bazele grafice ale proiectării 2

Bazele grafice ale proiectării

ID test: MecanicaBP

Întrebări total în test: 381

Partea 1 30%: Număr de întrebări - 121, ([31,76%]-28,61%-39,63% ).

Partea 2 30%: Număr de întrebări - 109, (31,76%-[28,61%]-39,63% ).

Numărul total de grupuri (teme): 13

-------------------------------------------------------------------------------------------

Partea 1 30%: Număr de întrebări - 121, (31,76%).

Grupul (tema): Tema01

Întrebarea 1.

Care categorie de standarde intră în sistemul unic al documentaţiei de proiectare S.U.D.P.?

Variante de răspuns:

1. OST

2. STP

3. GOST++++++++++++++++

4. RST

Întrebarea 2.

Cum se notează standardele de ramură?


1. GOST

2. STP

3. RST

4. OST+++++++++++++=

Întrebarea 3.

Cum se notează standardele întreprinderilor?


1. OST

2. STP+++++++++++++

3. GOST

4. RST

Întrebarea 4.

Care documente se referă la documentele de proiectare?


1. documentele grafice

2. documentele grafice şi de text+++++++++++++

3. documentele de text

4. nota explicativă

Întrebarea 5.

Care documente nu se referă la documentele de proiectare?



2. documentele grafice şi de text


4. toate răspunsurile sînt incorecte+++++++++++++++++++

Întrebarea 6.

Care documente se referă la documentele de proiectare?



2. documentele grafice şi de text++++++++++++

3. toate răspunsurile sînt incorecte


Întrebarea 7.

Ce înseamnă în notaţia standardului ГОСТ 2.305-68 cifra 2?


1. standardele S.U.D.P.++++++++++++++

2. numărul de ordine a standardului în grupă

3. standardul întreprinderii

4. grupa standardului

Întrebarea 8.




2. standardele S.U.D.P.


4. grupa standardului++++++++++++++++++++++++++++++

Întrebarea 9.





3. numărul de ordine a standardului în grupă+++++++++++++++

4. standardele S.U.D.P.

Întrebarea 10.



1. categoria standardului


3. anul de introducere a standardului++++++++++++++


Întrebarea 11.

Articolul, părţile componente ale căruia se îmbină între ele prin operaţii de asamblare, se numeşte:


1. unitate de asamblare++++++++++++=

2. piesă

3. organ de lucru

4. articol

Întrebarea 12.

Articolul confecţionat dintr-un material omogen după denumire şi marcă fără aplicarea operaţiilor de asamblare se numeşte:


1. organ de lucru

2. piesă++++++++++++

3. articol

4. unitate de asamblare

Întrebarea 13.

Articolul confecţionat dintr-un material omogen după denumire şi marcă fără aplicarea operaţiilor de asamblare se numeşte:


1. piesă++++++++++++

2. toate răspunsurile sînt incorecte+


4. articol

Întrebarea 14.

Orice obiect sau set de obiecte care se confecţionează la întreprindere se numeşte:


1. articol+++++++++++

2. piesă

3. organ de lucru


Întrebarea 15.

Documentele de proiectare se împart în:


1. desene de lucru şi desene de ansamblu

2. desene de execuţie şi desene de ansamblu

3. documente grafice şi unităţi de asamblare

4. documente grafice şi documente de text+++++++++++++++++

Întrebarea 16.

Care format are dimensiunile 594x841?


1. А2

2. А3

3. А1++++++++++++++

4. А4

Întrebarea 17.



1. А4

2. А2

3. А1

4. А3+++++++++++++++++

Întrebarea 18.



1. А3

2. А4

3. А2+++++++++++++++

4. А1

Întrebarea 19.

Formatul A0 este o foaie cu dimensiunile:


1. 148 x 210

2. 841 x 1189++++++++++++++=

3. 420 x 594

4. 210 x 297

Întrebarea 20.

Care din scări sunt scări de mărire?


1. 1:2; 1:3; 1:4; 1:5

2. 2:1; 2,5:1; 4:1; 5:1++++++++++++++++=

3. 1:2; 1:2,5; 1:4; 1:10

4. 2:1; 2,5:1; 3:1; 5:1

Întrebarea 21.

Care din scări sunt scări de micşorare?


1. 1:2; 1:3; 1:4; 1:5

2. 1:2; 1:2,5; 1:4; 1:10+++++++++++++++

3. 2:1; 2,5:1; 3:1; 5:1

4. 2:1; 2,5:1; 4:1; 5:1

Întrebarea 22.

Lungimea piesei este de 80mm, iar lungimea reprezentării ei pe desen este de 40mm. Carе este scara reprezentării?


1. 4:1

2. 2:1

3. 1:2++++++++++++++++

4. 1:4

Întrebarea 23.



1. 1:4

2. 2:1

3. toate răspunsurile sînt incorecte+++++++++++++++

4. 4:1

Întrebarea 24.




2. 1:2++++++++++++++++++

3. 2:1

4. 1:4

Întrebarea 25.



1. 1:4

2. 1:2

3. 2:1++++++++++++++++++++++

4. 4:1

Întrebarea 26.




2. 1:4

3. 4:1

4. 1:2

Întrebarea 27.




2. 1:2

3. 2:1++++++++++++++++++++

4. 4:1

Întrebarea 28.



1. 4:1

2. 2:1++++++++++++++++++++++

3. 1:2

4. 1:4

Întrebarea 29.

Carе este scara reprezentării, dacă lungimea reprezentării piesei pe desen este de 80mm, iar lungimea piesei este de 40mm?


1. 1:4

2. 1:2

3. 4:1

4. 2:1+++++++++++++++++++

Întrebarea 30.

Lungimea reprezentării piesei pe desen este de 160mm, iar lungimea piesei este de 40mm. Carе este scara reprezentării?


1. 2:1

2. 1:4

3. 4:1++++++++++++


Întrebarea 31.



1. 1:2

2. 1:4

3. 4:1 ++++++++++++++++

4. 2:1

Întrebarea 32.



1. 2:1

2. toate răspunsurile sînt incorecte+++++++++++++++++++++++++++

3. 1:2

4. 1:4

Întrebarea 33.

Lungimea piesei şi a reprezentării ei sînt egale. Carе este scara reprezentării?


1. 2:1

2. 1:2

3. 1:4

4. 1:1++++++++++++++++

Întrebarea 34.

Pentru reprezentarea conturului vizibil al piesei se utilizează:


1. linia continuă subţire

2. linia discontiuă subţire

3. linia continuă groasă++++++++++++++++

4. linia-punct subţire

Întrebarea 35.

Pentru reprezentarea conturului invizibil al piesei se utilizează:


1. linia discontiuă subţire+++++++++

2. linia continuă groasă

3. linia continuă su


Întrebarea 36.

Pentru reprezentarea axei de simetrie se utilizează:


1. toate răspunsurile sînt incorecte+++++++++++++++++++z1

2. linia discontiuă subţire

3. linia continuă groasă


Întrebarea 37.

Linia continuă principală groasă (linia de contur) se trasează de grosime:


1. S/2

2. S++++++++++++++++

3. S/3

4. 1,5S

Întrebarea 38.

Axele de simetrie se trasează cu:


1. linie – punct îngroşată de grosime de la S pînă la 1,5S

2. linie – punct subţire de grosime de la S/3 pînă la S/2++++++++++++++++++

3. linie continuă de grosime de la 0,5 pînă la 1,4mm

4. linie întreruptă subţire de grosime de la S/3 pînă la S/2

Întrebarea 39.

Scară a desenului se numeşte raportul dintre:


1. dimensiunile reale ale obiectului şi dimensiunile reprezentării obiectului pe desen

2. dimensiunile liniare ale reprezentării obiectului pe desen şi dimensiunile lui reale+++++

3. dimensiunile reale ale obiectului şi cele virtuale

4. raportul dintre reprezentarea obiectului şi desenul lui

Întrebarea 40.

Care este dimensiunea caracterelor, dacă înălţimea literelor majuscule este 7mm.


1. 3,5

2. 10

3. 7+++++++++++++++++++++++++++

4. 5


Întrebarea 41.

Prin care simbol se notează pe desen raza?


1. R++++++++++

2.

3.

4.

Întrebarea 42.

Prin care simbol se notează pe desen diametrul?


1.

2. ++++++++++++

3.

4. R

Întrebarea 43.

Prin care simbol se notează pe desen conicitatea?


1.

2. R

3. ++++++++++++j

4.

Întrebarea 44.

Prin care simbol se notează pe desen înclinarea?


1.

2. ++++++++

3.

4. R

Întrebarea 45.

Care este distanţa minimă admisibilă între linia de cotă şi linia de contur?


1. 7

2. 20

3. 10++++++++++++++++++++++++++

4. 15

Întrebarea 46.



1. 15

2. toate răspunsurile sînt incorecte+++++++++++

3. 7

4. 20

Întrebarea 47.




2. 15

3. 7

4. 10+++++++++++++++++

Întrebarea 48.

Care este distanţa minimă admisibilă între linile de cotă?


1. 7+++++++++++++

2. 20

3. 15

4. 10

Întrebarea 49.

În care unităţi de măsură sunt prezentate pe desene dimensiunile liniare şi abaterile limită?


1. mcm

2. m

3. mm++++++++++++++++

4. см

Întrebarea 50.

Pe desen trebuie prezentat un număr de dimensiuni:


1. minim, dar suficient pentru confecţionarea şi controlul articolului+++++++++++++++

2. toate dimensiunile în afară de cele de referinţă

3. minim, dar suficient pentru confecţionarea, proiectarea şi controlul articolului

4. maxim

Întrebarea 51.

Se admite oare pe desen repetarea cotelor pe diferite reprezentări şi în textul desenului?


1. la decizia proiectantului

2. se admite în cerinţele tehnice

3. se admite

4. nu se admite+++++++++++++++

Întrebarea 52.

În ce caz se permite de a închide lanţul cotelor?


1. cînd numărul cotelor este mai mare de 3

2. întotdeauna

3. niciodată

4. cînd una din cote este de referinţă+++++++++++++++++

Întrebarea 53.

Care cotă se numeşte de referinţă?


1. cota care nu se foloseşte la confecţionarea articolului, dar uşurează citirea desenului+++


3. cota care nu se foloseşte la proiectarea articolului, dar uşurează confecţionarea desenului

4. cota care se foloseşte la confecţionarea articolului, dar тг uşurează citirea desenului

Întrebarea 54.

Care cotă se numeşte de referinţă?


1. cota care nu se foloseşte la proiectarea articolului, dar uşurează confecţionarea desenului

2. numai cotele conturului exterior al piesei

3. cota care se foloseşte la confecţionarea articolului, dar тг uşurează citirea desenului


Întrebarea 55.

Prin care simbol se notează pe desen cotele de referinţă?


1.

2.

3. *+++++++++++++++++

4.

Întrebarea 56.

Se permite de a schimba pe acelaşi desen dimensiunile săgeţii liniilor de cotă?



2. depinde de lungimea liniei de cotă

3. da

4. nu++++++++++++++++++++++++++++++++

Întrebarea 57.

Dimensiunile săgeţii liniei de cotă:


1.

2. depind de scară

3. depind de grosimea liniei conturului vizibil++++++++++

4. depind de grosimea liniei conturului invizibil

Întrebarea 58.



1. depind de scară

2.

3. depind de grosimea liniei conturului vizibil+++++++++++++++++++++++


Întrebarea 59.



1. depind de dimensiunile reprezentării

2. depind de grosimea liniei conturului invizibil

3. toate răspunsurile sînt incorecte++++++++++++++++++++

4. nu depind de nimic

Întrebarea 60.

Liniile de cotă şi liniile ajutătoare se trasează:


1. cu linie-punct subţire

2. cu linie de contur

3. cu linie continuă subţire++++++++++++++++++

4. cu linie discontinuă subţire

Întrebarea 61.

Liniile ajutătoare nu trebuie să depăşească liniile de cotă mai mult de:


1. 3-10mm

2. 10mm

3. 7mm

4. 1-5mm++++++++++++++++++++++++==

Întrebarea 62.




2. 10mm

3. 7mm

4. 1-5mm+++++++++++++++++++++

Întrebarea 63.



1. toate răspunsurile sînt incorecte++++++++++++++++

2. 7mm

3. 10mm

4. 1-5сm

Întrebarea 64.

Se permite oare de a intersecta liniile de cotă şi liniile ajutătoare?


1. este necesar după posibilitate de a nu evita intersectarea acestor linii

2. nu


4. este necesar după posibilitate de a evita intersectarea acestor linii+++++++++++++++++

Întrebarea 65.

Se permite oare de a diviza cifrele cotei cu careva linii de pe desen?


1. se permite cu liniile axelor de simetrie

2. se permite cu liniile de haşurare

3. nu++++++++++++++++++

4. da

Întrebarea 66.

Se permite oare de a intersecta săgeata liniei de cotă cu o linie de contur sau cu o linie ajutătoare?


1. nu+++++++++++++++++++++++++++++++++

2. da, dacă nu este loc pe desen

3. da


Întrebarea 67.

De care parte a liniei de cotă dispuse vertical se prezintă cota?


1. indiferent


3. dreaptă

4. stîngă+++++++++++++++++++++++++++++++++++

Întrebarea 68.



1. dreaptă

2. stîngă++++++++++++++++++++++++++++++=

3. indiferent


Întrebarea 69.



1. pe linia de cotă

2. dreaptă

3. indiferent

4. toate răspunsurile sînt incorecte++++++++++++++++++++++++++++

Întrebarea 70.

De care parte a liniei de cotă dispuse orizontal se prezintă cota?


1. pe linia de cotă++++++++++++++++++++++++++++++

2. stîngă

3. indiferent


Întrebarea 71.

De care parte a liniei de cotă dispuse orizontal se prezintă cota?


1. indiferent

2. toate răspunsurile sînt incorecte++++++++++++++++++++++++


4. stîngă


Întrebarea 72.

Ce se numeşte racordare?


1. racordare se numeşte punctul de intersecţie a două linii

2. racordare se numeşte trecerea lină de la o linie la alta

3. racordare se numeşte intersecţia unei drepte cu o circumferinţă

4. racordare se numeşte trecerea bruscă de la o linie la alta

Întrebarea 73.

Ce se numeşte racordare?


1. racordare se numeşte trecerea lină de la o linie la alte două

2. racordare se numeşte trecerea bruscă de la o linie la alta


4. racordare se numeşte punctul de intersecţie a două linii

Întrebarea 74.

Ce se numeşte centru de racordare?


1. punctul de dispunere a piciorului compasului la trasarea racordării

2. începutul trecerii de la o linie la alta

3. punctul de dispunere a piciorului compasului la trasarea circumferinţei

4. punctul de intersecţie a două racordări

Întrebarea 75.





3. punctul de trecere de la o linie la alta

4. punctul de dispunere a piciorului compasului la trasarea racordării

Întrebarea 76.



1. punctul de intersecţie a două racordări



4. începutul trecerii de la o linie la alta

Întrebarea 77.

Puncte de trecere într-o racordare se numesc?


1. punctele de intersecţie a liniilor ajutătoare la determinarea centrului de racordare

2. punctele de intersecţie a liniei care uneşte centrele circumferinţelor racordate cu circumferinţe propriu zise

3. punctele de trecere lină de la arcul racordării la liniile racordate

4. orice puncte de pe arcul racordării

Întrebarea 78.

În orice racordare se disting următoarele elemente:


1. raza de racordare R, diametrul de racordare D şi punctele de intersecţie K1 şi K2

2. raza de racordare R, centru de intersecţie O şi diametrul de racordare D

3. raza de racordare R, centru de racordare O şi punctele de trecere K1 şi K2

4. raza de racordare R, diametrul de racordare D şi punctele de trecere K1 şi K2

Întrebarea 79.

La executarea racordării exterioare (cu un arc de rază cunoscută R) a două circumferinţe cu razele R1 şi R2 , razele de trecere pentru determinarea centrului de racordare sînt egale cu:


1. R-R1, R+R2

2. R+R1, R+R2

3. R+R1, R-R2

4. R-R1, R-R2

Întrebarea 80.




2. R-R1, R+R2

3. R+R1, R+R2

4. R-R1, R-R2

Întrebarea 81.



1. R-R1, R+R2


3. R-R1, R-R2

4. R+R1, R-R2

Întrebarea 82.

La executarea racordării interioare (cu un arc de rază cunoscută R) a două circumferinţe cu razele R1 şi R2, razele de trecere pentru determinarea centrului de racordare sînt egale cu:


1. R-R1, R-R2

2. R+R1, R+R2

3. R+R1, R-R2

4. R-R1, R+R2

Întrebarea 83.




2. R-R1, R-R2

3. R-R1, R+R2

4. R+R1, R+R2

Întrebarea 84.



1. R+R1, R-R2


3. R-R1, R+R2

4. R+R1, R+R2

Întrebarea 85.

La executarea racordării mixte (cu un arc de rază cunoscută R) a două circumferinţe cu razele R1

şi R2, razele de trecere pentru determinarea centrului de racordare sînt egale cu:


1. R-R1, R-R2

2. R+R1, R1+R2

3. R-R1, R+R2

4. R+R1, R+R2

Întrebarea 86.




1. R-R1, R-R2

2. R+R1, R+R2


4. R-R1, R+R2

Întrebarea 87.





2. R+R1, R-R2

3. R-R1, R-R2

4. R+R1, R+R2

Întrebarea 88.




1. R+R1, R1+R2

2. R+R1, R+R2


4. R-R1, R-R2

Întrebarea 89.

Conicitatea se determină după formula:


1.

2.

3.

4.

Întrebarea 90.

Înclinare a dreptei AB faţă de dreapta BC, care aparţine planului orizontal de proiecţie se numeşte raportul:


1.

2.

3.

4.

Întrebarea 91.




2.

3.

4.

Întrebarea 92.




2.

3.

4.

Întrebarea 93.

Înclinarea se măsoară în:


1. grade

2. procente

3. toate răspunsurile sunt corecte

4. raport simplu

Întrebarea 94.

Prin care formulă trigonometrică se exprimă înclinarea unei drepte faţă de alta, dacă unghiul dintre drepte fiind egal cu α?


1. cosα

2. tgα

3. sinα

4. ctgα

Întrebarea 95.

Prin care simbol se notează înclinarea pe desen?


1. %

2.

3.

4.

Întrebarea 96.

Cum trebuie orientat simbolul înclinării?


1. în direcţia înclinării

2. în dreapta

3. în stînga

4. nu are importanţă

Întrebarea 97.

Cum se trasează braţul liniei de indicaţie, pe care se indică înclinarea dreptei?


1. paralel dreptei faţă de care este prezentată înclinarea

2. perpendicular inscripţiei principale

3. perpendicular dreptei faţă de care este prezentată înclinarea

4. paralel inscripţiei principale

Întrebarea 98.

Transformaţi valoarea înclinării 12% în raport simplu:


1. 3:25

2. 1:4

3. 1:12

4. 12°

Întrebarea 99.

Transformaţi valoarea înclinării 25% în raport simplu:


1. 1:4

2. 12°

3. 1:12

4. 3:25

Întrebarea 100.

Transformaţi valoarea înclinării 45o în raport simplu:


1. 25 %

2. 1:1

3. 1:2

4. 2:1

Întrebarea 101.

Cu ce este egal unghiul dintre două drepte dacă înclinarea uneia faţă de cealaltă este de 1:1?


1. 30°

2. 90°

3. 45°

4. 60°

Întrebarea 102.

După ce formulă se determină conicitatea suprafeţei conice, dacă unghiul de înclinaţie a generatoarei conului către axa lui este egal cu α?


1. tgα

2. 2tgα

3. ctgα

4.

Întrebarea 103.

Prin care simbol se notează conicitatea pe desen?


1.

2.

3. %

4.

Întrebarea 104.

Cum se trasează braţul liniei de indicaţie, pe care se indică conicitatea suprafeţei?


1. perpendicular axei conului


3. perpendicular generatoarei conului

4. paralel axei conului**********

Întrebarea 105.

Cum trebuie orientat simbolul conicităţii?


1. în direcţia vîrfului conului

2. în dreapta relativ inscripţiei principale

3. în direcţia bazei conului

4. în stînga relativ inscripţiei principale

Întrebarea 106.

Transformaţi valoarea conicităţii egală cu 20% în raport simplu?


1. 2:5

2. 1:5

3. 1:2

4. 1:10

Întrebarea 107.

Cu ce va fi egală conicitatea trunchiului de con la care diametrul bazei de jos este 20mm, iar diametrul bazei de sus este de 10mm, iar distanţa dintre baze este 30mm?


1. 1:3

2. 1:5

3. 1:2

4. 2:3

Întrebarea 108.

Înclinarea generatoarei conului, cu conicitatea de 1:10 este egală:


1. 1:20

2. 1:15

3. 1:5

4. 1:10

Întrebarea 109.

La transferarea a 5% în raport simplu se va obţine raportul:


1. 1:20

2. 5:1

3. 10:2

4. 3:25

Întrebarea 110.

Care este legătura între înclinarea (i) a generatoarei conului faţă de axa lui şi conicitatea (k) a acestui con?


1.

2.

3.

4.

Întrebarea 111.

Cum se numeşte reprezentarea dată (vezi figura)?


1. construirea racordării a dreptei şi circumferinţei cu un arc de rază cunoscută R20, unde 1 şi 2 sînt puncte de trecere

2. construirea racordării a două drepte cu un arc de rază cunoscută 1 şi 2

3. construirea unei circumferinţe cu raza cunoscută R20

4. construirea racordării a două drepte 1 şi 2 cu un arc de rază cunoscută R20

Întrebarea 112.



1. construirea racordării a două drepte cu un arc de rază cunoscută 1 şi 2

2. construirea racordării a două drepte perpendiculare 1 şi 2 cu un arc de rază cunoscută R15


4. construirea racordării a două drepte paralele 1 şi 2 cu un arc de rază cunoscută R15

Întrebarea 113.







Întrebarea 114.







Întrebarea 115.



1. construirea racordării interioare a două circumferinţe cu razele R30 şi R40 cu un arc de rază cunoscută R100

2. construirea racordării exterioare a două circumferinţe cu razele R30 şi R40 cu un arc de rază cunoscută R100

3. construirea racordării mixte a două circumferinţe cu razele R30 şi R40 cu un arc de rază cunoscută R100


Întrebarea 116.

Cum se determină punctul O2 din figura dată (vezi figura)?


1. din punctul O de trasat un arc cu raza 60mm, iar din punctul O1 de trasat un arc cu raza 70mm




Întrebarea 117.



1. construirea racordării exterioare a două circumferinţe cu razele R30 şi R40 cu un arc de rază cunoscută R100




Întrebarea 118.

Cum se determină punctul O2 din figura dată (vezi figura)?






Întrebarea 119.



1. construirea racordării unei drepte şi circumferinţe cu un arc de rază cunoscută egal cu 40mm




Întrebarea 120.







Întrebarea 121.









Întrebarea 122.

Ce metodă de proiecţie se foloseşte la îndeplinirea desenelor?


1. proiecţia ortogonală

2. proiecţia centrală

3. proiecţia oblică

4. proiecţia axonometrică

Întrebarea 123.

În cazul reprezentării unui obiect pe desen el trebuie amplasat:


1. în triedrul 2

2. după planul de proiecţie

3. între observator şi planul de proiecţie

4. în diedrul 2

Întrebarea 124.

Cîte vederi fundamentale (de bază) sunt prevăzute conform GOST 2.305-68?


1. 4

2. 3

3. 5

4. 6+++++++++++

Întrebarea 125.

Care vedere se numeşte vedere principală?


1. vederea de jos

2. vederea din dreapta

3. vederea de sus

4. vederea din faţă

Întrebarea 126.



1. vederea de jos

2. vederea de sus


4. vederea din faţă

Întrebarea 127.



1. vederea de sus


3. vederea din dreapta

4. vederea de jos

Întrebarea 128.

Numărul de vederi pe desen trebuie să fie:


1. 3

2. minim, dar suficient pentru citirea desenului

3. 5

4. 4

Întrebarea 129.



1. minim pentru citirea desenului

2. 4

3. 3


Întrebarea 130.




2. 3

3. 4


Întrebarea 131.

Unde se dispune vederea de sus?


1. în dreapta vederii din faţă

2. deasupra vederii din faţă

3. în stînga vederii din faţă

4. sub vederea din faţă

Întrebarea 132.

Unde se dispune vederea din stînga?






Întrebarea 133.

Unde se dispune vederea din dreapta?






Întrebarea 134.

Unde se dispune vederea de jos?






Întrebarea 135.

Cum se numeşte vederea obţinută pe un plan de proiecţie, care nu este paralel cu nici unul din planele de proiecţie de bază?


1. vedere suplimentară

2. vedere de bază

3. vedere simplă

4. vedere locală

Întrebarea 136.

Cum se numeşte reprezentarea locului limitat al suprafeţei obiectului, obţinut pe unul din planele de proiecţie de bază?


1. vedere simplă

2. vedere de bază

3. vedere locală


Întrebarea 137.

Cum se numeşte reprezentarea obiectului secţionat imaginar cu unul sau mai multe plane secante?


1. tăietură

2. vedere locală

3. vedere de bază


Întrebarea 138.

Cum se numeşte reprezentarea obiectului secţionat imaginar cu unul sau mai multe plane secante?



2. vedere de bază


4. vedere locală

Întrebarea 139.

Cum se numeşte tăietura obţinută în rezultatul secţionării obiectului cu un plan secant orizontal?


1. tăietură orizontală

2. tăietură frontală

3. tăietură de profil

4. tăietură laterală

Întrebarea 140.

Cum se numeşte tăietura obţinută în rezultatul secţionării obiectului cu un singur plan secant?


1. tăietură frîntă

2. tăietură simplă

3. tăietură în trepte

4. tăietură compusă

Întrebarea 141.

Cum se numeşte tăietura obţinută în rezultatul secţionării obiectului cu două şi mai multe plane secante?




3. tăietură în 2 trepte


Întrebarea 142.

Cum se numeşte tăietura obţinută în rezultatul secţionării obiectului cu plane secante paralele?






Întrebarea 143.

Cum se numeşte tăietura obţinută în rezultatul secţionării obiectului cu plane secante dispuse sub un unghi unul fată de altul?






Întrebarea 144.

Haşurarea în tăieturi se îndeplineşte sub un unghi de:


1. diferit de 90o

2. 60o

3. 30o

4. 45o

Întrebarea 145.

Cum se numeşte linia care ne indică poziţia planului secant?


1. linie-punct subţire

2. linie de contur

3. linie de secţiune


Întrebarea 146.

Care este grosimea liniei de secţiune?


1. 1,5S

2. S/3

3. 1/5S

4. S/2

Întrebarea 147.

Cum se numeşte tăietura unei părţi limitate a obiectului?


1. tăietură oblică

2. tăietură locală

3. tăietură suplimentară


Întrebarea 148.

La ce distanţă de la extremităţile exterioare a liniei de secţiune se trasează săgeţile, care indică direcţia orientării privirii?


1. 1-5mm

2. 7-10mm

3. 1,5-2,0mm

4. 2-3mm

Întrebarea 149.

Unde se dispun literele, care indică planul secant?


1. în partea exterioară a liniei de secţiune

2. deasupra săgeţilor

3. în partea inferioară a liniei de secţiune

4. sub săgeţi

Întrebarea 150.

Cum se orientează literele majuscule prin care se notează planul secant?


1. paralel săgeţii

2. în orice direcţie


4. perpendicular inscripţiei principale

Întrebarea 151.

Dimensiunea literei majuscule prin care se notează planul secant:



2. trebuie să fie de 2,5-3 ori mai mare decît al cotelor

3. trebuie să fie de S/3


Întrebarea 152.

Dimensiunea literei majuscule prin care se notează planul secant:


1. trebuie să fie de 0,5-1,5 ori mai mare decît al cotelor

2. trebuie să fie de S/3



Întrebarea 153.

Suprapunerea secţiunii obiectului fără reprezentarea părţilor obiectului plasate după planul secant se numeşte:



2. secţiune

3. tăietură

4. vedere

Întrebarea 154.

Prin ce se deosebeşte secţiunea de tăietură?


1. se deosebeşte prin direcţia haşurării

2. în secţiune se prezintă intersecţia obiectului cu planul secant şi reprezentarea părţilor obiectului plasate după planul secant

3. în secţiune se prezintă numai intersecţia obiectului cu planul secant

4. nu se deosebeşte cu nimic

Întrebarea 155.

Cu ce linii se reprezintă conturul secţiunii extrase?


1. cu linie continuă principală groasă

2. cu linie discontinuă

3. cu linie punct-subţire

4. cu linie continuă subţire

Întrebarea 156.

Cu ce linii se reprezintă conturul secţiunii suprapuse?






Întrebarea 157.

Cu ce linii se îndeplineşte haşurarea în tăieturi şi secţiuni?






Întrebarea 158.







Întrebarea 159.








Întrebarea 160.

În cîte rînduri poate fi prezentată inscripţia pe braţul liniei de indicaţie?


1. cel mult patru

2. cel mult trei

3. cel mult două rînduri

4. cel mult unul

Întrebarea 161.

Unde trebuie prezentată pe desen partea textuală (cerinţele tehnice, caracteristica tehnică etc)?


1. în orice loc pe desen

2. mai sus de inscripţia principală (indicator)

3. mai jos de inscripţia principală (indicator)

4. în colţul stîng de sus

Întrebarea 162.

Se permite amplasarea reprezentărilor, tabelelor etc. între partea textuală şi inscripţia principală?


1. se permite, dacă nu-i loc suficient loc pe formatul desenului

2. nu se permite

3. se permite

4. la discreţia proiectantului

Întrebarea 163.




2. se permite

3. nu se permite


Întrebarea 164.






4. se permite

Întrebarea 165.

Cu ce fel de litere se indică cîmpul de toleranţă a găurilor?


1. cu litere majuscule ale alfabetului grecesc

2. cu litere majuscule ale alfabetului latin

3. cu litere minuscule ale alfabetului latin

4. cu litere minuscule ale alfabetului grecesc

Întrebarea 166.

Cu ce fel de litere se indică cîmpul de toleranţă a arborilor?


1. cu litere minuscule ale alfabetului latin

2. cu litere minuscule ale alfabetului grecesc

3. cu litere majuscule ale alfabetului latin

4. cu litere majuscule ale alfabetului grecesc

Întrebarea 167.

Se prezintă oare abaterea limită egală cu zero?



2. nu

3. depinde de dimensiunea nominală

4. da

Întrebarea 168.

Care trebuie să fie numărul de cifre după virgulă la prezentarea abaterile limită ale dimensiunilor de sus şi de jos?



2. Poate fi diferit

3. Nu are importanţă

4. Trebuie să fie egal

Întrebarea 169.

Unde trebuie prezentată informaţia despre abaterile limită neindicate ale dimensiunilor?


1. în cerinţele tehnice

2. în colţul stîng de sus

3. în colţul drept de sus

4. în orice loc pe desen

Întrebarea 170.

În ce cazuri trebuie prezentate în cerinţele tehnice pe desen cerinţele impuse faţă de abaterile limită?


1. dacă abaterile limită sînt egale

2. dacă abaterile limită nu sînt indicate nemijlocit lîngă cote pe desen

3. dacă abaterile limită sînt indicate nemijlocit lîngă cote pe desen


Întrebarea 171.

Datele despre toleranţele formei şi amplasării suprafeţelor se indică într-un cadru dreptunghiular divizat în 2 sau 3 părţi. Ce se indică în prima parte?


1. Simbolul toleranţei

2. Rugozitatea suprafeţei

3. Valoarea numerică a toleranţei în milimetri

4. Notaţia prin litere a bazei sau altei suprafeţe la care se referă toleranţa

Întrebarea 172.

Datele despre toleranţele formei şi amplasării suprafeţelor se indică într-un cadru dreptunghiular divizat în 2 sau 3 părţi. Ce se indică în partea a doua?






Întrebarea 173.

Datele despre toleranţele formei şi amplasării suprafeţelor se indică într-un cadru dreptunghiular divizat în 2 sau 3 părţi. Ce se indică în partea a treia?






Întrebarea 174.

Neregularităţile ce formează relieful suprafeţei se numesc:


1. abaterea medie a profilului

2. rugozitatea suprafeţei

3. ajustaj

4. racordare

Întrebarea 175.

Pentru indicarea pe desen a rugozităţii se folosesc 3 tipuri de simboluri. Ce înseamnă acest simbol: ?


1. Rugozitatea suprafeţei care se obţine prin înlăturarea unui strat de material

2. Rugozitatea suprafeţei metoda de obţinere a cărei nu este prevăzută de proiectant

3. Rugozitatea suprafeţei din material profilat

4. Rugozitatea suprafeţei care se obţine fără înlăturarea unui strat de material

Întrebarea 176.





3. Rugozitatea suprafeţei din material profilat


Întrebarea 177.







Întrebarea 178.

Unde se amplasează simbolul rugozităţii pentru cazul în care toate suprafeţele au rugozitate egală?


1. În colţul drept de sus

2. De asupra inscripţiei principale (indicatorului)

3. În colţul drept de jos

4. În colţul stîng de sus

Întrebarea 179.

Descifraţi notaţia rugozităţii suprafeţelor din colţul drept de sus Rz 40 ?


1. Toate suprafetele au rugozitatea Rz 40

2. Toate suprafetele, în afară de cele indicate pe desen, au rugozitatea Rz 40

3. Toate suprafetele, în afară de cele indicate pe desen, se păstrează în starea de livrare

4. Numai suprafeţele cilindrice au rugozitatea Rz 40

Întrebarea 180.

Descifraţi notaţia rugozităţii suprafeţelor din colţul drept de sus Rz 40 ( )?


1. Toate suprafetele, în afară de cele indicate pe desen, au rugozitatea Rz 40




Întrebarea 181.

Descifraţi notaţia rugozităţii suprafeţelor din colţul drept de sus ( )?




3. Numai suprafeţele plane au rugozitatea Rz 40



Întrebarea 182.

În funcţie de forma tijei sau găurii unde se execută, filetele se împart în filete:


1. metrice şi conice

2. cilindrice şi trapezoidale

3. cilindrice şi conice

4. trapezoidale şi pentru ţevi

Întrebarea 183.

Drept profil al filetului metric serveşte:


1. un triunghi isoscel cu unghiul de la vîrf egal cu 55°

2. un trapez isoscel cu unghiul dintre laturile laterale de 30o

3. un triunghi echilateral cu vîrfurile retezate

4. un dreptunghi

Întrebarea 184.

Drept profil al filetului cilindric pentru ţevi serveşte:



2. un dreptunghi



Întrebarea 185.

Drept profil al filetului trapezoidal serveşte:



2. un dreptunghi



Întrebarea 186.

Profilul filetului ferestrău este:


1. un trapez isoscel

2. un dreptunghi

3. un triunghi isoscel

4. un trapez asimetric

Întrebarea 187.

Descifraţi notaţia filetului М12x1-6g. Ce înseamnă litera M?


1. cîmpul de toleranţă

2. filet conic

3. metri

4. filet metric

Întrebarea 188.

Descifraţi notaţia filetului М12x1-6g. Ce înseamnă 12?


1. diametrul filetului

2. lungimea filetului

3. pasul filetului


Întrebarea 189.

Descifraţi notaţia filetului М12x1-6g. Ce înseamnă cifra 1?




3. pasul filetului


Întrebarea 190.

Descifraţi notaţia filetului М12x1-6g. Ce înseamnă 6g?


1. pasul filetului




Întrebarea 191.

Descifraţi notaţia filetului G1½LH-B. Ce înseamnă litera G?


1. pasul filetului

2. filet pentru ţevi



Întrebarea 192.

Descifraţi notaţia filetului G1½LH-B. Ce înseamnă 1½?


1. notaţia convenţională a ţevei în ţoli



4. pasul filetului

Întrebarea 193.

Descifraţi notaţia filetului G1½LH-B. Ce înseamnă literele LH?


1. filet de stînga

2. notaţia convenţională a ţevei în ţoli


4. filet de dreapta

Întrebarea 194.

Descifraţi notaţia filetului G1½LH-B. Ce înseamnă litera B?


1. clasa de rezistenţă

2. clasa de precizie

3. execuţia


Întrebarea 195.

Conicitatea filetului conic este de:


1. 1:16

2. 1:12

3. 1:20

4. 1:10

Întrebarea 196.

Descifraţi notaţia filetului R1½?


1. Filet cilindric pentru ţevi de 1,5 ţoli

2. Filet metric de 1,5 ţoli

3. Filet conic interior pentru ţevi de 1,5 ţoli

4. Filet conic exterior pentru ţevi de 1,5 ţoli

Întrebarea 197.

Descifraţi notaţia filetului Rс1½?


1. Filet cilindric pentru ţevi de 1,5 ţoli

2. Filet metric de 1,5 ţoli

3. Filet conic interior pentru ţevi de 1,5 ţoli

4. Filet conic exterior pentru ţevi de 1,5 ţoli

Întrebarea 198.

Standardul GOST 9150-81 stabileşte parametrii principali ai filetului metric pentru diametrele:


1. 1...60mm

2. 1...600mm

3. 10...600mm

4. 10...640mm

Întrebarea 199.

Standardul GOST 9484-81 stabileşte parametrii principali ai filetului trapezoidal pentru diametrele:


1. 1...60mm

2. 10...640mm

3. 1...600mm

4. 10...600mm

Întrebarea 200.

Alegeţi notaţia filetului metric cu pas mic?


1. M20x1,5

2. K¾

3. М20

4. M20x1,5LH-6g

Întrebarea 201.

Alegeţi notaţia filetului metric cu pas mare?


1. M20x1,5LH-6g

2. M20x1,5

3. K¾

4. М20

Întrebarea 202.

Alegeţi notaţia filetului metric de stînga cu pas mic?


1. М20

2. K¾

3. M20x1,5LH-6g

4. M20x1,5


Întrebarea 203.

Trebuie oare haşurată secţiunea transversală a bulonului?


1. La decizia proiectantului

2. Da

3. Nu

4. Depinde de pasul filetului

Întrebarea 204.

Trebuie oare haşurată secţiunea longitudinală a bulonului?


1. Nu

2. Depinde de pasul filetului

3. La decizia proiectantului

4. Da

Întrebarea 205.

Descifraţi notaţia: Bulon 3М12x1,25-6g x60.58 GOST 7798-70. Ce înseamnă 3?



2. execuţia

3. pasul filetului


Întrebarea 206.





3. execuţia

4. pasul filetului

Întrebarea 207.

Descifraţi notaţia: Bulon 3М12x1,25-6g x60.58 GOST 7798-70. Ce înseamnă 1,25?



2. execuţia


4. pasul filetului

Întrebarea 208.




2. pasul filetului



Întrebarea 209.

Descifraţi notaţia: Bulon 3М12x1,25-6g x60.58 GOST 7798-70. Ce înseamnă 6g?


1. execuţia




Întrebarea 210.






4. lungimea bulonului

Întrebarea 211.

Descifraţi notaţia: Piuliţă 2М12x1,25-6H.12 GOST 5915-70. Ce înseamnă 2?


1. execuţia

2. pasul filetului



Întrebarea 212.






4. pasul filetului

Întrebarea 213.

Descifraţi notaţia: Piuliţă 2М12x1,25-6H.12 GOST 5915-70. Ce înseamnă 1,25?


1. pasul filetului




Întrebarea 214.

Descifraţi notaţia: Piuliţă 2М12x1,25-6H.12 GOST 5915-70. Ce înseamnă 6H?





4. execuţia

Întrebarea 215.





3. execuţia


Întrebarea 216.

Descifraţi notaţia: Şaibă 2.12 GOST 11371-78. Ce înseamnă 2?


1. execuţia


3. grosimea şaibei


Întrebarea 217.

Descifraţi notaţia: Şurub В2.М8x1-8gx50.48 GOST 17475-80. Ce înseamnă litera B?



2. execuţia



Întrebarea 218.

Descifraţi notaţia: Şurub В2.М8x1-8gx50.48 GOST 17475-80. Ce înseamnă 2?


1. pasul filetului



4. execuţia

Întrebarea 219.





3. execuţia

4. pasul filetului

Întrebarea 220.

Descifraţi notaţia: Şurub В2.М8x1-8gx50.48 GOST 17475-80. Ce înseamnă 8g?



2. pasul filetului


4. execuţia

Întrebarea 221.





3. lungimea şurubului

4. diametrul şurubului

Întrebarea 222.



1. lungimea şurubului




Întrebarea 223.

Descifraţi notaţia: Prezon М20-6gx110.58 GOST 22034-76. Ce înseamnă 58?




3. lungimea prezonului


Întrebarea 224.



1. lungimea totală a prezonului




Întrebarea 225.







Întrebarea 226.







Întrebarea 227.

Descifraţi notaţia: Ştift 10h8x60 GOST 3128-70. Ce înseamnă 10?


1. lungimea ştiftului


3. diametrul ştiftului


Întrebarea 228.

Descifraţi notaţia: Ştift 10h8x60 GOST 3128-70. Ce înseamnă h8?






Întrebarea 229.

Descifraţi notaţia: Ştift 10h8x60 GOST 3128-70. Ce înseamnă 60?



2. lungimea ştiftului

3. diametrul ştiftului


Întrebarea 230.

Conicitatea ştiftului conic este de:


1. 1:50

2. 1:16

3. 1:20

4. 1:100



Întrebarea 231.

Ce număr de reprezentări (vederi, tăieturi, secţiuni) trebuie să conţină desenul de execuţie a piesei?


1. 4

2. minimum 2 vederi


4. 3

Întrebarea 232.





3. minimum 2 vederi

4. 3

Întrebarea 233.






4. 3

Întrebarea 234.

Pe care format trebuie să fie îndeplinit desenul de execuţie a piesei?


1. formatul se alege după necesitate

2. A2

3. A4

4. A3

Întrebarea 235.

Pe care format trebuie să fie îndeplinit desenul de execuţie a piesei?


1. A3

2. formatul se alege după necesitate


4. A4

Întrebarea 236.

Care este scara pentru îndeplinirea desenului de execuţie a piesei?


1. 1:1

2. 1:2

3. 2:1


Întrebarea 237.

Criteriul de bază la alegerea vederii principale este:


1. alegerea vederii principale depinde de existenţa unui plan suplimentar a piesei

2. vederea principală trebuie să aducă cea mai multă informaţie despre piesă

3. poziţia piesei pe vederea principală poate fi diferită

4. posibilitatea de executare a cotării

Întrebarea 238.

Ce informaţie trebuie să conţină desenul de execuţie a piesei?


1. informaţia necesară pentru confecţionarea

2. orice informaţie

3. informaţia necesară pentru confecţionarea şi controlul piesei

4. informaţia necesară pentru reprezentarea şi controlul piesei

Întrebarea 239.



1. informaţia necesară pentru confecţionarea şi controlul piesei




Întrebarea 240.





3. orice informaţie


Întrebarea 241.

Se permite oare repetarea cotelor pe desen?


1. se permite în textul cerinţelor tehnice


3. se permite

4. nu se permite

Întrebarea 242.




2. nu se permite



Întrebarea 243.




2. se permite



Întrebarea 244.

Care inscripţie referitor la cotele de referinţă se prezintă în cerinţele tehnice?


1. cote de referinţă

2. cotele se determină de producător

3. abaterile limită a dimensiunilor:


Întrebarea 245.

Către care tip de desene de execuţie a piesei se referă desenul de execuţie a bulonului: Bulon М12x80 GOST 7798-70?


1. către desenele de execuţie a pieselor cu reprezentări standard


3. către desenele de execuţie a pieselor standard

4. către desenele de execuţie a pieselor originale

Întrebarea 246.

Către care tip de desene de execuţie a piesei se referă desenul de execuţie a arcului?






Întrebarea 247.







Întrebarea 248.







Întrebarea 249.

Către care tip de desene de execuţie a piesei se referă desenul de execuţie a corpului pompei de ulei?






Întrebarea 250.







Întrebarea 251.







Întrebarea 252.

Care informaţie prezentată pe desenul de execuţie a piesei vorbeşte despre precizia dimensiunilor acesteia?


1. rugozitatea suprafeţelor

2. abaterile limită ale formei şi amplasării suprafeţelor

3. informaţia despre marerialul din care se confecţionează piesa

4. abaterile limită ale dimensiunilor

Întrebarea 253.

Care informaţie prezentată pe desenul de execuţie a piesei vorbeşte despre precizia formei acesteia?






Întrebarea 254.

Care informaţie prezentată pe desenul de execuţie a piesei vorbeşte despre precizia starea suprafeţelor acesteia?






Întrebarea 255.

Cum se amplasează pe desenul de execuţie reprezentarea arcului elicoidal?



2. orizontal

3. vertical

4. în funcţie de direcţia de înfăşurare

Întrebarea 256.

În ce stare se reprezintă pe desen arcul elicoidal?


1. în stare de livrare

2. în stare de comprimare preventivă

3. în stare de întindere preventivă

4. în stare liberă

Întrebarea 257.

Unde pe desenul de execuţie al piesei se prezintă parametrii roţii dinţate?


1. în cerinţele teănice

2. în inscripţia principală

3. în tabel în colţul drept de sus al desenului


Întrebarea 258.

Care dimensiuni pe desenul de execuţie a piesei se prezintă în paranteze pătrate?


1. dimensiunile suprafeţelor acestei piese, prelucrate concomitent cu suprafeţele altei piese după asamblarea acestora

2. dimensiunile suprafeţelor acestei piese după acoperirea acestora

3. dimensiunile suprafeţelor acestei piese, prelucrate concomitent cu suprafeţele altei piese după prelucrarea termică a acestora

4. dimensiunile suprafeţelor care se vor prelucra după asamblare

Întrebarea 259.





3. dimensiunile suprafeţelor acestei piese care trebuie prelucrate termic


Întrebarea 260.




2. dimensiunile suprafeţelor acestei piese care trebuie prelucrate termic



Întrebarea 261.

Cum se prezintă pe desenul de execuţie a piesei dimensiunile suprafeţelor care se vor prelucra după asamblare?


1. se prezintă în paranteze dreptunghiulare

2. se prezintă prin sublinire

3. se prezintă în paranteze rotunde

4. se prezintă în paranteze pătrate

Întrebarea 262.

Care dimensiuni pe desenul de execuţie a piesei se prezintă în paranteze rotunde?






Întrebarea 263.







Întrebarea 264.








Întrebarea 265.

Care îmbinări se numesc demontabile?



2. Îmbinările care pot fi dezasamblate fără deteriorarea formei şi dimensiunilor pieselor

3. Îmbinările care constau din două şi mai multe piese

4. Îmbinările care nu pot fi dezasamblate fără deteriorarea formei şi dimensiunilor pieselor

Întrebarea 266.

Îmbinările demontabile sînt:


1. îmbinările care nu pot fi dezasamblate fără deteriorare

2. îmbinările care pot fi dezasamblate fără deteriorare

3. îmbinările care constau din două şi mai multe piese

4. îmbinările care nu pot fi dezasamblate fără deteriorarea formei şi dimensiunilor pieselor

Întrebarea 267.

La care îmbinări se referă îmbinările ţevilor cu ajutorul fitingurilor?


1. la îmbinările prin pene

2. la îmbinările prin ştift

3. la îmbinările cu filet

4. la îmbinările sudate

Întrebarea 268.

La buloanele cu cap hexagonal unghiul teşiturii capului este de:


1. 60º

2. 30º+++++++++++

3. 15º

4. 45º

Întrebarea 269.

Cum se reprezintă pe desen bulonul care a nimerit în tăietură longitudinală?


1. bulonul cu cap hexagonal se haşurează

2. bulonul nu se haşurează, dacă este cu cap pătrat

3. bulonul se haşurează

4. bulonul nu se haşurează

Întrebarea 270.

În cazul reprezentării îmbinării prin bulon şi calcularea parametrilor după formule empirice, care este lungimea părţii bulonului ce iese după piuliţă?


1. 0,25…0,3d, unde d – diametrul filetului bulonului




Întrebarea 271.

În cazul reprezentării îmbinării prin bulon şi calcularea parametrilor după formule empirice, care este înălţimea piuliţei de precizie normală?


1. 0,8d, unde d – diametrul filetului bulonului




Întrebarea 272.

În cazul reprezentării îmbinării prin bulon şi calcularea parametrilor după formule empirice, care este înălţimea şaibei normale?






Întrebarea 273.

În cazul reprezentării îmbinării prin bulon şi calcularea parametrilor după formule empirice, care este diametrul şaibei normale?






Întrebarea 274.

În cazul reprezentării îmbinării prin bulon şi calcularea parametrilor după formule empirice, care este înălţimea capului bulonului de precizie normală cu cap hexagonal?






Întrebarea 275.

În cazul reprezentării îmbinării prin bulon şi calcularea parametrilor după formule empirice, care este jocul dintre tija bulonului şi gaura pisei îmbinate?






Întrebarea 276.

În cazul reprezentării îmbinării prin bulon şi calcularea parametrilor după formule empirice, care este diametrul interior al filetului?






Întrebarea 277.

În cazul reprezentării îmbinării prin bulon şi calcularea parametrilor după formule empirice, care este diametrul găurii pentru bulon?






Întrebarea 278.

Cum se numeşte această îmbinare cu filet (vezi figura)?


1. îmbinare prin prezon

2. îmbinare prin şurub

3. îmbinare prin bulon

4. îmbinare prin piuliţă

Întrebarea 279.







http://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A4%D0%B0%D0%B9%D0%BB:Bolted_joint.svg

http://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A4%D0%B0%D0%B9%D0%BB:Bolted_joint_2.svg

Întrebarea 280.







Întrebarea 281.









Întrebarea 282.







Întrebarea 283.









Întrebarea 284.

Cîte piese sînt prezentate pe desen (vezi figura)?


1. 6++++++++++++++

2. 7

3. 3

4. 9

Întrebarea 285.

Cîte piese standard sînt prezentate pe desen (vezi figura)?


1. 6

2. 2

3. 3+++++++++++++

4. 4


Întrebarea 286.

Care îmbinări se numesc nedemontabile?


1. Toate răspunsurile sînt incorecte

2. Îmbinările care pot fi dezasamblate fără deteriorarea formei şi dimensiunilor pieselor

3. Îmbinările care nu pot fi dezasamblate fără deteriorarea formei şi dimensiunilor pieselor

4. Îmbinările care constau din două şi mai multe piese

Întrebarea 287.

Îmbinările nedemontabile sînt:


1. îmbinările care constau din două şi mai multe piese

2. îmbinările care pot fi dezasamblate fără deteriorare


4. îmbinările care nu pot fi dezasamblate fără deteriorare

Întrebarea 288.

Îmbinările prin sudare:


1. se referă către îmbinările nedemontabile=++++++++++++++++++++++++++++++

2. se referă către îmbinările cu filet

3. se referă către îmbinările prin pene

4. se referă către îmbinările demontabile

Întrebarea 289.

Care îmbinări se referă către îmbinările nedemontabile?


1. sudate++++++++++++++++++++++++++++++

2. prin ştift

3. cu filet

4. prin pene

Întrebarea 290.



1. cu filet


3. prin pene

4. sudate+++++++++++++++++++++++++++++++++++++

Întrebarea 291.



1. prin ştift

2. toate răspunsurile sînt incorecte+++++++++++++++++++++++++++++

3. cu filet

4. prin pene

Întrebarea 292.



1. cu clei, cu nituri, sudate, prin prezoane

2. sudate, lipite, cu nituri, cu filet

3. sudate, prin pene, cu nituri, cu filet

4. sudate, cu nituri, lipite, cu clei++++++++++++++++++++++++++

Întrebarea 293.



1. cu clei, sudate, lipite, cu nituri+++++++++++++++++++++++++++

2. sudate, cu nituri, lipite, cu filet


4. sudate, lipite, cu nituri, cu pană

Întrebarea 294.





3. toate răspunsurile sînt incorecte++++++++++++++++++++++++++++++++


Întrebarea 295.



1. cu clei, sudate, lipite, cu nituri+++++++++++++++++++++++++++++++=




Întrebarea 296.

Cusătura sudată vizibilă se reprezintă pe desen:


1. cu linie continuă de grosime 2S

2. cu linie continuă principală groasă+++++++++++++++++++++++++++++++++

3. cu linie discontinuă principală groasă


Întrebarea 297.

Cusătura sudată invizibilă se reprezintă pe desen:



2. cu linie discontinuă subţire+++++++++++++++++++++++++++++++++



Întrebarea 298.

Semnul convenţional al îmbinărilor lipite şi cu clei se reprezintă pe desen:




3. cu linie continuă principală groasă+++++++++++++++++++++++++++++


Întrebarea 299.

Cusăturile îmbinărilor lipite şi cu clei se reprezintă pe desen:





4. cu linie continuă de grosime 2S++++++++++++++++++++

Întrebarea 300.

Alegeţi ordinea corectă de sus în jos, în care sînt prezentate semnele convenţionale la executarea cusăturii sudate (vezi figura):


1. 1)cusătură, executată după o linie închisă =++++++++++++++++++++++++++

2)cusătură, executată după o linie deschisă

3)cusătură discontinuă sau prin puncte cu dispunere în zigzag

4)cusătură, executată în procesul montării

5)cusătură discontinuă sau prin puncte cu dispunere în lanţ

2. 1)cusătură discontinuă sau prin puncte cu dispunere în zigzag


3)cusătură, executată după o linie închisă



3. 1)cusătură, executată după o linie deschisă





4. 1)cusătură, executată în procesul montării





Întrebarea 301.



1. 1)cusătură, executată în procesul montării++++++++++++++++++++++++++















4. 1)cusătură, executată după o linie închisă





Întrebarea 302.









4. 1)cusătură, executată după o linie deschisă ++++++++++++++++++++++++





Întrebarea 303.


















4. 1)cusătură discontinuă sau prin puncte cu dispunere în zigzag++++++++++++





Întrebarea 304.

Descifraţi notaţia cusăturii sudate: GOST 5264-80-Т5- 5-30/80. Ce înseamnă T3?


1. cusătura îmbinării în formă de T, unde 5 este modul de pregătire a muchiilor++++

2. cusătura îmbinării în formă de T, unde 5 este numărul pieselor sudate

3. cusătura îmbinării în formă de T, unde 5 este numărul cusăturilor

4. cusătura îmbinării în formă de T, unde 5 este cateta cusăturii

Întrebarea 305.

Descifraţi notaţia cusăturii sudate: GOST 5264-80-Т5- 5-30/80. Ce înseamnă 5?


1. cusătura îmbinării în formă de T, unde 5 este cateta cusăturii+++++++++++++++++++

2. cusătura îmbinării în formă de T, unde 5 este modul de pregătire a muchiilor



Întrebarea 306.



1. cusătura îmbinării în formă de T, unde 30 este modul de pregătire a muchiilor

2. cusătura îmbinării în formă de T, unde 30 este lungimea sectorului sudat++++++++++



Întrebarea 307.



1. pasul dintre sectoroarele sudate

2. cateta cusăturii

3. lungimea sectorului sudat++++++++++++++++++++++++++

4. numărul cusăturilor

Întrebarea 308.



1. numărul cusăturilor

2. lungimea sectorului sudat

3. cateta cusăturii

4. pasul dintre sectoroarele sudate++++++++++++++++++++++++++


Întrebarea 309.





3. în tabel în colţul drept de sus al desenului++++++++++++++++++++++++


Întrebarea 310.





3. toate răspunsurile sînt incorecte+++++++++++++++++++++++++++++


Întrebarea 311.

Tabelul cu parametrii roţii dinţate se prezintă:


1. în colţul drept de sus al desenului la distanţa de 20mm de la linia de sus a chenarului+++

2. în colţul stîng de sus al desenului la distanţa de 20mm de la linia de sus a chenarului

3. mai jos de reprezentarea roţii dinţate la distanţa de 20mm de la linia de jos a chenarului

4. deasupra inscripţiei principale la distanţa de 20mm de la linia de sus a acesteia

Întrebarea 312.




2. în colţul drept de sus al desenului la distanţa de 20mm de la linia de sus a chenarului+++



Întrebarea 313.



1. toate răspunsurile sînt incorecte++++++++++++++++++++++++++++



4. deasupra inscripţiei principale la distanţa de 20mm de la linia de sus a acesteia

Întrebarea 314.

Care tip de linii se foloseşte la reprezentarea cercului exterior al roţii dinţate pe desenele de ansamblu?



2. linia continuă de grosime 2S

3. linia punct-subţire

4. linia principală groasă+++++++++++++++++++++++++

Întrebarea 315.

Care tip de linii se foloseşte la reprezentarea cercului interior al roţii dinţate pe desenele de ansamblu?



2. linia principală groasă

3. linia punct-subţire

4. linia continuă subţire+++++++++++++++++++++++++++++++=

Întrebarea 316.

Care tip de linii se foloseşte la reprezentarea cercului de divizare al roţii dinţate?





4. linia punct-subţire+++++++++++++++++++++++++

Întrebarea 317.

Cum se alege secţiunea penei pentru roata dinţată?


1. în funcţie de diametrul roţii dinţate

2. în funcţie de diametrul găurii pentru arbore+++++++++++++++++++++++

3. în funcţie de materialul din care se confecţionează roata dinţată

4. în funcţie de materialul din care se confecţionează pana

Întrebarea 318.

Pasul circular al danturii (P) al roţii dinţate este:


1. distanţa dintre profilele (punctele) de acelaş nume ale dinţilor vecini pe arcul concentric cercului exterior al roţii dinţate

2. distanţa dintre profilele (punctele) de acelaş nume ale dinţilor vecini pe arcul concentric cercului interior al roţii dinţate

3. distanţa dintre profilele (punctele) de acelaş nume ale dinţilor vecini pe arcul concentric cercului de divizare a roţii dinţate++++++++++++++++++++

4. distanţa dintre dinţi

Întrebarea 319.

Modulul de divizare (m) al roţii dinţate este:


1. raportul pasului circular al danturii P către numărul π+++++++++++++++++++++

2. raportul diametrului exterior di către numărul de dinţi z

3. raportul diametrului exterior De către numărul de dinţi z

4. raportul grosimii dintelui S către numărul π

Întrebarea 320.

Diametrul exterior al roţii dinţate (unde m- modulul, iar z-numărul de dinţi) este egal:


1. m(z+2)++++++++++++++++++++++++

2. 2mz

3. m(z-2,5)

4. mz

Întrebarea 321.

Diametrul interior al roţii dinţate (unde m- modulul, iar z-numărul de dinţi) este egal:


1. m(z+2)

2. m(z-2,5)++++++++++++++++++++++++++=

3. 2mz

4. mz

Întrebarea 322.

Diametrul de divizare al roţii dinţate (unde m- modulul, iar z-numărul de dinţi) este egal:


1. mz+++++++++++++++++++++++++++++++++++==

2. m(z+2)

3. m(z-2,5)

4. 2mz

Întrebarea 323.

Cum se indică rugozitatea pe desenul de execuţie a roţii dinţate?



2. simbolul rugozităţii se depune pe linia cercului exterior al roţii dinţate

3. simbolul rugozităţii se depune pe linia cercului interior al roţii dinţate

4. simbolul rugozităţii se depune pe linia suprafeţei de divizare a roţii dinţate+++++++++

Întrebarea 324.

Înălţimea capului de dinte este egal:


1. m+++++++++++++++++++++++

2. 1,25m

3. 2m

4. 2,5m

Întrebarea 325.

Înălţimea piciorului de dinte este egal:


1. 2,5m

2. 1,25m+++++++++++++++++++++++++++++

3. 2m

4. m

Întrebarea 326.

Cum se dispun axele roţilor dinţate cilindrice, care se află în angrenare:


1. paralel++++++++++++++++++++++++++++

2. nu se intersectează

3. coincid

4. se intersectează

Întrebarea 327.

Cum se dispun axele roţilor dinţate conice, care se află în angrenare:


1. se intersectează

2. nu se intersectează

3. paralel++++++++++++++++++++++++++

4. coincid

Întrebarea 328.

Descifraţi notaţia: Pană 2-18x11x100 GOST 23360-78. Ce înseamnă 2?




3. execuţia+++++++++++++++++++++++++++++

4. modulul

Întrebarea 329.



1. lăţimea secţiunii penei+++++++++++++++++++++++++++++

2. diametrul arborelui

3. înălţimea secţiunii penei

4. lungimea penei

Întrebarea 330.



1. înălţimea secţiunii penei +++++++++++++++++++++++++++++++++


3. lăţimea secţiunii penei

4. lungimea penei

Întrebarea 331.






4. lungimea penei++++++++++++++++++++++++++++++++++

Întrebarea 332.






4. lungimea penei++++++++++++++++++++++++

Întrebarea 333.





3. toate răspunsurile sînt incorecte++++++++++++++++



Întrebarea 334.

Care linie se foloseşte la haşurarea în tăieturi şi secţiuni pe desenele de ansamblu?





4. linia discontinuă subţire

Întrebarea 335.







Întrebarea 336.







Întrebarea 337.




2. 3 vederi cu tăieturile necesare

3. o tăietură

4. o vedere

Întrebarea 338.



1. o tăietură

2. o vedere



Întrebarea 339.

Care dimensiuni trebuie să fie prezentate pe desenul unităţii de asamblare?


1. de gabarit, de instalare, de reprezentare, de unire, de referinţă

2. de gabarit, de unire, de execuţie, de referinţă

3. de unire, de execuţie, de gabarit, de referinţă

4. de gabarit, de instalare, de unire, de referinţă

Întrebarea 340.






4. de gabarit, de instalare, de unire, de referinţă

Întrebarea 341.





3. de unire, de execuţie, de gabarit, de referinţă


Întrebarea 342.



1. de unire, de gabarit, de instalare, de referinţă




Întrebarea 343.

Cum se haşurează în tăieturi şi secţiuni două piese alăturate?


1. se haşurează în direcţii diferite sau în aceiaşi direcţie cu pasul haşurării diferit

2. o piesă nu se haşurează

3. se haşurează identic

4. nu se haşurează

Întrebarea 344.

Cum se haşurează în tăieturi şi secţiuni două piese alăturate?



2. se haşurează identic

3. nu se haşurează

4. se haşurează numai în aceiaşi direcţie cu pasul haşurării diferit

Întrebarea 345.

În ce caz este posibilă haşurarea identică a două piese alăturate?


1. dacă piesele sînt executate din acelaş material şi sînt îmbinate prin sudare, lipire, încleiere

2. dacă piesele sînt obţinute prin turnare

3. dacă piesele sînt executate din materiale diferite şi sînt îmbinate prin sudare, lipire, încleiere

4. dacă piesele sînt executate din materiale profilate

Întrebarea 346.






4. dacă piesele sînt executate din acelaş material şi sînt îmbinate prin sudare, lipire, încleiere

Întrebarea 347.





3. dacă piesele sînt obţinute prin turnare


Întrebarea 348.

Ce cod are tabelul de componenţă (specificaţiei)?



2. VG

3. DA

4. n-are cod

Întrebarea 349.

Ce cod are desenul unităţii de asamblare?


1. n-are cod


3. DA

4. VG

Întrebarea 350.

Ce cod are desenul de execuţie a piesei?


1. n-are cod

2. DA

3. VG


Întrebarea 351.

Ce cod are desenul de execuţie a piesei?


1. VG



4. DA

Întrebarea 352.

Сum se prezintă pe desenul de ansamblu numerele de poziţie?


1. numerele de poziţie trebuie prezentate în ordine crescătoare de sus în jos

2. numerele de poziţie trebuie prezentate în ordine crescătoare de la dreapta la stînga

3. la întîmplare, în corespundere cu tabelul de componenţă (specificaţia)

4. numerele de poziţie trebuie prezentate în ordine crescătoare de la stînga la dreapta

Întrebarea 353.

Braţul şi linia de indicaţie pe care se prezintă pe desenul de ansamblu numerele de poziţie se execută cu:






Întrebarea 354.

Braţul şi linia de indicaţie pe care se prezintă pe desenul de ansamblu numerele de poziţie se execută cu:






Întrebarea 355.

Tabelul de componenţă (specificaţia) se îndeplineşte pe foi de formatul:


1. А3

2. А1

3. А4++++++++++++

4. А2

Întrebarea 356.

Prima coală a inscripţiei principale are înălţimea de:


1. 55mm

2. 15mm

3. 40mm++++

4. 20mm

Întrebarea 357.

Dacă tabelul de componenţă (specificaţia) conţine două coli, care va fi înălţimea inscripţiei principale pe prima şi a doua foaie:


1. prima coală-15mm, a doua -40mm

2. prima coală-40mm, a doua – 15mm



Întrebarea 358.







Întrebarea 359.





3. prima coală-15mm, a doua -40mm


Întrebarea 360.

Cum se evidenţiază în tabelul de componenţă (specificaţie) denumirea compartimentelor?


1. denumirea compartimentelor se subliniază cu linie continuă subţire

2. denumirea compartimentelor se subliniază cu linie continuă principală groasă

3. denumirea compartimentelor se subliniază cu linie discontinuă subţire

4. denumirea compartimentelor se scrie cu litere majuscule


Întrebarea 361.

Ce se numeşte schiţă?



2. schiţă se numeşte proiecţia axonometrică a piesei

3. schiţă se numeşte desenul executat de mînă întro scară cu apreciere la ochi

4. schiţă se numeşte reprezentarea cu respectarea perspectivei

Întrebarea 362.

Care sînt cerinţele impuse către schiţe?


1. aceleaşi cerinţe, care sînt impuse către desenul de execuţie a piesei

2. aceleaşi cerinţe, care sînt impuse către desenul de execuţie a piesei în afară de respectarea a 2 standarde: formate şi scări


4. cerinţe faţă de schiţă nu se impun

Întrebarea 363.



1. aceleaşi cerinţe, care sînt impuse către desenul de execuţie a piesei în afară de respectarea a 2 standarde: formate şi scări




Întrebarea 364.







Întrebarea 365.

Care este scara de executare a schiţelor?



2. scara 2:1

3. scara cu apreciere la ochi

4. scara 1:1

Întrebarea 366.

Care piese pot fi schiţate?


1. toate piesele

2. numai articolele de fixare

3. toate piesele în afară de articolele standard

4. numai articolele standard

Întrebarea 367.



1. toate piesele




Întrebarea 368.




2. toate piesele



Întrebarea 369.

Care piese nu pot fi schiţate?





4. toate piesele

Întrebarea 370.

De la ce se începe îndeplinirea schiţei?


1. de la scrierea cerinţelor tehnice

2. de la completarea inscripţiei principale

3. de la măsurarea piesei

4. de la planificarea colii

Întrebarea 371.



1. de la planificarea colii




Întrebarea 372.



1. de la scrierea cerinţelor tehnice




Întrebarea 373.

Înălţimea inscripţiei principale pe primele pagini ai fiecărui capitol din nota explicativă este de?


1. 20mm

2. 40mm++++

3. 15mm

4. 55mm

Întrebarea 374.

Înălţimea inscripţiei principale pe primele pagini ai fiecărui capitol din nota explicativă este de?


1. 40mm++++++++++

2. 15mm


4. 55mm

Întrebarea 375.

Înălţimea inscripţiei principale pe paginile notei explicative, ce urmează după primele pagini ai fiecărui capitol este de?


1. 40mm++++++++

2. 55mm

3. 15mm

4. 20mm

Întrebarea 376.

Ce cod are nota explicativă?


1. NE



4. VG

Întrebarea 377.

Ce cod are nota explicativă?



2. n-are cod

3. VG


Întrebarea 378.

Indicaţi, care din figuri se referă la capitolul 3 din nota explicativă?


1. Fig. 5.3

2. Fig. 2.3

3. Fig. 3.4

4. Fig. 4.3

Întrebarea 379.

Indicaţi, care din figuri este figura a treia din capitolul 4 ai notei explicative?


1. Fig. 4.3

2. Fig. 3.4

3. Fig. 5.3

4. Fig. 2.3

Întrebarea 380.



1. Fig. 2.3

2. Fig. 3.4

3. Fig. 4.3


Întrebarea 381.




2. Fig. 3.4

3. Fig. 5.3

4. Fig. 2.3

bazele grafice ale proiectării 2

Documents