bin Public* le Societalii

Firta Romaneasc a"I.

Biserica din

Filipe0ii de Padurede

Tzigara - Samurca

in colaborare cu

N. Ghicaq. 13a1

at.

0

www.dacoromanica.ro

bin Publicatiile Societatii

II rta Romfineasca"I.

www.dacoromanica.ro

Biserica din Filipe§tii de Padure. (Dupe o fotografie inainte de ultima reparatiune).

CV

www.dacoromanica.ro

Biserica din

Filipe0ii de Padure

de

Al. Tzigara - Samurca

in colaborare cu

Q. 13a1 i N. Ghica

Cu 4 planuri i 20 Ilustratil.

BUCURE§TIInstlt. de Arte Gratice CAROL GOBL S-sor I. St. Rasidescu

16, Strada Doamnel, 16

1908.

www.dacoromanica.ro

Societatea Arta Romeineasca" 4i rezervd once drefitde reproduc /iune.

4

www.dacoromanica.ro

Sf. Theodor Thiron; Pictura muralA.

INTRODUCERE

n anii din urma s' a produs 0 in favoarea arteio *scare imbucuratoare. Am inceput sa ne dam

seama de rama0tele artistice ale trecutului si de inda-torirea ce avem de a le pastry. Organele oficiale, inprimul rand datoare a se ingriji de soarta monumen-telor, au inceput infine sit alba o actiune efectiva. Conso-lidarea sau restaurarea vechilor cladiri nu mai este orara exceptiune, aplicata doar catorva din cele mai defrunte biserici ale stramosilor nostri. Exemplul dat deM. S. Regele, Inca dela inceputul domniei Sale, se gene-

5

www.dacoromanica.ro

ralizeaza acum. Comisiunea monumentelor istorice lu-creaza deasemeni azi dupa un program bine stabilit sisub o priceputa conducere.

Toate aceste laudabile manifesteiri sunt Insa insufi-ciente fientru a repara greselile nepasarei noastre depcina acum. Mai ales cand resursele oficiale sunt Inca inaft': mare disproportie cu nevoile dovedite.

Actiunea oficiala, pentru a fi mai eficace, are nevoe desprzjinul particular.

Intr'acest scop, Inca din 1906, ccitiva amatori de arta siiubitori ai trecutului au infiintat Societatea Arta Ro-mJneasca, sub conducerea d-lor Radu R. Rosetti si dr.I. Cantacuzino.

Scopul acestei Societati este de a cerceld, de a ocrotii de a face cunoscut nzonumentele, obiectele de arta, fru-

musetile naturale, precum si once alcatuege averea arti-stica sau istorica a tarilor romdne ". Astfel glasueste art..z din statutele Societatii.

lar fientru atingerea acestui stop, Societatea intentio-neaza sa faca cercetari, ridicari de filanuri,fotografii, expozitii, conferinte", pe Tanga alte mijloacefirevazute de asemeni in statute. In afara de co/agile de fo-togrctfii si obiecte de arta ce s'au akatuit si de conferin-tele linute, Societatea dela inceput i-a propus si o seriede publicaliunt, menite sa raspeindeascei cunoagerea mo-numentelor noastre.

Bropera de lap cata sa implineasca, in parte cel putin,cerintele statutelor. Ea cuprinde filanurile, vederile si amica descriere a unuia din numeroasele monumente Incanecunoscute. E menita sa contribue astfel la lamurirea

6

publicaiii,.

www.dacoromanica.ro

problemelor artistice din lard. Caci, papa ce nu se vor po-seda cat mai numeroase asemenea publicalii speciale asu-pra diferitelor tipuri de biserici, nu se va putea arataevolutia adevarata a artei romcinesti. acest stop So-cietatea isi propune sa adune acest material, cu ajutorul

Chenar de fereastra.

caruia numai se va putea ridica in urma !mimosa' mo-nument al unei istorii a artei romanesti.

In locul descrierilor mai mull patetice decal stiintifice,cari au fost publicate de unii pretinsi specialisti chiar,Societatea va editor din contra lucrari, in cari documentulpropriu zis sa predomine fata de descrierea literara

7

1

www.dacoromanica.ro

Prin planuri bune qi numeroase reproduceri, monumen-tele noastre vor putea fi apreciate i studiate chiar i destrainii cari se intereseaza de arta noastra, pe care insa,din cauza lipsei de publicalii, nu o pot cunoafte.

Oriccit de modesty dar este aceasta prima incercare, ea41 are insemnatatea ei, mai cu seams dacci se va conti-nua seria ce acum se inaugureaza.

In intentiunea Societatii este deasemenea editarea unuiAlbum artistic at Romaniei", din care o prima fasci-cula va aparea in curdnd.

Pentru ca actiunea Societatii sa fie mai intinsa, e ne-voe de o cat mai larga colaborare la programul ei. Nu-mai grin participarea efectiva a tuturor acelora cari defapt se intereseaza de monumentele strabune, atat Socie-tatea noastra cat i arta romaneasca in genere vor putecisa se bucure de o soarta mai bung.

8

:r'Alit,

nt,

11Yr'4117 ;-21.

www.dacoromanica.ro

Sf. Iliasar; pictura murals.

dovada nelndoelnica a credintei nestramutata astramoilor nqtri sunt numeroasele biserici ridi-cate de ei. Ele apar ca semnele cele mai aratoase

cJ ale evlaviei §i tot deodata ale simtului for artistici ale generozitatii ]or. Cad nu fail oarecari sacrificii

materiale sunt ridicate si apoi inzestrate si Intretinuteaceste frumoase loca§uri ale Domnului. TO se iau la in-trecere la asemenea fapte bune: fiecare vrand sA ridiceun templu mai mandru §i bogat. Boerul cu mai putinadare de many se multume§te cu un paraclis al casei sale,jar cateun voevod, cu vaza §i avere, ridica pans la pa-truzeci de biserici i manastiri.

9

'tftr %17r

I.

IlL

tt.

.f.'

;-:,....M6113

...' ,If

(431

www.dacoromanica.ro

Din toate neamurile boeresti, din randul cdrora auesit Domni pamanteni, acela la care frumoasele insusirise mdsoard mai avantagios dupd numArul bisericilor, estecu sigurantd neamul Cantacuzinestilor. Muntenia toatd,si chiar Oltenia, e presdratd cu monumente de ale lor.Ele se in parca sir dela Comana, de langd Dundre, tre-cand prin Bucuresti, si apoi dealungul Prahovei pand Increerul muntilor, la Sinaia. Numeroase mici schituri, unfel de popasuri la distante anume calculate, legau Intreele aceste mandstiri si biserici. Existenta acestor me-toase se mai poate lesne urmari, mai ales Intre vechiaresedintd Cantacuzineasca din Filipesti si mandstirea Si-naia. Azi cele mai multe din aceste cladiri au dispdrut.Altele sunt in stare de ruins, sau au fost astfel prefacutein cat de abia se mai ghiceste forma originald.

Aceias soartd au avut-o si cladirile civile ale timpului.Astfel, de pilda, numai niste ziduri In ruins ne-au mai

ramas din splendidele si maretile palate ale neamuluiCantacuzinilor in vestita lor resedintd de odinioard depe malul Prahovei, dela Filipestii de Targ.

Despre aceste biserici si palate ale Postelnicului Con-stantin Cantacuzino ne vorbeste si Patriarchul Macarie,amicul sat' (1).

Dupd ce descrie bisericile sale «cu admirabile zugravelicari fiind lucrate cu aur, pe paretele gol, uimesc pe spec-tator prin luciul lor, nespus mai mult decat dacd ar filucrate pe panza», se opreste si la cladirile civile. Despre

(1) Calatoriile Patriarchului Macarie de Antiochia in Mile ro-mane. 1653 1658. Editia D-rei Cioranu, 1900. pag. 124 §i urmA-toarele.

10

www.dacoromanica.ro

Lungimea ex-

terioard, in afard

de soclu : 26.60 m.

Fara pridvor:

21.30 m.

Largimea ex-

terioard, fara so-

clu: 11.10 m.

Indltimea Wand

d'asupracorni§ei

bisericii: 8.60 m.

Inaltimea pand

la piciorul crucii

din turld: 20.50m.

1.117111=r3.13111-.72-331311.1.3=1

I 1.

ITITIELEUA TIE

Vedue laterald a Bisericii,

www.dacoromanica.ro

frumoasele instalatiunii ale acestuia ne spune: «PalatulPostelnicului e compus din zidiri princiare, ce to uimesc,mai frumoase decat acele din Capita la. El are o deli-cioasa baie calcla de marmura frumoasA, la care apa seaduce pe roate din raul ce serveste de asemenea, prinnenumArate canaluri, la irigatiunea livezilor si a grAdi-nilor. &Mile sunt dupA modelul acelor din Constantino-poli. In adevAr, toti aristocratii munteni posecla vile ad-mirabile din punct de vedere al arhitecturii. Fiecare dinei mai are cate o manAstire a sa, bine InzestratA.Toti ri-valizeazI, Intrecandu-se prin frumusetea zidirilor si sta-bilimentelor. Acl se incheie toata-ambitiunea si mandrialor. Cand se IntampIA ca vreunul din ei sä fie destituit,se retrage la vila, petrecand restul vietei in cladirile sivecinAtatea manastirii sale.»

mai mandre trebue sa fi fost la Filipestii de PAclurecladirile SpAtarului Toma Cantacuzino, despre care sespune cA avea palate «mai marl si mai desfatate decattoate casele celorlalti Cantacuzini.»

Dar toate acestea au disparut. Mai bine pastrate anfost numai unele biserici. Putinele ce ne-au ramas santdar cu atat mai interesante si merits un studiu amAnun-tit, cad InfAtiseazA tipuri noi, cari ImbogAtesc tezaurulartistic al acestei tad. Daca nu prin vechimea lor, elese impun insA prin formele lor deosebite. Prin numeroa-sele lor relatiuni si prin cAlatoriile lor in strAinatate,Cantacuzinii au introdus in arhitectura bisericelor dintarn multe elemente noi, cari se generalizeazA apoi, Inparte cel putin, in stilul romanesc posterior. Chiar nu-mai din acest punct de vedere documentar, asemenea

12

§i

www.dacoromanica.ro

Proecliuna a bolteipridvorulut

rimumummt

PlAnul

G74

/9

Bisericii,

cA

'f4e-

fre ./", /AY

www.dacoromanica.ro

monumente trebuesc sa fie cercetate §i aduse la o mailarga cunoOnta.

Una din aceste biserici care, fiind mai adapostita, ascapat i de macinarea vremii i mai ales de mama pre-facatoare a omului, este bisericuta din 1688, a Spata-rului Toma Cantacuzino, din FilipWii de Padure.

La poalele ultimelor ramificatiunii ale muntilor, In pla-cuta regiune a dealurilor din judetul Prahova, nu departede malul Provitei, se afla ascuns, sub dealul Ciacarul, li-niOtul sat FilipeOi de Padure. Casele-i vesele i pia-cute sunt acoperite cu Sindrils, au pridvoare frumos or-namentate gi mai toate se pierd in verdeata.

Intr'o parte a satului, pe sub coasts, se ridica bisericavechiului cimitir. Dela prima vedere ea face cea mai buns§i mai placuta impresie. Debi o simpla Si mica biserica desat, fericitele ei proportiuni fac din aceasta cladire unadevarat monument artistic.

Ea se mai distinge de Indata printr'o particularitatecu totul originals, prin pridvorul ei poligonal cu dollscaturi, dispozitie extrem de rara, daca nu chiar unica, inCara noastra.

De altfel planul bisericei este cel obi§nuit: pridvorul(exonarthex) e urmat de tinda sau pronaos (narthex),despartit de naos (chorul) printr'un perete sustinut dedoui stalpi de piatra unitl prin arcuri In semicerc. Nao-sul are forma obiviuita cu cele doua sanuri sau absidelaterale. Absida principals a altarului este ridicata cufnaltimea unui trepte deasupra restului bisericei. Doulfiride laterale In zid servesc drept proscomidie i diaco-nicon.

14

www.dacoromanica.ro

Sectiune longitudinala.

www.dacoromanica.ro

Biserica dinspre Apus. Starea actuala.

Biserica are o singura turla care se ridica deasupranaosului, sustinuta de patru arcuri mari prin intermediulcelor patru pendentive. Interiorul turlei este cilindric §ise termina printr'o calotA in jumatate de sfera. Turlaare infatiarea exterioara decagonala §i se ridica pe un

16

www.dacoromanica.ro

Biserica dinspre Rasarit.

tambur cu baza patrata. Lumina patrunde prin zece fe-restre inalte si inguste. Ele sunt prinse in arcuri con-centrice, ce merg retragandu-se spre interior. Este tipi-cul bizantin foarte raspandit Ia noi. Jurnatatea inferioarA

Arta Romeineasca2

17

www.dacoromanica.ro

a acestor ferestre a fost posterior astupata cu cArarnizi,cari au ramas §i acuma netencuite in interior.

Naosul se compune dintr'un arc larg, o bolta cilindricdde 2,70 metri MI-gime i din pdtratul celor patru arcurimarl cari sustin turla. Cele doud abside laterale suntsemicirculare in interior Si poligonale in gall. Ele suntluminate prin cate o fereastrA wzata in axa transver-said a bisericii, precum Si prin cate 0 deschidere rotundala inaltimea nWerii boltilor. Arcurile mari au legaturi delemn, in scop de a anihila presiunile laterale.

Absida cea rasariteana are deasemeni o fereastra Inaxa ei. Toate aceste ferestre sunt aproape la fel : in ar-caturile simulate ale catului inferior sunt deschideri lun-guete incadrate de chenare de piatra cu ornamentatie instilul gotic, particular bisericilor din Moldova, trecut dead §i In Muntenia.

Proscomidia Si diaconiconul primesc lumina prin niteferestrue mai mici.

Pronaosul, aproape patrat, este boltit in semi sferd ;bolta se reazimd, prin ajutorul pendentivelor pe patruarcuri, putin elite din zidurile pdtratului.

In peretele din spre miazA noapte o use dd acces la oscard repede §i IngustA, cu trepte masive de Stejar, as-cunsA In grosimea zidului. Aceastd scud., dupd ce face ocotiturd de 90°, se urcA in zidul din spre apus §i ajungela catul superior al pridvorului printr'o usa wzata inaxa bisericei. Doud ferestrui, in genul celor dela prosco-midie §i diaconicon, din care una la cotiturA, dau scd.riilumina din spre miazd noapte. Culoarul scarii e clAdit inbona cilindricA. Panta nefiind suficientA, profilul boltii

18

www.dacoromanica.ro

Stalpii si zidul despartitor intre pronaos si naos.

e brusc intrerupt in mai multe WO, ridicandu-se tavanul pentru a permite urcarea scarii.

Pronaosul este luminat din partea de miazAzi prin douA

19

www.dacoromanica.ro

ferestre ; partea de miazanoapte fiind ocupata de scarace urca la clopotnita.

Coloanele ce sustin zidul dintre pronaos si naos au oforma deosebita si frumoasa. Fusul are canelure sau gla-furi verticale. Ele au forme proeminente si sunt separateprin dungi mult mai subtiri intre ele.

Deasupra soclului si sub capitel coloanele prezinta-ate o facie larga, octogonala, despartita de glafuri prin-tr'un inel gros. Aceasta portiune a stalpului e Impodo-bita cu flori de crin In relief. Suprafata adancita prezintadeasemeni motivul floarei de crin, rasturnat Insa In acestcaz. Acest ornament aminteste unele motive ale capite-lelor din manastirea Curtii de Arges, dela care se poatesa se fi inspirat mesterul dela Filipesti. Acelasi motiv seregaseste In tocmal si la manastirea posterioara delaHorez.

Capitelul coloanei e patrat, compus din mai multe ran-duri de ciubuce si deasupra un sir de ove prelungite.Tablia capitelului e foarte larga si masiva. Soclul estedeasemenea profilat si alcatuit dintr'un patrat de ace-easi proportie ca si tablia capitelului. Fusul stalpului areacelasi diametru peste tot. Materialul din care sunt lu-crate aceste coloane este o gresie moale, care prin ac-tiunea umiditatii a Inceput sa se descompue. Barne delemn, cu zugraveala peste o tencuiala subtire, leaga na-sterile arcurilor.

0 forma cu totul particulars are pridvorul bisericii.Partea lui inferioara reprezinta In plan un poligon nere-gulat. Coloanele asezate pe un parapet masiv sunt deca-gonale, cu exceptia celor angajate In zidul bisericei. Bolta

20

www.dacoromanica.ro

tf

Jo A S p 0.4 lo k .1.

Planul Coloanei.21

www.dacoromanica.ro

prezintA o calota sfericA si arcurile ce reunesc coloanelesunt prelungite prin mici penetratiuni oblice ce intretaebolta cea mare. Legaturi de lemn subtind arcurile.

Catul de sus al pridvorului se ridica pe acelas plan capartea inferioara numai pans la InAltimea parapetului.Coloanele fiind doua la numAr mai putine deck jos, daupridvorului dispozitia unui poligon decagonal neregulat.Coloanele sunt cilindrice; nasterile arcurilor sunt unite,ca si jos, prin legAturi de lemn, si bolta este tot in calotasfericA. Arcurilecum este dealtmintrelea aproape con-stant in arhitectura tArei noastre sant putin in retra-gere in raport cu suprafata zidului timpanelor.

S'ar putea presupune ca acest pridvor-clopotnitA, cutoatA armonia liniilor sale, nu se prey leagA bine cu res-tul cladirii, si ca ar fi fost adaogat ulterior.

Se dovedeste Insa, din contra, ca el este contimporancu restul clAdirii si ca constructia lui e strans legata cua bisericii. Intr'adevAr, peretele bisericei In interiorulpridvorului este Inteacelas plan cu soclul acestuia, iarnu cu peretii bisericii din afara de pridvor, cum ar fi ca-zul, daca acesta n'ar fi existat In timpul constructiei bi-sericii, ci s'ar fi adAugat In urmA.

Mai mult IncA : scara prevAzuta In grosimea ziduluibisericei arata inteun mod neindoelnic;ca dela inceputulconstructiei si catul de sus al pridvorului era prevazutIn planul general. In fine, pe pictura muralA, ctitorii suntreprezentati tinand In mans biserica ass cum o vedemastAzi, cu pridvorul ei cu doua caturi. Catul superiorserveste drept clopotnitA.

Infatisarea exterioarA a corpului principal al bisericei

22

www.dacoromanica.ro

Portretul zugravului Parvu Mutu, 1692.Dupd pictura de el 1nsu§i pe zidul scarei,dela clopotnita.

este cea obisnuita. Pianul pronaosului reese putin In

23

www.dacoromanica.ro

afard, fiind mai lat decat naosul. Absida principals areforma exterioard a unui dodecagon neregulat; iar absi-dele laterale formeazd un poligon neregulat cu patruspre-zece laturi.

La bazd clAdirea repauzeazd pe un soclu puternic, des-partit de partea superioard prin niste zimti formati din unsir de cardmidd dispusd In colturi, ca dintii de ferestreu.

Intreaga cladire este impartitd, numai pe dinafard,printr'un brau orizontal asezat cam la inaltimea nasteriiboltilor. Aceasta despArtire exterioard ar presupune ladispozitie interioard in doud caturi, care nu exists Insd.Braul, destul de lat in cazul de fatd, este compus din-tr'un rand de cardmizi dispuse in dinti de ferestreu siun ciubuc intreit deasupra.

Partea inferioard a fatadei e Impodobitd cu arcadeoarbe, alcdtuite de un dublu ciubuc In relief, dupd mo-delul ass de respandit la noi. Partea superioard a fatadeiprezintd o Infatisare osebitd. Arcade le mult mai mid secobor pans la brau numai din doud In cloud; celelaltesunt Intrerupte ceva mai jos de nascerea arcurilor.

Cornisa se compune dintr'un ciubuc si deasupra luipatru tanduri de caramizi, alternativ asezate pe lat siIn dinti de fel-Asti-du.

Aceasta dispozitie, frecuentd de altfel si la alte monu-mente, se regaseste si la cornisa si la arcaturile turleibisericei noastre.

Proportiile bisericei sunt urmAtoarele: Lungimea d'a-supra soclului e de 21,30 m. fdrd pridvor, iar 26,60 m. cupridvor. LArgimea exterioard, tot d'asupra soclului, e de11,10 m. Inaltimea dela parnant -pans d'asupra cornisei

24

www.dacoromanica.ro

Aga Matei Cantacuzino, tatal Spatarului Toma,si Jupanita Balasa, sotia sa, cu fiica lor. Dupa pictura murala.

8,60 m; dela pamant pans d'asupra cornisei turlei 17,80 m.,lar pans la piciorul crucei din turla 20,50 m.

Caramida nu este de un format absolut egal; dimen-siunile ei mijlocii sunt 28 cm.X14 cm. si 4 cm. grosime.

25

,

sattiO ,°°1--

www.dacoromanica.ro

(Cardmida palatului dela Magureni, zidit de yserban VoddCantacuzin, este ceva mai mica : 26-27 cm.X 12-13 cm.§i 4 cm. grosime).

Pand acuma cAtiva ani acoperiul era de indrild; acumeste de tabld neregulat wzatd. In genere acoperiulpare a fi prea ridicat. Din pictura ctitoriceascA se vedecd atat turla mare a bisericei cat i catul superior alclopotnitei se profilau mai bine, degajandu-se mai multdin acoperi. Cdpriorii de lemn ai acoperiului sant dedimensiuni slabe i neingrijit ciopliti.

Exteriorul bisericii este peste tot tencuit i spoit, ex-ceptandu-se cateva randuri de cArdmidd dela cornice.Din aceastd cauzd nu se poate recunoate dace exterio-rul a fost odata zugrAvit sau nu, deql preotul bisericii,care slujWe de mult in FilipeO, crede a .ti ca au fost pic-

turi exterioare.Ca sculpture in piatra, In afard de coloanele din inte-

rior, descrise mai sus, mai sunt chenarurile ferestrelor,cioplite cu motivul gotic foarte rdspAndit Si In toata taraRomaneasca.

Din punct de vedere constructiv, biserica din Filipe-§ti, ca i de altmintrelea mai toate bisericile din aceastaepocd, este executatd Inteun mod stangaciu i de mainiputin experimentate. Nepotrivelile sunt numeroase. Ast-fel partea exterioard a naosului, dintre pronaos i absi-dele laterale, nu este de acea0 lungime pe ambele partiale bisericii. Arcadele fatadelor au o distributiune ine-gala, care nu este aceia0 pe partea de nord gi pe cea desud; laturile poligoanelor absidelor nu sunt egale. Boltilesunt deasemeni neregulate. Tencuiala este aplicatd in-

26

www.dacoromanica.ro

Tamp la.

tr'un mod foarte neegal si ingreuneaza liniile construc-tiei atat in interior cat si mai ales in exterior, unde de-

27

7.3011...V "N

Po

4344.1t L.' : . ar.3c4CP1.

"

' I tu

.

"4.- tt.±- 1. .

- -

: ;

www.dacoromanica.ro

sigur tencuiala a fost relnoitd, probabil chiar de maimulte ori.

Cu toate aceste mici defecte si imperfectiuni, bisericaare un aspect foarte placut, gratie proportiunilor ei reu-nite.

* * *

Intrarea In biserica se face printr'o usd ingusta sijoasa : 0,90X2.20 m. Ea este prinsd intr'un chenar depiatrA moale, care s'a tocit si macinat in parte. Dejurim-prejur chenarul e sculptat cu arabescuri florale; deasu-pra usii chenarul se Incheie printr'o acoladd &Ann..

Partea superioard a chenarului e formats dintr'o les-pede de aceeasi piatra, purtand inscriptiunea, deasupracareia, in mijloc, se afla sterna Cantacuzineasca a vultu-rului cu cloud capete si cu coroand.

Pisania cu frumoasd literd chirilica gldsueste astfel :

t Aeasta sfantA Dumnezeiasca besearic6, ca sA seslfiveasch Tn ne I preastan sa se ante marele nume qt.peste toate numele marelui I numai singur veaeniculuial atotfacatorlului Dumnezeu, Masa, I sofila raposatululMatelu Ca(n)tacuzino biv vel aga fiiu sAu Toma Ca(n)-ta I cuzino den temelle zidindo, o au radicat o au Tn-frumusitat, TnchinAndo si I aducando Tntru paza si scutireamarilor Sfinfi Arhierei Dascali Valsilie cel Mare, Gri-gorie B(o)goslov si Ion Zlatoust, pentru bun& Tn veacipomenilrea parinfilor sl a tot neamulul for si a for careso (a)u sAvarsit, Tn zilele lui I lo. §erban Ca(n)tacuzino B(a-sarab) Voevod, mai mare frate a mai sus pomeniltului Ma-teiu C(antacuzino), la anul deia spasenie lumei 1688 M(i)-s(i)fa Malu dni(=zile) 2,

28

slsl

0t

sisi

www.dacoromanica.ro

Usa de intrare cu pisania.

Din aceasta inscriptie reiese clar cA biserica a fost dintemelie zidita in anul 1688 de catre spAtarul Toma Can-tacuzino, fiul Agai Matei si de sotia acestuia 13glasa. Ma-

29

t;N.

1

r.

biv qtri n431 .t girg.

vir.TFR441.: ,krt2211,1 I." at.flits

r.!rlisj uxt7a 11

If

..

'

1 :1

J

atFAILTRIEMBIIIVIASo &2113fat

rota

www.dacoromanica.ro

tei, mort Ia 1679, fiind fiul lui Constantin Postelnicul, iaracesta fiul lui Andronic Cantacuzino, se vede ramura dincare facea parte spatarul Toma, ctitorul bisericii. Despreacesta avem stiri precize prin genealogia Banului MihaiCantacuzino, scrisa la 1787 (1).

«Numitul Toma era om vesel, train desfatat : se vedesi dupa locuinta lui. Casele lui, le aveh: una la Filipestilde Padure si alta Ia Bucuresti, erau mai marl si mai des-Mate cleat toate casele celorlalti Cantacuzini.» Mai de-parte ne spune biograful sau: «El s'a insurat la Valahiacu fata cuparului Duca dela Vai-de-ei, din judetul Pra-hovei, care Duca era ginere Herascului NumitulToma spatarul a nascut cu cocoana lui, cu Herasca, uncopil, care a murit Inca traind tats -sau.»

Pe zidul ctitoricesc, la dreapta intrarii In biserica, santpictati Aga Matei si sotia sa Masa sustinand in mansbiserica; In fata fiica sau nora lor, careia Balasa ii punemana pe cap. La spatele Agai Mateiu e fiul lor, Toma.

Aga Matei e infatisat cu capul gol, cu o mica mustatabruna. Pe umeri o dulama verde blanita cu negru si gulerde samur si mic sir de nasturi. Dedesupt apare un an-teriu de brocard rosu, strans de o cingatoare aurita, Incare e prinsa o basma alba. Panala brat' haina e incheiatlde un rand de nasturi de metal. In picioare papuci galbui.

Jupanita Masa e imbracata trite° duiarna verde, bla-nita cu negru, lungs pana la pamant. Parul, dincare sevede numai o bands larga d'asupra fruntei, e stranslegat cu o nnarama alba, care se Intinde pe piept si pe

(t) Editiunea lorga; pag. 352 §i urmatoarele.

30

www.dacoromanica.ro

l4a Imparateasca.

umeri. La gat cdlane de margaritare; un lant din inelemarl de aur cade pe piept; cercei de aur in urechi.

31

www.dacoromanica.ro

Jupanita e inteo dulama blanitA, de brocard rosu cudesenuri mai aratoase ca ale lui Matei ; manecele, ca sila Ba las,a, albe, cu chenar de samur. Marge le la gat,tercel, inele, bratAri.

La spatele lui Matei apare Spatarul Toma, autorulbisericei, care a tinut A. dea locul de cinste de curandraposatului sau parinte. Toma e Inca tanAr, fara mus-tata ; Imbracat in dulama galbuie cu guler de samur.

Viata spatarului Toma, care moare la 1721 In Rusiaunde fusese Impamantenit, merits O. fie cunoscuta.

Genealogul familiei ne aratA ca: «la anul 1711 In vre-mea ce avea Petru-cel-Mare razboiu cu Turcii, mergandConstantin Brancoveanu Voevod, din porunca In ajutorulTurcilor, si ajungand pans la Urlati, ce este un sat Intarn, in judetul sacuenilor, a pus acolo ordia lui, si acolo,asteptand pans, cu dare de bani, si-a isprdvit a se in-toarce la Bucuresti, atunci spatarul Toma, cu cativa oa-meni ai lui credinciosi si cu Stoica Ceausul Spataresc,a fugit si s'a dus la Imparatul Petru, ce atunci se afla culagarul la Prut.

«Imparatul 1-a primit in slujba ca Gheneral Maior, dan-du-i si un polc de calarime ... si 1-ea poruncit sa meargasi la cetatea Braila Dela Braila tot atunci, la anul1711, Toma Cantacuzino s'a repezit la casa lui, la Fili-pestii de Padure, unde acolo venind veste, la luna luilulie, cum ca s'a incheiat pacea Turcilor cu Rusia, si caImparatul Petru a purces spre Lehlia, s'a temut numitulCantacuzino sa mearga drept prin tall dupa Imparatul,fiindu-i frica sa nu-1 prinda Turcii, ci a trecut la BrasovIn Transilvania si s'a dus la Petreburg tot Intr'acel an.»

32

www.dacoromanica.ro

Familia ctitorilor. Picturd pe zidul interior dela intrarea bisericei.

«La anul 1717 s'a dus, cu stirea Imparatului, la Tran-silvania, la Brasov, ca sä faca mijlocire sa-i scoata co-coana si copilul din tara Romaneasca, sä o aduca la Rusia;pe care a gasit-o la Brasov, izgonita de Constantin Bran-coveanu Voevod» de unde s'a dus la St. Petersburg.

La 1718 Petru cel Mare printr'un ucaz porunce0e calui «General-Maior Grof Cantacuzino pentru a lui slujbai pentru venirea din Valahia a familiei lui la dansul

sa-i se dea in Rosia mica din satele hainilor, ale Mirovi-cilor, la Periaslov o casa si toata averea cata o tineauei.» Dupa moartea lui Toma, «jupaneasa, sotia numituluiCantacuzino, a stapanit aceste sate in toata viata ei ;

Arta Romdnea,ca"3

33

www.dacoromanica.ro

si neavand dela sotul ei copii clironomi, au ramas sateleiar ImpArAtesti.»

Inainte de aceasta. instrainare a sa, aflAm, din aceeasi

sorginte sigurA, ca «Toma Cantacuzino a avut multA avere

In Tara-Romaneasca : case, sate, mosii, vii, munti, bAlti,cari toate acestea le-a stApanit rudenia lui Cantacuzinodela pribegia lui, pana la cdderea Cantacuzinilor, adecapana la anul 1716. Atunci domnind la Valahia NicolaeMavrocordat Voevod, le-a luat toate acestea dela Canta-

cuzin, cu cuvant a nu se cuvine pe hain sa-1 clironomi-seasca rudele, ci spre pilda sA se dea strainilor.»

Astfel se ImprAstiara bogatiile spAtarului Toma, care,dupa cum se vede, avea si gustul cladirilor frumoase.

In afarA de biserica ce ne ocupa, dela Filipesti, «el azidit o frumoasA manAstire, ce se numeste Poiana, si ceeste impotriva Campinei, peste apa, in malul Prahovei,care biserica a ispravit-o, iar zidurile cele imprejurulcurtei manastirii, casele, clopotnita, numai le-a inceput,lucrandu-le pans la un loc. S'a Intamplat pribegia, si din-tr'aceia au ramas neisprAvite.»

RAmasitele acelei biserici se mai vAd si azi. din pa-latul sau dela Filipestii-Padure, de langa bisericA, s'aumai pAstrat boltile frumoase si enorme ale pivnitelor cla-

direi vechi, in urma cu totul transformata.Neatinsa a scapat, din fericire, biserica aci descrisA.Interiorul ei mai cu seams e bine conservat, si nestri-

cat de reparatii. Numai actiunea timpului si mai alesfumul lumanarilor au intunecat picturile, cari din cauzaumezelei au inceput In unele parti A. se cojeasca.

Si in privinta picturei biserica noastra prezinta o par-

34

Si

www.dacoromanica.ro

Familia ctitorilor. Pictura pe zidul dinspre Nord.

ticularitate Insemnata : pe cand la cele mai multe pic-tura e datorita unor anonimi, act avem nu numai numelezugravului, ceeace e destul de rar, dar chiar portretullui, fapt Inca §i mai neobiviuit Si deci pretios.

Inteadevar, chiar d'asupra u§ei, in interior, se aflA in-scriptia: f Parvu Mutul, Zugraf vel Teat 7200 (1692).Aceea0 inscriptie, fail data, se repeta apoi pe portretulsau, care se afla pictat pe zidul scArii ce duce la clopot-nitA. Dupa cum se vede din reproducerea data ad, zu-gravul Parvu e reprezintat tinand in mana stanga o icoana.a Maicei Domnului cu Isus, iar in dreapta un penel. EImbrAcat intr'o haina verde cu chenare de bland albs ;manecare ro§ii. Figura de tanar ; parul inchis cade In

35

1

TWIIIIIKIr

www.dacoromanica.ro

bucle pe frunte. Din nefericire pictura e deterioratA fiindatinsA la ochiul drept si la buza.

AlAturi de portretul lui Parvu, care pare a fi fost zugra-vul sef al bisericei, se mai vede reprezintat in mai mic unalt zugrav, ajutorul lui. Pe acelas pArete urmeazA apoiportretul vatafului, cu biciul in maini, arhitectul clAdirei ;apoi portretul preotului si in fine Sf. Fecioara lovindcu ciocanul pe Satana, pe care o izgoneste din locasulDomnului, ridicat de cei precedenti. Asemenea portreteale mesterilor bisericei se gAsesc si la Horez.

Numele preotului acs pictat poate sa fie al lui Ereidin Brasov, pe care-I vedem in capul Pomelnicului pe zidul

din proscomidie ; tot acolo revine numele de Parvuurmat de : Neagoe, Neculai, zugravi.

Biserica, a cat-el temelie a fost pusa, dupa cum aratlpisania, la 1688, a fost gata pictata nunnai in 1692, cumar dovedi data inscriptiei zugravului. Ingrijirea cu caree fAcuta pictura motiveaza acest lung timp de lucru.

Caci partile Inca bune, ce ne-au rAmas, ne dau o ideede splendoarea zugrAvelei de odinioarA. Zugravul Parvutrebue sa se fi condus de izvoadele picturii din bisericilePostelnicului Constantin Cantacuzino, pe cars le laudsatata Patriarchul Macarie, atribuindu-le unui zugrav allui Vasile Lupu.

Toata pictura e fAcutA al fresco, conform precepteloratonite. Pe tencuiala Inca proaspata se indicau Intai con-tururile figurilor de catre mesterul zugrav, iar apoiucenicii umpleau campurile cu diferite culori, dinaintestabilite. Toate aceste operatiuni sunt consemnate in«Erminia sau ustavul, sau gramatica a mestesugului

36

www.dacoromanica.ro

Sfintii mari mucenici: Mina, Victor, Nistor si Dimitrie.

zugravirei bisericei», care fiind consfintita la MunteleAthos, s'a perpetuat Si la noi, pang. aproape de zilelenoastre, alterandu-i-se insa cu timpul caracterul curatbizantin. La Filipe0 se pastreaza Inca traditia cea buns.

37

www.dacoromanica.ro

O deosebire se constata intre picturile sfintilor §i aceleale ctitorilor, cari, In mod firesc, sunt mult mai liber, mainaturalist interpretati. In biserica de MIA., toti trei pAretiitindei sunt acoperiti cu portrete ale familiei ctitorului.In dreapta intrArii sunt, dupd cum am ardtat, parintiiSpdtarului Toma Cantacuzin. In stanga e §eful familiei :Marele Postelnic Constantin,f 1663, bun icul autorului bi-sericei, urmat de nunnero§ii sdi copii. Pe pdretele dinspremiazdnoapte e inWata din nou familia acestuia: in cape al doilea fiu al sdu, Serban Voevod §i Domnita Sa,amandoi cu coroane de our pe cap. Urmeazd apoi MareleSpdtar Draghici (?); Constantin Stolnicul (?); Aga Matei§i Marele Spdtar Mihai, toti cu sotiile §i copiii lor. In-scriptiile numelor fiind §terse, afard de aceia a SpdtaruluiMihai, identificarea celorlalti e facutd numai dupd ase-muirea figurilor cu alte portrete cunoscute ale lor.

Costumele lor nu diferd decat putin, prin culoare du-lamelor, de acele ale ctitorilor, descrise mai sus. Si a-ceste picturi au suferit multe alterdri.

Pe sub portretele ctitorice0 se intinde peste tot inbiserica aceia§i pictura, simuland o draperie prinsa incute regulate, dupd tipicul traditional.

Restul interiorului bisericei e tot zugrAvit cu sfinti §iscene religioase. Distributia lor e in cinci orandueli, po-trivit prescrierilor erminiei. Multe din scene insd nu semai pot recunoa§te, fiind deteriorate de vechime, ume-zeald §i fum.

In cupola turlei e zugrAvit Pantocratorul, adicd Isusatottiitorul. Mantuitorul e reprezintat blagoslovind §i cuevanghelia in mans. Dimprejurul lui e descris un rotocol

38

www.dacoromanica.ro

Archanghelul Mihail; pictura muralA (detaliu).

ca curcubeul Si apoi vin cetele heruvimilor Si ingerilor,Sf. Fecioara Si Sf. Ion.

39

., .

www.dacoromanica.ro

In pendentive sau arcanele turlei sunt cei patru evan-ghelisti cu atributele lor, iar intre ei sf. Mahramd si sf.CArdmida.

In bolta altarului e pictatd sezand pe tron Ndscdtoarea_de Dumnezeu cu pruncul Elristos in brate; apoi urmeazddumnezeiasca liturghie si cumunicarea domnescului trupsi sange catre apostoli ; apoi sf. ierarhi.

In bolta tindei e pictata Intr'un cerc Maica Domnului.lar de jur imprejurul bisericei, incepand dela altar, se

urmeaza In fasii suprapuse : cele 12 praznice si sfintelepatimi si minunile cele dupa friviere ale Domnului, apoidintre pildele cele mai alese ale lui 'sus, precum si praz-nicele Maicii Domnului si numeroase scene din vechiul si

noul testament si mai toti sf. Diaconi si sfintii fail dearginti.

Foarte frumoase si mai bine conservate sunt picturiledin randuiala a cincea, adica ultimul rand deasupra dra-periei si stranelor. In sanul drept al naosului, incepanddin spre altar, avem figurile intregi ale ale Marilor Mu-cenici : sf. Gheorghe, Glikenie, Iliasar, Vicentie, Sevas-tian, Bonifacie, Mercurie, Acsentie si lacob Persul. Iar infata ]or in stanga, for dela altar incepand: sf. Dimitrie,Nistor, Victor, Mina, Nechita, Procopie, Teodor Stratilat,Teodor Thiron si Eustatie. In aceiasi randuiala e ladreapta, pe zidul dinspre pronaos, Archanghelul Mihail,iar in fatd Arch. Gavril ; in deschiderea ferestrei sf. im-parati Constantin si Elena, tinand impreund crucea.

Toti acesti sfinti mucenici sunt foarte demne exem-plare ale bunei zugraviri bisericesti si dau cea mai fru-moasd masurd a talentului lui Parvu Mutul, presupusul

40

www.dacoromanica.ro

Archanghelul Mihail.41

b.]

1

7

www.dacoromanica.ro

for autor. Sfintii se disting prin desenul ingrijit al figu-rilor, care toate sunt conform canonului:sf. Mare le Mu-cenic Dimitrie «tandr, mijind mustata»; sf. Gheorghie«tandr, WA barbel, cu pdrul cret, pand la urechi»; Th.Tiron (reprodus In capul prefetei) «cu barbd stufoasd,avand peril capului de-asupra urechilor» s. a. m. d.

Proportiile corpului sunt In genere putin mai marl :toti au infAtisare svelta. Foarte bogate sunt costumele]or, din stofe divers colorate si cu chenaruri cusute cuflori, Intre cloud randuri de fireturi. Papucii sunt dease-meni cusuti cu fire aurite. Se vede influenta bogatelormozaicuri bizantine. Unii dinteacesti Sfinti, cum de pilddsf. Dimitrie, Victor si altii, poarta chiar mantii de cacom.Toti au aureolele in relief cu flori IntipArite, cum nu sevad de cat in bisericile cele ingrijite. Archanghelul Mi-hail are armurd usoara peste cdmasa de serasir ; pe urnd-rul string e prinsd o draperie ce falfae pe spate ; in manadreaptd, cu maneca sumeasd panel peste cot, tine spadaiar in stanga o banderold cu inscrlptie. Figura tandruluiarchanghel e expresivd si plind de demnitate.

Comparate cu cutele mult mai stilizate si personagiilemai putin expresive ale picturii bisericesti in genere,aceste figuri denotd o mare libertate in felul in care sunttratate. S'ar puteh presupune buna influentd a scoaleloritaliene, prin care s'a regenerat vechia picturd bizantina,care predomind totusi Inca In acea epocA la noi.

Mai proaspdt conservatd este culoarea picturilor dinpridvorul sau amvonul bisericei, avand in boltd figurapruncului Isus Hristos.

Deasupra pisaniei, pe o banderole purtatA de ingeri, in-

42

www.dacoromanica.ro

tr'un oval Instelat, apare Mantuitorul, coborindu-se dinceruri, avand In dreapta lui pe Maica Domnului, iar fnstanga pe Ion Botezatorul si cei doi archangheli In mar-gini. La picioarele lui Hristos: Infrico§atul scaun, fncon-jurat de ingeri ; pe scaun se coboara Sf. Duh, sub intru-parea porumbelului. De cele dolls parti se afla cei 12 A-postoli, sezand pe strane, In spatele carora yin cete delngeri.

La dreapta usii e pictata judecata cea din urma, cu fo-cul nestins ce ese din gura Balaurului. In para focului setrudesc tot felul de pacato§i ; ingeri de foc muncesc pe.cei ce se sbat in raul de foc In care sunt inchipuite toatechinurile cele mai groaznice. Lana Balaur apare Belze-but, Domnul Dracilor, iar de alts parte Cumpana Drep-tatii.

Afars de ladul cel a tot mancator, mai sunt pictate inamvon §i Raiul, NWerea lui Adam si Evei, lzgonirea dinParadis si alte scene din istoria sfanta.

Pe langa pictura ne mai O. o idee de bogatia si ingri-jirea artistica cu care a lost facuta aceasta biserica si res-tul din mobilierul interior.

Tampla pa.streaza Inca toata splendoarea ei de odini-oara, deli aureala s'a mai stricat de timp. Ea e intere-santa prin bogatele ornamente sculpturali, cari ii acoperintreaga suprafata. Din catul de jos al catapeteazmei delemn sculptat nu a ramas deck usa Imparateasca sistalpii ; u0e laterale au disparut.

L4a mijlocie, cea Imparateasca, cu cloud canaturi, etoata. Inflorata cu sculpturi. Campurile cu picturi s'auters, incat d'abia se mai poate recunoa§te scena Bunei-

43

www.dacoromanica.ro

vestiri, care in general e ad pictata. Partea inferioarA acanaturilor e divizata in arcade despartite prin stalpi cuglafuri in spirals; iar deasupra arcurilor se inalta piramideascutite cu varful si laturile cu ornamente de flori. Totcampul inferior al canaturilor e prins intr'un chenar devreji de trifoi. Partea superioara a u§ii prezinta o orna-mentatie si mai complicate. Intre flori si frunze frumossculptate a four se amesteca si paseri. Cu si mai marebelsug sunt presarate aceleasi ornamente de flori, frunzesi paseri stilizate si pe facia cea late ce se intinde de alun-gul tamplei, care in intregime e de un foarte placut efectdecorativ. Ca element nou intervine in acoladele acesteifasii si sterna Cantacuzineasca, intre doi delfini cu solziisi coada tare stilizate.

Elementele decorative occidentale se imbina ac] cu in-fluente orientale, am zice chiar persane, dand sculpturi-lor un aspect cu totul particular, dar foarte raspandit insecolul al XV11-lea si a] XVIJI -lea la bisericile noastre.Influente italienesti mai directe decat ad se vad mai alesIn sculpturile din bisericile spatarului Mihai Cantacuzino,dupe cum s'a si arAtat la biserica Coltea din Bucuresti.

Partea superioara a tamplei e formatA din doua ran-duri de arcade, cu stalpi la fel cu cei dela usa Impara-teasca, in cari se afla prinse icoanele; iar deasupra celuial doilea rand de arcade se Insira medalioane rotunde cuicoanele sfintilor. Incoronata e tampla cu o cruce pe caree pictat Mantuitorul. La baza crucii se incolacesc doidelfini cu aripi, stilizati, din gura cArora se ridica cate o.icoana.

44

www.dacoromanica.ro

Sf. Acsentie ; pictura murals.

45

474:-I-LA

r

www.dacoromanica.ro

Stranele si mai ales sfesnicile nu prezinta nici un in-teres, fhnd, probabil, de data cu mult mai recenta.

Cele douA clopote de arama asezate in catul superioral amvonului sant Msg. vechi. Cel mai mare poarta urma-toarea inscriptie in frumoase caractere latine :

Christian Berger gos ;nick (=ma turns) in Wien.M. DC. XXXVII, iar dedesupt chipul in relief al sfan-tului Roch.

Celalalt clopot mai mic «s'a facut cu cheltuiala maha-lagiilorD la 1770.

Biserica din Filipesti e o exce!enta pildA a arhitectu-rii noastre religioase de al doilea ordin, a unei bisericude sat mai Ingrijita, precum se cuvenea pentru o cladire-ridicata de catre un membru al uneia din familiele celemai puternice si bogate din tail.

AfarA de caracterul original ce i-1 dA pridvorul ei deo-sebit, ea mai este Inca interesantA din punctul de vedereal amestecului de influente ce gasim aici ; Inrauriri cari,altoite pe modelul si planul primitiv bizantin, au produs.la urma un stil deosebit. Supralargirea pronaosului pre-cum si coloanele dintre pronaos si naos arata influentaCurtii de Arges, minunea ce trebue sa fi stat mereuinaintea ochilor ctitorilor de biserici. Prin influenta ace-stui model gasim o non orientala in monumentul nostru.Pridvorul, unic In analele architecturei romane, pare a fio importatie italiana ; o imitatie a campanilelui. Chena-rele ferestrelor sunt gotice, pe tend felul asezarei cara-mizilor, dela brau si cornisa, in dinte de ferastrau, sunt

46

* * *

www.dacoromanica.ro

un motiv mostenit direct din modul de constructie bi-zantin. Deasemeni si arcaturile turlei. Arcade le oarbe,In relief, ale peretilor exteriori, sunt o caracteristica aarhitecturii Tari Romanesti, rezultatA dintr'o lungs des-voltare tot a modelurilor bizantine. La Inceput ele core-spundeau unei adevarate cerinte constructive, iar Inurnna au ajuns un simplu ornament aplicat pe fatada.

Asa cum se prezinta, aceasta mica biserica de sat In-truneste, in grade diferite, diversele influente cari au in-tiparit monumentelor noastre caracterul for particularIn veacurile al XVII si al XVIII. Ca atare, merits sa oprea-scA un moment atentiunea noastra. Amestecul diferitelorstiluri, departe de a produce contraste neplacute, ne a-rata un tot bine armonizat si este o pilda a gustului ce-1mai posedau In acea vreme nnodestii constructori aiacestor clAdiri.

i biserica din Filipestii nu este singura de acest fel,care merits sa fie mai bine cunoscutA. CAci multe maisunt monumentele de arts din tail ce ignoram Inca.

47

www.dacoromanica.ro

I.M

PC/M

MIK

A!J

A -

=S-

r.

t.as

.esc

u. i

Inst. de Arte Grates CAROL 06BL S-r I. St. Rasldescu.- 21943.

j

www.dacoromanica.ro