Academia de Studii Economice Bucuresti-Facultatea Economia Agroalimentara si a

Mediului

Balanta de Plati a Romaniei in perioada 1990

– 2012

Realizatori:Pirvan Ana Maria

Popa Ioana Alexandra

1

Capitolul 1. Balanta de plati – caracteriziare generala

Balanta de Plati este un document contabil ce prezinta intr-o forma scurta registrul

tranzactiilor economice duse la capat intre rezidentii unei tari si cei din restul lumii in timpul unei

perioade de timp determinate care este normal de un an. Vom utiliza aici specificatiile celui de-al

Cincilea Manual al Balantei de Plati elaborat de FMI, care sunt cele utilizate cu mai mare sau mai

putina fidelitate de majoritatea tarilor. Ca exemplu vom utiliza datele economiei spaniole asa cum

au fost elaborate de Banca Spaniei. Tarile europene urmeaza normele FMI cu unele norme

aditionale specifice care permit elaborarea unei balante de catre Banca Centrala Europeana. BCE

defineste Balanta de Plati ca "statistica ce culege, cu diferentele respective, tranzactiile

transfrontaliere in timpul perioadei la care se refera, lunar, trimestrial sau anual."

Contul curent se divide in patru balante de baza: bunuri, servicii, venituri si transferuri.

Balanta de bunuri, numita si de marfuri, foloseste ca sursa de informatii elementare pentru

datele statistice culese si elaborate de Departamentul Vamal de la Agentia de Stat din

administratia Fiscala, desi le elaboreaza din nou cu ajustarile de rigoare. De exemplu, importurile

din Balanta de Plati trebuie sa apara cu valoare FOB in loc de CIF, dupa cum le elaboreaza

Departamentul Vamal. Preturile FOB (Free On Board) se diferentiaza de preturile CIF (Cost,

Insurance and Freight) pentru ca ultimele includ navlul si asigurarile. Normal, in elaborarea

Balantei de Plati, navlul si asigurarile trebuie contabilizate ca servicii si nu ca marfuri.

Balanta serviciilor include urmatoarele concepte: turism si calatorii, transporturi,

comunicatii, constructii, asigurari, servicii financiare, informatice, culturale si recreative inchiriate

companiilor, persoanelor, guvernului, regalitatii si veniturilor proprietatii imateriale. In realitate,

in Spania, aproape toata suma serviciilor se datoreaza turismului. Concret, contul serviciilor din

acest an a fost:

In contul de venituri, intrarile sunt veniturile percepute de proprietarii factorilor (munca

sau capital) spanioli angajati in exterior, in timp ce platile sunt veniturile trimise proprietarilor

straini de factori de productie (munca sau capital) angajati in tara noastra. Veniturile din munca

2

sunt remuneratiile lucratorilor frontalieri, sezonieri sau temporari. Este o rubrica in care

informatia ce se obtine nu va fi niciodata foarte precisa, si pentru ca multe venituri mici nu se

declara, o parte din totalul veniturilor se va cheltui in tara de origine.

In elaborarea contului de transferuri curente principala dificultate este sa se faca distinctie

intre ce transferuri sunt curente si care sunt de capital. Ca transferuri curente apar transferurile de

emigranti, impozitele, prestatiile si cotizatiile la Asigurarile sociale, donatiile destinate achizitiei

bunurilor de consum, retributiile personalului ce presteaza servicii in afara, in programe de

intrajutorare, pensii alimentare, mosteniri, premii literare, artistice, stiintifice si altele, premii ale

jocurilor de noroc, cotizatii la asociatiile de binefacere, de recreere, culturale, stiintifice si

sportive, etc.

Contul financiar este impartit in cinci balante: investitii directe, investitii de portofoliu,

investitii financiare, alte investitii si tipuri de rezerve.

Investitiile directe sunt cele in care investitorul este ghidat dupa obiectivul obtinerii unei

rentabilitati permanente si influentei in organele directive ale intreprinderii investitoare.

Investitiile de portofoliu sunt achizitiile de valori negociabile cand reprezinta un procentaj

mai mic al companiei investitoare. Pragul este stabilit de FMI in limita lui 10% din capital.

Investitiile financiare includ optiunile, actiunile financiare futures, warrants, orice actiuni

sau valori, cumpararile si vanzarile de devize la termen, acordurile nivelurilor dobanzilor viitoare

(FRA), schimburile financiare de moneda sau nivelurile dobanzilor si orice alt schimb financiar

sau swap, indici, cotizatii medii sau orice alta clasa de active.

In alte investitii sunt considerate operatiile de imprumuturi comerciale si financiare.

Contul variatiilor de rezerve ia in considerare miscarile activelor externe controlate de

autoritatile monetare ce se utilizeaza pentru a finanta dezechilibrele balantei sau pentru interventii

pe pietele de schimb.

3

Soldul total al Balantei de Plati este rezultatul insumarii soldurilor conturilor curente, ale

capitalului, financiare si erorile care s-au putut detecta in calcule. Soldul va fi intotdeauna, dupa

cum am spus mai inainte, zero.

Existenta excedentelor sau deficitelor in vreo sub-balanta este ceva normal; situatia

preocupand cand dezechilibrul este foarte important si cand se mentine in forma sustinuta in timp.

Un dezechilibru permanent indica existenta problemelor grave ce trebuie rezolvate. Un deficit

persistent in conturile curente obisnuieste sa fie consecinta unei rate de inflatie superioara celei a

tarilor cu care se face comert, ceea ce scumpeste produsele nationale facand astfel dificile

exporturile. Masurile fiscale si monetare folosite au si ele efectul de a reduce capacitatea de

consum a familiilor si deci a cererii lor de importuri. Stabilirea controalelor directe ale miscarilor

capitalurilor si marfurilor sunt o tentatie pentru guvernele cu deficite permanente dar incurajeaza

ineficienta si scaderea productivitatii, reduc cresterea si prejudiciaza bunastarea tarii pe termen

lung si scurt.

In abordarea pentru prima data a temei Balantei de Plati, trebuie clarificat ca toate

tranzactiile economice vor determina doua pozitii in balanta, una in coloana veniturilor si una in

cea a platilor, una pentru valoarea marfurilor, serviciilor si titlurilor de credit care s-au dat, alta

pentru contrapartida in bani, in credite sau in bunuri sau servicii. De aceea suma celor doua

coloane ale balantei este intotdeauna aceeasi, soldul Balantei de Plati este intotdeauna nul, balanta

este intotdeauna in echilibru. Cand se vorbeste de deficit si excedent in Balanta de Plati se face

referire numai la unele din conturile sale sau la sub-balante.

Tranzactiile se ordoneaza in trei mari rubrici: contul curent, contul de capital si contul

financiar.

Capitolul 2 . ANALIZA SI STATISTICA BALANTEI DE PLATI A ROMANIEI

ANALIZA STATISTICA A BALANTEI DE PLATI A ROMANIEI IN

INTERVALUL 1992-2001

Pentru realizarea analizei statistice a balantei de plati externe a Romaniei, vom considera si

calcula in continuare urmatorii indicatori statistici:

4

Marimea absoluta a soldului ce poate fi calculat atat pentru contul curent cu toate componentele

sale, cat si pentru contul de capital si financiar; acest indicator se calculeaza ca diferenta intre

incasarile si platile aferente fiecarui post.

Contributia fiecarui post la dezechilibrul general este un alt indicator care ofera o imagine de

ansamblu asupra cauzelor dezechilibrului.

Observatie: pentru posturile care nu prezinta date, nu s-a putut calcula rata de contributie la

dezechilibrul general al BPE, deoarece soldurile au semne diferite.Dezechilibrul se datoreaza in

cea mai mare parte postului “ bunuri” , urmat de “ servicii”.

Marimea relativa a soldului BPE fata de:

1. produsul intern brut;

2. totalul tranzactiilor;

1. O astfel de marime derivata arata cat reprezinta procentual deficitul (excedentul) BPE

fata de PIB.

Se considera ca un dezechilibru de +sau –2% pana la + sau –5% (al contului curent) fata de PIB

este firesc atata timp cat debalanta nu se permanentizeaza. Dupa cum se observa din tabelul de

mai jos, pentru anii 1992 si 1996 deficitele au depasit –5% din PIB(pentru contul curent)-1992: –

7.9% si 1996: -7.2%, dezechilibrul important si care reclama masuri concertate din partea

Guvernului si BNR pentru a redresa balanta pe termen scurt. De altfel si in 1993 si 1995 valorile

MRS au fost foarte aproape de pragul de –5%.

Balanta de plãti a fost puternic influentatã, în prima parte a anului 1999, de scãderea cererii externe, în

special a Europei Occidentale, de nivelul ridicat al serviciului datoriei externe, de accesul dificil la

finanþare externã, de înrãutãþirea climatului investiþional ºi de repatrierea capitalurilor pe termen

scurt. Din luna iulie, revirimentul economiilor occidentale, în special al cererii de import a acestora,

ca urmare a relaxãrii condiþiilor monetare ºi revigorãrii mediului internaþional, a stimulat si economia

româneascã, determinând progrese în domeniul producþiei si al exportului.

Contul curent al balanþei de plãþi a atins în 1999 un deficit de 1 296 milioane dolari SUA, în scãdere

cu mai mult de jumãtate faþã de 1998, în timp ce absorbþia internã s-a redus cu 20,6 la sutã.

Raportul dintre consumul final ºi investiþii a rãmas aproape nemodificat, investiþiile continuând sã

5

reprezinte sub o cincime din absorbþie, afectând perspectivele de creºtere economicã ºi de

finanþare a deficitului extern. Dupã ce în 1998 procesul de economisire s-a accentuat, ca urmare a

influxului mare de investiþii strãine (peste 2 miliarde dolari), reflectat însã într-un nivel ridicat al

importului (10,9 miliarde dolari SUA) ºi într-un deficit de aproape 3 miliarde dolari, prioritarã pentru

1999 a fost ajustarea importului. În acest sens, au fost aplicate politici monetare ºi fiscale ferme încã

din primele luni ale anului, susþinute de politici salariale de limitare a cererii interne si de

restructurare a industriei, cu impact negativ asupra investiþiilor, dar favorabile reducerii deficitului de

cont curent ºi stimulãrii economisirii.

Reducerea cu 3,1 puncte procentuale a ponderii deficitului comercial în PIB faþã de 1998 a fost

determinatã de majorarea mai accentuatã a exportului comparativ cu cea a importului (cu 5 puncte

procentuale, respectiv 1,9 puncte procentuale în PIB), ceea ce s-a reflectat în creºterea gradului de

deschidere a economiei româneºti (53,2 la sutã fatã de 46,3 la sutã în 1998).

În anul 2001 balanţa de plăţi a României a reflectat atât eforturile pentru consolidarea creşterii

economice, cât şi transformările nefavorabile din mediul extern, materializate în adâncirea

deficitului comercial şi de cont curent. Îmbunătăţirea performanţelor economice a facilitat însă

finanţarea a mai mult de jumătate din deficitul extern din investiţii directe şi a favorizat accesul pe

pieţele internaţionale de capital.

Deficitul contului curent a înregistrat o valoare de 2 317 milioane dolari SUA, care a depăşit-o

cu 70 la sută pe cea din 2000, în timp ce absorbţia internă s-a majorat cu peste 10 la sută,

investiţiile reprezentând componenta cea mia dinamică. Raportul dintre consumul final şi

investiţii a avut o evoluţie pozitivă, iar ponderea investiţiilor în absorbţie a crescut cu 1,9 puncte

procentuale, anticipând perspective de creştere economică şi de finanţare a deficitului extern.

Balanţa comercială (bunuri şi servicii)

În anul 1999, balanþa de bunuri si servicii a înregistrat un deficit de 1 511 milioane dolari SUA, în

scãdere cu 53,9 la sutã faþã de 1998, în principal pe seama reducerii deficitului balanþei comerciale

(bunuri) si al poziþiei transport mãrfuri.

În anul 2001, balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 3 178 milioane dolari SUA,

în creştere cu 64 la sută faţă de 2000, exclusiv pe seama balanţei comerciale (bunuri), ceea ce

6

arată că o parte însemnată a creşterii consumului intern a fost asigurată din resurse externe.

Balanţa comercială (bunuri)

În anul 2001, deficitul comercial s-a accentuat atât în valoare absolută, cât şi ca pondere în PIB

comparativ cu 2000 (cu 1 285 milioane dolari SUA, respectiv cu 2,9 puncte procentuale), pe

fondul accelerării creşterii economice, care a impus intensificarea importurilor. Deficitul

comercial a însumat 2 969 milioane dolari SUA, în creştere cu 76,3 la sută faţă de anul 2000 şi s-a

acumulat preponderent în trimestrele II (31 la sută) şi IV (40 la sută).

Pe zone geografice, deficitul a fost generat de comerţul cu ţările în tranziţie (60,3 la sută, din care

Federaţia Rusă 34 la sută şi CEFTA 20,6 la sută), cu ţările dezvoltate (29,2 la sută, din care UE 17,2

la sută) şi cu alte ţări (10,5 la sută).

Exportul de produse din industria prelucrătoare s-a majorat cu 9,7 la sută faţă de 2000, la

majoritatea activităţilor, excepţie făcând industria metalurgică (-12 la sută), industria de

prelucrare a ţiţeiului (-7,4 la sută), industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale (-3,1 la

sută).

Exportul destinat pieţei ţărilor dezvoltate s-a cifrat în 2001 la 8 472,1 milioane dolari SUA, mai

mare atât ca valoare, cât şi ca pondere în exportul total comparativ cu 2000 (cu 16,2 la sută,

respectiv cu 4,1 puncte procentuale) - tendinţă imprimată de comerţul cu Uniunea Europeană (în

creştere cu 16,6 la sută). Exportul către Uniunea Europeană a reprezentat 67,8 la sută din

exportul total (în creştere cu 4 puncte procentuale faţă de 2000) şi a fost concentrat în proporţie

de peste 84 la sută în cinci ţări: Italia, Germania, Franţa, Marea Britanie şi Olanda.

ANALIZA STATISTICA A BALANTEI DE PLATI A ROMANIEI IN

INTERVALUL 2002 - 2007

În anul 2002 balanţa de plăţi a României a reflectat o ameliorare a contului curent - favorizată

de reducerea importului net de bunuri şi servicii şi de intensificarea transferurilor curente nete, pe

7

fondul consolidării creşterii economice şi al îmbunătăţirii rating-ului de ţară. În aceste condiţii,

finanţarea deficitului de cont curent nu a creat mari dificultăţi - investiţiile directe au acoperit peste 70 la

sută din deficit, cea mai mare parte a influxurilor financiare putând fi alocată creşterii rezervei valutare.

Ameliorarea deficitului de cont curent s-a produs în condiţiile în care absorbţia internă

şi-a continuat evoluţia ascendentă din anul precedent, investiţiile reprezentând şi în anul 2002

componenta cea mai dinamică.

Relaţia de echilibru dintre economisire, investiţii şi soldul contului curent a consemnat pentru

anul 2002 cel mai redus nivel din ultimii doi ani al deficitului de cont curent în PIB (3,3 la sută), datorită

evoluţiei pozitive a celor două componente: rata economisirii care s-a situat la 19,7 la sută (cea mai mare

după 1994) şi rata de investire care a atins 23 la sută (faţă de 22,5 la sută în anul 2001).

În anul 2002, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost de 1 525 milioane dolari SUA,

cu 31,4 la sută mai mic faţă de anul 2001, evoluţie care s-a reflectat în diminuarea semnificativă, de la 5,5

la sută la 3,3 la sută, a ponderii acestuia în PIB.

Factorii determinanţi ai îmbunătăţirii soldului contului curent au fost majorarea cu 34,4 la sută

a transferurilor curente nete, transformarea deficitului serviciilor în excedent şi reducerea cu 12,1 la sută

a deficitului balanţei comerciale. În schimb, deficitul aferent veniturilor a înregistrat o creştere cu

aproximativ două treimi faţă de anul 2001, datorită repatrierii de către nerezidenţi a veniturilor din

investiţii directe şi din investiţii de portofoliu.

În anul 2002, balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 2 602 milioane dolari SUA,

în scădere cu 15,6 la sută faţă de anul precedent, pe fondul accentuării creşterii exportului de bunuri şi

servicii (de la 10,8 la sută în anul 2001 la 20,9 la sută în anul 2002), concomitent cu temperarea

expansiunii importului de bunuri şi servicii (de la 17,5 la sută la 14,1 la sută).

În anul 2002, deficitul comercial a fost de 2 611 milioane dolari SUA, consemnând o

reducere comparativ cu anul 2001, atât în valoare absolută, cât şi ca pondere în PIB (cu 358 milioane

dolari SUA, respectiv cu 1,7 puncte procentuale), pe fondul accelerării exporturilor - stimulate de

consolidarea creşterii economice, de cererea externă de produse minerale şi de produse prelucrate în

sistem lohn (confecţii, tricotaje, încălţăminte), de creşterea specializării intra-ramură (maşini,

echipamente şi mijloace de transport), precum şi de deprecierea în termeni reali (cu 2,9 la sută) a

8

monedei naţionale în raport cu euro. Deficitul comercial al anului 2002 s-a acumulat, ca şi în anul

precedent, preponderent în trimestrele II şi IV.

Pe zone geografice, deficitul a fost generat de comerţul cu ţările în tranziţie (88,5 la sută, din

care comerţul cu Federaţia Rusă 43,9 la sută, CEFTA 28,8 la sută şi Ucraina 10,7 la sută) şi cu ţările

dezvoltate (14,2 la sută, din care 12,2 la sută din comerţul cu Uniunea Europeană). Din comerţul cu ţările

în curs de dezvoltare a rezultat un excedent de 115,8 milioane dolari SUA.

Gradul de deschidere a economiei româneşti, care a relevat o evoluţie constant ascendentă în ultimii

patru ani, a crescut considerabil, de la 41,4 la sută în anul 1993 la 66,4 la sută în anul 2002, pe fondul

scăderii protecţionismului tarifar şi al reorientării comerţului exterior către Uniunea Europeană.

Exportul de bunuri a însumat 13 876 milioane dolari SUA, în creştere faţă de anul 2001 cu 21,9

la sută (2 491 milioane dolari SUA), ca urmare a majorării volumului de mărfuri la mai mult de

jumătate. Creşterile de export din ultimii patru ani au mărit contribuţia exportului la realizarea PIB

de la 19,7 la sută în 1998 la 30,3 la sută în 2002. Media lunară realizată la export în anul 2002 a fost

de 1 156,3 milioane dolari SUA, mai mare cu 207,5 milioane dolari SUA faţă de anul precedent.

Dintre produsele cu ponderi semnificative în export, cele menţionate în tabelul următor au

înregistrat creşteri.

Importul de bunuri (FOB) a atins în 2002 valoarea de 16 487 milioane dolari SUA (36 la sută din

PIB), în creştere cu 14,9 la sută faţă de anul precedent (2 133 milioane dolari SUA), pe fondul

consolidării cererii interne, al majorării exportului şi al creşterii preţului internaţional al ţiţeiului.

Surplusul de import s-a realizat preponderent din majorarea volumului de bunuri (ca urmare a

liberalizării importului de bunuri industriale din Uniunea Europeană, a suspendării plăţii taxei pe

valoarea adăugată pentru importul de maşini şi utilaje) şi de materii prime care nu se produc în ţară sau

sunt deficitare. Media lunară realizată la import în anul 2002 a fost de 1 373,9 milioane dolari

SUA, mai mare cu 177,7 milioane dolari SUA faţă de anul precedent. Dintre produsele cu ponderi

semnificative în import.

În anul 2003 balanţa de plăţi a României a reflectat o deteriorare a soldului contului curent,

pe fondul adâncirii deficitului comercial - ca urmare a expansiunii cererii interne. Cu toate acestea,

finanţarea deficitului de cont curent nu a creat dificultăţi, investiţiile directe şi de portofoliu ale

nerezidenţilor în România acoperind aproximativ 75 la sută din deficit. Absorbţia internă şi-a continuat

9

evoluţia ascendentă din anii precedenţi, investiţiile reprezentând şi în anul 2003 componenta cea mai

dinamică.

Relaţia de echilibru dintre economisire, investiţii şi soldul contului curent a consemnat pentru

anul 2003 o nouă creştere a ponderii deficitului de cont curent în PIB (5,7 la sută), tendinţă imprimată de

evoluţia negativă a ratei economisirii, care s-a situat cu 1,4 puncte procentuale sub nivelul înregistrat

în anul precedent.

În anul 2003, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost de 2 877 milioane euro, cu

77,3 la sută mai mare faţă de anul 2002, evoluţie care s-a reflectat în creşterea semnificativă, de la 3,3

la sută la 5,7 la sută, a ponderii acestuia în PIB.

Influenţa determinantă asupra soldului contului curent a avut-o balanţa comercială, ponderea

acesteia în PIB ajungând la 7,9 la sută (cu 2,2 puncte procentuale mai mult decât în anul 2002), pe fondul

expansiunii importului şi al încetinirii ritmului anual de creştere a exportului. La aceasta s-a adăugat

majorarea cu peste o pătrime a deficitului balanţei veniturilor. Efectul negativ al celor două componente

asupra contului curent a fost uşor atenuat de evoluţia pozitivă a balanţei serviciilor şi a transferurilor

curente.

Balanţa comercială (bunuri şi servicii)

În anul 2003, balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 3 893 milioane euro, în

creştere cu 41,7 la sută faţă de anul precedent, pe fondul accentuării creşterii importului de bunuri şi

servicii (de la 7,8 la sută în anul 2002 la 11,5 la sută în anul 2003), concomitent cu temperarea

exportului de bunuri şi servicii (de la 14,3 la sută la 6,7 la sută).

Balanţa comercială (bunuri)

În anul 2003, deficitul comercial a fost de 3 955 milioane euro, consemnând o majorare

comparativ cu anul 2002, atât în valoare absolută, cât şi ca pondere în PIB (cu 1 203 milioane euro,

respectiv cu 2,2 puncte procentuale), pe fondul accelerării importurilor - stimulate de o serie de

factori: creşterea economică, continuarea procesului de modernizare şi retehnologizare, creşterea

cererii populaţiei pentru bunuri de consum de folosinţă îndelungată (electronice, electrocasnice

10

şi autoturisme), restrângerea producţiei de cereale - datorită condiţiilor climaterice nefavorabile şi

majorării cererii de produse energetice - pe fondul scăderii producţiei din sectorul hidroenergetic şi

nuclearo-elec-tric. Deficitul comercial al anului 2003 s-a acumulat, ca şi în anul precedent,

preponderent în trimestrele II şi IV.

Gradul de deschidere a economiei româneşti, cu o evoluţie constant ascendentă în

ultimii cinci ani, a crescut considerabil, ajungând la 69,9 la sută în anul 2003, pe fondul

scăderii protecţionismului tarifar şi al intensificării integrării României în circuitul

economic mondial.

Exportul de bunuri a însumat 15 614 milioane euro, în creştere faţă de anul 2002

cu 6,4 la sută (939 milioane euro), exclusiv din majorarea volumului. Creşterile de export din

ultimii cinci ani au mărit contribuţia exportului la realizarea PIB de la 23,8 la sută în 1999 la

31 la sută în 2003. Media lunară realizată la export în anul 2003 a fost de 1 301,2 milioane

euro, mai mare cu 78,3 milioane euro faţă de anul precedent.

Importul de bunuri (FOB) a atins în 2003 valoarea de 19 569 milioane euro

(38,9 la sută din PIB), în creştere cu 12,3 la sută faţă de anul precedent (2 142

milioane euro), exclusiv din majorarea volumului de bunuri, datorită preţurilor

externe mici. Media lunară realizată la import în anul 2003 a fost de 1 630,8 milioane

euro, mai mare cu 178,5 milioane euro faţă de anul precedent.

În anul 2004 balanţa de plăţi a României a reflectat o deteriorare a soldului contului

curent, pe fondul adâncirii deficitului comercial, ca efect al dublării ritmului anual de creştere a

importurilor şi de accelerare a acestora în raport cu exporturile. Factorii care au stimulat majorarea

cererii interne au fost creşterea veniturilor salariale şi expansiunea creditului neguvernamental. Cu

toate acestea, investiţiile directe au asigurat finanţarea integrală a deficitului de cont curent.

Absorbţia internă a înregistrat în anul 2004 un ritm de 18,1 la sută faţă de anul precedent

(datorită expansiunii rapide a importului de tehnologie şi de resurse energetice), iar raportul dintre

investiţii şi consumul final s-a menţinut la aproximativ 27 la sută.

Relaţia de echilibru dintre economisire, investiţii şi soldul contului curent a consemnat

11

pentru anul 2004 cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani al deficitului de cont curent (8,7 la

sută), tendinţă imprimată de evoluţia negativă a ratei economisirii, care s-a situat cu 2,4 puncte

procentuale sub nivelul înregistrat în anul 2003.

În anul 2004, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost de 5 099 milioane euro, mai mare cu

două treimi faţă de anul precedent, evoluţie care s-a reflectat în creşterea semnificativă, de la 6 la sută

la 8,7 la sută, a ponderii acestuia în PIB.

Influenţa determinantă asupra soldului contului curent a avut-o balanţa comercială,

ponderea acesteia în PIB ajungând la 9 la sută (cu 1,2 puncte procentuale mai mult decât în anul

2003), pe fondul accelerării importurilor în trimestrele II şi IV. Accentuarea soldului negativ al

contului curent a mai fost alimentată de creşterea deficitului balanţei veniturilor şi de

transformarea excedentului provenind de la balanţa serviciilor în deficit. Efectul negativ al celor trei

componente asupra contului curent a fost parţial atenuat de evoluţia pozitivă a balanţei transferurilor

curente.

Balanţa comercială (bunuri şi servicii) În anul 2004, balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un

deficit de 5 536 milioane euro, în creştere cu 42,2 la sută faţă de anul precedent, pe fondul majorării

importului de bunuri şi servicii.

Balanţa comercială (bunuri) În anul 2004, deficitul comercial a fost de 5 323 milioane euro,

consemnând o majorare comparativ cu anul precedent, atât în valoare absolută, cât şi ca pondere în

PIB (cu 1 368 milioane euro, respectiv cu 1,2 puncte procentuale), pe fondul accelerării

importurilor - stimulate în principal de creşterea economică care a condus la majorarea cererii de

bunuri de capital şi de resurse energetice primare şi de extinderea creditului neguvernamental pentru

bunuri de folosinţă îndelungată (inclusiv leasing financiar pentru autoturisme).

Gradul de deschidere a economiei româneşti a crescut semnificativ, ajungând la 73,3 la sută

în anul 2004, pe fondul eliminării protecţionismului tarifar şi al intensificării integrării României în

circuitul economic mondial.

Exportul de bunuri a însumat 18 935 milioane euro, marcând o creştere substanţială (21,3 la sută)

comparativ cu anul 2003, ca efect al majorării preţurilor externe (la produse metalurgice, produse

12

petroliere, maşini) şi al modificării structurii bunurilor exportate - în sensul creşterii ponderii

bunurilor intermediare şi al scăderii ponderii bunurilor de consum. Surplusul valoric al exportului

faţă de anul 2003 a fost de 3 321 milioane euro, din care 57,4 la sută s-a datorat creşterii volumului

de mărfuri exportate şi 42,6 la sută influenţelor favorabile ale preţurilor externe. În anul 2004,

media lunară realizată la export s-a apropiat de 1,6 miliarde euro, mărind contribuţia exportului la

realizarea PIB cu 1,3 puncte procentuale faţă de anul precedent, până la 32,1 la sută.

Importul de bunuri (FOB) a atins în 2004 valoarea de 24 258 milioane euro, în creştere cu 24

la sută faţă de anul precedent, pe fondul expansiunii cererii interne. Surplusul valoric al importului

faţă de anul 2003 a fost de 4 689 milioane euro, din care 84,2 la sută s-a datorat creşterii volumului de

mărfuri importate şi 15,8 la sută majorării preţurilor externe. Media lunară realizată la import a fost de

2 miliarde euro şi a majorat ponderea importului în PIB cu 2,6 puncte procentuale faţă de anul 2003,

ajungând la 41,2 la sută..

În anul 2005 balanţa de plăţi a României a reflectat o deteriorare a soldului contului

curent, pe fondul adâncirii deficitului comercial, ca efect al menţinerii ritmului anual de creştere a

importurilor şi de încetinire a exporturilor, în special în zona euro. Menţinerea înclinaţiei spre

consum a populaţiei în anul 2005 a fost asigurată prin importuri, cererea de mărfuri fiind mai mare şi

mai diversificată decât potenţialul sectorului industrial. Cu toate acestea, finanţarea deficitului de cont

curent nu a creat dificultăţi, investiţiile străine directe şi transferurile de capital acoperind

aproximativ 85 la sută din deficit.

Consumul final şi investiţiile au însumat 87,4 miliarde euro, mai mult cu 31,8 la sută faţă de

anul precedent, datorită expansiunii rapide a importului de tehnologie, resurse energetice şi bunuri de

consum de folosinţă îndelungată, iar raportul dintre investiţii şi consumul final s-a menţinut la

aproximativ 26 la sută.

În anul 2005, balanţa de plăţi a României a consemnat adâncirea soldului negativ al contului

curent cu 35,1 la sută faţă de cel înregistrat în anul precedent, până la nivelul de 6 888 milioane

euro. Ponderea deficitului contului curent în PIB a fost de 8,7 la sută, comparativ cu 8,4 la sută în

anul 2004.

Balanţa comercială (bunuri şi servicii)

În anul 2005, balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 8 155 milioane euro, în

13

creştere cu 47,3 la sută faţă de anul precedent, pe fondul majorării importului de bunuri şi servicii.

Balanţa comercială (bunuri) În anul 2005, soldul negativ al balanţei comerciale a fost de 7

806 milioane euro, consemnând o majorare comparativ cu anul precedent, atât în valoare absolută, cât

şi ca pondere în PIB (cu 2 483 milioane euro, respectiv cu 1 punct procentual), ca efect al temperării

dinamicii exportului către zona euro şi în condiţiile menţinerii ratei de creştere a importului.

Dinamica importurilor a fost susţinută de creşterea cererii populaţiei pentru bunuri de folosinţă

îndelungată, de continuarea procesului de modernizare a economiei şi de majorarea preţurilor

internaţionale la ţiţei şi gaze naturale.

Exportul de bunuri a însumat 22 255 milioane euro, în creştere cu 17,5 la sută faţă de anul

2004, ca efect al temperării cererii din zona euro (cu excepţia exportului de produse minerale) şi

al modificării structurii exporturilor - în favoarea bunurilor cu grad înalt de prelucrare (bunuri

intermediare şi bunuri de capital). Surplusul valoric al exportului a fost comparabil cu cel din anul

precedent (3 320 milioane euro) şi a provenit în proporţie de două treimi din creşterea preţurilor

externe (produse petroliere, produse ale industriei chimice, fontă, fier şi oţel) şi de o treime din

majorarea volumului (automobile, produse petroliere, maşini, aparate şi echipamente electrice).

Importul de bunuri a atins 30 061 milioane euro, rata de creştere fiind comparabilă cu cea din

anul 2004 (23,9 la sută), în condiţiile creşterii preţurilor internaţionale (ţiţei, gaze naturale, produse

petroliere, minereuri, produse metalurgice, piei, blănuri) şi ale majorării cererii interne (automobile,

tractoare şi alte vehicule terestre, cazane, turbine, motoare, aparate şi dispozitive mecanice, bumbac,

fire şi ţesături din bumbac, maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat şi de

reprodus sunetul şi imaginea). Surplusul valoric al importului faţă de anul 2004 a fost de 5 803

milioane euro şi a fost determinat de creşterea preţurilor externe, de modificarea structurii importului

şi de majorarea cererii interne pentru bunuri de folosinţă îndelungată. Media lunară realizată la import

a fost de 2,5 miliarde euro, mai mare cu 0,5 miliarde euro decât în anul precedent.

În anul 2006 balanţa de plăţi a României a reflectat o deteriorare a soldului contului curent,

pe fondul adâncirii deficitului comercial, ca efect al temperării dinamicii exportului şi al accelerării

importurilor. Factorii care au stimulat majorarea cererii interne au fost creşterea veniturilor

salariale16 şi expansiunea rapidă a creditului neguvernamental. Ca tendinţă pozitivă se remarcă

sustenabilitatea ridicată a deficitului de cont curent prin surse autonome de finanţare, influxurile nete de

14

investiţii străine directe acoperind aproximativ 86 la sută din deficitul de cont curent.

În anul 2006, balanţa de plăţi a României a consemnat adâncirea soldului negativ al contului curent

până la nivelul de 10 156 milioane euro, mai mare cu 47,4 la sută faţă de cel înregistrat în anul

precedent. Ponderea deficitului contului curent în PIB a fost de 10,4 la sută, comparativ cu 8,7 la sută în

anul 2005.

Balanţa comercială (bunuri şi servicii) În anul 2006, balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat

un deficit de 11 755 milioane euro, în creştere cu 44,1 la sută faţă de anul precedent, pe fondul majorării

mai accentuate a importului de bunuri şi servicii.

Balanţa comercială (bunuri) În anul 2006, soldul negativ al balanţei comerciale a fost de 11 759

milioane euro, consemnând o majorare comparativ cu anul precedent, atât în valoare absolută, cât şi ca

pondere în PIB (cu 3 953 milioane euro, respectiv cu 2,3 puncte procentuale), pe fondul accelerării

importurilor - stimulate de creşterea economică care a condus la dezvoltarea cererii de bunuri de

capital şi de resurse energetice primare şi de extinderea rapidă a creditului neguvernamental pentru bunuri

de folosinţă îndelungată (inclusiv leasing financiar, în principal pentru autoturisme). Adâncirea

deficitului comercial este reflectată şi de reducerea gradului de acoperire a importurilor cu exporturi de la 74

la sută în anul 2005 la 68,7 la sută în anul 2006. Comparativ cu anul 2005, gradul de deschidere a

economiei româneşti s-a redus cu 0,5 puncte procentuale, până la 65,3 la sută.

Evoluţia soldului balanţei comerciale pe cele opt grupe de mărfuri consemnează excedente

la: textile, confecţii, încălţăminte (2 047 milioane euro), metale comune (157 milioane euro) şi deficite la:

maşini, aparate, echipamente şi mijloace de transport (5 678 milioane euro), produse chimice şi plastice (3

063 milioane euro), produse minerale (2 867 milioane euro), produse agroalimentare (1 384 milioane

euro), produse din lemn, hârtie şi alte mărfuri (971 milioane euro).

Exportul de bunuri a însumat 25 850 milioane euro, în creştere cu 16,2 la sută faţă de anul 2005,

ca efect al majorării preţurilor externe (la produse petroliere19, maşini, produse metalurgice, produse

15

chimice, materiale plastice, mobilier), al volumului şi al creşterii exporturilor produselor prelucrate

(bunuri intermediare şi bunuri de capital). Surplusul valoric al exportului a fost de 3 595 milioane

euro, mai mare cu 275 milioane euro faţă de cel înregistrat în anul 2005 şi a provenit atât din

creşterea preţurilor externe (produse petroliere, metalurgice, chimice şi plastice, aluminiu, motoare,

aparate şi dispozitive mecanice, mobilier şi încălţăminte), cât şi din majorarea volumului

(automobile, produse petroliere, maşini, aparate şi echipamente electrice, aluminiu, cupru, produse din

fontă, fier sau oţel, materiale plastice şi articole din plastic). În anul 2006, media lunară realizată la export a

fost de 2,1 miliarde euro, mai mare cu 0,3 miliarde euro decât în anul precedent.

Importul de bunuri a înregistrat 37 609 milioane euro, mai mult cu 25,1 la sută faţă de anul

precedent, pe seama majorării cererii interne de bunuri de capital (automobile, tractoare şi alte

vehicule terestre, aparate şi dispozitive mecanice, maşini, aparate şi echipamente electrice) şi de

produse energetice, precum şi de evoluţia preţurilor materiilor prime20. Surplusul valoric al

importului faţă de anul 2005 a fost de 7 548 milioane euro, mai mare cu 1 745 milioane euro faţă de cel

înregistrat în anul 2005 şi a fost determinat în cea mai mare parte de majorarea volumului fizic al bunurilor

importate. Media lunară realizată la import a fost de 3,1 miliarde euro, mai mare cu 0,6 miliarde euro decât

în anul precedent.

În perioada ianuarie-septembrie 2007 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un

deficit de 11 801 milioane euro. Influenţa determinantă asupra soldului contului curent a avut-o deficitul

balanţei comerciale, care a însumat 12 265 milioane euro, mai mare cu 67 la sută faţă de ianuarie-

septembrie 2006.

Deficitul contului curent în perioada ianuarie-septembrie 2007 a fost acoperit în proporţie de

42,5 la sută prin investiţii străine directe, care au înregistrat 5 013 milioane euro, din care

participaţiile la capital şi profitul reinvestit au reprezentat 50 la sută, iar creditele intra-grup 50 la

sută.

Datoria externă pe termen mediu şi lung a înregistrat la 30 septembrie 2007 nivelul de 33 851

milioane euro, în creştere cu 18,9 la sută faţă de 31 decembrie 2006.

Datoria externă publică şi public garantată a înregistrat la 30 septembrie 2007 un sold de

10 249 milioane euro şi a reprezentat 30,3 la sută din datoria externă pe termen mediu şi lung

(faţă de 37,7 la sută la 31 decembrie 2006).

16

Datoria externă negarantată public a însumat 20 938 milioane euro la 30 septembrie 2007,

fiind cu 24,8 la sută mai mare decât la 31 decembrie 2006.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung a fost 20,5 la sută în perioada

ianuarie-septembrie 2007, comparativ cu 20,7 la sută în anul 2006.

Gradul de acoperire a fost 6,2 luni de import la 30 septembrie 2007, faţă de 6,4 luni de import

la 31 decembrie 2006.

CAPITOLUL 3. Concluzii si previziuni

In perioada analizata , principala caracteristica a sectorului extern o constituie deficitul balantei.

In 1996, s-a agravat dezechilibrul, deficitul de cont curent fiind cel mai mare dupa 1990; ponderea

acestuia in PIB fiind de 7,2%, comparartiv cu 1,4% in 1994, si 5% in 1995.

Echilibrul cerere-oferta s-a realizat prin cresterea deficitului extern si inflatie, in conditiile in care

oferta interna de bunuri si servicii nu a reusit sa satisfaca cererea interna in crestere. Acoperirea

cererii interne priin contributia sporita a importului s-a conturat inca din 1995. In 1994, corelatia a

fost pozitiva:cresterea economica s-a realizat in paralel cu scaderea deficitului de balanta.

Este evident ca pretul cresterii economice din 1995 si 1996 l-a constituit agravarea

dezechilibrului extern, situatie ce atesta vulnerabilitatea acestui tip de crestere. Vulnerabilitatea

cresterii economice deriva si din faptul ca o asemenea situatie a balantei de plati deterioreaza

puternic credibilitatea Romaniei pe pietele financiare internationale.

17

Deficitul contului curent este in cazul Romaniei structural, deci greu de eliminat fara

incizii serioase in sectoarele generatoare de mari consumuri de energie si de pierderi, iar creditorii

externi nu sunt dispusi sa finanteze pierderi.

Deficitul este foarte mare dupa standardele in materie; semnalul de alarma pentru finantatorii

externi se declanseaza la deficite de 4-4,5% din PIB, sau de 1/5 din exporturi, mai ales daca

finantarea nu este autonoma si deficitul extern are contrapartida in deficitul fiscal. In plus, nivelul

rezervelor valutare a fost scazut,ca si influxurile de investitii directe de capital.

Reintrarea Romaniei pe pietele internationale de capital a permis mobilizarea de resurse

externe considerabile din surse private , ceea ce a facut posibila asigurarea fara dificultate a

necesarului de finantare externa. Desi in acest fel, unul din motivele de ingrijorare care au

dominat preocuparile din sectorul extern in anii anteriori ( dificultatea gasirii finantarii externe ) a

fost inlaturat, amploarea deficitului de cont curent, si mai ales cauzele acestuia accentuate si de

politici macroeconomice neadecvate, raman ini continuare probleme acute.

Debitul contului curent,ajuns la 2571 mil. $ in 1996 ( fata de 1774 mil. $ in 1995) reflecta

in primul rand un sold negativ mai mare al balantei comerciale, datorat cresterii importurilor, si

pierderilor moderate din raportul de schimb ( cu 2,3%). Importul si exportul de marfuri, marcand

un deficit ( 2470 mil.$) cu 56,6 % mai mare decat cel inregistrat in 1995, contribuie( traditional

de altfel) cu 96,1 % la deficitul contului curent.

Un comportament asemanator au avut in 1996 serviciile si veniturile care au marcat

deficite mai mari decat in 1995. Daca deteriorarea balantei veniturilor este un proces normal,data

fiind cresterea an de an a serviciului datoriei externe , evolutia negativa a serviciilor este

nesatisfacatoare, mai ales din perspectiva turismului al carui potential ramane in continuare

nevalorificat corespunzator.

Scaderea investitiilor directe de capital ( cu aproximativ 37% in 1996 fata de 1995) a

agravat problema balantei de plati si a neutralizat efortul BNR de a aduce capital. O contributie

mai mare au avut in 1996, pentru prima oara in aceasta perioada, si in mod substantial,

imprumuturile sub forma investitiilor de portofoliu(61,7% din acestea au provenit de piata

japoneza prin lansarea de catre BNR a obligatiunilor Nomura Securities). Celelalte componente

ale contului financiar au manifestat tendinte diferite: activele nete au inregistrat o imbunatatire a

18

pozitiei fata de 1995 pe seama imprumuturilor pe termen mediu si lung; pasivele nete totale s-au

mentinut in jurul acelorasi valori; activele de rezerva ale statului administrate de BNR au crescut

de 1,7 ori datorita intrarilor de capital angajate de autoritatea monetara.

In intervalul analizat, se remarca o inrautatire de la an la an a situatiei balantei de plati

externe a Romaniei cu evidente implicatii asupra bunastarii populatiei, situatie datorata si

adoptarii unor reforme la nivel macroeconomic neadecvate sau prost aplicate.

Comerţul exterior al României în primele 9 luni ale anului 2006, a prezentat o serie de

caracteristici dintre care amintim următoarele:

• Creşterea nominală a exporturilor a fost de 16,0% iar cea a importurilor de

24,5%.

• Un fenomen îmbucurător este faptul că exporturile de produse ale industriei construcţiilor de

maşini au înregistrat o majorare superioară celei de la import cu 10 puncte procentuale (40,8% faţă de

30,8%) în condiţiile în care totuşi România are nevoie de importuri de capital pentru susţinerea

dezvoltării economice.

De fapt, aceasta reprezintă singura grupă de produse unde dinamica exporturilor o

devansează pe cea a importurilor.

•Expansiunea importurilor într-un ritm mai rapid cu 8,5 puncte procentuale decât

cel al exportului, a condus la majorarea deficitului comercial (FOB-CIF) cu

45,6% faţă de deficitul comercial înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior.

Exporturile FOB realizate au fost în valoare de 19,1 mld. euro cu o valoare medie lunară de 2,1

mld. euro, comparativ cu 1,8 mld. euro în primele 9 luni ale anului 2005. Valoarea exporturilor

în luna septembrie a fost de 2199,6 mil. euro în creştere cu 6,1% faţă de septembrie 2005.

În ultimele luni exportul de bunuri a înregistrat un trend descrescător, astfel de la o

creştere cu 20,3% în primul semestru, comparativ cu anul anterior, la 9 luni creşterea s-a

încetinit până la 16%.

Presiunea deficitului balantei de plati ar putea readuce cursul la 3,8 lei/euro

Dezechilibrul dintre iesirile si intrarile de bani din Romania, estimat sa reprezinte 14% din Produsul

Intern Brut in acest an, ar putea readuce cursul de schimb la 3,6-3,8 lei/euro.

19

Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale (BNR), prefera aducerea deficitului de cont curent

pe o panta de corectie printr-un scenariu mai putin radical, de soft landing, chiar daca pe viitor nu

exlude probabilitatea unei

slabiri a monedei nationale. Pesimismul indus analistilor de valoarea excesiva a deficitului, de pana

la 16,5

miliarde euro in 2007, aduce in prim-plan o corectie a leului pe termen scurt.

In conditiile in care deficitul balantei de plati de anul trecut, cu o pondere de 10,3% din PIB,

s-a finantat aproape autonom, pentru acest an modalitatea de finantare ridica probleme. Pe de-o

parte, gradul de acoperire prin

investitii straine s-a redus pana la un procent estimat de circa 50%, comparativ cu 91% in 2006, iar

pe de alta parte cresterea datoriei externe pe termen scurt ar putea induce motive de ingrijorare.

Nesustenabilitatea dezechilibrului balantei de plati, alimentat prin deficitul balantei comerciale, care

a insumat 10,86 miliarde euro in luna august, reprezinta un risc nu doar pentru cursul de schimb, ci

si pentru inflatie, mai ales ca si veniturile si transporturile inregistreaza solduri negative. Potrivit

FMI, o politica fiscala echilibrata ar putea diminua efectele negative ale dezechilibrelor externe

masive.

20

ANEXE

21

22

Cuprinsul

Balanta de plati – caracteriziare generala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1

Analiza si statistica balantei de plati a romaniei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

Concluzii si previziuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

23

Bibliografie

Institutul National de Statistica:www.insse.ro

Banca Nationala a Romaniei:www.bnro.ro

Fondul Monetar International:www.fni.ro

www.eurostat.ro

www.google.ro

24