematoasă înconjurată de o zonă clară, iar în periferie eritem) apare la un număr redus de pacienți (37% conform unui studiu din America de Nord)

leziunea este asimptomatică sau simptomatică (prurit, senzație de arsură) leziunile pot fi: - unice, ajungând uneori la mari dimensiuni (16-60 cm) -multiple, la 40% din pacienți, fără a fi însă rezultatul a mai multor mușcături

localizare: axilă, zona inghinală, spațiul popliteu

pentru diagnostic leziunea trebuie sa aibă cel puțin 5 cm în diametru (conform recomandărilor CDC - Centers for Disease Control and Prevention )

Stadiul 2

Leziunile secundare apar prin diseminarea hematogenă a infecției, în stadiul 2 de boală sunt reprezentate de: - leziuni anulare secundare (în comparație cu eritemul migrator au dimensiuni mai mici, sunt mai deschise la culoare și mai puțin edematoase) - eritem difuz - urticarie - leziuni evanescente - limfocitom

Limfocitomul determinat de Borrelia

apare la mai puțin de 1% din pacienți localizare: mai frecvent la nivelul lobului urechii,obrazului sau areolei mamare, ocazional la nivelul nasului, extremităților sau scrotului tinde să apară în zonele de eritem migrator (anterior sau concomitent) aspect clinic: tumefacție nodulară/placă roșie-albăstruie, de cîțiva centimetri în diametru poate fi însoțit de adenopatie regională se poate remite spontan alte denumiri: lymphadenosis benigna cutis, lymphocytoma cutis, hiperplazie cutanată limfoidă

Manifestari musculo scheletale

Apar în orice moment al bolii, fiind reprezentate de: artralgii

artrite •pot apare încă din primele zile ale infecției •în stadiile inițiale: –distribuție poliarticulară, cu evoluție în câteva zile spre oligoartrită asimetrică/monoartrită cu interesarea articulațiilor mari: genunchi, glezne, pumni –caracter migrator –evoluție ondulantă cu perioade de remisiune și recădere –remisiune spontană în aproximativ o săptămână •în stadiul tardiv al bolii: –episoade de artrită cu durată mai lungă (săptămâni-luni)/artrită cronică –artrita este adesea monoarticulară, interesând cel mai fecvent genunchiul

dactilita, bursita - rare

mialgii – cel mai frecvent în stadiile inițiale Monoartrită de genunchi la un copil cu boală Lyme

Explorari Paraclinice

TESTE SEROLOGICEELISA (Enzyme-linked immunosorbent assay) Imunofluorescența indirectă (rar utilizată) Immunoblot (Western blot)

TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ PCR (Polymerase chain reaction)

CULTURĂ

EXPLORĂRI ORGAN SPECIFICE

Testele serologice nu trebuie utilizate ca unic criteriu pentru diagnostic, ci confirmă diagnosticul în cadrul unei suspiciuni clinice ferme de boală Lyme Un test ELISA pozitiv sau echivoc trebuie să fie urmat întotdeauna de testul Immunoblot

Diagnostic Pozitiv

Masuri profilactice

Concluzii

Boala Lyme (borelioza) este o boală infecțioasă cu manifestări multisistemice (cutanate, articulare, neurologice, cardiace) determinată de o bacterie Gram negativă (spirochetă) aparținând genului Borrelia sunt trei specii de Borrelia care determină infecția la oameni: •B. burgdorferi sensu stricto (America de Nord și Europa) •B.afzelii (în Europa) •B. Garinii (în Europa)

transmiterea infecției se face prin mușcătura de căpușa

pentru a transmite boala, căpușa trebuie să rămână atașată de piele și să se hrănească timp de 24-72 de ore; chiar și în aceste condiții riscul de transmitere a bolii Lyme este doar de 1-3%

prin aceeași mușcătură o căpușă poate transmite și alte microorganisme (Babesia microti, Anaplasma phagocytophila)

stadiile bolii sunt în număr de trei (precoce localizată, precoce diseminată și tardivă), fără a fi o delimitare netă temporală între stadii

manifestările clinice sunt multiple, predominănd manifestările cutanate în stadiul 1, cele musculoscheletale și neurologice în stadiile 2 și 3