ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris

C.Z.U: 336.22 (043.3)

MAN AURELIANA CARACTERUL DUAL AL PARADISURILOR

FISCALE CERCETAT PRIN PRISMA EVAZIUNII FISCALE

Specialitatea 08.00.10 - Finanţe; Monedă; Credit

AUTOREFERAT al tezei de doctor în economie

Chişinău, 2010

~ 2 ~

Teza a fost elaborată în cadrul Catedrei „Investiţii şi Pieţe de Capital” a Facultăţii „Finanţe” a Academiei de Studii Economice din Moldova

Conducător ştiinţific: SUHOVICI Ana, doctor în economie, conferenţiar universitar, ASEM Referenţi oficiali: MANOLE Tatiana, doctor habilitat, profesor universitar,

Universitatea Tehnică a Moldovei CRICLIVAIA Diana, doctor în economie, Universitatea de

Stat din Moldova Componenţa Consiliului Ştiinţific Specializat: COBZARI Ludmila, preşedinte, doctor habilitat, profesor

universitar, ASEM BOTNARI Nadejda, secretar ştiinţific, doctor în

economie, conferenţiar universitar, ASEM TALPOŞ Ioan, doctor în economie, profesor universitar,

Universitatea de Vest din Timişoara, România SECRIERU Angela, doctor habilitat, profesor univ., ASEM CASIAN Angela, doctor în economie, conferenţiar

universitar, ASEM Susţinerea va avea loc la 3 septembrie 2010, ora 1000 în şedinţa Consiliului

Ştiinţific Specializat D 32.08.00.10-28 în cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova, pe adresa: MD-2005, or. Chişinău, str. Bănulescu-Bodoni 61, bloc „B”, et.1, sala104.

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Studii Economice din Moldova şi pe pagina web a C.N.A.A. (www.cnaa.md).

Autoreferatul a fost expediat la 31 iulie 2010.

Secretar ştiinţific al Consiliului Ştiinţific Specializat: dr., conferenţiar universitar BOTNARI Nadejda

Conducător ştiinţific: dr., conferenţiar universitar SUHOVICI Ana

Autor: MAN Aureliana © Man Aureliana, 2010

~ 3 ~

I. REPERE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII Actualitatea temei. Globalizarea economiei mondiale, precum şi breşele create

în sistemul fiscal internaţional şi rafinarea strategiilor financiare au creat un climat propice dezvoltării accentuate a paradisurilor fiscale, care, datorită legislaţiei super-liberale şi regimului de impunere fiscală foarte indulgent, aduc, pe de o parte, o serie de avantaje ţărilor de amplasare a acestora. Paradisurile fiscale reprezintă, pe de altă parte, o problemă continuă, prin faptul că afectează negativ încasările bugetare ale ţă-rilor cu fiscalitate mai ridicată şi implicit, conduc la creşterea evaziunii fiscale, în spe-cial a celei legale, la migrarea licită şi ilicită a capitalurilor, provocând astfel instabi-litatea financiară, precum şi prin eludarea controlului financiar, crizele financiare.

Problema evaziunii fiscale, în România şi Republica Moldova, a devenit mai acută începând cu tranziţia spre economia de piaţă, liberalizarea şi internaţio-nalizarea economiei, precum şi datorită apariţiei posibilităţilor de înregistrare a companiilor offshore în paradisurile fiscale. Complexitatea fenomenului para-disurilor fiscale, în economia contemporană, necesită cercetarea acestuia la diferite niveluri: mondial, naţional (macro- şi microeconomic), motivaţia principală constând în faptul că paradisurile fiscale, în condiţiile actuale, au devenit parte componentă a sistemului economic mondial şi a economiilor naţionale, aceasta confirmând actualitatea temei de cercetare.

Descrierea situaţiei în domeniu şi identificarea problemelor de cercetare. În teză, sunt luate în consideraţie rezultatele cercetărilor, privind esenţa paradisurilor fiscale, efectelor duale ale acestora asupra dezvoltării economiilor mondială şi naţionale, precum şi metodelor de combatere a evaziunii fiscale, generate de acest fenomen, efectuate în cele mai importante centre de cercetări de excelenţă în domeniul economiei şi finanţelor. Dintre acestea, indicăm cercetările efectuate sub egida FMI, UNCTAD, ONU, OCDE, FATF, Băncii Mondiale, Pricewaterhouse& Coopers, Catto Institute-U.S.A, CF&P Foundation Prosperitas, Tax Justice Network, Transparency Internaţonal.

La nivelul academic, problematica paradisurilor fiscale şi a evaziunii fiscale a fost abordată:

în lucrările cercetătorilor străini: W. Diamond, D. Diamond, C. Dauphin, M. C. De Brie, P. Charpantier, L. Kiss, C. R. Munday Stephen, D. K. Eiteman, A. L. Stonehill, D. Mitchell şi alţii;

în lucrările cercetătorilor români: T. Moşteanu, R. Moşteanu, D.D. Şaguna, P. Brezeanu, A. Mănăilă, A. Horobeţ, C. Bişa, I. Costea, M. Capotă, B. Dancău, Gh. Caraiani, P. Lucian, G. Buzan, A. Gearâp, C. Ardelean, D. Remus, B. Minoiu, C. Cazacu, L. Voinea, M. Vulpoi, M. Brăescu şi alţii;

în lucrările cercetătorilor din Republica Moldova: R. Hîncu, T. Manole, E. Fuior, L. Cobzari, A. Certan, N. Chicu, D. Criclivaia, A. Casian, V. Dandara, A. Suhovici şi alţii.

În marea majoritate a lucrărilor elaborate predomină cercetarea aspectelor generale ale evaziunii fiscale. Doar în unele lucrări (autori: R. Hîncu, T. Manole, D.

~ 4 ~

Criclivaia, A. Certan, A. Suhovici), este reflectată problematica funcţionării para-disurilor fiscale, corelată cu evaziunea fiscală, generată de acestea. În contextul teoretizărilor existente, paradisurile fiscale şi fenomenul evaziunii fiscale sunt cercetate separat. Menţionăm că, deşi atât în Republica Moldova, cât şi în România, s-au efectuat cercetări vizând problematica paradisurilor fiscale şi cea a evaziunii fiscale, investigarea acestora în corelare, precum şi elaborarea unor elemente ce fundamentează noutate ştiinţifică, în acest domeniu, nu s-au realizat, ceea ce conferă o imagine originală cercetării în cauză.

Scopul şi obiectivele lucrării. Scopul lucrării constă în cercetarea caracterului dual al paradisurilor fiscale în vederea determinării posibilităţilor de utilizare a dezavantajelor acestora, în scopul perfecţionării măsurilor privind combaterea evaziunii fiscale în România şi Republica Moldova, precum şi de utilizare a avantajelor acestora, în vederea diminuării migrării ilicite şi licite a capitalurilor.

Scopul formulat a determinat următoarele obiective ale cercetării: sintetizarea abordărilor teoretice privind fenomenul „paradis fiscal” în ve-

derea interpretării acestuia în raport cu mediul economic contemporan; delimitarea mai clară, în baza investigării abordărilor teoretice şi con-

ceptuale, a noţiunii „paradis fiscal” de noţiuni ca: „zonă offshore”, „centru financiar offshore”, „jurisdicţie fiscală offshore”, în vederea depăşirii problemelor de interpretare diferită a acestora;

identificarea în baza recomandărilor OCDE, a trăsăturilor caracteristice pa-radisurilor fiscale, în scopul stabilirii ţărilor care aparţin acestei categorii;

cercetarea avantajelor şi dezavantajelor provocate de paradisurile fiscale la diferite niveluri (mondial, macro- şi microeconomic naţional) în sco-pul elucidării caracterului dual al acestora;

cercetarea şi sintetizarea aspectelor teoretice şi legislative privind noţiu-nea de evaziune fiscală, în vederea delimitării evaziunii fiscale licite de cea ilicită;

investigarea metodelor de minimizare a obligaţiilor fiscale prin utiliza-rea companiilor offshore, în vederea elaborării propunerilor privind efi-cientizarea controalelor fiscale;

analiza cotelor de impozitare practicate pe plan internaţional, în UE (inclusiv România), şi în Republica Moldova, precum şi a nivelului pre-siunii fiscale, în scopul elucidării motivelor de evaziune fiscală;

generalizarea practicilor mondiale privind combaterea evaziunii fiscale prin intermediul politicilor anti-offshore, în vederea determinării căilor de diminuare a evaziunii fiscale pe plan naţional;

studierea experienţei internaţionale privind utilizarea taxei offshore şi impactul economic al aplicării acesteia;

investigarea posibilităţilor de sporire a rolului zonelor economice libere ca alternative ale paradisurilor fiscale;

formularea concluziilor şi recomandărilor privind diminuarea evaziunii fiscale generate de paradisurile fiscale;

~ 5 ~

elaborarea concluziilor şi recomandărilor privind aplicarea în practicile fiscale naţionale a avantajelor, generate de paradisurile fiscale.

Metodologia cercetării ştiinţifice s-a bazat pe utilizarea următoarelor metode: abstracţiei ştiinţifice; clasificării şi comparării; analizei şi sintezei; grupării; induc-ţiei şi deducţiei; metodelor tabelare şi grafice; investigării evolutive a evenimentelor şi fenomenelor cercetate etc. Aplicarea acestor metode a permis efectuarea unei analize aprofundate a problemelor investigate.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a tezei constă în următoarele elemente: sistematizarea şi dezvoltarea abordărilor teoretice privind paradisul fis-

cal şi noţiunile afiliate acestuia - zonă offshore, centru offshore, compa-nie offshore, jurisdicţie fiscală, precum şi extinderea acesteia prin elaborarea definiţiei proprii a paradisului fiscal;

relevarea dualităţii paradisurilor fiscale, în complexitatea sa, la diferite niveluri ale economiilor prin identificarea avantajelor şi dezavantajelor acestui fenomen, pentru ţările onshore;

identificarea, în baza practicilor internaţionale, a unor elemente specifice paradisurilor fiscale (cum ar fi comerţul on-line, utilizarea reprezentanţelor, posibilitatea înfiinţării de societăţi care nu desfăşoară activitate la sediul firmei, ci doar prin filialele din alte ţări etc.), în vederea reflectării acestora în politicile fiscale (comerciale şi investiţionale etc.), ale unor state on-shore, respectiv ale României şi ale Republicii Moldova;

argumentarea necesităţii utilizării în practicile fiscale aplicate în România şi Republica Moldova a metodelor contra-offshore, recoman-date de către organismele internaţionale, precum şi utilizate de SUA, Peru, Venezuela, Argentina, Australia, Republica Belarus, în vederea diminuării evaziunii fiscale;

argumentarea, pornind de la experienţa internaţională, a necesităţii introducerii, în practica fiscală a României şi a Republicii Moldova, a taxei offshore, ceea ce ar contribui, în bună parte, la diminuarea im-pactului negativ al paradisurilor fiscale asupra economiilor naţionale precum şi la completarea veniturilor fiscale ale statelor;

fundamentarea unei noi viziuni privind zonele economice libere, ca alternative ale paradisurilor fiscale.

Semnificaţia teoretică a lucrării. Raţionamentele ştiinţifice ale tezei ar putea contribui la dezvoltarea conceptelor de paradis fiscal şi de evaziune fiscală în condiţiile internaţionalizării economiilor naţionale; la perfecţionarea metodelor de combatere a evaziunii fiscale şi diminuare sau stopare a evadării ilicite şi licite a capitalurilor; precum şi la aplicarea în practicile fiscale naţionale a unor avantaje, generate de paradisurile fiscale.

De asemenea, cercetările ştiinţifice ar putea fi utilizate la elaborarea unor con-cepte privind dezvoltare economică a României şi Republicii Moldova. Teza în cau-ză poate fi consultată la studierea diverselor cursuri universitare şi postuniversitare pentru specialităţile: “Finanţe”, “Relaţii economice internaţionale” etc.

~ 6 ~

Cercetările realizate au contribuit la crearea unor elemente metodologice noi pentru continuarea investigaţiilor ştiinţifice ulterioare din domeniu.

Valoarea aplicativă a tezei se manifestă multidirecţional şi constă în: fundamentarea necesităţii privind introducerea în tratatele, convenţiile

de evitare a dublei impuneri, dintre România/Republica Moldova şi ţă-rile-paradisuri fiscale, a anumitor clauze referitoare la evitarea evaziunii fiscale;

precizarea noţiunii de evaziune fiscală, în baza sistematizării abordărilor teoretice şi prevederilor legislative ale României, prin elaborarea defini-ţiei proprii a acesteia;

fundamentarea recomandărilor de ordin legislativ privind introducerea în Codul Fiscal al Republicii Moldova (Titlul I – Dispoziţii generale) a noţiunii de evaziune fiscală, sau/şi elaborarea unei legi speciale a Re-publicii Moldova privind evaziunea fiscală;

elaborarea recomandărilor privind perfecţionarea legislaţiei fiscale din România (Legea privind combaterea evaziunii fiscale) şi Republica Moldova (Codul Fiscal. Titlul I – Dispoziţii generale) prin explicitarea/ introducerea noţiunilor de evaziune fiscală/evaziune fiscală, planificare fiscală, fraudă fiscală, ceea ce ar permite delimitarea clară a evaziunii fiscale legale de cea ilegală şi ar conduce la diminuarea conflictelor dintre contribuabili şi organele fiscale;

implementarea rezultatelor cercetării, cu referinţă la modalităţile prin care se săvârşeşte evaziunea fiscală, în legislaţia privind activitatea de control a organelor fiscale cu atribuţii în domeniul prevenirii şi comba-terii evaziunii fiscale, din România;

aplicarea unor raţionamente ştiinţifice care rezultă din teză, în scopul: - perfecţionării cursurilor la disciplinele specialităţii „Finanţe şi bănci”, ciclul I şi specializării „Finanţe publice şi fiscalitate” ciclul II, din cadrul ASEM, - elaborării şi perfecţionării cursurilor în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Eco-nomice a Universităţii „A. Vlaicu” din Arad; - elaborării unor aplicaţii în vederea pregătirii profesionale a personalului vamal din România.

Rezultatele ştiinţifice principale înaintate spre susţinere: relevarea dualităţii paradisurilor fiscale, în complexitatea sa, la diferite

niveluri ale economiilor prin identificarea avantajelor şi dezavantajelor acestui fenomen, pentru ţările onshore;

identificarea, în baza practicilor internaţionale, a unor elemente specifice pa-radisurilor fiscale (cum ar fi comerţul on-line, utilizarea reprezentanţelor, posibilitatea înfiinţării de societăţi care nu desfăşoară activitate la sediul firmei, ci doar prin filialele din alte ţări etc.), în vederea reflectării acestora în politicile fiscale (comerciale şi investiţionale, etc), ale unor state on-shore, respectiv ale României şi ale Republicii Moldova;

argumentarea necesităţii utilizării în practicile fiscale aplicate în Româ-nia şi Republica Moldova a metodelor contra-offshore, recomandate de

~ 7 ~

către organismele internaţionale, precum şi utilizate de SUA, Peru, Ve-nezuela, Argentina, Australia, Republica Belarus, în vederea diminuării evaziunii fiscale;

argumentarea, pornind de la experienţa internaţională, a necesităţii in-troducerii, în practica fiscală a României şi a Republicii Moldova, a taxei offshore, ceea ce ar contribui, în bună parte, la diminuarea impac-tului negativ al paradisurilor fiscale asupra economiilor naţionale pre-cum şi la completarea veniturilor fiscale ale statelor.

Implementarea şi aprobarea rezultatelor ştiinţifice. Ideile de bază şi reco-mandările, elaborate în teză, au fost expuse în lucrările ştiinţifice, prezentate în publi-caţiile internaţionale şi naţionale, precum şi la conferinţele ştiinţifice, inclusiv cele inter-naţionale: Simpozionul internaţional al tinerilor cercetători, din 14-15 aprilie 2006. Chi-şinău: ASEM, Simpozionul internaţional al tinerilor cercetători, din 19-20 aprilie 2007. Chişinău: ASEM, Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică „Inovarea şi susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii”, din 27-28 noiembrie 2008. AGEPI, Chişinău.

Implementarea rezultatelor. Rezultatele obţinute şi unele recomandări stau la baza: - unor propuneri legislative ale Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara, România - ANV-ANAF; - unor iniţiative legislative ale Direcţiei „Administrarea contribuabililor mari” ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat în vederea perfecţionării cadrului legislativ fiscal al Republicii Moldova; - unor elaborări ştiinţifico-didactice în cadrul Facultăţii „Finanţe”, ASEM; - unor elaborări ştiinţifico-didactice în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Eco-nomice a Universităţii „A. Vlaicu” din Arad; - unor aplicaţii în vederea pregătirii profesionale a personalului vamal din România.

Publicaţii la tema tezei. Rezultatele obţinute sunt publicate în 12 lucrări ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice, cu un volum total de 11,35 coli de autor.

Volumul şi structura tezei. Teza este structurată astfel: introducere, trei capitole, concluzii şi recomandări, bibliografie din 188 de denumiri, 14 anexe, 120 de pagini de text de bază, 35 de figuri, 21 tabele.

Cuvinte-cheie utilizate în teză: paradis fiscal, zonă offshore, jurisdicţie fiscală, companie offshore, evaziune fiscală, caracter dual, politică anti-offshore, state onshore.

II. CONŢINUTUL TEZEI Conform scopului şi sarcinilor preconizate, teza are următoarea structură:

introducere, trei capitole, sinteza rezultatelor obţinute, concluzii şi recomandări. Capitolul I- „Aspecte teoretice privind paradisurile fiscale şi impactul aces-

tora asupra economiilor moderne” este consacrat cercetării abordărilor con-ceptuale privind paradisurile fiscale şi caracterului dual al acestora. O atenţie deosebită este dedicată analizei abordărilor conceptuale privind paradisurile fiscale, în lucrările savanţilor din domeniu, pe plan internaţional şi autohton, în investi-gaţiile organismelor internaţionale în domeniul dat (OCDE, FATF, FMI, Banca Mondială etc.), centrelor de excelenţă cu renume mondial, precum şi interpretările prezentate în dicţionarele economice şi explicative.

~ 8 ~

Analizând lucrările publicate în domeniul cercetat, se constată că, în România, ele sunt într-un număr redus, iar în Republica Moldova, abordările se efectuează sporadic în mod fragmentar. Menţionăm că, în contextul teoretizărilor existente, paradisurile fiscale şi fenomenul evaziunii fiscale, în Republica Moldova, sunt cer-cetate separat. Prin aceasta apare un spaţiu neacoperit pentru cercetarea, caracte-rului dual al paradisurilor fiscale, prin prisma evaziunii fiscale.

Analizând modul în care este interpretată noţiunea de paradis fiscal, constatăm existenţa unor divergenţe esenţiale de opinii. Se observă substituirea şi/sau echivalarea noţiunii de paradis fiscal cu noţiuni, ca: zona offshore, centru financiar offshore, jurisdicţie offshore etc. În acest capitol, este argumentată şi formulată, în interpretarea autorului, noţiunea „paradis fiscal”, în raport cu mediul economic contemporan: „paradis fiscal poate fi numită ţara, sau orice teritoriu din interiorul unui stat, în care se aplică o altă legislaţie fiscală, mult mai permisivă decât în restul teritoriilor ( sau teritoriului statului respectiv), secretul asupra tranzacţiilor comerciale şi bancare, secretul identităţii acţionarilor companiilor, protecţia patrimoniului etc.”.

În condiţiile existenţei opiniilor controversate privind paradisurile fiscale, o atenţie deosebită se acordă criteriilor apartenenţei teritoriilor respective la categoria „paradis fiscal”, stabilite de OCDE. Se subliniază necesitatea respectării acestora în elaborarea listelor autohtone ale paradisurilor fiscale, necesare, în continuare, pen-tru stabilirea comportamentului statului prin legislaţia, fiscală, comercială etc., faţă de aceste teritorii.

Cercetând paradisurile fiscale prin prisma avantajelor şi dezavantajelor, se constată caracterul dual al acestora la diferite niveluri (mondial, macro- şi micro-economic naţional), ceea ce reprezintă un alt aspect al cercetării în acest capitol. Dualitatea paradisurilor fiscale generează conflicte de interese la nivelurile indicate, printre care cele mai importante sunt interesele controversate ale ţărilor offshore şi onshore, privind avantajele economice, sociale, tehnico-ştiinţifice etc., oferite de aceste paradisuri. Printre cele mai importante avantaje economice ale paradisurilor fiscale menţionăm: atragerea investiţiilor străine, prin oferirea companiilor offshore a numeroase facilităţilor fiscale; sporirea veniturilor statului; dezvoltarea sectorului financiar-bancar naţional; sporirea încasărilor valutare etc.

Avantajele economice ale paradisurilor fiscale reprezintă dezavantaje pentru ţările onshore (inclusiv pentru România şi Republica Moldova), printre care menţionăm: concurenţa fiscală nefavorabilă, pierderile fiscale ale statului şi diminuarea posibilităţilor de finanţare ale economiei naţionale, expatrierea licită şi ilicită a capitalurilor etc.

Pierderile fiscale ale tuturor ţărilor onshore, UE, Germania şi SUA, sub impactul paradisurilor fiscale sunt redate în tabelul 1.

O altă consecinţă negativă pentru ţările onshore, provocată de paradisurile fiscale prin politicile fiscale, comerciale, bancare etc., o reprezintă migrarea licită şi ilicită a capitalurilor. În figura 1 este prezentat volumul ieşirilor licite şi ilicite de capital, conform datelor publicate de organizaţia Global Financial Integrity (GFI).

~ 9 ~

Pierderile fiscale anuale ale ţărilor onshore Tabelul 1.

Regiunea/ţara Volumul pierderilor Total pierderi fiscale ale ţărilor onshore 225 mlrd. USD Total pierderi fiscale, total UE 100 mlrd. EUR Total pierderi fiscale, Germania 30 mrld. EUR Total pierderi fiscale, S.U.A. 50 mrld. EUR Sursa: elaborat de autor în baza sursei [11]

Figura 1. Volumul ieşirilor ilicite de fluxurilor financiare pentru toate

ţările în curs de dezvoltare în perioada 2002-2006 Sursa: adoptat de autor în baza sursei [11]

Din studiul prezentat, se observă că volumul fluxurilor financiare ilicite, care

ies din ţările în curs de dezvoltare a crescut cu 18,2% pe parcursul perioadei analizate. Media ieşirilor fluxurilor financiare ilicite, în perioada analizată de către GFI, pe regiunile lumii, este prezentată în figura 2.

Figura 2. Media ieşirilor fluxurilor financiare ilicite în perioada 2002-2006

Sursa: [12]

~ 10 ~

Sistemul de paradisuri fiscale a condus la: provocarea crizelor financiare; realocarea profitului între filialele din interiorul grupului de ţări, sau utilizarea preţurilor de transfer; inducerea unor dezechilibre în mecanismele pieţei; dislocarea plasamentelor financiare în detrimentul ţărilor în care impozitarea veniturilor este mai ridicată şi mai bine controlată; finanţarea unor afaceri ilegale şi a terorismului etc. Astfel deşi paradisurile fiscale sunt privite ca o modalitate eficientă de dezvoltare economică a ţării de amplasare a acestora, în ansamblu sau a unei regiuni, aceasta generează condiţii nefavorabile de dezvoltare ţărilor onshore.

Capitolul II - „Evaziunea fiscală generată de paradisurile fiscale: motive, consecinţe şi diminuarea acesteia”, conform sarcinilor de investigare stabilite în această teză, este dedicat cercetării abordărilor teoretice şi legislative privind evaziunea fiscală, metodelor de minimizare a obligaţiilor fiscale prin utilizarea companiilor offsho-re, precum şi analizei practicilor mondiale privind combaterea evaziunii fiscale.

Estimând abordările teoretice contemporane, privind evaziunea fiscală, consta-tăm prezenţa unor divergenţe pronunţate de opinii. Numeroşi autori tratează evaziu-nea fiscală, fiecare încercând să înglobeze în definiţie, în mod sintetic, semantica sintagmei „evaziune fiscală”, fie însumând sensul fiecăruia dintre termeni, fie atri-buind expresiei în sine un anumit sens.

Un grup de cercetătorii (V. Codrescu, D. D. Şaguna, M. E. Tutungiu) consideră că evaziunea fiscală este fenomenul nu numai ilicit, dar şi licit [4], [6]; un alt grup de cercetători: Gh. Bistriceanu, C. G. Demetrescu, E. I. Macovei [1] sunt de părerea că evaziunea fiscală reprezintă eschivarea pe diferite căi de la obligaţiile fiscale, ascun-derea sub diferite forme a surselor şi a cuantumului de venituri impozabile. Potrivit lui R. Buziernescu [3], evaziunea fiscală presupune o sustragere pe orice cale de la plata unui impozit, încălcarea unei legi, ea neputând fi, deci, legală. Ioan Talpoş, în lucrarea „Finanţele României”, este de părere că „aşa-numita evaziunea fiscală legală nu există, fiind vorba, de fapt, de folosirea prevederilor legii pentru uşurarea sarcinii fis-cale suportată de către contribuabili” [15]. În „Studiu privind evaziunea fiscală şi contrabanda cu produse petroliere, în Republica Moldova”, efectuat de Transparency Internaţional Moldova, evaziunea fiscală se interpretează „ca o metodă sau o totalitate de procedee prin intermediul cărora persoanele interesate ocolesc, în mod intenţionat, pe cale legală, obligaţiunile prevăzute de legislaţia fiscală sau prezintă date eronate cu privire la sursele şi veniturile impozabile [13].

Luând în consideraţie opiniile cercetate ale autorilor în cauză, considerăm că interpretările propuse ale fenomenului evazionist în lucrările acestora, pot conduce la abuzuri juridice sau la interpretări voluntare privind hotarul dintre legal şi ilegal.

Pornind de la cele expuse, propunem definiţia evaziunii fiscale, prin care sub-înţelegem „sustragerea de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale, de către persoanele fizice şi juridice autohtone sau străine, prin încălcarea legii (ilegală), cât şi prin neîncălcarea legii (legală), utilizând diverse metode de planificare fiscală”.

O atenţie deosebită, în acest capitol, s-a acordat cercetării interpretării legis-lative a evaziunii fiscale în România şi Republica Moldova. În vederea investigării

~ 11 ~

abordărilor legislative privind evaziunea fiscală în Republica Moldova, au fost analizate legile următoare:

Codul Fiscal nr. 1163 din 24.04.1997; Cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării tero-

rismului nr. 190-XVI din 26.07.2007; Codul Penal Nr. 985 din 18.04.2002.

În vederea investigării abordărilor legislative privind evaziunea fiscală în România a fost analizată Legea nr.241/2005 - privind combaterea evaziunii fiscale.

Se evidenţiază faptul că, în Republica Moldova, în legea fiscală principală a statului – Codul Fiscal – lipseşte noţiunea de evaziune fiscală. Numai în Codul Penal (art. 244) se prevăd unele amenzi sau interzicerea dreptului de a exercita o anumită activitate, sau închisoare, în cazul în care în documentele contabile, fiscale sau finan-ciare au fost introduse date vădit denaturate privind veniturile sau cheltuielile, ori prin tăinuirea altor obiecte impozabile. Estimând aceste interpretări legislative, conclu-zionăm că ele nu corespund necesităţilor agenţilor economici, în explicaţii clare ale noţiunii de evaziune fiscală, necesare pentru determinarea comportamentului fiscal, provoacă conflicte de interese între contribuabili şi stat, conduce la încălcarea drepturilor contribuabililor şi la diminuarea eficacităţii activităţii organelor fiscale. În vederea evitării acestei situaţii şi pentru a evita confuzia dintre evaziunea fiscală legală şi cea ilegală, propunem includerea definiţiei noţiunii de evaziune fiscală în Codul Fiscal al Republicii Moldova, la Titlul I- Dispoziţii generale.

Cu toate că în România, datorită atenţiei sporite, vis-a-vis de problema evaziunii fiscale, este elaborată Legea nr.241/2005 – pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, aceasta interpretează evaziunea fiscală ca evaziune posibil ilicită, precum sustragerea prin orice mijloace, de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetul asi-gurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale, de către persoanele fizice şi juridice ro-mâne sau străine [6]. Nu ne putem asocia opiniei legiuitorului, deoarece cuvintele „sustragerea prin orice mijloace” poate fi interpretată destul de larg.

În linii mari, considerăm că aceasta se referă şi la Republica Moldova, unde în Codul Fiscal – principalul act legislativ fiscal, nu sunt definitivate noţiuni ca plani-ficarea fiscală şi frauda fiscală. În schimb, noţiunea existentă „încălcarea fiscală” poa-te fi interpretată de contribuabili, precum şi organele de control, destul de larg.

În urma cercetării legislaţiei fiscale, constatăm că nici în cazul Republicii Mol-dova, nici în cazul României, în legislaţia fiscală nu există definiţia paradisului fiscal, ea lipseşte şi în acte normative. Însă problema evaziunii fiscale, generată de paradisuri fiscale, precum şi ieşirea licită şi ilicită a capitalului, reprezintă probleme perpetue.

Al doilea grup de probleme, cercetate în acest capitol, se referă la tipologia societăţilor offshore, metodele de minimizare a obligaţiilor fiscale prin utilizarea acestora, în această ordine de idei în teză este menţionat faptul că legislaţia din dife-rite state ale lumii permite scoaterea de sub incidenţa impozitelor, a unor venituri, părţi de venituri, componente ale averii ori ale anumitor acte şi fapte, care, în condiţiile respectării riguroase ale legislaţiei în vigoare şi principiilor impunerii, nu ar trebui să scape de impozitare.

~ 12 ~

Un loc aparte în capitolul dat este dedicat companiilor offshore. Instrumentul principal, prin care se efectuează sustragerea prin facilităţile oferite de legislaţie în cadrul paradisurilor fiscale, îl constituie companiile offshore de diverse tipuri: de comerţ exte-rior, de investiţii, pentru servicii bancare, holdingurile, pentru deţinerea de proprietate, pentru servicii profesionale, pentru drepturi de autor, pentru servicii hoteliere etc.

Menţionăm că companiile offshore se interpun în timpul tranzacţiei comerciale internaţionale, între vânzător şi cumpărător, în vederea reţinerii celei mai mari părţi a profiturilor reale ale tranzacţiei. În acest fel, profiturile taxabile sunt transferate dintr-o jurisdicţie cu taxe ridicate într-una cu taxe scăzute sau chiar fără taxe.

Pornind de la cele expuse, autorul analizează o tranzacţie comercială conven-ţională între companii din spaţiul UE, astfel:

o companie de comerţ din Franţa deţine mărfuri în valoare de 10 000 EUR. Aceste mărfuri sunt vândute unei companii din Germania la un preţ de 20 000 EUR. Pentru a reduce plata impozitului către statul francez, compania din Franţa introduce (ca intermediar), o companie offshore irlandeză, care cumpără mărfurile la valoarea de 12 000 EUR, apoi le revinde companiei din Germania la valoarea de 20 000 EUR. Vânzarea prin intermediul companiei offshore se face numai din punct de vedere al documentelor, mărfurile fiind trimise direct din Franţa în Germania.

Analizând această tranzacţie, prezentată în tabelul 2, sub aspectul impozitării, constatăm o diferenţă esenţială în suma impozitului pe care îl plăteşte compania franceză, comparativ cu impozitul pe care l-ar fi plătit, dacă nu făcea vânzarea prin intermediul companiei offshore.

Tabelul 2. Analiza comparativă a impozitului plătit pentru operaţiunile comerciale cu sau

fără apelarea la compania offshore Suma impozitului plătit

în situaţia în care nu se apelează la compania

offshore

Suma impozitului plătit în situaţia în care se apelează la compania offshore

Profit impozabil 20 000 -10 000 =10 000 Profit impozabil al companiei din Franţa 12 000 - 10 000 = 2 000 Profit impozabil al companiei offshore 20 000 -12 000 = 8 000 Impozit pe profit companiei din Franţa 10 000 x 34% = 3400 2 000 x 34% = 680 Impozit pe profit companiei offshore 8 000 x10% = 800 Suma impozitului pe profit, total 3 400 680 + 800 = 1480 Sursa: elaborat de autor

În capitolul dat problematica evaziunii fiscale a fost cercetată în corelare cu

activitatea investiţională. Dacă, spre exemplu, un investitor din ţara (X), efectuează o investiţie într-o ţară din Europa de Est (Y). Investiţia nu o face direct în ţara (Y), ci o direcţionează, prin intermediul unei companii de investiţii offshore aflată într-o jurisdicţie (ţara Z), care are semnat un tratat de evitare a dublei impuneri cu ţara

~ 13 ~

unde face investiţia (ţara Y), tratat care prevede impozitarea la sursă în cotă de 5% pentru dividendele distribuite de către companiile offshore. Ţara de reşedinţă a investitorului nu percepe impozit pentru dividendele obţinute din străinătate.

Comparând (tabelul 3) rezultatele calculării impozitului reţinut la sursa de plată în cazul investiţiei cu sau fără intermediul companiei offshore din punct de vedere al finan-ţatorului, şi al statului constatăm că ele sunt diametrale şi reprezintă economie fiscală, din punct de vedere al finanţatorului, şi pierdere fiscală, din punct de vedere al statului.

Tabelul 3. Calcularea impozitului reţinut la sursa de plată în cazul investiţiei

prin sau fără intermediul companiei offshore

Situaţia Impozit reţinut la sursa de plată, EUR

1. Investiţia nu se face prin intermediul companiei offshore 50 000 x 20% = 10 000

2. Investiţia se face prin intermediul companiei offshore 50 000 x 5% = 2 500 Sursa: elaborat de autor

Luând în consideraţie efectele negative ale participării în tranzacţie a companiei

offshore, din punct de vedere al statului, considerăm oportună armonizarea cotelor im-pozitelor pe profit, ceea ce ar duce la diminuarea pierderilor fiscale ale statului.

În urma cercetărilor efectuate, concluzionăm că cele mai răspândite modalităţi de evaziune, efectuate de companiile offshore la nivel internaţional sunt:

disimularea (ascunderea) materiei impozabile, în urmă nedeclarării ma-teriei impozabile câştigate în străinătate sau a veniturilor obţinute acolo, contribuabilul dând informaţii inexacte organelor fiscale despre tot ceea ce trece în afara frontierelor naţionale;

abstinenţa – cea mai simplă formă, care se caracterizează prin faptul că, descurajat de o presiune fiscală prea ridicată, contribuabilul se abţine să producă, să muncească sau să investească în ţara sa şi se îndreaptă către ţări cu o fiscalitate mai redusă.

Extinderea largă a paradisurilor fiscale, precum şi influenţa negativă a acestora asupra statelor cu nivel mai înalt de fiscalitate, necesită cercetarea practicii mon-diale privind diminuarea evaziunii fiscale în cadrul politicilor contra-offshore, ceea ce reprezintă al treilea grup de problemele cercetate în acest capitol. Ţinând cont de extinderea fenomenului paradisurilor fiscale la nivel global, în acest capitol, se cercetează măsurile elaborate de către organismele internaţionale: OCDE, FATF, Banca Mondială, ONU, UE, FSF, FMI, privind minimizarea impactului negativ al concurenţei neloiale a paradisurilor fiscale, precum şi măsurile privind diminuarea evaziunii fiscale din statele cu un nivel mai ridicat al fiscalităţii.

Făcând o analiză a direcţiilor prioritare ale politicii acestor organizaţii, con-statăm că principale direcţii sunt:

еliminarea condiţiilor pentru concurenţa fiscală neloială, care provoacă evaziunea fiscală (OCDE, ONU; UE);

~ 14 ~

lupta împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului (FATF, FFS, ONU).

O importanţă majoră în lupta împotriva evaziunii fiscale, generată de concurenţa fiscală neloială din cadrul paradisurilor fiscale, revine OCDE, care a elaborat criterii pentru a defini un paradis fiscal: impozite insignifiante sau inexistente, lipsă de tran-sparenţă în ceea ce priveşte regimul fiscal, lipsă de schimburi de informaţii fiscale cu alte state şi atragerea de societăţi paravan cu activitate fictivă. OCDE a elaborat şi listele „albe”, „gri” şi „negre” cu teritoriile considerate paradisuri fiscale, totodată îm-părţind paradisurile fiscale în paradisuri fiscale cooperante si paradisuri fiscale necooperante. În urma cercetării acestor liste, menţionăm că, în listele „albe” şi „gri” sunt incluse şi ţările din spaţiul UE: Franţa, Germania, Grecia, Cipru, Ungaria, Ir-landa, Italia, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Suedia, Austria, care sunt partenerii comerciali ai României şi Republicii Moldova. În trecut, în lista neagră a paradisurilor fiscale, care nu conlucrează cu OCDE, era inclusă şi Austria.

Analizând practicile internaţionale constatăm că, alături de OCDE, elaborarea criteriilor la nivel naţional, viz-a-vis de apartenenţa teritoriilor respective la cate-goria paradisurilor fiscale, precum şi elaborarea listelor statelor considerate para-disuri fiscale, se efectuează în Argentina, Franţa, Germania, Italia, Spania, Vene-zuela, Peru, Australia, Coreea, Republica Belarus etc., în baza criteriilor naţionale, deoarece criteriile OCDE au caracter de recomandare. Venezuela, de exemplu, defineşte drept paradis fiscal statele cu impunere mai mică de 20%, Coreea defi-neşte drept paradis fiscal statele cu impunere mai mică de 15% etc.

Comparând, în această ordine de idei, Republica Moldova şi România, cu ţă-rile analizate constatăm: că, în Republica Moldova, lista „Ţărilor şi/sau zonelor off-shore” este prezentată numai în Ordinul CCCE, în scopurile identificării activită-ţilor sau tranzacţiilor suspecte, care cad sub incidenţa Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

În România, lista ţărilor considerate paradisuri fiscale lipseşte la nivel legislativ. În baza celor expuse, considerăm oportună elaborarea listelor paradisurilor

fiscale în România şi Republica Moldova, la nivelul hotărâri guvernamentale, pen-tru a determina, în continuare, comportamentul legislativ (inclusiv fiscal) faţă de tranzacţii prin interpunerea companiilor offshore, înregistrate pe aceste teritorii.

Ţinând cont de impactul negativ al paradisurilor fiscale asupra evaziunii fisca-le şi, prin acesta, asupra posibilităţilor financiare ale statelor de a finanţa dezvolta-rea, un rol important revine măsurilor de interzicere în cadrul politicilor anti-offshore a ţărilor respective.

Constatăm că unele ţări, cum sunt Italia, Spania, Venezuela, Peru, Argentina, Franţa, Germania, încearcă, prin diverse metode, să stopeze înfiinţarea de firme ale rezidenţilor săi, în paradisurile fiscale, în timp ce Australia interzice rezidenţilor lor să înfiinţeze firme în paradisurile fiscale şi să efectueze în tranzacţii cu rezidenţii din astfel de state [2].

Analizând, în continuare, experienţa internaţională (Republica Belarus) pri-vind combaterea evaziunii fiscale şi completarea veniturilor fiscale ale statului,

~ 15 ~

menţionăm, utilizarea în acest scop, a instrumentului „taxa eshore ”. Având drept scop creşterea veniturilor bugetare, în 2004, pe această cale a mers şi Republica Moldova prin adoptarea Legii „Cu privire la taxa offshore”. Conform acestei legi „prin taxă offshore se înţelege o plată obligatorie, cu titlu gratuit, care nu este impozit”, iar su-biecţi ai impunerii au fost consideraţi „persoanele fizice şi juridice, rezidenţii Republi-cii Moldova prevăzuţi de legislaţia fiscală, care efectuează operaţiuni comerciale şi financiare la import prin intermediul zonei offshore” [10]. Taxa prevăzută era de 15 la sută, la importurile efectuate de către agenţii economici din Republica Moldova prin intermediul zonelor offshore. Această lege a provocat foarte multe obiecţii şi dezba-teri aprinse şi, desi a fost anulată, necesită a fi reanimată.

În ceea ce priveşte lupta anti-offshore a Uniunii Europene, menţionăm faptul că în Raportul Parlamentului European, referitor la promovarea unei bune guver-nanţe în chestiuni fiscale, din 02 februarie 2010, se menţionează că credibilitatea Uniunii Europene depinde, printre altele, de disponibilitatea sa de a suprima, în primul rând, paradisurile fiscale de pe teritoriul său ca un exemplu de bună guvernanţă şi solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape, în acest context, punerea în aplicare rapidă şi temeinică a acţiunilor prevăzute în comunicarea sa privind promovarea bunei guvernanţe în chestiuni fiscale [8].

În capitolul III - „Probleme şi soluţii privind diminuarea evaziunii fiscale generată de paradisurile fiscale (cazul României şi a Republicii Moldova”) se cercetează, comparativ, fiscalitatea în România, Republica Moldova şi pe plan internaţional; evaziunea fiscală în România şi în Republica Moldova; direcţii de diminuare a evaziunii fiscale.

Analizând evoluţia cotelor de impozitare, a venitului societăţilor comerciale, dividendelor, taxei pe valoarea adăugată, impozitării a veniturilor persoanelor fizice în ţările UE, constatăm:

1) Dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene, numai 3 state ( Belgia, Luxemburg şi Olanda) practică, în determinarea impozitului pe veniturile societăţilor comerciale, procedeul impunerii în cote progresive, utilizând tranşele de venit. Cotele de impozitare practicate sunt cuprinse între intervalul de 10% în Cipru şi Bulgaria şi 30%-35% în Marea Britanie, Belgia, Franţa, Malta, Spania, Italia;

2) Marja de cuprindere a cotei TVA este cuprinsă în intervalul 15-25%; 3) Cota de impozitare, cuprinsă între 5% şi 35%, o practică 23 de state, un

număr de 4 state nu impozitează dividendele repartizate (Cipru, Grecia, Irlanda şi Ungaria);

4) În Republica Moldova, cota impozitului pe venitul persoanelor ce practică activitatea de întreprinzător constituie 0% pentru venitul reinvestit, cota impozitului pe dividende constituie 15%, cota TVA – 20%;

5) Fiscalitatea României se află, în general, la un nivel mediu sau sub-mediu, faţă de cea practicată de majoritatea statelor Uniunii şi de Republica Moldova.

Investigând nivelul presiunii fiscale pe plan internaţional, în ţările UE (in-clusiv România) şi Republica Moldova, constatăm tendinţa creşterii presiunii fis-cale în majoritatea ţărilor UE, precum şi în Republica Moldova.

~ 16 ~

Comparând cotele de impozitare a veniturilor societăţilor comerciale, a dividendelor, TVA, precum şi nivelul presiunii fiscale pe plan internaţional, în România şi în Republica Moldova, şi, luând în consideraţie prezenţa unui şir de ţări europene (Cipru, Luxemburg, Irlanda, Bulgaria Estonia, Ungaria etc.) în listele „albe” şi „gri” ale OCDE, considerăm că acestea reprezintă factori esenţiali ai eva-ziunii fiscale, inclusiv pentru România şi Republica Moldova.

Deşi volumul şi răspândirea evaziunii fiscale (inclusiv în România şi Republica Moldova) este greu de împiedicat şi cuantificat, considerăm că punctul de pornire în estimarea acestui fenomen, în mare măsură, îl reprezintă economia neobservată, evaziunea fiscală fiind subânţeleasă. Analizând ponderea economiei neobservate în PIB al României în perioada 2003-2009, constatăm creşterea consecventă a acesteia. Pentru ultimii ani, ponderile economiei neobservate în PIB sunt următoarele: 2003 - 15,4 % din PIB; 2004 - 14,5 % din PIB; 2005 - 16,6 % din PIB; 2006 - 17,9 % din PIB; 2007 - 18,0 % din PIB; 2008 - 21% din PIB; 2009 - 24% din PIB.

Constatăm că, pe lângă ponderea înaltă a economiei neobservate, în România şi Republica Moldova, există un şir de motive pentru eludare legală de la obliga-ţiunile fiscale prevăzute în Codul Fiscal al ambelor state: multiple imperfecţiuni şi particularităţi în domeniul legislaţiei fiscale, modificarea Codului Fiscal la intervale de timp scurte, număr prea mare de articole, acestea creând, astfel, o instabilitate legislativă, care îi determină pe investitori să nu-şi poată elabora un buget real al actelor de comerţ pe o durată mai mare de un an.

În cursul anului 2008, Garda Financiară a României, datorită noilor realităţi economice induse de aderarea României la UE, şi-a orientat controalele către ope-raţiunile cu caracter ilicit, cum sunt fraudarea TVA aferentă tranzacţiilor intracomu-nitare şi concurenţa neloială pe piaţa bunurilor şi serviciilor.

Tendinţele de fraudare de acest tip au fost identificate în sectoarele unde ro-taţia sumelor de bani este mare (produse agroalimentare, materiale de construcţie, produse energetice).

Principalele metode prin care se efectuează acest tip de evaziune fiscală sunt: utilizarea firmelor fantomă; controlul, direct sau prin interpuşi, a unor întregi reţele de firme-fan-

tomă, efectuat de către acelaşi grup de persoane; înscrierea pe documentele care însoţesc achiziţiile a unor beneficiari fic-

tivi, context în care evazioniştii mizează pe împiedicarea verificării realităţii destinatarului;

exploatarea lipsei unei standardizări, la nivel european, a documentelor care însoţesc transporturile, prin completarea, în mod intenţionat, a acestora cu omisiuni sau greşeli, menite să împiedice identificarea bene-ficiarilor etc.

Pentru contracararea acestui gen de evaziune fiscală, Garda Financiară, îm-preună cu autorităţile vamale, a efectuat o monitorizare permanentă a frontierelor intracomunitare. Ca urmare a acestor monitorizări, au fost confiscate importante cantităţi de marfă.

~ 17 ~

În Republica Moldova, ca şi în majoritatea ţărilor din spaţiul post-sovietic, nivelul evaziunii fiscale este foarte ridicat. În condiţiile instabilităţii politice şi ale cerinţelor impuse de către organizaţiile internaţionale, producătorii autohtoni nu sunt în stare să suporte presiunea fiscală excesivă.

Un loc important în capitolul dat a fost dedicat cercetării unor noi scheme de evaziune fiscală şi anume:

vânzarea fără documente, contra numerar, a mărfurilor, cu înregistrarea în contabilitate a unui preţ semnificativ mai mic decât valoarea de piaţă;

scheme cu implicarea deţinătorilor de patentă, prin intermediul cărora importatorii şi intermediarii în circuitul citricelor, cărnii şi peştelui de import, se eschivează de la calcularea şi achitarea obligaţiilor fiscale fa-ţă de buget;

scheme cu implicarea întreprinderilor fantomă, create şi înregistrate în scopul asigurării întreprinderilor viabile cu trecerea în cont a sumelor TVA, ceea ce determină lipsa sau diminuarea obligaţiilor fiscale;

anularea sau micşorarea datelor din aparatul de casă şi control al livrărilor efectuate de către magazinele ce comercializează mărfuri electronice.

În vederea reducerii evaziunii fiscale, SFS, în baza informaţiilor prezentate de către Serviciul Vamal, efectuează monitorizarea formării lanţului valoric al mărfu-rilor importate, prin efectuarea controalelor fiscale de la importul mărfurilor până la consumatorul final.

Considerăm că, din punct de vedere al legislaţiei fiscale actuale, România pre-zintă câteva avantaje fiscale caracteristice unui potenţial „paradis fiscal”. Integrată în conjunctura fiscală a Uniunii Europene, România trebuie să aibă abilitatea de a exploata fiecare „libertate fiscală” îngăduită de UE, pentru ca astfel să se plaseze pe o poziţie avantajoasă în faţa investitorilor străini. Prin practicarea de către România a unei politici fiscale de parţial paradis fiscal şi, în acest sens, scăderea consi-derabilă a fiscalităţii, cu certitudine, se vor genera condiţii de dezvoltare economică pe seama investiţiilor de capital străin.

Această strategie presupune o abordare complet diferită a fiscalităţii, princi-palele linii directoare referindu-se la:

a) reorganizarea strategiei fiscalităţii interne în România; . b) o nouă abordare a politicii fiscale externe prin creşterea numărului de

acorduri bilaterale de evitare a dublei impuneri şi evaziunii fiscale etc. Din perspectiva unei firme multinaţionale, alegerea locului de amplasare a

investiţiei depinde de relaţia dintre ceea ce poate oferi o ţară şi nivelul impozitului pe profit practicat.

Referitor la poziţia autorităţilor reticente faţă de aceste activităţi, reproducem cele relevate într-o publicaţie de specialitate, în care s-a menţionat că un Guvern care „este concurat fiscal şi care îşi acuză concurentul de un comportament dău-nător acţionează în mod absurd, căci ar face mai bine să îşi reaşeze propriul sistemul fiscal. Altfel, am asista la o avalanşă de creşteri de taxe care ar dăuna, în primul rând, cetăţenilor” [8]. Susţinem opinia unor specialişti [16], potrivit cărora

~ 18 ~

atacurile din partea organizaţiilor internaţionale asupra zonelor offshore pot duce la distrugerea principiului offshore-ului economic şi al confidenţialităţii în toată lumea. Interzicerea dezvoltării industriei offshore în diferite state poate avea consecinţe negative asupra dezvoltării lor economice. În plus, va fi pusă în pericol suveranitatea lor, vor suferi simplii contribuabili şi va dispărea regimul confi-denţialităţii. Absenţa regimului offshore va avea repercusiuni şi asupra comerţului liber cu mărfuri şi servicii.

În cadrul tezei date evaziunea fiscală, a fost cercetată prin prisma cadrului juridic. Considerăm, că evaziunea fiscală legală poate fi evitată prin corectarea şi îmbunătăţirea cadrului juridic prin care aceasta a devenit posibilă, deşi existenţa unor interese politice, economice şi sociale, determină tolerarea tacită a unor situaţii evazioniste.

Lupta eficientă cu fenomenul evaziunii fiscale, prin utilizarea posibilităţilor oferite de paradisuri fiscale, cere suplimentar, în opinia noastră:

a) reorganizarea strategiei fiscalităţii interne în România; b) abordarea unei noi politici fiscale externe prin creşterea numărului de

acorduri bilaterale de evitare a dublei impuneri şi evaziunii fiscale în care să fie incluse clauzele privind măsurile de combatere a dublei impuneri;

c) dezvoltarea unei noi viziuni privind zonele libere, ca alternative ale paradisurilor fiscale.

III. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI Prin cercetarea ştiinţifică realizată, s-au formulat anumite concluzii şi

recomandări teoretice şi practice referitoare la efectele duale ale paradisurilor fiscale, în general, precum şi la posibilităţile de diminuare a evaziunii fiscale şi de prevenire sau diminuare a migrării ilicite şi licite de capital din România şi Republica Moldova. Printre cele mai importante concluzii pot fi menţionate următoarele:

1. Analizând literatura de specialitate şi cercetând tratatele ştiinţifice privind mega-tendinţele din economia contemporană, am constatat că globalizarea economiei mondiale, precum şi breşele create în sistemul fiscal internaţional, rafinarea strategiilor financiare au creat un climat propice dezvoltării accentuate a paradisurilor fiscale.

2. Investigând abordările teoretice şi conceptuale ale noţiunii „paradis fiscal”, precum şi ale noţiunilor: „zonă offshore”, „centru financiar offshore”, „jurisdicţie fiscală offshore”, în vederea depăşirii problemelor de interpretare diferită a acestora, am concluzionat că, la nivel academic, lipseşte interpretarea unică a noţiunii de pa-radis fiscal. De altfel, şi la nivel legislativ, lipseşte definiţia paradisului fiscal. Acest fapt pune în vizorul discuţiilor ştiinţifice problema privind precizarea conţinutului paradisului fiscal în raport cu mediul economic contemporan.

3. Analizând criteriile OCDE cu privire la trăsăturile caracteristice ale paradisurilor fiscale, în scopul identificării ţărilor care aparţin acestei categorii, am constatat că aceas-tă apartenenţă se interpretează în funcţie de îndeplinirea cumulativă a mai multor caracteristici, caracteristica cea mai importantă fiind nivelul redus al fiscalităţii.

~ 19 ~

4. Cercetând efectele paradisurilor fiscale, am concluzionat că acestea prezintă un caracter dual, manifestat la diferite niveluri (mondial, precum şi în cadrul unei economii naţionale la nivel macro- şi microeconomic), prin avantaje şi dezavantaje, care urmează a fi luate în consideraţie în procesul elaborării politicilor fiscale, co-merciale şi investiţionale ale ţărilor onshore, respectiv ale României şi ale Re-publicii Moldova, în vederea diminuării evaziunii fiscale; migrării licite şi ilicite a capitalurilor; pierderilor fiscale ale statului.

5. Sintetizând aspectele teoretice şi legislative privind noţiunea de evaziune fiscală, precum şi ale noţiunilor apropiate acesteia – evaziunea fiscală ilicită şi licită – am conchis că există o diversitate importantă de interpretări a acestora la nivelul academic, precum şi neclaritatea/lipsa interpretării evaziunii fiscale la nivel legislativ în România/Republica Moldova, ceea ce: creează piedici în activitatea economică şi în comportamentul fiscal al agenţilor economici; generează situaţii de conflict între con-tribuabili şi organele fiscale; conduce la încălcarea drepturilor contribuabililor şi la diminuarea eficacităţii activităţii organelor fiscale; provoacă pierderi fiscale ale statului.

6. Comparând cotele de impozitare a veniturilor societăţilor comerciale, a di-videndelor, TVA şi nivelul presiunii fiscale pe plan internaţional, în România şi în Republica Moldova, am concluzionat că acestea reprezintă factori esenţiali ai eva-dării capitalurilor şi evaziunii fiscale, printre care menţionăm:

diferenţa esenţială dintre ţări, privind cota minimă (10%) de impozitare a veniturilor societăţilor comerciale (Cipru, Irlanda şi Bulgaria) şi cota maximă de 35% (Marea Britanie, Malta, Italia, Franţa, Spania, Belgia);

tendinţele de creştere a presiunii fiscale: astfel de tendinţe se observă în 11 ţări ale UE, inclusiv România, precum şi în Republica Moldova;

existenţa unui număr mare de ţări înscrise în listele „albe” şi „gri” ale OCDE, privitor la paradisurile fiscale (Cipru, Luxemburg, Irlanda, Bul-garia Estonia, Ungaria etc.).

7. Analizând numeroase practici internaţionale privind combaterea evaziunii fiscale prin intermediul politicilor anti-offshore, am constatat că:

succesul politicilor naţionale privind combaterea evaziunii fiscale, in-clusiv a celei generate de paradisurile fiscale, în mare măsură, depinde de respectarea recomandărilor organismelor internaţionale (OCDE, FMI, Băncii Mondiale, FATF, ONU etc.);

practicile de diminuare a evaziunii fiscale, aplicate în unele state supuse cercetării (SUA, Venezuela, Peru, Argentina, Italia, Republica Belarus), conţin elemente pronunţate, orientate spre combaterea evaziunii fiscale, generate de paradisurile fiscale;

una din practicile internaţionale utilizate şi orientate spre combaterea evaziunii fiscale constă în aplicarea taxei offshore.

8. Investigând practicile de aplicare a taxei offshore în vederea majorării pre-levărilor fiscale către stat şi diminuării afacerilor ilegale derulate prin paradisurile fiscale, am conchis că introducerea acestei taxe are, în cercurile economice şi financiare, argumente „pro” şi „contra”.

~ 20 ~

9. Cercetând rolul zonelor economice libere din statele analizate (Irlanda, India, Brazilia, Taiwan, Italia), am concluzionat că, în afară de rolul clasic ca-racteristic, acestea pot îndeplini un rol important ca alternativă a paradisurilor fiscale prin combinaţia facilităţilor fiscale oferite şi controlul strict din partea statului privind utilizarea acestora în cadrul unor politici manageriale eficiente ale acestor zone. Acestea vor duce la atragerea, şi nu la expatrierea capitalurilor din ţările respective, sporirea prelevărilor fiscale la stat.

10. Investigând impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra firmelor prezente într-o zonă liberă, am constatat că acestea dispun de mai puţine facilităţi fiscale, comparativ cu perioada de preaderare, fapt ce a dus la o scădere a activităţii de producţie în zonele libere şi implicit la scăderea eficienţei zonelor libere.

11. Cercetând posibilităţile creşterii rolului zonelor economice libere ca alter-native ale paradisurilor fiscale şi analizând, în acest scop, atât practicile din statele puternic dezvoltate (Regatul Unit al Marii Britanii, Germania, Franţa etc.), cât şi din statele de mijloc (Spania, Portugalia, Grecia etc.), din state cu o protecţie socială puternică (Finlanda etc.), din ţările de la periferia dezvoltării economice şi sociale a UE (Bulgaria, România etc.), am concluzionat că politica fiscală a Uniunii Euro-pene tinde spre o aplatizare a sistemului fiscal la nivelul conglomeratului statal, in-clusiv prin intermediul zonelor economice libere.

În urma formulării concluziilor susmenţionate, a fost posibilă elaborarea unor anumite recomandări, printre care menţionăm următoarele:

1. Urmare a concluziei cu privire la lipsa, în mediul academic, a unei inter-pretări unice a noţiunii de „paradis fiscal”, recomandăm utilizarea definiţiei urmă-toare a paradisului fiscal: „paradis fiscal poate fi numită ţara sau orice teritoriu din interiorul unui stat, în care se aplică: o altă legislaţie fiscală, mult mai permisivă, decât în restul teritoriului statului respectiv sau din afara acestuia, secretul asupra tranzacţiilor comerciale şi bancare, secretul în ceea ce priveşte acţionarii companiilor, protecţia patrimoniului etc.”.

2. Urmare a concluziei cu privire la lipsa, în legislaţia în vigoare, a inter-pretării noţiunii „paradis fiscal”, în raport cu mediul economic contemporan, re-comandăm utilizarea definiţiei sus-menţionate privind paradisul fiscal în legislaţia Republicii Moldova şi a României şi anume: în legea Republicii Moldova cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în legile speciale privind societăţile comerciale din România şi Republica Moldova, depăşind astfel problemele de interpretare diferită a noţiunii de paradis fiscal şi de soluţionare a conflictelor ce urmează.

3. Pornind de la neclaritatea interpretării/lipsa în legislaţia fiscală a României/ Republicii Moldova a numeroase noţiuni, precum: „evaziunea fiscală”/„evaziunea fiscală licită şi ilicită”, “optimizarea fiscală”, “planificarea fiscală”, ”frauda fiscală”, “minimizarea legală a impozitelor”, precum şi ţinând cont de tratările ero-nate şi contradictorii ale acestora, recomandăm perfectarea/completarea /a legisla-ţiei fiscale a României/ Republicii Moldova (în special, a Codului Fiscal, Titlul I - Dispoziţii generale), cu respectivele formulări.

~ 21 ~

4. Având în vedere analiza fenomenului evaziunii fiscale, necesitatea dimi-nuării efectelor negative, generate de paradisurile fiscale prin evaziunea fiscală, recomandăm:

diminuarea poverii fiscale şi simplificarea fiscalităţii prin reducerea numărului de impozite, taxe fiscale, contribuţii la fondurile extrabugetare;

introducerea în legislaţia fiscală a stipulărilor cu privire la instru-mentele de reglare contra-offshore, preluate din practicile ţărilor dez-voltate: revizuirea permanenţă a listei ţărilor considerate paradisuri fis-cale; limitarea operaţiunilor companiilor-rezidente cu companii offsho-re, impunerea acestora cu noi impozite adăugătoare; introducerea dării de seamă pentru companiile rezidente privind operaţiunile internaţio-nale, completarea convenţiilor, tratatelor privind evitarea dublei impu-neri cu ţările–paradisuri fiscale, cu clauze privind măsurile de comba-tere a evaziunii. Darea de seamă trebuie să conţină exclusiv operaţiunile internaţionale, sub forma unei balanţe lunare, care va fi depusă, în R. Moldova, la Serviciul Fiscal de Stat, iar în România, la Serviciile de in-specţie fiscală, din cadrul Direcţiilor Finanţelor Publice;

implementarea în practicile fiscale ale statelor onshore, inclusiv Re-publica Moldova şi România, a recomandărilor contra-offshore, adop-tate de comunitatea internaţională, în vederea diminuării afacerilor co-merciale ilegale şi a evaziunii fiscale provocate de acestea.

5. În cazul anulării, în Republica Moldova, a cotei zero la impozitul pe venitul persoanelor ce practică activitatea de întreprinzător, considerăm oportune:

introducerea, în Republica Moldova, a taxei offshore pentru opera-ţiunile de export efectuate prin intermediul teritoriilor-paradisuri fiscale;

stabilirea, prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova, a listei ţărilor-paradisuri fiscale, bazându-se pe listele albe, gri şi negre ale OCDE, precum şi ale altor organisme internaţionale (FATF, FMI etc.);

stipularea, în Titlul III - TVA a Codului Fiscal al Republicii Moldova, a interzicerii restituirii TVA pentru exportul efectuat prin intermediul paradisurilor fiscale.

6. Pornind de la necesitatea unei noi abordări a zonelor libere. în vederea efi-cientizării activităţi acestora în corelare cu optimizarea fiscală, recomandăm dez-voltarea unei politici manageriale eficiente a zonelor economice libere în România şi Republica Moldova; acordarea diferitelor facilităţi fiscale întreprinderilor locale, menite să atragă investiţiile în zonă, iar statul să controleze strict utilizarea facilităţilor pentru scopurile stabilite, ţinând cont de faptul că, pe lângă facilităţile acordate de zonele libere, trebuie să existe condiţii avantajoase pentru combinarea capitalului cu ceilalţi factori de producţie (forţa de muncă, materii prime etc.), precum şi o infrastructură corespunzătoare.

7. Având în vedere necesitatea dezvoltării economice, precum şi necesitatea susţinerii unor anumite ramuri ale economiei, recomandăm realizarea unor progra-me economico-financiare şi fiscale la nivel statal, care, după experimentarea lor în cadrul zonelor libere, să fie extinse la nivel naţional.

~ 22 ~

8. Recomandăm centrelor de cercetări economice, în colaborare cu autorităţile fiscale, să elaboreze programe fiscale prin care să contribuie la sporirea atractivităţii economiei româneşti şi moldoveneşti pentru investitorii străini şi autohtoni şi să transforme sistemul fiscal românesc şi moldovenesc într-un „paradis fiscal de tip nou”, fără ca existenţa acestuia să lezeze interesele Uniunii Europene.

9. Pornind de la necesitatea pregătirii profesionale a specialiştilor în economie şi finanţe, propunem ca doctrinele juridice complementare, destinate contracarării strategiilor de evaziune fiscală, menţionate în teză, să fie examinate minuţios de organele de resort, în vederea implementării acestora în calitate doctrinară şi prac-tică în România şi Republica. Moldova.

10. Având în vedere concluziile formulate cu privire la practicile interna-ţionale privind combaterea evaziunii fiscale prin intermediul politicilor anti-offsho-re, recomandăm:

introducerea recomandărilor organismelor internaţionale (OCDE, FMI, Băncii Mondiale, FATF, ONU etc.) în actele normative, precum şi apli-carea acestora în practica fiscală autohtonă;

aplicarea, în practicile fiscale ale României şi Republicii Moldova, a taxei offshore.

Impactul cercetărilor asupra dezvoltării economiei naţionale şi ştiinţei Cercetarea dualităţii paradisurilor fiscale, prin prisma evaziunii fiscale, este

oportună pentru ştiinţa economică naţională, precum şi cea internaţională, luând în considerare atât dezvoltarea economică, cât şi lupta împotriva evaziunii fiscale legale şi ilegale.

Cercetările realizate au contribuit la crearea unor elemente metodologice noi pentru continuarea investigaţiilor ştiinţifice ulterioare din domeniu.

Constatările teoretice şi practice din teză pot servi ca punct de reper pentru specialiştii din domeniul economico-financiar, precum şi al instituţiilor abilitate în lupta împotriva evaziunii fiscale generate de paradisurile fiscale; precum şi la elaborarea unor concepte privind dezvoltarea economică a ţărilor onshore, cum ar fi Republica Moldova şi România.

Cercetările realizate au contribuit la crearea unor elemente metodologice noi pentru continuarea investigaţiilor ştiinţifice ulterioare din domeniu.

Planul de cercetări în perspectivă În vederea aprofundării domeniului de cercetare ce vizează dezvoltarea econo-

mică şi atragerea investiţiilor străine a României şi Republicii Moldova, considerăm oportună studierea următoarelor aspecte în perspectivă:

cercetarea unor noi căi de perfecţionare a sistemului fiscal în vederea diminuării evaziunii fiscale în România şi Republica Moldova;

crearea unor baze de date, mult mai complexe şi actualizate în permanenţă, de către centrele de cercetare, care să aibă ca obiect de investigare evoluţia ten-dinţelor economice în România şi Republica Moldova, precum şi menţio-narea, în această bază de date, a facilităţilor fiscale acordate investitorilor;

analiza canalelor ilegale a fluxurilor financiare internaţionale şi esti-marea volumului evaziunii fiscale aferent economiei subterane etc.

~ 23 ~

IV. LUCRĂRI PUBLICATE LA TEMA TEZEI

În reviste ştiinţifice cu recenzenţi: 1 Man A. Consideraţii teoretice privind politica fiscală în Uniunea Europeană.

În: Economica. Chişinău, 2010, nr. 1, p.121-128. 2. Man A., Suhovici A. Politica anti-offshore a Republicii Moldova şi a

României în contextul recomandărilor organizaţiilor internaţionale. În: Intellectus. Chişinău, 2009, nr. 4, p. 36-39.

Articole în culegeri internaţionale: 3. Man A. Teorii şi concepte despre paradisurile fiscale. În: Scientific and Tehnical

Bulletin. Series Economic Sciences and Sociology. Arad, 2006, nr.12-13, p. 65-69. 4. Man A., Grigorie-Lăcriţa N.,şi alţii. Evitarea dublei impuneri. În: Impozite şi

Taxe. Bucureşti, 2008 nr.1-2, p 35- 48. 5. Man A., The foreclosed execution of the fiscal claims. În: Economic Science in

a Knowledge Society. Timişoara, 2006, p. 387-400. 6. Man A. Customs policy an instrument of trading policy. În: Scientific and

Tehnical Bulletin. Arad, 2005, p. 53-64. 7. Man A., Grigorie-Lăcriţa N. Sediul permanent în România, al nerezidenţilor, per-

soane juridice şi fizice. În: Impozite şi taxe. Bucureşti, 2007, nr. 10, p 38-55. Materiale ale comunicărilor ştiinţifice: 8. Man A., Boiţă M. Conotaţii teoretice şi practice privind evaziunea fiscală. În:

Simpozionul internaţional al tinerilor cercetători din 14-15 aprilie 2006. Chişinău: ASEM, 2006, ed. a IV-a, v. I, p. 261-265.

9. Man A. Corelaţia evaziunea fiscală - economie subterană. În: Simpozionul internaţional al tinerilor cercetători din 19-20 aprilie 2007. Chişinău: ASEM, 2007,ed. a V-a, v.1, p. 249-252.

10. Man A., Constantin E. Zonele libere. În: Provocări actuale ale dezvoltării durabile în condiţiile globalizării economiei: a XIII-a sesiune de comunicări ştiinţifice a studenţilor şi cadrelor didactice, mai 2007. Constanţa, Universitatea „Spiru Haret” 2007, p.311-316.

11. Man A., Risti L. Analiza practicii mondiale a reglării contra offshore. În: Problemele teoretice şi practice ale economiei proprietăţii intelectuale”; Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică „Inovarea şi susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii” din 27-28 noiembrie 2008. Chişinău, AGEPI, 2009, p. 48-524.

12. Man A. şi alţii. Prevederi legale privind reprezentanţele persoanelor juridice străine, Tribuna Economică nr. 1-2/2008, Bucureşti, p. 40-45 şi p. 51-54.

~ 24 ~

BIBLIOGRAFIE:

1. Bistriceanu, Gh. Demetrescu, C.G. Macovei, E. Lexicon de finanţe şi credit, vol. 1

2. Bişa, C. Costea, I. Capotă, M. Dancău, B. Utilizarea paradisurilor fiscale-între evaziunea fiscală legală şi frauda fiscală. Bucureşti: B.M.T. Publishing House, 2005. 599 p.

3. Buziernescu, R. Evaziunea fiscală în România. Craiova: Editura Universitară, 2001. 336 p.

4. Codrescu, V. Evaziunea fiscală în România: Teză de doctor în ştiinţe economice. 1963

5. Duţă, A. Dificultăţile abordării doctrinare a noţiunii de evaziune fiscală. În: Finanţe – Provocările viitorului. 2007, nr.6

6. Legea 241/2005-privind combaterea evaziunii fiscale, publicată în M. Of. nr. 672/27.07.2005

7. Man, A. Boiţă, M. Conotaţii teoretice şi practice privind evaziunea fiscală. În: Simpozionul internaţional al tinerilor cercetători, vol. I, ediţia a IV-a. Chişinău: ASEM, 2006. p. 261-265

8. Safta, M. Studii de caz privind paradisurile fiscale şi companiile offshore. În: Impozite şi taxe, 2006, nr. 11-12, p. 10-14

9. Site-ul Comisiei Europene: www.ec.europa.eu/eurostat 10. Site-ul: www.e-democracy.md 11. Site-ul Tax Justice Network/UK: www.taxjustice.net 12. Site-ul www.gfip.org/storage/gfip/executive%20-20final%20version % 201-5-

09.pdf 13. Site-ul www.transparency.md Transparency Internaţonal 14. Şaguna, D. D. Şova, D. Drept financiar public. Bucureşti: ALL Beck, 2005.

414 p. 15. Talpoş, I. Finanţele României. Timişoara: Sedona, 1995, 336 p. 16. Timuş, V. Relevarea contribuţiei zonelor offshore asupra relaţiilor financiare

internaţionale în procesul de creştere economică. În: Revista Economică. 2005, nr.1, p. 143-148

~ 25 ~

ADNOTARE la teza de doctor în economie cu tema „Caracterul dual al paradisurilor fiscale

cercetat prin prisma evaziunii fiscale”, elaborată de Man Aureliana. Chişinău, 2010

Structura tezei. Teza este structurată astfel: introducere, trei capitole, con-

cluzii şi recomandări, 14 anexe, bibliografia din 189 de denumiri, 120 de pagini de text de bază, 35 de figuri, 21 de tabele.

Rezultatele obţinute sunt publicate în 12 lucrări ştiinţifice şi ştinţifico-didactice, cu un volum total de 11,35 coli de autor.

Cuvinte-cheie: paradis fiscal, zonă offshore, jurisdicţie fiscală, companie offshore, evaziune fiscală, politică anti-offshore, state onshore.

Domeniul de studiu şi obiectivele tezei îl constituie cercetarea caracterului dual al paradisurilor fiscale în vederea determinării posibilităţilor de utilizare a dezavantajelor acestora, în scopul perfecţionării măsurilor privind combaterea evaziunii fiscale în România şi Republica Moldova, precum şi de utilizare a avantajelor acestora, în vederea diminuării migrării ilicite şi licite a capitalurilor.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a investigaţiei constă în: relevarea dualităţii paradisurilor fiscale, în complexitatea sa, la diferite niveluri ale economiilor prin identificarea avantajelor şi dezavantajelor acestui fenomen, pentru ţările onshore; identificarea, în baza practicilor internaţionale, a unor elemente specifice paradisurilor fiscale (cum ar fi comerţul on-line, utilizarea reprezentanţelor, posibilitatea înfiinţării de societăţi care nu desfăşoară activitate la sediul firmei, ci doar prin filialele din alte ţări etc.), în vederea reflectării acestora în politicile fiscale (comerciale şi investiţionale etc.), ale unor state onshore, respectiv ale României şi ale Republicii Moldova; argumentarea necesităţii utilizării în practicile fiscale aplicate în România şi Republica Moldova a metodelor contra-offshore, recomandate de către organismele internaţionale, precum şi utilizate de SUA, Peru, Venezuela, Argentina, Australia, Republica Belarus, în vederea diminuării evaziunii fiscale; argumentarea, pornind de la experienţa internaţională, a necesităţii introducerii, în practica fiscală a României şi a Republicii Moldova, a taxei offshore, ceea ce ar contribui, în bună parte, la diminuarea impactului negativ al paradisurilor fiscale asupra economiilor naţionale precum şi la completarea veniturilor fiscale ale statelor.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Raţionamentele ştiinţifice ale tezei ar putea contribui la dezvoltarea conceptelor de paradis fiscal şi de evaziune fiscală în condiţiile internaţionalizării economiilor naţionale; la perfecţionarea metodelor de combatere a evaziunii fiscale şi diminuare sau stopare a evadării ilicite şi licite a capitalurilor; precum şi la aplicarea, în practicile fiscale naţionale, a unor avantaje, generate de paradisurile fiscale; precum şi la elaborarea unor concepte privind dezvoltarea economică a ţărilor onshore, cum ar fi Republica Moldova şi România.

~ 26 ~

АННОТАЦИЯ на кандидатскую диссертацию по теме «Двойственный характер налоговых гаваней, исследованный сквозь призму уклонения от

налогов», выполненную Ман Аурелианой. Кишинев, 2010

Структура работа. Работа структурирована следующим образом: введение, три главы, выводы и рекомендации, 14 приложений, библиография из 189 итсточников, 120 страниц основного текста, 35 фигур, 21 таблица.

Полученные результаты опубликованы в 12 научных работах общим объемом 11,35 печатных листов.

Ключевые слова: налоговая гавань, оффшорная зона, оффшорная юрис-дикция, оффшорная компания, уклонение от налогов, антиоффшорная поли-тика, оншорные страны.

Область и объект исследования: составляет двойственный характер на-логовых гаваней, с целью использования преимуществ и недостатков налого-вых гаваней для совершенствования мер политики по борьбе с уклонением от налогов и сокращения легального и нелегального бегства капитала.

Научная новизна и оригинальность исследования состоят: в комплексном рассмотрении двойственного характера налоговых гаваней на различных уровнях экономики, посредством определения их преимуществ и недостатков для оншорных стран; выявление на основе анализа международного опыта базовых характеристик, присущих налоговым гаваням для их учета в налоговой, инвестиционной, коммерческой и др. политике оншорных стран, в том числе, Румынии и Республики Молдова; аргументация использования в налоговой практике Румынии и Республики Молдова антиоффшорных мер рекомендованных международными организациями, а также национальных практик США, Венесуэлы, Перу, Аргентины, Австралии, Республики Беларусь и др. в области борьбы с уклонением от налогов; аргументация, на основе изучения международной практики, введения в Румынии и Республике Молдова оффшорного сбора, что может в значительной степени содействовать сокращению негативного влияния налоговых гаваней на национальную экономику, а также пополнению доходов бюджета.

Научная и практическая значимость работы. Основные выводы и рекомендации, сделанные в работе, могут быть использованы для развития концепций налоговых гаваней и уклонения от налогов в условиях интернационализации национальных экономик; совершенствования методов борьбы с уклонением от налогов и сокращением легального и нелегального бегства капитала; использования в национальной фискальной практики Румынии и Республики Молдова преимуществ присущих налоговым гаваням; при разработке концепций экономического развития оншорных стран, в том числе, Румынии и Республики Молдова.

~ 27 ~

ANNOTATION To the thesis in economics on “Dual nature of tax havens investigated

in terms of tax evasion”, developed by Man Aureliana Chisinau, 2010

Thesis structure. The thesis is structured as follows: introduction, three

chapters, conclusions and recommendations, 14 annexes, bibliography of 189 names, 120 pages of basic text, 35 figures, 21 tables.

The results are published in 12 scientific papers and science teaching oriented, with a total volume of 11.35 sheets of copyright.

Keywords: tax haven, the area offshore tax jurisdiction, offshore company, tax evasion, political anti-offshore, onshore states.

Domain of study and research objectives is the dual nature of tax havens research to determine possible use of their disadvantages, in order to improve measures to combat tax evasion in Romania and Moldova, and to use their advantages in order to reduce migration licit and illicit capital.

Novelty and originality of scientific inquiry is: revealing duality tax havens in its complexity at different levels of savings by identifying advantages and disadvantages of this phenomenon, onshore countries, identified on the basis of international practices, the specific elements of tax havens (such as trade online, using representations for the possible establishment of companies not engaged in his business, but only through subsidiaries in other countries etc.), to reflect their tax policies (trade and investment, etc.), of some onshore states, namely Romania and the Republic of Moldova, arguments need use tax practices applied in Romania and Moldova to counter offshore methods recommended by international organizations and used by the U.S., Peru, Venezuela, Argentina, Australia, Republic Belarus, in order to reduce tax evasion, the argument, based on international experience, the need to introduce the tax practice of Romania and Moldova, offshore tax, which would contribute largely to reducing the negative impact of tax havens national economies and to expanding tax revenues of states.

Theoretical significance and applied value of the work. The scientific rations of the thesis could help to develop the concepts of tax avoidance and tax heaven in terms of internationalization of national economies, to improve methods to combat tax evasion and reduce or stop illicit and licit escape of capital, and the application in practice national tax of benefits arising from tax havens, and the development of concepts of economic development of onshore countries such as Moldova and Romania.

~ 28 ~

MAN AURELIANA

CARACTERUL DUAL AL PARADISURILOR FISCALE CERCETAT PRIN PRISMA EVAZIUNII FISCALE

Specialitatea 08.00.10 - Finanţe; Monedă; Credit

AUTOREFERAT

al tezei de doctor în economie

Aprobat spre tipar: 29.07.10. Hârtie ofset. Tipar ofset.

Coli de tipar: 1,00.

Format: 60x84 1/16. Tiraj: 50 ex.

Comand nr.189.

Tipografia Departamentului Editorial-Poligrafic al ASEM Tel.: (+373 22) 402-986, 402-886