bataga simona - nutritia in boli digestive

114
 1  PATOLOGIA ESOFAGULUI PARTICULARITATILE ANAMNEZEI Esofagul fiind un organ inabordabil examenului fizic, îşi trădează suferinţa prin simptome, de aceea anamneza va fi atent efectuată. Pe baza anamnezei se pune diagnosticul  prezumtiv şi se indică investig aţiile paraclinice.  Vârsta şi sexul La copii pot fi prezente semne şi simptome legate de malformaţiile congenitale ale esofagului: atrezia, fistula eso-traheală, stenoza esofagiană. La această vârstă pot apare frecvent obstrucţii acute esofagiene date de înghiţirea corpilor străini: monede, mingi, nasturi.  La adult pot apare esofagitele caustice determinate de ingestia în scop de suicid sau accidentală a unor substanţe toxice. La sexul feminin apar frecvent tulburări funcţionale, iar după 50 de ani sunt  frecvente herniile hiatale, în special la femeile obeze, multipare. La vârstnici, preponderent la sexul masculin, apare cancerul esofagian. Antecedente personale patologice Ingerarea de substanţe caustice duce în timpla apariţia stenozelor cicatriceale esofagiene. Vărsăturile repetate pot duce la dilacerarea esofagului inferior - sindromul Mallory-Weiss , cu apariţia hematemezei  Alimentaţia şi toxicele Ingerarea alimentelor prea calde sau prea reci, masticaţia insuficientă sunt factori  predispozanţi ai cancerului esofagian şi ai esofagitelor. Utilizarea alcoolului concentrat, a condimentelor, a antiinflamatoarelor şi a altor medicamente favorizează apariţia esofagitelor şi a ulcerului eso fagian .  SINDROMUL ESOFAGIAN Sindromului esofagian se manifestă pr in trei simptome caracteristice:  disfagia,   durerea şi

Upload: nevada-haldenvang

Post on 07-Jan-2016

207 views

Category:

Documents


42 download

DESCRIPTION

patologia digestiva si nutritie

TRANSCRIPT

Page 1: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 1/114

  1

 

PATOLOGIA ESOFAGULUI

PARTICULARITATILE ANAMNEZEI

Esofagul fiind un organ inabordabil examenului fizic, îşi trădează suferinţa prin

simptome, de aceea anamneza va fi atent efectuată. Pe baza anamnezei se pune diagnosticul

 prezumtiv şi se indică investigaţiile paraclinice. 

Vârsta şi sexul 

La copii pot fi prezente semne şi simptome legate de malformaţiile congenitale ale

esofagului: atrezia, fistula eso-traheală, stenoza esofagiană. La această vârstă pot apare

frecvent obstrucţii acute esofagiene date de înghiţirea corpilor străini: monede, mingi, nasturi. 

La adult pot apare esofagitele caustice determinate de ingestia în scop de suicid sau

accidentală a unor substanţe toxice.

La sexul feminin apar frecvent tulburări funcţionale, iar după 50 de ani sunt  frecvente

herniile hiatale, în special la femeile obeze, multipare.

La vârstnici, preponderent la sexul masculin, apare cancerul esofagian.

Antecedente personale patologice

Ingerarea de substanţe caustice duce în timpla apariţia stenozelor cicatriceale

esofagiene.

Vărsăturile repetate pot duce la dilacerarea esofagului inferior - sindromul Mallory-Weiss, cu

apariţia hematemezei 

Alimentaţia şi toxicele 

Ingerarea alimentelor prea calde sau prea reci, masticaţia insuficientă sunt factori

 predispozanţi ai cancerului esofagian şi ai esofagitelor. Utilizarea alcoolului concentrat, a

condimentelor, a antiinflamatoarelor şi a altor medicamente favorizează apariţia esofagitelor

şi a ulcerului esofagian. 

SINDROMUL ESOFAGIAN

Sindromului esofagian se manifestă pr in trei simptome caracteristice:

  disfagia, 

  durerea şi

Page 2: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 2/114

  2

  regurgitarea.

1. DISFAGIA

(derivă din limba greacă phagia= a mânca şi dys= dificultate) este definită ca şi deglutiţia

dificilă, cu senzaţia de oprire pe traiectul esofagian a bolului alimentar. Este simptomul

caracteristic afecţiunilor esofagiene. Deglutiţia este un act fiziologicîn urma căruia bolul

alimentar este condus din cavitatea bucală până în stomac. Disfagia se poate datora

 perturbării aparatului neuromuscular de control al deglutiţiei sau prin anomalii anatomice

 pe traiectul esofagului.

Disfagia poate fi după modul de instalare: 

1.  Disfagie acută:  senzaţia de oprire a bolului alimentar cu imposibilitatea reluării

deglutiţiei. Poate fi însoţită de senzaţia de sufocare, moarte iminentă. Se poate datora

unor corpi străini, unui bol alimentar masticat insuficient, unor spasme majore. 

2.  Disfagia cronică  este întotdeauna patologică şi apare pe un fond de suferinţă

esofagiană anterioară. Se poate datora afecţiunilor esofagiene organice sau funcţionale 

Disfagia se poate clasifica după caracterul ei în : 

1.  parţială, sau incompletă,   permiţând trecerea alimentelor lichide şi semisolide;

 pledează pentru o afecţiune organică. 

2.  totală, nepermiţând trecerea niciunui aliment; este specifică afecţiunilor organice. 

3.  paradoxală-  disfagie la lichide şi deglutiţie posibilă a solidelor. Este specifică

afecţiunilor funcţionale 

Caracterele disfagiei se identifică printr -o anamneză  riguroasă. Acest simptom necesită o

analiză atentă, precizarea condiţiilor de apariţie şi caracterul disfagiei sunt importante pentru

un diagnostic prezumtiv.

2.DUREREA DE ORIGINE ESOFAGIANA  poate îmbrăca trei aspecte: 

a. Pirozisul  derivă din grecescul pyr  = foc, este senzaţia de arsură, cu localizare

retrosternală şi iradiere spre gât. Este caracteristic refluxului gastro-esofagian. Pirozisul aparemai ales postprandial, după alimente acide, mai frecvent noaptea la culcare, la aplecarea

corpului înainte, deci la poziţii care favorizează refluarea conţinutului gastric în esofagul

inferior.

b. Durerea retrosternală (non-cardiac chest pain) este durerea de origine esofagiană

cu caracter superpozabil anginei pectorale. Are caracter de ghiară, junghi şi poate iradia în

spate, gât, umeri. Durerea poate apare după eforturi de ridicare, aplecare. este determinată de

Page 3: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 3/114

  3

stimularea receptorilor durerii de către acidifierea esofagului sau de spasmele coronarieine

induse prin arc reflex vagal. Bolnavul percepe de fapt senzaţia de contracţie a esofagului.

Impune un diagnostic diferenţial amănunţit cu durerea cardiacă, toţi pacienţii cu dureri

retrosternale atipice sunt investigaţi iniţial din punct de vedere cardiac, pentru excluderea

afecţiunii cardiace. 

Durerea esofagiană are câteva caracteristici :

  Durerea apare la aplecare, înghiţire, trezeşte pacientul din somn

  Cedează la antiacide 

  Este asociată cu simptome esofagiene : pirozis, regurgitare

  Durerea are o relaţie inconstantă cu efortul, persistă după efort 

   Nu iradiază lateral 

c. Odinofagia  se defineşte ca şi durerea ce apare în timpul deglutiţiei. Durerea este

retrosternală şi poate iradia în spate. Intensitatea odinofagiei poate varia de la uşoară durere

retrosternală ce apare la deglutiţie până la o durere sfăşietoare, lancinantă cu iradiere în spate

atât de puternică, încât pacientul nu se mai poate alimenta. Durerea poate fi atât de accentuată

încât pacientul nu-şi mai poate înghiţi nici propria salivă. Odinofagia indică de obicei un

 proces inflamator sever care implică mucoasa sau mai rar musculara esofagului.

Cele mai frecvente cauze ale odinofagiei sunt :

  ingestia de substanţe caustice, 

  medicamente ce produc esofagită, ulcer esofagian,

o  antibiotice (doxicilina)o  antinflamatoarele nesteroidiene

o   preparate de fier

o   preparate de potasiu

  chinidina

  leziuni esofagiene post-radioterapie

  esofagita infecţioasă ( Candida, herpes simplex, cytomegalovirus)

  esofagita severă secundară bolii de reflux gastro-esofagian

  cancerul esofagian

3. REGURGITATIA se defineşte ca şi refluxul alimentelor din esofag sau stomac în gură,

în mod pasiv, fără greaţă, ceea ce o deosebeşte de vărsătură. 

Alte simptome

Page 4: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 4/114

  4

4. GLOBUS HYSTERICUS

Globus hystericus este senzaţia de “nod în gât”, percepută ca un obstacol persistent situat

retrosternal. Apare mai ales la sexul feminin de vârstă medie şi este agravată de stres.

Globusul poate fi descris sub forma de senzaţie de strangulare, sufocare. Se deosebeşte de

disfagie prin faptul că nu apare în timpul deglutiţiei. Senzaţia de “globus” apare între mese,

iar înghiţirea de solide sau cantităţi mari de lichide poate duce la dispariţia ei.

5.eructaţia  constă în eliminarea de gaze din stomac sau esofag pe gură , apare frecvent în

hernia hiatală. 

6.halena  este mirosul perceput în cavitatea bucală, miros neplăcut datorat refluxului gastro-

esofagian

EXPLORARI FUCTIONALE ÎN BOLILE ESOFAGIENE:

a.  Examenul radiologic- cuprinde radiografia pe gol şi examenul baritat standardsau cu dublu contrast, în timpul deglutiţiei sau între deglutiţii. Pot fi evidenţiate

o serie de leziuni esofagiene : stenoze, diverticuli, varice esofagiene (prin

utilizare de pastă baritată) tulburări funcţionale 

 b.  Examenul endoscopic- este hotărâtor pentru un diagnostic precis. Endoscopia

se poate efectua fie în scop diagnostic, fie în scop terapeutic (sclerozare de

varice, dilatarea stenozelor, îndepărtarea corpilor străini). Se  efectuează cu

fibroendoscopul si video-endoscopul. În practica curentă esofagul se

vizualizează împreună cu stomacul şi duodenul, efectuându-se endoscopia

tubului digestiv superior, cu ajutorul panendoscoapelor care au o lungime de

100 cm. În cazul formaţiunilor tumorale sau la cea mai mică leziune suspectă

se prelevează biopsii.  Diagnosticul endoscopic împreună cu cel anatomo-

 patologic este un diagnostic de certitudine.

  Manometria esofagiană - este metoda de elecţie pentru depistarea tulburărilor de

motilitate. Se utilizează catetere cu minitransductori de presiune.

c.  ph-metria esofagiană- este utilizată pentru depistarea refluxului gastro-

esofagian, fiind cea mai sigură metodă de determinare a refluxului patologic.

Se introduc în esofagul inferior, 5 cm deasupra cardiei electrozi sau o capsulă

şi se înregistrează ph-ul Esofagul are în mod normal un pH neutru, între 5,5-7.

În caz de reflux, pH-ul esofagian scade brusc, sub 4. Ph-metria se poate face pe

 perioade scurte (3-4 ore), sau pe 24 de ore. Cateterul este subţire şi este

introdus prin nas. În această perioadă pacientul poartă pH-metrul ataşat, se

Page 5: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 5/114

  5

alimentează şi lucrează normal. Orice persoană are perioade de reflux gastro -

esofagian. Pentru 24 de ore sunt considerate fiziologice apariţia de episoade de

reflux scurte şi nesistematizate, (sub 50 de episoade). Suma perioadelor când

 ph-ul esofagian scade sub 4 nu depăşeşte în mod normal o oră pe zi. 

d.  Testul Bernstein- constă în instilarea în esofagul inferior a unei soluţii de HCl

0,1 N. Testul se foloseşte pentru diagnosticul diferenţial al durerii retrosternale.

Apariţia durerii la introducerea acidului denotă o durere de etiologie

esofagiană- esofagita de reflux. Lipsa durerii provocate indică o afecţiune

cardiacă. 

e.  Scintigrafia esofagiană - utilizează substanţe radioactive (99mTc) administrate

 per oral (prânz radioactiv) pentru determinarea tranzitului esofagian şi a

refluxului gastro-esofagian.

f.  Teste de clearance esofagian - utilizează, de asemenea, substanţe radioactive,

calculându-se timpul de tranzit esofagian. Nu intră în categoria testelor de

rutină. 

g.  Ecoendoscopia- reprezintă metoda combinată între endoscopie şi ecografie

Este metoda ideală pentru determinarea profunzimii cancerului esofagian 

h.  Tomografia computerizată este o metodă imagistică ce constă în prelucrarea

computerizată a o serie de imagini radiologice, cu secţiuni diferite. Este

indicată în cancerul esofagian, pentru evaluarea extinderii leziunilor sau

 postoperator.

CLASIFICAREA BOLILOR ESOFAGIENE

1. Tulburări de motilitate 

A. Primare

  achalazia

  spasmul esofagian difuz

  esofagul hiperperistaltic

B. Secundare 

  colagenoze -sclerodermie, lupus eritematos sistemic, dermatomiozită 

  afecţiuni neurologice-scleroza în plăci, boala Parkinson, scleroza laterală

amiotrofică 

  afecţiuni metabolice- dia bet zaharat, alcoolism, amiloidoză, accidente vasculare

cerebrale

Page 6: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 6/114

  6

  afecţiuni musculare- myastenia gravis, distrofii musculae

  afecţiuni endocrine- mixedem, hipertiroidism

  iatrogene- vagotomie, iradiere, scleroterapie, medicamente

C. Boala de reflux gastroesofagian 

2. Afecţiuni ale mucoasei esofagiene 

  Esofagite

  Modificări în cadrul altor afecţiuni 

3. Diverticulii esofagieni 

4. Hernia hiatală 

5. Tumorile esofagiene

TULBURĂRI DE MOTILITATE PRIMARE 

1. ACHALAZIA

Definiţie este o afecţiune motorie caracterizată prin:

  tonusul crescut al sfincterului esofagian inferior

  lipsa relaxării acestuia în momentul deglutiţiei

  lipsa contracţiilor peristaltice în esofaguil inferior ( cele două treimi

inferioare)

Etiopatogeneză.. Boala poate să apară la orice vârstă, mai frecvent între 20-40 de ani,

cu frecvenţă similară la ambele sexe. Cauza este necunoscută. Se presupun cauze toxice,

infecţioase, având în vedere asemănarea cu boala Chagas 

Morfopatologie  . Macroscopic, esofagul este dilatat, alungit, sinuos, cu mucoasa

exulcerată. Microscopic este caracteristică absenţa sau reducerea celulelor ganglionare din

 plexul mienteric Auerbach, cu atrofia celulelor şi fragmentarea miofibrilelor. 

Tablou Clinic. Apare sindromul esofagian, cu următoarele caracteristici: 

  disfagia - este în general “paradoxală”, apare la lichide, bolnavul înghiţind bine

alimentele solide. Frecvent disfagia poate fi atât la lichide cât şi la solide.

Bolnavul are o anamneză îndelungată cu perioade de remisie şi perioade deagravare a disfagiei, în special în condiţii de stress . Acuzele au o evoluţie

 progresivă. Unele poziţii posturale sau manevra Valsalva ajută bolnavul la

înghiţirea alimentelor.

  durerea - este intermitentă, localizată retrosternal inferior şi diminuă în

intensitate pe măsură ce boala avansează, deoarece contracţiile esofagului scad

în intensitate. Durerile sunt mai accentuate la tineri la care undele aperistaltice

Page 7: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 7/114

  7

sunt puternice.

  regurgitaţia- apare iniţial pentru alimentele ingerate cu câteva ore înainte.

Ulterior, bolnavul poate r egurgita cantităţi mari de alimente cu miros fecaloid,

ingerate în urmă cu câteva zile. Regurgitarea alimentelor din esofag poate fi

 provocată de către bolnav sau poate fi spontană. Regurgitaţia spontană apare

nocturn, favorizând pneumopatiile de aspiraţie.

  halena fetidă şi slăbirea în greutate Pot să apară în stadiile avansate ale bolii.

  sughiţtul poate apare ca urmare a stimulării terminaţiilor vagsale de către

esofagul dilatat.

  scăderea ponderală nu este marcată, fapt ce contrastează cu disfagia accentată. 

Examenul fizic este de obicei normal.

Diagnostic. Simptomele clinice, îndeosebi disfagia paradoxală tipică, sugerează

diagnosticul, care este confirmat prin metode paraclinice.

2. SPASMUL ESOFAGIAN DIFUZ

Definiţie: reprezintă o anomalie difuză de motilitate caracterizată clinic prin disfagie şi

durere retrosternală, iar manometric prin contracţii anormale neperistaltice terţiare. 

Etiopatogeneză : cauza bolii este necunoscută. Predomină la vârstnici, la sexul feminin,

la nevrotici, în afecţiuni neuro-musculare, la ulceroşi. 

Tablou clinic. 

1. Disfagia pentru lichide şi solide este accentuată de stress, de anumite alimente, maiales de cele prea reci sau prea fierbinţi. Bolnavii au acuze îndelungate, în pusee, dar

fără a fi progresive. Practic, în momentul  deglutiţiei apar contracţii puternice ale

esofagului, care nu se propagă şi care nu duc la progresia bolului alimentar. 

2. Durerea retrosternală intermitentă reprezintă de fapt principalul simptom al acestei

afecţiuni şi este determinată de contracţiile puternice esofagiene. Durerea apare la

deglutiţie, în general la alimentaţie, poate iradia în spate, iar pentru a înghiţi

 pacientul se ajută de cantităţi mari de lichide. Durerea retrosternală poate să apară şi

în repaus pretând frecvent la confuzie cu durerea de origine cardiacă.Examenul obiectiv este normal.

Diagnostic. 

Examenul radiologic baritat relevă contracţii terţiare în cele două treimi inferioare ale

esofagului, simetrice sau asimetrice. S-au descris aspecte radiologice tipice de “tirbuşon”,

“rozariu”. Aceste spasme se cunosc şi sub numele de sindrom Barsony-Tishendorff.

Manometria esofagiană evidenţiază contracţii aperistaltice, de amplitudine mare şi

Page 8: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 8/114

  8

uneori repetitive. Presiunea sfincterului esofagian inferior şi relaxarea acestuia la deglutiţie

sunt normale.

Endoscopia relevă contracţii aperistaltice puternice, dar cardia se pătrunde cu uşurinţă . 

Scintigrafia esofagiană arată întârzierea intermitentă a tranzitului esofagian. 

Testul Bernstein se foloseşte pentru a diferenţia durerea retrosternală de o angină

 pectorală.

3. ESOFAGUL HIPERPERISTALTIC

Este o afecţiune motorie de etiologie necunoscută. Se mai numeşte şi esofagul “

spărgător de nuci”. (nutcracker oesophagus) Afecţiunea este mai frecventă la sexul feminin. 

Tabloul clinic constă din durere retrosternale puternică, intermitentă şi fără legătură

cu alimentaţia. Pacienţii prezintă şi disfagie, tot intermitentă, dar pe primul plan este durerea

retrosternală care apare intempestiv, în general la persoane labile psihic. 

Diagnosticul se poate pune doar prin manometrie care evidenţiază contracţii puternice,

de o amplitudine neobişnuită. Presiunea sfincterului esofagian inferior este normală. 

Radiologic şi endoscopic nu se observă nici o modificare, peristaltica fiind prezentă. 

BOALA DE REFLUX GASTRO-ESOFAGIAN

Definiţii: Refluxul gastro-esofagian (RGE) reprezintă reîntoarcerea conţinutului

gastric sau duodenal în esofag . Refluxul este fiziologic, când mecanismele de apărare şi de

clearence esofagian înlătură materialul refluat, evitând contactul îndelungat cu mucoasa

esofagiană. Aceste episoade de reflux fiziologic nu au nici o consecinţă patologică, pacientul

fiind asimptomatic şi mucoasa intactă. 

Boala de reflux gastro-esofagian, este o entitate clinică separată, cauzată de un

complex de tul burări de motilitate esofagiene şi a sfincterului esofagian inferior. Pacientul are

episoade îndelungate de reflux, iar mecanismele esofagiene de apărare nu reuşesc să

îndepărteze în timp util materialul agresiv, ceea ce duce la un contact prelungit cu muc oasa

esofagiană şi deteriorarea acesteia. 

1.  Esofagita de reflux este deci consecinţa refluxul patologic, respectiv a bolii de

reflux gastro-esofagian.

Tablou clinic 

  Pirozisul este principalul simptom al bolii de reflux. Senzaţia de arsură este localizată

su bsternal sau retrosternal şi poate fi percepută până în cavitatea bucală. Se

accentuează postural (în clinostatism), la toate manevrele care cresc presiunea

Page 9: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 9/114

  9

abdominală, la alimentele care scad presiunea sfincterului esofagian. Pirozisul este

 bine perceput la alimentele prea calde sau prea reci, condimente şi întotdeauna la

 băuturile acidulate. Dacă refluxul este alcalin pacienţii percep gust amar în gură. Unii

 bolnavi nu au simptomatologie sau consideră pirozisul ca normal. 

  Durerea, îmbracă, de obicei, forma durerii non-cardiace, cu iradiere tipică anginei

 pectorale. Este cauzată de stimularea receptorilor dureroşi sau de spasmul esofagian

determinat de acidul ajuns în esofag. La pacienţii anginoşi, prin arc reflex vagal, se pot

 produce şi spasme coronariene.

  Regurgitarea poate fi resimţită de pacient ca un gust acid sau bilios în faringe. Se

accentuează în clinostatism. 

  Disfagia, mai rar întâlnită, apare în cazurile complicate cu stenoze esofagiene peptice. 

  Odinofagia apare în cazurile cu esofagită erozivă 

  Globus hystericus, senzaţia de “nod în gât” este indusă de refluxul unei mari cantităţi

de acid

  Eructaţiile apar frecvent datorită refluării gazelor din stomac. 

  Manifestãri respiratorii .Aspirarea materialului regurgitat duce la o senzaţie de lichid

în far inge sau căile respiratorii urmată de tuse. Poate cauza, la sugari,apnee şi moarte

subită. La copii până la 7-8 an, boala de reflux se poate manifesta numai prin crize

reale de astm bronşic. La adulţi apar crize de tuse nocturnă şi bronşite cronice. 

Diagnostic.

Este sugerat de tabloul clinic, anamneză în care predomină pirozisul şi este confirmat prin: 

  examen radiologic baritat- în diferite poziţii dă informaţii reduse în cazurile uşoare de

 boală de reflux. În cazurile mai grave se poate evidenţia îngroşarea mucoasei

esofagiene , sau se poate pune în evidenţă o hernie hiatală, sau alte modificări gastrice

şi duodenale. 

  endoscopia cu biopsie- este importantă în cazurile complicate cu esofagită de reflux .

Se examinează mucoasa, gradul esofagitei şi eventual se evidenţiază o hernie hiatală.

(se va expune pe larg la capitolul esofagita peptică). 

 

 pH-metria esofagianã- pe 24 de ore este metoda cu cea mai mare acurateţe pentrudiagnosticul refluxului. Dacă în această perioadă apar mai mult de 50 de episoade de

r eflux, sau dacă pH-ul esofagian este sub 4 mai mult de o oră refluxul gastro-esofagian

este patologic.

  manometria pune în evidenţă presiunea scăzută a sfincterului esofagian inferior. 

  scintigrafia esofagianã poate evidenţia refluxul şi cuantifica, dar este o metodă mai

laborioasă şi mai puţin exactă decât pH-metria.

Page 10: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 10/114

  10

  testul Bernstein se foloseşte pentru diagnosticul diferenţial al durerii esofagiene de cea

coronariană. 

ESOFAGITELE

Definiţie. Esofagitele reprezintă inflamaţia acută sau cronică a mucoasei esofagienesecundară unor factori :infecţioşi, fizici, chimici (reflux gastro-esofagian, vărsături frecvente,

alcool, substanţe caustice) sau mecanici (traumatisme, sondă). Cele mai frecvente forme sunt:

esofagita acută postcaustică şi esofagita cronică peptică. 

1.Esofagita acută postcaustică 

Ingestia accidentală sau în scop de suicid de substanţe caustice puternice duce la

leziuni ale mucoasei esofagiene. Substanţele ingerate pot fi: baze (sodă caustică, amoniac),

acizi (sulfuric, clorhidric), săruri (clorură de mercur). Acizii provoacă o necroză de coagulare,

iar bazele o necroză de colicvaţie - cu o mai mare tendinţă la perforaţii. Tablou clinic  este în funcţie de cantitatea şi calitatea toxicului ingerat. În cazurile

severe, apare durere puternică pe tot tractul digestiv, disfagie, paloare, salivaţie abundentă,

leziuni ulcero-necrotice ale mucoasei bucale, dispnee accentuată. În cazurile grave bolnavul

intră în stare de şoc, septicemie, comă. 

Diagnosticul  se bazează pe anamneză şi examen clinic, respectiv evidenţierea

leziunilor ulcero-necrotice în cavitatea bucală. În cazurile grave, examenul baritat şi

endoscopia trebuiesc evitate. Endoscopia digestivă superioră poate evidenţia, tardiv, după 3-4

săptămâni modificările, respectiv stenozele apărute. 

ESOFAGITA CRONICA PEPTICA

Definiţie.  inflamaţia cronică a mucoasei esofagiene secundară agresiunii clorhidro-

 peptice, determinată de boala de reflux .În cazul refluxului alcalin, mult mai rar, se defineşte

esofagita cronică triptică. 

Tabloul clinic  al esofagitelor cronice coincid cu cele ale refluxului gastroesofagian:

 pirozis, durere retrosternală, regurgitare, disfagie, odinofagie. 

Diagnosticul, sugerat de manifestările clinice este confirmat prin esofagoscopie. Din

 punct de vedere endoscopic mucoasa apare roşie, congestionata, cu ulceraţii mergând până la

ulcere esofagiene. Pentru cuantificarea leziunilor s-au propus mai multe clasificări. 

HERNIA HIATALĂ 

Page 11: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 11/114

  11

  Definiţie: reprezintă protruzia anormală, intermitentă sau permanentă, a unei porţiuni

din stomac prin hiatusul esofagian în torace.

Etiopatogeneză 

Dintre factorii favorizanţi sunt de menţionat: hiatusul esofagian larg, esofagul scurt,

vârsta înaintată, creşterea presiunii intraabdominale (obezitate, sarcină, ascită), intervenţiile

chirurgicale în r egiunea esocardiotuberozitară (vagotomie, cardiomiotomie) şi cifoscolioza.

Herniile hiatale sunt mult mai frecvente la sexul feminin. 

Tablou clinic 

Simptomatologia herniei hiatale prin alunecare şi mixtă este dată de fapt de apariţia

refluxului gastro-esofagian şi a complicaţiilor acestuia. Acuzele (pirozis, durere retrosternală,

regurgitare, eructaţii, etc.) sunt accentuate postprandial, la aplecare sau în clinostatism. Hernia

 prin rostogolire nu este însoţită de reflux, putând fi asimptomatică. 

Examenul obiectiv este normal.

Diagnostic 

Diagnosticul se bazează pe anamneza cu simptomele caracteristice şi examinări

 paraclinice:

a. Examenul radiologic baritat se efectuează în poziţia Trendelenburg, în decubit lateral

drept şi stâng, bolnavul efectuând manvre pentru creşterea presiunii intraabdominale care

favorizează protruzia herniei. 

b. Endoscopia digestivă superioară evideţiază o pungă herniară cu mucoasă roşie, de tip

gastric. Se pot evidenţia modificările de esofagită de reflux. 

TUMORILE ESOFAGIENE

1.TUMORILE BENIGNE

Tumorile benigne esofagiene sunt rare. De obicei sunt asimptomatice, astfel încât se

descoperã întâmplător. Se pot clasifica în tumori epiteliale: papilom, adenom,chiste şi tumori

nonepiteliale: leiomiom, hemangiom, fibrom, lipom, neurofibrom. Cea mai frecventă tumporă

 benignă este leiomiomul. 

2.TUMORILE MALIGNE

Reprezintă circa 15% din cancerele digestive. Mortalitatea este deosebit de ridicată, deoarece

diagnosticul se face tardiv, tumora fiind mult timp asimptomatică. Majoritatea tumorilor sunt

carcinoame (95%) şi 5% forme mixte. 

Tablou clinic

Page 12: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 12/114

  12

a.  Disfagia este pe primul plan. Are un caracter progresiv, apare iniţial la alimentele

solide apoi, tardiv, devine totală. La apariţia disfagiei neoplasmul cuprinde deja 2/3

din circumferinţa esof agului.

 b.  Durerea retrosternală poate iradia în spate sau substernal în funcţie de extinderea

tumorii.

c.  Disfonia se datorează afectării nervului recurent.

d.  Tusea la alimentaţie, datorită aspiraţiei denotă apariţia fistulei traheo-esofagiene.

e.  Regurgitările denotă o stenoză strânsă. Mai pot apare: sughiţ, eructaţii, halenă, slăbire

în greutate până la caşexie. 

Examenul obiectiv este normal iniţial. În stadiile tardive se observă caşexia, anemia

şi prezenţa metastazelor. 

Diagnostic 

Anamnestic: bărbat în vârstă, cu disfagie progresivă. 

Examenul radiologic evidenţiază cel mai frecvent îngustarea esofagului, excentrică. In

cazul formei ulcerative aspectul este de nişă largă, neregulată, iar dacă există o formă

vegetantă apare o imagine lacunară intraluminală. 

Endoscopia digestivă superioară este examinarea care tranşează diagnosticul. În cazul

cancerelor precoce se poate efectua citologie prin periaj şi coloraţie vitală (soluţie Lugol) care

nu colorează leziunile neoplazice permiţând vizualizare mai bună pentru  biopsie. Cancerul

dezvoltat apare în funcţie de forma macroscopică: forma infiltrativă duce la stenoze

esofagiene cu mucoasa exulcerată, friabilă, sângerează la atingere. Formele polipoide apar ca

şi formaţiuni conopidiforme, exulcerate. Tipul ulcerat se evidenţiază ca şi un creater ulceros,

neregulat, cu mucoasa din jur congestionată, exulcerată. 

Ecografia depistează prezenţa metastazelor  

Ecoendoscopia este necesară pentru aprecierea profunzimii tumorii. 

Tomografia computerizată pune în evidenţă extensia extraesofagiană a tumorii. 

PRINCIPII DIETETICE IN PATOLOGIA ESOFAGIANA

  Adoptarea unui regim si modificarea comportamentului alimentar dau in generalrezultate bune.

  Tratamentul medicamentos actioneaza fie asupra nivelului aciditatii gastrice (inhibitori

de pompa de protoni), fie a presiunii sfincterului esofagian inferior.

  Se recomanda evitarea alimentelor care scad presiunea SEI

  masuri igieno-dietetice.

Page 13: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 13/114

  13

ALIMENTE CARE SCAD PRESIUNEA SEI (SFINCTERULUI ESOFAGIAN

INFERIOR)

  Alimente grase, prajeli

  Alimente acide

  Condimentele

  Alimente foarte dulci si foarte sarate

  Alimente care provoaca aerogastrie si flatulenta, fermentatie

  Supa de carne, supa de peste

  Alcoolul

  Bauturi carbogazoase

  Alimente greu digerabile:

  Alimente cu textura ferma (carne tare)

  Alimente tari, mestecate insuficient, chipsuri, coaja de paine

  Branzeturi fermentate

Principii

  Majoritatea alimentelor bogate in grasimi scad presiunea sfincterului esofagian si pot

cauza regurgitatia acida. In plus, ele incetinesc digestia, favorizand acumularea

sucurilor gastrice in stomac.

  trebuie evitate prajelile, mezelurile, lactatele cu multa grasime, sosurile si carnea

grasa.

  Ciocolata contine mai multe substante care contribuie la relaxarea sfincterului

esofagian: materii grase dar si derivati metilati ai xantinei, care se gasesc si in cafea,

ceai si unele bauturi carbogazoase (CocaCola). Menta contine acizi volatili si are

acelasi efect de relaxare a cardiei.

  Din acest motiv se recomanda evitarea consumului de ceaiuri, bauturi, dulciuri, sosuri

care contin menta.

  Ceapa este recunoscuta pentru efectul sau de relaxare a cardiei, dar se crede ca ar avea

si un efect direct in iritatia esofagului. Ceapa prajita, care contine in plus materii grase,

determina dureri epigastrice si pirozis.

  Cafeaua, cola, berea, alcoolul in general, toate acestea trebuie evitate de catre

 persoanele care sufera de reflux gastro-esofagian.

  Bauturile acidulate: apa minerala, sucuri acidulate provoaca reflux gastro-esofagian si

regurgitatii.

Page 14: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 14/114

  14

  In prezenta esofagitei de reflux, unele alimente pot cauza arsuri imediat ce sunt

ingerate: condimentele, alcoolul, rosiile, portocalele, lamaile, grapefruit si sucurile din

aceste fructe.

MEDICAMENTE CARE SCAD PRESIUNEA SEI

  Anticolinergicele: atropina

  Antiinflamatoarele, aspirina

  Corticosteroizii

  Alfa, beta-blocantele

  Inhibitorii canalelor de Calciu

  Teofilina

  Morfina

  Prostaglandinele

Aceste medicamente, favorizeaza refluxul gastro-esofagian, deci se vor evita.

ALIMENTE CONTRAINDICATE IN PATOLOGIA ESOFAGIANA

  Carnea de oaie, porc, carne grasa, carne sarata, carne de gasca, rata, melci

  Mezelurile

  Peste sarat, afumat, gras

  Grasimi: untura, slanina, prajelile

  Sosurile, prajeala, maioneza, sos bearnez, tocana, sosul pe baza de vin

  Paine proaspata, integrala

  Cereale integrale

  Legume uscate

  Legume proaspete: usturoi, telina, varza, ceapa

  Cruditati: ridichi, castraveti, varza rosie, salatele

  Branzeturi fermentate

  Fructe: necoapte, sucul de fructe nestrecurat, fructe cu samburi, si coaja

  Fructe uscate

  Produse de patiserie cu crema, foietaje

  Deserturi: clatite, ciocolata,

  Sarea, mirodeniile, condimentele

Page 15: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 15/114

  15

  Bauturi alcoolice bauturile carbogazoase (apa minerala, sucuri acidulate, bere,

sampanie), precum si cele prea calde sau prea reci nu sunt indicate

  Ceai, cafea si ciocolata cu lapte

ALIMENTE PERMISE

  Unele alimente au proprietatea de a creste presiunea sfincterului esofagian inferior.

Acestea sunt alimentele bogate in proteine – carnea si pestele slab, laptele si produsele

lactate degresate sau semi-degresate

  Persoanele care sufera de pirozis sau de boala de reflux gastro-esofagian trebuie deci

sa includa aceste alimente in regimul lor zilnic.

  Sunt de asemena permise: carnea fara grasime: de vita, porc, sau pasare - pui sau

curcan (fara piele), majoritatea tipurilor de peste proaspat sau congelat, sardelele sau

conservele de peste in apa.

  Dintre lactate sunt permise branzeturile fara grasime (branza de vaci proaspata) si

iaurturile care contin mai putin de 2% grasime.

Lista alimentelor permise

  Carne de pasare, pui, curcan, bibilica, prepelita

  Carne de vita slaba, vitel, porc slab

  Organe: ficat, creier, limba

  Sunca bine degresata

  Peste slab, scoici, crustacee

  Grasimi: unt, margarina, smantana proaspata

  Sosuri besamel, cu smantana, cu ou, fara rantas

  Paine uscata, prajita

  Fainoase orez, paste, gris, cuscus

  Legume preparate: anghinare, vinete, sfecla rosie, morcovi, ciuperci, spanac, andive,

fasole verde, praz, cartofi, ardei, rosii, soia incoltita, mazare

  Branzeturi branza de vaci, iaurt, lapte degresat

  Fructe: fructe bine coapte sau preparate, decojite, fara samburi: mere, pere, cirese,

 prune, piersici, ananas, capsuni, banane, struguri,

  Desert: biscuiti, chec, tarte cu fructe, orez cu lapte, gris cu lapte,

  Sare moderat

  Plante aromate

Page 16: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 16/114

  16

  Bauturi: apa plata, sucuri strecurate, infuzii, vin eventual 1 pahar

REGULI GENERALE DE ALIMENTATIE IN PATOLOGIA ESOFAGIANA

  Evitarea alimentelor prea calde sau prea reci 

  Mestecarea corecta a alimentelor

  Evitarea alimentarii rapide

  Evitarea lichidelor in timpul mesei, a supelor la cina

  Evitarea meselor copioase,

  Repartizarea in 5 mese/zi alimentatiei

  Mese la ore fixe, ambianta linistita

  Renuntarea la fumat

  Evitarea siestei

  Ultima masa cu cel putin 2 ore inainte de culcare

  Plimbare dupa cina

REDUCEREA SINDROMULUI POSTURAL!!! FOARTE IMPORTANT CA SI

REGULA GENERALA PENTRU REDUCEREA REFLUXULUI GASTRO-

ESOFAGIAN

  “ESOFAGUL TREBUIE MENTINUT IN POZITIE VERTICALA” este regula de baza

pentru a impiedica refluxul gastro-esofagian.

  Pacientul trebuie sa doarma cu perna, sau sa ridice capul patului la 15-30 grade 

  Pacientul trebuie sa evite aplecarea prin flexia trunchiului, sa o faca din genunchi

  Sa foloseasesca scaune cu spatar drept

REDUCEREA CAUZELOR HIPERPRESIUNII ABDOMINALE

  Reducerea greutatii ( a obezitatii)

  Evitarea hainelor stranse pe corp (curea, corset), preferabil bretele

  Evitarea eforturilor abdominale (tuse-fumat, adenom de prostata, vomei)

  Evitarea ridicarii obiectelor grele

  Evitarea sportului fara incalzire prealabila

AFECTIUNI CARE PREDISPUN LA REFLUX

Page 17: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 17/114

  17

  Colita de fermentatie

  Dischinezia biliara, litiaza biliara

  Ascita

  Diabetul, mixedemul

  Sclerodermia

  Interventiile gastrice, stomacul rezecat

  Obezitatea

  Sarcina predispune de asemenea la BRGE prin cresterea presiunii intraabdominale si

 progesteronului

MENIU ZILNIC TIP PENTRU BOALA DE REFLUX

  Mic dejun

  Cafea, ceai slab

  Desert si fruct sau

  Tartina +lapte sau

  Cereale cu lapte +branza

  Gustare ora 10

  Biscuiti +suc de fructe

  Paine+branza

  Fruct+produs lactat

  Pranz

  Carne, peste

  Fainoase sau legume verzi

  Desert fruct sau branza

  Gustare

  Desert sau

  Fruct+produs lactat

  Piine +brinza

  Cina

  Carne, peste

  Fainos sau legume verzi

  Desert fruct sau branza

Page 18: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 18/114

  18

  Consumul zilnic

mediu

Regim pentru refluxul esofagian (2.100 Cal)

Alimente Cantitate Proteine Lipide Glucide

Lapte sau iaurtsemidegresat

300 10 5 15

Brînză  40 10 10 -

Carne sau peşte  200 40 20 -

Ouă  0

Pîine sau pesmeţi  150 11 - 82

Cartofi, paste, orez,

legume

uscate 300 6 - 60

Zahăr   35 - - 35

Miere, bomboane,

dulceaţă, 

ciocolată, produse de 

 patiserie sau biscuiţi

uscaţi 

30 2 3 25

Legume verzi 300 4 - 21

Fructe 400 - 55

Unt 15 - 13 -

Margarina vegetală  - -

Ulei 20 - 20 -

Băuturi hidrice  1,5 1Băuturi alcoolizate:

vin

0

 N = 5%

Total: 2.140 Cal, din 83 g 71 g 293 g

Page 19: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 19/114

  19

care ,

= 330 Cal = 639 Cal = 1.174

Cal

15% 30% 55%

MENIU PENTRU O SAPTAMANA

Meniuri pentru 7 zile

Micul

dejun

Luni Marţi  Miercuri Joi Vineri Sîmbătă  Duminică 

LaptePîine prăjită 

Unt

Sufleu deorez cu

lapte

Pară fiartă 

LaptePesmeţi cu

unt

Orez culapte

Suc de

ananas

Brînză Emmenthal

Pîine cu

unt

Lapte cumiere

Pîine cu

unt

Griş culapte

Mere coapte

la cuptor

Ora

10.00

0 felie de

chec

Un suc de

 portocale

Brînză

Gouda

O felie de

 pîine

Brînză de

vaci

cu verdeaţă 

Lapte cu

vanilie

Biscuiţi 

Măr  

Iaurt

Biscuiţi de 

Savoia

Suc de

struguri

Brînză 

Mimolette

Pîine

Prînz Coastă de

oaie la

grătar  

Scoici în unt

Mere coapte

la

cuptor

File de

limbă-de~

-mare la

grătar  

Ratatouile

nişoise 

Cremă cu

ananas

Ciulama de

viţel 

Ciuperci

Pilaf de

orez

Pară 

Rasol de

 peşte 

cu

legume

Tartă cu

 piersici

Friptură de

file de porc

Bulbi tineri

de fenicul

fierţi

înăbuşit 

Brînză de

vaci

Ficat de

miel la

tigaie

Fasole

verde cu

Sos maître

d'hotel

Iaurt

Friptură de

 pui

Mazăre a la 

francaise

Brînză St. 

Florentin

Gustare Pîine

Brînză Demi-

sel

Iaurt

Biscuiţi 

Cremă

caramel

Biscuiţi 

Turtă

dulce cu

unt

Biscuiţi 

Piersici

fierte

Tartă cu

cireşe 

Tartă

alsaciană 

Page 20: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 20/114

  20

Pisică-de-

mare

Cină  Ouă 

Spanac tocat

Griş cu lapte 

Creier în

sos

meuniereCartofi

fierţi la 

abur

Brînză

Comte du

Jura

Roast beef

Sote de

dovleceiŞarlotă de

mere

Şuncă

înăbuşită 

Spaghetticarbonar 

a

Struguri

Aripioare

de

calcan încourt-

 bouillon

Orez fiert

în apă 

cu sare şi 

 puţin unt 

Lapte de

 pasăre 

Friptură de

spată 

de mielCartofi la

folie

cu

smîntînă 

Spumă de 

căpşuni 

Felie de

somon

fiert cutarhon

Cartofi

fierţi la abur

Compot de

cireşe 

PATOLOGIA STOMACULUI ŞI DUODENULUI 

PARTICULARITĂŢILE ANAMNEZEIAnamneza este foarte importantă în afecţiunile gastro-duodenale. Pe baza anamnezei

se face orientarea spre un diagnostic prezumtiv şi se indică investigaţiile paraclinice pen tru

 punerea diagnosticului pozitiv.

Vârsta

Ulcerul duodenal(UD) este mai frecvent între 20-45 de ani, iar cancerul gastric(CG)

după 45 de ani. Este motivul pentru care orice sindrom dispeptic la peste 45 de ani, ai ales la

sexul masculin, necesită investigaţii, respectiv endoscopie digestivă. 

Sexul

UD şi CD sunt ai frecvente la sexul masculin 

Antecedente heredo-colaterale

Ulcerul duodenal prezintă agregare familială, mai ales la grupul sanguin 0I. Cancerul

gastric apare mai frecvent la cei cu grupul sanguin AII, fiind cunoscute familii întregi cu

ereditate bogată în cancere digestice sau cancer gastric (Napoleon). 

Page 21: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 21/114

  21

Antecedente personale

O serie de afecţiuni se corelează mai frecvent cu bolile stomacului şi duodenului sau

 pot produce confuzii de diagnostic:

1.   boli digestive: pancreatita cronică, colecistita cronică, apendicita pun probleme de

diagnostic diferenţial 

2.   boli extradigestive: insuficienţa renală cronică în stadiul de uremie, insuficenţa

cardiacă pot prezenta simptome digestive 

3.   boli cu incidenţa crescută  a UD şi UG: BPOC, cordul pulmonar cronic, ciroza

hepatică 

4.  medicamente luate în antecedete de pacient: AINS, corticosteroizii, anticoagulante

care pot produce leziuni digestive.

5.  fumatul, stressul pot contribui la declanşarea UD şi UG 

Condiţii de viaţă 

Sărăcia, alimentaţia deficitară, igiena sanitară precară prezintă riscul infecţiei cu

Helicobacter pylori din mica copilărie şi predispun la UD, CG. 

SIMPTOME FUNCŢIONALE 

DUREREA EPIGASTRICĂ 

Durerea  epigastrică este simptomul cel mai frecvent. Are următoarele caracteristici

care trebuie urmărite: 

A.  localizarea şi iradierea.  Localizarea durerii este în regiunea în epigastrică.

Iradierea poate fi dorsală, în coloana lombară în ulcerul penetrant în pancreas, iradierea

 precordială –în UG.

B.  Orarul durerii.  Este important de determinat influenţa pe care o are ingestia

alientară asupra durerii. Din acest punct de vedere durerea epigastrică poate fi:

  durere ritmată de alimentaţie 

  durere continuă 

  durere neregulată 

  Durerile ritmate de alimentaţie pot apare: 

a.  durere precoce :în UG la aproximativ 30 de minute, - o oră 

 b.  dureri tardive la 2-3 ore, sub formă de “foame dureroasă”, sau chiar noaptea

trezind bolnavul din somn.

  Durerile continui apar sub formă de apăsare, sunt specifice gastritelor, precum şi CG. 

Page 22: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 22/114

  22

  Durerile neregulate pot apare la greşeli alimentare (alimente perisabile, AINS) sau sub

formă de colici (colica biliară). 

C.  periodicitatea se caracterizează prin perioade dureroase ciclice, intercalate cu

 perioade de acalmie. Sunt specifice UD şi UG. 

D. intensitatea  durerii este variabilă.

  Pacienţii acuză senzaţie de arsură, apăsare, roadere, gol- în gastrite cornice, UD.

  Durerea poate fi intensă în crizele ulceroase.

  În UD şi UG perforat durerea este foarte puternică “lovitură de pumnal” cu

character lancinant.

E. durata  durerilor variază de la 30 de minute până la o oră în colici şi săptămâni în

 perioadele dureroase ulceroase.

F. declanşarea durerii  la anumite alimente: supă de roşiicastraveţi, condimente, , vin

acru accentuează durerea din gastrite, UG, UD. În general alimentele alcaline (laptele,

 bicarbonatul) ameliorează temporar durerea. 

2. Pirozisul, regurgitaţia acidă apar datorită refluxului gastro-esofagian

3. Vărsăturile acide şi alimentare pot apare în stenozele pilorice, în gastrite, duodenite.

4. Tulburări ale apetitului : anorexia în cancerul gastric, inapetenţa în gastrite. 

SINDROMUL GASTRITIC

Gastrita se defineşte ca şi inflamaţia acută sau cronică a mucoasei gastrice. 

O clasificare primordială a gastritelor este, după cum rezultă şi din  definiţia lor, în

gastrite acute şi cronice. 

1. Gastritele acute au multiple cauze: alimentare (alimente greu digerabile, abuz de

alcool), medicamente (antiinflamatoare nesteroidiene AINS, antibiotice, preparate de potasiu),

ingestie de agenţi corozivi, gastrite acute în contextul unor boli infecţionase (hepatită acută,

febră tifoidă), alergii, insuficienţe de organ ş.a. 

Cauzele gastritelor acute

1.  Medicamente

2.  Helicobacter pylori

3.  Alcoolul

4.  Traumatisme locale

5.  Radiaţiile X 

6.  Gastrite infecţioase 

7.  Refluxul duodeno-gastric

Page 23: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 23/114

  23

8.  Uremia

9.  Ischemia mucoasei

10. Politraumatismele

11. Intervenţii chirurgicale extinse 

12. Leziuni ale sistemului nervos central

13. 

Arsuri extinse

14. Septicemia

15. Şocul 

16. Insuficienţa respiratorie

17. Insuficienţa renală acută 

18. Insuficienţa hepatică 

19. Substanţe caustice 

Sim ptomele constau în : durere epigastrică continuă sau exacerbată la alimentaţie,

greţuri, vărsături alimentare, senzaţie de plenitudine, balonare. Poate apare febră, cefalee,

ameţeli.

Obiectiv se constată sensibilitate epigastrică. 

Gastrita acută erozivă este o formă frecventă de gastrită, de obicei medicamentoasă.

Se asociază cu hematemeză şi melenă. 

2. Gastritele cronice 

Clasificarea gastritelor cronice :

A.  Gastrita tip A sau atrofică 

-  autoimună 

B.  Gastrita tip B sau bacteriană determinată de Helicobacter pylori

C.  Gastrita tip C sau chimică 

-  de reflux

-  medicamentoasă 

-  alcool

D.  Gastrite speciale

Gastritele cronice au o simptomatologie redusă. Poate apare un sindrom dispeptic:

inapetenţă, greţuri, mai rar vărsături, plenitudine epigastrică, balonări. 

DIETA IN GASTRITA ACUTA

  Pacient se poate interna in spital, daca nu se poate alimenta per os

  Alimentatie intravenoasa se instituie cateva zile

Page 24: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 24/114

  24

  Lactate 2-3 zile

  Regim FARA FIBRE, mixat: terci, piure de legume fragede, piept de pasare,

compoturi

  Dupa 15 zile alimentatie normala

DIETA IN GASTRITELE CRONICE

  Gastrita HELICOBACTE PILORI POZITIV, se instituie tratamentul medicamentos

adecvat :

  ANTISECRETORII (INHIBITORI DE POMPA DE PROTONI, CONTROLOC,

 NEXIUM)+

  AMOXICILINA 2X1G+

  KLARITROMICINA 2X500MG 10 ZILE

  Regimul in gastritele hiperacide se suprapune cu regimul de ulcer

Gastrita de reflux, atrofica

  In gastrita atrofica, aciditatea gastrica fiind diminuata se recomanda:

  Supa de carne, peste

  Condimente slabe: muraturi in otet

  Un pahar de vin

  Ceai, cafea

  Branzeturile fermentate sunt complet contraindicate

SINDROMUL ULCEROS

1.  Durerea este simptomul dominant atât al UD, cât şi al UG, cu unele mici caracteristici

diferite.

  localizarea durerii este în UD în epigastrul inferior, cu iradiere la dreapta. În UG

durerea apare în epigastrul mediu cu iradiere câtre hipocondrul stâng. Ulcerul

 penetrant se caracterizează prin iradierea posterioară a durerii. 

  ritmicitatea se referă la apariţia durerii în legătură cu alimentaţia:

o  în UD postalimentar tardiv, la 2-3 ore, sub formă de “foame dureroasă”, sau

chiar noaptea trezind bolnavul din somn.

o  în UG postalimentar precoce, la aproximativ 30 de minute, - o oră 

Page 25: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 25/114

  25

   periodicitatea se caracterizează prin perioade dureroase ciclice, intercalate cu perioade

de acalmie. Clasic durerile apar mai frecvent primăvara şi toamna. 

  caracterul durerii este variabil. Pacienţii acuză senzaţie de arsură, apăsare, roadere,

gol.

  durata variază de la 30 de minute până la o oră 

  declanşarea durerii la anumite alimente: supă de roşii, varză, castraveţi, condimente,

ceapă, usturoi, vin acru şi altele. În general alimentele alcaline (laptele, bicarbonatul)

ameliorează temporar durerea. 

2.  Pirozisul, regurgitaţia acidă 

Amândouă se datorează refluxului gastroesofagian, ca urmare a incompetenţei cardiei.

Pirozisul este retrosternal, apare postalimentar la o jumătate,- 1 oră şi reflectă esofagita de

reflux care însoţeşte de regulă UD. 

3.  Vărsăturile acide şi alimentare 

Apar în special în UD, după alimentaţie, spontane sau provocate de bolnav pentru

calmarea durerilor. Mecanismul lor este probabil datorat spasmului piloric, duodenitei de

însoţire sau sistemului nervos vegetativ. Prezenţa alimentelor nedigerate poate sugera

existenţa unui obstacol organic, respectiv evoluţia spre stenoză. 

4.  Alte simptome care pot apare sunt:

  semnele vagotoniei: constipaţie, bradicardie, hipotensiune arterială. 

  scăderea în greutate , specifică UG. 

  debut prin prezenţa unei complicaţii: hemoragie digestivă superioară (HDS),

 perforaţie. 

De remarcat că nu există o corelaţie între mărimea leziunii şi simptomatologie. 

Examen obiectiv

Examenul obiectiv este sărac  în date. La inspecţie se poate observa faciesul “ulceros”,

cu şanţuri nazo-labiale adânci, pomeţii proeminenţi. Starea de nutriţie variază, respectiv

supraponderali în UD şi subponderali în UG şi ulcerele complicate. 

La palparea abdomenului apare sensibilitate epigastrică localizată predilect în UG pe

linia xifo-ombilicală cu 2-3cm deasupra ombilicului, iar în UD 1 cm la dreapta şi deasupra

ombilicului.

Examinări paraclinice 

1.  Studiul secreţiei acide gastrice, de importanţă majoră în trecut pentru diagnosticul

ulcerului, este mult mai puţin folosit în prezent. 

Secreţia acidă bazală (DAB) şi cea stimulată (DAM) este mai mare la pacienţii cu

UD. O aciditate crescută, o stare dissecretorie, poate apare şi în duodenite sau dispepsia

Page 26: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 26/114

  26

nonulceroasă, de aceea depistarea unei acidităţi crescute nu este suficientă pentru diagnosticul

de UD. Confirmarea endoscopică a UD face inutilă examinarea secreţiei gastrice (UD

evoluând, de regulă cu hiperaciditate.) 

De reţinut că valoarea normală a DAB este de 2 mEq/oră . 

2.  Examenul radiologic, se efectuează în lipsa posibilităţii de endoscopie. Se poate efectua

radioscopie gastro-duodenală, când se urmăreşte propagarea undei peristaltice, viteza de

evacuare, pezenţa refluxului duodeno-gastric, gastro-esofagian, comportamentul pereţilor

gastrici la trecerea undei.

Radiografia cu substanţă de contrast poate pune în evidenţă anumite modificări

structurale.

Semnul radiologic direct  este nişa ulceroasă, evidenţiată printr -un plus de substanţă de

contrast.

3.  Examenul endoscopic

Endosco pia este metoda de elecţie pentru diagnosticul ulcerului.

UG apare sub forma unui crater , acoperit cu fibrină, cu margini regulate şi drepte spre

care se îndreaptă pliurile mucoasei orientate radiar. Forma poate fi rotundă-ovalară, iar pe

măsură ce ulcerul se închide ia formă de rachetă de tenis cu evoluţie ulterioară spre cicatrice

stelată. În craterul ulceros se pot evidenţia trombi în caz de sângerare, iar mucoasa din jur este

congestionată. 

Aspectul macroscopic al UG benign poate preta uşor la confuzie cu cancerul gastric

ulcerat. Cancerul apare însă ca un crater neregulat, cu baza de implantare largă , neregulată,

cu fundul craterului acoperit cu zone necrotice, hemoragice. Pliurile mucoasei sunt lipsite de

elasticitate şi se opresc la distanţă de crater, de care sunt separate de o zonă infiltrativă.

Singura metodă de diferenţiere constă din biopsierea multiplă din marginea internă a UG,

 practic singurul diagnostic cert al benignităţii fiind cel anatomo-patologic.

UD poate apare gastroscopic sub formă rotundă, fiind de dimensiuni mai mici decât UG

şi cu evoluţie spre cicatrizare; ulcerul liniar, care are o slabă tendinţă de cicatrizare; ulcerul

neregulat, sub formă de stea sau trifoi, care se cicatrizează lent şi ulcerul cu aspect de salam “

salami ulcer”, format din eroziuni pe o zonă de inflamaţie. 

În UD nu se pune problema malignităţii, de aceea nu necesită biopsiere. 

Ulcerele acute de stress sunt de regulă mari, cu un crater murdar, acoperit de membrane

hematice sau cheaguri. Sunt mai frecvente la nivelul corpului gastric, de obicei multiple şi cu

o mare tendinţă la sângerare. 

4.Examinarea ecografică  poate ridica suspiciunea de UG sau UD prin evidenţierea unor

semne indirecte ( stomac dilatat, secreţie crescută, stază bulbară). 

Page 27: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 27/114

  27

5.Determinarea HP  se poate efectua prin metode directe şi indirecte. Metodele directe se

 bazează pe biopsii gastrice recoltate prin endoscopie digestivă superioară. Metodele directe

sunt: examenul histopatologic, testul citologic, testului rapid cu urează, cultivarea pe medii 

speciale de cultură, reacţia de polimerizare.

Testele indirecte nu necesită biopsie, bazându-se în general pe evidenţierea

anticorpilor anti-HP. Acestea se pot clasifica în : teste serologice din sânge intergral sau ser,

teste respiratorii ( cu uree mar cată cu C13) şi teste salivare . În practica curentă se foloseşte,

de rutină, examenul histo- patologic, testul rapid al ureazei şi evidenţierea anticorpilor anti-HP

din sânge. În cazul UD se consideră certă infecţia cu HP, de aceea nu se mai fac teste pentru

HP. În cazul UG se iau biopsii multiple pentru a evidenţia HP. 

6.Endosonografia constă în introducerea unui transductor la capătul unui endoscop. În acest

mod se poate scana peretele stomacului şi structurile înconjurătoare. Metoda este foarte

eficientă  pentru depistarea cancerului gastric incipient, respectiv pentru diagnosticul difernţial

dintre UG şi cancerul gastric ulcerat. 

Complicaţii.

  Hemoragia, este cea mai frecventă complicaţie a ulcerului, cu o frecvenţă de 15 -20%

şi cu o mortalitate de 6-7%. Este favorizată de : eroziunea unor vase, consumul de

aspirină sau alte AINS, hormoni steroidieni, antibiotice. 

Clinic se manifestă prin hematemeză (vărsătura în zaţ de cafea) şi/sau melenă (scaun

negru, lucios, moale). Melena trebuie diferenţiată de colorarea scaunului în negru la ingestiade: afine, alimente cu sânge(sângerete), cărbune, preparate de fier şi bismut. În funcţie de

gravitatea hemoragiei se instalează semnele anemiei acute, cu scăderea hematocritului,

creşterea azotului sanguin. În pierderile masive de sânge poate apare şocul acut

 posthemoragic. Diagnosticul de certitudine se pune prin aspiraţia naso-gastrică care relevă

 prezenţa sângelui în stomac, prin tuşeu rectal cu evidenţierea melenei şi prin endoscopia

efectuată în urgenţă. După spălătură gastrică se poate vizualiza, endoscopic, sursa hemoragiei

şi dacă aceasta este activă sau nu.

Evoluţia depinde de cantitatea de sânge pierdut, de apariţia resângerării, vârsta peste 65de ani, prezenţa bolilor asociate. 

  Perforaţia, reprezintă evoluţia naturală transmurală a leziunii ulceroase către marea

cavitate peritoneală.

Clinic apare o durere de intensitate mare, “ca un pumnal”;  durerea iradiază spre fosele

iliace. În cazul iritaţiei diafragmatice, durerea poate iradia în umeri. Se însoţeşte de greaţă,

vărsături, transpiraţii, paloare, tahicardie, tahipnee, rar cu instalarea şocului. Tranzitul

Page 28: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 28/114

  28

intestinal se opreşte şi treptat se instalează tabloul peritonitei acute generalizate. 

Obiectiv, pacientul este anxios, ghemuit, cu apărarea musculară, până la abdomen de

lemn. Zgomotele intestinale sunt abolite şi matitatea hepatică înlocuită cu sonoritate la

acest nivel.

Examinările de laborator indică o VSH crescută şi leucocitoză. 

Radiologic se evidenţiază pneumoperitoneul, ca o zonă de hipertransparenţă între

diafragm şi ficat. Endoscopia şi pasajul baritat nu sunt indicate. Diagnosticul se bazează pe

simptomatologie: modificarea caracterelor durerii, imposibilitatea calmării ei, Iar radiologia

şi endoscopia pun în evidenţă profunzimea nişei ulceroase.

  Penetraţia reprezintă, de fapt, perforaţia acoperită datorită coalescenţei unor

formaţiuni din afara stomacului sau duodenului: peritoneu, pancreas, ficat, căi biliare,

colon. Apare mai frecvent în UD şi în UG cu localizare posterioară. 

Clinic se caracterizează prin durere care nu mai respectă ritmicitatea şi periodicitarea,

devenind continuă şi care nu mai cedează la medicaţia obişnuită. Dacă penetraţia se realizează

în orgenele cavitare (căi biliare, colon), poate evolua spre fistule. Penetraţia în pancreas se

însoţeşte de durerea tipică, “în bară”, cu iradiere dorso-lombară. 

Obiectiv, bolnavul este denutrit, astenic. La palpare abdomenul este sensibil în

epigastru, cu iradierea dorsală a durerii. 

  Stenoza  apare ca o complicaţie la 2-4% din ulcerele gastrice şi duodenale. Cel mai

frecvent se localizează la nivelul pilorului, dar poate apare şi antral sau duodenal.

Iniţial are un caracter funcţional, datorită spasmului piloric. Acesta cedează la

administrarea de antispastice de tipul atropinei, papaverinei. În cazul constituirii

stenozei organice, aceasta nu mai cedează la medicamente antispastice. 

Clinic apare sindromul insuficienţei evacuatorii gastrice: stază gastrică, plenitudine,

vărsături în jet, postalimentar precoce, apoi tardiv. Pacientul ajunge să verse alimente

ingerate chiar cu câteva zile înainte.

Obiectiv este caracteristic semnul clapotajului gastric şi vizualizarea peristalticii

accentuate: contracţii “de luptă”. Ţesutul adipos se reduce, tegumentele devin uscate.

Abdomenul este sensibil la palpare în epigastru.

Laboratorul evidenţiază anemie, hipoproteinemie cu hipoalbuminemie, tulburări hidro-

electrolitice, care pe măsură ce vărsăturile devin mai frecvente duc la alcaloză metabolică,

hiponatremie şi hipopotasemie. Stenozele organice vechi se pot complica cu insuficienţă

renală funcţională. 

Radiologic se evidenţiază stomacul mult dilatat, “stomac în chiuvetă”, cu evacuare

gastrică întârziată, lipsa de pasaj duodenal. 

Page 29: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 29/114

  29

Endoscopic se vizualizează sediul şi etiologia stenozei. Stomacul apare dilatat, cu multe

resturi alimentare, cu o mucoasă roşie, congestionată. Este preferabil a se efectua o spălătură

gastrică pentru a avea o bună vizibilitate. Endoscopic se poate diferenţia o stenoză de atonia

gastrică şi se pot lua biopsii pentru a stabili natura benignă sau malignă a stenozei.

  Malignizarea  era considerată o complicaţie importantă a UG. S-a demonstrat că de

fapt UG nu are o tendinţă de malignizare crescută. Problema care se pune deci este de

diagnostic diferenţial corect între UG şi cancerul gastric ulcerat, respectiv de diagnostic

 precoce al neoplaziei gastrice.

SINDROMUL CLINIC DIN CANCERUL GASTRIC

Cancerul gastric reprezintă una dintre cele mai frecvente tumori maligne, 90% dintre

cancerele gastrice fiind adenocarcinoame.

Cancerul gastric se clasifică în- cancerul gastric precoce, care invadează numai mucoasa sau submucoasa şi

- cancer gastric dezvoltat, cu formaţiuni tumorale care depăşesc submucoasa. 

CANCERUL GASTRIC PRECOCE

Cancerul gastric precoce are dimensiuni mici, de ordinul milimetrilor şi este în

general asimptomatic. Pacientul poate avea un uşor sindrom dispeptic “îşi simte stomacul”.

Endoscopic leziunile sunt foarte mici, 6-8 mm, histologic nu depăşesc musculare mucoasei şi

 pot avea prinsă o grupă ganglionară adiacentă. Supravieţuirea la cinci ani este de 100% pentru

tipul de cancer care prinde mucoasa şi de 90% pentru cancerul care prinde şi submucoasa.

Este importantă depistarea cancerului gastric în această fază pentru un tratament eficient. 

CANCERUL GASTRIC AVANSAT.

Semne clinice- sunt în general nespecifice:

  cancerul gastric poate fi mult timp complet asimptomatic, ceea ce contrastează

cu severitatea leziunii.   poate apare durerea epigastrică de intensitate variabilă, postptandială 

   balonări postprandiale

  saţietate precoce 

  anorexie selectivă- la carne sau anorexie totală, cu scădere ponderală marcată,

în stadiile finale

  hemoragie digestivă superioară 

Page 30: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 30/114

  30

  vărsături alimentare 

  disfagie în cazurile care evoluează cu prinderea cardiei 

  manifestări de stenoză pilorică în localizările antrale 

  alterarea stării generale 

Obiectiv- pacient palid, caşexie, edeme, febră. 

La examenul abdomenului

  se poate palpa tumora epigastrică, 

  hepatomegalie dură, neregulată, în cazul metastazelor. 

  adenopatie supraclavuculară stângă- semnul Virchow-Troisier

  adenopatie axilară stângă-semnul Irish gaglion

Manifestări paraneoplazice 

  tromboflebita recurentă- semnul Trousseau

 

keratoză pruriginoasă brusc instalată, semnul Leser -Trelat  osteoartropatia

  tumoră Kruckenberg- grefarea celulelor neoplazice pe ovar

  semnul Strauss- ganglioni prerectali

  acantosis nigricans- hiperpigmentare şi hipercheratoză, se asociază frecvent cu

cancere digestive

Investigaţii paraclinice 

Examen radiologic cu dublu contrast evidenţiază formele macroscopice: 

  imagine lacunară- forma vegetantă 

  nişă malignă- forma ulcerată 

  rigiditate a curburii sau stomac în formă de pâlnie- forma infiltrativă 

Examneul endoscopic evidenţiază formaţiunea tumorală, fiind diagnosticul de elecţie şi

 permiţând prelevarea de biopsii. 

Ecografia, tomografia computerizată şi rezonanţa magnetică sunt considerate necesare pentru

stadializarea tumorii şi evidenţierea metastazelor. 

SINDROMUL DISPEPTIC

Termenul de dispepsie (dys-alterat; pepsis, peptein-digestie), desemnează etimologic o

digestie dificilă.

Definiţia modernă a dispepsiei este: un sindrom cuprinzând simptome digestive

localizate în etajul abdominal superior. Aceste simptome pot fi: durere, distensie epigastrică,

greaţă, vărsătuti, inapetenţă, saţietate precoce, eructaţie, aerofagie. 

Page 31: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 31/114

  31

Dispepsia este prezentă la 25-30% din populaţie creând probleme dificile de

diagnostic şi de orientare spre investigaţii suplimentare. 

Sindromul dispeptic se poate clasifica în :

1.  Sindrom dispeptic organic

2.  Sindrom dispeptic funcţional

1. SINDROMUL DISPEPTIC ORGANIC

Sindromul dispeptic organic este sindromul dispeptic a cărui etiologie este atribuită

unor boli organice: UD, UG, cancer gastric, boli hepatice, biliare, pancreatice, intestinale,

 parazitoze, boli de sistem, ş.a. 

2. SINDROM DISPEPTIC FUNCTIONAL

Sindromul dispeptic funcţional  este acel sindrom dispeptic fără o cauză organică sau biochimică evidenţiabilă prin mijloacele actuale de explorare (clinică, endoscopică şi de

laborator).

Dispepsia funcională se poate clasifica, conform ultimei clasificări Roma II, după sindromul

 predominant în :

1.  Dispepsia de tip ulceros- care se caracterizează prin durere centrată în abdomenul

superior supărătoare şi care domină simptomatologia 

2.  Dispepsia de tip dismotilitate- o senzaţie neplăcută (discomfort) în etajul abdominal

superior caracteriuzată sau asociată cu plenitudine abdominală superioră, saţietate precoce, balonare sau greaţă. 

3.  Dispepsia nespecifică- dispepsia care nu include criteriile de dispepsie ulceroasă sau

de dismotilitate.

Având în vedere că numărul pacienţilor cu sindrom dispeptic este foarte are, s-au trasat

câteva criterii pentru indicaţia investigaţiilor suplimentare, respectiv a endoscopiei

digestive superioare;

Simptome şi semne de alarmă: 

1.   pierdere în greutate neintenţionată peste 3 kg 2.  disfagie

3.  sângerare sau anemie

4.  vârsta peste 45 de ani şi apariţia de simptome noi. 

REGULI GENERALE DE DIETA IN ULCERUL GASTRIC SI DUODENAL

Page 32: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 32/114

  32

Dieta in afectiunile gastrice si duodenale nu impune o restrictie excesiva in ziua de azi,

cand avem medicamente care reduc secretia gastrica acida cu peste 90%.

Se impun un anumit număr de reguli generale: 

1.  Combaterea tahifagiei (alimentatiei prea rapide):

„Natura ne-a înzestrat cu dinţi, dar i-a pus în gură, nu în stomac." 

Bolul alimentar insuficient amestecat cu salivă ocoleste prima faza a digestiei.

2.  Dantură trebuie mentinuta sanatoasa pentru o buna masticatie.

3.  Evitarea alimentele fibroase şi dure, a crudităţilor pe perioada episoadelor dureroase. 

4.  Evitarea mesele copioase, felurile de mîncare grase şi complicate. 

5.  Evitarea lichidelor în timpul meselor, dar consumae a 1,5- 2 litrii de lichide zilnic.

6.  Evitarea băuturile şi alimentele îngheţate sau prea reci, care sunt iritante pentru mucoasa

gastrica.

7.  Renunţarea la alcool, in special la vinul acru, care creste mult aciditatea gastrica si in

special pe stomacul gol.

8.  Evitarea băuturilor puternic mineralizate şi carbogazoase (cu sediment alcalin important): 

9.  Evitarea alimentele hipertonice (prea dulci - gen: miere, peltea, dulceaţă - sau prea

sărate), ingerarea acestor alimente provoacă hipersecreţie la nivel gastric. 

10.  Evitarea condimentele puternice şi mai ales oţetul. Oţetul poate fi înlocuit cu lămîie.

Ardeiul iute, piperul, muştarul irită mucoasa, se pot inlocui cu plante aromatice. 

11. Evitarea supele de carne şi de peşte : conţin peptone care provoacă o secreţie peptică 

şi clorhidrică exagerată, precum şi o contracţie veziculară cu eliminarea bilei (dureri 

la nivelul intersecţiei duodenului cu căile biliare, diaree). 

12. Repartizarea alimentaţiei în mai multe mese fractionate, 5 mese   pe zi. Durerea se

accentueaza tipic pe stomacul gol.

13. Evitarea fumatului: provoacă o hipersecreţie şi are un efect spasmogen.

14. Alimentatie la ore fixe şi în linişte. 

15. Este recomandata relazarea, sportul, evitarea stresului

16. Evitarea medicamentelor care lezeaza mucoasa gastrica: antiinflamatoare: aspirina,

ketonalul, paracetamolul, fasconalul, diclofenacul, etc.

17.  Pacientul nu trebuie încorsetat într-un regim prea strict care riscă să provoace 

denutriţia. Alimentaţia sa, în ciuda interdicţiilor, trebuie să rămînă echilibrată. Este 

necesar să se ţină cont de preferinţele bolnavului.

18. Dieta trecuie sa fie rafinata: alimentele pregatite într-o manieră variată, agreabilă şi

apetisantă. 

Page 33: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 33/114

  33

REGULI DE BAZA

1.  Importanta unei bune igiene generale şi alimentare; 

2.  Evitrarea a tot ce poate irita stomacul: alimentele hipertonice, condimentele,

alimentele

fibroase şi tari, alcoolul; 

3.  Evitarea stresului, tehnicile de relaxare.

REGIMUL IN ULCERUL DUODENAL

1.  regimul pentru ulcerul in criza acuta

2.  regimul de protectie pentru crizele de intensitate medie

3.  regimul pentru perioada de intretinere

1.Regimul in criza acuta de ulcer in primele 1-2 zile

  Regim lactat integral, hidric

  2 litrii de lapte integral/zi

  In 5-6 portii

  Cu putin zahar 40g/l

  Regimul aduce 1750 ml apa si 1300 cal din 70g proteine, 70 g lipide si 140 g glucide

  Daca pacientul nu suporta laptele Shak 3-4 cutii

Regimul in criza acuta de ulcer dupa 2-3 zile

  Faina maltificata, terci

  Gris

  Tarte, crème

  Legume fragede mixate

  Branzeturi proaspete

  Compot de fructe

  Pesmeti

  Regimul se imparte la 3 mese, cu lapte la orele 10, 17, 22

  Dupa 10 zile se trece la regim mediu

Page 34: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 34/114

  34

Meniuri pentru criza de ulcer de mare intensitate pentru cele 7 zile care urmează

(din a patra pînă în a zecea zi) 

Micul

dejun

A patra zi

Luni

A cincea zi

Marţi 

A şasea zi

Miercuri

A şaptea

zi

Joi

A opta zi

Vineri

A noua zi

Sîmbătă 

A zecea zi

Duminică 

Terci

5 cereale

cu

lapte

Tartă 

Biscuiţi 

Terci

caramel

Biscuiţi 

Cremă

caramel

Biscuiţi 

Lapte

vanilat

Biscuiţi cu

unt

Prăjitură

de griş 

Fulgi de

 porumb

cu lapte

Pesmeţi cu

unt

GustareOra 10

Lapte cusirop

de rodie

Laptesimplu

Lapte cuesenţă 

de cafea

Lapte cuesenţă 

de mentă 

Lapte cucaramel

Lapte cuesenţă 

de

căpşuni 

Lapte cucafea

decofeinizată 

Prînz Piure de

morcovi cu

unt

Brînză petit suisse

Pesmeţi 

Fidea cu

unt

Compot de

 piersici(un

castronel)

Piure de

lăptuci 

+ sos

 beşamel Pesmeţi 

Griş cu

unt

Mere în

siropPesmeţi 

Budincă de

tapioca cu

unt

Piersici însirop

Pesmeţi 

Tartă cu

muguri

de

sparanghel

Pesmeţi 

Andive 4- sos

 beşamel + 

şuncă tocată 

Pesmeţi 

Gustare Lapte

simplu

Lapte cu

esenţă 

de migdale

amare

Lapte cu

esenţă 

de

căpşuni 

Lapte cu

esenţă 

de fistic

Lapte cu

sirop

de rodie

Ciocolată

cu

lapte

Lapte cu

vanilie

Cină  Prăjitură de

griş 

Pesmeţi 

Brînză de

vaci

Peltea de

gutui/mere

Pesmeţi 

Tartă cu

mere

Pesmeţi 

Piure de

morcovi,

lăptuci 

Brînză de

vaci

Piure de

dovlecei+

sosbeşamel 

Brînză petit 

suisse

Griş cu

unt

Cremă cu

vanilie

Pesmeţi 

Paste cu unt

Brînză de

vaci cu

 piersici

Page 35: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 35/114

  35

 

2. Regimul in criza de intensitate medie

  Recomandari generale

  Lista alimentelor permise

  Lista alimentelor interzise

Alimente interzise

  Branzeturi fermentate

  Carne fibroasa si grasa, mancaruri cu sos, carne de porc, oaie, carne gasca, rata, carne

uscata, afumata, marinata, conserve

  Vanatul caprioara, mistret, iepure

  Organe: inima, limba, rinichi, burta

  Mezeluri

  Peste: gras, tare:ton, sardine, macrou, hering, somon, anghila

  Peste afumat, sarat, la conserva

  Oua ochiuri, prajite

  Legume crude: usturoi, vinete, morcov, telina, ciuperci, conopida, varza, castraveti,

sfecla, creson, marar, fasole verde, fasole boabe, ceapa, mazare, praz, ardei gras,

ridichi, hrean

 

Legume uscate: toate  Fainoase: paine prioaspata, miez de paine, paine integrala, cereale integrale

  Grasimi preparate: untura, sosuri, maioneza, slanina, bacon

  Fructe:

  Crude si acide: capsuni, zmeura, coacaze, coacaze negre, portocale, lamai,

gref, smochine, castane, banane verzi

  Fructe oleaginoase: nuci, alune, migdale, arahide, fistic, masline, avocado

Pesmeţi  Pesmeţi 

La

culcare

Lapte cu

vanilie

Lapte cu

esenţă 

de căpşuni 

Lapte

simplu

Lapte cu

vanilie

Lapte

simplu

Lapte

simplu

Lapte cu

caramel

* sos beşamel: terci de făină cu lapte la care se adaugă unt crud cînd e aproape gata  

Page 36: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 36/114

  36

  Zahar si dulciuri: preparate foarte dulci, miere, dulceata, peltea, nuga, bomboane,

magiun

  Produse de patiserie, inghetata, serbet

  Bauturi:

  Ceai, cafea pe stomacul gol

  Ape carbogazoase

  Limonade

  Toate bauturile alcoolizate

  Mirodenii; piper, mustar, ardei, otet

   NU: preparare sub forma de prajeli, sote, rumenire in ulei, fierbere in sos. Conservare

in suc propriu

Alimente permise

  Lactate

  Lapte integrasl, semidegresat, iaurt, branza de vaci,

  Branzeturi nefermentate: emmenthal, cantal

  Smantana proaspata

  Carne

  Slaba, proaspata, frageda, la gratar, carne de pasare fara piele, carne de cal, vita,

 porc, oaie(cotlet)

  Organe : ficat, creie

  Mezeluri jambon de Paris

  Peste la cuptor, in folie

  Oua ochiuri in apa, fierte moi, fierte tari

  Legume proaspete preparate: sparanghel, sfecla rosie,morcovi tineri, dovlecei, andive,

spanac, fasole pastai extrafina

  Supe de legume

  Patiserie: biscuiti fara crema, deserturi, tarte

  Grasime ulei si unt crud, margarina

  Fructe: preparate: cuptor, compot, banane bine coapte, mere, pere, caise

  Bauturi: apa plata

  Cafea, ceai slab

  1 pahar vin rosu

Page 37: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 37/114

  37

  Condimente: sare, cimbrisor, dafin, vanilie

In perioada dintre crize

  Principii generale

  Evitarea: grasimi, mezeluri, supa de carne, carne fibroasa, legume celulozice,

 branzeturi fermentate, bauturi alcoolice, bauturi carbogazoase, cafea, ceai tare,

condimente

  Evitarea prajelilor

  Evitarea mancarurilor care ii provoaca pacientului durere!!!

Prepararea alimentelor la pacientii cu ulcer duodenal este preferabil sa fie facuta: 

  In apa

  La cuptor

  In abur

  Inabusite

  La gratar

  In folie

  La microunde

  Tigaie antiadeziva

  La frigare

Analiza raţiei-tip pentru criza de intensitate medie

Alimente Cantitate Proteine Lipide Glucide

Lapte integral sau

lactate

500 17 17 25

Brinză  30 7,5 7,5 -

Carne, peşte sau

ouă 

180 36 15

Page 38: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 38/114

  38

Pesmeţi sau pîine

 prăjită 

80 8 - 60

Paste, orez, griş sau

taină 

(greutatea după preparare)

300 6 - 60

Legume verzi 200 2 - 14

Fructe crude 300 - - 36

Unt crud 10 - 8 -

Ulei 10 - 10 -

Zahăr   30 - - 30

Prăjitură (tip

Savoia sau

 biscuiţi)  70 4 7 52

Vin (dacă este

 permis)

1/4 1 =

140 Cal

Total: 2.010 Cal,

din care.,..

,80.5 g 64,5 g 277 g

= 322 Cal = 580 Cal = 1.108

Cal

Procentaj................

.............

16% 29% 55%

 N = 15% N = 30% N = 55%

Exemplu de meniuri pentru o săptămînă de regim de protecţie gastrică (criză de intensitat

medie)

Micul Luni Marţi  Miercuri Joi Vineri Sîmbătă  Duminică 

Page 39: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 39/114

  39

dejun

Griş cu

lapte

Ceai de tei

Brînză de

vaci

Pîine prăjită 

Unt

Cafea

decofeiniza

tă 

Doi petitsuisse

Biscuiţi 

Prăjitură

de

tapioca

Supă delegume

Fulgi de

 porumb

Pară

 preparată Ceai

Cafea

decofeiniza

tă 

O felie detartă 

Ceai

Un iau

0 bucată de

 prăjitură desavoia

Ora 10 Compot de

 piersici

Pîine

 prăjită 

Brînză

Edam

Compot de

 pere

Pesmeţi 

Banană

coaptă 

 pasată 

Prăjitură de

orez

Mere în

sirop

Pîine prăji

Brînză

topită 

Gruyere

Prînz Escalop

Fasole

verde

Brînză

Gruyere

Pesmeţi 

Biftec

Dovlecei cu

unt

Tartă cu

 piersici

Pesmeţi 

Pui

Orez fiert

în apă 

cu sare şi 

 puţin unt 

Măr

 preparat

Pesmeţi 

Doradă la

cupto

Cartofi

fierţi în 

aburi

Piersici în

sirop

Pîine

 prăjită 

Andive cu

şuncă 

Brînză de

vaci

Pesmeţi 

Roast beef

Tulpini de

 praz

în sos

 beşamel 

Brînză

Port-Salut

Pîine

 prăjită 

Pulpă d

miel

Fasole verd

Budincă d

tapioca

Pîine prăjită

Gustare Ceai cu

lapte

Biscuiţi 

Compot de

gutui/mere

Biscuiţi 

Lapte cu

sirop

de rodie

Ceai

Chec

simplu

Iaurt Cremă de

vanilie

Compot d

mere/pere

Cină  File de

merlanOrez cu unt

Pară fiartă 

Pesmeţi 

Friptură

rece de porc

Melcişori

(paste)

cu unt

Pui rece

Lăptuci  preparate

cu

sos

 beşamel 

Escalop de

curcanMorcovi

în sos

alb

Brînză

Friptură de

viţel Spaghete

Brînză 

Emmenthal

Pîine

Escalop de

 puiOrez cu

unt

Compot de

 piersici

Rest d

 pulpă dmiel

Melcişori

(paste)

Piersici î

Page 40: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 40/114

  40

Brînză petit 

suisse

Pîine

 prăjită 

Brînză

Bonbel

Pesmeţi 

Comte

Pesmeţi 

 prăjită  Pesmeţi  sirop

Pîine prăjită

Exemplu de meniu pentru pacient ulceros in perioada de acalmie

Exemplu de meniuri pentru o săptămînă de regim de confort gastric (intervalul dintre crize) 

Micul

dejun

Luni Marţi  Miercuri Joi Vineri Sîmbătă  Duminică 

Cereale cu

lapte

Pîineuscată cu 

unt

Şuncă 

Lapte

Pesmeţi cu

untCompot de

mere

Iaurt

Pîine

 prăjită cu unt

Un ou fiert

moale

Brînză de

vaci

Pesmeţi cuunt

Pară

 preparată 

Cereale cu

lapte

Un ou fierttare

Piine

uscată 

Ceai

îndulcit

BrînzăGruyere

Pesmeţi cu

unt

Iaurt

Compot d

 piersiciPîine

 prăjită cu 

unt

Prînz Salată de

sfeclă 

roşie 

Fri ptură de

viţel 

Spaghete

Brînză

Port-

Salut

Caise

Pîine

uscată 

Salată de

 paste

Roast beef

Fasole

verde

Iaurt

Banană

 bine

coaptă 

Pîine

uscată 

Salată de

cartofi

Ficat

Jardinieră

de

legume

Brînză

Gruyere

Măr

 preparat

Lăptuci

mimoza

Friptură de

 pui

Spanac

Brînză

Comte

Compot de

 piersici

Pîine

uscată 

Muguri de

sparanghel

însos

vinegretă 

Steak

Piure

Brînză

 petit

suisses

Pară

William

Pîine

uscată 

Salată de

orez

(ou fiert

tare,

lăptuci) 

O felie de

morun

 proaspăt 

Dovlecei

în sos

 beşamel 

Compot de

merePîine

uscată 

Şuncă de 

 bayonne

Graten d

limbă-

-de-mare

Mere fiert

la abu

Brînză d

vaci

cu cais

Pîine

uscată 

Page 41: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 41/114

  41

Gustare Tartă cu

mere

Biscuiţi 

Ceai

îndulcit

Chec

Cremă

caramel

Biscuiţi 

Cremă de

ouă cu 

lapte

Biscuiţi 

Ceai cu

lapte

Biscuiţi 

Lapte

gelificat

Biscuiţi 

Ceai c

lapte

Chec

simplu

Cină  Graten devinete

Brînză de

vaci

Pere

 preparate

Pîine

uscată 

Şuncă Piure de

cartofi

şi morcovi 

Brînză de 

Olanda

Piersici în

sirop

Pîine

uscată 

Roast beefrece

Salată de

cartofi

fierţi cu

ulei

Brînză de

vaci

Caise în

sirop

Pîine

uscată 

File delimandă 

Orez cu

unt

Iaurt

Portocală 

Pîine

uscată 

Pui receGhiveci de

legume

Brînză St.

Paulin

Mere în

sirop

Pîine

uscată 

Friptură de porc

Gratin

Dauphinois

Iaurt

Piersică 

Pîine

uscată 

Coastă dmiel

Conopidă 

Brînză

Comte

Măr

 preparat

Pîine

uscată 

Salatele se vor prepara cu lămîie. Un pahar mic cu vin roşu de calitate este permis la sfîrşitu

celor două mese principale. 

Consumul zilnic

mediu

Analiza rafiei pentru confortul gastric (intervalul

dintre crize]

Alimente Cantitate Proteine Lipide Glucide

Lapte sau lactate

integrale

500 17,5 17,5 25

Brînză  400 10 10 -

Carne, peşte  150 30 12 -

Page 42: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 42/114

  42

sau ouă  4 pe

săptămînă 

-

Pîine prăjită 

sau pesmeţi 

80 8 60

Cartofi, paste, orez,legume

uscate sau făină

(greutatea

după preparare)  250 5 - 50

Zahăr   30 - - 30

Produse de patiserie

tip Savoya

50 5 7,5 35

Legume verzi 300 3 - 21

Fructe 400 - - 48

Unt 15 - 12 -

Ulei 10 - 10 -

Băuturi hidrice  1,5 1

Băuturi alcoolizate:

vin

1/4 1 =

140

 N = 5% Cal

Total: 2.010 Cal, din

care...........................

78,5 g

= 314 Cal

69 g =

620 Cal

269 g

= 1.076

Cal

15,6% 30,8% 53,6% N = 15% N = 30% N = 55%

Page 43: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 43/114

  43

PATOLOGIA INTESTINALĂ 

PARTICULARITATILE ANAMNEZEI

Vârsta

Diareile sunt mai frevcente la sugar, apendicita acută la adolescenţi, boala celiacă la

copii, cancerul de colon după 50 de ani. 

Antecedente personale

Dintre afecţiunile intestinale sunt importante:bolile infecţioase (febra tifoidă,

salmoneloza), digestive (pancreatita cronică, parazitoze intrestinale), extradigestive

(hipertiroidia), intervenţiile chirurgicale (produc aderenţe), abuzul de antibiotice. 

Antecedente hereo-colaterale

Polipoza intestinală şi cancerul de colon sunt ereditare 

Condiţii de viaţă şi de muncă 

Munca sedentară favorizează constipaţia, laptele poate produce diaree (intoleranţă).

Regimul alimentar sărac în fibre favorizează constipaţia, tulburările de motilitate, diveritculii

colonici şi cancerul de colon. 

SIMPTOME FUNCŢIONALE 

A. DUREREA INTESTINALA  poate fi de intesitate mică (distensie) sau intensitate mare

sub formă de colică: 

1.  Colica apendiculară apare în apendicita acută. Se localizează în fosa iliacă dreaptă, este

însoţită de greţuri, vărsături, febră, diaree. Punctele apendiculare sunt pozitive. 

2.  Ileusul mecanic – durerea apare intermitent iniţial, apoi se generalizează. Apar vărsături

fecaloide şi oprirea tranzitului . 

3.  Sindromul de subocluzie, sindromul König apare în stenozele intestinale. Durerea se

intensifică progresiv, apar mişcări peristaltice. Apar zgomote hidroaerice intense care

denotă trecerea conţinutului intestinal prin stenoză. 

4.  Tenesmele se definesc ca senzaţia imperioasă de defecare, cu durere-arsură. Poate apare în

cancerul rectal, fisuri, rectite.

5.  Durerile la defecare apar în fisura anală, tromboflebita hemoroidală, abces perianal.

B. TULBURARILE DE TRANZIT INTESTINAL  sunt diareeea şi constipaţia.

Suprimarea completă a eliminării de materii fecale şi gaze se numeşte ileus. Ileusul poate fi

funcţional – ileus dinamic sau mecanic în ocluzii prin strangulaţie, volvulus sau invaginaţie. 

Page 44: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 44/114

  44

 

C. FLATULENŢA constă în eliminarea de gaze în cantitate mare şi cu frecvenţă crescută.

Apare în colopatii şi determină apariţia meteorismului abdominal. 

D. HEMORAGIA INTESTINALA. Se poate manifesta sub formă de: 

  Melenă – scaun moale de culoare neagră, lucios- sângerarea are loc în porţiunea

 proximală a intestinului. 

  Rectoragie sau hematochezie- eliminarea de sânge roşu, proaspăt- sângerarea

apare din colonul descendent, sigmoid sau rect.

  Hemoragia digestivă inferioară (HDI) se defineşte ca orice sângerare care apare

sub ligamentul Treitz.

Cauzele mai frecvente ale HDI :

1.  Boala hemoroidală 2.  Fisura anală 

3.  Cancerul colonic

4.  Polipi colonici

5.  Dizenteria

6.  Rectocolita ulcero-hemoragică, boala Crohn 

7.  Diverticuloză 

8.  Angiodisplazie

9.  Ischemia intestinală 10. Colita de iradiere

11. Ulcer solitar rectal

12. Perforaţii 

SINDROMUL DIAREIC

Definiţie. Diareea se defineşte pe baza a patru criterii: creşterea frecvenţei evacuărilor

(peste 3 /zi), scăderea consistenţei scaunului, creşterea volumului fecalelor (peste 250g/zi) şidigestia incomnpletă a alimentelor. Elementul primordial îl constitue prezenţa scaunului

neformat şi cu resturi alimentare nedigerate. 

Diareea apare în A. Boli digestive:

1.  Boli infecţioase ( bacteriene, virale) 

2.  Boli parazitare (lambliaza, ascaridioza)

3.  Diaree gastrogeneă / stomac rezecat, vagotomie) 

Page 45: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 45/114

  45

4.  Diaree enterogenă (insuficienţă secretorie ) 

5.  Diaree biliară (icter mecanic, diskinezii biliare) 

6.  Diaree pancreatogenă (pancreatită cronică) 

7.  Diaree funcţională (intestinul iritabil) 

8.  Diaree postantibioterapie

9.  Procese patologice: TBC, boală Crohn, RCUH, cancer, polipoze, diverticuloze etc 

10. Malabsorbţia: intoleranţa lalapte, enteropatia glutinică 

B. cauze extradigestive:

1.  diareea emoţională 

2.  diareea endocrină (Basedow, Addison, diabet zaharat) 

3.  diareea renală:insuficienţă renală cronică 

Simptomatologie:

  semne generale: febră, scăderea apetitului, scădere ponderală 

  durerea abdominală difuză sau localizată, uneori sub formă de colică 

  scaune moi, cu resturi alimentare , uneori cu resturi şi puroi 

  tenesme

Diareea poate fi

  Acută 

  Cronică

DIAREEA ACUTADiareea acută se defineşte ca sindromul diareic cu durată sub trei săptămâni.

1.  toxiinfecţiile alimentare se caracterizează prin debut acut, diaree cu scaune apoase,

vărsături, care duc la deshidratare. Poate fi determinată de : Stafilococ, Salmoneloză,

diareea turiştilor . 

2.  diareea din dizenteria bacilară (Shigella) se caracterizează prin scaune reduse de volum,

multiple, muco-sanguinolente.

3.  diareea din holeră  –apar scaune multiple, numeroase, apoase (peste 20/zi) care duc la

deshidr atare şi şoc hipovolemic.

DIAREEEA CRONICA

Diareea cronică depăşeşte trei săptămâni şi include toate cauzele enunţate anterior. Prezintă

unele specificităţi: 

1.  diareea biliară apare postprandial, cu 1-2 scaune moi, galben-verzui, declanşată de

alimente colecistochinetice.

Page 46: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 46/114

  46

2.  diareea din pancreatita cronică include scaune abundente, păstoase, lucioase, respectiv

cu caracter de steatoree. Pacienţii sunt denutriţi. 

3.  diareea din boala Crohn include scaune moi, 4-5, neformate, galbene lucioase,

 pacienetul este febril.

4.  diareea din RCUH se caracterizează prin scaune moi, muco- purulente şi

sanguinolente.

5.  diareea din intestinul iritabil se caracterizează prin alternarea diareei cu constipaţia.

Scaunul poate conţine şi mucus, dar nu conţine niciodată sânge. Prezenţa s ângelui în

scaun denotă întotdeauna un proces organic şi exclude practic unul funcţional.

Pacienţii au un psihic mai labil, anxios. 

6.   pseudodiareea sau falsa diaree apare în constipaţiile cronice rectale, când după câteva

zile de constipaţie apare diareea. Scaunele sunt moi, cu mucus, durează câteva zile,

apoi se instalează din nou constipaţia. 

Paraclinic: se face examen coprologic (macroscopic, microscopic, chimic,

 bacteriologic, parazitologic), rectoscopia, colonoscopia, irigografia, teste de absorbţie

intestinală şi digestie pancreatică. 

DIETA IN BOALA DIAREICA ACUTA

PRINCIPII

1.  Odihnirea colonului

2.  Cura pe baza de lichide timp de 24-36 ore:se vor administra 2-3l de lichide caldute pe

zi : 2 litri de zeama sarata in care au fost fierte legume, ceai de menta, musetel, tei,

neindulcite sau slab indulcite, sucuri de fructe astringente diluate (afine, coarne, mere).

3.  Daca pacientii nu varsa, se vor administra cantitati moderate la fiecare ora.

4.  In caz de varsaturi se vor administra cantitati mici, din 5 in 5 minute.

Regim fara reziduuri

  Dupa ziua a 3-a : supe limpezi de legume, sarate, mucilagii de orez, chiseluri

din sucuri de fructe astringente, orez pasat , supa de morcovi cu morcovul

 pasat, apoi supe creme de legume fara cartofi, fainoase fierte in apa, branza de

vaci, telemea desarata, urda, adaugate in fainoase.

  Se introduc treptat: merele coapte, pestele fiert, budincile de fainoase cu branza

sau carne, bulionul de carne degresat, painea alba veche de o zi, legumele,

albusul, galbenusul, laptele.

Page 47: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 47/114

  47

 

Raman excluse un timp: condimentele, afumaturile, conservele, mezelurile,

alimentele cu celuloza dura

Exemplu de regim

•  Mic dejun

 –   Tapioca

 –   Peltea de gutui

 –   Infuzie

•  Gustare ora 10

 –   Gris cu lapte+unt cat o aluna

 –   Peltea de zmeura

 –   Infuzie sau sirop de fructe diluat

•  Pranz

 –    peste+margarina

 –   Orez natur

 –   Mar crud ras marunt

•  Cina

 –   Piept de pui fiert+margarina

Diareea cronica

   Numarul meselor: 5-6 pe zi, in cantitate mica.

  Alimentele vor fi calde, se vor evita momentele stresante in timpul mesei, care

va fi urmata de 30-60 minute de repaus.

  Se vor evita condimentele, afumaturile, mezelurile, alimentele ce contin celuloza

dura.

Alimente permise

  carnea slaba cu tesut conjunctiv redus, peste slab, de apa dulce, sunca presata,

 pateul dietetic,

   branzeturile nefermentate,

Page 48: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 48/114

  48

  ouale fierte tari sau in preparate,

   painea alba prajita, fainoasele in cantitate limitata ( ca budinci, sufleuri, biscuiti,

ecler),

  legumele cu celuloza fina ca soteuri, pireuri, sufleuri, budinci; cartofii se vor

indica in cantitati reduse;

  fructele se indica coapte, pireuri, compoturi, sucuri diluate, gelatine:

  se prefera prajiturile din aluaturi nedospite: ecler, biscuiti, pandispan; peltea de

gutui, afine;

  grasimile vor fi reprezentate de unt si ulei fiert.

  Se recomanda supe creme de legume, sosul de legume, supe de carne, bors de

carne.

  Sunt recomandate sosurile dietetice, in cantitate limitata.

Alimente de Evitat

  laptele, branzeturile fermentate,

  carnurile grase, pestele gras, vanatul,

   prajelile,

   painea neagra, painea proaspata,

  leguminoasele uscate, legumele bogate in celuloza grosolana,

  fructele crude, fructele consumate cu coaja si samburi, aluaturile dospite,

dulciurile concentrate,

  alcoolul, maioneza, sosurile cu rantas

SINDROMUL CONSTIPAŢIEI

Definiţie.  Constipaţia cronică se defineşte ca şi eliminarea a mai puţin de 3 scaune

săptămânal, în cantitate redusă şi consistenţă crescută a materiilor fecale, cu defecaţie dificilă

şi senzaţie de evacuare incompletă. 

Dischezia defineşte constipaţia rectală. 

Constipaţia poate fi primitivă, fără un substrat organic şi secundară unor cauze organice. 

Cauzele constipaţiei sunt: 

1.  Afecţiuni ano-rectale: cancer anal, fisură anală, prolaps, abces perianal, rectocel 

Page 49: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 49/114

  49

2.  Colon: intestin iritabil, cancer, boală Crohn, RCUH, diverticulită, ischemie, TBC, sifilis,

hernii, volvulus, diverticuli

3.  Cauze pelvine: sarcină, tumori uterine, ovariene 

4.  Boli neuromusculare: Parkinson, paraplegie, scleroză multiplă, dermatomiozită, AVC 

5.  Boli psihice: depresii, anorexie norvoasă 

6.  Boli endocrine: DZ, hipotiroidie, feocromocitom, insuficienţă hipofizară 

7.  Boli metabolice: porfiria

8.  Medicamente: anestezice, antiacide, anticolinergice, antihipertensive, contraceptive orale,

diuretice

Simptomatologie: dureri, plenitudine, vărsături alimentare, inapetenţă, meteorism, flatulenţă,

astenie.

Obiectiv- se poate palpa coarda colonului, mai ales sigmoid.

Paraclinic: examen coprologic, rectoscopia, colonoscopia, irigografia, motilitate ano-rectală. 

SINDROMUL ANO-RECTO-SIGMOIDIAN

Este sindromul clinic care se defineşte ca şi simptomele şi semnele suferinţelor

segmentului distal intestinal.

Simptomele sunt: 1. Tenesmele rectale

2. Durerea la defecaţie 

Cauzele se pot obiectiviza la inspecţia regiunii anale: hemoroizi, fisuri, fistule, abcese

anale, tumori.

Paraclinic examen coprologic, anoscopia, rectoscopia, colonoscopia, irigografia.

SINDROMUL DE MALABSORBŢIE 

Definiţie: Malabsorbţia include orice tulburare a absorbţiei unui principiu alimentar la

nivelul mucoasei intestinale. La defectul de absorbţie se adaugă unul de digestie, maldigestie,

motiv pentru care se preferă termenul de “malasimilaţie”. Malasimilaţia poate fi primară, carezultat al insuficienţei congenitale a unei enzime specifice digestiei sau secundară, prin

alterarea sau reducerea suprafeţei de absorbţie intestinală, sau reducerea timpului de absorbţie

 prin tranzit accelerat.

Aspect clinic.

1.  Simptome digestive: diareea de tip steatoreic , cu scaune frecvente, semiformate sau

lichide, în cantitate de 500-2000ml, cu picături de grăsime şi miros rânced. Se mai

Page 50: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 50/114

  50

asociază anorexie, durere abdominală, meteorism, flatulenţă, greţuri, vărsături. 

2.  sindromul carenţial se caracterizează prin: deficit ponderal secunar malabsorbţiei,

Anemie care poate fi feriprivă sau megaloblastică prin deficit de vitamina B12 sau

acid folic. Deficit mineral: hipocalcemie, hiponatremie, hipopotasemie. Apare tetanie,

 polinevrite, tulburări trofice cutanate, dermatită pelagroidă, glosite, cheiloză. Apar

edeme prin hipoalbuminemie.

3.  Sindroame specifice af ecţiunii de bază. 

DIETA IN CONSTIPATIE

REGULI GENERALE

  Defecatia la aceleasi ore

  Mestecat bine

  Control stomatologic

  Evitarea meselor copioase, a mezelurilor, alimentelor fermentat, condimentate/

dar folositi verdeturile

  Evitarea bauturilor carbogazoase foarte reci

  Evitati sa beti lichide cu o jumatate de ora inainte si 2 ore dupa masa

  Luati 3-4 mese pe zi

  Evitati inghetatele si serbeturile

  Miscare zilnica

  Metoda de relaxare zilnica

   Nu folositi laxative fara recomandarea medicului

  Aport corect de fibre alimentare zilnic

Fibre alimentare - definiţie 

  Fibrele alimentare reprezintă partea comestibilă a vegetalelor sau analogii

carbohidraţilor care sunt rezistenţi la digestie şi absorbţie în intestinul subţire al

omului cu o completă sau parţială digestie în intestinul gros.

  Fibrele alimentare includ polizaharide, oligozaharide, lignină şi substanţe

asociate ale plantelor.

  Fibrele alimentare promovează efecte fiziologice benefice incluzând efectul

laxativ şi/sau atenuarea nivelului colesterolului sanguin şi/sau atenuarea

glicemiei din sânge.

Page 51: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 51/114

  51

 Efecte fiziologice ale fibrelor

  Controlul greutăţii. Reduc aportul caloric din dietă (combat obezitatea). 

  Ameliorarea funcţionării colonului şi prevenirea constipaţiei. - în special fibrele

insolubile.

  Prevenirea apariţiei hemoroizilor .

  Prevenirea diverticulozei.

  Reducerea riscului de apariţie a cancerului de colon - în special fibrele insolubile

  Reducerea riscului de cancer mamar - fibrele insolubile

  Au efect detoxifiant datorită capacitaţii de a funcţiona ca schimbător de ioni. Reducerea riscului de boli cardiovasculare - în special de către fibrele solubile. Reduc

nivelul colesterolului hepatic (previn litiaza biliară, arteroscleroza, cardiopatiile

ischemice şi reduc riscul infarctului de miocard) .

  Reducerea riscului de diabet - în s pecial de către fibrele solubile. Diminuează

absorbţia nutrienţilor în intestinul subţire şi reduc răspunsul glicemic post-prandial

(efect în tratamentul diabetului).

  Combat cariile dentare.

  Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă zilnic o cantitate de 16…24g fibre NSP

(neamidonoase) sau 27…40g fibre TDF (totale).

  În mai 2001, Ministerul Sanataţii şi Familiei a reglementat prin Ordinul 282 cantitatea

de fibre admisă în raţia zilnică, la valoarea optimă de 24 g fibre/zi. 

  AHA (American Heart Association) r ecomandă 25-30 g fibre/zi

  US National Academy of Sciences Institute of Medicine recomandă pentru: femei <

50 ani - 25g/zi; >50ani - 21g/zi; bărbaţi <50ani - 38g/zi; >50 ani - 30 g/zi.

  Asociaţia Americană de Nutriţie - pentru copiii mai mari de 2 ani se consideră necesar

un aport de fibre egal cu vârsta copilului +5g/zi, astfel încât să se ajungă treptat, la

vârsta adultă, la cantităţi de 25…35g fibre/zi. 

Clasificare fibre

•  după solubilitatea în apă caldă/fierbinte

•  - insolubile (lignină, celuloză, hemiceluloze) 

•  - solubile (pectine, gume, mucilagii )

•  după sursa de fibre

•  - fructe şi legume 

•  - cereale şi produse cerealiere 

Page 52: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 52/114

  52

•  - seminţe necerealiere (ex. leguminoase) 

•  - aditivi alimentari poliglucidici (gume, alginaţi, carragenani, CMC, amidonuri,

modificate etc.)

REGIM

•  Mic dejun

 –   Lapte

 –   Paine, unt

 –   Ou, carne sau sunca

•  Gustare

 –   Biscuiti +un fruct Infuzie sau ceai, cafea

•  Pranz

 –   cruditati+ulei

 –   Carne sau peste

 –    branza

•  Cina

 –   Cruditati sau ciorba de legume

 –   Carne sau peste

 –   Lergume verzi

 –   Iaur sau un desert

 –   Fruct ,paine

Alimente permise

•  Lactate

 –   Lapte integral, , branza de vaci,

 –   Branzeturi nefermentate: emmenthal, cantal

•  Carne

 –   Vitel, vaca, cal, porc, oaie, berbec

 –   Pasare: pui, cocos, bibilica, porumbel

 –   Organe : ficat, creier, momite

 –   Mezeluri jambon de Paris, sunca de Praga

Page 53: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 53/114

  53

 –   Oua <5 /saptamana, preparate oricum

 –   Peste toti

 –   Crustacei,

 –   scoici: o duzina de stridii/saptamana

Alimente permise

  Legume proaspete preparate: sparanghel, sfecla rosie,morcovi tineri, dovlecei, andive,

spanac, fasole pastai extrafina, vinete, conopida, dovlecei

  Supe de legume,

  Paine, paine integrala

  Grasimi toate

  Bauturi: apa plata, infuzii, siropuri, suc de fructe

 –   Cafea, ceai slab

 –   1 pahar vin rosu

 –   Condimente: sare, verdeata, vanilie

  Fructe: toate inafara de cele oleaginoase

  Preparare: abur, inabusit, grill, gratar, cuptor, folie, fierbere inabusita

Alimente interzise

  Branzeturi fermentate Camembert, cu mucegaiuri

  Carne fibroasa si grasa (oaie, porc), cu fibre, carne uscata, afumata, marinata,

conserve, gaina

  Pasare: gasca, rata

  Vanatul caprioara, mistret, iepure

  Organe: inima, limba, burta

  Mezeluri toate in afara de sunca, toba

  Oua omleta, prajite in unt

  Legume uscate doar in piure, de 2,3 ori/luna

  Fructe oleaginoase: nuci, alune, migdale, arahide

  Fainoase: paine proaspata, miez de paine,

  Grasimi prajite, incalzite

  Condimentele: puternice: mustar, piper, ardei iute, curry

Page 54: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 54/114

  54

  Sosuri, tocanite

  Bauturi:

•  Ceai, cafea tare

•  Ape carbogazoase, apa mineral

•  Toate bauturile alcoolizate aperitive, digestive

Regim pentru constipatie 2140 calorii

Alimente Cantitate Proteine Lipide Glucide

Lapte semidegresat

Brînză 

400

30

12

7,5

6

7,5

20

Carne sau peşte 

Ouă V 

225

1/2

45

3,5

22,5

3

Pîine sau pesmeţi 

Cartofi, paste, orez, legume uscate sau

făină 

150

200

10,5

4

 _ 82,5

40

Zahăr, miere, bomboane sau dulceaţă 

Biscuiţi sau produse de patiserie făcute în casă cu margarina 

20

20

1 2,5 20

15

Legume verzi

Fructe

350

450

5 : 24,5

54

Unt

Ulei

15

20

- 12

20 j

 —

Băuturi hidrice  1,5 1

Băuturi alcoolizate: vin  N = 5%

150 cc =100 Cal =

Total: 2.140 Cal, din care................................. 88,5 g

= 354 Cal

73,5 g

= 661,5 Cal

256

= 1.024 Cal

17,4% 32,4% 50,2%

Page 55: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 55/114

  55

 

Meniuri pentru o săptămînă de regim pentru constipaţie 

Mic

dejun

Luni Marţi  Miercuri Joi Vineri Sîmbătă  Duminică 

Cafea

Lapte

Pesmeţi cu

unt

Un ou fiert

moale

Ceai

Brînză de

vaci

Pîine

ţărănească 

cu unt

Şuncă 

Cafea

Iaurt

Pîine din

fărîţe cu 

unt

Pui rece

Ceai

O jumătate

de baghetă

cu unt

Ou la

capac

Lapte rece

cu vanilie

Cafea

Lapte cu

30-40 g

de cereale

Friptură

rece

Ceai

Lapte rece

cu

cafea din

cicoare

Pesmeţi cu

unt

Şuncă 

Cafea

Brînză d

vaci

Pîine d

secară 

Unt

Un ou fier

tare

Prînz 0 jumătate

de

grepfrutFriptură de

 porc(fără

grăsime) 

Piure de

mazăre 

sfărîmată 

Iaurtmăr, Pîine 

Morcov ras

Grătar de

vită Macaroane

Brînză

Port-Salut

Căpşuni 

Pîine

Salată de

roşii 

Frigăruie deficat

+ rinichi

Orez cu

şofran 

Brînză

demisei

StruguriPîine

Sfeclă

roşie 

Roast beefInimi de

ţelină 

Brînză de

vaci

Un măr  

Pîine

Lăptucă 

Coastă de

viţel la grătar  

Paste

gnocchi

alia roman

Brînză

 portocală 

Pîine

Salată de

orez

cu anşoa Escalop de

curcan

Piure de

spanac

Brînză

cântai

Un măr  Pîine

Pepene

galben

Spată doaie

Cartofi

copţi 

Brînză

 beaufort

Căpşuni c

smîntînă Pîine

Gustare Ceai

Prăjituri

fagure

Cafea

Biscuiţi

nisipoşi 

Infuzie

Biscuiţi Petit 

Beurre

Cafea

Pandişpan 

0 nectarină 

Ceai

Pişcoturi 

Un măr  

Infuzie

Fursecuri

Prune

Ceai

Tartă c

 pere

Page 56: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 56/114

  56

 

BOALA CELIACĂ 

Definiţie. Boala celiacă se mai numeşte  enteropatie glutenică, sprue netropical şi sedefineşte prin patru caracteristici: 

1.  atrofia mucoasei intestinale

2.  restabilirea mucoasei intestinale la excluderea glutenului

3.  reapariţia leziunilor la introducerea glutenului

4.  caracterul permanent al acestor condiţii.

Etiopatogenie. Factorul nociv este reprezentat de o proteină, gliadina, care este un

constituent al glutenului. Gliadina exercită efecte nocive asupra mucoasei intestinale a

 bolnavilor cu enteropatie glutenică, acest efect fiind mediat imun 

Tablou clinic

Enteropatia glutenică la copil

Debutul este după diversificarea alimentaţiei şi introducerea glutenului. Copii devin

apatici, anorexici, apare atrofie musculară, diaree cu scaune voluminoase, decolorate. La

examen fizic, copii sunt în general cu greutate redusă, talie mai mică decât vârsta, palizi. Pot

 prezenta koilonichie, degete hipocratice , paloarea, dermatita exfoliativă, semne de

(fragezi) Compot

Cină  Supă de

roşii 

Merlan fiertDovlecei

gratinaţi 

0 piersică 

Pîine

Pui

frigăruie 

Salatămixtă 

(fasole

verde,roşii,

 porumb)

Brînză 

Petit suisse

o caisă,Pîine

Sparanghel

cu sos

vinegretă File de

merlan în

folie

Mazăre

verde

extrafină şi 

morcoviLapte

0 banană 

Pîine

Ciorbă de 

legume

Roast beefrece

Cartofi la

cuptor

Salată de

fructe

 proaspete(

mere, pere, portocale)

Pîine

Ciorbă de 

dovleac

O duzinăde stridii +

lămîie 

Fasole

verde

Brînză cu 

smîntînă 

o piersicăPîine de

secară 

Lăptucă 

Omletă 

Roşii provensale

Iaurt

O banană 

Pîine

Supă

 julienne

Tulpini d praz

cu so

vinegretă 

Brînză d

vaci c

 piersici

Pîine

Page 57: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 57/114

  57

 polineuropatie senzitivo - motorie. Abdomenul este destins, meteoristic, cu senzaţie păstoasă

la palpare.

Enteropatia glutenică a adultului. 

Aprare triada diaree-steatoree-scădere ponderală 

1. diareea, cu scaune frecvente, până şla 20 pe zi  

2. scaune steatoreice. Numărul scaunelor este foarte variabil, de la 3 la 20 pe zi. 

3. scăderea ponderală.  În formele uşoare lipseşte, dar este progresivă în formele

severe, datorându-se sindromului de malabsorbţie. 

4. Simptomele digestive nespecifice :flatulenţa, durerile abdominale cu caracter

colicativ,edeme, distensie abdominală, astenie, greţurile şi vărsăturile. 

5. Manifestările extraintestinale :anemia feriprivă, sindromul hemoragipar

manifestări neurologice, de cauză carenţială

Examenul obiectiv relevă semne foarte variabile, în funcţie de gravitatea afecţiunii.

deficitul ponderal apare în formele severe.

DIETA IN ENTEROPATIA GLUTENICA

  Instituirea dietei fara gluten- principiul terapeutic esential

  Excluderea alimentelor ce contin gluten din grau, secara, orz si ovaz

  Dieta fara gluten trebuie extinsa pe intreg cursul vietii!

  Restrictia completa si riguroasa a glutenului din alimentatie!

 

Tratament teoretic simplu –practica deziderat greu de atins  Gliadina si prolaminele sunt constituienti ubicuitari ai alimentelor

  Pacientii necesita o educatie continua atat in ceea ce priveste dieta cat si integrarea

acesteia in activitatea de zi cu zi.

  Pacientii trebuie instruiti asupra continutului in gluten al alimentelor cat si asupra

necesitatii de a obtine informatii asupra continutului in gluten al alimentelor

servite in unitati alimentare

Rolul dieteticianului

  Educarea pacientului asupra complexitatii dietei

  Surselor de gluten ascuns

   Nutritiei echilibrate

  Suplimentare vitaminica, minerala

Page 58: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 58/114

  58

  Educatia familiei- mancarea necesita a fi preparata si depozitata separat.

  Indrumarea pacientului spre grupuri de suport.

  Atentie la glutenul ascuns: glutenul este frecvent utilizat ca stabilizator si aditiv

alimentar: inghetate, sosuri( ex sosul de soia), creme, supe.

o  Medicamente

o  Bomboane

o  Cafea, ceai aromatizat

o  Produse cosmetice

  Sunt permise: faina de porumb, mei, hrisca, orezul, cartoful, tapioca

  Berea este interzisa

  Este permis consumul de bauturi alcoolice provenite din fructe, vin, coniac,

whiskey in cantitati moderate

Alimente permise

  Fructele

  Vegetalele

  Orezul, cartoful

  Carnea: vita, porc, miel, pui, peste

   Nucile

  Laptele, majoritatea branzeturilor, majoritatea iaurturilor

  Ulei, unt and margarina, oua

BOLILE INFLAMATORII NESPECIFICE

Din cadrul bolilor inflamatorii nespecifice idiopatice fac parte: rectocolita ulcero-

hemoragică (RCUH) şi boala Crohn. 

BOALA CROHN

Boala Crohn  este caracterizată printr -un proces inflamator granulomatos nespecificcare poate interesa orice parte a tubului digestiv, dar care se localizează mai frecvent pe

ileonul terminal şi colon. Se mai numea : "ileită regională", "ileită terminală", "enterită

segmentară ".

Tablou clinic

Simptomatologia diferă în funcţie de sediul şi extinderea procesului patologic. Debutul

este de obicei cu o simptomatologie redusă.

Page 59: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 59/114

  59

Uneori debutul poate fi acut, imitând o apendicită acută sau printr -o complicaţie (ocluzie,

 perforaţie, hemoragie). 

Manifestările clinice pot fi împărţite în: 

1. Simptome digestive:

  durere abdominală, localizată cel mai frecvent în fosa iliacă dreaptă, de

intensitate variabilă 

  diaree, cu 4-6 scaune semilichide sau apoase, fără sânge, care poate  fi

 permanentă sau intermitentă. 

  alte simptome : scădere ponderală, febră, anorexie., greţuri, vărsături,

 barborisme.

2 . Simptome extradigestive :

  articulare (artralgii, artrite cu tumefieri articulare),

  subcutanate (pyoderma gangrenosum, eritem nodos dureros, eritem polimorf)

  oculare (irite,episclerite, uveite,).

Examenul fizic

- evidenţiază o împăstare difuză, uneori chiar o masă tumorală în fosa iliacă

dreaptă;

- uneori cordonul ileitic devine palpabil.

- leziuni anale- perianale: fistule, ulceraţii cutaneo-mucoase,

Examinări paraclinice 

1. Examinări de laborator :  prezenţa proteinei C reactive, anemie hipocromă,

accelerarea VSH, hipoalbuminurie,

2. colonoscopia evidenţiază aspecte caracteristice, în funcţie de stadiul evolutiv al :

-ulceraţii aftoide multiple, de 1-3 mm diametrul, rotunde, cu margini uşor tumefiate,

acoperite cu o peliculă cenuşie-gălbuie, situate pe o mucoasă neinflamată, fără să sângereze la

atingere.

-ulcere solitare, liniare, profunde care alternează cu zone de epitelizare defectuoasă,

ducând la aspectul considerat tipic pentru boala Crohn aspect de "pietre de pavaj" 

-pseudopolipi postinflamatori apar tardiv, ca şi stricuti, fistule. -Biopsia prelevată din zonele afectate relevă granulom fără cazeificare. 

3. Examenul radiologic , evidenţiază extinderea leziunilor cu imagini granulare sau

lacunare ("pietre de pavaj"), este mai puţin important 

RECTOCOLITA ULCERO-HEMORAGICĂ (RCUH) 

RCUH este o boală inflamatorie nespecifică a intestinului gros, în care este afectat în

Page 60: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 60/114

  60

 principal rectului şi prinde şi restul colonului pr diferite porţiuni. Afetarea este continuâ.

Simptomatologie :

1. Manifestări digestive,

a) în interesarea rectală apar tenesmele şi rectoragie. Tenesmele se manifestă prin nevoia

imperioasă de defecaţie, fără eliminări sau cu eliminări minime de secreţii muco-

sanguinolente "spute intestinale"

b) diareea,  este simptomul cel mai important la pacienţii cu localizare extinsă. cu scaune

conţinând materii fecale amestecate cu sânge, mucus şi puroi, numeroase până la 20/zi.

c) durerea abdominală,  este variabilă în general de intensitate mică, este uşurată de

evacuarea intestinului. Apariţia unei dureri purternice poate anunţa complicaţia RCUH,

megacolonul toxic

d) alte simptome : inapatenţă, greţuri, vărsături, febră astenie, pierdere ponderală, tahicardie, ,

iridociclite, eritem nodos, urticarii, manifestări reumatoide 

3. Examenul fizic  poate evidenţia sensibilitatea la palpare a colonului descendent şi

sigmoidului, care se palpează ca un cordon rigid.

Examinări paraclinice 

1. Examinări de laborator : ca şi în boala Crohn 

2.Examenul endoscopic., colonoscopia evidenţiază leziunile: -mucoasă hiperemică, cu desen

vascular şters, -friabilitate spontană şi la atingere, aspectul de , mucoasa "plânge cu sânge” , -

ulceraţii acoperite cu mucus şi puroi, pseudopolipi. Biopsia evidenţiază abcese criptice.

DIETA

  In formele grave se recomanda regim hidric, timp de 2-3 zile.

  Se folosesc supe de legume, la care se adauga orez, sunca de Praga slaba, tocata (25g

la 100ml supa).

  Se poate imbogati cu putin unt crud sau cu un galbenus de ou.

  Se mai administreaza: apa, ceaiuri de plante, sucuri de fructe neacide, indulcite cu

ciclamat de Na sau zaharina.

  regimul de crutare va fi introdus treptat, functie de evolutie.

  se recomanda 5-6 mese mici pe zi.

  Se permit: carne de pasare, vitel, vaca, fiarta, tocata, fara zgarciuri, sunca presata

slaba, peste slab fiert sau fript.

Page 61: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 61/114

  61

  Oua fierte tari; branza telemea desarata; unt si ulei crude; paste fainoase; cartofi ca

 pireuri, in cantitati reduse, paine alba prajita, biscuiti de casa, bulion de legume; suc de

fructe neacide, apa, ceai de menta, sunatoare moderat indulcit.

  alimentele se vor prelucra simplu, prin fierbere sub presiune.

Alimente interzise

   produsele lactate in caz de intoleranta la lactoza;

  fructele si legumele fierte sau crude;

  leguminoasele si fructele uscate;

   painea proaspata, faina integrala;

  afumaturile, conservele, mezelurile, prajelile, carnurile grase, fripte, prajite,

condimentele, dulciurile concentrate; bauturile gazoase, sucurile de fructe acide.

Alimente care se reintroduc treptat

  In primul timp: legume putin bogate in celuloza (dovlecei, sfecla rosie, carote tinere)

ca pireuri, soteuri, fructe coapte, neacide, fara coaja si samburi, mai intai sub forma de

compot; telemea, branza de vaci.

  In timpul doi: legume mai bogate in celuloza (fasole verde, vinete, andive), totdeauna

fierte;; fructe neacide, bine coapte, crude; se reintroduc progresiv: iaurtul, laptele

ecremat in preparate, laptele fiert integral.

  Vor fi interzise insa permanent: condimentele iritante, vanatul, conservele, carnurile

grase, prajelile, merele, prunele, painea proaspata, painea integrala, leguminoasele

uscate, legumele crude, legumele uscate, legumele cu celuloza dura: varza, conopida,

usturoiul, napii, ceapa, telina.

  Largirea regimului alimentar este insa dependenta de toleranta individuala

Meniuri pentru o săptămînă de regim de confort intestinal 

Page 62: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 62/114

  62

Mic

dejun

Luni Marţi  Miercuri Joi Vineri Sîmbătă  Duminică

Griş cu lapte

cu

0% grăsime Pîine cu unt

şi 

dulceaţă 

Ou fiert

moale

Cafea din

cicoare

cu laptePesmeţi cu

unt şi 

miere

Jambon

Maizenă cu

lapte 0%

Pîine cu untşi 

dulceaţă 

Brînză 

Tapioca

cu lapte

0%Pesmeţi

cu unt

şi peltea 

Şuncă 

Cafea din

cicoare cu

laptePîine prăjită

cu

unt şi miere 

Ou lacapac

Lapte

îndulcit

Pesmeţi cuunt

şi dulceaţă 

Jambon

Maizenă c

lapte 0%

Pîine cunt şi 

 peltea

Ou fie

tare

Prînz Fazan la

cuptor

Mere â

l'anglaise

Brînză de

vaci cu

0%. grăsime 

0 piersică 

Pîine

Grătar de

vită 

Spaghetti

cu brînză

Salată de

fructe

(pere, mere,

 piersici +

suc de

 portocale)

Pîine

Ficat prăjit 

Griş cu sos

tomat

Brînză de

vaci cu

0% grăsime

cu

verdeaţă 

Un măr  

Pîine

Coastă de 

 berbec la

grătar  

Pilaf

Brînză

 port-salut

Banană

flambată 

Pîine

Doradă la

cuptor

Melcişori 

Brînză de

vaci

cu0%

grăsime 

O pară 

Pîine

Ciulama de

viţel 

Orez

Brînză de

Olanda

O piersică 

Pîine

Roast bee

Cartofi no

cu

 pătrunjel 

Brînză d

vaci

cu0%

grăsime 

Tartă d

casă cu 

mere

Gustare Infuzie

Fursecuri

Ceai sau

cafea

slabe

Pandişpan 

Infuzie

Biscuiţi 

Petit beurre

Ceai sau

cafea

slabe

Pişcoturi 

Infuzie

Bezele cu

cremă 

Ceai sau

cafea

slabe

Plăcinte decasă 

Infuzie

Prăjitur ele

Fagure

Page 63: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 63/114

  63

Cină  Friptură rece

de

 porc

Roşii la

cuptorBrînză

Saint-Paulin

0 banană 

Pîine

Peşte rece

cu sos

 beşamel 

Sote de

dovleceiBrînză de

vaci cu

0% grăsime 

Caise în

sirop

Pîine

Ou fiert tare

Sos beşamel

cu

lapte

degresatLăptuci

înăbuşite 

0 pară fiartă 

Pîine

Crevete

Conopidă

şi sfeclă

cu sos

Vinegretă Brînză de

vaci

cu0%

grăsime

cu vanilie

Piersici în

sirop

Tobă 

Morcovi

Brînză

Cântai

Măr lacuptor

Pîine

Stridii

Vinete

Brînză de

vaci

cu0%grăsime 

Pară în

sirop

Pîine

Friptură d

 pui

caldă sa

rece

Fasoleverde

Brînză

Comte

Supă d

fructe

Pîine

POLIPII COLONICI

Polipii colonici reprezinta tumori benigne ale colonului. Pot fi solitari sau multipli, au

o importanţă în special cei de tip adenomatos deoarece reprezintă leziuni precanceroase. Orice

 polip adenomatos se poate maligniza dupa 10 ani de evolutie;. Factorii care sunt corelaţi cu potentialul malign sunt: 1) tipul histologic (malignizează adenoamele, mai frevent cele

viloase); 2) mărimea polipului (peste 2cm riscul de malignizare creşte); 3) numarul de polipi.

Simptomatologia: 1) polipii sunt asimptomatici în marea majoritate; 2) cauzează hemoragie

digestiva inferioară (ocultă sau rectoragie) cu anemie feripriva consecutiva; 3) diaree severă

in cazul polipilor viloşi. 

Diagnosticul se pune prin colonoscopie. Se pot preleva biopsii şi se efectuează polipectomie

endoscopică. 

POLIPOZELE INTESTINALE EREDITARE

Sunt boli ereditare caracterizate prin prezenţa unui număr mare de polipi, repartizaţi difuz pe

întreg colonul, cu o predispoziţie marcată pentru transformarea malignă.

După natura histologică a polipilor, se distinge sindromul polipozei adenomatoase, şi

sindromul polipozei hamartomatoase :

Page 64: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 64/114

  64

 

1. SINDROMUL POLIPOZEI ADENOMATOASE

a). Polipoza adenomatoasă familială  este o boală cu transmitere autozomal

dominantă, caracterizată prin dezvoltarea progresivă, la nivelul colonului, din copilărie, a

numeroşi polipi adenomatoşi. Polipii sunt în general mici, repartizaţi uniform pe întreg

colonul, dar şi la nivelul stomacului, duodenului, intestinului subţire. Dacă nu se efectuează la

timp colectomia totală, toţi bolnavii vor dezvolta un cancer de colon, în general sub vârsta de

40 de ani.

Tablou clinic. Bolnavii sunt asimptomatici până la pubertatate când prezintă anemie

secundară hemoragiilor oculte, hemor agii digestive inferioare, sindroame subocluzive. Unii

 bolnavi sunt asimptomatici până la dezvoltarea neoplasmului de colon, care apare la vârste

foarte tinere. Diagnosticul se pune prin colonoscopie cu biopsie efectuată la toţi membrii

familiei unui pacient cunoscut. Colonoscopia în aceste cazuri se efectuează de la vârsta de 12

ani a copiilor.

b). Sindromul Gardner  asociază polipozei adenomatoase familiare tumori benigne

ale ţesuturilor moi, ale oaselor şi anomalii dentare. 

c). Sindromul Turcot asociază polipozei adenomatoase tumori maligne ale sistemului

nervos central, glioblastom, neuroblastom, a căror dezvoltare precede, uneori cu mulţi ani,

dezvoltarea polipilor

2. SINDROMUL POLIPOZEI HAMARTOMATOASEa. Sindromul Peutz Jeghers. Este o boală ereditară cu transmitere autozomal

dominantă, caracterizată prin polipi hamartozici localizaţi cu precădere la

nivelul intestinului subţire, colonului şi stomaculului. Polipii se asociază cu

 pete melanice lenticulare în jurul orificiilor naturale: peribucal, perinazal,

 palpebral, perianal, perigenital. Atât petele melanice cât şi polipii apar în

copilărie. Diagnosticul este sugerat de pigmentările brune de la nivelul

 buzelor Potenţialul malign al acestor polipi este redus, dar apare hemoragie

digestivă inferioră, ocluzie. Se asociază cu alte cancere. b. Polipoza juvenilă familială.  Este o boală ereditară în care apar la copii

 polipi hamartomatozici, frecvent unici, la nivelul rectului, stomacului, rar pe

întreg tubul digestiv. Diagnosticul este endoscopic când se evidenţiază

 polipii şi se poate face polipectomia. 

c. Sindromul Cronkhite-Canada  apare în jurul vârstei de 60-70 de ani. Se

caracterizează prin: alopecie, hiperpigmentare, onicodistrofie, enteropatie cu

Page 65: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 65/114

  65

 pierdere de proteine, hemoragii d igestive superioare şi prezenţa de polipi pe

întreg tractul digestiv. Prognosticul este nefavorabil. Polipii sunt de obicei

hamartozici.

d. Sindromul Cowden  este sindromul hamartoamelor multiple :

gastrointestinale, cutanate, mucoase. Se asociază cu cancer de sân, piele,

tiroidă,

CANCERUL COLORECTAL

Cancerul colorectal este are o frecvenţă în continuă creştere, fiind în prezent pe

 primul loc dintre neoplaziile digestive.

Tablou clinic. Cancerul colorectal apare de obicei la persoane mai vârstnice, după

50 de ani, cu o incidenţă maximă între 60-65 de ani, dar în 5% din cazuri apar sub 40 de ani.

Simptome.  modificări recente ale tranzitului intestinal. Diareea alternând cu scaune normale sau

constipaţie se întâlneşte în cancerul de colon drept, constipaţia în cancerul de colon

stâng, iar defecaţia incompletă sau dificilă în cancerele rectale.

  sindroame de ocluzie intestinală, 

  Hemoragia digestivă inferioară cu : sânge roşu în neoplasm rectal

-  sânge închis la culoare amestecat cu scaunul în neoplasmul de colon transvers,

colon stâng

-  hemoragia ocultă în neoplasmele colonului drept şi transvers, traducându-se

clinic prin sindrom anemic.

  dureri abdominale cu localizare topografică corespunzătoare, de cele mai multe ori

agravate înaintea defecării.

  tenesme rectale.

   borbor isme, balonări, secreţiile anale

În funcţie de localizarea topografică, tabloul clinic al cancerului de colon prezintă

următoarele particularităţi:

1. Cancerul de colon drept este multă vreme oligosimptomatic. 

  Prezintă o mare tendinţă spre sângerare ocultă, ducând adesea la sindrom anemic.

  Durerile apar tardiv, fiind mai exprimate în cancerul flexurii drepte.

  Evoluează de obicei cu diaree sau diaree alternând cu constipaţie –

  Apar semne de obstrucţie intestinală joasă : greţuri, vărsături, constipaţie, distensie.

  Melena apare rar, dar testul pentru hemoragii oculte este întotdeauna pozitiv.

Page 66: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 66/114

  66

2. Cancerul de colon transvers  nu are particularităţi, durerea apare în etajul abdominal

superior şi apare hemoragia digestivă inferioară, ocultă sau manifestă. 

3.Cancerul de colon stâng se poate manifesta prin :

  sindrom ocluziv este cauza prezentării la medic la o treime din pacienţi

  fără sindrom ocluziv : prin constipaţie, sau alternarea constipaţiei cu debacluri de

diaree, eliminare de sânge, puroi şi mucus, dureri calmate de emisia de scaun şi gaze. 

4. Cancerul rectal se manifestă relativ precoce prin rectoragie, sânge amestecat cu materii

fecale, eliminare de mucus, puroi ("spută rectală"),  tenesme, senzaţie de defecare

incompletă, incontinenţă pentru gaze sau scaune lichide. Apare alternanţă de diaree cu

constipaţie. Scaunele cu aspect de "creion" sunt deseori datorate unei stenoze rectale de

origine neoplazică. Tumorile localizate până la 10cm de anus se palpează la tuşeu rectal. 

5. Cancerul anal  se manifestă clinic precoce, prin scurgeri mucosangvinolente şi purulente,

tenesme, constipaţie din cauza durerii, incontinenţă pentru fecale şi gaze.

Examenul obiectiv. Se poate palpa tumora Se urmăreşte localizarea tumorii,

volumul acesteia, consistenţa, aderenţa de planurile profunde, sensibilitatea 

Examinări paraclinice. Hemograma identifică , anemie hipocromă.  Testele

 pentru detectarea hemoragiilor oculte în scaun sunt pozitive,

Colonoscopia  este cea mai valoroasă metodă de diagnostic, permite vizualizarea

colonului, evidenţirea tumorii şi prelevarea de biopsii. 

Irigografia se poate folosi identifică stenozele. 

Examenul ecografic, tomografia computerizată, rezonanţa magnetică  idetifică

 posibile metastaze.

Ecoendoscopia  poate evidenţia profunzimea tumorii.

SINDROMUL DE INTESTIN IRITABIL

Sindromul de intestin  iritabil este o afecţiune caracterizată printr -un sindrom dureros

abdominal cronic, în lipsa oricărui substrat organic decelabil.

Tablou clinic. Este caracteristică asocierea tulburărilor de tranzit intestinal - diaree,constipaţie, constipaţie alternând cu diaree, cu sindromul dureros abdominal cronic. 

1.  Sindrom dureros abdominal  care persistă cel puţin trei luni, continuu sau recurent.

Durerea este localizată în fosa iliacă stângă, este exacerbată de emoţiile negative, stres şi

este calmată de emisia de gaze sau fecale Se asociază cu modificări în frecvenţa şi forma

scaunului

Sau /şi.

Page 67: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 67/114

  67

2. Cel puţin patru din următoarele simptome :

a)  alterarea formei scaunului

 b)  frecvenţa defecaţiei modificată 

c)   balonări sau senzaţie de plenitudine abdominală 

d)  alterarea actului defecaţiei :evacuare incompletă, urgenţă 

3. Alte simptome dispeptice cum sunt greţurile, vărsăturile, gust neplăcut, limbă încărcată,

aerofagie, saţietate precoce, barborisme, tahigastrie, pirozisul, eructaţia

4.  Simptome extradigestive, ca anxietatea, nevroze, psihopatii, astenia, dismenoree,

 polakiurie, migrene, prurit, ntulburările de somn, tulburările de dinamică sexuală, sunt în

strânsă legătură cu substratul psihopatologic prezent la aceşti bolanvi.

Examenul obiectiv  este nesemnificativ. Bolnavii prezintă manifestări vegetative ca

transpiraţii, dermatografism accentuat. Flancul stâng este sensibil la palpare şi se poate palpa

colonul stâng contractat, sub forma unei corzi rigide. Explorări paraclinice. Toate

explorările sunt normale

Ca si reguli de nutritie, pentru prevenirea patologiei colonice : polipi, cancer, se recomanda un regim

 bogat in fibre, prevenirea constipatiei, sport, lichide 1,5-2 litrii/zi, ceai verde.

Fibrele cele mai indicate sunt legumele crude, respectiv salate de telina, morcovi, patrunjel zilnic,

asociate cu o alimentatie echilibrata.

PATOLOGIA FICATULUIPARTICULARITĂŢILE ANAMNEZEI

Vârsta 

La nou-nascut apare icterul fiziologic care devine manifest in primele zile de viatţa si

dispare in 1-2 saptamani. Se datorează lipsei de maturitate a sistemelor enzimatice.

La copii se întâlnesc tumori benigne ale ficatului: angiomul cavernos sau ficatul

 polichistic. In primii ani de viata si in adolescenta apar ictere prin tulburari de absorbtie,

conjugare si excretie a bilirubinei la nivelul hepatocitului (boala Gilbert, sindrom Crigler-

 Najjar, sindrom Dubin-Johnson, sindrom Rotor).

Hepatita virala acută este mai frecventa la copii, adolescenti şi adultii tineri.

Hepatita cronica si ciroza hepatica sunt mai des intalnite la adulti, iar cancerul hepatic

la varstnici.

Sexul 

Page 68: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 68/114

  68

La femeile gravie poate apare colestaza de sarcină. Tot la sexul feminin apare hepatalgia

ca şi sindrom premenstrual. Afecţiunile billiare sunt mult mai frevente la femei. Ciroza biliara

 primitivă este o afectiune aproape exclusivă a femeilor, iar hemocromatoza a barbaţilor. 

Antecedentele personale 

Importanta deosebita prezinta anumiţi agenţi infecţioşi, toxici, tulburări metabolice: 1)  hepatita virala acută (B, C, D) cu evolutie, spre hepatita cronică, ciroză hepatică şi

cancer hepatică este cea mai implicată cauză în patologia hepatică 

2)  tratamentele pe cale parenterala (transfuzii, injectii, vaccinari, interventii

chirurgicale), tatuajele sunt antecedente importante pentru transmiterea

hepatitelor virale.

3)  hepatitele iatrogene toxice, în urma administrării de medicamente hepatotoxice

(antibiotice, anestezice, antiinflamatoare) sunt frecvente.

4)  Intoxicaţiile cu ciuperci, pot determina hepatite fulminante.5)   bolile biliare (colecistita, dischineziile, litiaza) care determină stază biliară

afectează secundar şi ficatul 

6)  staza sanguina prelungita la nivelul ficatului, poate determina cu timpul

"ciroza cardiaca", în special insuficienaţa cardiacă dreaptă, pericardita cronică

constrictivă.; 

7)   bolile infectioase acute au un grad de afectare hepatică (dizenteria, septicemiile)

8)   bolile infecţioase cronice tuberculoza si sifilisul pot disemina în ficat. Sifilisul

congenital este rar în ziua de azi. Supuraţiile cronice cum este osteomielita, pot

 produce amiloidoza hepatică. 

9)  Hemopatiile maligne (leucoza acuta, leucoza granulocitara cronica, leucoza

limfatica cronica) şi colagenozele pot afecta ficatul. 

Antecedentele heredo-colaterale 

Unele boli hepatice care evolueaza cu icter au caracter familial. Şi colestaza poate

avea caracter familiar: boala Bylez. De asemenea, trebuie avut in vedere că hepatitele

virale se pot manifesta la mai multi membri din aceeaşi familie (contagiune intrafamiliala).  

Conditiile de viata şi muncă 

  Epidemiile de hepatită A sunt favorizate de nerspectarea normelor de igienă

alimentara sau de alimentare cu apă potabilă din surse necorespunzatoare.  

  Alcoolismul cronic reprezinta unul dintre factorii majori in producerea hepatitelor

cr onice şi a cirozelor hepatice. 

Page 69: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 69/114

  69

  Toxicele profesionale, în special solvenţii organici, (tetraclorura de carbon) realizeaza

intoxicaţii acute sau cronice. 

PRINCIPALELE SIMPTOME

Simptomele din partea ficatului se pot grupa în simptome locale şi generale 1.Simptome locale

Durerea sau hepatalgia  se datoreaza distensiei capsulei lui Glisson, destinderii foiţei

 parietale a peritoneului sau inflamatiei seroasei peritoneale ce inveleşte ficatul. 

Durerea are sediul este în hipocondrul drept şi în epigastru, dar poate  iradia, la baza

hemitoracelui drept posterior si în regiunea subscapulară dreaptă. 

Intensitatea durerii poate fi:

1.  redusa, descrisa de bolnav ca o senzatie de apasare, cu caracter continuu ca în

hepatită, hepatomegalia din insuficienta cardiaca dreapta,2.  sub forma de jenă dureroasă are apare dupa alimentatie,

3.  urerea se poa te accentua la efort (hepatalgie de efort)

4.  durere puternică în special în abcesul şi în cancerul hepatic în fazele tardive,

când devine lancinantă 

2. Dispepsia hepatică 

Pacienţii cu patologie hepatică au o multitudine de fenomene dispeptice:  

  gust amar matinal;  intoleranta la alimente grase;

  greturi;

  varsaturi;

   balonaii postprandiale;

  flatulenta;

  inapetenta

  diaree sau constipatie.

3. Simptome generale:”micile semne de insuficienţă hepatică” 

  astenie fizică marcată şi progresivă 

  somnolenta;

  scăderea capacităţii de concentrare 

  tulburări de comportament: agitatie, depresie, euforie

4. Simptome extrahepatice:

Page 70: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 70/114

  70

  eruptii cutanate

  dureri precordiale;

  tulburari de ritm;

SINDROMUL HEPATITEI CRONICEDefiniţie: hepatita cronică reprezintă un sindrom clinico-patologic cu etiologii

multiple, definit prin leziuni inflamatorii cronice, necroză hepato-celulară şi un grad variabil

de fibroză, care evoluează fără ameliorare timp de minimum 6 luni.

CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ A HEPATITELOR CRONICE

A. Hepatite cronice

1.  Hepatita cronică cu virus hepatitic B 

2.  Hepatita cronică cu virus hepatitic D 

3.  Hepatita cronică cu virus hepatitic C 

4.  Hepatita cronică cu virus hepatitic G 

5.  Hepatita autoimună 

6.  Hepatita cronică medicamentoasă 

7.  Patologia alcoolică a ficatului

8.  Hepatia cronică criptogenetică 

Antecedentele  personale ale pacientului sunt, de multe ori, nerelevante, majoritatea

 bolnavilor având o formă de hepatită acută asimptomatică. Eventual se pot depista un context

e pidemiologic, manevre chirurgicale, stomatologice, homosexuali, toxicomani, transplantaţi,

 persoane ce manipulează sângele. 

Debutul afecţiunii este este de obicei insidios sau este o continuare a episodului acut

iniţial. 

La pacienţii simptomatici,  simptomul cel mai important este astenia persistentă. Ea

apare la eforturi minime şi se accentuează spre sfârşitul zilei.Sunt prezente simptome dispeptice: anorexie, scăderea apetitului, regurgitaţii, greaţă,

intoleranţă la alimente colecistochinetice, meteorism, balonări postprandiale.

Tulburările neuropsihice  constau în cefalee, somnoloenţă sau insomnie, anxietate,

irascibilitate.

Page 71: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 71/114

  71

După o hepatită acută (formă uşoară sau medie), bolnavul remarcă persistenţa asteniei

şi apariţia unor episoade de icter, trecerea  spre hepatită cronică făcându-se în continuarea

episodului acut.

Durerea în hipocondrul drept poate apare după eforturi, sau la palparea ficatului. 

În fazele de acutizare, poate apare febră sau subfebrilităţi. Odată cu episoadele de

citoliză. 

Examenul obiectiv : la pacienţii simptomatici este prezentă hepatomegalia moderată,

de consistenţă ceva mai crescută, cu suprafaţă netedă, sensibilă la presiune, margine

rotunjită . 

Splenomegalia  se întâlneşte la aproximativ jumătate din pacienţi, poate avea

consistenţă crescută. 

Icterul muco-tegumentar  însoţit de prurit poate să apară în perioadele de activitate

clinico- biologică a hepatitei cronice. Tot în fazele de citoliză pot fi prezente steluţe vasculare,

eritem palmar, sindrom hemoragipar (purpură, echimoze, hemoragii submucoase).

Pot fi prezente şi manifestări produse prin complexe imune: rash cutanat, mialgii,

artralgii., vasculită, poliarterită nodoasă, glomerulonefrită membranoasă. 

În evoluţie, se pot produce exacerbări ale bolii, manifestate prin fatigabilitate intensă,

icter, sindrom hemoragipar şi chiar insuficienţă hepatică acută. Alterarea progresivă a stării

generale, cu slăbirea în greutate sugerează posibilitatea unui cancer hepatic. 

1. Explorările biologice  sunt menite să evidenţieze existenţa afectării morfo-

funcţionale hepatice. Ele se grupează în teste ce reflectă citoliza (transaminaze, sideremie),

inflamaţia, sintezele hepatice. 

a).Sindromul biochimic de hepatocitoliză

Transaminazele serice ( ASAT şi ALAT) pot avea valori normale sau crescute, in functie de

 procesul de necroză, valorile având o evoluţie fluctuantă.

Valori normale: ASAT(GOT) 5-17u/l

ALAT(GPT) 5-23 u/l

De regulă nu depăşesc de 2-6 ori valorile normale. Creşterea interesează ambele

transaminaze fiind mai importantă pentru alaninaminotransferază (ALAT) faţă de

aspartataminotransferază(ASAT).. Indicele De Rittis ASAT/ALAT, (valoare normală =1,33)

devine subunitar în hepatitele cronice active, aproximativ 0,5-0,8.

Lactatdehidrogenaza (LDH).  Prezintă creşteri  asemănătoare transaminazelor în

hepatite cronice. Valori normale în ser: 25-100uI/l

Sideremia prezintă valori crescute. Valori normale în ser: bărbaţi 70-150%, femei 60-130%

Page 72: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 72/114

  72

Cupremia pezintă valori crescute, de asemenea. 

2.Sindromul de colestază este mai rar întâlnit. Bilirubina este moderat crescută, iar în

formele severe se constată creşteri mari, cu limite între 3-12mg%, prin ambele forme, cu

 predominenţa bilirubinei conjugate; fosfataza alcalină şi gamaglutamiltranspeptidaza pot fi

normale sau crescute în formele ce evoluează cu colestaza.

3.Sindromul hepatopriv  Timpul Quick este prelungit peste valoarea normala.

Albuminele serice reprezinta in mod normal 55-60% din totalul proteinelor. Scăderea

albuminelor serice sub 50%, în hepatitele cronice active are valoare prognostică.

4.Sindromul de activitate mezenchimala (inflamator). Hipergamaglobulinemia este

de obicei prezentă la valori crescute de peste 2-2,5 g/100ml.

5.Sindromul imunologic Cresterea IgG (normal 8-18g/l) este specifica formelor de

hepatita cronica virala. (IgA cresc in hepatita alcoolica, iar IgM in ciroza biliara primitiva).

Se mai pot determina autoanticoripi, crioglobuline, complexe imune circulante si altele.

Ecografia abdominală este in prezent cea o metoda mult folosit[ pentru investigarea

ficatului. Oferă relaţii cu privire la forma, dimensiuniule şi structura hepatică. 

Diagnosticul serologic   presupune evidenţierea prin teste directe sau indirecte a

markerilor virali specifici.

Diagnosticul morfologic: necesită efectuarea biopsiei hepatice prin puncţie oarbă sau

laparoscopică. El este necesar pentru afirmarea diagnosticului de hepatită cronică,

stadializarea leziunilor, aprecierea activităţii şi a gradului de fibroză

DIETA IN HEPATITELE CRONICE

  Bolnavii de hepatita cronica si de alte afectiuni ale ficatului necesita diete speciale,

create pentru fiecare pacient in parte pentru a preveni complicatiile hepatitei si

malnutritia.

  Odata ce sunt diagnosticati cu hepatita, pentru majoritatea pacientilor supravegherea

atenta a dietei devine o parte esentiala a tratamentului.

  Intelegerea impactului dietei asupra ficatului este necesara atat din partea pacientului,cat si a familiei.

  Riscul de aparitie a complicatiilor hepatitei poate fi redus cu ajutorul unei diete

adecvate. La pacientii cu hepatita cronica, dieta si nutritia joaca un rol esential in

 prevenirea complicatiilor ce pot afecta in mod suplimentar ficatul.

  Prin urmare, in urma stabilirii diagnosticului de hepatita, consultarea unui nutritionist

este un element important al regimului de viata dedicat imbunatatirii starii de sanatate.

Page 73: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 73/114

  73

  Un aspect fundamental al regimului pentru hepatita este evitarea bauturilor

alcoolice de orice tip.

  In conditiile in care aceasta regula nu este respectata, aparitia cirozei hepatice este

frecventa si poate duce la decesul persoanei.

  Prin urmare, consumul de alcool nu este recomandat, iar evitarea sa completa este cea

mai buna optiune pentru bolnavii de hepatita.

  In plus, bolnavii trebuie sa respecte unele recomandari nutritionale pentru a controla

luarea excesiva in greutate sau slabirea organismului.

  Regimul pentru hepatita este cel putin normocaloric, bogat in proteine, dar sarac in

grasimi, pentru a cruta ficatul.

  In formele severe ale hepatitei se recomanda un regim de spitalizare periodica, iar in

celelalte forme 12 -14 ore de repaus la pat zilnic, permitand in perioadele de remisiune

 – in formele usoare – o activitate profesionala cu program redus si fara expunere la

surmenaj si eforturi fizice mari.

  evitarea eforturilor fizice excesive

  alimentatie completa si echilibrata, suficienta caloric, administrata in prize mici, la ore

regulate si individualizata in functie de preferinte sau restrictii dietetice determinate de

alte afectiuni

  excluderea bauturilor alcoolice

Dieta bolnavilor de hepatita trebuie sa fie bogata in proteine, pentru a sustine repararea

celulelor hepatice. In prezent, nutritionistii recomanda un aport zilnic de 120 grame de

 proteine.

Aporturile adecvate de proteine sunt importante pentru a construi si mentine masa

musculara si pentru a contribui la vindecare. Aporturile trebuie adaptate la greutatea

corporala. Aproximativ 0,8 grame de proteine/kgc sunt recomandate pentru pacientii cu

hepatita,

  Ficatul joaca un rol important in metabolismul fierului, deoarece este principalul organ

care stocheaza acest metal. O dieta normala contine 10 -20 mg de fier.

  Doar 10% din aceasta cantitate este eliminata din organism.

  Pacientii cu hepatita cronica au uneori dificultati in excretia fierului, ceea ce poate

duce la acumularea excesiva in ficat, sange si alte organe.

  Dar, excesul de fier poate fi daunator ficatului.

  Din acest motiv, pacientii cu un nivel ridicat de fier seric, sau care sufera de ciroza ar

trebui sa evite luarea suplimentelor.

Page 74: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 74/114

  74

Regim de protectie hepatica

  Mic dejun

•  Cereale cu lapte degresat

•  Ceai sau cafea

•  Paine prajita cu unt si peltea

  Gustare ora 10

•  Ceasca de ceai sau infuzie

•  Suc de citritce fara pulpa

•  2-3 biscuiti fara crema

  Pranz

•  paine prajita

• 

Ciorba fidea sau de legume•  Carne la gratar, peste

•  Cartofi, paste, orez, sau o leguma fiarta

•  Branza nefermentata sau iaurt

•  Fruct copt

  Cina

•  Carne, peste oua,legume fierte

•  Tarta cu fructe sau fructe

Alimente permise

  Lapte degresat, iaurturi, branza de vaci

  Carne slaba de pasare, pui, curcan,

  Carne de vita slaba, vitel, porc slab

  Organe: ficat

  Peste slab

  Grasimi: unt, ulei in cantitati mici, crude

  Oua fierte moi

  Paine uscata, prajita

  Fainoase orez, paste, gris

Page 75: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 75/114

  75

  Fructe proaspete

  Legume preparate: sparanghel, vinete, sfecla rosie, morcovi, telina, spanac, andive,

fasole verde, praz, cartofi, ardei, rosii, mazare

  Branzeturi branza de vaci, iaurt, lapte degresat

  Fructe: fructe bine coapte sau preparate,

  Desert: biscuiti, chec, tarte cu fructe, orez cu lapte, gris cu lapte,

  Sare moderat

  Plante aromate

  Bauturi: apa plata, sucuri strecurate, infuzii

Alimente interzise

  Lapte integral, smantana, branzeturi fermentate.

  Carne de oaie, porc grasa, melci, carne afumata, tocanite,

  maruntaie

  afumaturile, conservele, mezelurile, prajelile, carnurile grase, fripte, prajite,

  Peste sarat, afumat, gras

  vanaul

  Grasimi: untura, slanina, prajelile

  condimentele,

Alimente contraindicate

  Fructe uscate

  Produse de patiserie din comert

  Deserturi: gogosi, clatite, ciocolata,

  Sarea, mirodeniile, condimentele

  Bauturi alcoolice

  Painea proaspata

  Branzeturi fermentate

  dulciurile concentrate;

   bauturile gazoase,

  Fructe: necoapte, sucul de fructe nestrecurat, fructe cu samburi, si coaja

  Sosurile, prajeala, maioneza, sos bearnez, tocana, sosul pe baza de vin

Alimente de consumat in cantitate redusa

  Oua 4/5 saptamana

Page 76: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 76/114

  76

  Grasimi ulei si unt

  Legume uscate o data pe saptamana sub forma de piure sau ciorba.

SINDROMUL CIROZELOR HEPATICE

Definiţie 

Ciroza este definită ca o boală hepatică difuză cu evoluţie cronică ce modifică

arthitectura ficatului, reprezentând stadiul final, ireversibil al diferitelor boli cronice hepatice.

Indiferent de etiologie, ciroza hepatică se caracterizează anatomo-patologic prin trei elemente

caracteristice: necroza  celulelor hepatocitare, regenerarea  nodulară a ficatului, şi fibroza 

difuză.

Morfopatologie

În ciroza hepatică aceiaşi factori etiologici pot induce modificări histologice diferite,sau etiologii diverse determină acelaşi aspect morfopatologic, dar esenţiale rămân

restructurarea parenchimatoasă şi fibroza difuză.

Clasificarea etiologică a cirozei hepatice. 

A. Virusuri

1. Virusul hepatitei B, ,C, D,

B.Toxice şi medicamente 

1. Alcoolul

2. Medicamente: tuberculostatice, anticoncepţionale, metildopa,

C. Imunologice

1. Hepatita autoimună 

2. Cir oza biliară primitivă 

D. Boli metabolice

1. Hemocromatoza

2. Boala Wilson

E. Boli Vasculare

Sindromul Budd-Chiari

F. Boli genetice

1. Deficitul de alfa-1-antitripsina ,Tyrozinemia

G. Alte cauze

1. Leziuni granulomatoase: sarcoidoza, tuberculoza,

2. Infecţii: schistosomiaza, malaria, sifilisul 

Page 77: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 77/114

  77

  3. Colestaza prelungită intra- sau extrahepatică: 

4. Malnutriţia 

H. Criptogenetice

Tabloul clinic.

Din punct de vedere clinic, CH evoluează cu două perioade: perioada compensată şi

 perioada decompensată.

A. În ciroza compensată  bolnavii prezintă manifestări nespecifice

1.  Simptome digestive: inapetenţă, meteorism, flatulenţă, senzaţie de saţietate precoce,

disconfort abdominal, tulburări de tranzit, respectiv constipaţie alternând cu diaree. 

2.  Simptome de ordin nervos: irascibilitate, cefalee, ameţeli, tulburări de somn. Cel mai

important simptom este cel de astenie marcată. 

3.  Simptome asociate  sunt: scăderea potenţei sexuale, la femei apariţa neexplicată a

amenoreei, scăderea libidoului, uneori gingivoragii şi epistaxis. La examenul obiectiv se constată : 

1. Ţesut subcutanat slab reprezentat; în 50% din cazuri se poate constata o stare de

denutriţie. 

2.  La nivelul  tegumentelor, mai rar, sunt prezente steluţele vasculare, eritemul

 palmar, hipopilozitate, echimoze

3.  La examenul abdomenului,  semnul esenţial este hepatomegalia moderată, de

consistenţă fermă, nedureroasă, mobilă. Marginea inferioară este ascuţită, suprafaţa

neregulată. Splenomegalia poate fi prezentă, moderată. La percuţia abdominală  seremarcă timpanismul. 

B. Ciroza decompensată 

Decompensarea poate să apară progresiv sau brusc. Deşi decompensările apar

simultan, încă se mai foloseşte terminologia de CH decompensată vascular ( care se referă la

 prezenţa ascitei) şi CH decompensată parenchimatos (termen care se referă la prezenţa

icterului şi îndeosebi a manifestărilor neurologice din cadrul encefalopatiei hepatice ). Există

o serie de manifestiri clinice importante.

Starea generală este alterată, cu episoade de agitaţie alternând cu apatie şi

dezorientare temporo-spaţială. 

Inspecţie 

Pierderea în greutate se accentuează faţă de perioada compensată, în special la

alcoolici. Faciesul devine caracteristic, cu ochii înfundaţi în orbite, arcade zigomatice

 proeminente şi mici varicozităţi roşietice. 

Page 78: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 78/114

  78

 Simptomele digestive se accentuează: inapetenţa este marcată, durerile abdominale

sunt difuze, scaunele se decolorează, devin păstoase şi fetide. Pot să apară vărsături

 postprandiale sau matinale.

1. Sindromul de hipertensiune portală (HTP)  se compune dintr-o triadă care se

instalează treptat:

a.  Dispepsia gazoasă şi meteorismul acentuat  preced instalarea semnelor majore de

HTP. Când flatulenţa este foarte rebelă, anunţă instalarea ascitei. 

 b.  Dezvoltarea circulaţiei colaterale  interne şi externe este  rezultatul şunturilor

 portosistemice.

Circulaţia colaterală externă  rezultă din distensia venelor hepatofuge. Poate să

apară mai frecvent pe flancuri, de tip portocav sau cavo-cav. Tipul portal pur constă din

dilatarea venelor subcutanate din regiunea ombilicală, epigastrică şi de la baza toracelui,

realizând aspectul de “cap de meduză”.  Recanalizarea venei ombilicale realizează o

anastomoză portocavă care se exteriorizează prin vena epigastrică superficială ce se

vizualizează ca un cordon ce se întinde de la ombilic până la apendicele xifoid (ciroza

Cruveilhier-Baumgarten).

Circulaţia colaterală internă  apare cu mai multe localizări. Cele mai importante

sunt varicele esofagiene şi gastrice, respectiv dilatarea anastomozelor portocave din

submucoasa esofagului inferior şi marii tuberozităţi a stomacului. Reprezintă semnul major al

HTP şi se pun în evidenţă prin endoscopie digestivă superioară.

Hemoroizii reprezintă dilatarea varicoasă a anastomozelor portocave dintre venele

hemoroidale inferioare car e se varsă în vena cavă inferioară şi venele hemoroidale superioare

şi mijlocii care sunt tributare venei porte. Hemoroizii sunt vizibili la anoscopie sau

rectoscopie, iar în urma lezării hemoroizilor apare hemoragia digestivă inferioară (HDI). 

c.  Encefalopatia portală apare în sindromul de HTP datorită intoxicării organismului

cu produşi care ocolesc ficatul şi nu sunt metabolizaţi. Encefalopatia portală este una

din complicaţiile esenţiale ale CH. Apar semne neurologice extrapiramidale (“flapping

tremor”), stare de obnubilare şi evoluţie posibilă spre comă hepatică 

2. Sindromul ascito-edematos. 

  Ascita  este caracteristica de bază la pacienţii cirotici decompensaţi, cantitatea de

lichid putând varia de la cantităţi minime, decelabile doar ecografic, până la ascite

gigante, de 20 de litri.

  La inspecţie se remarcă abdomenul mărit în volum, contrastând cu restul corpului

(torace, membre care sunt emaciate), aşa numitul aspect de “batracian”. Aspectul

diferă în funcţie de poziţia pacientului, în ortostatism, ia aspectul de « desagă »

Page 79: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 79/114

  79

Deseori este prezentă hernia ombilicală. Pe tegumente se remarcă circulaţia

abdominală colaterală. 

  La palpare semnul “valului” este prezent.

  La percuţie apare matitate  cu concavitatea în sus, deplasabilă la mobilizare.

Edemele membrelor inferioare pot însoţi ascita, sunt albe, moi(hipoproteice).

3. Sindromul icteric  apare când bilirubina depăşeşte 2,5 mg%, constituind un semn de

decompensare parenchimatoasă. Survine la pacienţii cu CH în 35-65% din cazuri, uneori fiind

sindromul de debut al CH.

Icterul se caracterizează prin coloraţia galbenă a tegumentelor, sclerelor şi mucoaselor, se

însoţeşte uneori de prurit şi urini hipercrome. Icterul din CH este de tip hepatocelular.

4. Sindromul hemoragipar. Semnele hemoragice sunt frecvente în CH decompensată, fiind

vorba despre un sindrom hemoragipar mixt, prin coagulopatie, trombocitopenie şi

vasculopatie. Pot să apară:

  Hemoragii cutaneo-mucoase, la pacienţii cu insuficienţă hepato-celulară gravă.

La nivelul tegumentelor se vizualizează purpura, echimoze cutanate provocate de

traumatisme minime, iar la nivelul mucoaselor gingivoragii şi epistaxis. 

  Hemoragii digestive superioare prin ruptura varicelor esofagiene şi/sau gastrice,

ulcerul gastric şi duodenal, sindromul Mallory-Weiss şi gastropatia portală.

  Hemoragii digestive inferioare pot apare din hemoroizi.

  Hemoragiile pot avea localizări multiple: faringe, laringe şi rinichi (hematurie). 

5. Modificări digestive Hepatomegalia,  moderată, de consistenţă fermă, nedureroasă, mobilă. Marginea

inferioară este ascuţită, suprafaţa neregulată. Ficatul are tendinţă de a se micşora, odată cu

evoluţia spre insuficienţă hepatică. 

Splenomegalia este prezentă pe măsură ce CH se decompensează. Volumul ei este

direct proporţional cu presiunea sângelui din sistemul port. Splenomegalia este mai frecventă

în CH posthepatitică, fiind mai rară în cele alcoolice. 

La examenul  obiectiv  se remarcă: buze carminate, cheilite la nivelul comisurilor

 bucale, hipertrofia papilelor linguale, parodontopatii. Aspectul zmeuriu al limbii este dat de

excesul de estrogeni.

Esofagita de reflux  apare frecvent, datorată tulburărilor de motilitate şi creşterii

 presiunii abdominale prin ascită. Favorizează sângerarea din varicele esofagiene.

Ulcerul gastric şi duodenal este mai frecvent la pacienţii cirotici 

Litiaza biliară este frecventă, cu o incidenţă mult crescută faţă de media populaţiei. 

Page 80: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 80/114

  80

Pancreatita cronică, cu insuficienţă pancreatică, poate duce la diaree cu steatoree şi

favorizează malnutriţia. La alcoolici apar episoade de pancreatite acute recurenţiale. 

6. Sindromul endocrin. 

  Ginecomastia uni- sau bilaterală se dezvoltă în special la bolnavii cu ciroză

avansată, datorită hiperestrogenemiei. 

  Tot la sexul masculin apar: pierderea libidoului, impotenţa şi atrofia

testiculară, aceste tulburări datorându-se hiperestrogenemiei.

  Sindromul Silvestroni-Corda  apare când raportul dintre cantitatea de

hormoni androgeni şi estrogeni scade. Acest sindrom constă în: atrofie

testiculară şi semne de feminizare (părul cefalic devine  rar şi moale,

 pilozitatea axilară şi toracală se reduce, iar părul pubian are o dispoziţie de tip

feminin).

  La sexul feminin apar scăderea libidoului, tulburări ale ciclului menstrual,sterilitate.

  Diabetul zaharat este mult mai frecvent la pacienţii cir otici;

7. Tegumentele la cirotici sunt o sursă bogată de semne: 

  Steluţele vasculare apar mai frecvent în teritoriul venei cave superioare, pe

faţa anterioară a toracelui. Aspectul stelat este dat de ramificaţiile sinuoase

ale unei arteriole. La compresiunea centrului steluţei, aceasta dispare. La

femei acestea pot apară în al doilea şi al treilea trimestru de sarcină dar dispar

după două luni de la naştere. Steluţele vasculare dispar în câteva săptămâni

după transplantul hepatic. 

  Semnul bancnotei "paper money skin",  se asociază cu steluţele vasculare.

Acesta constă în venectazii multiple care apar în aria venei cave superioare şi

seamănă cu nervurile din bancnote. Este mai frecvent la alcoolici, unde apare

des pe flancurile abdomenului.

  Eritemul palmar  predomină în ciroza alcoolică şi se datoreşte

anastomozelor arterio-venoase. Cuprinde regiunea tenară şi hipotenară,

constituind “mâna hepatică”. La compresie roşeaţa dispare, iar uneori se

 poate însoţi şi de eritemul plantar.Există familii cu eritem palmar fără a fi în

relaţie cu o boală cunoscută. 

  Pielea este subţiată,  uscată, cu zone de hiperpigmentare, netedă, uscată,

 pergamentoasă,. 

Page 81: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 81/114

  81

  Contractura Dupuytren  , respectiv retracţia aponevrozei palmare, se

asociază frecvent. 

  Pete albe (“white spots”)  apar pe braţe şi fese. Corespund unor ischemii

datorate şunturilor microcirculaţiei periferice. 

  Unghiile sunt “albe”, cu fragilitate crescută. 

  Degetele hipocratice  pot să apară datorită tulburărilor din microcirculaţie. 

8. Manifestările neuropsihice apar frecvent în CH decompensată, făcând parte din

complicaţiile de bază ale CH (encefalopatia portală, coma hepatică). Tulburările neuropsihice

variază de la astenie fizică şi psihică la tulburări de comportament, scăderea capacităţii de

muncă. Pot să apară tulburări neurovegetative şi tulburări senzoriale (parestezii ale membrelor

inferioare), care dispar la mobilizare.

9.Tulburări cardio-vasculare. 

  hipotensiunea arterială.

   palpitaţii, tahicardie, dispnee şi cianoza extremităţilor. 

  Colecţii pericardice 

  Cardiomiopatie dilatativă 

10. Manifestările pulmonare 

  Hidrotoracele drept apare la pacienţii cu ascită în cantitate mare, rar la cei

fără ascită. 

  Dispnee

  Cianoză   Hipertensiune arterială pulmonară 

11. Tulburări hematologice:

  sindrom anemic (anemie hipocromă, hemolitică, megaloblastică)

  hipersplenism.

12.  Tulburări renale  constau în eliminarea întârziată a lichidelor, nicturie. Apariţia

sindromului hepatorenal (insuficienţă renală funcţională) este o complicaţie majoră. 

13. Sistemul osteoarticular 

  osteoartropatie care este reversibilă după transplantul hepatic. 

  sinovite, periostite, artralgii.

  În CH alcoolică este prezentă osteoporoza. 

14. Febra  poate să apară în CH alcoolică, în pusee de citoliză şi infecţii. Pileflebita şi un

adenocarcinom care se dezvoltă pe fondul cirozei pot reprezenta, de asemenea, cauze ale unor

stări subfebrile sau febrile la aceşti bolnavi 

Page 82: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 82/114

  82

 

EXPLORĂRI DE LABORATOR

1. Explorarea funcţiei hepatice 

a). Sindromul biochimic de hepatocitoliză

Transaminazele serice ( ASAT şi ALAT) pot avea valor i normale sau crescute, in

funcţie de procesul de necroză, valorile având o evoluţie fluctuantă. Creşterea transaminazelor

este moderată, variind cu agravarea leziunilor hepatice. Indicele De Rittis ASAT/ALAT

(valoare normală =1,33) este supraunitar, expr esie a leziunilor mitocondriale cu eliberare de

GOT . 

Lactatdehidrogenaza (LDH) , sideremia şi cupremia prezintă valori crescute. 

b. Sindromul de colestază  evidenţiază bilirubina moderat crescută, cu limite între

3-12 mg%. Creşterea se realizează prin ambele forme, cu predominanţa bilirubinei conjugate.

Fosfataza alcalină prezintă valori moderate, iar creşteri mari ale acestei enzime pot sugera

evoluţia spre cancer hepatic. Valori ridicate ale gamaglutamiltranspeptidazei sunt specifice

cirozelor alcoolice.

În ciroza biliară primitivă colestaza este foarte marcată. 

c. Sindromul hepatopriv 

Hipoalbuminemia este constantă în CH. Scăderea fibrinogenului plasmatic se

datorează reducerii sintezei hepatice şi creşterii activităţii fibrinolitice. Timpul de protrombină

este prelungit (indicator al tulburărilor de coagulare). Scăderea albuminelor sub 2,5 g%, a

indicelui de protrombină sub 60% şi scăderea activităţii colinesterazei serice reprezintă un

indicator al insuficienţei hepatice. 

d. Sindromul de activitate mezenchimalã (inflamator).  Hipergamaglobulinemia

este constant prezentă. Testele de labilitate proteică (rar folosite azi) sunt pozitive, reacţia

Timol este crescută la valori peste 45 u Mc Lagan.

Sindromul imunologic  reflectã diversele anomalii. IgG cresc în CH postvirală,.

IgA cresc în ciroza de etiologie alcoolică, iar IgM în ciroza biliară primitivă . Se mai pot

determina autoanticorpi, crioglobuline, complexe imune circulante si altele.

2. Teste globale sunt testele de clearence. Testul la BSP atinge valori maxime la pacienţii cuCH, retenţia colorantului în sânge fiind mult prelungită. 

3..Explorarea imagistică 

a. Ecografia abdominală (ultrasonografia) este in prezent o metodă mult folosită

 pentru investigarea ficatului. Oferă relaţii cu privire la forma, dimensiuniule şi structura

hepatică, se evidenţiază HTP. Se foloseste sistemul standard, Doppler pulsat şi color. Din

 punct de vedere ecografic, structura şi ecogenitatea parenchimului hepatic, la pacienţii cu CH,

Page 83: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 83/114

  83

sunt modificate. Ecostructur a este inomogenă, cu aspect nodular. Lobul drept hepatic este

diminuat, iar cel stâng prezintă o dezvoltare compensatorie. Se poate aprecia dimensiunea

splinei şi se poate diagnostica tromboza de venă portă. 

Semnele ecografice de HTP sunt foarte importante:

o  Dilatarea venei porte peste 12-14 mm, dilatarea venei splenice peste 10 mm şi

a venei mezenterice superioare peste 10 mm

o  Vizualizarea colateralelor porto-sistemice: dilatarea venei coronare gastrice,

detectarea altor colaterale.

o  Recanalizarea ligamentului rotund, considerat semnul cel mai specific în

 prezent.

o  -Scăderea vitezei sângelui în vena portă şi inversarea fluxului. 

o  Splenomegalia.

o  Ascita.

o  Îngroşarea pereţilor vezicii biliare peste 4mm.

b.Tomografia computerizată  apreciază densitatea parenchimului, dimensiunile

ficatului şi a splinei cât şi colateralele ce apar în HTP.

c. Rezonanţa magnetică nucleară  are aceleaşi indicaţii ca şi tomografia

computerizată. 

d. Scintigrafia hepatică  este mai fecvent folosită. În cazul CH se obţine un scor

scintigrafic mare, de 6-9, ca urmare a accentuarii modificărilor scintigrafice şi a fixării

coloidului extrahepatic (splină şi măduvă). Apare hipocaptare hepatică cu hipercaptare

splenică. 

4. Examenul anatomo-patologic

a) Biopsia hepatică este esenţială pentru diagnosticul cirozei hepatice fără HTP. Se

 poate realiza prin puncţie oarbă sau cu ghidaj ecografic, angiografic, computertomografic.

 b) Laparoscopia este o metodă de diagnostic morfologic de o mare acurateţe. Se

 permite examinarea macroscopică, unde se pot vizualiza micro sau macro-nodulii de

regenerare.

5.Examinări complementare 

a) Endoscopia digestivă superioară 

   permite vizualizarea varicelor esofagiene, gastrice sau duodenale.

  Prin endoscopie se apreciază gradul varicelor, culoarea şi prezenţa semnelor de 

sângerare activă sau a stigmatelor de sângerare. Prezenţa petelor roşii se pare că

 predispune la repetarea HDS.

Page 84: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 84/114

  84

  La nivelul stomacului se pune în evidenţă gastropatia portală şi eventualele ulcere

gastrice sau duodenale.

  Endoscopic se vizualizează HDS, sursa hemoragiei şi se pot efectua manevre

terapeutice.

 b) Examenul radiologic cu pastă baritată poate evidenţia varicele esofagiene de gad mare,

dar are o sensibilitate redusă. 

c) Paracenteza se efectuează în scop diagnostic, când nu se cunoaşte etiologia ascitei, pentru

a evidenţia infecţia lichidului sau pentru depistarea celulelor neoplazice. Paracenteza se

efectuează şi în scop terapeutic, când există o cantitate mare de lichid. Lichidul de ascită este

supus examenului microscopic, biochimic, citologic şi bacteriologic. În mod normal, lichidul

este clar, sero-citrin. Lichidul sanguinolent pledează pentru un proces neoplazic sau TBC.

Lichidul tulbure apare în infecţii, iar cel chilos în obstrucţii limfatice. Reacţia Rivalta este

negativă. 

Complicaţiile cirozei hepatice

1. Encefalopatia porto-sistemică (EPS) este o disfuncţie a stării mentale cauzată de

 produşi toxici care din intestin trec direct în circulaţia sistemică (ocolind ficatul), datorită

circulaţiei colaterale. EPS este potenţial reversibilă, denumirea subliniind importanţa şuntării

sângelui portal în patogeneza sindromului. Caracteristica biochimică de bază este creşterea

amoniemiei. Apariţia EPS este favorizată de: hemoragiile gastro-intestinale, aport excesiv de

 proteine alimentare, infecţii, constipaţie, diuretice, alcaloză hipotasemică.

Folosirea sedativelor, a hipnoticelor şi a tranchilizantelor poate duce la encefalopatia

 pseudohepatică, caracterizată prin aceeaşi simptomatologie, dar în care valorile amoniacului

sunt normale. Apariţia encefalopatiei în acest caz se datorează substanţelor administrate,

inhibitoare ale neurotransmiterii.

Tabloul clinic al EPS se caracterizează prin apariţia, la un pacient cunoscut cu CH,

cu hipertensiune portală, a unor manifestări clinice nespecifice. Astfel pot să apară: alterarea

 performanţelor intelectuale, modificări ale personalităţii, anomalii ale activităţii neuro-

musculare, tulburarea stării de cunoştinţă, cu evoluţie până la comă. 

EPS se poate stadializa astfel:

STADIUL SIMPTOME SEMNE

st I prodromal Euforie sau depresie, confuzie, scăderea

capacităţii de concentrare, a atenţiei,

Asterix, dificultăţi de scris,

apraxie

Page 85: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 85/114

  85

tulburarea somnului

st.II comă

iminentă 

Somnolenţă, modificări de personalitate,

confuzie, dezorientare

Asterix, foetor hepatic

st. III

comă vigilă 

Somnolenţă accentuată, dezorientare

temporo-spaţială, amnezie, agitaţie 

Hiperreflexie, tulburări de

vorbire, foetor hepatic

st.IV

comă profundă 

Lipsa de răspuns la stimuli, pierderea

cunoştinţei 

Lipsa tonusului muscular,

areflexie, foetor hepatic

Obiectiv se remarcă flapping tremor (asterix),  care constă în mişcări scurte,

involuntare de flexie-extensie ale mâinii din articulaţia radiocarpiană. Acest semn poate să

apară şi în insuficienţa renală cronică, insuficienţa respiratorie,  insuficienţa cardiacă,

supradozarea cu sedative şi tranchilizante, hipopotasemie, hipoglicemie. Pe măsură ce

encefalopatia se accentuează apar şi alte semne; hipertonia musculară opoziţională, ataxia

motorie, accentuarea reflexelor osteo-tendinoase, uneor i poate să apară semnul Babinski. În

cazul EPS cronice se accentuează o serie de semne extrapiramidale. 

Foetorul hepatic  este temenul atribuit mirosului puternic al aerului expirat de

 bolnavul comatos. Este atribuit diverşilor metaboliţi ai metioninei, în special mercaptani.

EEG-ul prezintă un ritm delta format din unde lente, izolate sau în salve. Evoluţia EPS poate

fi spre deces sau spre regresiune, dacă ficatul mai are rezerve funcţionale. 

2. Hemoragia digestivă superioară  (HDS) prin ruperea varicelor esofagiene şi

gastrice reprezintă o urgenţă majoră, mortaliatea la primul episod fiind de 30%. Alte cauze dehemoragie digestivă superioară pot fi: ulcerul gastric şi duodenal, gastrita hemoragică şi

sindromul Mallory-Weiss. Endoscopia digestivă superioară este esenţială pentru depistarea

sediului HDS şi pentru aplicarea metodelor terapeutice hemostatice pe cale endoscopică. 

3. Complicaţii renale.

Sindromul hepato-renal apare, în general, la pacienţii cu CH decompensată vascular

şi parenchimatos. Se defineşte prin oligurie progresivă, cu reducerea eliminării sodiului prin

urină, în prezenţa unor rinichi normali anatomic şi histologic. De regulă evoluează spre

decesul bolnavului. Necroza tubulară acută apare la pacienţii icterici şi cu afecţiuni biliare. Capacitatea

de concentrare este pierdută, apare hematurie microscopică şi eliminare crescută de sodiu.

Prognosticul este favorabil.

4. Peritonita bacteriană spontană (PBS)  apare la 10-22% din bolnavii cu CH şi

ascită, definindu-se ca infecţia lichidului în absenţa unei cauze producătoare. Infecţia se

 produce pe cale hematogenă cu bacterii în special din tubul digestiv. Cel mai frecvent este o

Page 86: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 86/114

  86

infecţie cu E.coli. Pacienţii prezintă febră, dureri abdominale difuze şi ascita nu mai

reacţionează la tratament diuretic. La examenul lichidului de ascită se obţine o celularitate

crescută, peste 250 leucocite/mm3, majoritatea polimorfonucleare. Uneori se poate cultiva

germenele, întotdeauna fiind prezentă o singură tulpină. Mortalitatea la bolnavii cu PBS este

de 50-70% .

5. Cancerul hepatic este o complicaţie mai frecventă a cirozei virale B şi C. Apare

cu o frecvenţă de 15 -20% în ciroza posthepatitică şi 5% în ciroza alcoolică. Este mai

frecvent la bărbaţi, incidenţa maximă fiind după vârsta de 50 de ani. Clinic apar stare generală

alterată, inapetenţă, slăbire, durere în hipocondrul drept, febră, hepatomegalie neregulată,

icter, ascită. Prin metode imagistice se poate evidenţia formaţiunea. Alfa-fetoproteina serică

este crescută la valori foarte mari 

6. Alte complicaţii, mai rare, sunt: tromboza şi tromboflebita portală (febră, dureri

abdominale, ascită), infecţii intercurente, hernia ombilicală, litiaza biliară, osteoporoza.

DIETA IN CIROZA HEPATICA

Măsuri de ordin general: 

  Repaus în caz de ciroze decompensate sau complicaţii 

  Evitarea eforturilor fizice

  Lichide 1,5-2 l/zi, sare 2-4 g/zi

  4-7 mese pe zi , si o gustare tarzie

  Un aport de 35–40 kcal /kgc/ zi si and 1.2–1.5 g de proteine /kgc /zi

   Nu trebuie impuse diete restrictive . Frica de a manca ceva interzis si dietele

excesiv de restrictive duc la aparitia subnutritiei (scaderea progresiva in greutate,

 pe seama masei musculare).

Este important valuarea statusului nutritonal!!

  Subnutritia este factor predictiv de mortalitate la cirotici

-  frecvent mascata de edeme si lichid de ascita

-  usor de recunoscut in stadiile finale

  Asiguarea unui bilant azotat pozitiv –principalul obiectiv

  La pacientii subnutriti la care nu se poate asigura per-os 35-40 kcal / kgc /zi se vor

administra suplimente nutritionale sau alimentatie iv

   Nu exista o dieta standardizata pentru ciroza hepatica

Page 87: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 87/114

  87

  Exista diferente intre dieta in diversele tipuri etiologice de ciroze precum si intre

stadiile cirozei

  Bolile asociate- ex DZ asociat, Insuficienta cardiaca asociata pot modifica dieta.

Reguli generale

  Alcoolul este complet interzis (bere, vin, tuica, vodca etc., chiar daca este"naturala").

  Modul de de preparare al alimentelor este de asemenea important. Se vor evita

alimentele preparate prin prajire (rantasurile). Sunt de preferat alimentele gatite prin

fierbere, la cuptor, microunde, in vase sub presiune.

  Se vor evita mesele abundente

1. Ciroza hepatica compensata

   Nu se impune un regim dietetic sever.

  Ratie alimentara care sa asigure necesarul energetic al organismului, sa contina toate

 principiile nutritive (proteine, grasimi, glucide) si sa fie bine tolerata

   Nu trebuie impusa o restrictie la proteine (carne), aceasta restrictie daca este

autoimpusa poate fi chiar daunatoare.

2. Ciroza hepatica decompensata

In acest stadiu al bolii este importanta asigurarea unui necesar caloric corespunzator.

Datorita apetitului scazut, a senzatiei de satietate rapida, (care poate fi datorata ascitei) si

oboselii, bolnavii au o tendinta de a-si reduce ratia calorica.

1.  restrictia consumului de proteine si alegerea corecta a tipului de proteine-

 proteinele vegetale sunt mai bine tolerate, aminoacizi cu lant ramificat

2.  suplimentarea aportului energetic

3.  reducerea consumului de sare

4.  reducerea cantitatii de lichide

5.  aport crescut de potasiu

6.  aport crescut de fibre alimentare- ce incorporeaza si elimina bacteriilor fecale

Proteinele

  la pacientii fără encefalopatie se recomanda 1- 1,5 g/kg corp/zi 

  la pacientii cu encefalopatie I, II – 20-40 g/zi- 0,6 -0,8 g/kgcorp/zi 

  La cei cu encefalopatie severă proteinele se exclud temporar. 

• Alimente bogate in proteine: carne si preparate de carne, peste, oua, lapte, branza.

• Alimente sarace in proteine: ulei, unt, margarina, zahar, fructe, legume, fainoase.

Page 88: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 88/114

  88

 

Regim cu 80 g proteine:

Mic dejun

•  1 00 g paine + 20 g unt + 25 g gem + 30 g preparat de carne (sunca de Praga,

crenvurst) +

cafea sau ceai cu zahar

La ora 10:

•  150 g iaurt + un fruct

Pranz:

•  200 g cartofi sau orez + 250 g legume + 100 g carne + 10 g ulei +

120 g pandispan cu frisca

La ora 17:

•  100 g chec sau prajitura cu fructe.

Cina:

•  100 g paine + 20 g unt + 30 g carne + 40 g branza grasa + 100 g salata + un fruct

Regim cu 60 g proteine si restrictie de sare

Mic dejun:

•  100 g paine + 20 g unt + 25 g gem + 30 g carne de vita + cafea sau ceai cu zahar si

lapte

La ora 10:

•  un mar

Pranz:

•  200 g cartofi sau orez + 250 g legume + 15 g proteine (75 g cotlet de porc,sau 150 g

fructe sau 20 g branza grasa sau smantana sau 150 g peste) +

10 g ulei

La ora 17:

•  150 g iaurt cu fructe

Cina:

•  100 g paine + 20 g unt + 50 g branza grasa (sau 100 g salata) + o banana sau alt fruct

Alimente permise

  Băuturi: lapte dulce, iaurt, sucuri de fructe sau de zarzavaturi (suc de sfeclă), sosuri

de fructe.

Page 89: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 89/114

  89

  Supe şi ciorbe: (de preferinţă câte o jumătate de porţie de supe de zarzavatur i

îngroşate cu făinoase ca: griş, orez, fulgi de ovăz, tăiţei, găluşte de griş; supe cu 

 perişoare de brânză de vaci sau de carne (acestea se vor fierbe aparte). 

  Pâine:  pâine albă prăjită, sau pâine albă veche de o zi. 

  Carne:  Carne slabă de vacă sau viţel, preparată rasol. Rasol de găină sau de pui.  

Perişoare sau chifteluţe fierte la aburi sau în sosuri dietetice. Grătar preparat cu  carne

mai întâi fiartă şi friptă la cuptor fără coajă.

  Peşte:  peşte alb slab, rasol sau perişoare de peşte fierte la aburi. 

  Ouă: zdrenţe de albuş în supă, omletă dietetică numai din albuş cu zahăr, cremă de

albuş cu lapte, bezele. Gălbenuşul e permis numai o dată sau de două ori pe săptămână

în preparate.

  Brânzeturi:  brânză de vaci, telemea desărată (indicată numai la bolnavii fără edeme 

sau ascită), urdă, caş slab nesărat şi nefermentat. 

  Făinoase:  orez, griş, macaroane, tăiţei, fidea, foarte bine fierte şi limpezite în apă  

fierbinte, preparate mai ales sub formă de budinci sau albuş bătut. Mămăligă

moale,bine fiartă. 

  Zarzavat şi legume:  pireuri, sosuri, budinci de zarzavaturi, preparate cu albuş bătut 

spumă. Cartofii se vor da de preferinţă fierţi în coajă. Măncăruri din zarzavaturi ca 

dovlecei, morcovi, , fasole verde, preparate cu sosuri dietetice. Toate legumele vor fi

 bine fierte şi în cantităţi moderate, de preferinţă servite cu garnitură lângă rasol sau 

friptură. 

  Salate: sfeclă coaptă la cuptor şi mărunţită, salată verde bine mărunţită, morcovi raşi

mărunt pe răzătoare, roşii bine coapte, fără coji şi sâmburi. 

  Fructe: crude f oarte bine coapte, rase pe răzătoare în cantitate moderată, fără coji şi

sâmburi. De preferinţă sucuri de fructe preparate cu gelatină, compoturi scăzute 

  sau date prin sită, preparate din fructe fără coajă. Fructe  coapte la cuptor fără coji şi 

sâmburi.

  Grăsimi: grăsimi proaspete ca unt şi untdelemn, care constituie grăsimea cea mai  

indicată pentru cirotici. Untul se adaugă la mâncarea pregătită fără grăsime.

  Dulciuri: miere de albine, peltea, făinoase cu lapte, cremă de lapte şi albuş, biscuiţi 

din albuş, budinci din făinoase îndulcite, sufleuri de fructe cu gelatină, chiseluri,  

gelatine dulci din brânză de vaci sau iaurt din sucuri sau pireuri de fructe, spumă de  

albuş, bezele, aluat uscat preparat cu brânză de vaci, cu jeleuri sau fructe. 

  Pentru cei cu ascită sau edeme, supele sau ciorbele vor fi preparate fără sare şi vor  fi

socotite în cantitatea de lichide permisă de medic. 

Page 90: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 90/114

  90

 

Alimente interzise

  Băuturi: orice fel de băutură cu alcool (ţuică, drojdie, lichior, vermut, vin, etc.) precum 

şi băuturile gazoase sau băuturile prea reci. 

  Pâine: pâine albă sau neagră necoaptă sau caldă. 

  Carne: carne grasă de vacă sau carne de porc, carne de oaie, carne de gâscă, şi raţă,

orice vânat sau carne afumată, sărată, conservată, mezeluri, zgârciuri,   creier, uger,

ficat. Or ice fel de mâncăruri sărate, picante, iuţi. 

  Peşte gras: sărat, afumat, conservat, prăjit. 

  Ouă: gălbenuşul în exces, omletă de ouă prăjite, ochiurile prăjite, maionezele. 

  Zarzavaturi şi legume: zarzavaturi cu partea lemnoasă (celuloza) grosolană, ca 

ridichile, guliile, castraveţii, varza şi conopida, mai ales crude, nemărunţite sau  nerase

 pe răzătoare. Toate legumele uscate ca fasolea, lintea, bobul, murăturile, varza acră de

 putină. Orice legumă prăjită sau preparată cu sosuri cu rântaş. 

  Fructe: verzi, necoapte, crude, tari, în cantitate mare, necurăţite de coji şi sâmburi. 

   Nuci, alune.

  Grăsimi: untură, slănină, margarină, orice grăsime prăjită, gălbenuş în exces. 

  ardei iute, piper, muştar, oţet, ceapă crudă sau prăjită 

  Brânzeturi: brânzeturile sărate, grase, fermentate ca: brânza de putină,  brânza de

 burduf.

PATOLOGIA VEZICULEI ŞI CĂILOR BILIARE

PARTICULARITATILE ANAMNEZEI

Vărsta

La adulţi este mai frecventă litiaza biliară. 

La vârstnici apare mai frecvent cancerul de vezică biliară. 

Sexul

Litiaza biliară este mai frecventă la femei decât la bărbaţi. 

Atecedente personale

Obezitatea, diabetul zaharat, mixedemul, sarcina predispun la apariţia litiazei. Febra tifoidă,

hepatita virală, afecţiunile organelor din vecinătate determină suferinţe ale căilor biliare.

Antecedente colaterale

Page 91: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 91/114

  91

Factorii ereditari sunt incriminaţi în suferinţele biliare. 

Condiţii de viaţă şi de muncă.

Sresul psihic determină dischineziile biliare. 

Obiceiuri alimentare: consum exagerat de grăsimi, maioneze sunt un factor predispozant

 pentru afecţiunile biliare. Obezitate, alimentaţia hiperlipidică favorizează apariţia litiazei

 biliare.

Istoricul bolii

Debutul poate fi acut cu dureri de tip colicativ în hipocondrul drept, cu iradiere în umărul

drept, greţuri, vărsături, cu caracter biliar, diaree, febră. 

Debutul poate fi insidios sub formă de jenă dureroasă în hipocondrul drept, accentuată după

ingestia de alimente grase, condimente, vărsături biliare, gust amar în gură. 

Page 92: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 92/114

  92

 

SINDROAMELE BILIARE

1. SINDROMUL DUREROS DE ORIGINE BILIARA

Colica biliară. Debutul este brusc sau precedat de manifestări prodromale ("aura biliară")

: greaţă, scăderea secreţiei salivare (gură uscată), meteorism abdominal 

Caracterele colicii biliare

Sediul. Durerea este localizată în hipocondr ul drept

Iradiere : iradiază spre dreapta, şi în regiunea interscapulovertebrală dreaptă, mai rar în

epigastru şi hipocondrul stâng. Durată. Are o durată variabilă (de la câteva minute la câteva ore).

Intensitatea durerii este la început moderată, accentuându-se şi ajungând la nivel maxim în

câteva minute ;

Condiţii de dispariţie.cedează spontan sau după administrarea de antispastice.

Condiţii de apariţie. Durerea colicativă biliară este declanşată, în general, de mese mai

copioase (grăsimi, ouă, varză,  ciocolată, frişcă, maioneză), dar şi de unii factori

 psihoemoţionali. Instalarea colicii biliare se face la 2 -3 ore după prânzul incriminat, de cele

mai multe ori noaptea.

Simptome de acompaniament: Durerea este însoţită, de regulă, de greţuri, vărsături alimentare

şi biliare, meteorism, jenă la respiraţia profundă, tegumente palide, reci, umede, agitaţie

motorie.

Examenul abdomenului, care trebuie făcut înainte de administrarea oricărui

antispastic sau antialgic, pune în evidenţă o sensibilitate accentuată la palparea punctului

colecistic, eventual o contractură musculară sau chiar apărare musculară localizată în

Reprezentarea schematică 

1 – fundul veziculei

2 – corpul veziculei

3 – colul veziculei

4 – infundibulul

5 – canalul cistic

6 – canalul hepatic

7 – canalul coledoc

8 – canalul Wirsung

9 – papila lui Valter

10 - duodenul

Page 93: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 93/114

  93

hipocondrul drept. Se efectuează manevra Murphy. 

Asocierea colicii biliare cu o stare febrilă  pledează pentru existenţa unui proces inflamator  

la nivelul vezicii (colecistita) sau al căilor biliare (angiocolita). Asocierea colicii biliare cu

icterul  pledează pentru existenţa unui obstacol (calcul, inflamaţie, spasm) pe calea biliară

 principală. 

2. SINDROMUL DISPETIC BILIAR

Dispepsia de tip biliar se manifestă cu : greaţă, gust amar (mai ales matinal sau după

mâncare), senzaţia de saturare precoce în timpul meselor, de greutate (plenitudine)

epigastrică, de balonare, uneori eructaţii sau regurgitaţii. 

Pe lângă aceste simptome dispeptice propriu-zise, adesori coexistă:

-  jenă dureroasă în hipocondrul drept (continuă, cu iradiere în regiunea

interscapulovertebrală dreaptă, umărul şi omoplatul drept); 

- fenomene nervoase : migrenă, astenie, iritabilitate nervoasă, somnolenţă

 postprandială; 

- uneori urticarie.

3. SINDROMUL ICTERIC

Icterul este un sindrom deseori întâlnit în bolile aparatului biliar. El însoţeşte

obstrucţia coledociană  prin calcul sau puseele de angiocolită. Apariţia pruritului  cu mult 

înaintea icterului înclină în favoarea unei obstrucţii maligne.

4. SINDROMUL FEBRIL DE ORIGINE BILIARA

Inflamaţiile acute ale căilor biliare (cu sau fără calculoză) pot să debuteze prin sau

să se însoţească de febră şi frison. Deseori de întâlneşte triada Charcot: durere+febră+icter 

, specifică angiocolitei. În coledocite apare : "febra gotică" (Haţieganu), curba termică având

aspectul unor turnuri înalte (febră remitentă sau intermitentă). 

În ocluziile biliare cauzate de afecţiuni benigne (litiază) febra precede icterul, iar în

cele maligne (cancerul capului pancreatic) febra apare după instalarea icterului. În icterulobstructiv, febra este de tip intermitent (litiaza coledociană), neregulată şi însoţită uneori de

frison (obstrucţii biliare neoplazice), de tip angiocolitic în ampulomul vaterian.

5. SINDROMUL DE VEZICULA BILIARA PALPABILA

În mod normal vezicula nu se palpează. Ea devine palpabilă în caz de: 

1.  Cancerul capului pancreatic care obstruează porţiunea terminală, a

Page 94: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 94/114

  94

coledocului, produce o dilatare veziculară progresivă, nedureroasă (semnul

Courvoisier-Terrier), însoţită de un icter progresiv.. Vezica este mare.

2.  obstrucţia canalului cistic  duce la “hidrops vezicular”,  veziculă mare,

 piriformă “limbă de clopot”, sensibilă, mobilă cu respiraţia 

3.  neoplasmul  veziculei biliare  - când în hipocondrul drept se palpează o

formaţiune boselată, neregulată, de consistenţă lemnoasă vezică dură, neregulată,

a cărei limită superioară se continuă cu ficatul.

4.  litiază veziculară, vezicula puţin voluminoasă, dură, uşor sensibilă. 

EXPLORĂRI PARACLINICE ÎN AFECŢIUNI BILIARE

1. Ecografia abdominală este metoda de explorare primordială indicată pentru

diagnosticul afecţiunilor vezicii biliare şi a căilor biliare. Prin echografie abdominală putem

obţine relaţii despre poziţia, forma, volumul, conţinutul şi grosimea peretelui vezicii biliare şi

ale căilor biliare. Litiaza biliară se evidenţiază printr -o zonă de reflectare a ultrasunetelor,

 prelungită printr -o zonă de umbră acustică, conul de umbră posterior. 

2. Radiografia fără substanţă de contrast este radiografia simplă a abdomenului cu

ajutorul căreia se pot evidenţia calculii radioopaci şi calcificări ale peretelui vezicii biliare

(uneori aspectul de veziculă "de porţelan"). În calculii pigmentari calcifierea apare ca difuză,

omogenă, iar în calculii colesterolici aceasta este "în lizereu" (la periferia calculilor).

3. Examenul radiologic cu substanţă de contrast. 

1.  Colecistografia orală se realizează prin administrarea orală a substanţei de

contrast (Razebil, Biligrafin). Odată cu introducerea echografiei, în prezent nu se

mai utilizează . 

2.  Colangiografia intravenoasă permite vizualizarea căilor biliare şi ulterior a

colecistului, prin administrarea substanţei de contrast intravenos (Pobilan,

Biligrafin).Metoda se mai foloseşte rar. 

3.  Colangiografia percutană transhepatică se bazează pe principiul că în obstrucţia

căii biliare principale, căile biliare intrahepatice se dilată şi astfel se poate injecta

 percutan în ficat, prin introducerea unui ac special subţire în una din aceste căi,

substanţa de contrast. Metoda este indicată în icterul obstructiv pentru indicarea

sediului obstrucţiei. 

4.  Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP). Este o metodă

combinată, endoscopică şi radiologică. Cu ajutorul unui endoscop cu vedere

laterală se introduce un cateter prin papila Vater şi se injectează substanţa de

contrast în căile biliare extrahepatice şi/sau ductele excretoare pancreatice, sub

Page 95: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 95/114

  95

control radiologic. Metoda este indicată pentru diagnosticul litiazei coledociene,

icterului mecanic, angiocolitelor. În acelaşi timp, ef ectuarea sfincterotomiei

endoscopice permite tratamentul litiazei căilor biliare, dilatarea stenozelor,

instalarea de proteze coledociene care pot rezolva colestaza.

Indicaţii:

  Suspiciunea de litiază a căii biliare principale 

  Antecedente de angiocolită 

  Colici biliare repetate

  Angiocolite

  Icter obstructiv

  Colestază 

  Colangita sclerozantă 

Complicaţii :

  Pancreatita acută 

  Angiocolita

  Septiceia

   perforaţia 

4. Tomografia computerizată este o metodă inferioară ecografiei abdominale pentru

vizualizarea calculilor veziculari, deoarece calculii pot fi izodenşi faţă de bilă. Se foloseşte

 pentru diagnosticul colecistitei acute gangrenoase, carcinomului vezicii biliare, sau pentrudeterminarea compoziţiei calculilor. 

5. Rezonanţa magnetică nucleară  defineşte caracteristicile ţesuturilor prin

intensitatea semnalului. Este foarte costisitoare şi poate avea utilitate în folosirea sa împreună

cu colangiopancreatografia endoscopică. 

6. Tubajul duodenal informează despre permeabilitatea căilor biliare şi permite

evaluarea conţinutului bilei A (din calea biliară principală), bilei B (din vezica biliară după

administrare de substanţă colecistokinetică) şi bilei C (din căile biliare intrahepatice). Este o

investigaţie paraclinică rar utilizată, fiind incomodă şi furnizând puţine informaţii. La

examinarea microscopică a fracţiunilor biliare au semnificaţie diagnostică în primul rând

cristalele de bilirubină şi colesterol , precum şi prezenţa paraziţilor (lamblii, strongiloides,

fasciola etc). În bilă pot fi evidenţiate leucocite. 

7. Laparoscopia diagnostică. Se practică dacă nu ne stau la dispoziţie metodele de

mai sus, sau dacă cu aceste metode nu se poate preciza diagnosticul. Este utilizată în

diagnosticul colecistitei, al neoplasmului vezicii biliare şi câteodată al litiazei veziculare.

Page 96: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 96/114

  96

Dieta in afectiunile colecistului

Reguli generale

  Mese regulate, mestecat incet

  Evitarea meselor copioase

  Se evita alimentele colecistochinetice (galbenus de ou, prajeli, seminte, fructe cu

seminte)

  Evitarea bauturilor alcoolice

  Evitarea sosurilor pe baza de ou: maioneze, sos bearnez, sos tartar, crème si smantana

 proaspata

  Se pot folosi uleiul si untul, in cantitati mici

  Sport

   Nu este îndreptăţită eliminarea alimentelor bogate în colesterol. 

  S-a observat o creştere a frecvenţei de apariţie a litiazei biliare după regimuri prea 

severe şi pierderi în greutate prea bruşte. 

  Dacă subiectul este obez, se va prescrie un regim hipocaloric în vederea unei

eventuale

intervenţii chirurgicale. 

Alimente permise

  Lapte degresat, iaurturi, branza de vaci

  Carne slaba de pasare, pui, curcan,

  Carne de vita slaba, vitel, porc slab

  Organe: ficat

  Peste slab

  Grasimi: unt, ulei in cantitati mici, crude

  Oua fierte tari 

  Paine uscata, prajita  Fainoase orez, paste, gris

  Fructe proaspete

  Legume preparate: sparanghel, vinete, sfecla rosie, morcovi, telina, spanac, andive,

fasole verde, praz, cartofi, ardei, rosii, mazare

  Branzeturi branza de vaci, iaurt, lapte degresat

  Fructe: fructe bine coapte sau preparate,

Page 97: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 97/114

  97

  Desert: biscuiti, chec, tarte cu fructe, orez cu lapte, gris cu lapte,

  Sare moderat

  Plante aromate

  Bauturi: apa plata, sucuri strecurate, infuzii

Alimente interzise

  Lapte integral, smantana, branzeturi fermentate.

  Carne de oaie, porc grasa, melci, carne afumata, tocanite, slanina, untura

  maruntaie

  fructele si legumele fierte sau crude care au seminte si sunt colecistochinetice

  leguminoasele si fructele uscate;

   painea proaspata, faina integrala;

  afumaturile, conservele, mezelurile, prajelile, carnurile grase, fripte, prajite,

condimentele, dulciurile concentrate; bauturile gazoase, sucurile de fructe acide.

Alimente contraindicate

  Lapte integral, smantana, branzeturi fermentate.

  Carnea de oaie, de porc, carne grasa, carne sarata, carne de gsca, rata, melci, carne

afumata, tocanite, slanina, untura

  Mezelurile, vanat

  Peste sarat, afumat, gras

  Grasimi: untura, slanina, prajelile

  Sosurile, prajeala, maioneza, sos bearnez, tocana, sosul pe baza de vin

  Cereale integrale

  Legume proaspete: usturoi, telina, varza, ceapa

  Branzeturi fermentate

  Fructe: necoapte, sucul de fructe nestrecurat, fructe cu samburi, si coaja

  Fructe uscate

  Produse de patiserie din comert

  Deserturi: gogosi, clatite, ciocolata,

  Sarea, mirodeniile, condimentele

  Bauturi alcoolice

Regim de protectie

  Mic dejun

•  Cereale cu lapte degresat

Page 98: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 98/114

  98

•  Ceai sau cafea

•  Paine prajita cu unt si peltea

  Gustare ora 10

•  Ceasca de ceai sau infuzie

•  Suc de citritce fara pulpa

•  2-3 biscuiti fara crema

  Pranz

•   paine prajita

•  Ciorba fidea sau de legume

•  Carne la gratar, peste

•  Cartofi, paste, orez, sau o leguma fiarta

•  Branza nefermentata sau iaurt

  Fruct copt

  Cina

•  Carne, peste oua,legume fierte

•  Tarta cu fructe sau fructe

Consumul mediu ziln

în regimul de protecţie hepato- biliară 

Alimente Cantitate Proteine Lipide Glucide

Lapte

sau iaurt semidegresat

Brînză cu pastă opărită 

300

30

11

8

6

8

15

Carne, peşte slab 

sau ouă 

200 40 12 _

Pîine sau pesmefiCartofi, paste, orez, legume uscate

sau făinoase 

(greutatea după preparare) 

150300

106

8260

Zahăr  

Miere sau bomboane

40

30

3 3 40

22

Page 99: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 99/114

  99

Prăjituri 

sau biscuiţi 

Legume verzi

Fructe

300

300

5 : 21

45

Unt crudMargarina

Ulei crud

1020

- 820

-

Băuturi hidrice  1,51

Băuturi alcoolizate: vin 

 N = 5%

150 cc =

125 Cal =

Total: 2.000 Cal, din care............................. 83 g

= 332 Cal

57 g

= 513 Cal

285

= 1.140 Cal

16,5% 26% 57,5%

 N = 15% N = 30% N = 55%

Page 100: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 100/114

  100

Meniuri pentru o săptămînă de regim de protecţie hepatoveziculară 

Micul

dejun

Luni Marţi  Miercuri Joi Vineri Sîmbătă  Duminică 

Ceai sau

cafea

Pîine cu unt

Iaurt

Ceai sau

cafea

Pîine cu

unt

Brînză devaci

Ceai sau

cafea

Pîine cu

unt

BrînzăGruyere

Ceai sau

cafea

Pîine cu

unt

Iaurt

Ceai sau

cafea

Pîine cu

unt

Brînză St. Paulin

Ceai sau

cafea

Pîine cu

unt

Brînză devaci

Ceai sa

cafea

Pîine c

unt

Brînză dOlanda

Prinz Salată de

roşii 

Friptură de

 pui

Jardinieră de 

legume

Cremă

caramel

Salată de 

ciuperci

Doradă la

cuptor

Mere â

l'anglaise

Tartă 

Avocado

cu

lămîie 

Vrăbioară

la

grătar  

Orez cu

sos de

roşii 

Iaurt

Compot de

mere

Salată de 

castraveţi 

Costiţă de

miel

la grătar  

Ratatouille

Brînză 

Reblochon

Tartă cu

mere

Salată de

andive

Iepure

vînătoresc 

Melcişori

cu unt

Măr la

cuptor

Crevete

roz

Spată de

oaie

Salată de

orez

Şerbet de 

coacăze 

Morcov ra

Păstrăv I

cuptor

Cartofi

fierţi în 

coajă 

Iaurt

Compot d

 piersici

Cină  Ciorbă de

 praz şi 

cartofi

Hamburger

de vită 

Paste cu

 brînză Gruyere

Brînză petit

suisse

Un măr  

Cremă de 

sparanghel

Friptură de

viţel 

Fasole

verde

BrînzăTomme

de Savoie

Salată de

fructe

Supă

cremă de 

roşii 

Ficat de

miel cu

 pătrunjel 

Miez delăptucă 

cu unt

Grepfrut

cu

zahăr  

Ridichi cu

unt

Roast beef

cu

 piure

Salată de 

 portocale

Salată

verde

Escalop

 pane

Morcovi

Vichy

Brînză devaci

O banană 

Ciorbă de 

legume

Jambon

 parizian

Cartofi â

l'anglaise

BrînzăGruyere

0 pară 

Biftec l

grătar  

Roşii

Provensale

Salată

verde

Orez clapte cu

aromă de 

caramel

Page 101: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 101/114

  101

 

Page 102: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 102/114

  102

 

PATOLOGIA PANCREASULUI EXOCRIN

PARTICULARITATILE ANAMNEZEIIstoricul bolii. Debutul brusc, după o masă copioasă este sugestiv pentru o pancreatită

acută (PA). Debutul insidios este characteristic pancreatitei cornice (PC) sau cancerului de

 pancreas (CP)

Vârsta. Mucoviscidoza, fibroza chistică a pancreasului apare din copilărie. PA şi PC

apare la adulţi, iar CP la vărstnici. 

Sexul: PC şi CP apar mai frecvent la bărbaţi. 

Antecedente personale : litiaza biliară, ulcerul duodenal, parotidita epidemică,

hiperparatiroidismul au rol favorizant în PA, PC.

Condiţii de viaţă şi muncă : alimentaţia bogată în grăsimi şi consumul de alcool au

rol determinant în PA.

Principalele manifestări clinice 

1.  Durerea

2.  Dispepsia pancreatică cuprinde anorexia pentru carne şi grăsimi, greaţa şi senzaţia  

de balonare.

3.  Tulburările tranzitului intestinal  : diareea cu caracter de steatoree apare în PC,

ileusul paralitic apare în PA.

Obiectiv

4.   poziţia antalgică cu trunchiul aplecat înainte, pare în PA, PC 

5.  Tegumente şi mucoase  : ictrer (cancer de cap de pancreas), prurit şi leziuni de

grataj, paloare- în CP

6.  Ţesut subcutan- caşexie în CP 

EXAMEN LOCAL

1.  Inspecţia 

  Bombare localizatăîn regiunea epigastrică (chiste, tumori ) 

  Bombare difuză în caz de ileus paralitic din PA sau ascită 

  Pete echimotice în jurul ombilicului- ochiul albastru Cullen sau pe flancuri-

Grez Turner

Page 103: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 103/114

  103

2.  Palparea

  În mod normal pancreasul nu este accesibil palpării  

  In PA este pozitiv semnul Mayo- Robson, palparea unghiului costo-vertebral

stâng

  În PC este pozitiv semnul Mallet Guy, sub rebordul costal stâng

  Tumorile pancreatice se pot palpa când sunt voluminoase. În mod caracterisitc

formaţiunile pancreatice nu sunt mobile cu respiraţia ţi nu se mobilizează la

 palpare

  Puncte dureroase : punctul pancreatic : 5-6 cm deasupra ombilicului, pe linia

ombilico-axilară (Chauffard-Rivet) 

  Zona pancreatico-duodenalăsituată înte o linie verticală mediană şi bisectoarea

unghiului format de această verticală cu o linie orizontală care trece prin ombilic 

3.  Percuţia 

  Evidenţiază matitate în cazul ascitei 

  Timpanism în caz de ileus

  « tablă de şah »-zone de matitate alternând cu timpanism

SINDROAME PANCREATICE

PANCREATITA ACUTĂ 

Definiţie 

Pancreatita acută este o inflamaţie acută a pancreasului caracterizată prin: 

  Tablou dureros abdominal acut

  Creşterea enzimelor pancreatice în sânge şi urină 

  Tablou morfologic variat-edem interstiţial, necroză 

Tablou clinic 

Acuze subiective 

  durerea abdominală este simptomul major. Durerea poate varia în intensitate de la odurere blândă, tolerabilă, până la una severă, constantă. Caracteristic  este debutul

 brusc, în plină sănătate, după consum de grăsimi, alcool, masă copioasă. Durerea

atinge intensitatea maximă primele două ore de la debut şi are caracter transfixian.

Durerea nu cedează la antialgicele obişnuite şi durează 24-48 de ore. Începe în

epigastru şi iradiază în coloana vertebrală, posterior şi " în bară",  spre hipocondrul

drept şi stâng. Pacientul o descrie « ca pe un pumnal »

Page 104: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 104/114

  104

  sincopa  poate apare datorită durerii intense, se însoţeşte de hipo şi apoi hipertensiune

arterială 

  dispnee datorită vasospasmului 

  Pacientul adoptă poziţii antalgice, şezând în anteflexie, genupectorală 

  Pacientul este anxios, agitat 

  Apar greţuri şi apoi vărsături, care nu ameliorează durerea şi sunt la originea unor

tulburări hidroelectrolitice grave.â 

  Ileusul paralitic însoţeşte durerea 

  şocul , coma pot apare în formele grave

Examenul obiectiv.:- inspecţia generală 

  faciesul este suferind, înspăimântat 

  tegumentele sunt acoperite cu sudori reci

 

apare hipotensiune arterială, tahipnee, tahicardie, hipo-sau hipertermie.  Poate apare icter- 10-15% din cazuri

  Poate apare agitsaţie, chiar halucinaţii – encefalopatie pancreatică

La inspecţia abdomenului se constată distensia de obicei moderată. În cazurile grave ( dar

şi în alte hemoragii retroperitoneale) apar pete ech imotice pe flancuri în special în stânga

(semnul Grey-Turner) sau periombilical (semnul Cullen). Aceste pete apar la câteva zile de

la debut şi se datorează acţiunii necrotico-hemoragice a sucului pancreatic.

La palpare abdomenul este sensibil difuz, mai ales în regiunea epigastrică şi

 periombilicală. Mai târziu se poate palpeaza o formaţiune epigastrică, care indică prezenţaunui pseudochist. Palparea unghiului costo-vertebral stâng este dureroasă (semnul Mayo-

Robson).

Percuţia abdomenului poate evidenţia zone de timpanism, alternând cu matitate sau ascită

minimă- după câteva zile de evoluţie. 

La auscultaţie zgomotele intestinale sunt scăzute în intensitate sau absente. La examinarea

toracelui, în anumite cazuri se constată lichid pleural, mai ales pe partea sângă. 

Examinări paraclinice. 

Enzime serice :

  Amilazele.cresc în primele 24- valori ce depăşesc de cel puţin 5 ori pe cele normale

ore, apoi revin încet la normal în 3-4 zile.

  Amilazuria este mult crescută şi revine mai târziu la normal 

  Lipaza, tripsina, chimiotripsina, fosfolipaza cresc acompaniind creşterea amilazelor  

  Trepsinogenul urinar este crescut

Page 105: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 105/114

  105

Markeri de inflamaţie 

  Elastaza neutrofilică, interleukina-6, PCR- au valoare prognostică 

Markeri de implicare biliară 

  GOT, GPT, BI cresc, raportul lipaza/amilaza serică este mai mare în PA alcoolică

devât în cea biliară. 

Markeri de afectare sistemică 

  leucocitoză, cu devierea la stânga a formulei leucocitare. 

  hiperglicemie

  azotemie prerenală prin deshidratare 

  hipocalcemie.secundară fixării calciului la nivelul focarelor de steatonecroză, produce

tetanie

Explorări imagistice 

a. Examenul radiologic. În PA poate să apară un aspect localizat sau difuz de ileus (ansa

santinelă, colon dilatat care amputează ungiul splenic).Se evidenţiază calcificări pancreatice,

calculi bilio-opaci. La nivel pulmonar se poate pune în evidenţă pleurezie stângă 

 b.Ultrasonografia poate evidenţia edemul pancreatic lărgiri ale conturului pancreasului,

 pseudochiste, calculi biliari, dilatări ale căilor biliare. 

c. Tomografia computerizată, oferă şi indici prognostici, vizualizează colecţiile lichidiene

 peripancreaticeşi ariile prost perfuzate. 

d. Rezonaţa magnetică aduce date suplimentare, în cazurile dificile 

e. colangiopancreatografia endoscopică retrogradă(ERCP) este indicată în PA de cauză biliară, cînd se pot extrage prin această metodă calculii. 

PANCREATITA CRONICĂ 

Definiţie. 

Pancreatita cronică este un proces inflamator continuu caracterizat Clinic prin semne

de insuficienţă pancreatică exocrină, eventual şi endocrină. Cauzele cele mai frecvente sunt

consumul cronic de alcool şi malnutriţia. 

SimptomatologieCaracteristice PC sunt : durerea, scăderea ponderală, malabsorbţia, diabetul. 

  Durerea  este cel mai obişnuit simptom în PC. Se localizează în epigastru, iradiază

spre hipocondrul stâng, drept. Cel mai caracteristic, durerea iradiază în spate, respectiv

în bară. Este mai degrabă moderată decât puternică, constantă. Durerea din spate este

egală în intensitate cu cea abdominală. Durerea apare în atacuri de câteva zile sau este

constantă. Este, de obicei, agravată instantaneu de consumul de alcool sau alimente.

Page 106: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 106/114

  106

Este ameliorată de poziţia antalgică pancreatică. Aproximativ 15% din PC evoluează

fără durere. 

  Anorexia, greţurile, vărsăturile, scăderea ponderală  apar la 2/3 dintre  pacienţi.

Pacienţii îşi reduc aportul caloric pentru evitarea apariţiei durerii. La scăderea

 ponderală mai contribuie malabsorbţia şi eventual instalarea diabetului zaharat 

  Insuficienţa pancreatică  apare în PC atunci când secreţia enzimatică pancreatică

scade sub 10 % din normal. Apare malabsorbţie de lipide şi proteine, manifestată prin

diaree şi steatoree. Fecalele cântăresc puţin, sunt sărace în apă, lasă pete de ulei pe

apă, cu aspect de scaun care pluteşte. Apar deficienţe ale vitaminelor liposolubile.

  Intoleranţa la glucoză este frecventă în PC. Diabetul zaharat manifest, apare relativ

târziu în evoluţia bolii.

  Icterul poate să apară secundar compresiei căii biliare principale de către pancreas. 

Examenul obiectiv oferă semne puţine, între care meteorismul abdominal şi

sensibilitatea la palpare în regiunea epigastrică sau sub rebordul costal stâng (punctul Mallet-

Guy)- corespunzător cozii pancreasului. 

CANCERUL PANCREASULUI

În general, apare după vârsta de 60 de ani, fiind de două ori mai frecvent la bărbaţi,

fumători, consuatori de alcool şi diabetici. 

Simptomatologia

Simptomele apar tardiv. Cancerul pancreasului se poate manifesta iniţial prinsimptome nespecifice (inapetenţă, acuze dispeptice, uneori diaree).

a). Durerea  este simptomul major în cancerul localizat la nivelul corpului şi cozii

 pancreasului. aApare ca simptom de debut în peste 50% din cazuri. Ea este localizată profund

în epigastru, iradiere înspre coloana vertebrală ("în bară"), intensitate progresivă. Durerea se

agravează în decubit (îndeosebi noaptea) şi se ameliorează în ortostatism sau în poziţia aplecat

înainte; poate fi agravată de alimentaţie. Durerea nu se poate diferenţia de cea din PC.  

b). Pierderea ponderală se produce deosebit de rapid, ducând la o veritabilă topire

musculară c). Icterul  apare prin compresia coledocului de capul pancreasului, fiind rar în

cancerul cu alte localizări. Este un icterului prin obstrucţie, se accentuează progresiv, cu urini

colurice, scaune decolorate şi prurit intens. Icterul nu este însoţit de durere în fazele iniţiale,

spre deosebire de icterul litiazic

d). Tulburări dispeptice-anorexia, la început selectivă pentru carne şi grăsimi, apoi

totală, greţuri, vărsături 

Page 107: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 107/114

  107

e). Tulburări de tranzit, diaree 

f). Diabetul zaharat apare pe parcurs

g). Tromboflebita migratorie. Apare frecvent ca şi fenomen paraneoplazic 

Examenul fizic 

În stadiul incipient nu sunt sesizate modificări deosebite. Mai târziu, la palpare, se

constată sensibilitate în regiunea epigastrică, ori sub rebordul costal stâng, în funcţie de

localizarea procesului. Când tumora este dezvoltată se poate palpa în epigastru sau

hipocondrul stâng. Examenul general al bolnavului relevă starea de caşexie şi prezenţa

excoriaţiilor (datorate pruritului). 

Simptomele principale ale cancerului pancrestic variază în funcţie de localizarea procesului: 

În localizarea la nivelul capului pancreasului,

  icterul progresiv, asociat cu prurit

  semnul Courvoisier-Terrier), vezica biliară este mare, destinsă, de consistenţă elastică

  scădere în greutate

  hepatomegalia fermă, elastică, de colestază. 

  Durerea este inconstantă şi de intensitate redusă 

În cancerul corpului pancreasului

  durere intensă , apar crizele dureroase pancreatico- solare (Chauffard),

  scăderea ponderală marcată 

  tromboflebite migratorii, recidivante (superficiale sau profunde)  icter

Localizarea la nivelul cozii pancreasului

  durere intensă în hipocondrul stâng 

  tromboflebite migratorii

  diabetul zaharat.

  Absenţa icterului 

Page 108: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 108/114

  108

 

Cancer de cap pancreas Cancer de corp Cancer de coadă 

1.  icter progresiv+prurit

2.  scădere ponderală 

3.  hepatomegalie

4.  semnul Courvoisier-terrier

5.  durere inconstantă, redusă 

1. durere intensă 

2. scădere ponderală 

3. tromboflebită

migratory

4. icter

1.durere intensă 

2.tromboflebită migratory 

3.tulburări de glicoreglare 

4.absenţa icterului

Explorări paraclinice 

1. Investigaţiile biochimice sunt nespecifice, evidenţiind creşterea VSH, o moderată

anemie, uneori hiperglicemie şi glicozurie moderate, enzimele serice pancreatice (amilază,

lipază, elastază) au în general valori normale. Dacă apare icterul, estele hepatice sunt pozitive

 pentru colestază. 

2. Explorările imagistice sunt cele mai importante pentru punerea diagnosticului.

a): echografia poate evidenţia modificările, în special la nivelul capului pancreatic 

b)ecoendoscopia detectează leziuni mici, fiind deosebit de performantă.

c).colangiopancreatografia endoscopică retrogradă are cea mai înaltă acurateţe,

evidenţiază stenozele şi permite luarea de probe citologice

d). tomografia computerizată şi rezonanţa magnetică evidenţiază formaţiunile pancreatice

şi metastazele 

3.  Markeri tumorali serici (antigenul carcino-embrionar, 1-antitripsina) saumarkeri genetici se folosesc în ultimii ani

4. Examinarea radiologică a stomacului  evidenţiază dilatarea cadrului duodenal

Dieta in afectiunile pancreatice

1. Pancreatita acuta este o afectiune medico-chirugicala care impune internarea pacientului

de urgenta in spital. Pacientul este cu sonda nazo-gastrica pentru aspirarea secretiilor digestive

si isi reia treptat alimentatie, initial hidrica. Tubul digestiv este mentinut in repaus, cu

alimentatie paqrenteral si apoi hidrica.

2. Pancreatita cronica

Reguli generale

Page 109: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 109/114

  109

1.  înlăturarea totală şi definitivă a alcoolului. 

2.  Reducerea consumului de grăsimi, mai ales de origine animală (din cauza steatoreei),

însă regimul alimentar trebuie să includă totuşi mîncăruri gustoase, pentru ca

denutriţia să nu se agraveze 

3.  Creşterea aportului proteic (din cauza creatoreei). Carenţa de proteine este suficientă

 pentru a acutiza malabsorbţia, prin diminuarea absorbţiei intestinale ; 

4.  Eliminarea sau reducerea zaharurilor cu absorbţie rapidă (care predispun la diabet). 

5.  Regimul trebuie să fie atrăgător, pentru că adesea bolnavul este deprimat şi nu are  

 poftă de mîncare. 

  Regim normocaloric : între 1.800 şi 2.500 Cal pe zi.

  Raţie hipolipidică: nu mai mult de 25 % lipide, ceea ce implică nu doar reducerea  

alimentelor grase, ci şi a lipidelor complexe (din laptele integral, brînzeturi, anumite  

tipuri de carne etc).

  Raţie hiperproteică : între 18 şi 20% cresterea a portului de proteine permite

diminuarea celui de grăsimi. 

  Raţie normoglucidică : 55 pînă la 60%, dar fără zaharuri rapide. 

Cazuri particulare

  Steatoree masivă, la pacientii cu pancreatita cronica avansata: 

  Aportul de lipide trebuie redus şi mai mult: maxim 40 de grame pe zi.

  ceea ce implică alegerea cărnurilor cele mai slabe şi a peştilor cu carnea cea 

mai slabă; 

  acest regim hipolipidic strict antrenează un important deficit caloric ce trebuie 

compensat printr-un aport de TLM (trigliceride cu lanţ mediu) 

  Se suplimentea un aport polivitaminat lipo- (ADEK-) şi hidro- (acid folie, B,2)

solubil, calciu şi fier. 

Reguli

  Mestecarea corecta a limentelor  

  Luarea meselor in liniste, evitarea stresului 

  Evitarea lichidelor în timpul mesei, dar asigurarea a 1,5l-2l/zi 

  Evitarea să fumatului

  Pregătiţi mîncăruri variate şi gustoase, evitind preparatele sofisticate şi folosirea

grăsimilor la gătit: se prefera.prepararea la cuptor, la grătar, in folie, la abur, fiert 

Page 110: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 110/114

  110

  FARA ALCOOL este interzis sub orice forma: bere, vin, tarii, cidru 

Alimente contraindicate

  lapte şi produse lactate: lapte integral, semidegresat, brînzeturi, smîntînă proaspătă 

  carne : de porc, oaie, miel, gîscă şi raţă domestice, vită (cu grăsime); 

  organe: limbă şi creier; 

  mezeluri: toate (în afara,celor permise); 

   peşte: anghilă, chişcar, murenă. ton, hering, sardina, macrou, anşoa (sînt 

contraindicate şi pulpele de broască şi melcii, deoarece sînt preparate întotdeauna cu

 prea multă grăsime): conserve de peşte în ulei; peşte sărat şi afumat 

  gălbenuşul de ou: 

  cereale: aluaturi făcute cu ou, brioşe. cornuri, produse de, patiserie, biscuiţi; 

  legume: chipsuri, cartofi prăjiţi, avocado, seminţe de soia, 

  fructe oleaginoase: nuci, alune de pădure, migdale, nuci de acaju, seminţe de pin,fistic,

arahide; măsline; 

  grăsimi: toate (cu excepţia cantităţilor permise), 

  dulciuri: zahăr cubic şi pudră, bomboane, miere, produse de cofetărie, ciocolată,

îngheţată, şerbeturi, castane glasate 

  sosuri: tocăniţe, sosuri pe bază de grăsimi, maioneză, sos bearnez, sosuri din 

comerţ (inclusiv cele de roşii). 

Alimente permise: 

  Lapte şi produse lactate: lapte degresat, brînză si iaurt cu 0% grăsime; 

  Carne : de cal, viţei, vită slabă, iepure, toate pasările domesitice (fara piele): bibilică,  

 porumbel, pui, pui de curcă; 

  Vînat de orice fel: iepure sălbatic, căprioară, mistreţ, potirniche, fazan etc. 

  Mezeluri: jambon parizian (fară grăsime), dar nu mai mult de 2-3 felii pe săptămînă; 

  Organe: ficat, inimă, burtă, picioare: 

  Peşte: toţi, mai puţin cei interzişi. In conserve în suc propriu (nu in ulei sau sos);  Crustacee şi moluşte toate 

  Cereale: pîine, paste (fără ou), orez, porumb; 

  Legume: cartofi, toate legumele verzi, fructele uscate

  Fructe : toate (dar nu mai mult de două pe zi): 

  unt: 10-15 g pe zi sau 20-30 g de cremă de unt tartinabilâ cu conţinut scăzut de lipide; 

sau ulei de masă : o lingura (15 ml pe zi), sau margarina: 10-15 g pe zi.

Page 111: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 111/114

  111

  Lichide : apă de la robinet, ape minerale de masă. ceai sau cafea, lapte degresat (dar  

nu mai mult de 1/4 1);

  Diverse: plante aromatice, condimente, sos tomat făcut in casă. 

Pancreatită cronică 

Studiu al consumului mediu zilnic pentru 2.150 cal

Alimente Cantitat

e

Proteine Lipide Glucide

Lapte degresat 500 17,6 25

Carne sau peşte  300 60 24 -

Pîine 200 14 - 110

sau pesmeţi  400 8 - 80Cartofi, paste, orez,

legume uscate sau

făinoase (greutatea după

 preparare)

Zahăr, miere, bomboane

sau dulceaţă 

20 - - 20

Legume verzi 400 6 - 28

Fructe 300 4,5 - 36

Margarina 15 - 13 -

Ulei de floarea-soarelui,

de porumb

20 - 20 -

Total: 2.150 Cal, din

care................

110 g 57 g 299 g

= 440

Cal

= 513

Cal

= 1.196

Cal

20% 24% 56%

 N =

15%

 N =

30%

 N =

55%

Page 112: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 112/114

  112

 

Regim de protectie pancreatica

  Mic dejun

•  lapte degresat

•  Compot

•  Paine, margarina

  Gustare ora 10

•  Un fruct

  Pranz

•   paine

•  Ciorba de legume: cartofi

•  Carne slaba la gratar, peste slab

•  Cruditati

  Gustare ora 16

•  Lapte degresat cu cereale

  Cina

•  Carne slaba, peste slab

•  Legume verzi

•  iaurt

Meniuri pe o săptămînă pentru bolnavii de pancreatită 

Ora 8 Luni Marţi  Miercuri Joi Vineri Sîmbătă  Duminică 

Lapte

degresat

Pîine

Idem Idem Idem Idem Idem Idem

Page 113: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 113/114

  113

 

Margarina

Ora 10 Un fruct Un fruct Un fruct Un fruct Un fruct Un fruct Un fruct

Prînz Ridichi natur

Pui (tară

 piele)

Mazăre

verde

Un fruct

Pîine

Praz în sos

vinegretă 

Carne de

cal la

grătar  

Piure

Un fruct

Pîine

Castraveţi

cu

iaurt

Escalop de

viţel 

Paste (fără

ou) cu

sos de roşii 

făcut încasă 

Un fruct

Pîine

Miez de

 palmier

Iepure cu

sos de

muştar  

Cartofi la

cuptor

în folie

Un fructPîine

Salată

verde

Doradă la

cuptor

cu roşii, 

ceapă, 

ciuperci

Cartofi în

aburUn fruct

Pîine

Salată de

roşii 

Friptură de

viţel 

Piure de

cartofi

+ spanac

Măr la

cuptor cuscorţişoară 

Pîine

Crevete

Frigărui de

vită 

Orez natur

Un fruct

Ora 16 Lapte

degresat

Cereale

Idem Idem Idem Idem Idem Idem

Ora 20 Fetică şi

sfeclă  roşie 

Roşii

umplute

(umplutură 

slabă) 

Orez

Iaurt

Pîine

Ciorbă de

legume

cu cartofi

File de

merlan în

folie

Fenicul

(bulbi)

Iaurt

Pîine

Anghinare

Ficat

Morcovi

cu ceapă 

Iaurt

Pîine

Ciorbă de

legume

cu cartofi

Hamburger

de cal

Fasole

verde

Iaurt

Un fruct

Su pă de

legume

Roast beef

Ghiveci de

legume

Iaurt

Un fruct

Morcov ras

cu

iaurt

Bibilică 

Porumb

Iaurt

Pîine

Salată

mixtă din

cartofi,

roşii, 

castraveţi, 

salată

verde

Şuncă

slabă 

Iaurt

Pîine

Page 114: Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive

http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 114/114