in rezultat, apare imaginea plantei, care se p[streaz[ ca document. [n

mod normal, tlatorith eristen{ei bolfilor plantare, Contactul dintre picior qi sol nu se

l'ace ;re toat:i suprafafa plantari, ci num:ri pe un anumit plan, care variazd ca formi

;i intindcrc tle la un indivitl ln altul ;i Jrcntru liecare individ de la o pozi{ie la alta.

Dcterminare:r acestui punct tle sprijin sc poate f:rce prin inregistrarea :rmprentei

plantare cu ajutorul plantogramei .

lntlicele tirlpii, tlrepte si stingi, se dctermini conftrrm urmitorilor parametri:

lungimea tirlpii longitudin:rli ;i transvcrsal[ dupir metoda lui Cligin,modilicati dupi

l'ridleand .

\letod:r petlonretricir a lui I'-ridleand constit in misurarea lungimii

t:ilpii cle la riirt'ul cclui nrai lung deget, piinit la mijlocul cilciiului r;i a inilfimii bolfii

cle la supr:rl'irfa de spri.jin pfrni la osul navicular. lndiccle F ridleand este cgal

cu rapgrtul tlintre in:ilfimea bolfii qii lungimea tnlpii inmullit cu 100. La talpa

normitlit r alo:trea indicelui cste de 19,1-31,0.

I

I

I

ItI

)\,

1l

rl"r.fbm

,,

53

'i?-!--#l,!t'4-.:-:-,

Frl: lt.t ,.,t-,'ilt,-t,,llf i.1ln If trff al

Ei,-,lt:1 tf nl-tg'ie1513 ld

.1 l,rrreri uiffi ,.qt,,,1e.,

':d4, El'Ilr dlr

Tt,rii;ti,.r;iI):l E!

{1,.u'' t nt\.\ cul1L_1.11!lI1rr.(*t\ rrrtr.uL, Iurhli

Tall;I norrttaid Talpa plata

Unallected f0ot

I'ROGITAM DE, MOI}ILIZAII.E A GLEZNEI

ltle rirt si crle nsia lti.rsl\ a apic ioalc lor

8 ori

it'i/

i 'ir,' '! ,i :i:i it:! i ./,|:/)., )/ / ,', i. t;-.'1.' .; - ll.ttrz\'l_.j."'I tl

55

____l

56

CU RSU L VI

KINETOLOGIA IN BALNEOLOGIE.

MO'I"|'O: ,,srindtatca cslc o starc completa de bine, din puuct cle vedere flzic. mental gi social. 9i nunlLntai abse-n{a boiii saLr a infirmitiilit". Orgunizulia Montliuld u Sctnalalii

Kinetoterapia este o formi terapeutica individualizatd care, plecand de la

progralne de exercilii fizice statice gi dinamice, se poate folosi in prograrnele

tcrrpcLrticc- pr'ofllactice (c1e prevenire), cLlrative gi de recuperare. Astf'el, kinetoterapia

igi girscgte aria cle utilizare in cele trei secliuni de asisten{a medicald: kinetoterapia

prof ilactica, de tip curativ gi de recuperare.

I-:xerciliile fizice contribuie la men{inerea stdrii de sdndtate Ei au rolul de a conduce

cdtre ccl-rilibrLrl tuturor 1'r-rnc{iilor organismului uman. Miqcarea aiutd fiin{a umand s5-

5i ntenlina clcplinirtatca lbrfelor fizice gi rnorale, fbcAnd-o utila cat mai indelllngat

rinrn ('n rrrrlnrp a practicdrii sisternatice a exerciliului t-rzic, apar in organism efecterrrrrF/.

locale saLl -senel'ale. irnediate sau tardive, trecdtoare sau de durat6, care imbundtSlesc

strlrctLlra ;i lunclionalitatea corpului Llman. Orice activitate cu caracter fizic constituie

5i o srirlLrlarc pcr.ttrLt ntr-r;chi, cdrora le irnbunata{eqte proprietalile f-rziologice 9i

calitit,ilc tlzice,

Din prurct c-lc r eclc-rc al rolLrlui educatil', c'xerciliul flzic are e-fect benefic la orice

r rir:rli. clal ntai llcs in perioada de cregtere, cAnd migc[rile nu sunt inca bine definite.

OptLrl arc ncroic cle ntulti n'rigcare in aer liber, de exercilii pe carre sd le integreze

sr:terratic in progratnul sdr,r de activitate zihlic6.

Balrreologia ;i Kinetoterapia de specialitate sunt specialitali care qi-au dovedit

r-llcicnta iu cazLrl pacier-rlilor cr-r predispozilie la af-ecliuni ale aparatului locomotor,

e;.rt'rl i, r- r lt.e t t I lt t' \i.t tl l'csl) i I'i.ll ()l'.

Actir itirqile de prof ilaxie primard gi de recr-rperare a capacitAlii de munci in

rrecliLrl balnear sLlnt considerate a f-r printrc' cele rnai eficiente din punct de vedere

meclical.

{'tr IdA 8",\ t"l{ Fr.A IdA

DEf'rNr"frE

CLrla balneard reprezintd un cornplex terapeutic care insumeazd pe lAnga farctorii

curirtivi natulaii ai staliurrii, in care este inclus qi climatr-rl, agenli t'izici termo, hidro

sau ciectrorrapici. {*i.r tolii exelcitii o acqiune direct[ locali"t. varialrilir de la uii factor ]a

altLrl. ciar gi o acliune genelali nespeciiici, condilionati cle reactivitatea ir"rdiviciului,

de capacitatea sa de adaptare.

lraetot'ii naturali terapeutici de pe teritoriul Rorniniei: cliltratul ternpelat

conlincniul. it plcrcn{ei rcliefirlui carpatic ;i a Marii Negre, cu topoclitnate variate,

cirt*nrrir-i:tte cle :rslrcctr gconrorfblogicc llc i'e liclr-rlui, rclclr:i iiidrogriil)cc, v'egeta{iei 9i

activitalii arrtropice. care dirijeaza caracteristicile bioclirnatice- locale, izvoarele

gtipcllilr. in nrrr.]oritatc lcci.cLt o colrUlozilie variat6, sunt asociate crestelor diapire qi

,r.ic;irninir.lor dc i.r., llrrliirr. izr orrrc tlirrcritlc calcle. apc dc zicirrtfint, llctrt'i silate cle

ongini r.rriutc. nirnolr-rri telper-rtice. sapropelice, minerale:;i de tLrrbil rdspAndite in

toare rcgiLrnile 1irii. r-uanif'estirri postvulcar-rice de tipul rr-rof'etelor;i zr solf-atalelor'.

llulli itc('ilsti ntil'c bogafic'de lirctori naturali teraper-rtici c-ste Lrtilizatd asociat sar-t

:.ir.iliir. irr.eir ilt.ri iiitrlitc alecliLrrri. conlbrrr iridica!iilor rneciic;rle. in tirnc{ie cle

c3litrtiie lcrpcrrlice. de sezon. c1e clotarea bazelor clc 1t'ittiitletrt ale staliunilor

lr;.iiiir-trclirnaticc;i clitr"ratice crrre au lr-rat lra$terc in apropict'ea lor. Peisa]Lrl geografic

lu l ,,()r.trl()t' incorr.f r-rrdtoare 5i anLnle spetacltloase fbrrrre carsticel(iirci.e i'd:tr..pcsl*r'i.cloline) piair.rli donroitle acoperite de pa;Lrni 1i 1lrle!e, zonele c1e

l.j,,lLili ,-ic ctrnii,.r't;i liiioase cale murgin.'sc sta!iurtilc. rniei 1i pitorcgti ciepresiLuli

iltr'.rptorrtnnc- si sLrbcarpatice. rlonr-rrnente ale traturii, t-ttonritttente istorice qi de arti.

llcrrriie elc, cintltie. zoltrr litot'ala etc. toate acestea cclntt'ilruie la t'ezurltatele cr.trei ?n

:i:iilirl^. rrlr;l\|r'\'ir.rl itt'olillctic. c1c tt'llatlent gi rectlpefiirL'"

F OIT}IF. DF, {-TJ}{A I]AI,NFIARA

l. Kr1\l"r oplt()r.'u.,\\r.{ ir c t,RtiLF, l}At,lt At{tr1 hlNLr-l 0PROITILAXIA PI{IMARAI litNt,..l.op[{oFIl_AXtA SFCLTND,ARA

1 til\t,,ft)'f t,rit.\r,r \ ir t t ltt:t.I.t ttAt.xtrAttt'.3 KI\I''I'() I'TiITAI}I,,\ DI,] RECTJPETLARE

\'leclicina balneard este ir-rtegrati cu rrredicina fiz.ic6" Ei reprezintd o specialitaternetoiirci tclapcr-rticii ce stLrcliazd Ei aplicir in practica tnedicatla mijloacele fizicarle,

'rt'fal)driticc: cr:rlrliinr. lurrina" energia {elc'ctrici, electt'onragnetici. mecanica etc.) gi

firctolii tcrupcrrricii natLrlali (clirnat, apc Ltrinerale, ttiunoluri etc).

tr . xrrn t t)r)rt()F n-.,\xr,\ rx cLIREI-Ii l],'\[.NI...{.Rti

i.llcllnitir:

l.-irrct,rlo::il.r grnrlilacticl la crrl-rrirrcle totalitatce nretodelor;i rlijloaceloriiinctolriglcc carc:.. arircscuzir mc'nlincrii gi int;iririi starii t-lc'slhnirtutc, cleci prevenirii

stlrii cle boalri.

\ec:rsru rrr l'i in cor-icc-ptLr1 actual cloar o latr-rrii a profilariei. cler"rurniti protilaxic

t.r'rrtr"iri >r.rLt cl" lt'Ltcir-rl i. I)r'olllarie inscanruir 5i aplicarea lLltLlror n-ri.f lttacelol'necesare

irr'nLt'Li i,r i}'e \ r'lti iiSl'ri\ lrl'erl sau apaIi1ir cotrrplrcaliilor prtoll1or'lirfirnc{ionale ule unei

l-,oli clunicc - csic profilaria secuirdari cle' gradul II.

: .. ,',..1',,.,.rit,.-, r'llt't' h';niilt:itt'tii ilr: liin*t

1). r'asculopatii peril'ericc cronice (al-ecliuni ale arlerelor, venelor, lirnfaticelor)

g). hemiple-eia - paraplegia

h). neuropatii perifbrice

i). Iloala Parkinson

,j). scleroza rlr"ritipld (scleroza in placi)

3. Obicctivc:

- menlinerea an-rplitudinilor de migcare normale ale tuturor arliculaliilor

- nrclrlincrea lirr'1ci gi rezistcnlei muscuiarc in limite ncccsarc liziologic tipului deactil'itatea a inclir.'izilor

- tnenfinerea unei bune coordondri a rniqcdrilor

- menlinerea capacitAtii de eforl generale a organismului

;1. Scopr"rl:

- sir asigurc dezvoltarea siurlului r-urui bun aliniament al corpului

- sa asigLrre rcla.rarc-a musculaturii care nu este in activitate. pemiland astfel omi;care ellcienta printr-o coordonare bund

- sir asigLrrc o lleritrilitate normald a structurilor periarticulare

- sir llcnlil'tii slLr sir cre-ascir fbrla si rczistcn{a muscr,rlari la niv'clr-rl necesitdliloracti\ it,rlii clcpLrsc

- sn rlcnlir-iir snr.r sd creascd rnobilitatea ar-ticulard

In clonrcniLrl profilariei prirnare, cura balneoclimaticd contribuie in mod deosebit

:i prin utilizarclr pc scarui larga a dietotcr-piei qi crenoterapiei cr-r ape minerale. Pot fi

Lrtilizatc in ace st selts dietele hipocalorice de reducere, clietele lacto-vegetariene,

dic.tele hipolipidice etc. recomandabile unei largi categorii de oameni sindtoqi, dar

obosili saLr obi;nr"ri1i cu o alirnentalie nerational6 care solicitd tubul digestiv. ficatul,

apalatrri biliar'. r'inicl-riul la elorturri secretorii. la ritmuri nef-rziologice.

.\llitrrri tl.'tlictc. rrrr rt'l inrporti.urt rcr irr.'e rcnotr'r'i"lPici e u i.rpc tnincralc. itt sensttl

asigLrrirrii pe clurata curei a unui bun drenaj biliar, a unei diureze crescute cu rol de

spalarc a ciilor Lrrinarc-, a unei mai bune evacudri a tubului digestiv, a unei adecvate

secrc-1ii clorhicllrlpcl-rticc a stor-nacului ctc.

C'urcle balneoclimatice profilactice, in care accentul principal trebuie pus pe

utilizarea lbctorilor lennici caracteristici, a teruroterapiei de suda{ie, pe factorul

rnigcare pentru creqterea capacitdlii de eforl a organismului, pe diete qi crenoterapie

cLr apc rnincrale, llind considerate la ora actuall drept autentice, c'ttre de intre{inere

pentru orice orr in perioacla a doua Ei a treia a vie{ii.

In alara prof-rlaxiei primare, curele in sta{iunile balneoclimatice au atribulii largi

in p ro/i I ox i u s e c' u n cl a r it.

[,n rsp',rct lrarticulnr al 1:r'olilaxiei prin cLrrele halneare il leprezintd profilaria

lrci,-lirilor. l)ri1ri rcrollllr'i: ltroblenrclrir ciirr lazeie uranil'cste acul"e, clinice ale bolii.

corec*,arclr ult(it' tnociillciri posturale sau lunclionale restante, eventttal a

rrccanisrlelor rie leg,lare. poate coniritrLri la evitarea reciclirclor irr bolile crclttice cele

tnai dil-critc (re Lirlrtisutale. carciiovasculirre. ciigestive, nretal"rolice etc).

l",itrczi:r i:.r lirciol prolilactic *srnlinl al atenr-tit"ii sirrclrorritrlr-ri hipol

{'{ jl{s{ 't t.'ffKIN [,T0I'ITOFI LAXIA P TTI}IARA

Iiinctoprotllaxi a prirnari cttprincle :

('urr cic odihni

{'Lir;.r cle r"ecotrlbrtale (mis en tbrtne)

. (lura cle fltness

l. {.ur* de odihna

{'Lrrrr cic oclihlui este o curd rleciicalir care se adt'eseaz'ain general indivizilor

sirgrili. {")l:rr:i:ri:r cslc ilrilrriti nrrdii:r.rl cl: ".ilinrittLrarta triil)rlcitirlii li.rnc{ioniile a unul

sisLerl. t'r-r cl"sibil plin reltitus". Putcm vorbi astt-el de obosealai I-iervoasi. fiz-ic6.

i ntc" I ectoa i ii. serrzori a I d.

Scuzeiir rlc oboscali este resimlita cle tbarte tnulte persotllle prelr,rngindu-se ;i

;icLr'ntu:jnilii sr in tiitrl-." I :L* scnzalia dc ".sciiclerc a ettergi*i" gi de,"itrcapacitate de a

11ri perlirrnli irirclc iicti\ itali obignLritc alti't ciatir". ftanc]anrcutitl ilzic,$i psihic scade.

1ll:(

,-'1ril

()l"',oscllli nll estc sirronirrrd crll apatia sau tot'opeala unora. cieqi aceste aspecte pot

rti 1rl.1r5.-';1j;, |)[lstirln rstc- o rc-ac1ic cle rispr-rns nortttali a otnltitti detcrtlinrtlr clc

tLl]tif ilri.'.: srrLr psiilic*. de stlesriri ernolionale. de, itrsolnnie. Ni.t are legitur[ cu

Darolitir intensitalii ei. uneori cste dificil sZr apreciern dacd sunteln in tir{a

it',:rretionltlc nonlale saLl ii sitrptotnultti obosc'alI clin catlrr"tl Lrnc-i boii

:iiri i.silticc. Iirr ers" ni.l t'ilrL'ori inclii,idul ltLl inregistleaz.i sau lefirzii sd

e/r. l)l'crijlt!3 oirost'tii. clepi i-:rtnc]itia r ielii lui ar sLtsL'r'tl irrstela|ca ei.

)btrsclii;i sc ilcLllluleaz/a dacii nu este 1r-ratir in seatn6, se irlst;rleazd ceea ce se

1.11r:ij..:.ip'itjigi.,,]61" cr.i in llnal sI iittt'i'rtrt rcalttrettte in cjoirreniul patologiei"

l:ii:i r'.rir:,, ; :,!l'1tdig -q;rr"c ltrin suplasoiicitarc pot cletcnnitta oboscala:

ffi 51''ot'tii ii il sierSitLrl perioaclei corrrllctiliotlalc;s l:lcr i. stirclcrrli. alte pcrsoallr' dLriru Lru prelungii .:lbrt itrtclcctLlal(exitrrene,

lLicr"iri. stuclii):

K l,;r..*rrr;tr r::rl'c'r.iLl irccLtt printr'*o bciald inf-eclioasi (r'iralir sar-r bactriana).

I inrlcealii. cl:tt'cill'c l litsii.i i] ilccenlLlltt;.t ltsi-citie'

I

:

't

s

firrlii

l'r'olcsiortiili sr.rprlsolicitali pe o tttltlllriLa perioacla dc tinrp;

i)elsoanc cLr lr-rlburili de sotnn;

Persoane supllse unor stresuri prelur-rgite cle naturi emo{ionalir (conjuncturi

. 1l'olc:ionrlle. soe iale).

iira clc oriihnii sc t;rgauizeazi ttiitn;"ti

staliLrni sr-tbmotttune 5i dealuri. Dureita utrei

tlcbuie organizatl ca orice ctrrd balrreari pe

rinr-ri ir-r{ tcl dc pr()g.l'iint :

I l-E olc Srlr-l']11 ltr)aplcil:

s I ut'r rteliht:i ilt pal saLl s()lll11 citlllir lttlts;i:

a .1 orc proctdee tleclical-tel'apeutice:E I *i't ii:lr',"rntcnt crganiziit (spectacole..it;cr,rri cle siilon, atrdilii nluzicale);

s ' .)t'j,ial'{.,i.,t':t}tic l,e ter"r.,e r'1c. in iirtolii.;ezlorrgttt'i. pet'ioitclli car.rcl Va avea loc $ietlrrcutil satrilltt'ii ;r ltsihoterallia:

E t (tl'e lllt'sr.'lr'.

@ I 1I'i' pl'()!.l'xlll lihcr.

P;r'ir.r'.,liLrl ltlocecliiriliil rricrlicitl-terapetrtice \ i.l fl clr"gatlizat ?ll bloc saLl

Ir.:rgqrerrl3i in l parli. Blza acestLri pltrrlrllil \'a tl iilcatLritii clin procedee cle

iti.lr.gt.'r.ripic (t1.,pr"clcrar alternanti gi cu pr"esirine), biizitr. bi'ii cu bule:;i/saLt Plante.

r11r:.rt i.i'1it.rLi,rl ii,r"i cu apir. kinetoterapie (procedee de relararc generali,gilnnastici

..,i,.,i.ii,.,-lir,i!'i;i:lic1 r'cs1-.11'atoric" gintnl.istic;r ritn-ricir 1a intertsitliti ioase)" carnpLll'i

rrii.'t' :arl:Liii * :il-it.l,t. l\)lliltlrc llr'gltli\ a'

.-\llrleltatia ra l.eprezenra un pllllct cleosebit de irnpoltant strb raportttl valorii

itLitr.iii.,.'. r nti.lsei alirncntarr. sen,ite. ii oriu'Lrlr-ri in t'upt-rrt e tt pet'ioildele de soll111 tl

iitrirLt,iii r-lt,,rt'i irc *lc.

In:rlrirritiic elrriili il indiclrli,r tlt*tiii.:triLri sc pgelt'

noapte ;i la o ittedica!ie aclel'atd in prinrele zile.

2" ('ur:t tle rueuttlort*re (mis en forme)

5c rt.,:'iit:.r)ltl'r.i l'rcr rl pei'iol-tcln de cel prr!in l saptarlani 1i..orlrhn. i.i{ii\,r" )i lt ltttlt'r'tt;.irii capecititii*r" ljrice 5i psihice

l"e'cLlrge pErttrlt sctrtnttl de

x

n

irr ic

t'

..r i:-j

in sta{iLrni ciin zonele cu climat seclatir',

astl'el de cut'e este de 7-10 zile qi ea

btrza r-rnui pl"ogralx zilnic. latir o schila a

urnrireEte realizat'ea unet

rlc crtt"ltrtuitti.

Dnci r) cr.il"i rlc odilrna urmirea relilcereia LlnLli organism obosit. epLrizat dupd ct

prlioetiii cl* sugrlrlsoliciLarc, cr,ira clc l'rLr{}nii}rtarc ururiilcilc }re clc o paltc rcstabiiit'ea

tbrlclor dc apirrarc alc organisrnului, iar pe cle altd parte pregitirea lui pentru a face

1a1a in conclitii rnai br-rne' unor viitoare solicitiri sau chial sLrprasolicitdri.

t'rrr"l.i rl,: r'cLr;nl'i;rlnlc poate avra ci.r prirli parte obcctivele';i proglanrr-rl curei c{e

oriihrili. drr corrlinrrandu-se in pafteii a cioLtr cu un prograllr c'le antrenare furrclionali a

rurganisrnului. Din acest nrotiv inclicaliile curei de oclihna se regisesc Ei in cele ale

crirci ri* r'ecr.rrrlilrtale care mai are insi 1i indica{ii specilLce cum ar fl:

E l:'rrsoiurr' strllLlsc r-irror stresrrri pr-r'r'rlalrente care aclLtc organisntulciecr:nrircnsirrii. ;.rr"licir a ir.rstaliirii ltrzei a f-a (liziopatologice) a strsului;

ry I'crsi.unc in r.rpu-nur.rrila ,.starc interrnediar6". aclicii. lirra a 1l bolnave,ca inclir izi pcr'lcct sinitosi.

.\utbci,: ri:csic clrt*grlrii iI* persoanc aLr ca principali cauzir declan;aloitre stresLrl. De

r.1{dr'r.: :liliIii ritrtr.iillcsc 1-ltlt'sti'ctrre;i ..ci.tl'r- lttttistres".

It:ristri o llrga ..l"racierttLtrii" pentru o astf'e I dc cr-trd:

H srl'ic clc ciltcgorii prolesionale (rrrcdici. piloli, qclt'eri" tnanageri. avoctt{i, oatnenirlc .riii..'i'i. criirtrbiIi.ctc ) sLipugi incorddrii cotidiene;

r \ lrlcitoi' jr ur )r'r'\ icii . Lt t'isc" t.ttt,tttcli (ir lloaple ctc:r l).i':(rr-inc1c c"rracterizate psihologic ca: orgolioqi. per'lcc!ionigti, invidioEi, agresivi

,l1 -

.\:lte i iit rci':i,rritr :c sirrrt ctrnlinLtr intr'-Ltn discontbrt lrzic 5i/sau psihic, au Lln

l':il'lri:.ritir.nl ..;i.rli"ilt itcli\ itate . pot pr'*zenta biclritnturi alte rate. lulbtrrirri de

te t'n,irligil,ire . stii'i ilc lltt'atotrie trluscLrlarlr.

l)rounrr"nrrl clc crrlLt ponte incepe pentru plirnele zile, in tirnclie cle starea pacientulr-ri

iiLiiri, ,i,r,r.i.'liri .,,r'.'i rl',: ritlilrn.i trt'cind ru.oi 'llrq-r1;11 sllrc pl'ilccdcc specifice':

s I licllotcr':rl'ri,: colttr:tstlttrtii pro::.1't-"st i it:

E Kinctoprof ilrrie(exerciqii aelobice. inot,.ioct-tri sportit'e, cll'Lttre!ie" dans etc)

c \1asa.j Llsclt ;i sr-tbacval:

E l)i'rJcrit.t ',lr: r'tl1r\:n'c inclividLrali lir'saLr c1e grtrp;

s I rt';tiriri rLlLr,Jiiqiotr;riii ;i psilrotut':rl,il.

i n rr,'rr, rt r It'"'a'"

nu se sinrl

f; l,)rclo{i:r'aitui:tr ('lrnratutcr';.rpia cLr prcoccdeclc ciict;ttc tle sczr:tt;r ltc'girriLrl sanatorial cu program ordonat de curd-efbrt-odihna-agrelnent.

Oriirul pro!.ralrulrri curei de reconloltate este rnai pulin rigid ca cei de odihna. El va

iii\ trr r ariaiii in liinclic rlc starea pacicntLrlLri. sezon. concliliilc proceduralc cic

lfalarilent alc stltiLrnii. etc.

3. (-unu tle f"itness.

I itn'^>s-Lrl ;l rrt,lirrnrt ilirriierlit trebrric irirtc 1i corecl inlelcs. iar irt lralncologie trcbuiel"elti-in1al la Lrtiiizarca iLri irr colltexte cle arlbiguitate: ceva intre odihnd-recontbrtate,

agretlent.ctc. [:itness-ul este leprezentat cle peliortnanla optirlil a orgartistnulLri, de

5ti.lt'r':l i'ti tlc l'titt.'.

lriln*s'.-rr] csrc it'grrt inclisolr-rbil cle activitatea llzicd a individului, d"'capacitatear ltri de

clirrl 11. u;.1 r) ecnsr'cin1li. de gradLil clc lLrtti*t.r.l"ltet1t.0 curl ri* lltttc:s vll l-1\elt.t;lrcilr

Lllt obicctr strict;i iil"]Lllne de et cl'cqtc nivelul de fltr"ress. ceea ce inseamtti tl

inr['rLriiirtiti lirnctia cardioyoasculari. t'espiratorie, rnetabolici etc. l]e baza

.iltli',.ti.iiIrIt',ili,: I , ilirt''1. ilt e 0ncrc't 1rt'in crc|ciliul ael'tlbic.

() ,;t';.rrr',.: .r lrii,"lLrlui tlc iltness nLl sc irlrtc realiza dccit in ccl pu!in i luni de

ir:ll l't'ilrl lll.'ll1 :lr' I'( ltri e.

( iii'.i lrliincelti

{'Lrra cle lltness unreliorcliza calitatcl r ielii lr;u e utti a liist cletnottstral cle lbarte nrulte

stucjii. nrotiv J-re.ntnr care este acceptati ristirzi de tot corpul rlc'dical ca qi de grupuri

nari polrLrlalionale care o practicd.

ln .ta1ir-rnilc irlllteald cLn'u c1e fltness are 3 corrponente importante:

ll ) il']tl'cn;iJluriLrl lcrr,hie . tle nlr'tttiii i-.t'i;ru.ipal al curti. t.rrst llllll'f llalllcill al'e Lln

prosl'all standardiz-at: 30-40 urinute cie elolt cu irrcdlzire gi ricire de 10-15 minute', cJe

-tr oli pe siptlirrinir ln r-rn nivc-l cle intensitate subrnaxirnal.

lr);r l-rt {r)ilpr)llclrt;.i rste clieta rnai llc's in cazul necesitSlii contt'olttlui greutir{ii.

c)l l-l f{)ntilr)l"tcltti t'5tc de tapt ur.i ctintplcx procedltral variabil care se adreseazd

rspectcltx'conlpr)r'tanrc'ntale (firnrnt.i-rlcool.ritmuI sonttl'veghc eto.) sthrii psihice

(clcprr'silt, anricralea )11'ecLrnr qi urtor f-enoutene patologice orgatrice cliverse pe care

1r-rl irLtirrri r.i\ rril pacii:trtril (sirrclroantt algicc'. tulburirri gastlo-itrtestiniile, t'enale,

\ i.tscuilrt'r: 1-rgf i lct'j,";. l'u:i:i1-.1lqrf ii c'tc ).

t'gru rle lltness sc olganiz-r,rz,i 1tr cel pu!in,i sriptirrrrani. caci este o curi

solicitllitii cilrc cerc o progresivitate in intensitate qi o testarc perioclica.

tr)ietotel"rrpilr: constitLrie un t-actor iurportant al profilaxiei primalg:, e3 ar'0nd

rrli, n.trrllr' i;lrji,:iii e . r-.dU.r-tLslr Slql11l1!il la-l3:pgAlUi-q.lrl[.-- ti-,,,:"b!'A' i!5.1g!l-AEArelliirsirliri iligtrstri nrersrir orciit'rti t-rt'geuism la atrutnitc itrtct'r'ale cle tirnpi

lgll1_1dgg_A_U1liirlod cle alirrientatir--r'aliqrralzr pentnt anltttritc'categorii de popLrlalie.

li..',:rnLll iii,:tttic ilt clcftere trelrriie cortsiclerat o tnetocla a terapici cle irltre{itrere.

i.ii illt ! r.,rjLu(iiii 1'',-'11'g.',.i1 intt'-o statirrnc hrlneclclimaticii lcprczintd Lln prile.i pentt'u

.'i,iii1-i.l;.'ii t,r..lirLii ;rbriz sr-tLr r:hiar r-rz elr^ srrhslrn!c toricc(aletlttl. lLltLln. conc'lit1.1ente), in

\cr)pLrl rsigLn'arii corrclililor necesare or"ganismului cle a elittlirtit sttirstan{ele torice

iteitirlLnle itt tilttirttl etrtrlLti.

\lrlicliliilc rle lircturi mecartici sulr lbrma tnasalrrlui" dtrErrlLri subacYal sau

iiLi:Lrr'iigt'scgiiu:11u:" t'epl'cZinti ntetoclc Lrlilc itr cacirul terapiei cie intrelinel'e. I'espectiv

ip car-l1ri cu;elop prolilacrice. clatoritir eteclului lol asupra totlicitetrii 5i troficitalii

nLrscrrl,rlu;iili lillrlltrntrrlLri. precLrut 5i asr.lpra circuIa{ic'i perilerice. Aceste pl'ocecllrri

ir',:1riti,,. lirlr''rl,ir. -., l1't,."iii,:. iirr irr clottrriliLri t';e lipet'irii lleclicaie 9i ie|apiei'

CLIRSLL VIII

1.3.2 KINtrTOTERAPIA iN CURELtr BALNEARE

Al doilca obiectiv al curelor in sta{iunile balneoclimatice este cel terapeutic, aici

llilcl r orba clc bolnavi cr-r suf-erin{e prezentc carc' au nevoie de un tratatnent cotnplex.

in condilii cle sanatorizare, pebaza unr-ri diagnostic complct, clinic Ai paraclinic, atdt

al bolii. cAt gi al studir-rlui gi fazei evolutive. Terapia balneard completeazd medicina

clinica;i poatc li aplicatd op{ional in anutnite fbrrne qi stadii de boald.

..\r'c c'lcsigLrr celc utai vechi traclilii in cadrul curclor balrreare deoarece

balncorer-apia a lbst priura fbnnd de asistenld balneard. Se adreseazd mai alcs stArilor

clc acutizare salr "activitate" a bolilor cronice urrndrind obiective immediate Ei nu de

lle l.spcctir ir inriclun_uati. iJolile ','asculare pcrilcrice. bolile rer,rrrlatisrnale ir-rf'larnatorii

cr.r ;i ce Ic- abaar-ricLrlare. bolile respiratorii. al'ectiunile tubului digestir'. unele boli de

-rrrtritic pi u-ietabolism. nevrozele etc. beneflctazd de kinetoterapie'

Kipetorerapia utiliz,atd in staliurri flzice din silile dc girnnasticd ca 5i cele cle

hicir.okir-rr-totcrultic clin bazinele ir-rc'liviclLralc sar-r colectiVe, cr-r ap5 n-rineral6 sau cu apd

simpli.

l.,ilctcttcrapia se e-.rccutd indir idual sar-t irr grupe mici de pacienli care prezintd

oc c'Cr-rS i s i nrpto tllatoIclgic.

Sc'pul kiletoter-apiei: rcstabilirc-a firncliilor deraniatc. ale organismului bolnav

irr r crlcr.cu r.caciul-rtirrii lLri la condiliile nrecliLrlui c1e viatra itt carc actiVearzd.

l nd ic:rf ii:

1 . .\lecliLrni ale aparatr,rlr.ri locotnotor:

- .\ Iccl,ir,ttti |ctttrlatisn-rale articLrlare degenerative;

- .;\IL'cqiLrr.ri rcr.rn'rittisntalc articlrIare inllamatoriiI

-,'\l'ect,irttli rclttllatisl-nale abarticulare;

- Scch.'lc PosttraLttliaticel. .'\lccliLrrti ltle aparattrlr-ri cardio-r'ascLtlar:

- ('lrclropati I ischcrl-ricc.

- I lipcrtettsit-ttrea arterial6;

- Al'ec1i urnilc val'n'ulare;z Arteriopatii lc' obliterantc pcril'crice;

> Al'ecliunile venoase

j.,At'ccliLrr.ri purlrnonrlre:

- 'l'r'ahco - bronqite cronice:

- f]rongite cronice simple,,- Bt'onqectazit

.- Astrnul bronqic alergic,

- I)r.rcLrrr.ropatii bacteriene sau virotice;

- Ncr roze lcspiratorii,r Af-cctiuni cronice ORL

-1. A l'ecliun i mctabolice :

a)l)iabct zuhuret: firrnrc de cliabet clinic conflrmat (1orme Lr$oare gi medii), forme

de diabct cLr complicatii gastro-ir-rtestinale, colecistopatii, obezitate.

b)Obezitate: lbrme de obezitate sirnpld, {dra tulburari patologice, pentru

rec'lurce-rca in greutatc. cu dislur-rclii uruscuIo-articulare.

I "3.3 KINIITOTERAPIA DE RtrCUPERARE

I . I).'1rnilic:"l{ccupcl'al'eir rcprezintd Lln clomcnir.r de activitate corlplex6, tnedical6,

crlLrc.rt,ionalri ;i 5oci() ltrolesionalir mcnitd a restabili cAt rlai deplin capacitSlileiiinclionalc pierdLrte de un individ, precum qi a dezvolta mecanismelecorlpcnsutorii cilrc si-l asigurc rl vialir acti."'6, cLr inclependenld economica qi

soc ra lli".

I{cc Lrpclareet c r"rpri ncie :

o \letoda de- antrenare - aclaptare;. Procedr.rri kir-relo-llzicc:. (litnnastica rtrc-dicald;. l'clapiaocupa!ionala.

2. Obicctir c.

- re1'acereamobilitalii articulare;- restabilirea 1orlei Ei rezistenlei musculare;- rclacerea coorclondrii qi abilitalii rniqcarilor;- crc;tcrea c{,illticititrii de c1-lort;- reeducarearcsPiratoriei.

i. I;onrelc clc procccluri kinetice aplicate in staliuni balneoclimatice- hiclr'okirretoterapia; baia c'lc bazirr ;i baia kinetoterapeuticd in cadd;- cxcrciliile aplicate (rnersul, pliu-rbarea, cura dc tereu, excursiile);- jocr"rrile gi exercitiile de atletism (voleiul, tenisul, alergdrile, sdriturile);- rr-rasa.]trl;- 1'n c c tilrcltcraP ia;- sitrtttastican'reclicala.

l)atologia recuperatorie clin stafiunile balneoclimatice:

i . .\ tccliLrnt ltlc sistctllLrlLti locotlotilt':

- posttraLlllliltice ale tlc-tlbrelor:

- atecliLrtri le rir-rf ianlatorii ;

- a I ccli Lrp i rcLrrlati sruale degenerative articulare 9i abarticulare,

I .\lcc1ilr.ri pcurologicc perilbrice ;i centrale (hemipareze. herliplegii limitative.

llarapilrL'zc. paritirlagi i limitatir );

l. .\l'ecliLrr-ri carcliovasculare (vascularc perit-erice. r,atlvulare 9i ale miocardului,

recLrlterarc- it sccht-lelor cic inl'art miocardic):

+. .\l'ccliLrrri eor-nicc lcspiratorii cLr clistirnclii de tip obstructive qi rcstrictive;

5. r\tccliurri cligcstir e;

6. ,Afecliurti nefro - r-rrologice'

I.1 FACTOITI TEITAPEUTICI I}ALNEO _ CLIMATICI1.4.I CLIMATOTERAPIA

1.1.2 I}ALN EOTERAPIA

| .1.3 b' lzl ()1' l.l,ltA PIA

l.rl.:1 MASA.|UL

1.,1.I CLIMATOTERAPIA

[:stc e urctoclir tcrapcutici cc utilizcazd factorii natr:rali de mediu, 9i anulrle

cli1t3. in ntcnfinercll saLl arneliorarea starii de sdndtate a unui organism.

r Formele clim:rtoteraPiei;- aerotcrirpi:r snu baia de aer, are un character sedative sau tonifiant, petltru

Llplr.euarca gi calirca terrnica. Sc poartc asocial cr,r gimnastica medicald sau cu

crcnotct'r-tpia.

- helioterapia sau baia de soare reprezintd un procedeu therapeutic cu

charactcl ercitant prin efectul pe care radia{ia solari caloricd, lurninoasd 9i

Lrltt'ltr ioletir il aLr asLrpra orgatlisrnulr-ri;

- crr-1 cu teren cstc o terapic asociatir cu bdile clc acr;i soarc in conditii de

rr"iigcar.e. ca ;i procedura de culturd fizica rnedicala dirijata;

- curil natlristi prin aero -_ l-rclio;i talasotclapia arc uraxime condilii cle

clcctLliil'c.

1.1.2. I}ALN EOTE RAPIA

1 -1.1.1 Apele minerale

- apcle oli gorlletalice (acraticc),

- apclc alcalille 9i alcalit-to - teroase;

- apeie clorr,trate - sodice (sarate);

- apcle ioclr-rrate.

- u1-rclc strl titrclase-;

- ryrclc cat'trttgazoase.

1.1.2.2 NirnolLrrilc

l)cloiclelc tcraper,rtice sunt substanle acfe se formeazd in condilii naturale sub

inl1ge11a proceselor geologice gi cat'c itr stare fin divizate ;i in amestec cu ape se

loloscqte ir-r practicd lxedicala de bai qi proceduri locale.

1 .4.1.3 Cazcle terapeutice naturale

l)\,1o1'ctcle : rcprcz.intl curana!ii natr-rralc cle bioxid de carbot] (('()2)-gaz' uscat'

l) salinelc terapeutice: rnai imporlant t-actor de microclimat in terapia bolnavilor

rcspiratori il rcprczintd a;a nr-rtnitul rnicroclimat de "salin6" sau de "grot6"'

1.1.3. FtZtOTEI1APIA iX ST4TIUNILE BALNEARE

Definifie: lizioterapia inseamnd utilizarea terapeuticd a agenlilor naturali 9i

artillciali.

Scopuri: cLrr.atir,c. proliactice gi clc recliperare meclicald a unor funclii deficitare

sau picrclr"ttc.

Ac{iune: biologic; cie stitlulare r"rcspecilicat6 a lirncliilor 9i sistemelor

orga.isr'ului i. procesurl de insan[togire sau arneloirare a st[rilor patologice tratate'

.-\plicatii irr l'trnc(ie dc:

o rliltgll()srieLl

i bolilc princiPale Prexentate.l. elr-lttetlteie de etiopatogenie;l. liiza clc i-roalir (acLrti. subactrti. cronica);

c str-icliLri cr olr-rtir :

l) ctttrll-le'trsiit:

I ) clecotrlPcllsLlt:

I ) clcllcitclc lirnclicltrale prodr-rsc:

J ) c\ e rrtLtrtlclc conlplicalii.

i ) scchclc:

(r) eristenla at-ecliLrnilor asociate'

I c;3pia llzicalii sc aplica in lr-urc{ie de tipul constitr-rlional tri

r-tcLrlocttc'litc ri tlotllctabcl I i c al ll cc irr'ri bol rlar in parte'

Din accst pLrnc clc r cclcrc avem clc-a lirce cu dou[ tipuri dil'erite ca manifestare Ei

reaclie neLrroVegetativd :

1) macrokinetic;

I ) rrr ic rol., i n ct ic.

('nltotcrapia cste un element iurportatnt ce trebuie luat in consideralie in terapia

llzioballeara. Aceasta scrnnificd neccsitatca aplicarii procedurilor (in lunclie de

caracteristicile lor), legate de BIORIT'MUI{l - circadiene, sezoniere etc.

c'Lt RsLi L IX. E,LECTROTERAPIA

[:lcctlrtclapia lblosegte curenli cle .ioasa fiecvenld (pana la cdliva kHz) qi curenlr

de inaltl fi'cl'cn1it (de la 100 000 llzla 3 000 MHz).

Galvanizarea lbloscste curentul continuu de joasa fiecven!a.

Galvar-rizarca produce o hiperemie imporlantd, de durat6. Acliunea este profr-rndd,

riclicincl tetnpct'allrra locald. la nivelurl e lectrozilor' cu 2-3''.

Aplicllia crir.cr-rtuluri poate 11 bipolttrrT, cr.r electrozi urari cle supralalir. intre care se

proclrrc prolirncl clcctclc galvanizarii. sar-r ttnipc,tlctrii, oAncl lolosirn un electrod mare,

a$ezat ilttr-o regir-rne indiferentd qi un electrod rnic, activ, eventual butonat, ir-r

regirrnea citre se intereseazd.

I)gza.]ul crrr-cntr,rlLri linc clc: r,Arsta. scrrsibilitate, dezvollare lizica. Deschiderea Ei

ir-rchicler.ea curcntului trebuie sd se I'acii incet. Intensitatca curentului nu trebuie sd

clcl-rii;easce 0.3 - 0.5 mA-cn]t din sr-rprafa{a clectrodultri.(irrlrupizal.cil cste tolositir in special pentru rolul sdu in men{inerea trof-rcitA1ii

nr t-tsc ti lltrc.

loroterirpia (ionololcza) reprcz.inlu o nroclalitatc clc u ittt|oclltcc it-t organism

ltedicarleltr- prir-i piele saLl lnucoase cLl ajr.rtorul curentului galvanic.

I)r.inrr. Lnr procr-s c'lc clisociere clectroliticS, hidrogenul, n'retalele qi r"rr-rii radicali

i.cr.ir.c1ti poziri\ sLlrr atr.r;i spre polLrl opus (cationi). ir-r tilrtp ce metaloidele 9i unele

F.rrticLrlc (SOl rlc cxcntl'rlLr). incdrcali rrcgatir" se dcpr-rn la polul pozitir'(anioni)'

i' serriciile. clc'Balr-reoflzioterapie se tolosesc gi ionofbreze sub formd de bai

total c SilLl nl{1'11gcl rrl arc.

Far.irrlizarca cstc rcprczentatar clc lblosirea curentului alternativ in scopuri

rr.nlltcLrticc. Sc lirltlsc;tc utt-l curettt cr't o li'ecr cnla de cca 50llz'

IrrrlrLrlsLrrile excitatorii sunt indicatc pcntru trusculatLrra carc rt-rai pdstrea'zh mdcat

pa4ial o ilcrr alic: in atrot-ra de inactivitate postoperatorie sau consecutivd unei

irtrobilizlir.i ltrclLrng.itc. in a;a-zisa..paraliz.ic clc instrdinarc", ca 9i in parezele ugoare'

\{Lrscglatgra rotala paralizati nu rdspt-tncle la aceasld lbnnir dc curcnt.

Curentul diadinamic constd in impLrlsLrri de.ioasa liecvcrr{i modulate; este vorba

deci clc ur-r curent sinusoidal de 50 - 100 Hz de microsec. Cr,r pauzd egala sau modulat

in perioade lungi sau scurte.

l:iincl rorba cle lapt de o cornbinalic cle curent faradic Ei galvanic, trebuie s6-i

pLurcm in seamit qi calit[1ile hipereminatc.

tlste indicat ir-r tratamentul contuziilor, cntorselor, nevratlgiilor posttrautnatice sau

rcr-rmatice. ca pi in tulburdrile circulatorii periferice.

'l-erapia dc inalti frecvenfi foloscgte cr-rrenli alternativi (10 000 l-Iz, adica I -i00 milioaurc clc oscilalii pc su-cundir).

('Lrrentul cste produs de cdtre generartori cu tuburi elc-ctronice$ aparatele de unde

[]ltra Scurte. cLrrcptul icgincl din aparat prin doi electrozi, rigrzi sau rnulabili, intre

carc sc ir-rtloclLrgc scgn'rcntul saLr regiLlnca corpLlltri carc va fi sr-rpusd tratamentulr"ri.

Linclclc scLtrtc 5i r,rltrascurte sLlnt lblosite' in: proce se inf.eclioase, reutnatism

cronic. irrtlantalii posttraurrnatice, nevritc, procese fibrogelletice, precum ca 9i rnijloc

de ir-rclilzire a ntLrscr:laturii inaintea pro-qralrLrlui de kinetoterapie.

,\licliLrpilc acLrtc- sc tl'ateazd in general cu urn dozaj slab 2 - 5 tninute zilnic, in

rinrp cc al'ccriirnilc cxrr-ricc Lrtilizeazn r,rn clozaj mai mare (rttz.e reci), l0 - 15 rninute la

intcrr ale tnai tttliri.

I ltrasonoterapi:t este lolosita pentrr-t efectele sale tlecanice, tertnice ;i de

tliiirziirpc (crc;rc prcabiliretca rnebranclor). in plan fiziologic efectele sr-rnt analgezice.

nr icrorci l\a1ttc ;i h iltcrcrrl i lttllc.

..\paratele cle r-rltrasor-roterapie tlrnizeazd ultrasunete cu fiecvenle cuprinse intre

g(X) ;i 1000 lil{2. lnclicaliile aceste terapii se referd 1a afecliunile reLttnatice.

rprllr.rtislrc-le rlinorc. perit-erice. angiopatii. Contraindicaliile privesc organele

rlpot.rr.ir.ltc: cr.cicrLrl. nlicirrr a spiniu'ii. splina, f-rcatul, uttcrutl g|avidelo. glandele

scrLraic. plimartii. corclLrl. llarele \1ase.

Ng sL- \,or liice Lrltrasr.rnete la copii gi adolescenli pe zonele cartilagiilor de

crestcrc. clcc i ltcriarticr"tli.trc.

\lagnetocl iall u rul lirl osc;te

cLlrcnt clcetlic saLt c'lc Lrtl citlp

cAurpLrri nragnetice dc.ioasa liecven{d, produse de un

clcctr.ie r.rriabil. l;stc l'ce ()lni.tll(lat ill rcr-rtnatismul

i'tra'rator. clcsc.cratir, qi abarticular. ir sechelele posttraumatice, inclusiv in

algodistL.lii, i. al'cc1i''i neLrro- psihice, in al'ecliuni carclio - vasculare' respiratorii,

er-rclocrinologicc qi ginecologice'

MASA.I TiI-

Nlasa.lul ocr-rpir un loc irnpor.tant, in asocicre fiecventit cu tratatlentul balnear Ei

constd clintr - Llp iinsarnblr,r de preh-rcrhri rnetodice tnanuiile sau mecanice ale p6(ilor

turoi al c ctlrl-rr.rl Lri.

I)rir-rcipalelc ntanc\irc cle masai sunt: netezirea (efleurajul), tidmAntatul

(pc-tlisa.jLrl), batclca. fiiclir,rrrca qi vibralia. Masajr-rl poate 1l local sau general'

De obicei. rnasajr-rl s63 recomandd o data pe zi sau la cloua zile' Pentru afecliunile

clurcr.usc. 'rasa.ir"rl

estc r-pai scurt (3 -_ 5 minute); aplicat pe o regiune restrAnsd

(ganrbli. rrpte;i. gcrtr-ncgi) clureazi l0 12 minute' Me11-rbrcle superioare sau

inf crioat'c sc tllascazi l5 f0 rr-rinute. iar iutregul corp' 20 - 30 de tllitrLtte-'

,,\c1iur-ri locale :

- hi'cr-c'ic c.rtanatii. lrnnati c1c riclicarca tetnpcraturii locale Ei colorareatozd'

r piclri .

- accclcrat'cit circr-tlaliei localc:

- cal'tar.ea dr-rrerilor in caz de lxialgii, artralgii, nevralgii;

- uetir arc{.1 pfoccsclo| de resorblie 9i indeparlarea stazelor'

.\ctrtrrri gctlcralc:

- sti.rrrlcrzi lLrlelilc apalatr-rlLri rcspirator gi circLtlator (cregterea capacitalii

r ital" si a scl-rimbtrriior rcspiratorii);

- stitrlLrlcazi t-nctabolisrl-rtrl baz.al'

- urc clccrc lirrorat-rilc asupnr stiirir generale a bolnavr'rlr'ti cur irnbun6t6lirea

sglrlLrlLri. a stlirii psihicc 5i irlclepartarea gbosclii tnuscltlarc'

lndicaliilc- masa.iului sunt numeroase:

boli alc. aparatultti locorlotor (reurnatisne cronice, algii, hipotrofii

ntusculltt'c. tcrlciitlirc. t'e citlri articr-rlarc' ctc' ):

- boli ncuKrlogicc (pareze, paralizii. rlevralgii qi nevrite);

- boli carcliovasculare (hipertcnsiune arterial[, stdri cu tendinld de ptoza gi

c.rLrclatc, artcriopati i gi turlbr,u'ali ale c i rc irl ali ei r, crtoasc );

- boli respiratorii (emfizern pulmonar);

- boli cligestive qi ntetabolice (constipalia aton6, hipokinezia biliard, diabet

zaharat. gr-rta. obezitatc):

- altc boli (tLrlbr.rrdri trol'rce cutanate c'lurpd aparat ghipsat, irtsomnie determinatd

de caLlze cliverse. tulbr-rrdri neurovegetative criestezice de menopauz6, astenie,

oboseald trt-rsculari, ncvrozd astenic6, ctc.).

C o ntru i n tlicu( iil e musu.j ul ui

- inlccliilc gi ir-r11aura!ile pielii (lurur-rcr-rlozd, piodermite, eczelrle, psoriazis) ale

oasclor gi articulaliilor,

- toatc llcbitcle 5i tron-rbozelc recentc:

- trtcl'()5e Ic ltrzclc.

- toate bolilc' inf-eclioase;

- tLrberculoza pr-tltrtonard, osoitsd ;i cLrtanatd;

- silicozrr ;i altc llltcLlltloconiclzc:- rgllerluliiie acutc alc orgar-iclor abclonrinale, cxuclatcle peritclr-riaie 9i pieurale,

prL'cLlnr ;i abcesc-le. chistr,rrile 9i turnorile abdorninale;

- ncoplasnrLrl. irtclilcrertt de localizare;

- rrlce t'utl glstric. clLroclenal gi intc-stir-ral;

- heptot'agiilc rr-ccnte oriuncie ar ll localizate, precutr:;i bolile aparatului

h.'nretopoc'tic ( he-tlof iIia. pr,rrpura, Ieltccmia);

I)ct'sonalLrl carc erccuti ntasajul in scctp recuperator trebuie sd cunoasca qi sa

aplicc u.uincr rclc aclccvatc alcclitrrlii lratare.

TEITAPIA OCUPATIONALA $I EITGOTERAPIA

,,\ctir itaiilc crgotc-rapiei cuprirlcl patt'u tnari categorii:

1. I chpici c1e bazir axate pe activitn{i simple don-rinate de gesturi repetitive

(ccramica, intplctitLrri cie trLrie le, lesr-rt. ctc);

l.l'chnici cornplcrnentare cc cuprind un grad rnai rlare de complexitate

( n"raroc hin[ri a, c arlonaj, grav ura, decorali ur-r i irnprimari ete. );

3.'fehnici de readaptare ce se ref'erd la adaptarea obiectelor de tolosin{d

pcrsonald in cr-rrsul activitalii zilnice: coada lingurii, rnodif-rcari aduse automobilului,

lolosirea robinetLrlui cle la chilrvete:

-1. lchnici cle crplcsic care inclirclc acti\itdtrr mult nrai conrplexe, cunt ar fi:

desenu l, pictura, r-nan ipr-rlarea marionete lor.

in al'ccliLrnile osteoarticulare, reumatismale qi traurnatice iEi gdsesc o sferd largd

dc aplicabilitatc ccle cloui metode terapcr-rtice: terapia ocupa{ionali, ergoterapia.

SLrrrt incJicatc:.ioc sltccial cie qah. pcntrr.r piciorl!esr-rt la ghcrghef;cusLrtul cu acul;

activitali de indemAnare: modelaj in plastelin6, indoirea gi lipirea hArliei, etc.

Meloteral-ria.

I)r'incipalclc obicctir c ale tcrapici ocLrpa{ionale gi ergoterapiei:

- tonilicrcii stirrii senerale.

- 1-rlcr cnirca cieloruraliilor, anchilozclor gi atrofiilor tnusculare,

- in unele situa{ii problerna reorientdrii qi readaptarii profesionale a

sirbieclilor.

I'elapia ocLrpaliunalli;;i c'r'gotcrapia reprezintd o nccesitalc pcrnanenta irn

al'ecliunilc ostco-articLrlare, reurnatisrrale. ca unnare a unc'i utari morbidit6{i, cu

nir'r'clcli Irc'lLrn-r:itc sau delrnitive ale capacitalii de rnuncd.

I)t,z.u'eu clirrtLrlLri clcpLrs sc tace cu respcctarea regulilor de la r-rqor la grer-r gi de la

:rnr111Lr lu conrplcr. pcniru a nu dcpli;i pragul dr.rrerii saLr al oboselii. in perioadele

acLltc ale al'ectiunilor ostco-articulerrc 5i rc-utnatistnale, in tirnp ce kinetoterapia 9i

balnco - llzio tc-rapia estc contraindicatd. lerapia ocupalionala iEi gdseqte o benef-rcdapl icare .

l. lpoteza c'le la carc am pornit,qi altLure:aplicarca progranrelor dc cxercilii kinetice in

cr.rrclc bah-reare protilactice. terapeutice gi de recuperare ajr-rta la rnen{inerea stdrii de

sanitatc. la prcvcr-rirca apariliei gi agravirrii r-rnor af-ec{ir-rni, a cornplicaliilor din bolile

cfopice(prol'rlaxic securndar[), la ref'acerea unor func{ii diminuate, Ia creqterea

.ir e lurlr-ri lirpcliorral in clivcrse sufbrinle,in realizarea prin cercetiri a lbst conllrmata'

2. F.xista o ga[nd largd de afecliuni prin care profilaxia,terapia 9i recuperarea sunt

absolr,rt ttecesare .

3. Scopgl trataprcntului cste revenirea rapicla a pacientului in executarea activitalilor

zilnicc;i spcciltce prolcsiei. Acest lucrr.r cste deosebit cic important, deoarece orice

i'tArziere ir-r aplicarea tratamentului poate periclita activitatea socio-prol'esional[ a

ac c's1ut i:t.

-+. ('Lrr.a balncar.i asclciatir cr.r l-rziotcrapia. masajul gi crgotcrapia clr-rcc la oblinerea

L1-rof rczllltate mai ef icicnte intr-un tin-rp p-rai scutl.

ir-r t,.t-t'tu str,rditrlLri ef-ectuat propun urtndtoarele:

I . l)rogramele kinetice invalate in tirnpul curelor de tratament sd fie continuate

in atlbulatttt'iLr cic specialitate.

2. Kir-rctoterapia prin el-cctele ci in-rpLrnc ca in l'recare ciintre staliunile noastre de

ir-rtc-rcs gcncral sii se ir-rfiir-r1eze spitale balneare de recuperare salt sanatorii balneare qi

cic rccLlpcr.arc snr,r ccl pLrlin cle centre meclicale balneare 9i de rccuperal'e(acolo trnde

rr ir e r istli ).

l. [)r.sr.lir.r.rclc Irincticc si se c]csll-rsoarc in strinsir lcgiitulir cu anutnitri factori de

nrcdiLr ca :aerul. apa. lutlina, tetnperatura

CU RSLIL XffiFry

s"$*. s .

Definilie. Balneofrzioterapia este o ramurd a medictnei

lungul mai multor secole utilizand unii factorr naturali 9i artificiali

Acegtra s-au aplrcat intai empiric, apoi observalia clinica a stat la

terapeutice a factorilor fizici'

cercetarea gtiinlifica moderna din domenrul fizicii, chimiei,

imunologiei, neopletismografiei 9i neurofrziologiei a evidentiat 9i

modalitalrle de tntervenlre a factorilor ftzici'

Cu timpul, in numeroase ldri s-a trecut de la notiunea de

de medicind fizicd.

Dupi factorul terapeuttc folosrt medrcina fizicd cuprinde o serie de capitole:

. balneoterapia (apa mrnerala 9i ndmolul)'o htd roteraPla

o termoterapla,o climatoteraPta.o krnetoteraPiao masoteraplar pfle ufi-l ote rap ta.. ergoteraPia, etc.

Mecarttsnte de acgtune.

Factorri fizicr naturali gi artificialr produc modificari de reactivitate locald, regionald 9i

generaia lntervenlra lor este urmatd de reacltt

r neuro-endocrino-metaboltce care pun

tipul mediatorilor chimici' catabolitilor

Poale aPrecla ca factorii fizici

. strmuleazd organismul in eliberarea mijloacelor proprii de acliune pentru

restabili rea homeostaztet'

cercetari are urtimurui deceniu au eraborat conceptur asupra capacitdlii celulei

secretoare. neuronur. de a produce o gamd mare de substanle chimice cu ror semnalizator

gr reglator Existenla neuromediatorilor de naturd colinergicd, adrenergica' histaminergicd'

care s-a dezvoltat de-a

ca mijloace teraPeutice.

baza aPrecierir eficienlei

biochimiei, enzimologiei,

continud si evidenlieze

balneofizioteraPie la cea

in circulalie factori brologrcr activi de

acizi, hormonilor locali 9i generali' Se

serotoninergice la nivelul sinapsei precum gi a cotransmildtorilor 9i a mesagerilor deordinul al doilea asigura o activrtate srnaptrca modulatd adecvata momentului organismului

Reactiile locale sunt reglate 9i de activitatea receptorilor presinaptici (autoreceptori)

prin fenomene de feed-back pozitiv gi negativ.

Sistemul endocrin difuz, paracrin sau APUD rdspunzdtor de hormoni locali,reprezrnta un alt mecanism care dA credit influentelor pe care le exercitibalneofiziote rap ia.

Organe cu rol endocrin sunt considerate tubul digestiv, rinichiul, creierul, pldmdnul.

Un sistem care intervine in modularea reactiilor neuro-endocrine, metabolice areactier de stress in general gr a durerii in particular este reprezentat de peptidele oproide

(endorfine, enkefaline. drmorfine). Endor-finele gi enkefalinele secretate de hipofizaanterroara au rol in combaterea stressulur si totodatd contribuie la intarirea "controlului de

ooartd".

Factorii balne locali pot influenta acest sistem la nivel tisular (secretia deenkefaline)

Descarcarrle hormonale produse de eustressul de efort, acupunctura, masaj,relaxare, krnetoterapre gi repaus actrv sunt deosebit de utile in restabilirea echilibrulutfactorilor neu roho rmonal i de autoreg la re gi mentinerea homeostaziei.

Unele cercetdri au evidenliat inci circuite neuro-endocrino-imunologice de tip feed-har:k ncoatirr sr nozltlv" Y'Y"

Astfel neuroleukina este recunoscuti de ambele sisteme. Ea influenleaziproducerea de anticorpi . Deprimarea reacliilor imune de catre stressul psihologic are la

baza efectele rmunosupresoare ale cortizolului si afectarea receptorilor beta-adrenerqici

leucocitari Stressul deprimd 9i activitatea celulelor NK.

La randul lor produgii de secrelie ai limfocitelor influenleazd sistemul neuro-endocrin

(fLA stimuleaza ACTH)

$i alte descoperiri dau suport actiunii factorilor fizici'. "controlul de poarld" esteprincipalul mod prin care terapia fizicald induce analgezia; reflexul de axon,. reflexele

tonice ale gatulur sprrjind actiunea unor tehnici kinetice; relatia receptori periferici-echilibrul

organrsrnului gr bucla gama contribuie la reeducarea musculard.

Prrn aceste mecanisme dar gi prin altele, factorii fizici creeaza la nivelul unor

aparate 9i sisteme elemente de reglare gi antrenare. Cele mai cunoscute 9i utilizate sunt

efectele la nivelul aparatului locomotor Kinetoterapia este de altfel singurul mijloc de

func!ronalizare a aparatului locomotor in acest context modern preocupdrile s-audezvoltat gi amplificat; plecand de la o specialitate a cdrei adresabilitate era limitatd la

unele momente gi stadii din evolulia unor boli reumatismale, metabolice, digestive, renale,

s-a ajuns la un conlinut ce se ocupd de recuperare , readaptarea, reabilitarea capacitdtii

funclionale, afectata in urma unei boli cronice, congenitale sau posttraumatrc

Stabilirea de cstre CI.M.S. a no{iunii de deficit, incapacitate qi handicap in

evolutia rnei holl a irnpus 6i noliunea de reeuperare medicald, care $e definegte de

qjn{r.*,(*:s*q*rylrit iQ*lrr$l"uir i*'tS?S'u uffi t: **{iu*c *emplex*, medlcal{, edulcationald 9i

s$*iqi-profesi*r:ala rnqlnits a restahiIi *;rt rrrai deplin funatiiie pierdute cle un individ

pre*r.rrn vi d* a dexvslta rneeani$ffte sor'!"lpensatorli, care s*-i asigtlre posibilitatea de

mcince ryi autoservine, respectiv o via{ii activi, cu independen}* economica 9isoci*[s".

Factorri terapeutici naturali 9i artificiali sunt utilizali in reeducarea funclionald a

aparatului locomotor, putmonar 9r cardiovascular, limitatd pa(ial sau total prin evolutia

unor boli inflamatorii sau degenerative, neurologtce, posttraumatice, ischemice, etc'

pornind de la restantul funclionat al bolnavului determinat prin miiloace obiective

(gor-tiometrie. testing muscular, indici funclionali articulari, capacitate de efort' capacitate

respiratorre. etc ) se pot aptica de maniera progresiva gi caf mai precoce scheme

con.,ptexe de tratantent a caror scop esfe refacerea "ad optimum" a funcliei afectate'

Factorii balneofizicali sunt utilizali astdzl in scop

. profilactic,' cu rativ,I recuPerator

problemele legate de profilaxia primara. de preintampinare a unor stdri morbide ocupi loc

principal in cadrul obiectivelor organismelor internalionale pentru sdndtate'

onrul societalii moderne, industrializate gi-a modificat condiliile de muncd gi habitat'

fapt cate a dus ta aparrlta unor sindroame din care amintim"

, srndromul hipoklnetrc (cu consecinle negative asupra maselor musculare,

ststemulut osos' capacita\ii de efort' etc),

r oe tulburare a termoregldrii cu determinarea aga numitor boli "a frigore" 9taltele.

ll*rel* ba{ne*r-*: g:rofi$a*t*** se adr*ssaea t**rnai acestor defici*nte'

Kinetoterapia, terapia contrastanta (cald-rece) de tonifiere, masajul, balnealia,

namolul sunt proceduri ce intervin direct in indepdrtarea unor factori de risc ai a unor stdr

premorbide ale aparatului locomotor, cardiovascular, pulmonar, etc'

Este la fel de important in evolutia dezvoltdrii aparatului locomotor crearea unui

compoftament adecvat fa{d de solicitdrile la care este expus.

Tonofierea unor grupe musculare, posturarea corectd, restabilirea sinergismelor

musculare sunt elemente esentiale in preintdmpinarea unor afectiuni legate de solicitdrile

excesive, de pozitiile vicioase, de unele tulburdri ale morfologiei aparatului locomotor

(sacralizare, lombalizare, picior plat, etc).

T*r;lpia *u fm*tsn {iai*aii are sr:n{rai*Sica{ii generaie gi speciale.

Cele de ordin general sunt:

. afectiuni acute sau cronice acutizate,

. bolr venerice in stadiul acut.o caqecttce,. umori maligne*. hemoraqii.. sa rctn a.. boli ale sAngelui,. boli psihice

CURSUL XI

BALNEOTERAPIA

Balneologia, balneoterapia se ocupi de studiul gi aplicarea in scop terapeutic a

apelcr nritterale s niinrolurrlor terapeutrce qi a ernanatiiiar ele Eaz

.lslqrc.

Valoarea terapeutica a unor factori fizici, artificiali sau naturali a fost sesiztd din

timpuri stravechi

Hipocrate (460 - 377 i.e.n.) formuleazd incd din acea perioadd indicatii ^ntru cura

heliomarind gi subliniazd rolul masajului 9i al kinetoterapiei.

Galen (131 - ZO1 en.) susline uli|zarea apei minerale 9i a namolurilor in r.erse

afectiu n t.

Evul mediu reprezinti o perioadd de stagnare pentru dezvoltarea gtiinlelor in

general, dar 9r pentru medicina fizicd'

publicalia lui F. Hoffman "Dissertalio de mater optima corporis medicina" prin care

Se atrage aten\la asupra valorii terapeutice a apelor mtnerale, gimnasticii, factorilor

clrmaticr. deschide o epoca de importante descoperiri in legdturd cu aceste mijloace

terapeutice (Prtessnitz Kneipp, Ga|vani, Vo|ta, De Bois.Raynoud, etc.).

in lara noastrd degi unele ape minerale, sunt folosite incd de la romani, primele

cercetari fizico-chrmice legate Ce acestea au fost fdcute de Ladeslau Pop (1821), urmate

de A FatLr (1851) Mrnar ZoIta(1854)Saabttet- T Ltdttri esfe cons iderat parintele balneologiei romanegti'

Modul de acliune a factorilor naturali este complex, ei anlreneazd mecanisme locale

gr generale atdt prin caliti!ile lor fizice (termalitate, presiune hidrostatica, hidrodinamicd)

cat gr chtnrtce

jn cadrul unei cure batneoclimatice organizate 18-20 zile, mijloacele medicrnet

frzrce asoctate altor factori medicamentogi dietetici 9i de ordin psihic, concurd la

restabrlirea ritmurilor biologice normale ale homeostazrei Terapia cu factori naturali intr-o

admrnrstrare repetatd, pe o duratd de timp, este o terapie de stimulare, de reglare, care

creeaza co nd rti i de antrenare-ad aptare complexe'

Factorir naturali sunt utilizalr in scop l;t*fri;t*tt*,, curattv $i r*cup*rfitCIf'

- Rotut proftlactic a fost aprecrat in urma studiilor 9i cercetdrilor care au evrdentiat

cregterea rezrstenlei generale a organismului, mobilizarea unor mecanisme adaptive,

neurovegetative endocrine> imunologice Balneoterapia reprezintd un potential de

sdndtate pastra largi categorii de oameni ce inregistreazd factori de risc pe linieprofesionala (pulberi , gaze toxice, umezela, curenti de aer), geneticd gi sociald.

- Rolul curativ, in schemele de tratament a unor boli acegtr factori se gisescaldturi de cei medicamentogi, alimentari, igienici.

- Rolul recuperator se contureazd in legaturd cu existen{a unordeficiente functionale cronice la nivelul aparatului locomotor, pulmonar glca rd rovascu la r.

Intervenlia factorului balnear in cura rnternd sau externd nu trebuie privitd numarprin actiunea directd locald, la nivel arteriocapilar sau a axului hipotalamohipofizar ci mult

mai complex prin angajarea unor mecanisme reflexe de stimulare a hormonilor locali.

Aldeminercle.Apele minerale sunt solulii complexe de sdruri 9i ioni, care au o actiune

terapeutrca, gtrrnlrfrc recunoscutd indeplinrrrd una sau mai mirrte drn urrnaroarele conditii:

- prezenla unor anumite calitali fizice, de temperaturd, pH giosmolaritate:

' prezenta unor anumite cantitdti de substantd chimicd (o nnineralizareti.ltfiiii :ri i:r-1 1-,Liilii 1 g ia lttrlr rr:ri,illiir rLlili CLr electc citttosCule in cantitdtid* fi::l ;;u{w 1g ia litrr.r, saLi i*li *r*il;grcr actrvr irr *enirta{r irtici, sau gaze{e*2, lj2$ railcni cJizolvate

Apele minerale sunt rareori pure, obignuit sunt complexe datoritd condiliilor depresrune ternperaturd potential magnetic ai chimic in care s-au format. Acest fapt conferd

frecarer ape nrnefale o rndtvidualitate fizico-chimicd 9i farmacodinamica.

Apele minerale sunt factori terapeutici a cdror administrare se face sub indicatie 9i

control medrcal.

, liiisrlt.ir*i* ;:pel*r rrrineiale se face ctup* mai multe crite rii:

. orlgtne.o ternperatura. concentratie osmoticd, dar cel mai folosit este celr chlmtc

Confornr acestura ele se imparl in:

. ape oligomrnerale

. carbogazoase,

. alcaline

. ferug rnoase

. clorurosodice

r tod u rate,r sulfuroase,. sulfatate.I radioactive.

Apele minerale se administreazi in curd intern& (crenoterapie), externd (bai),Ir;l;;+li+{r rli/.r{ii tri;ec{il.

Pentru cura interna modul de acliune a unei cure hidrominerale trebuie privit suoraportul unor reglari de tip enzimatic Ai metabolic ca urmare a unei intervenlii de tip reflex.osmolaritatea apei minerale antreneazd gi mecanisme de tip central.

Pentru cura externi intrd in joc elementul termic, mecanic ai chimic, cecaraclerizeazd flecare ape minerald. Se influenleazd in special hemodinamica $lmetabolismul locar_

Apele oligominerale.

Sunt o categorie aparte de ape minerale care nu se supun condiliilor dindefini{ie ele con!indnd sub 1 g substanla dizolvatd la litru. Dupd temperatura larzvor sunt acratoterme 9i acratopege.

Apele acratotertlle se folosesc in iui,r i,:ni,:.iift& Ei se lndil.ll rir a1'*lliirnr ai* aparatuluirc;uijlcii'.r' silulidi;iia ancirri*zatria, artrcxf , pcr"rfi11nte, nevrr*igrr stari post traumatlce, bolirre -;rol*g ice

In cura interna apele acratopege au efe*le diuretice, antispaslice gi au irrdica{ii in bolilei-l;l''liri, .,.!r-:l1iil , i-:il1iil llii:i:.itir' *ailcr" LJrrit;;fe Aceste ape $e gasesc in lara noastrd la'.-airi-ra ,,:;:,ii. lli.-i,r*:.li sirrrrt i'vir:lcicva i::*iix M,rnei]$a Gecaq:i,r

Apele alcaline

Apele alcaline contin minimum 1 g sdruri la litru. Acestea sunt reprezentate de ionurbicarbonrc legat de catronul de Na2+, K+ Ca2+, Mg2+

Apele alcaltne se admintstreaza mai ales in curd rnterna, avanci c& prrncrpaiari ,t ,. ;ii '-: t r"-l rrir . r,:ii.,,ri i-jj{jrrriilt b*lrl* i:r;:alL;-hiliafe Ei ttnel,:,i hCli fnetAL:ciiCe . ACliUneaapelor minerale alcaline nu trebuie inleleasd doar ca o reac{ie chimicd-de neutralizare, crin contextul mecanismelor reflexe, a reacliilor de reglare 9i norm alizare. in crenoterapiaalcalrna indica{ia terapeuticd are un caracter individualizat, efectele terapeutice fiinodependente de structura chrmrcd a aper gi mar ales de raportul CO2 HICO3 HNa, de ioni'de Ca2+ Mg2+ 9i CO2. lzvoarele alcaline se gasesc la: Sldnic Moldova, Tugnad, Borsec,Buadag, Vatra Domei, Vdlcele.

Apele clorurosodicc

Apele clorurosodice (sarate) con{in cei pulin 1 g la Htm de NacL in funclie

de concentratia de ioni de Na+, Q- dizolvali intakim o gamd largd de varietdti,

de la cele hipr:t*irc la cele hipertone (3a09$). in general sunt mixte avdnd in

con{inut irrcainonilii. sulf Ei gaz*.

Dat fiind aceastd largd varietate de concentratii 9i combinalii chimice,efectele terapeutice

gi indica{iile sunt numeroase 9i diferentiate.

Nn {:ur& ext*rnl* se pct f*las! oriee *oncentra{ii, dar ca valoare terapeuticd sesitupaa* p* prin:xi plm*r xpele s&rate eon*entrate (peste tS gll). Actiunea apei sedatoregte atAt componentei fizice (temperaturd, potenlial electric, presiune osmoticd), dar

9i celei chimice. Modificarea reactivitatir vxscr:l*re, nervoase, "dsgetative 9i enclocrine se

instaleaza in mod progresiv in timpul curei

i*13i**qiil*: r*{ln. *5:nrcirlita anchil*;*nla , artroze, peri,rrltil* trevtillgii. aiec{iuni de

I r.:); Ll, : r lr_llvi i,t::.t.ii;l lf;

i.-ucalt;irr* sirnl: Lacul Sdrat, Amara, Oldnegti, Ocna Sibiu, Slanic Prahova.

lJaiit* la ffiafe au o utilizare profilactici 9i curativd.

Ele se integreazd mai ales terapiei contrastante (soare, ndmol, baie mare) solicitdnd

mecanrsmele adaptive ale organismului.

Cura interna cu ape clorurosodrce, evident nu poate fi efectuatd decAt cu ape izo

sau N/1notone in qeneral se acceptd ci apele hipotone stimuleazd secre{ia gastrici. Rolulor in norma|zarea tipului gastrosecretor a fost semnalat de profesorul Bdltaceanu. Apele

hipotone se gasesc la Sdngeorz, Slanic Moldova, Baile Herculane.

Ap,ele stLlLLrpaSp.

Apele sulfuroase conlrrr cel pulin i rtigii $Liiiltfelilil, sub formd de H25, HS, S, 52O3

sau sub forma de complexe coloidale sulfuroase. Hidrogenul sulfurat fiind o substanldh'rrn c1 rinncnl r[jl! poate pdtrunde in organism pe cale tegumentard, digestivd,Iruru vr ilPUJUruresprratore

Sulful rn organism are numeroase roluri: el intrd in constitutia unor aminoacizi,horrronr in conrponentele cartilajului articular. etc Trecerea sulfului anorganic in organic

gr rnvers a fost demult demonstratd.

Apele sulfuroase se utilizeazdmai ales in curd externd. lmersia intr-o astfel de baie

nnnrr ,na rc ancrirl2 unei hiperemii tegumentare. ACeastd vasodilatatie periferiCd, care seuuruu\.9 rd dPdr\

nrelrrnoeste in trrnp. duce la scaderea presiunii arteriale gi la imbunatdtirea travaliuluiY'"'-'cardrac Balneatiile sulfuroase au $i actrune keratoliticd, fapt ce ie rrnplica in tratamentul

unor dermaloze.

Cura externa este indicatd in sp*ndilita anchllozanta, artnoze, nevralgii, nevrite,

*f**ti*ni mhnrti*illsre, hip*rt*Rsium* *nt*nialfr, arterite, *xe{Tie, psoriazis, afectiuni

ginec*lngi*m *rocTice. Cele mai importante statiuni sunt: Herculane, CdlimAnegti,Olanegti, Pucioasa, Nicolina - la9i.

ln cura interna sulful actioneaza asupra tractusului gastrointestinal, ca gi a , celu

biliar, avdnd un efect de stimulare a peristaltismului.

Apele sulfatate.

Apele sufatate contin cel putin 1 g/l de substantd solidd, din care anionul 504,2

este principalul reprezentant. Acesta este in combinatie cu Na+, Ca2+,M92+ cu Fe. Apele

sulfatate sunt in general hipotone 9i au indica{ii mai ales in cura interna. Actiunea lor se

exercita asupra st*niacuiui unde induc procese de drminuare il $ecretiei. Efecte impoftante

au loc asupra rnctrlita{ii intestinale, prin actionarea directd a receptorilor intestinali.Colereza 9i kineu'ca cdilor biliare este de asemenea influentatd favorabil, inc6t biliopatiiler"^^+:^^^r^ '^^-^:inta una din principalele indicalii Diabetul zaharat gi diateza unealur ru\rur ldrE I vvrgzreprezintd o altd indrcatie. Localitatile sunt" lvanda gi lzvorul Mircea - la9i.

Apele carbogazoase.

Apele carbogazoase contin minim 1 g CO.- Bioxidul de carbon influenteazdcapacitatea dizolvanta, aga incAt aceste ape au o mineralizare mare. Se gdsesc innumeroase conrbinatii, cu Ca+2, Q", S"2. Fe-3, etc. Aceste ape se utilizeazit atdt in cura

rnterna cdt 9r externd.

In cura internd au o actiune hiperemizantd a mucoasei digestive, ducdnd lacregterea secretiei gastrice. SLrilt cotate ca flpe de nras5, bune.

Cura externa reprezintd indicatia cea mai frecventd a apelor carbogazoase. Ea se

''r^+^'^^+^ ^{- ^*"Jui vasodilatator prin aclrune directd a CO2 asupra sistemului--+n.inannirnr ^^rasta vasodilatatie periferica conduce la modificari de hemodinamicd cudr tur r\.,/uclPIrdt, aluc

imbunatdtirea activitatii inimii gi a perfuziei tisulare.

lrnersra in apd a pacientului este urmata de acoperirea intregii suprafele cu opelicula de bule de CO2, aga incdt in afara mecanismului chimic, aparitia efectuluivasodilatator se datoregte gi micromasajului exercitat de acestea Baia se administreaza la

temperatura de termoindiferenld, la 32-34"C. Se produce un efect hipotermizant care--^r;{;^; ^r^^+^r^ asupra sistemului circulator prin aparilia bradicardiei. Indicatia principald

o reprezintd i:i-ilrle i-:;*rdir:vnscirinre (Hi-,4\ siadiul igr il, cardropi:tia ischemicd, sindrcamele

i:)'i$1. iir.,ilrIuili.r,: ir itir:t*lt,rl v;is;ulcp;:ttll* etc.).Staliunrle cu ape carbogazoase sunt: i;*rv;: ir;1. Vatrm ffislrnei, #ur"r;t:g, 't**ryrtad, ffiq:rs*c.

l{ *rn * I ul I i I # tsiapsl$llq r:Jpej_qjc{ p I e_i

Namolurile sunt substanle de origine minerald sau organicd, fin divizate, care se

gasesc in stare de suspensre Termenul de r:*l*irj se acordd doar nimolurilor terapeutice.

Dupa origine ndmolurile se impart in:

- ri;ilrilil.rr; .:lliprr:;:*:/rr:* care s-au format pe fundul lacurilor sdrate 9i a mdrilor prin

ac{iunea unor microroganisme asupra substantelor organice.asupra florei 9i fauneibazinului. Formarea lor a durat timp indelungat, implicdnd procese de ordin geologic,

biologic Ai chimic

- i;drri*lirrJs rie furrl:* au rezultat din descompunerea sub influentamicroorganismelor a resturilor vegetale din mlagtini;

- ri:ililuirid&.' lirlir.,i".l{., care se formeazd prin sedimentarea sdrurilorunor izvoare (sulfuroase, calcice, feruginoase) pe particule de sol.

Ndmolul este deci un sistem fizico-chirnic heterogen, ce prezintd o fazd lichidd 9iuna solida; fifr * parle orgarnic6 gi uria niineraia.

Substan{ele *rganici: sunt:

. aczt humintcr,

. hidratii de carbon,

. ragin,,

. resturi proterce, lipidice, etc.Substanla anorganicd cuprinde: sulfaii, carbona{i silicatr. bioxid de silicit-t.

hrrlri-lsllf,ira rJr ir*i. etc

Ndmolul terapeutic actioneazd atAt in baza calitdtilor fizice, cdt gi a celor chimice,

Mai cunoscute pani in prezent sunt proprietdtile fizice.

- ;tii i.;i,t",,r - capacitatea de a absorbi 9i a reline apa;- i;liistiiiiiritlii - capacitatea de a-gi schimba forma sub ac{iunea unor

fo(e din afard,

- .3raor-ri l* rlrspersre - depinde de dimensiunile particulelor;i.lt:r: t$l'l;i.'-';i

- :,,r,.,! irl-: - este caoacitatea de a absorbi cdldura. Ea contribute celmar mult la apari{ia efectelor terapeutice ale peloidelor.

Namolul are o metodologie particulard de aplicare 9i anume: impachetiri complete

sau par-tiale, cataplasme, bdi, onctiuni.

Indicatirle privesc bolile reumatismale degenerative, afectiunile post traumatice,

afectiunr de neuron motor perivrscerite. ginecopatii cronice.

ELECTROLOGIA

Electrologia are ca scop studiul consecinlelor terapeutice a unor agenti fizici

cum sunt: curentul electric, vibra{iile mecanice gi radialiile electromagnetice.Elementul comun al acestor agenti fizici este capacitatea lor de a influenla fo(eleelectromagnetice ce se exercitd intre particulele ce poaftd ?ncdrcdturd electrica(protonii gi electronii)

Modificarile bioelectrice induse de acegti agenli fizici angajeazd modificdri ale

fiziologiei celulare.

Electroterapia.

Electroterapia inseamnd aplicarea curentului electric asupra unei regiuni a

organrsmulur in scopul oblinerii unor efecte terapeutice

Forme de curent folosite in electroterapie.

l. - curentul galvanic - curent continuu (frecventa = 0);ll - curent de joasd frecventd (1 - 100 Hz;lll - curent de medie frecven{a - 800 - 10.000 Hz;lV - curent de inalti frecventa - peste 100.000 Hz.Dupa sensul in care circuld curentul electric, acegtia se clasifica in

i; ni':j ireiir:rair gi brcl irec{ionali.

a Curentul unidirectional (polarizat).Se caracterizeaza prin aparitia efectelor polare. Formele cele mai folosite sunt:

- curentul galvanic constant (continuu) a cdrui intensitate (l) nu variaza in timp,

- curent galvanic intrerupt; intensitatea trece de la o valoare nuld la unamaximd apoi revine la valoarea nuld intr-un timp scurt (sub 2 secunde).

Aceasta variatre se numegte irnpuls electric.

lmpulsul electric poate avea mai multe forme:

- impuls cu front drept apdrut ?n urma intreruperilor brugte,,cLll.litgttiar

- impuls cu pantd progresiva - triunghir-ilar, intreruperea nu esternstantanee cr progresiva Intensitatea cregte lent de la r'0" la valoareamaxrma gr apor descregte;

lrrt* Orllr'r

Forme de curent electric folosite in terapie

?

$N[T|lnil|1||i[ml- -*

Curen{i modulali in frecven(d

- impuls cu pantd progresiva - *xponen{ial, intensitatea cregte dupd o curbiexponenliala de la valoarea "0" la cea maximd, apoi descregte dupd acelagi principiu.

ipractica nu se folosegte un impuls ci un tren de impulsuri, o succesiune de

iirpLri$ilr de s*ur1a duratd

Dupd "aceea perioada de activitate (secunde) urmeazd o duratd de repaus(secunde) in timpul cdreia nu trece nici un curent

Modularea - este un fenomen fizic, de varia{ie a unor parametri (frecvenla,amplrtudine) pe durata trenului de impulsuri.

Acest proces se impune in practica datoritd fenomenului de acomodare careapare rapid gi care scade randamentul terapeutic.

b. Curenlii bidireclionali (nepolariza{i). Se caracterizeazd prin absenla efectelor

polare gi prin prezenta oscilatiilor particulelor in raport cu pozilia initiald. Ei pot fi:

- curenfi simetrici- curent alternativ, sinusoidal;- curen[i asimetrici - migcarea electronilor realizeaza un aspect

asimetric fata de pozitia initiala de referintd

Acliunea biologica a curentului electric.

Prin electroterapie se pot obline urmdtoarele acliuni:

I ronizanta care permite penetrarea substanlelor chimice prin piele;

i excitomotorie,'-t vasoclrlatatoare. nutritiva gi rezorbtiva.

i. A*trug:e* i*rriz*nta. Trecerea unui curent continuu, galvanic prin piele duce

la cregteiea permeabilitatii acesteia fapt ce va avea ca urmare penetratia de ioni gi

molecule ionizate. Procesul de penetrare a ionilor se numegte dieiectrolizd.

Dielectroforeza este procesul de penetrare a moleculelor ionizante,nescrndate cu alutorul curentului electric. Zona ionizata poartd macromolecula in

sensrrl rmnrrs de incarcatura electrica

Fenomenul de drelectroliza 9r de dielectroforeza este urmat de un proces

imediat, local la nivelul tesuturilor 9i irr ai cicrlea timp de o acltune gene rala.

Rrscul acestui tratament este arsr-rra, care poate fi superficiald 9i profundddaca exista un metal (osteosinteza) in straturile subiacente.

Arsura poate fi electricd sau chimicd.Arsura electrica este legata de cantitatea de electricitate pe care o primesc

celulele in timpul aplicatiei

Aceasta nu trebuie sd depdgeascd 0,1 mA/cm2 de suprafat;i de electrad. in

practica este util de a se alege intensitali scdzute (intensitate care se percepe ca o

ugoara furnicdturi).

Arsr-irn r:hrrrrru este legatd de depunerea de produgiacizt pe anod gi bazici

oe catod.

De aceea, este necesard interpunerea intre tegumente gi electrod a unui

strat hidrofrl, aga incdt substanlele caustice sd nu atingd pielea.

Tuluui ir*ces;iitratam*ntuluii est* c* 2il-30 r'ninute i*xista un timp de iaten{d

in penetra{re care este de minim 15 minutei.

ELECTROTERAPIE

Electroterapia ocupa un loc important an cadrul terapiei moderne, cuprinzand

metode care folosesc an scop terapeutic diferite forme de curent electric (curent

continuu, curenti de joasa frecventa, curenti de medie frecventa), forme ale energiei

electro-magnetice de analta frecventa (undele scurte), vibratii mecantce(ultrasunetul) campuri electro-magnetice de joasa frecventa si vibratii electro-magnetice (radiatii infrarosii si ultraviolete)

Curentul electric se defineste ca miscare a particulelor ancarcate electric, iar

mediul an care se produce aceasta miscare constituie un conductor electric.

Organismul uman. datorita componentelor sale, intra an categoriaconductorrlor de gradul ll. an compozitia sa, apa este prezenta an procent de 75-80o/o. La trecerea curentului se produce disocierea ei an H+ si OH-, prezenta ionilor de

H+ imprimand tesutului respectiv gradul de aciditate, iar prezenta OH- gradul de

alcalrnrtate numeroase reactii din organism depind de ph-ul mediului. Sarurile

mtnerale sant in mayoritate constituite din saruri de Na, K, Mg, Ca. lonii de sodiu si

potasru cresc excitabrlltatea tesuturilor, ionii de calciu si magnezru o scad.

RASPiNDIREA CURENTULUI iN ORGANISM

Modul an care curentii electrici terapeutici se raspandesc in organism are

u rmatoa rele caracteristici.

. rndiferent de locul unde sant amplasa{l electrozii lirriile de forta ale curentului

se raspandesc an tot corpul, cantitatea cea mai mare trecand ansa pe zonele ce

ooun rezistenta cea mai mica:

. pe regiunea cuprinsa antre electrozi, intensitatea curentului nu este egala, ci

proportionala cu cond uctibi I itatea electrica a tesuturilor,

. cu cat un segment este situat mai deparle de electrozi, intensitatea curentului

ajuns la el este mai mica;

. un tesut nu este un conductor uniform, deoarece membrana celulara gispatiile intercelulare opun rezistente diferite trecerii curentului electric;

. conductibilitatea electrica a unui tesut este direct proportionala cu continutul

lui an apa. Din acest punct de vedere lrchidul cefalorahidian, limfa, secretia biliara,

sangele sant cele mai bune conducatoare de electricitate; rau conducatoare sant

tesutul gras si cel osos.

MODUL DE pENETRARE AL CURENTTLOR iru leSUrUntCurentii electrrci penetreaza in mod diferenliat lesuturile in fuclie de tipul

cu rentu lu i:

- curentul galvanic ai curentul alternativ de joasd frecventa se raspandesc exclusiv an

spatiul intercelular, deoarece membrana celulara le opune rezistenta;- curentul alternativ de analta frecventa nu antampina rezistenta din parteamembranelor celulare.

ELECTROFIZIOLOGIE

Proprietatea celulelor vii de a reactiona la un stimul se numeste iritabilitate; ca

^ -^^+,^ ^-;-^-^ l^\r rduus prrrdro rq Ul'l stimul, apare un raspuns local.

Excitabilitatea este considerata ca o reactie secundara a tesuturilor si setraduce prin transmiterea mai departe a stimulului de catre celulele si fibrelenervoase

Pentru declansarea excitatiei stimulul trebuie aiba o intensitate minimaprecrsa, care se numeste intensitate de prag a stimulului. Actiunea stimulului trebuie

sa se exercite un anumit timp minim pentru a se declansa excitatia

Numai stimulii "peste prag" pot determina o reactie care se propaga ca unda

de excitatie si care poate fi masurata la distanta de locul excitatieiStimulrr sub nrvelul 'pragului" au o actiune limitata la locul unde sant aplicati; ocrestere a intensitatii stimulului peste valoarea "pragului" nu duce la o crestere a

raspunsului. Acest comportament al structurilor celulare la diferite grade deintensitate ale stimulului este cunoscut an fiziologie sub denumirea "legea totul sau

nrmic" Daca prin stimuli electricr sant excitate mai multe celule, an functie de

intensitatea curentului si de suprafata stimulata apare un raspuns tisular variabil ca

marime.

POTENTIALUL DE REPAUS

Membrana celulara, care este foarte subtire (70 MICRONI), fiind alcatuita din

liprde si albumine si avand o permeabilitate selectiva, joaca rolul hotarator atat an

repaus cat si an timpul stimularii. La nivelul ei se gaseste o repartitie caracteristica a

ionilor. rolul principal avandu-l ionii de Na+ si K+, aflati an concentratii diferite de o

parte si de alta a membranei. Astfel, Na+ se gaseste an exteriorul celulei anconcentratie de 142-145 mEq/|, iar an interior an concentratie de 10-12mEqll (raport

1211). K+ are o concentratie extracelulara de 4 mEq/l si intracelulara de 140-155

mEq/l (raport 1/38)

Aceasta diferenta este mentinuta prin mecanismul de "pompa", mecanism an

cadrul caruia rolul principal ai revrne pompei de sodiu, care expulzeaza activ sodiul

extracelular, potasiul intrand an celula printr-un proces pasiv.Datorita diferentei de concentratie a ionilor de Na+ si K+, la nivelul membranei

celulare an repaus se realizeaza o diferenta de tensiune numita potential demembrana sau de repaus, care masurat prin tehnica microelectrozilor, are o valoare

de -70 pana la -90 mV (interiorul celulei fiind ancarcat negativ. Din calculul teoretic al

potentialulur de membrana an raport cu concentratia de Na+ si K+ din exteriorul si

interiorul celulei a rezultat o valoare de -86 mV.

POTENTIALUL DE ACTIUNE

Depolarizarea

Stimularea celulei prin agenti fizici sau chimici produce schimbari rapide si

rnrpodante ale valorilor potentialulur de membrana. La nivelul ei se produc modificari

ale pernreabilitatii pentru ionii de sodiu care migreaza masiv dinspre extertor spre

interior. Are loc astfel procesul de depolarizare, prrn care partea externa a

membranei devine negativa, iar cea interna pozitiva.

Ulterior are loc un flux invers al ionilor de potasiu, dar de mai mica amploare,

viteza de mlgrare a sodiului fiind de 7 ori mai mare decat cea a potasiului.Datorita modificarrlor de permeabilitate si concentratie ronica. stimulul cu nivel de

prag reduce potentialul de repaus cu 15-20 mV, acesta aJungand astfel la o valoare

de -65 mV, numita potential "critic"; este momentul depolarizarii membranei si

declansarri potentialului de actiune.

Intensitate minima necesara pentru declansarea stimului se numeste reobaza.

Repolarizarea

In timpul fazei de repolarizare se produce o inactivare a mecanismului detransport al sodiului spre interiorul celulei, cu cresterea permeabilitatii membraneipentru potasiu cu durata de 1 ms. Interiorul celulei atinge an puctul maxim al acestuiproces +40 mV fata de exteriorul celulei; cu aceasta procesele declansate destimulare anceteaza.

Modificarile de potential care au loc an timpul depolarizarii si repolarizariialcatuiesc "potentialul de actiune".

"Tensiunea de iesire " era an timpul repausului membranal de -80 mV, iartensiunea rntracelulara atinsa la sfarsitul repolarizarii era de +40 mV. ampreunaacestea realtzeaza un potential de actiune de 120 mV

Restitutia

Refacerea potentialului de repaus (restitutia) ancepe dupa terminarea fazei de

repolartzare a membranei celulare.Prin pompa de sodiu-potasiu, Na+ suplimentariese din celula. iar potasiul reintra an celula pana cand potentialul atinge valoarea de

repaus de -80 mV. an timpul potentialului de actiune (depolarizare) membranacelulara nu poate reactiona la un alt stimul, motiv pentru care aceasta perioada senumeste refractara absoluta".

Pe parcursul fazer de repolarizare exista o perioada numita "refractararelatrva cand pragul de excitare este mai scazut.

Prtn masuratorile efectuate, s-a stabilit ca o fibra nervoasa mielinizata poate

conduce cel mult 800-1000 de impulsuri pe secunda la o stimulare artificiala, dardupa un trrnp scazut la frecventele mari, perioada refractara absoluta (1 ms) crestest frecvertta maxtma transmisa va scadea. Aceasta este "oboseala", tipica unuiststem care functioneaza dupa legea "totul sau nimic".La frecventele mai reduse (50-

100 Hz) fibrele nervoase medulare pot fi ansa stimulate pe un timp mai lung, fara ase instala fenomenul de oboseala.

i ;i:i\*ii*r'Ie* ..irrt*1i];r;*. -se realizeazd prin mai multe mecanisme:- prrn actiunea ionizantd, care f aciliteazd pdtrunderea unor substante,

care influen\eaza direct procesul inflamator;

- prin acliunea galvanicd sub electrodul pozitiv. Simpla trecere a unulcurent galvanic se insotegte la electrodul pozitiv de un blocaj al transmiterii

durerii. Aceastd actiune antalgicd se manifestd numai la nivelul straturilorsuperficiale. Se datoregte fenomenului de hiperpolarizare pozitivd (rezultatal absorbtiei de electroni de cdtre polul pozitiv) urmat de intrerupereainformatiilor prin blocarea fluxului nervos, de incdrcarea pozitvd amembranelor. Aceastd actiune nu este prea intensa.

- prin activarea controlului de poartd - la nivel medular. in 1965Melzac ai Wall au evidentiat existenta unei acliuni a fibrelor A {groase,rnreli*ies, *l"r *unducere rapide, 130 mlsec,) prin intermediul unui neuron

inhibitor din substanla Rolando de la nivelul cornului posterior, asuprafiha"*!t>r e {nemlelinlzate, d* mic calibru, cu viteu* m[c* de 3 mlsec.)"Informatiile nociceptive sunt transmise prin fibrele C. Ele pot fi blocate lanivelul por[ii de informatia pornita de la un exteroreceptor gi transmisd prin

fibrele A, din acelagi teritoriu metameric.

Stimulul electric poate inchide poarta, in afara cazurilor de hiperalgie, dedurere prin dezaferentalie, sau de durere referitd.

Clasic efectul analgezic prin neurostimulare perifericd se obtine cu frecvente

mici (ugoara contraclie) cu durata de 10 sec., cu curentul galvanic intrerupt (cu

rmpulsurr sau trenurr de impulsuri), cu curentai alternativ de loasa frecvenld. Cele

mai bune rezultate apar utrlizand frecvenlele cuprinse intre 30 -100 Hz, cu intensiiate

mica cu durata de 10 minute, mai multe gedinte pe zi, electrodul activ fiind polul

negativ.

Nei;rustirn*l;lrea periferie* *s realieeaEd cr.i electrod aryezat pe traiectulri*l'vulrr;^

- alt mecanism implicd secretia de morftnornrmetice (enkefaline,endomor-fine). Aplicarea frecvenlelor de 2-8 Hz cu intensitate mare IaIrmita suporlabilului. timp de'10 minute, cu impulsuri scurte sub lmili secundd, este

modalrtatea care angaleaza acest mecanism

ma" controlului de poartd"

RBNF

Curba pragurilor de depolarizare

3. Actiunea excitomotorie - este deosebitd dupd cum ne adresdmmugchiului inervat sau denervat

a. Mugchi inervat. Variatia rapida de curent (impuls sau curent alternativ)poate provoca o depolarizare a membranei musculare cu aparitia unei contractii.Aceastd contraclie involuntari, indusa electric, are caracterele fiziologice alecontraclrei voluntare Parametrii morfofunctionali ai mugchiului (numdrul defibre contractile, cantitatea de glrogen, enzime) sunt direct legali de contractie.Un mugchi care nu se contractd suficient merge la atrofie.

De asemenea, vascularizalia profundd a mugchiului este direct legata deactivitatea contractild. Degeurile metabolrce ce rezultd in urma contractiei au actiune

vasodrlatatoare. care asigurd la rdndul ei atdt nutritia cdt 9i eliminarea produgilor.

Ac{iunea excitomotorie se realizeazd cu impulsuri izolate (rectangular, trapezoidal)

sau iterative (trenuri de irnpulsuri de joasi 9i medie frecvenld) sau curent alternativ(ro3S? Sr medre frecventdt.

b. Mugchi denervat.in paraliziile periferice prin lezarea motoneuronilor alfara',anal'_^^i^\cr U'L,urErrr, rrsU[otfl'leSis sau neurapraxie) mugchiul este flasc, se atrofiazd 9ievolueaza spre scleroza. Deci, la refacerea motoneuronilor prin regenerareawaleriana (1 mm/sdpt) efectorul (mugchiul) nu va mai avea parametriicontractili Electroterapia excitomotorie arc ca scop mentinerea, cdt mai multtinrp a parametrilor contractili ai mugchiului.

Fiecare gedin{a de excitoterapre trebuie precedata de cateva minute determoterapie. Se folosesc pentru excitare impulsurile rectangulare de lungd durata (in

denervdrile totale) 9i cu pantd progresivd - exponen!iald, in denervdrile pa(iale.Reglalul pantei este in functie de parametrii musculari (cronaxie, reobazd, curbarntensrta{ir/durata, pragul de climalizdr) Tralamentul excitomotor se conduce dupd

EMG. Exrstenla unui potenlial de reinervare, va permite continuarea excitoterapiei.

Inexistenta lui va indruma tratamentul spre o chirurgie de transplant 9i reeducare, sau

spre o kinetoterapie de compensalie.

I " # * re mft ,,eo rrtt sl'{i ; o$n$&nt,'S:alwsryi* I

Se caracterizeazd printr-un flux de electroni neintrerupt 9i unidirectional.Actiunea fiziologicd consti din.

- disocialia 9i migratia ionilor (electroliza);- electroforeza',- electroosmoza;- modificarea pragului de excitabilitate a fibrelor motorii (scddere la

polul pozitiv gi cregtere la polul negativ);

- modificarea excitabilitdtii in fibrele senzitive (sub anod apare oscddere a excitabilitdtii care are drept consecintd o acliune antalgica);

- modificarea excitabilitatii fibrelor vegetative, cu aparitia uneivasodilatatii, atat profunde cAt 9i superficiale (nelegata de poli);

- acliune asupra SNC; cand sensul curentului este descendent, efectuleste sedativ, iar cand este ascendent efectul este de cre$tere a excitabilitdtii.

Modalitati de aplicare:

- cu electrozi aplica{i pe tegument, in sens transversal sau longitudinalfata de axul membrului sau articulatiei;

- bai pa(rale pentru membrul supenor gi inferior;- bei generale - baia Stanger.

lonoforeza - reprezintd o formd particulard de aplicare a curentului galvanic,care are ca scop transportul unor medicamente sau substante prin piele. Pentrurealtzarea rn practrca este necesard respectarea legii polaritalii, astfel cdmedicamentul se ageaza la electrodul cu aceeagi polaritate electricd. La anod se

aplicd acetilcolina, histamina, novocaina, corticoizii, clorura de calciu, sulfatul

de magneziu; la catod - salicilatul de sodiu, sdrurile acide organice.

Substantele trebure sd fie in solutii ugor disociabile, de concentratie micd (1 -2%)Durata gedrntei este peste 15 minute cu intensitate micd (1,5 - 2,5 mA, perceputd ca

o senzatie de ugoara furnrcatura).

lndicalii: nevralgii (sciatice, crurale, intercostale, cervicobrahiale),nevrite, neuropatii, mialgii, artralgi 9i artrite, contracturi musculare, paralizie

flasca gi. spasficd, stdri posttraumatice, tulburdri funclionale vasculare(acrocianoza, sindrom Raynaud).

Contraindicatii: stdri febrile, iminentd de embolie, boli inflamatorii gi infectioase

ale pielii