CLIRSL/L NIli fiur**{ii r:{* j*as* frecven{d.

Un curent polarizat, unidireclional a cdrei intensitate trece de la valoare nula

(0) la una maximd, intr-un timp scurt (mai mic de 2 secunde) se numegte impuls, care

poate fi rectan g u lar, triu n ghi ular, trapezoidal, exponential.

in terapeuticd nu folosim impulsuri izolate ci repetate, sub formd de tren de

lmpulsuri. in cursul aplicarii unui tren de impulsuri putem "modula", provocdnd varialii

de intensitate, amplitudine, frecventd 9i duratd, actiune necesard indepdrtdrii

fenomenului de acomodare.

Acegti curen{i se folosesc in practici pentru urmdtoarele actiuni:

excitomotorii, analgetice, hiperemizante.

A. Aplicalii cu scop excitomotor.

Musculatura inervatd normal, adesea in urma proceselor de imobilizare sau de

reducere a functiei articulare (artrite, artroze) suferd procese de hipotonie gi/sau

hipotrofie

Curentii cu pantd bruscd, alternativi, neofaradici, rectangulari, faradici pot

a ntren a m uscu latu ra pe ntru cregterea parametrilor morfofu nctiona li.

Aplrcarea curenlilor modultr in electrogimnastica musculaturii striate se

executd de reguld prin tehnica bipolard, cu o intensitate care sd producd secuse

musculare evrdente.

in practicd aceste forme mai sunt utilizate in electrogimnastica musculaturiii

abdominale hipotone, a musculaturii respiratorii direct sau indirect prin

rntermedrul nervului frenic, in tratamentul insuficientei constrictorilor vezicali, in

sti m ula rea m igcdri lor volu ntare pentru refacerea memoriei kinestezice.

Contraindicatii paralizii spastice, spasme musculare, musculaturd total

denervata

Stimularea musculaturii denervate se realizeazd cu ajutorul curentilor cu

panti lenti, exponen[iali mai a]es. Aplicarea ei trebuie instituitd precoce, la

maximum 7-10 zile de la lezarea nervului pentru a incetini procesul de atrofie 9i de

^i^.,1^-^y,E,u.,,c a rcsufse loI contractile. Tehnica se aplica dupd efectuarea

elctrodiagnosticului gi mai ales a curbei Intensitate/duratd (l/t) care poate stabili

parametrir optimi pentru impulsuri. Frecventa cu care se instituie tratamentul este

in functie de gradul afectirii neuromusculare, cu cit aceasta este mai mare cu

atit pauza dintre impulsuri este mai mare, iar durata gedinlei este mai mici. Pe

parcursul tratamentului odata cu imbunatd{irea rdspunsului se modificd gi parametrii

de stimulare. Excitarea se face selectiv, urmdrindu-se ca fiecare mugchi sd-gi

execute in timpul contractiei migcarea fiziologicd. Durata tratamentului se conduce

dupd poten{ialele de reinervare.

B. Aplicatii cu scop antalgic.

Teoria "controlului de poartd" ca gi interventia unor mecanisme inhibitorii ale

etajelor supraspinale explicd efectele electroterapiei convenlionale (curenlii

diadinamici, Trabert,) dar 9i unele tehnici moderne de electroanalgeziei. stimularea

nervilor periferici cu electrozi implantali. electrostimularea cordoanelor posterioare

medulare stimularea electrica transcutanata-TENS.

Cuten{ii ciiaditiainici. Au efect analgezic, hiperemiant, dinamogen. Ei rezultd

din curentul sinusoidal redresat, de 50 9i 100 Hz. Formele clasice utilizate sunt

monofazat fix (MF).de 50 Hz, difazat fix (DF) de 100 Hz, perioada scurti(PS),perioada lungi (PL) 9i ritmul sincopat (RS)

MF, PS 9i RS au et".t W iar MF 9i PL W$Aplicaliile sunt diferite dupd scopul urmdrit transversale, longitudinale, gangliotrope,

pe puncte dureroase Durata gedintei este intre 4 -B-10 minute.

Indtcaltile privesc afecliunile reumatismale, posttraumatice, tulburdrile

circu latorri

i,.Lrr{:triiir J-riii;t;rl. Sunt impulsuri dreptunghiulare cu efect analgezic ai

htperemiant .Electrodul negativ se aplica pe locul dureros, iar cel pozitiv, proximal.

Efectul analgezic se instaleazd la sfdrgitul gedintei. Aplicatiile sunt zilnice timp de 6-8

1O-15 zrle

*ji;' iiil:rir;it i'i ''-i,'/4.? rt€/voils.; lrgr;si;ufalrat;1 1f[AJ.:'] Este o metodd Valoroasd

de terapie" ce se poate aplica 9i la domiciliu, aparatele fiind de mici dimensiuni 9i

portabile. De mare importanla in obtinerea rezultatelor este plasarea electrozilor care

trebute efectuatd pe zonele dureroase gi dozarea intensitdtii, Durata unei gedinte

poate aJUnge gi la 60 mrnute

Indrcalrile cuprind o gamd largd, de la cele

Corrtraindica!tile le reprezintd: purtitorii de pace-maker, hipersensibilitate la

curent electric, sindroamele dureroase talamice, durerile psihogene.

Face parte din metodele de reflexoterapie, fiind aplicata

pe punctele reflexe dureroase. Indicatiile sunt reprezentate de tulburirile functionale

si contracturile musculare.

lll. Curentii de medie frecvenld.

Sunt curenli sinusoidali cu frecvenle cuprinse intre 1000 gi 10.000 Hz.

Media frecventd permite aplicarea nedureroasa gi profundd a unor intensitd{i

mari de curent electric. O altd particularitate constd in aceea cd excitalia poate fiprodusd la oricare din poli, chiar concomitent dacd acegtia sunt dispugi simetric. Se

obtine o blocare reversibild a conductibilitetii nervoase. Cele mai folosite metode de

aplrcare sunt bipolard gi interferenfiald.

ff*rms furp*Jar"e* folosegte frecvenlele de 5.000 gi 10.000 Hz ca medie

frecvenld purd, redresatd 9i modulatd.

Modularea duce la obtinerea a doud forme:

- lunga pertoadd - cu efect excitomotor 9i de activare a circulaliei periferice;

- scurta perioada - cu efect excitomotor (20-50 trenuri/sec.), biotrofic (50-100

trenuri/sec.) 9i analgezic (100-500 trenuri/sec.).

Deci efectele terapeutice ale mediei frecvenle sunt: analgezic: se obline cu

curentul de 10.000 Hz, cu scurtd perioadd gi cu media frecvenld redresatd;

- excrtomotor: se obtine cu curentul de 5.000 Hz 9i lungd perioadd;

- trofic vasodilatator, decontracturant se obtine cu curentul de 10.000 Hz.

Indicatii: artrite cronice, sechele posttraumatice, nevralgii, mialgii, atrofii

muscu lare, hipotonii, hem iplegii, tulburdri circulatorii periferice.

ili;r'en {rf i* ferfersn fiali {ff emecj.

Metoda folosegte aplicarea incrucigati a doi curenli de medie frecvenld

decalalt intre ei cu 100 Hz (exemplu: un curent de 4.000 Hz, celdlat 4.100 Hz). La

locul de incrucigare a celor doi curen{r. endotisular are loc atat un fenomen de

anulare, cat gi de adilie, in urma caruia rezultd un curent de 100 Hzcare se propagd

dupa un vector care maturd 360' la fiecare interferenta.

Efectele fiziologice ale curentului Nemec sunt:

- excrtomotor, pe musculatura striatd (frecven!a micd de 10 Hz),

- decontracturant (frecvenla 12-35 Hz),

- vasculotrofic, hiperemizant, rezorbtiv ce se oblin prin acliune directd

pe musculatura neteda, sau indirect prin gimnastica musculard;

- analgezic (80-100 Hz)

Durata gedinlei este de , cu Intensitate ce cregte 9i descregte

progresrv la inceputul 9i sfargitul gedin{ei

ilW stdri posttraumatice (sindrom algodistrofic, entorse, luxalii, contuzii),

a rtrite. pe ri a rtrite, arlr oze, nevra lg i i, nevrite, pareze, paralizii.

Cu renlii interferentiali

Contra ind ica{ii,

. afectiuni febrile,

. TBC.

. starr cagectrce.

o pfocese inflamatorii purulente

INTERDIN

GENERALITATI

1. Domeniul de aplicatie

Aparatul INTERDIN este destinat utilizdrrr in fizioterapie pentru tratamente intr-o gamd largd

de afecqiuni datoritd propretdlilor deosebite ale curenlilor interferentiali.

Curentul interferential se formeazd prin incruciqarea endotisulard (in profunzimea lesutului) a

dor curenri oe medre frecvenra (4000 Hz in cazul nostru) avAnd un usor decalaj intre vrecvente, care

prin fenomenul de interferenld dau nastere unui curent de medte frecvenla modulat in amplttudtne cu

diferenta frecventelor celor doi curenti, numitd frecvenld de interferenld

Curentul de medie frecvenrd este un curent alternativ sinusoidal, av€rnd frecventa intre 1000

Hz sr '10 O00Hz in electro terapie se utilizeazd mai mult

frecvente medii intre 4000 Hz sr 5000 Hz (fig 1).

Curentul de frecventa medie executa o acliune de

excitarre foarte scazuta asupra nervilor senzitivi ai pteltt,

fapt care poate fr explicat prin scaderea impendanlei

acesteia in comparaqie cu impendanla pe care o preztntd

la f recvenra .oasa Scaderea impendantei cutanate

perm te o aplrcare nedureroasa a curentilor de medie

frecvenra cllar la intensttatl mari. electro terapla cu acelti

curenti avdnd un avantai deosebit mai ales la coptt si la cet

sensrbrlr la curent.

Avantajele frz,o og ce o e curentilor oe medie frecventa sunt

, pernlt obr nerea unor excitatt adecvate transversale prtn cuplul nerv-muscnl;

- b ocheaza reversibil conducttbtlttatea nervulut

- perm t ap icatri cu intensitalt man. nedureroase cu penetratie mai mare in lesuturi, reducerea

riscurrlor produse de efectele electrolitice si a arsurii cutanate,

- ccntracria musculara (scheletrcd) este puternica, reversibild Sr suportabtld:

- au efecte treperemtzante si resorbtive prin producerea unei eliberdri de substanle vaso-active

CurenLilor de medie frecventa lr se pot aplica noliuni cunoscute din domeniul joasei frecvenle

ca reoaaza tin p utrl cronaxie produsul I x T = constant (cu c6t este mai mare intensitatea curentului

l. atat este'recesar un trmp oe acliune mai mtc:r 'lVefs)prrncipalele efecte frzrologice ale curentului interferenlial rezultat prin incrucisarea endottsulard

a doi curenti de medie frecvenla, av6nd un usor decalaj intre frecvenle sunt:

- efectul excitomotor pe musculatura striatd (cu toate cele 3 grupe de cronaxie) Curentul

Interferenr a cu frecvenra de interferenra sub 1O Hz excitd toate fibrele musculare. Curentul

rnterferenrral acuoneaza numai De mu:chi, normotnervati

efectul decontracturant prin alternanra ritmrcd a starii de relaxare cu cea de stimulare a

muscular - se realizeazd cu frecvenle medii (12 - 35 Hz) si mal ales cu frecvenld variabild

'100 Hz

efectul vasculotrofic, heperemizant si resorbttv - se obtine prin

Fig. 1

IASUIU IU I

intre 0 :r

I: perrccdrt *frecverl{g

a) acliune directd pe vase determinand acliunea directd pe musculatura netedd a vaselor

sanguine \l Indirecta pe structura neurovegetativd muscularS

b) rndrrectZr prin gimnasticd musculard realizatd de efectul excitator

- efectul analgetic care modificd perceprra dureroasd prrn diminuarea excttabilitdtii dureroase

lefectr"r' de acopertre) .r pln combaterea ntpoxillor generatoare de durere

- efectul excitomotor pe musculatura netedd , realizat mai ales cu frecvenle de interferentd

intre 12 si 35 Hz in mod rndirect asupra dermatoamelor, ganglionilor vegetativi paravertebrali Iantului

simpatrc ganglronului stelat

Se poate admtte cd

- frecvenrele de rnterferenra sub 10 Hz produc un efect excitomotor al muschilor striali

normotne[v4il,

- frecventele de interferente intre 12 si 35 Hz qi cu intensitate subliminard a curenlilor au un

efect decontracturant si vasculotrofic;

- frecventele de interferentd intre 80 si 100 Hz au un efect analgetic.

Acriunile fiziologrce ale curentului rnterferential determrnd st multttudtnea de tndtcalti

ftrr2nplrtrce rn ltala(pa lrner oame laroi de afectiunt

1. Afectiuni ale aparatului locomotor

- Stanpostraumatrc, Ieziuni postcontuzronale, sindrom algoneurodistrofic postfracturi, luxalil

entorse contuzi fara leztuni osoase, hematoame,

- Afecr un articulare din domeniul patologiei reumatismale artrite periartrite, artroze cu

localrzar a rmar cot genunchr glezna etc:

- Afecriuni dureroase cu etropatogenii diverse ale coloanei vertebrale: spondiloze, spondilite.

tescolroze drscopatri mtalgtt neuromialgii, stdri postcontozionale si altele;

- Nevra gir 'i nevrite dtfertte,

- Pareze \1 paralizil flasce ale membrelor fdrd seclionare de nerv si parezd de nerv facial

2. Afectiuni vasaculare periferice

Tulburdr de circulatie arteriald, venoasa, limfatrcd cu sau fird tulburdri trofice, edeme

vasculogene localrzate celultte

3. Afectiuni ginecologice

Anexite metroanexite nespecifice, parametritef dismenorei, afectiuni inflamatorii ale

mucului bazin prn spasmolotice resorbtive si antialgice

4. Afectiuni ale organelor interne

- Dischinezii btltare

- Hepatrte crontce persistente

- Gastnte boala ulceroasa, pancreatlte cronlce,

- D stonit funcrronale intestinale hipertonir spastice, aponii intestinale postoperatortt.

- Areclunt reno-urinare; tulburari ale secrelier urinare cu retenti bazinetale, incontinenle

trazte ata nrrn rlefinit "l detfUSOfUlUi si SfinCterUlUi VeZiCal;

- Edeme inflamatorii ale prostatet htpertrofii de prostatd

1.2. Contraindicatii

Tratamentul prin curenti interferenliali este contraindicat in afecriuni febrile de diferite etiologi.tuberculozd activd si cronic-evolutiva cu diferite localizitri, neoplazii, stdri caEectrce, procesernflamatorir purulente. hemoragrr, perioadd de sarcrnd la femei

3. Date tehnice generale

Alimentare 22OV +10%

Frecvenra releler 50Hz + 2%

Puterea absorbrta max. 100VA

Siguranra fuztbrla pe panoul de spate

at aparatutuj 1N2S0V .............. lbuc- Srguranre fuzjbile in interrorul aparatulur IN2SOV 3 buc

Trpul de protecrie Cts il_tip B F conform STAS 1j237lBO

Forme de curent

- curent sinusoidal obrrnut de la doua generatoare fo = 4000H2 + loHzOSC 1 sr OSC 2 cu frecvenra de bazd

- Unul din generatoare (OSC 2) are frecventa 0 - .100H2

variabild astfel incdt sd se obrind un curent de

interferenta cu frecventa varrabild in domeniul

- lmpulsuri pentru aplrcatii bropolare obtinute 50 _ 100H2

pi-in redresarea monoalternanra a curentuiu,

nterferenrra drn domen ul

Posrbrlitatea de schimbare a polaritarii mtn 250 ohm

semnaiulut in acest caz Rezistenta interna

a generatoarelor iesirile celor doua

generatoare su nt flotante

e.rrrle celor doua generatoare sunt

croielote a scurtorcurt Stabrlrtatea 210'r in domeniul O - 100 Hz dupa 15 mrn

frecvenrei de interferenra defuncrionare in sarcina

- Domentile frecventei de rnterferentd

- 0 - 1OO Hz - O cu efecte excititoare si sedative

- C - 10 Hz - 0 cu efecte escitatoare

- 9uHz - 100H2 - 90H2 cu efecte sedattve si analoezir:p ntrnrnraplrcatri

50Hz - '100H2 - 5OHz bipotare

- Amplrtudrnea curentului de medie 60 mA/500 ohm

frecvenra ( 000Hz)

Drstorsiuni neliniare Ia curentul maxim pe o max Sa/o

sarc na de 500 ohm

Drferenra maxrma intre cei doi curenti de

Medie frecvenla pe intreg domeniul de 1A%u

reglal Reg1al simultan al curenrilor de medie

f recventa.

Moduri de lucru

- auromar varierea automate a frecventei de interferenld

in toate oamele, durata unui ciclu fiind de 15s + 5

- manual ut"g"r"J manuald a frecvenlei de interferenld in

gamele: O - 100H2 qi 50Hz - '100H2

lndlcarea frecventei de interferen!d:

- cantrtativ pe un display cu 4 afisaje rezolulia fiind de l Hz

pentru gamele: 0 -100H2; 50 - '100H2

O 1 Hz pentru gamele: 0 - 1OHz; 90 - '100H2

^^ti+^ii,r- uoilLouv cu o diodd fotoemisivd care se aprinde st se sttnge

in ritmul frecventei de interferentd.

Indicarea curentului prin pacient: - un instrument analogic pentru mdsurarea

valorilor eficace a curentului generat de OSC '1 ;i

a curentului pentru aplicatii bipolare

Interferenra drnamica - prin srstemul de rotrre in plan al vectorului de

interferentd perpendiculard gradul de modulare al

semafoarelor de ie;ire fiind intre 30 si 50%

Compensarea curentilor de suprafald - prin circuitul corectie distanld

^ ^^,;^^-^^ ^!^^A.+-ta a eleCtrOZilOrld diJiludlYd il ruuPdl Lo

Drspozitiv de temporizare pentru - 0 - 99 9 min + 1% din valoarea prestabilitd

^'^^r^h '" t'atamentulutplc)Ldulill gd uul oL9l Ll

Semnalibare sonora la terminai"ea duratet

tratamentulur cu Mufa cu 4 contacte

pentru ie.irrle de semnal

Aoaratr corespunde - STAS 1123711-5 80

STAS 6048/7-80 prrvind proteclta la perturbattt

rad roelectron tce

Gradul de protecrie - lP20 (STAS 5325-79)

Domeniul temperaturilor de lucru - + 180C . +350C

Umiditatea relativa a aerulut - max 90%

D nrensirrn de gabarrt - 475x170x485

Masa - 16 Kg fdrd accesorii

1.4. Mdsuri de securitate

Apafarul de terapLe cu curenri interferentiali (INTERDIN). nu este protelat impotriva exploziilor

provocate de gazele anesteztce neputirnd fr uttltzat in prezenta anestezicelor inflamabile Va putea fl

.rr,1tzat in lncaperr lrpsrte de pulberi bune conducatoare de electrrciiate, praf substanle chimice active

sau aburt

Daca aparatul a cazut sau a fost lovit puternic, va trebui sd fie verificat de personal calificat care

^^ ^^-r,+,^- ,^ ^..-r^^r^-^ ^ ^^^'^tUlUl.Sil uelLlllue Slguldlltd lllcApludtdlY d dPorot

Orice persoana care instaleazd sau manipuleazd astfel de aparate trebuie sa fie familiarizall cu

modul de utilizare a aparatului si rnstrurtd profesional astfel ca prin exploatarea acestor aparate sa nu

fre nrmeni ous in oericol

Aparatele trebuie sa fre controlate perodic si mentinute in bund stare de functionare, lin6ndu-se

cont rr de faptul ca in cazul unui defect in circuitele care se inchid prin pacient, depdqirea unui curent

de scurgere mai mare de'10p A poate sd fie pentru inimd iar unul mai mare de 100p A periculor

pentru creier

Aparatul funrioneaza alimentat la reteaua de 220Y c.a., in interiorul aparatului reteaua nefiind

accesrbrla decat prrn indepdrtarea unor capace de protectie. Pentru orice intervenlie de depanare la

apariria unor defectiuni trebure sa va adresali personalului caltftcat

Aparatul fiind construit in clasa ll de proteclie cordonul de alimentare de la retea nu are conductor

de impdmintare

Cordonul de alimentare de la relea trebuie inspectat periodtc pentru a constata eventualele

A^+^-t^-x-t ; ^^^+.,, ^uELc'uror )r psr ,,, , o Solicito repararea de cdtre un personal calificat.

inainte de a aplica electrozrr, pielea trebure sd fie brne curdtttd (in special cdnd acest tratament

vmeaza dupa o sedrnta de fizioterapie cu ultrasunete)

In cazul terapiei cu current interferential, electrozii se utilizeaza rntrodusi in saci bine umidiftcati

drntr-o tesatura hidroabsorbanta sau din bureti imbibati cu apa de conducta.

In cazu teraprei brpolarlaplicatre brpolar cu curenti interferenttal redresat tn gama 50- 100 Hz)

esre oblrgatolu sa se foloseasca acestr saci de protective bine umrdificatt si ceva mai mari decat

e,ectrozr pentru a se evita posibrlitatea aoaritiei unor arsuri ale pieltt

Pentru fixarea electrolrzilor se folosesc benzi de cauciuc perforat. care trebuie sa imptedice

^1, ^^^^.^^ ^l^^l.a-ilratutteuated uruuu uzilOf .

1.5. Principiul terapiei prin curenti interferentiali

Curentul nterferentia I dupa Nomec este format prin incructsarea endotisulara a doi curenti

de medre frecventa (aIrpxrrn 40OO Nz) avand un usor decalal de frecventa(0-1O0Hz) Prin

superpozitra cetor dor curenti i (f )si r2 (f ,) ra nastere un curent, modulat in amplitudtne cu o anvelopa

cafe var aza n rlrmut diferentei frecventelor celor doua component f, - fu purtatoarea fiind media

arilmetica a celor doua frecvente (f1+fr) 2 - 4000H2.

Interferenta celor doi curenti rr (f,) sr i: (f:=fr+Af) conduce la fenomenul de batai, frecventa

p.rftatoare f nd meoia arrtnretica a ceor doua frecvente f=(f. +f ) 2, iar anvelopa vattaza tn ritmul

I 'ererte +tecveltetor f s f

ln oractica teraDia cu curenti interferentialr statrc se realizeaza in doua modurt

a) Cu frecventa de interferenta constanta, deci f = constant pe toata durata tratamentului,

frecventa de interferenta fiind reglata manual de catre personalul medical. (fig 3a) f r 4KHz,

f =f - + \f \f=maxim 100 Hz

b) Cu frecventa de rnterferenta varrabrla, \f- fiind variat automat in aparat, ex. 0-100 Hz durata

unul c clu fttnd de 15 s (ftq 3b)

100 l-tz lsle irecv*irjlr l)': irr'rerrferi::ttfd

;! r?lt ? i

,2[ftra]l

Frg. ?.r-tnrl;-'ili: I

3

rlf{Tfi00

'*** ?

Ii.ryfdi --

C]

h

tl

r :,.,"i.a1 r: , . .rr.t-i iaiario, C J irc:1. .c::t;f i

irrr-'ir. :') :.:: :tcl5 cu itcct tr:rloJllJ i:

prrn incrucisarea endottsulara a celor doi curenti ia nastere un camp electric' numlt camp

tnterferential consrderand electrozii punctiformi, mediu omogen, curenti lr (fr) si iz (fu) reglati la aceeasi

ntensrtate sl luano rn considerare cercurire de potentral electronic constant fata de electrozi se obtin

directrile de interterenta maxima. partral si 0 Interferenta looo/o a curentului interferential se obttne pe

directrile bisestoarelor unghiurilor formate de dtrectitle perechilor de electrozi frg 4a b'

Pe directiile AA BB curentul de medre frecventa vanaza maxima si 0 cu frecventa de

interferenta .\f (fig 4 c) Aceastea sunt directiile de interferenla 100%

Pe drrectrrle intermediare (CC') curentul de medie frecventa variaza intre I,u" si l.,n tot cu

frecventa \f Aceasta este o drrective de nterferenta partiala de exemplu 21%ffig A d)

Pe drrectrrle formate de perecherile de electrolizr XX', YY'curentul nu variaza cu r\f , iar interferenta

este 0 (fig.ae)

Deoarece vectorul interferential lr+ lz este maxim pe anumite directii tn timp ce terminatiile

nervoase sunt ramificate din toate difectiile, in zona de interferenta numai catorva neuroni li se poate

modifrca pragul de excrtabrlrtate Aceasta defrcrenta a terapiei cu curent interferential static se poate

elrmina prin crearea unui camp interferential drnamic, ceea c ear insemna deplasarea directiilor de

frecventa 100% O solutie ar fi deplasarea elor 4 electrolizi pe prele (dect a drrectiilor curentilor lr si lz,

dar este o solutie neconvenabila din cauza modificarilor impendantilelor de contact in timpul deplasarii

si deoarece este necesara o anumita ritmicitate in deplasare pe toata durata tratamentulut

IryTERTTruF{TE

i'.3* 10t, Y"

rldT[F{rtRIN1AflV*

lN'rTfftf,€kfifi]ArxfiitALA

/.1|\ tlii

,:{ lri

l'tto

fi3 'trh

,-ri- ;t'r j1' ;r5i';;,ftr; i,r'r l{l;: rls3

t) : ii i ; t: i t i:.Ci:; i", rl i," ;:'.;" 1;i I ! ir L,4]'.: i.rili: :illil irLi.::l i1';lt.:1i::.i'.il:il Clfi{l}llULui 1 t'iiti")

-l ilirfl;[!.iil/ii; l,|-r; ':lt i)fjiu' 't.i::;'re.n i.i;iltT *(. tj.*i t:,J^eiqTa? tr,l l ii,Tfi-LrN \.iilliilr {'_*;:"diluc,,T}ft t}r4*d}b,t:} t-Lg.t}T?v*x* r$?4w

!,,'j;

I lrin:{ i

g'

Li'r I

'e:ii ic!ti!J.r a

, r: .t:: i I i,r .1.:11:;:",. :1,, -:-, l,f -;:l.l;i,....iC,:i r;l!,l;i1., ,,':,

t,: .t ,:irr'tcl,* l,r;c; ",r1;j.lrr -r ir'rlre r,ir,

--ir:i,:.1, l* ri,:l:::j:l ;: irrlrllirr ,,1;:

lii, /,ri l:E. l,,r:

ii .,:-'r, .-,i:'li j-r.ir dir:r,jir.j*trri '.';i:tlt t :;';,;.'.t:,r:tr'*l tiir;:C!i! Cle pC.etirilOf: ...:'!.: I i'i r'1t.iti,iri, i, i.f ; C, ;r; ,: .ri:rii;lt iirii]ti; l+ lrrlriifr,r:,:'i: ii'tic,iCigrrii

',i.' iil:i' i":r,-i1* l'": i1i;ct1;1i., ,: ,r r:;r11icr i,, tt i;; di inir:rii:rerrii plr|,nid ai::li:i. i:,.r(.i'r;iicr rJa elecli,::i ;i i::,;rr;1.r:r'e.i;;. ',.;;1,,1i1i4;1i*r Ct' e) fcltnc'de

::',,. ::', r ;:. t'. i i :t r.J elie t ilt*|i i'f {t i{rr! *r-t t;;: l}.

tn .ractca se deplaseaza drrectra de rnterferenta prin variatia intensttattt celor

se ts-rt coIr'are ltens,tatea cJrentului rezultat ramanand constanta ftg 5a

Pentru a teaze rot fea vectorulu ntelferenta se moduleaza rt 3nrp tudine si in

curentil datr de cele2 generatoare cu o anvelopa foarte lent variabila (triunghtulara)

doi curenti in

sens constrar

t,

Frecventa de rotire a vectorului interferenta

incat sa nu se obtina modificarea pragurilor de

afara zonei de interferenta (fig 5b)

S-a constatat ca factorul de modulatre optim pentru rotirea vectorului interferenta este intre 30-

50%

Rotrea vectorulur interferenta adduce avantalul de a elimina drrecttile preferentral de interferenta

maxtma

La terapia cu frecventa constanta, se poate spune ca

ai CL,rent cu frecventa de interferenta constant intre 1 si 10 Hz determina o excitatie a nervllor

r.rorof s se utiltzeaza tn special rn obtinerea unor constractii muscular pe musculature

lpotoate lfara leztuni oe nervi)

bt Curenti cu frecventa constanta de interferenta de 100 Hz au urmatoarele efecte

Actroneaza asupra nervilor vegetative prin inhibarea hipertonier sistemului la nivelul

ptexulul sau a ganglionilor srmpaticr inlaturandu-se drsfunciile vegetative ale organelor

toiaclce abdomtnale sau pelvtene

Aur i|-t effect analgetic de scurta durata frrnd indtcate tndeosebr In procese patologlce

acute

In ceea ce prtveste terapia cu frecvente de interferenta variabila se poate spune ca

a) Curentrr cu frecventa variabila intre 0 sr '1 O Hz au actiune excttanta asupra nervilor motori

sr sunt rndrcatr in gimnastica muscular, in hipotoniile muscular de inactrvitate, in redorile

arttculare posttraumatice cu imobilizare, etc

D) cr,,entit cu trecvente intre 9Lr si CC ilz au un effect anargetic st rndicattt asemanatoare cu

cele ale frecventei constant de 100 Hz

c) Curentii cu frecvente vanabile intre O si 100 Hz produc o alternanta ritmica de efecte

rnhrbrtorrr cu efecte excitatorii Ca urmare, se activeaza functiile celulare, se regleaza

I

{.-1]I

{

i .r'=-. -**fr,+*f.r! , ,*l ."lilfr!-ri'i- ,i ,i 'r':J rf t,:+'l!r ,t s-.r:-*t-*,_. 1!Jlf '4,

il i?r l

I

se allege foarte loasa (0,5

excitabilitate ale tesuturilor

INT t RFE Rf,"1i4' r ;r0 ?"

- 0 3 Hz sau 2-3 s) astfel

cuprinse intre electrozt rn

;l,?t

tonusul modifrcat patologic al tesutului si al perettlor vasculari, se realtzeaza un

micromasal active de profunzime al musculautrii striate, cu efecte in contracture si

retracturi musculare

Se utilizeaza in drferite tulburarr trofice tisulare, artrite periatrite si artroze, afectiuni ale

aparatului locomotor cu substrat osteoarticular si vascular, precum si dischinezii ale organelor

abdominal inclusiv ale mtculut bazin.

Intensitatea curentului se allege pnn tatonari, crescand progresiv valoarea curentului

Pacientul sesizeaza o senzatie de furnicatura La frecvente mai mari (90* 100 Hz variabil sau'100 Hz

constant) sunt suportate intensitati mar mari ale curentului decat la joasa frecventa

In cazul gimnastrcrr musculare electrice se creste intersitatea curentulut pana la obtinerea

contractier musculare dorite.

Numarul sedintelor de tratament este vaiabil in functie de modul cum reactioneaza pacientul de

afectiunea tratata si de rezultatele obtinute

Electrozii utrlrzatr sunt de doua tipuri

de Itp ptaca

de tro oernita

Electrozri pleaca se aseaza pe diagonal, doi cate doi, in grupuri de aceeasi culoare, astfel incat

curentii datr de cele doua oscilatoare sa se incuciseze in mijlocul zonei tratate Suprafata electrozilor

praca este oe 50 cm 100 cm- sau 200 cm

Electroz i de rrp pelura au un support izolat pe care sunt montati 2 eleclrozt propriu-zisi

{brpolarr ) sau patru electrozt propriu-zisi (tetrapolart)

Electrozrr de tip periuta sunt utrlizatr pentru tratarea unei zone mai mici, bine delimitate

In utrlrzarea electrozilor de tp placa dispust dupa un dreptunghr (cazul aplicatiilor longitudinal

apare intre electrozi un current exogen de cuplal) (fig 6)

trfii{e *lrli I [-RFi:,Ti

Fr r-,'-f,,1-.!t ri- -i t{r#

cuiif j'.]T [.xfic[ld D[ f ul"i;:-.j

i-i{t. $

Aparrtra acestor curenti de cuplal se manifesta printr-un efect de,,electrizare" datortta caruia

se limiteaza marimea curentului interferential omogen

Reducerea acestui curent se efectueaza prin actionarea circuitului de , corectie distanta".

'1 6 Terapia prin current interferential redresat

In ceea ce priveste aplrcatra bipoara in gama 50-1OO Hz. aparatul livreaza la iesire un curent

de medie frecventa redresat monoalteranta st modulat in amplitudine de o anvelopa de Joasa

frecventa 50-1OOHz prod;sa In aparat

ulLl::1*tr',.

" r

*r,, r J .\u;-&

i\IL,-..,l ."," iL*d

t-;.'- r: \r I /-.ri.. i-"-"r.-r fur-,.i

al*+,J

j

/I

iI

f r 2*** -."rs8 r"rr

4?,?aY,{ *'l-1**gn

| 1" t ilA*t|z

A*lirtrfii i:ipolrrre crrt;i!t irli,rirrl*ficli r*r}r*s'iil i1(Jt1c*lletnurtlr.

Curba infasuratoare reprezinta componenta de current de joasa frecventa cu actiune de

excitatie Un current interferential aplicat bipolar in principru, poate fi considerat echivalent cu un

cufent de excitatie de loasa frecventa aplicat bipolar Un asemenea curent nu produce excitatie

endogena concentrata si nu se realtzeaza o localizare in staturile adanci ale tesuturilor lndtcalttle de

tratament corncrd cu indicarrrle curentului galvanic, fapt pentru care, cu acest trp de curent se poate

efectua si ionizari

lV. Ur"er*n{il d* ;lr;tlt;} freevent*'

inalta frecven!i reprezinta aplicarea terapeutica a cAmpului electric ai

magnetic de inaltd frecven!5 gi a undelor electromagnetice cu frecvenla de peste 300

KHz

Se caracte rizeazd prin urmdtoarele:

- nu are efect electrolitic,

- nLl provoace excitalie neuromotorie (nervii motori sunt excitali numai

de impulsuri P6na la 3.000 Hz)'

- are efect caloric de profunzime care dureazd peste 24 ore fArd se

argqeze termoreglarea

i;',.iir:., *f*JoEj**. Radialia electromagnetica de inaltd frecventd este absorbitd

la om de elemente trsulare bune conducetoare gi este transformatd in cdldurd

Aceasta incdlzire a lesutului fdrd influenlarea pielii se numegte diatermie. Absorblia

este condr{ionatd de lungimea de undd 9i natura lesutului. incalzirea tesutului cu

unde cu frecventd inaltd are drept consecinte: vasodilatalia, rezorblia, spasmoliza,

analgezia.

pfss,ll durerll

pra"^;1te t e]i r,s"nt

tlasifi*area cunen{ilor de inalt& frecventi:

- diatermia cu unde lungi, d'Arsonval (cu X = 2000 - 3000 m 9i

frecventa = 100 000 -1 000 000 Hz),

- diatermia cu unde medli (X = 300 cm, frecventa =1-3 Mhz),

- diatermia cu unde scurte (X = 22,11',7 cm, frecventa = 13',21;40Mhz);

- microundele-radar (X = 12 cm, frecventa = 300 Mhz)

rn practrca se folosegte terapia cu unde scurte gi microunde.

I tir"':dq*l* $*ur{e - au doud modalitdli de aplicare. inductiv sau capacitiv,

dupa cum se accentueazd pe componenta magneticd sau electricd a radiatiei,

Clasic lungimea de undi folositd este de 11.06 m.

i,,i;'ii,'rlir;,, rilr'riilrra iin c8rrlp inductor) uttlizeazd in principal efectul magnetic

al radra{rei. Aceasta se realizeaza cu un fir izolat (solenoid) cu care se infdgoard

segmentul de corp de tratat (sau corpul in intregime).

Este o metodd cu o mai micd actiune de profunzime.

Siiifurrnria capacrirud. Cel mai folosit sistem este cu electrozi condensatori

(doud drscuri metalice cu diametrul de 10-20 cm, izolati printr-o imbrdcdminte de

strcla sau plastic). Regrunea de tratat se introduce intre armdturile condensatorului.

Transformarea inaltei frecvente in cdldurd se datoregte constantei dielectrice 9i

conductibrlitdlii electrice conform legii Joule.

Grdsimea 9i mdduva osoasd avand o rezistentd electricd de 10 ori mai micd se

incdlzesc mai putin.

D ista nta electrod-teg ument influenleazd n ivelu I pdtru nderii in tesuturi.

A4*:xlrlclngie cJs a;:licare a fr;llamentului cu uncie scude.'mai intai se alege

metoda, apor electrozri (rigizi, flexibrli), se indepdrleaza corpurile metalice gi se

controleazd tegumentele. Pentru stadiile acute ale bolii se utilizeazd doze aterme 9i

oligoterme (l qi ll, timp de 1-5 min ) iar pentru stadiile cronice se utilizeazd dozele

medii gi calde (lll 9i lV) timp de 20 min

lnIicntii ten*p*utice. procese subacute 9i cronice ale aparatului respirator

(sinuzite, traheite, faringite, astm brongrc, pneumopatii), ale aparatului digestiv

(distonii vegetative, periviscerite, colecistopatii), ale aparatului urogenital

(metroanexite, periviscerite), procesele reumatismale articulare, degenerative,

nevra lg i i, nevrite, p regitirea m uscu latu rii pentru kinetoterapie.

Contraindicatii. stdri acute, hemoragice 9i ischemice, TBC, tumori, graviditate,

prezenla corpilor metalici endotisulari.

1. fuiir.:r',1.,r,,*ri*i* i'-jrr*rjic ri*d*r) - au lungime de unda de 1m - l micron 9i

frecvenla peste 300 Mhz. Cele mai folosite sunt undele cu X = 12 cm.

I Tratamentul se aplicd prin metoda cimpului radiant Aplicatile sunt

monopolare. Undele radar patrund in lesutul muscular, fiind mai putin relinute

de lesutul gras. La limita dintre straturile tisulare apare o reflexie par[iala care

poate determina o zona de supraincdlzue. Aplicalia realizeazd o buni incilzire

de profunzime, cu raport favorabil mugcbi-grisime (411l.. Dozele folosite sunt

mici, mijlocii gi calde iar durata tratamentului de 3-5-10 minute, timp de 6-10

zile. Pentru efectul nedorit asupra ochrlor se recomandd purtarea in timpul

tratamentului a unor ochelari speciali

I

Diatermia radiativa

iJij#ii -:r"ij$;*tjig rl' r/t?lt)e

in ultima perioada se folosesc aparate care

raoar.

emit intrerupt undele scurte 9l

Scopul in aceasta tehnologie este de a elimina caldura 9i reactiile vasculare

condilionate de aceasta deoarece s-a constatat cd pulsatiile inferioare a 100 Hz au

consecinle antiinflamatorii importante, in timp ce frecventele mari influenteazd

metabolismul celular.

Efectele aparatului Diapuls sunt deosebite, mergAnd pAnd la nivel de intimitate

celulard.

lndicalii: sechele post traumatice, nevralgii, nevrite, pregdtrrea musculaturii pentru

krnetoterapre arterropatii aterosclerottce, afecliuni urogenitale, stomatologice,

resprratortt.

Contraindicalii: acelagi ca la diatermia cu unde scurte 9i termoterapie (neoplazit'

globii oculari, corpii metalici endotisulari, stdri supurative).

f Vibraqri{* snecalllce,

(vrbroterapia, sonoteraPia)

Vibralia mecanicd se definegte ca o succesiune de presiuni - depresiuni ce se

aplicd unur corp perpendicular sau tangenlral la suprafala lui. Vibratiile mecanice se

clasificd dupd frecventd in:

- vrbralii de joasa frecven{d 1-400 Hz (infrasunetele);

, vibralii de inaltd frecven!a 500 Khz - 3 Mhz (ultrasunetele).

Ambele ttpurt de vrbralii sunt aplicate in practicd

Vi broterapia (sonof e rapi a) infra sonic dt

Aceastd modalitate terapeuticd se realizeaze cu aparate de vibromasaj local

sau general avand in funclie de frecvenla utilizatd 9i regiune, efecte sedative,

decontracturante vasomotorii. rezorbttve

Vibralia ultrasonicd (ultrasonoterapia)

Ultrasunetele sunt produse de un cristal de cuarl care este supus unor

descarcal de inalta frecvenla care il deformeazd succesiv (fenomen piezoelectric)'

Emisia de ultrasunete poate fi in cdrmp continuu sau disconttnuu

Cuantifrcarea vibraliilor se face prrn expnmarea puterii totale de emisii in Wali,

raportata la unrtatea de suprafald (wicm2). Vibraliile se propagd in linie dreaptd in

mediile solide 9r lichide. Aerul 9i toate gazele provoaci o reflexie totald a energiei

Uitrasunetul este un fenomen ondulator care se caractertzeaza prrn procesele de

reflexie, refrac!re, difrac!ie gi absorb!ie intdlnite in mecanica ondulatorie. Absorbtia

deprnde de natura mediului. lesuturile cele mai absorbante sunt parenchimul

pulmonar gi osul spongios, iar cele mai reflectizante sunt osul compact gi gazele din

pulmon gr intestin.

Ca fenomen fizic nedorit poate apare unda stationard. Aceasta rezultd din

combinarea undei incidente cu unda reflectata. Se formeaza o zond in care vibratiile

adrlioneazd, supunAnd celulele la o fo(d importantd gi o zond in care aceasta se

r€pr6iue eBTGNXl,lB r

anuleazS. Acest fenomen este indepdrtat dacd emildtorul de ultrasunete este

deplasat cu migcdri uniforme (2 cm./sec) caz in care incidenla nu se combind cu

reflectata, sau dacd se produc emisiuni pulsatile.

Efectete fvtico-chimice ale undelor ultrasonore sunt: mecanic, termic, de

cavitatie de oxidare gt reducere.

O parte din energia ultrasonicd se transformd in cdldurd, prin fenomenul de

absorblie a energiei, sau in urma fricliunii particulelor din mediu mai ales la nivelul

fetelor de separare.

d"}+-+."1",{",,f,,-f

ry&

@s,w

W

Formarea undei stalionare.

Cdldura este absorbitd in intreg lesutul, cu consecinte asupra vascularizatiei

superficiale 9i profunde 9i asupra terminatiilor nervoase, cu efecte antalgice,

spasmolitice, simpaticolitice.

#i'**f*vd rru**mr:*s se datoregte vibratiilor care se transmit

deplasdri pendulare. Deformarea celulelor sub

fiecdrei particule

modificdri electrice la nivelul membranei. Oscilaliile de potential

fizioloora accelerdnd rnetabolismul celular gi mitoza celulara

efectul ca rezultat

electric vor influenta

*i*:*"f* ;;;'*ld*gr**. Aplicaliile locale in emisie continud au efect:

- antalgic, prin blocaj de transmitere a nocicepliei, avdnd indicatie in

dureri localizate (PSH, tortrcolrs, gonartroze, in traumatologie);

- spasmolitic, pe musculatura contractatd reactionai,

- simpatrcolitic, prin iradierea lantului simpatic;

- antrrnflamator avand acliune favorabild in tendinite, capsulite,

tenosinovite, nevralgii;

- metabolic, activAnd metabolismul celular,

- de cregtere a permeabilitdlii cutanate;

- de producere a hipertermiei osoase (dacd este aplicat pe eminentele

osoase) cu riscul arsurii;

- de eliberare de gaz la nivelul fluidelor in cazul dozelor mari

(fenomenul de cavitalie ce se acompaniazd de citolizd gi distractii vasculare);

- de degradare a moleculelor de AND (de aici, contraindicatia pentru

testicul 9t ovar).

,::;,,,,i$*. r?,*tt*]f;r.*.' la copil ultrasunetele pot influenla cartilajul de cregtere,

vibraliile de inalti frecvenld se pot opune la consolidarea focarelor de fracturi;

prezen\a preselor metalice endotisulare reprezinti o contraindicalre relativd.

Aparatele folosrte In practici sunt compuse dintr-un generator de inaltd frecventd

care aclion eaza o placd piezoelectricd. Aceasta este situatd intr-un cap emitdtor care

vine in contact cu tegumentele. Emisiunea poate fi in camp continuu sau pulsatil.

l"4etccclagic rie aplicare gi elenrenle cle optimizare a ac{iunii terapeutice:

- pentru a asigura penetrabrlitatea se interpune intre piele 9i capul

emitator un gel, ulei de parafind sau diverse unguente terapeuttce;

- permanent se asigurd o deplasare lentd a capului emititor pe

su prafala teg umentard :

- aplicarea se poate face gi in apd;

- durata gedinlei este de pana la 8 minute; bolnavul resimte o caldura

pldcutd (in emisia continud) dupd 1 minut de tratament;

- nu existd actiuni cumulative a efectului termic;

- aplicarea in punct fix se realizeazd in condilii bune, utilizdnd

emisiuni pulsatile;

- cuplajul cu joasd frecventd oferd efecte decontracturante gi

antiinflamatorii mai prompte;

- efectele terapeutice sunt amplificate de utilizarea unor unguente

medrcamentoase;

- are ac{iune reflexd prin folosirea pe zonele Head 9i ganglionit

simoatici.

Indica{ii: procese inflamatorii articulare 9i abarticulare de etiologie

reumatismala, sechele posttraumatice, cicatrici cheloide, contracturi musculare,

procese vasculare prin obtinerea pe cale reflexi a simpaticoiizei.

Contraindicalii: procese infectioase, osteoporoza, calus in formare, afectiuni

tumorale grefe osoase recente, regiunile oculare sau genitale.

CURSUL NII

Vf #dimp*nf* mlaE*effce de3*esel frecvenfd"

CAmpul magnetic este produs de un curent electric sau de un cdmp electric

variabil. El se materializeazd prin liniile de cdmp magnetic.

Cdmpul magnetic produs de un curent electric are aceeagi parametri fizici ca 9i

cu rentu l.

CAmpul magnetic de joasi frecventd se obtine prin trecerea unui curent de

joasd frecvenld de 50 sau 100 Hz, alternattv sau redresat, continuu, sau intrerupt

ritmic sau aritmie printr-un sistem de bobine.

Numeroase studii au demonstrat influenta cdmpurilor magnetice asupra

sistemulur nervos central 9i vegetativ, asupra reacliilor metabolico-erizimatice ale

contraclier musculare, precum 9i asupra activitdtii celulelor. Orice agent fizic extern

cu o intensrtate gi o valoare eficrenta poate influen!a echilibrul ionic al celulelor,

modificAnd permeabilitatea membranelor, antrenAnd reactii de tip ergotrop, catabolic

sau trofotrop. anabolic.

Efecte biologtce

a aplicarea in regim continuu de 50 sau 100 pulsatii/sec., timp de 3-4

mtnute are acitune sedativd generald, analgeztcd, de reglare a somnului 9i

spasmolitic6.

b aplicarea in regim intrerupt (ritmic sau aritmie) determind stimularea,

activitaltr SNC a metabolismelor, a glandelor endocrine, cregterea tonusului

muscular

Metodologia de aplicare: aparatul numit Magnetodiaflux prezintd doud bobine

circulare pentru regiunea lombard gi cervicala 9i inca doud bobine paralelipipedice

ce se ageazA pe regiunile dureroase.

Aparatul enrite trer forme prrncipale de cAmp magnetrc. forma continua (de 50

liz. 1OO Hz 9i 5O-100 Hz), forma intreruptd ritmic de 50,'100 9i 50-100 Hz 9i forma

intreruptd aritmie cu aceeagi parametri. Durata gedinlei este de 4-6-8 minute pe o

perioadd de B-10 zile.

pentru gedinla de magnetodiaflux, bolnavul este agezat confortabil dupd ce s-

au inlaturat toate obiectele metaltce

Indrca!ii: in afec!iuni reumatrsmale inflamatorii degenerative, abarticulare,

sechele posttraumatice unde se produce o scadere a contracturii 9i cregterea

pragului dureros, in nevroze 9i distonii neurovegetative, in HTA 9i afectiunile

vasculare periferice. Magnetoterapia

accelerarea calugarii.Contraindicatii:

purtdtorii de pace-maker, epilepsia.

locala este indicatd in ortopedie pentru

sarcina, anemia, tendinla La hemoragii,

Radiafiile luminoase. Fototerapia'

j\ ffi*r'3!;rlilirr irtlr.;r3,qgii {tru}.

lR sunt situate in afara spectrului vizibil.

Au lungrmea de undd intre 1 mm-760 milimicroni, 9i se clasificd in

' tipul " A" Puternic Penetrant'

' tipul " B"ce Pdtrund;

' in derm gi tipul " C" care nu pitrunde fiind absorbrt la suprafala

tegumentelor.

Undele cu puterea cea mat mare de penetratie rn organism sunt cele cu

lungimea de undd de 1 micron ceea ce corespunde zonei lR apropiat Penetrarea

acestora este urmatd de o incalzire a lesutului ce antreneazd rapid o reactie de

termoreglare, care va activa circula{ia locali 9i generala.

Efectele lR sunt deci cele ale termoterapiei: antalgice, spasmolitice,

decontracturante, antrrnflamatorii lradrerea cu lR va determina aparrlia unui eritem

caloric care dispare la 30-40 minute.

Terapia cu lR se realizeazA uttlizdnd surse naturale sau artificiale.

Sur-sele artrfrciale sunt reprezentate de baia de lumind par[iala 9i generald (un sistem

de becurr legate in serie 9i montate in spaliu inchis), lampile Solux (bec de 1.000-

2 O0O W prevazute cu reflector gi localizator), radiatoare cu lR.

Mod de aplicare Emitdtorul de lR se plaseazd la 50-75 cm fald de regiune;

durata iradierii este in functie de afectiune. O expunere prelungitd poate angaja o

ridicare a temperaturii generale a corpulut

lndicatii: nevralgii, contracturi musculare, arlroze, sechele posttraumatice,

inaintea gimnasticii medicale gt a masajului.

Contraindica{ii:

traumatisme recente.

inflamalii,

neoplazii, stdri hemoragice, ischemie.

* :t;ac{ieiij a"rlgreV,iAlets {*{i{i$q.telg$'W,j_it V-j

Sunt radiatii cu lungimea de undd de 400-1000 milimicroni. Se clasificd in 3

categorii: A(4 000- 3150A"), B (3 150-2 800A"), C (2 800-1 850A').

Perretrabilitatea acestora in organism este foarte redusa (0,3 mm), ele

absorbindu-se total in epiderm.

Efecte fizice gi biologice:

1. determind aparitia unui eritem actinie, a cirui intensitate variazd cu

sursa, durata expunerii, regiunea iradiatd, vdrsta. Eritemul

ultravioletelor B gi C presupune un efect fotochimic ce anlreneaza

histamina, peroxidul de oxigen, prostaglandinele;

sinteza de vitamind D, (u v " B'), deci ac{iune antirahiticd;

efect bactericid (u v." C);

provoaca reactii fotoalergice,

provoacd fenomen de fluorescentd (u.v." A');

efect analgezic, in doze erttem;

efecte imunologice; expunerea la u.v. determind

depu nerea rta

anticorpi anti-SSA gi anti-SSB la nivelul jonctiunii dermo-

epidermice; s-au demonstrat gi efecte favorabile, de exemplu

cregterea rezistenlei la infeclii, reducerea factorului citotoxic;

8 efect stimulator pe metabolismul bazai,

I provoaca pigmentarea pielii prin efect fotocatabolic (u.v." A').

Modul de aplrcare este in funclie de sursa naturald (helioterapie) sau

artificiala (ldmpi cu vapon de mercur de joasd presiune, care emit u.v. " A", sau

de inaltd presiune care emit u v. " A", " 8", " C". Energia emlsd de ldmpile cu

presiune inalti este mare ceea ce impune o respectare riguroasd a distantei de 75

cm, gi a timpului de 10 minute care nu trebuie depdgit lradierile sunt generale 9l

locale.

- lradierea generalS se face de la distanla de 1,5 m, crescAndu-se progresiv

timpul pe gedrnld cu un minut Se oblin efecte de stimulare 9i remineralizare.

- in iradierrle pa(iale este necesard biodozimetria pentru a determina timpul

necesar oblinerii celui mai slab eritem. Distanla sursd tegument in acest caz este de

50 cm.

Efectele negative impun pe de o parte necesitatea protecliei ochilor pentru a

se evita fotooftalmia 9i cataracta iar pe de altd parte dozarea terapiei pentru a evita

atrofrile cutanate 9i degenerdrile cancerigene.

Indicalii. in profilaxia rahitismului, nevralgii, hipofunctii glandulare, boli

dermatologice neurodermite, psoriazis, afectiuni ortopedice.

Contraindicalii: hrperfunctii glandulare, TBC pulmonar, colagenoze' Iumorl

maligne, tumori benigne, insuficienld hepaticd sau renald, varstele extreme (copii

foarte mici gi bdtrAni).

Accidente: errtem acut, fotodermdtoze, urticarie, tulburdri de pigmentatie.

LasserteraPia

LaSSefUl ili:::il,.. ir'::;r-.lii*iiliit.r '' 'ii 'i;i:li;"' \'1i':' r'i i1{'i Li '-ll:: i"j i;ii ':r" ' deCi in SpeCtfU

rogu de maniera continud. Lasserul arseniu de galium emite in rnfrarogu de 9,040 A"

de manierd Pulsatild.

Absorblra este mai ales cutanatd pentru cAteva minute. Energia acestor radialii

este de 5O OOO de ori mai mare ca lumtna naturala

Aceasta energre este stocatd sub formd biochimica (ATP) 9i este urmatd de O

activare rmportantd a celulelor.

Terapia cu lasser este organizati in prezent in 4 compartimente

a - Iasser teraPia tisulard'

b - lasser teraPra sistemtca,

c - lasser teraPia bioenergettca'

d. - lasser teraPia reflexd

;i:, {.*sg*l' f<;rulpl* fgs#l#gii s* *dr*g*aai*:

- lesutului cutanat - activarea cicatrizdrii (ulcere corneene,eczeme, afte,

extraclir dentare, pldgi cutanate, ulcere varicoase, herpes, escare)'

- sistemului sanguin - activeazA macrofagele cu cregterea capacitdtii

de aparare a organismului.

i-r. "' d***s*r" f*rxpf*r sfsf*ryrs*a. Restabilegte functia normald de

transmitere a fibrelor" A", reechilibrdnd " controlul de poartd".

:,:. i-****r **r*pr* *ir:r***rg*f*r*$. Lasserul aplicat pe punctele de

acupunctura poate restabili circulatia energeticd.

'*. - d-e*ss*r f*rapra rsf'f*,q# - iradierea unui punct dureros are consecinte

antalgice prin mecanisme neprecizate astdzi.

Indicalii nevralgii, tendinite, afecliuni dermatologice.

['{idr*{*rcilwt*rapia

Aplicarea metodicd a apei la diferite temperaturi 9i stdri de agregare ca 9i a

altor medii semisolide constituie hidrotermoterapia.

Din punct de vedere al temperaturilor folosite, in practicd se disting.

- crroterapia (injur de 0");

- hidroterapia(5-36');

- termoterapia(peste3B')

Proprietdlile fizice ale apei pe care se sprijind hidroterapia sunt'

- capacrtate termicd mare;

- termoconductibrlitate mare (de 25 ori mai mare ca a aerului).

Acestor proprietdli fizice li se pot adduga 9i altele, chimice prin dizolvarea

unor substanle (extracte plante, rdgini, CO2). Aplicalia poate fi incd

imbunatdlita prin suplimentarea unui factor mecanic (periaj, fricliune, presiune).

Hrcrrotermoterapra actioneaza pnn angajarea unor mecantsme 9i sisteme

drntre care cele mai importante sunt termoreglarea 9i sistemul vascular.

Termogeneza este rezultatul proceselor chimice celulare, a reactiilor de oxido-

reducere de la nivel mitocondrial. Prezenla 02 cregte randamentul reactiilor

energogene celulare

Terrnoliza se realizeazd pnn procese fizice de conductie, conveclie, iradiere 9i

evaporare.

Termoreglarea se desfdgoard cu contributia sistemului vascular, care prin

vasodilatalie sau vasoconstriclie realizeazd un mecanism de supapd, apt sd mentind

temperatura constanta a parlii centrale a organismului

Srstemul vascular periferic arteriolar 9i capilar are o structurd de anastomoze

gl sfinctere precapilare care contribuie la reglarea fluxului sanguin. Sensul 9i

amploarea reacliilor vasculare 9i metabolice este sub controlul sistemului

neuroendocrin. De la nivelul hipotalamusului anterior 9i posterior pornesc reactii

somestezice (cdtre musculatura striatd), vegetative (cdtre reteaua vasculard 9i

sudorali) gi endocrine (citre hipofizd, , tiroidd 9i suprarenale) care menlin* echilibrul

termrc

Aportul de cdldurd din exterior tinde si destabtlizeze confortul termic ceea ce

impune declangarea reacliilor de homeostazie. Depagirea reaclrilor homeostaziei

duce la aparilia hiPertermiei.

Efectele in hidrotermoterapie sunt diferite dupd agentul folosit (cald, rece,

indiferent) ca 9r dupd felul aplicaliei (generale sau locale)

Aplrcaliile generale de cald antreneazd modificdri sistemice impofiante cu

consecinle card iovasculare, respi ratorii, metabol ice, muscu lare.

Aplicaliile locale se adreseazd extremitalilor sau unor segmente corporale 9i

au urmatoarele efecte:

- vasodrlatalie in teritorrul de aplicare 9i pe metamerul corespunzdlor',

- cregrerea temperaturii locale, moment in care fibra de colagen igi

reduce vAscozitatea,

- dectangarea unor mecanisme reflexe prin intermediul receptorilor

cutana!i

- in consecin!a vom obline ca efect spasmoliza, rezorbtia, relaxarea tesutului

conju nctiv. analgezia.

Aplicaliile de rece sunt de asemenea generale gi locale. Recele este un agent

fizic mult mai eficient in ceea ce privegte reactia vasculard.

Aplrcalirle locale determina urmdtoarele modificdri:

- vasoconstrrclre cu reducerea fluxului sanguin in prrmul timp:

- vasodilatalie daci se continud scdderea temperaturii, care recunoagte

mecanisme locale (reflex de axon, eliberarea de histamind) 9i centrale.

Vasele rmplrcate sunt anastomozele arterio-venoase'

Aplicalrrle locale de rece, cu gheali sau comprese cu apd rece influenleaza

transmiterea influxului nervos, chiar intreruperea lui 9i la nivelul unei fibre musculare

spastice se produce relaxarea acesteia prin reducerea activitdlii reflexe.

Aplrcaliile generale de rece conduc la modificdri mult mai ample:

- scaderea volumului sangurn circulant ca urmare a vasoconstricliei;

- anga1area mecanrsmelor de termogenezd musculard 9i metabolicd;

- actrvarea axului hipotalamo-hipofizo-corttcosuprarenal.

Reactia organismului la aplicarea procedurilor de hidroterapie are nuanle

individuale in functie de aceasta Lambart a descris doud tipuri la nivelul populatiei:

microkinetic ai macrokinetic.

Tipuri de procedari de hidrotermoterapie

&. #aid* fiq:nnralc: - bdi la temperatura de indiferentd (34-35");

- bai la temperatura de. 36.37',

- bdi hrperterme de 38,39,40,42',

- -bdide abur-50*.

- bai de lumind generald;

- -sauna (80-100").

Locale.

- impachetdri parafind;

- baie de lumini pa(iala;

- impachetdri cu ndmol;

- perna electrica,

S.ff***Generale - bdi hipoterme (28-30"); -bdi reci (18-22"), -du9 scotian

Locale. - afuziuni;

-spdliri n;

- comprese reci

- frictiunr cu cuburi de gheatd

,i'; : i-i;i;1tr"!]i;i';.i'iiti}i;r i;1; f**ir-r : r, "Jlll*?l$;Este o terapie mult utilizatd in !drile dezvoltate avdnd rol profilactic prin

inducerea de modificdri adaptive la nivel vascular. Pentru ca sd se realizeze acest

efect este necesara repetarea In timp a metodologiei, cel pulin 12-14 zile.

Metodologra consta drn aplicarea succesivd la intervale mici a factorilor contrastanti,

cald-rece. Se incepe cu alternanla cald si se termind cu cea rece.

Expunerea la cald-rece timp indelungat face ca reactivitatea la frig sd fie mult

mai pu{rn brutald. prin antrenarea mecanismelor vegetattve.

in condiliile tarii noastre acest tip de terapie se realizeaza prtn'.

- helioterapie urmatd de baia in mare:

- oncliuni cu ndmol in condilii naturale, urmate de expunerea la soare

sr baie in mare.

in concluzie se poate spune cd degi procedurile de hidrotermoterapie au o

utrlizare foarte veche, legatd de medicina empiricd, modul lor de actiune le face

actuale, ancorindu-le in medicina profilacticd, curativi 9i recuperatorie

CIJRSIJL XIVKINETOLOGIE

Aparatul locomotor prin componentele sale musculo-tendino-scheletice

asigurd integrarea organismului in mediu, autoservirea, proteclia fald de unele

agresiuni.

Postura 9i migcarea fundamenteazd comportamentul fiecdruia.

Toate migcarile antreneaza modificari de perceplie, inregistrate, prevdzute gi

recunoscute atAt sub raportul calita{ii cdt gi a ordinii de aparilie. Toate se realizeazd

datoritd unui proces motor retinut in memorie. Se stocheazd schemele gi nu

evenimentele de ordin motor; memoria motricd se stocheazd sub formi spaliala de

engrame superioare de formd geometricd, abstractizatd (Benstein)

Migcarea nu trebuie privita simplist, numai ca rezultatul mecanic al

tnterventiilor articulare, tendinoase, musculare, ci in complexitatea ei ce implicd gi

func{ii neuropsihologice care asigura congtient imaginea de seif.

Elementele de patologie pot intercepta migcarea de la nivel periferic,

articulatie os, tendon, mugchi, pdnd la nivel central. Aceste modificari de ordin

inflamator degeneratrv, ischemic. traumatic, tumoral ce lezeazA intreg lanlul de

mlgcare, la nivelul comenzii, a cdir de transmitere sau efectorului, qenereazd

impoten{i funclionald.

Medicrna modernd ofera posibilitatea optimizdrii funcliei aparatului locomotor,

oetertorata congenital sau in urma unei boli dobAndite. Miilocul de reabilitare cel mai

^f;^i^^+ ^^+^ '_,^^-uilurel]t esle mtscarea.

$tiinla care se ocupd cu studiul migcirii organismelor vii se numegte

Kinetologie sau Kinetofiziologie, termen creat in 1857 de Daily.

Kinetologia s-a dezvoltat de-a lungul timpului pornind de la empirism. Treptat

cucertrile in domeniul neurofiziologiei, contractiei musculare, biomecanicii au dat

supotl unor tehnici valoroase de facilitare gi antrenare a migcdrii, a9a incAt practica

moderna dispune de numeroase tipuri de exerci{ii de tip analitic, sintetic,

propriocepu v 9i integrativ.

Kinetologia cuprinde astdzi un domeniu preventiv, terapeutic Ai de recuperare.-l-ermenul de ktnetoterapie nu este sinonim cu cel de gimnastica medicald,

domentul acesteia frind mult mai limitat, atat din punctul de vedere al mijloacelor

utilizate, cit gi din punct de vedere al obiectivelor propuse.

Aplicarea unor exercilii, tehnici sau metode in scop de reeducare funclionald,

trebuie sa porneasca de la cunoagterea restantului funclional. Bilanlul musculo-

articular formulat in baza unor elemente obiective, care stabilesc unghiul de migcare,

fo(a gi rezistenta musculard, modificarea prehensiunii 9i mersului aldturi de un

examen fizic amdnunlit da posibilitatea fundamentdrii gtiintifice a programului kinetic.

Tehnicile kinetologice se clasificd in tehnici anakineticc ai kinetice, de unde 9i

cele 2 capitole mari ale kinetologiei: kinezia 9i akinezia.

!i)iaqf% care suspendd migcarea

voluntara. Este de contenlie, (aparat gipsat,

corectie prin care se urmdregte corijarea unei

orteze sau unui aparat gipsat

f,ffiffi sunt atitudini impuse unor segmente ale aparatului

loconrotor in scop terapeutic sau preventiv. Ele pot fi *orective, cAnd se

adreseaza pi(ilor moi gi de facriitar* (ex. drenajul brongic).

realizeaza

p;rlS iV0.

I i;r

apa ratu lu r

Tehnicile dinamice se insotesc de deplasarea segmentelor 9i

cu sau fdrd contrac{ia musculard, fapt ce le diferenliazdin tehnici acttve

Iri-rlt,] p<t$jv€] se utilizeazd de foarte multd vreme gi au efecte asupra

locomotor (

kinezrcd) aparatului circulator (indepdrieazd

troficitatea !esuturilor.

sistemului nervos (mentin memorla

edemele-efect de pompaj) gi mentin

Ea se executd pe axele

articulard gi contractia

ateld, corset, ortezd) 9i de

posturi prin aplicarea unei

SE

9l

frzrologrce gi

a

Ea este

nu trebuie sa produca durere. Modalitatile tehnice de realizare sunt.

trac{runile continui gi discontinui,

mobilrzarea fo(atd sub anestezie,

mobilizarea pasiva asistatd gi

mobilizarea pasivd mecanica.

implicd prezenla

gi se realizeazd prin contractii musculare reflexe

necontro|ate(ref|exu|deintindere.strech-ref|ex-u|)9ifficeSerea|izeazdprin

contrac{re musculara voluntara

Efectele acestui tip de contraclie sunt:

. cregterea amplitudinii afticulare,

. cregterea fo(ei musculare,

. dezvoltarea coordondrii musculare.

sunt cele 2 posibilitali de realizare a

Mobilizarea activd poate fi Wffi (migcarea se executd fdra o interventie

a1utdtoare)WsiW,cdndofor[aexterioardSeopunepa(ial for[ei mobilizatoare

ffinu determind migcarea segmentului

tehnicilor statice

in acest tip de contraclie mugchiul nu-gi modificd

lungimea, dar i9i creEte tensiunea.

tensiunea de contractie scade.

Dar se gtie cd totdeauna mugchiul pdstreazd o anumitd tensiune de contraclie chiar

atunci cdnd se afla intr-o stare de relaxare maximd (tonusul muscular).

Un grup de exercitii fizjse CARI AUAp$ll l rBlEQVfi,V""'p4lt!,ai:ifih ,#p,li6ee

de kinetoterapie

Existd numeroase metode care au diverse scopuri din care citdm cdteva:

Kabat (faciliteaza actul motor voluntar),

Klapp (redreseazd scoltozele;

Jacobson 9i Schultz (produc relaxarea progresivd),

Williams (reeduci discopatiile) etc.

Mecanoterapia gi scripetoterapia sunt metode speciale care utilizeazd diverse

instalatii pentru antrenamentul musculoarticular.

Manipuldrile coloanei vertebrale 9i membrelor sunt mobilizdri for[ate care

poarta elementele unei articulalii peste jocul voluntar, pdnd la limita jocului anatomic.

Tehnica uner manipuliri are momente precise

tpunerea in pozt\te.

punerea in tensiune 9i

impulsul manipulativ).

Originea acestor tehnrci este foarte indepdrtatd, dar lui Robert Maigne il revine

meritul fundamentdrii teoretice gi transpunerii in practica medicali modernd.

Tracliunile gi elongaliile vertebrale au scopul de a indepdrta vertebrele intre

ele. Tracliunile intermitente in care for[a cregte 9i descregte progresiv sunt cele mai

utilizate in prezent.

Hidrokinetoterapia este o metodd deosebit de utila in refacerea functiei

locomotorii deoarece apa prin proprietdtile sale fizice intervine in realizarea suplelii

capsulo-tendinoase, in cregterea aportului sanguin gi in principal ugureazd greutatea

corpului facilitAnd migcarea (fo(a lui Arhimede)

Hidrokinetoterapia se desfdgoard in bazine, care pot avea constructii

deosebite dupd scopul urmdrit.

Exerciliile fizice executate in apd sunt aceleagi ca gi cele executate in aer

liber, in general, un program terapeutic se desfdgori gradat respectdnd regula;

nondurerii, precocitdlii, progresivitalii 9i continuitdlii.

Obiectivele de bazd in kinetologia aparatului locomotor sunt -relaxarea;

- corectarea posturii 9i aliniamentului corpului;

- cresterea mobilrtitii articulare;

- cregterea fo(ei musculare,

- coordonarea mersului si echilibrului;

- antrenarea la efort;

- reeducarearespiratorie;

- reeducarea sensibilitetil.

Pentru fiecare bolnav in contextul restantului sau dezechilibrului sdu functional

se indicd tehnici gi metodologii care dau individualitate acestor obiective.

Se remarcd gi faptul cd existd anumite obiective kinetice pentru fiecare sector de

patolog ie (ca rd iovascu lar, resprrator, neu rolog ic, reumatismal, posttraumatic).

Recuperarea unui bolnav reumatismal are particularitati care rezultd din

evolutivitatea bolii 9i a deficitului, din faptul cd structurile tendino-musculo-s-heletale

sufera leziuni de tip amiotrofie, retraclie, retracturd, deviatie, deformare, dezaxare,

redoare 9i anchtloza.

prevenirea sau ameliorarea tulburdrilor funclionale cauzate de drversele boli

reumatrsmate se poate face numai aplicdnd un complex medicamentos 9i fizical care

intercepteazd, aIAt lanlurrle patogenice ale bolri, cat 9i deficitul funclional

Recuperarea in neurologie oferd un cdmp larg de actiune. Nu se poate

concepe in prezent tratamentul unei boli neurologice fdrd latura reeducationalS, care

este drferrta ca obiective 9i metodologie dupd tipul leziunii, centrale sau periferice,

pentru ca factorii care determina sau influen\eaza pierderea controlului motor sunt

diferi!i

De exemplu existd o serie de principii care fundamenteazd programul de

recuperare a unui hemiPlegie:

- hemiplegicul nu are afectatd fo(a musculard; el prezintd

incapacitatea elabordrii unei comenzi normale a impulsului nervos;

- hemrplegicul formeazd scheme anormale gi stereotipice de migcare;

- pentru refacerea schemelor normale de migcare trebuie suprimate

cele anormale;

- migcarile nu trebuie executate cu efort, pentru cd acesta cregte

soasticitatea.

- pentru combaterea spastici se folosesc schemele de migcare reflex

inhibitorii

in recuperarea bolnavului cu leziuni de neuron periferic se line seama de

semnele clinice de baza pe care le determind leziunea nervului gi care constau din.

sindromul motor,

senzitiv gr

vascular.

Deci, programul va fi adaptat realitatii clinico-functionale.

De asemenea este rmportant gi tipul de leziune,

neurotmesrs,

axonotmesrs,

neuropraxie.

in recuperarea sindromului motor se urmdresc obiective ca:

- evitarea apari{iei deformirilor gi atitudinilor vicioase;

- evttarea atrofiilor mugchilor paraliza\r,

- cregterea fo(ei musculaturii restante, sdndtoase;

- refacerea imaginii kinestezice,

- cregterea fo(ei gi rezistentei musculare;

- refacerea coordonirii 9i abilitatii

in refacerea sindromului vasculotrofic senzitiv se urmdregte:

- refacereastereognoziei:

- refacerea localizdrii senza{iei.

in recuperarea sindromului vasculotrofic medicina fizicdr poate interveni cu

numerogi factori, dar se cunoagte 9r faptul cd fiecare exercitiu are efect de imbogdlire

a patulur vascular functional.

Recuperarea bolnavului respirator are alte coordonate. in cadrul metodologiet

de recuperare funclionali a deficienlelor respiratorii, kinetoterapia reprezinti o

metodd importantd pentru cd se adreseazd direct unor verigi fiziopatologice; ea

trebuie promovatd permanent gi la domiciliul bolnavului.

Obiectivele unui program kinetic in acest domeniu sunt:

- relaxarea,

- posturarea (relaxantd, de drenaj brongic);

- gimnastica corectoare (coloand vertebrald, baztn, reeducarea

drafragmului 9i peretelui abdominal);

- gimnastica respiratorie propriu-zisd (dirijarea aerului, reeducarea

respiraliei costale, reeducarea respiratiei diafragmatice, controlul 9i

coordonarea respiraliei, ritmul respirator, raportul intre timpii respiratori);

- antrenamentul la efort;

- educarea tuset:

- educarea vorbitului.

Principiul de bazd al reeducdrii cardiovasculare il reprezintd antrenamentul la

efort. Acesta influen\eazd favorabil debitul cardiac, cregte volumul sistolic, cregte

intoarcerea venoasd, imbundtdtegte ejectia.

Ameliorarea debitului cardiac permite o mai bund oxigenare a creierului 9i a

intregului organism precum 9i ameliorarea mecanismelor periferice de extractie a

oxigen ulu r.

Reabilitarea bolnavului cardiovascular trebuie sd fie prudentd (numai dupd ce

s-au indepdrtat contraindicaliile), sub monitorizare (ECG, tensiune, puls) 9i

indelungata Parametrii de efort se stabilesc prin aplicarea unor teste'

Recuperarea bolnavului post traumatic pornegte de la necesitatea reducerii

sechelelor disfunclionale datorate impactului, la care uneori se asociazi tulburdri

induse de actul ortopedico-chirurgical sau de imobilizare.

Sechela post traumaticd o regdsim la nivelul articulaliei, musculaturii 9i osului.

Obiectivele recuperdrii articulare sunt dependente de stadiul clinico-functional

gr ele se refera la durere, inflamatie rnobrlitate, stabilitate, abilitate.

Pentru a ameliora " ad optimum"un deficit functional orice program kinetic este

urmat de programe de terapie ocupalionald care favorizeazd abilitarea bolnavului

pentru o anumita gestualitate a vietir cotidiene sau profesionale.

MASAJ U L

O tehnicd foarte veche practicatd in antichitate de chinezi> egipteni gi romani,

careia astazi i se recunosc numeroase efecte terapeutice este masajuL Se definegte

ca un ansamblu de migcari manuale 9i mecanice care mobilizeazd metodic

tegumentele, fasciile, mugchii, tendoanele influenldnd circulalia superficiald 9i

musculard. trunchiurile nervoase, receptorii.

in inlelegerea bazelor fiziologice ale masajului trebuie pornit de la urmdtoarele.

- existen{a zonelor metamerice cutanate;

- existenta unei bogatii de receptori cutanali;

- existenla unei relele vasculare importante legatd functional cu cea

orofunda:

- prezenta unor zone reflexogene;

- posibilitatea eliberdrii locale de hormoni, substante opioide, substante

vasoacltve,

- posrbilitatea influentdrii lichidului interstitial prin mobilizdri

mecanrce.

Masalul poate fi aplicat in forma sa clasici sau in baza unor tehnici moderne:

masajul reflex, Ciriax, etc.

Fiecare subiect are individualitatea sa tegumentard. Aplicarea masajului

presupune aparilia unor efecte reaclionale complexe care se traduc prin urmdtoarele

acliuni fiziologice:

- antalgicd locali 9i la distanta:

- relaxantd locald 9i generald;

- stimulanti sau decontracturanta dupd tipul de manevrd folosit;

- trofrci prin influen!area circulatiei superficiale 9i profunde;

- rezobtivd prin mobilizarea lichidului interstitial.

Ca metoda terapeuticd pasivd este utilizat in pregitirea.bolnavului pentru

kinetoterapie, in practrca sportrva 9i in medicina preventivd. Masalul clasic

insumeazd o serie de manevre de care sunt legate anumite efecte:

1. Effleurajui (mdngdierea, netezirea) se realizeaza prin alunecarea

palmelor, ugor, in sensul circulaliei de retur, 9i are rol sedativ

deosebit

2. Tapotamentul, baterea influen\eazd excitabilitatea neuro-muscularA,

I Fricliunea mobllizeaza inse(iile tendinoaponevrotice 9i diferitele

straturi tisulare ameliorand elasticitatea acestora.

+. Presiunea se adreseaza tuturor straturilor avind efect de mobilizare

a edemului.

Indica{iile: afectiuni reumatismale inflamatorii, degenerative, abarliculare,

neurologice centrale 9i periferice, distonii vegetative, afec{iuni venolimfatice.

c,

$- !x,T#{*t&ffirtrEste practica medicala care, prin'int"rrediul unui ansamblu deterapii fizice (caldura presiune, lumina, curent electric) folositeatat pentru preventie cat si pentru tratament, dezvolta, intretine sirecupereaza capacitati le fizice fu nctiona le si motrice i nd ivid uale.

I'**r* glr{r:s$1;pii* ij* il:ir:t*s'*6*i* si**t r**niffiw#niv*, ftuiir{r',r*ffi** el*r*r* *xu ;itr: g*nzi$tii ri*pIiircut*.

a

a

a

a

a

tsrostinrulare laserC Lr rc r-',ti t* rapeuticrlJ ltrasunetilai galvaniceh'4agn*iad iaflux

Unde scurte

Unele proceduri de_[4rotgrqpie sunt contraindicate la persoanele cu tumori, peacemaker, tije, guruburi,proteze metalice-

i,{l:l-;; "1 ii.rtl', . f,' r-',

lste tehnica medicala care foloseste laser de joasa putere pentru a stimula sau arhiba anumite functii celulare.-erapia cu laser are multiple aplicatii in fizioterapie, de la terapia durerii pana larrostim u larea celu lara

) oarte importanta a efectelor biostimularri laser sunt: diminuarea durerilor acute st

;ronice,accelerarea vindecarii plagilor cu favorizarea cicatricilor elastice, acelerareacrmarii si cresterii calusului, regenerarea mai rapida a nervilor sectionati. Tratamentullser s-a dovedit a avea rezultate foarte bune in afectiuni postraumatice (ex. statusrost plastie de lrgamente) si afectiuni reumatice.

lCurentii folositi in fizioterapie (curenti diadinamici, curenti interferentiali, TENS, ionizgalvan rzare, electrostim u lare muscu lara si nervoasa) mod u leaza perceptia du reroas

cnivelul nervilor motori si senzitivi sau stimuleaza contractiile musculare si implicitIcirculatia sanquina cu efecte biochimice locale antiinflamatoare si miorelaxante.Tratamentul cu curenti terapeutici are efecte bune in afectiunile neurologice si afetiut

reumatismale.

ratamentul cu uttrasunet produce un micromasaj la nivelr-rl tesuturilor asigurand orenetrare in profunzime a substantelor antiinflamatoare sub forma de gel, in functieloza poate sa faca o incalzire a tesuturilor tratate. Acest tratament de fizioterapie arerfect decontracturant si de stimulare a circulatiei sanquine.

:ste folosit cu succes In recuperarea medicala sportiva si reumatismala.

..- .: .-. 1 - . ... ..-.. ; ".l; ,.:''':illi-...Baile galvanice combina actiuneaapei.

curentului continuu si neotaradtc cu etectul termlc

)aile galvanice sunt folosite in fizioterapie in principal pentru terapia durerii de origine nervoasa sau musculara, ir

rsuficienta venoasd cronica, atrofii musculare dupd imobilizari prelungite.

t'r'q i4 i t#1i,,;l |.'lf r *r,,:fectul campului magnetic asupra organismului uman este foarterfecte asupara schimburilor de substante intre celule, implicit asupratsemenea efecte endocrine si asupra sistemului nervos vegetativ.

:fecte bune in stres si oboseala cronica si recuperare medicalaex.status post fracturi)

rle nrembrelor

complex, avametabolismul

ortopedica

i":r:*J* l;{:Lirl#Este o metoda de fizioterapie care foloseste proprietatile campului condensator gende curenti de inalta frecventa cu proprietatea ca la trecerea prin tesuturi produce ca

in orofunzime.Avantajul terapiei cu unde scurte consta in penetrabilitatea mult mai mare in compalcu alte metode de fizioterapie.Terapia prin caldura este recomandata indeosebi in afectiuni cronice ale incheieturilpentru dureri articulare sau afectiuni cauzate de tulburari ale circulatiet periferice ver

BIBLIOGRAFIE

I. (trt'tt bttlneo-c'litnutic'u. Inclic'ct1ii si c'ontruinclicdlii, Editura

\ leclicala. Llr.rcuresti. I 986.

l. Corr-reliur Obraqcu, Ererc'i{ii ./izice pentru bolnavii cardictvasculcrri,

I:clitLrra \lcclicald. [Jr,tcr-tresti, I 989.

l. ('onstantin \/asilc-. Ii.ret'c'i1ii1c fi:ic'e in lrulcrrttenlul reuntatistnului

cu'tic' ttlut' l:clitLrra Sport--l-Lrristn, []uctrresti I 984.

-t. Cttltura fi:ic'd ntec{icctld, [rclitura Sporl-Turistn, Br-rcureqti 1981.

5. (-. Ilaciu. Pt'ogrctme de gintnas/ic'd medicald, Editura Stadion ,1974.

6. [).1)LrntitrLr. ]lcetlttcctreu ftutc'lionald in ctfbc'Siunile coloanei vertebrale,

I:clitLrra Sport-.l Lrrism. []Lrcuregti I 98.+.

l. D.Dumitru, Ghid de reedttcare ,functionald, Editura Sport-Turisrn,

IJr-rcureSti 1981.

8. Elena Cristea, Ererc'ilii cle gimnasticd recuperatorie la hemiplegici,

Eclitura Medicala, Bucure$ti I 984.

9. Mar.ian Ijint-ritir, Gimnastic'cr rneclicala la drtmiciliu, E,ditura Sport--furism,

IlLrcuresti lc)89.

10. Revistcr cle reutperctra meclic'inii "fizic'a Si bulnectlogie, Editura

Inlomedicet, llucuregti, 2000.

ll. Sbenghe 'l-., Prevenirea st.rferinlelor musculo- articrtlare, Editura

Medicala. l]ucr-rresti. I c)84.

12. Sbelghe 'l'., Kinetologie prc\/ilaclicd, terupetrticci 'si de recuperare,

Irditura Medicala, Bucuresti 1987.

li. Sbe'ghc- 'l-.. llac'ttperoreu maclic'ulii a sechelelctr posttraumcrtice. Editura

\'lcdicalli. []trctrrcsti 198 l.

14. Ieleki N. sj col .. Cttrct bctlneoc:lintaticd in Romania, Editura Sport-

-l'r-rrism. []r.rcuresti I 98'+.