A

It n t e •I U

De:- Ploua?- Sa in tram aici.- Ba dincolo, are vinul mai bun.- Ce apdrie ca in vremurile [aewlre!·PoetuIG.Bacovia zamb!, amintindu-~ Jepoezia lacus/ra.Am intrat inti 0 badega cu sgomot ~imuzicd. Ale/odia

par~a ca-l atrageprin noup/e. Un gramfJfon IntT1ID colt,educa publicul. Am ji preferat ligani ldutari, dar piooiade afara ne oprea sa rdtdcim in necunoscu/.

'-Via/a se mecaniz~azt'imereu, spuse toooru§uI,uitGn~dl1-se Ia euHa ~uzicala ~i ofM ca 0 piiPUJumecanica..

Il fntalnisem din fnlUmpiare'$i eram hucuros ca-I vMintre oomeni.· In ziua aceea dorisem chiar su-l vizite.z .§i norocul m'a siujit. Poetul era fntro vervci pe carenu i-o cuno$team. De aceca, faro intraducere, am cauta./sa-l aduc fn cadrul fntrebariler care-ne inter~au.

-"Avem un pretext. Romanul pc care i-a; anunjat.Cu toaM guidgia din aceastii spelJmoo, poote voi culegediteva iniormati; pentru anton".

Glasul lmi 'era fn aparen/ii indijerent. Binecuvantamfn· mine vacarmul drucesc, care dislrd ciuJat pc poet.D~obiceiu taciturn, acum era comuniwliv. Acest prilejunic nu trebuia pierdut. Tovari4ul meu raspunse fnfrantun de fraze,' cu acorduri pasonale ~i idei prell!1igitedincolo de grai, ca ni§te ecouri' taizii.

- Lucrez la roman din 927, arl;di de doiani. (Aici p~etul parea ca 'so~ot~te in gandminutele), I-am pus titlul "Cliniec tlirziu".Pentruce? Poate fiin'dca vine ca un ceou in~tarziat dupamultil vrep.1e. Nu este un romanin sensulobi~nuit. Epicut lipse~te aproapede tot. E un roman, dad! vrei, lirie. Un peetnu poate fi <ledit astfel. Eroul' se nume~te"Senzitiv". Yn prieten m'a sfatuit sa~l nu~mesc Stan sau Bran, ell nume 'de 'oameni.E~nu 'lad personagiUl meu decat in senssimbolic. Asemeni mie saucelorlalti oameni,et, treee printr'o serie de stan suflete~ti,sbatandu-se iotre amorul ide.al teoretic ~icel real ~i vulg~r. Este lesqe de inteles decezadl'irnicia .~1urmeaza ca umbra §i este mereuin:vins. Ca §i 'f!oarea rara. eu a~e!.a~ nume,

. eroul meu vibreaza. dureros dediteon lumeainterioara vine in atingere ~u ce~ am af~ra.

Conritele de melc ale sufletu 'ui traesc con~tinuu tremur nervos pana la desnodamantulfinal. OmuI de idei se sbate in lume ca intr'ocamera de plumb. In ora9ul meschin deprovincie el se atageaza intai de gazda lui.Face apoi 0 calatone In Onent, de uncle seintoarce mal intelept, dar ~i mai desna:dajduit.

Nu ~tiu intrucat am reu~it sa motivezactiunile lui' Senzitiv. Poate unii vor gasica-i pornografic, imora!? Ce~i asta moralin artii? Nu inteleg. A~tept ca romanul safie comentat de public ~i de confrati. Zgo~motulimi place, 'chiar transformat in scanckrI.Altfel TIU 1I1telegviata.

Am facut ochji mira/i. Zgomoiul t II ~liam izolal de ,romeoi $i lacitum incurabil. A§ll dar, vUiJa pom,iJQron-gele «;!l aceea~ impeluziozitale ca ~ In siil7r.anelell(JC.$ire

inimi. Bacovia mi se prezinla intio lwnina nauii Urmiiriipe nesimtite inoestigajiile:

- Cwn gusqti tmiul. dupil alalia ani .Ie §cdere fapTovincie?· .

- Cerul de aici este mai plumburiu decitla Badiu. Prjetenii mi-au' zis pe vremun:"de ce stai izolat ·de centro. Vino in CapitoJate vcr primi Cll bratele deschise cei care teapreciazii". -

$i am descalecat intr'o noapte ploioa&ll,~i. a.m riiUkit ca T elemac mai multe z.iiepan a mi-am gil:sit casa. E adevarat. am muqaprieteni, pentruca n 'am atacat' pe ·nimelli.Dar tocmai de lleeea ma uita u~or. Sunt in-ofensiv. De luni de zile fae anticamera ~imasor culoarele pentru un post· pro.mis demulto Dar ~i la ministerul Bcriitorilor ~i laeelelalte, locurile sunt otupatc. Ce-i aia artist,seriitor? Mi~alf conveni mai bine Ia Mini~sterul ocrotirii sociale. Tot nu ma simt eubine. Din .jocul dt:~a poetul nu poti ie§i nici-odata teafar. Multimea Ilji trae~te :vieata infelul ei ~i face bine. Cine treee dincola, l~ard.e aripile, l!ji scurge tot sSngele. Ce-i ~poet? In loc de Mini~terul Melor mii __drept spre cel ai sanatatii Tot nna--i. N~82 fie ~i il.oolo.

In tauema cu miros de tutun §i gramofon humorultJOetulUinu reU§eQsd fie decat tragic. Erau lamentiiriles/lir§i.tului,sau 0 satird amarii? Mii interesa din ce In ce17liIi niult. Incepusem dela simpla informatie §i discutiaciipi1tti extinderea unui interview. Panii acum am statde vorM. pentru "Viala Literarii", cu aproape tofi scrii-tora no~tri, drtr niciodatii vorbele n' au louit mai in tensin g~ngul sufletului, stamind un vaer deasupra unui vastcimitir cu spectacolul in aer liber. $i am cautat sa piitrundmist~rele poetULui.

- ••Totu§iconfralii te invidiazii - insistai eu aprin-zand a treia figarii. Volumul "Plumb" a fost premiat".

- Pentru ••Plumb", M'a induio~at aceastainalta distinctie a confrati1of. Cu ••Scanteigalbene" am intampinat pareri nostime. Unscriitor de mare merit, mi-a spus fati~:"Poezia d~tale e intesesanta, dar ai tendintesociale. D~ta e~ti anarhist •..... EI cetise acolopoezia "Serenada muncitorului, care incepea~a: .

Eu SWit Wi monstru pentru voiUrzind un dor de vremuri noi,$i 'n lumea voastra, abia fncapDar am sa dau curana la cap.

Observatia burgheza venea.dela un prozatoreu fobia versurilor. Citise numai 0 singurapoezie. Hazardul a deschis cartea Ia singurapagina fataIa, Eu nu fac politicii ~inu ravnescla posturi oficiale. A~ dor! sa fiu anarhistin domeniuI esteticei, dici altfel te sbuciumiin zadac

Autorul, de obiceiu de un enlm iremediabil, acum sefmbujora. Ochii luceau imens pc faJa spectrala. In 1Jupileledi/atate, marginile irisului cdest proeetau sublimul unuiapus. Aprindea absent!igarddup(i tigard. Nu-mi raspundea.

Dincolo de noi poetul vorbed umbrei, cu care de atiiteaori, fn noptile de veghe, stdtuse dc vorbd.

- Prictenii a~teptau mereu ceva nou dar mull timpai pastrat tiiccrea.

- Intr'adevar, am '1:ikut. Dupa repetatesguduiri nu mai ai curajul sa deschizi vechilecaverne. Sunt tipete care ta~ne3edeodatii cucoardek vocale. Apoi ramai pentru tot-deauna mut. T otUlj am seris eeva proza.Cuno~ti voluma~ul de poeme "Bucati denoapte'·'. In proza pot sa mi~c membrelemai liber. Proza unui poet este mai sintet~ca,mai liricii. Un prozator de meserie, de~opilda Balzac, pentru fiecare lucru, scriepagini intregi descriptive. Poetul va trecepeste cadrul eroilor, furat de~o imagine fru~moasa. atras de sufletul uman. Daca lucrarease va chema roman sau poem fantastic?Nu importa. Talentul n'are nevoe de defi~nitii. Creiaza cum il tae capul, ciilauzitnumaide inductie poeticii.

Dadi place va avea succes. Se vor gasieditori care sa tipareasca editii noui. Eun'am' prea avut noroc. Volumul "Plumb"a fost editat de catre prietenii Pillat ~i Davi~descu in 1916. Este singurul volum tiparitmai ingrijit. Deatunci s'a epuizat ~i n'ammal seos altul. De curand editura "Ancora"mi-a propus sa~miediteze sub titlul "Poezii"buditi alese d~ d. Lovinescu din toate vo~lumele mele.

Vorka db-prc el. ca desprc altul. Vocea ii vcnca deJeparte. Se mira di 6e treze§te vorbind atat de multoArata a~ indiferenta. fata de cei care I-au hulit ca §ipenira 'cei care I-au iuhit, Incon5tient de aurul ce-lpOtlrtaIn adanc, printul cerljetora coborlt sa ceara obolul ghif-tuililor Iji primc§te in schimb rlinjetul absurdului.

El care are drept la dobanda talantilor, cheltui/i inJiimicie pentra noi, Cine se crlUlemai bun sa ,idice piatTa.Elfie ~re '0 vina atat 'de 'mare'ca·dispa;ijia nti a venitl<l limp?

lncercai sa d£sleg cifrul poeziei bacoviene :- In' poezia d-tale SlUtt culori obsedante ca albul

ziipezilor sau ceRU§iulsicrieloT de plumb.Cum 6e liimurc§te acest fenomen?

- In poezie m'a obsedat intotdeauna unsubiect de culoare. Pictura cuvintelor. sauauditie colorata, cum vrei s'o iei. Imi placemult vioara. Melodiile au avut pentru mineinfluenta color~ta. Intm am facut muzical}i dupa strunele vioarei am scris versuri.Fie dupa note, fie dupa urechea sufletului,aeest instrument m'a insotit ell credintap~nii azi. Am facllt ~i compozitii pentfl.!mme.

Pictorul intrebuinteazfi in me~teli1ugul sauculorile; atb, ro~u, violet. Le vezi cu ochii.Eu am incercat sa Ie reclau cu inteligenta,prin cu'\(inte. Fieciirui sentiment ii core-spunde 0 culoare. Acum in urma m'a ob-sedat galbenul, coloarea desnadejdiei. Deaceea ultimul volum poarta titlul "Scanteigalbene••. Ro~ul e sangele, e viata sgomo-toasa. Nu vreau sa-ti fac teorii. Urasc defi-nitii1edascalilor pentru adormit copiii..Asta-i .osandii moderna. Unii ar spune: metafizicaculoriIoT.

Amurg de toamna violet...Doi plopi, In fund, apar In siiuete:- Apostoli In odajdii violete -

Ora~ul tot e violet.Amurg de toamna violet...

Pe drum e'o lume lene~a, cocheta,Multimea toata pare vialeM...

Ora~l tot e violet.Amurg de toamna violet...

Din turn, pe camp, vad voev'Ozicu piete--Strabunii trecin pc'ilcuriviolete...

Ora~ul tot e violet.

Carbonizate /lori, -noian de negru...Sicrie negre, arse, de metal, _V~minte junerare de mangal,Negru profund, nolan de negro...Vibruu sciintei de vis... nolan de negra,Carbonizat, amorul fumega -Parium de petre arse, ~i ploua...Negra, numai noian de negru.

- .Orchestra Inrepu ca-a indignare grafioasii.Salonul alb visa eu faze albe -Vn vals de vnluri albe....Spatia infinit, de 0 trisle/a armonioasa...In aurora p{ina de vioure,Balul alb s'a res/irat pe 'niinsele dirari -Cantau clare siiratad ...Larg, miniatura de vremuri viitoare...

- Ce vezi de exemplu in plumb?- In plumb vad cufoarea galbena. Com~

pu:?ii lui dau precipitat galben. T emperarnen~tului meu ii convine aceastii culoare. Dupaviolet :?i alb, am evoluat spre galben. Asculta :Eu nu mai ~tiu nimic, $i m'am In tors acasaVitali-va ce gol, ce ruina 'n amurg,Amurgul galben, m'a'nglilbenit ~i m'apasaCu geamuri galbene, cu lacrimi ce nu mai curg!

Vei zice : 0 necesitate subiectiva. In urmaam ignorat culoarea alba, culoarea ro:?ie.Plumbul ars e galhen. Sufletul ars e galben.In manualul fizicet nu mai gasesc alta cu~loare. In eprubeta mea once reactiune chi~mica da precipitat galben.

AitadaUi in "Plumb" pe langa impresiacolorata mai simteam aha statica. de greutate.Plumbul apasa cel mai greu pe am. Cumte simti lotiun cavou de plumb?Dormiau adanc sicriele de plumb$i flari de plumb §i /unerar vestmant,Stam singur in cavou §i era vc'int$i scartiau coroanelede plumb.Dormea In tors amorul meu de plumbPe fiori de plumb. $i~am Inceput sa~l stdg.Stam singur lc'ingamort... §i e'1Qfrig$i~i atUrnau aripele de plumb.

PlumbuJ este parintele aurului :?i al argin~tului. $tiinta a - gasit aceasta inrudire insangele atomilor. Asta nu ma intereseaza.Oar forta lui m' a apasat panala distrugere.

Viata dela !a~u

Viata dela la~uIn cilrciumd paluzrele chefliilor se ciocneau in fam/adi.

Voio~ia crqleci cu cat noaptea .inainta. Cupelenoastre cu vin rOtUse Jqertau mai rar. poate din cauzavopselei dizgratiaje de poet. Pledoa'ria cuforiloTproeclaieleatral asapra ~riil.r .e tk limrina colorate;Vedeam oameni violCfi. ro~i;negri. Magicianul Imi apiirecigalben. $i era In adeoar pal li'lnecxat in coIiJareadesna~dejdei. SWlt convins cli vinul' pro/iriu II cedea galkn.Altfel tla l-ar Ii gustat. 17ata se sugea trepiat ca inti Un

desclintec. ll.vedcam Jiocalo de:fimfJ. namai In amintire.$i as!/el disculia cJunecii"spre' amintiri.- Ai cunoscut otlaid fa le"$i. utt butt prieien de-al

mea. I. M. Ra¥=U;l- D1I., am fost studenfi amandoi. Ella

litere. eu Ia drepL Scotea pe acea vremerevista "Versuri §i pro'Zil' ta care colabora~i Densu~ianu. Mi~a: publicat poezii din"Plumb" care m'au pus in eonflict cu A. C.euza, la care dadellffiexamene. evista aveanuanta socialista §i nu~iplacea profesorului.Eu nu impartii~eamopinia nationalista. EramCll inima dincoio. <lareu examenele dincoace.

o intamplare mai ales imi aminte~te deRa~cu.Un vers dintr'o poezie amea suna a~a:

,,lar 111 zarea grea de plumb, ninge GRrRa!}cumi-a subliniat ultimul cuvant, ada-

ogand s. : gris - argumentand ca este ungalicism sau stri1inism. T ragea a profesorde pe atunci. Eu m'am suparat la inceput.A.,poiel ~'a. eon.vi,!sdi-i nepot de frantuzi ~in am. mal ZlS mmlc.

Aveam pe atunci un prieten, unul Bonta~,care scriA versuri bune. Astazi nu mai ~tiunimic de ei. S'a cumintit ~i poate a faeutaverc. Multi bontona~i tree in tinerefe prinfaza poetica, dar din krieire se fae oamenide treab~. Spre bi~ele neaJnului. Altii'. eeimai netrebniei, flU se astampara pana mor.Eu am incereat sa fae ceva avocatura, darm~s'a prins. Pai-intii au vrut sa ma trimitain strainatate pentru desavar~irea studiilor,dar poezia mi s'a [i>lli> meteu buturuga in cale.

Mai tarzi.u am colaborat la "Viafa Nouil"a lui Densu§e3mJ! tli III alte reviste. Am in~cercat ~ila ••Viafa:Romaneasca" If iu\.Canst:Stere, tara succ~. Despre ibraileanu' nicK

nu se pomenea pe atunci. Eu l~am avutchiar profesor de romana, dar nu i~amaratatniciodata versuri.

I~am trimis ~i lui Vlahuta poezii, darnici azi n'am primit raspunsul. Poatepo~ta nu le~a dus la destinatie ~i Ie poartaiNca peste tari ~i mari.Despre fit Macedonshi

Aparaiill muzical din bodega inlocuia cu succes io~rajul de lautari, /iicund educafia mahalagiilor. Se cuntJ"Serenade d'autrefois" de Silvesire §i melodia imbMnziadeapanul aminiirilor. Bacovia i§i aminii de Macedons/(i.

- $tiu ca .ai publicat fa "Liieraiorul". Ce amintiri'au ramas mai vii?

- Am publicat acolo din clasa I lI~a deliceu. Mai tSrziu m'amapropiat de maestru~i am petrecut ceasuri neuitate in casa lui.Munceam pentru uti ideal, discutam ~ibeam. El scrisesedespre mine: ,;Din "Plumb"facut~ai auI''' - ~i etl'ii ascultam cu rabdarepoemele.

Odata, langa 0 sticla cu "Nicore~ti;' am'observat in fundul camerii 0 candela rosie.L ..am intrebat : '

- De ce arde, maestre?- Ro~ul imi cIa viata. Am pus-o inadins. \

Sangele e' tot ro~u in fiinte;Maestrul trase cu coada ochiului la candela

ro~je. Era ~i el surprins, ca d-na Macedonskiaprinsese candela sub icoane. Ii placea sapozeze, altfel era om bun. Ca un vestit ma~harajah neimpartea inele cu pietre nestemate.Nu era vina lui, daca. din nefericire acestepietre erau intotdeauna false. De multe oriirni cetea din "Noptile" lui pana imi atipeacon~tiinta. Era poet adevarat ~i credea In,misiunea lui. Mai aratii~mi azi unul la fel!

Aud ~i acum glasul insinuant al maestrului\din "e~nicie. Dupa mine, cati or sa-I maiauda? Suntem plini de eul nostru cat traim.Dar' pe urma, ce se alege? Nemurirea? Eun cuv&ntatat de van! Bun de oblojit sa- . j

racia.

Un rastimp personagiul meu lacu. Se pared ct'ia ispra-vil lol ce avea de spus. Erd prima spovedanie mai sincera.Desacordullonetic, urmaril de eel gramatical, arata aho-seala. Sunt insa prilejuri, care vin numai odatii intr' 0

.via/a §i perseveren/a nu mi-a lipsit niciodatii. Asuprupoeziei bacoviene mai erau taine de lamurit.

'- Ce impresie Va lace poezia noua?AJi lost doar precursorul ei?!- Reeunosc, accente familiare, din "Pliun~

bul" de acum 13 ani. Este interesanta ati~tudinea tinerilor de astazi, in cautarea for~mei definitive: NU-rili place traditionalismul!?i·niei' pentru modemi!?ti n'am laude. Ur~maresc regulat in "Viata Literara" stradu.;.inta generatiei de azi. T raiti 0 noua epoeadespre care se va vorbi mai tarziu. Fapteledurabile se fac cu multa rabdare.

Oit prive!?tedespre mine, am fost ~i ra>man' un poet al decadentii, fara a pierdenici grandoarea versurilor unui Vigny. Din-tie' confrati, n'am inteles nici poezia luiMinulescu, !?ipoate nici pe Stamatiad. Ci~tesc din toti, d.ar nu admit pe nimeni. Dintumultul dela podul artei, nu desvelesc decatintarzlate tipete d.ecocori pe un cer inoptatde iama. Dupa mine se vor limpezi ~i acestelueruri. Mi~a placut in arta, sa urmaresc in~totdeauna 0 problema. De~i am eitit in ti~ .nerefe pe Rimbaud, Beaudelaire, Laforgue~ialtii, n'am simtit sufletul romanese vibrandlangii ei. Alt neam, alta varsta. Noi trebuiesa ne striiduim pentro originalitatea noastrii.Sa devenim <> fiinta organica, nu paraziti ~imaimute.

Poetul ceru alt pachel de tigan'. Fala care, served neprivl curioasii. Felal ;ainuit al convorbirii, nu-i pareaCliTat.Eram singurii din local cu gule'~ecurale. Ceilal/ierau ceva mai "lejer," la ga.t. $i-apoi laplul ca eu scriamde roleva ore, era inct'iun motiv de suspiciWle.M'am ,uital fa ceas.

- E tUrziu.- Nu poti ~ti niciodata cane!e devreme,. •

dind e prea tarziu. Timpul are intotdeaunaultimul euvant. Eu de multe ori am pierdutceasul meu. Am fost lipsit de spirit practic.In provincie un eveniment banal avea ecouin vreme !?iin suflet. Aici trecem scurt larubrica, faptelor diverse. ,

Acum scriu rar ~i public la D-v. Nu maiam elanul ~iforta de odinioara, niei credinta.Sunt loviri de cafe te saturi sa Ie repeti penicovalata. 0 stroh'iucide mai sigur ca otrava,Vreau sa ineeteze faza feroce. S'a ispravit.Altii bat tumultuos la poarta :deschideti!Sa intre aerul, 19mina,primavara! Ei mode~leaza statuia iluziei din cenu~a noastrii. Pe (rand ell totii. E 0 poveste a omenirii, banala,ldar prea adevarata.'Cl..l. dit simti mai sincer, ,(te descompui mai sigur. Caut o~menii, imiplace zgomotul lor. Ei ma cheama, dar eu 1full sa nu a§tern tacere peste cheful lor. i

:;;i .astfeI,lent, gheroul neJ!'Vilbr-s.~alncalar.. r.

sufletul s'a descompus ~i a ramas doar ani-malul sa joace grotesc ultimul act din mareadrama. .

In depar/are, 0 lehada neagra a jaljait §i a /ipa/. Apois'a in tins Mcerea. SpOiJedania poe/ului a.jos/ scrist'i pentrucei cari vor veni §i Paate vor ji euriO§i. Ultimele cuvintes'au pierdut ·in van aiurit, fara sens· 0 singurt'i ureeheascultd atent in noap/e

Am uitat daea meTg... mea tot ma iubese...Am ajuns la limp, acup §i un loc,.DaT g&ulul apasii cu greul sau bloc...E numai vedere... nu mai pot sa vorbesc...

Apoi bruse, gramojonul poml in v8rtej 0 nouc'i pklcii: .cupletul lui Tt'inase "Pisica pe orez". Multimea sOrielectrizatc'i. Geni ul atotputemic al epocei, eel'mai cunoscut$i iubit stc'ipuned in sala U§U dupc'i cum elelecteazc'i vie/ileele sus §i de jos. Vai ele acei cure se opun §uvC(iului in schim-bul elecrepitudinei fizice $i morale. -

De WIde acest dTcpt sublim la su/erin/t'i a cfltorvei in-tflrziafi in anul de pominii una mie noua sule §i trei ele-cenii?

Anul lV, rto. lOt .. -.! - - ',. ~are ia doua saptamanifS&mbiitii 13-2~ l\prilie 19d ~ 5~BCONDUCEREA UNUI COMITET

Redactla ~I Adm.: Sfr. Agrlcultorl, 78. Bucurestl IV "J '~ Redactor: I. V ALE IH A N, t-••-.- ••-_--.-.-7-.-.-.-.-_----.-.-.-·-.-.-_----.-7-.-.-.-7-.-.- • ....; ~

l,

I._~~4-r"~--=PJ"T':1c:.•.-- .._.A\wJl.MJlentul anual .

• j Autoritati. • . • • .~ lnvatatori §i Studenti

I',.,..,. ,~.

Literatura Romana ~?niem?oranii_;

Literatura RomaniLupta care se dd, sau ca sii fiu mai precis, s'a dat - In

/talia, - Intre strapaese ~i stracitta, se poate soeotlmceputa In Romania acum vreo treizeci de ani cu "Serna- /natorul", revistii promovatoare a unei literaturi folklo-ristice inspiratii din viala romaneaseii de lara ~i ilustrandJoetrina naJionalista a lui Nicolae lorga, neobositulisloTic, om politic ~i literat roman, care ~i In campul cri-ficei literare a Intiparit 0 urma a§a de vastii Incat mi~careameeputa de el se poate Inca socotl acluala, dat fiind caS<1 diseuta ~i azi Inca §i diseu/ia probabil va dura multtimp Intre semanatori~ti §i promotorii a§a zisalui mo-tkmism. Semanatorista a ramas In fond, cu toate infil-traliunile moderniste, cea mai mare §i importantii re-vista literara romana Viata Romaneasea ce apare la 1a§i§l c.area~e la Bacure§ti un fel de sacursala In AdevarulLiterar. Traditionalistd, deei strans legatii de semiina-torism, eu toaM coiaborarea expresionista, supraexpre-sionistii ~i saprarealista, este eleganta "Gandirea" dinBucare$ti. Daca e sd judeeam dupii rezultate, capodo!Jere,numai semiinatorismal se paate /duda ea romane eaacele ale lai Rebreana, ale lai Cezar Petresea, ehiar ale laiTeodoreana, ca tot modernismul $i lirismal formei, alelai Stdnoia $i chiar eu Braescu, marele umortst, (darnu num~i amorist), care este ana dintre geniarile celemaistralacitoare ale eenaclalui modernist al .,Sbard-toralui" ., Curental semdnatorist esle d~ci viu eu toate transfor-

lfIiiTile $i concesiunile sale $i constitue 0 sforlare eroicd$i stdruitoare de a libera literatara romaneascii de in-pue.nlele mai cu seamd germane (In poezie) $I' franceze,rore ameninlau sii Indbu$eascdchiar dela Ineeput originalitatea $i fragezimea literaturii noastre.

Gre.Y!li§i exagerdri au fost ~i de partea semiinatori-$tilor ~i de a moderni$til~r (odata simboli§ti), dar nuse poote nega laptul ca, graJie celor dintai, s'a pututpiistra acel specific national romanesc, pe care imitaliastriiina ameninla sii-l InabU§easca$i datoritii celor dinurmil, limba (nu Incii formaM din ptinct de vedere li-temr). §i stilul romanesc au pulut sitatingii desi1var§ireaformal ii, acea jinele ~i rafinare prin care niciuna dinimperceptibflele nuanle §i complica/iuni ale ~fletuluimodem nu seapii din lipsii de mij{oace tehniCl!capabilede a le exprima. AliituTi de numele lui lorga, trebue siipqnem pe acela al lui DenSU§eanu,adevdrat erou intelee-taul - timp de treisprezece ani, cu sacrifjcii impresio-nimte de talent. de timp $i de bani, a eombatut In revistasa Viata Noul1~ (1908-1921) In marea batdlie a sim-holismului, continuatii apoi, Intra ce priv€§te moderni-smul, de E. Lovineseu, In revista ~i cenaclulliterar "Sbu-riitorul" caruia literatura romand contemporanii Ii da-tOTeaziirevela/ia unor seriitori ca: I.Barbu. F. Aderca,Horterisia Papadat Bengexu, G. Braescu, Ticu Arhip,etc., etc.

De curand s'a afirmat In revista "Gandirea" un

etc., etc.De curand s'a afirmat In revista "Gandirea" un

curent traditionalist ~iortodox cu tendin/a de a se orientaspTe un dacism profesat istoric~te de Parvan In celebrulsaD diSCUTS la ,,Academia Romanc!", IntiMat Parentalia(WIde se facea mai mult elogiul lui Boerebista, decat allui TTaian) ~i ,n opera sa capitala Getica, afirmat inpoezie de Lucian Blaga prin ExaltaTea lui Zamolxes §icalorat de misticism prin opera lui Nichifor Crainic,Nae Ionescu §i alii luptatori ai ortodoxismului,

Manifestul acestei noi ~oli, care amint~te In anumesens il dolce stil novo, a fost acela cunoscut al CrinuluiAlb, asupra caraia se discuta acuma pro ~i contra cumalta vioiciune fn toate revistele literare romane.

Aceste reviste sunt multe, poate prea multe, toate vred-nice de amintit, chiar §i acelea din provincie, linand adeseacu sacrificii eroice aprinsa fc1clia culturii §i promoveazastudiile regionale fn ora~e §i targuri, unde atmosferagenerala 0 este straina de orice preocupare de cultura,miar §i cele ale adolescentilor sub 20 ani (fmpotrivaexceselor, carora un lanar critic de foarte mult talent,G. Calinescu, ca urmare la un articol al sc1ude ~ppari-tione Angelorum fn legiiturii cu "Manifestul Crinulu;Alb", a scrispagini savuroase ("de invasione mucosorum")care prin ludriisnealii dau de pe acuma asalt Impotrivapozitiunilor cucerite de aceia care i-au precedat cu atotatiigoareiuvenilii, fncat sc1provoace studii ~iserii de con-ferinte asupra Noii Ceneratii chiar prin aceastadovede§te cd s'a impus atenliei generale.

lata 0 seurtii /istii de cele mai importante reviste:1) "Convorbiri Literare", condusii de A. Tzigara_

Samurca§. Revistci glorioasa prin trecutul sc1u (numiirii61 ani de existentii) fost organ al ,.]unimei", fondaMla Ja§i fn 1867, de Maiorescu §i de lacob Negruzzi,a ~trans fn trecut floarea producfiei literare a lui Ale-setmdri, Eminescu, Creanga. A devenit mai Cll seamiiistoricd sub dir~cfia ilustrului istoric §i slav;st I.Bogdan,§i a deciizut sub conducerea geogr~fului, sociologului .~TlUlJelistuluiI. Mehedin/i. Aqun agonizeaza fn chipmizer 3l1b Jinastia ist~j.jculai tho artd A. TziguTu-Sa-1TIUTWf).Na JiR Dina directoriloTwi, care 8U /lkut°"ifl 1.-.

~ ~.. ~7a ~9nlemI!orana.l

stat In put;itit;1 s'Q$.tiit#i~ii.lci prin1fortaTlucrurilor/iind moarte acum ideile §i - curentele' litera;e pe care

/ Ie reprezentd §i neavand forta de a ifse relnol. ,,1!--2) Viata Romaneasca cIela Iu§i, /ondatii la Bucure§ti

In 1906. condusa de ilustrul critic G. Ibriiileanu. Foarteimportanta peQtru articolele de filosa/ie, sociologie, istorie§i critica literarif.. Bogata'lll informatii, reprezintif. CIIonoare mi§CQreawlturalii moldoveneascii. dar prime§teu;rticole§i dela colaboratori din alte piirti ale Romiinieicari simpatizeaza eu crezul semanatorist reinoit §i mo-dernizat. Lupta Impotriva modemismului continua Inpaginile sale mai ales In campul t!illfetic. In realitatepuhlica §i versuri ultra-moderniste cd'spre piMa aceleaale lui Filippide sau ale lui Botez .. 3) Gandirea, fondatii la Cluj de bine eunoscutul ro-

mancier Cesar Petrescu §i apoi transportata la Bucure§li.Publicatiune rafinatd §i foarie elegantii. Ilustratiunidelicioase de Demian, fericitd altoire a artd populareromiine~ti pe trunchiul L'echiu bizaiztin, forma foarte;;oJ:erna.,stilizata §i expresionista. Tendinta traditio-nalisM §i ortodoxa.Organ al Crinului alb. Alaturi descriitorii traditionali§ti caTiprin fondul artei lor se apropiede semanatorism ca Cesar Petrescu, Nichifor Crainic§i E. Bucuja (lnsa cu tendinte rafinate In forma), colabo-reazii scriitori moderni§ti, ca: Lucian Blaga §i AdrianManiu. Cronici teatrale foarte bune de Ion Marin Sado-veanu (anI! se confundd cu marele romancier MihailSadoveanu). Cronici italiene de A, Marcu. Admirabilearticole cri/ice §i polemice de Gh· Ciilinescu, pline dec~loare, de /or/a, de un gust echilibrat §i aristocratic,cu un fundament serios de studii filoso/ice. PromoveaziiIn larga masura arta romana. moderna prin articole cri-ti~e foarte interesante de§i hotiirlt modemiste §i expre~sioniste de 9~ar Walter Cisek·

4.) Viata Literara.· revistii siipteImanaliide informat~Iiterara, condusii' de poetul I. Valerian. Piina acumc4,ava vreme oglindid ~xclusiv tendinja modernista aSl;mratorului. De catva timp prime§te §i articole de co-labora/ori ai Gandirii. JurnqJ litera; vjgi14 pliIJ ~ in-/ormalii. Versuri moderniste de Bacovia. I. Valerian.§(de mulli alii tineri. Articole critice de E. Lovinescu.G. Calinescu, $i'allii. Nuvele moderniste de Ticu Arhip§i realiste de directorul sau I. V~le~ian. Anchete ,asupraproblemei Nouei Generatii, co~cursuri literare pentruprozd §i ver~ri de tineri seriitori necunosculi Inca.

,5-6) Ritm~l Vremii; Falanga. Organe ale Institu-tului de Literatura ale cunoscutului critic M. Dragomi-reseu· Combative, Antimoderniste.

7. Ramuri. Splendidii publicafie care face o/loare artdtipogra/ice romane. Apare la Craiova. OdaM condusii deN. lorga- Director actual C. Fiigejel. Semanatorista,dar de caMva vreme Incepe' sa accepte §i colaboratorimoderni§ti.

8. Ndzuinja. Apare la Craiova. condusii de cunoscutul

moderni§ti.8. Nazuinta. Apare la Craiova, condusd de cunoscutul

spaniolist A. Popescu-Telega. Remarcabile articole critice,traduceri §i in}ormatiuni din literaturile spaniola, portu-gheza §i italiana. Combativa. Antimodernistii jara sa fieInsii semanatorista.

9) Datina. Apare la Turnu-Severin In haina }oarteelegantii. Semiiniitorista §i TegionalisiQ. Bune articolecTftice ~upra literaturii romiine, italiene§i }ranceze deC. D. Ionescu, N. Gu§ita §i A. Dima. Articole }iIoso}ice§i sociale de C. Radulescu-Motru, eminentul pro}esor depsihologie dela Universitatea din Bucure§ti.

Alte Teviste din punct de vedere literar mai pulin im-portante: *Transilva~ia (Sibiu), *..Cele Trei Cri~urirOradea-Mare}, *..Arhivele Olteniei (Craiova), ·.3o~cietatea de maine (Cluj), Crafica Romanii (Craiova),Orpheus (Bucurf§tiJ, , Universul Literar (Bucurf§tiJ,·Propilee Literare (Bucure§tiJ, Favoniuns (CraioVa),Clipa (Bucure§tiJ, Roma (Bucurf§ti). ,

(Unele din aceste reviste notate eu un asterisc sunt}oarte imporian'te pentru preocupiirile lor culturale re-gionaliste §i pentru aTticolele de isiorie literara, daT nureprezinta. niciun cl1reni literar. Orpheus §i Favoniuscare In curfmd se vor contopi Intr' 0 singura revista, seocupa de cultura clasica; Roma numai de siuda italiene).

Dupa MaioTescu, logic, reee, pTecis §i olimpic In }e/ulgoethian, nuirit cu solida cultura germana }ilosofica §iliterara, cel dinUiiu caTe a crzratat campul literar debUTuieni,panand un }rfiu balivemelor aUitor nechema/i,IncurajaJi la literawra de calduToasa chemare a lui IonHeliade Ri1J.ulescu: ••ScrieJi, bc'ie/i,scriefi J" ; dicfaturaliterara In dimpul criticei, trecu. In mainile Iui MihailDragomirescu, }ost elev al Iui Maiorescu, se despiirJi deel '§i de Convorbiri Literare, pentru a }unda (J 907)§i conduce Convorbiri Crltice, In paginile carora se a}iT-mara cell mai maTe parte a poe/itor §i prozatoritoT dingeneraJia caTe numara ac.um patTUzeci de ani. IntCiii

(Con-titillare In; pa~iJSa Ha)RAMIRO oRTiZ'

Literatura Romana Contemporan/i.Continuare din pa~. 1

pa# ai acestora fura incuraja cu acea caMura. oceacomunicativitate §i simpatie pentru tineri, ce formeaza azicaracteristica cea mai simpatica a acestui critic, foartediscutat, dar care - in ciuda primejdioasei sale tenJinJede a sistematizu §i clasificu cu distinctii infinite de plasti~citate. tonalitate, emotivitate etc.; §i de a da prea mareimportantii acelei vanita che par persona adica genarilorlitemre. - este totu§ wlUl din eei mai mari critici cu carise laudd literatura romana.

Impoiriva direc/iei sistematizatoare a lui Dragomire~seu. Lovinescu. tandr nutrit cu excelente stridii clasice§i intors de curand dela PaTis unclefusese elev allui Emile'Faguet. opuse tendinta impresionista pe caTe 0 mo§tenise'dela ma:strul sau francez, deslipindu-se de ConvorbiriCritice la caTecolaborase§i el. Dupd ce a publicat cateva

. volume de criticd impresionistd inti un stil literar elegant§i iei §i colo cu aspect de veritabitd literaturd (cam infelul Noptilor novecente~ti ale lui Piccoli, al Novecen~.tismului lui Piero Nardi, §i, dacd-mi este ingaduit,al carlii mele Viaggio ai Regni di Madonna Poesia,care le-a precedat pe amandoud). dupd razboi sim/i §i elnevoia sistematizarii criticii sale; punand la baza siste~mului sdu conceptele de sincronism §i de diferentiere.Dupa 0 opera. diseutata. dar care ramane capitala,asupra Istoriei civilizatiei romane moderne, in treivolume (Bucure§ti, "Ancora", '1924-25), a ineepulpublicarea unei Istorii a literaturii romane contempo-rane (Bucure§ti, "Ancora", 192fi-:-28. in continuare),.din cari. primele patru volume cuprinzand; :

1. Evolutia ideologiei literare.2. Evolutia criticei literare.3. Evol~tia poeziei lirice ..4. Evolutia prozei literare.

au §i apdrut; celelalte doua. care VOl' Ii intitulate:5. Evolutia literaturii drarnati ; 6. Variatia vaIorilorestetice. urmand sa apara in wrand. Fondator al uneireviste intitulate "Sbur1it6rul", str8.nse in jurul ei uncenaclu literar, a carui activitate, ur:neaza cu intensilJIte§i dupa disparitia revistei.

In aceastii a doua /aza a aetivita/ii sale critice, Lovi~nescu s'a U§eZatcuragios printre promotorii rnodemismu~lui. atacund in polemid vii pe sfmanatori§tii dela ViataRornaneasc1i, pe traditionali~tii dela Gandirea, pe Dra-gomirescu §i eleva sai. cari, /ire§te, au raspuns. §idin pole.mica ce s'a iscat. multe idei s'au lamurit. orizontul iritics'a largit, preparandu-se astfel calea viitorului critic.

Reprezentantul cel mai autorizat §i bataios al sern1lna-torisrnului a ramas criticul Vietii Rornane~ti" G. Ibriii-leanu. simpaticul §i romanticul tip de literat §i uinanist,pentru care literatura e 0 realitate §i critica 0 pasiune.Inchis in lumea carlitor sale, printre care obi§nue§tesii-§ipetreacii toata noaptea (ziua este iTeperibill); cititMformidabil. atent §i scrupulos. literat cu gust Talinat;orice cuvant al acestui critic transpiTa cea mai' adana'i •convingeTe. §i. deaceea, chiaT cand exagereaza in focalpolemicii. ramane meTeu simpatico dqi nu totdeau 1-1

convingator.Dintre tinerii critici (dintre cari unii nuveli§ti §i poet

totdeodata. ca F. Aderca, N. Davidescu. Camil Petrescu.- Tudor Vianu. E. Bucuta. Perpessicius §i carora imi par~

rau ca nu Ie pot cita decat numele. aetivitatea lor critid!/iind esenlialmente sporadica §i ocazionala) aceia caripromit mai mult sunt: Pompiliu Constantinescu. lostelev al lui Dragomirescu. apoi partizan al lui Lovinesctlo§i inca ne/ormat pe deplin. §i. mai cu seamd, Gh. Cdli-nescu. tUnar de inalte insu5iri. cu gust fin, nutrit cu solidestuda /iloso/ice, seriitor §i polemist delid05. minte limpede #sintetica. bun amosciitor de literaturi striiine. caTe a JafciJteva aavezi de frumosul siiu talent critic §i pregdte§kacum un. volum asupra Vietei ~i operei lui Giosue Car~ducci. ce prmnite sa iusa 0 excelimtd carte.

RAMlRO ORTIZ