atestat constanta

61
INTRODUCERE Lasat pana acum la voia intamplarii, turismul este sectorul codas in economie, cu o pondere de sub 1,5 % in PIB si cu incasari in valuta de sub 800 de milioane de euro, in conditiile in care si Bulgaria incaseaza peste doua miliarde. Totusi, turismul va aduce Romaniei venituri in valuta de peste sase ori mai mari in 2010, iar ponderea sectorului in PIB va ajunge in jur de 5-6 %. Daca PIB va fi de 100 de miliarde de euro, aceasta ar insemna venturi de 5-6 miliarde de euro pentru turism . Studiile realizate de organizatii avizate din domeniul turismului indica, de asemenea, un ritm de crestere alert al sectorului. Potrivit unui studiu de piata realizat de Consiliul Mondial de Turism(World Travel & Tourism Council – WTTC), veniturile din turism ale Romaniei vor creste cu un ritm anual de 9.3 % peste cel al Poloniei, Greciei, Bulgariei sau Ungariei . Desi aparitia turismului se pierde in negura timpurilor si, in consecintǎ din cauza lipsei unor informatii istorice nu se poate stabili o data cat de cat certa a detasarii sale ca activitate distincta, se pare totusi ca unele forme incipiente de turism s-au practicat din cele mai indepartate timpuri. Poate nu ar fi exagerat daca s-ar afirma ca, desi nu au constituit un scop in sine, satisfactiile turistice ale unor calatorii au o varstǎ aproximativ egala cu cea a primelor asezari omenesti stabile. Notiunea de turism exprima actiunea de a vizita diferite locuri si obiective atractive, pentru placerea proprie, aceasta calatorie implicand atat deplasarea, cat si sederea temporara in localitatile alese ca destinatie pentru petrecerea timpului liber. Nota caracteristica a spatiului constantean este data de litoralul Marii Negre. Acest „pamant al fagaduintei” se intinde in judetul Constanta pe o lungime de 100 km., intre Capul Midia (taberele Navodari) si campingul 2 Mai . Litoralul romanesc reprezinta cea mai importanta zona turistica, concentrand aproape jumatate din capacitatea hoteliera a Romaniei si aproximativ doua treimi din totalitatea posibilitatilor de cazare oferite turismului international. Un

Upload: iulian-donici

Post on 24-Sep-2015

203 views

Category:

Documents


19 download

DESCRIPTION

atestat judetul constanta

TRANSCRIPT

INTRODUCERELasat pana acum la voia intamplarii, turismul este sectorul codas in economie, cu o pondere de sub 1,5 % in PIB si cu incasari in valutade sub 800 de milioane de euro, in conditiile in care si Bulgaria incaseaza peste doua miliarde.Totusi, turismul va aduce Romaniei venituri in valuta de peste sase ori mai mari in 2010, iar ponderea sectorului in PIB va ajunge in jur de 5-6 %. Daca PIB va fi de 100 de miliarde de euro, aceasta ar insemna venturi de 5-6 miliarde de euro pentru turism .Studiile realizate de organizatii avizate din domeniul turismului indica, de asemenea, un ritm de crestere alert al sectorului. Potrivit unui studiu de piata realizat de Consiliul Mondial de Turism(World Travel & Tourism Council WTTC), veniturile din turism ale Romaniei vor creste cu un ritm anual de 9.3 % peste cel al Poloniei, Greciei, Bulgariei sau Ungariei.Desi aparitia turismului se pierde in negura timpurilor si, in consecint din cauza lipsei unor informatii istorice nu se poate stabili o data cat de cat certa a detasarii sale ca activitate distincta, se pare totusi ca unele forme incipiente de turisms-au practicat din cele mai indepartate timpuri. Poate nu ar fi exagerat daca s-ar afirma ca, desi nu au constituit un scop in sine, satisfactiile turistice ale unor calatorii au o varst aproximativ egala cu cea a primelor asezari omenesti stabile.Notiunea de turism exprima actiunea de a vizita diferite locuri si obiective atractive, pentru placerea proprie, aceasta calatorie implicand atat deplasarea, cat si sederea temporara in localitatile alese ca destinatie pentru petrecerea timpului liber.Nota caracteristica a spatiului constantean este data de litoralul Marii Negre. Acest pamant al fagaduintei se intinde in judetul Constantape o lungime de 100 km., intre Capul Midia (taberele Navodari) si campingul 2 Mai .Litoralul romanesc reprezinta cea mai importanta zona turistica, concentrand aproape jumatate din capacitatea hoteliera a Romaniei si aproximativ doua treimi din totalitatea posibilitatilor de cazare oferiteturismului international. Un aspect aparte al economiei judetului Constanta il constituie valorificarea turistica si balneara a litoralului romanesc.In lucrarea de fata se face o analiza a potentialului turistic al judetului Constanta, prin prezentarea ofertei turistice a judetului (resursele naturale cat si principalele obiective antropice), baza materiala a turismului, si o analiza a circulatiei turistice din ultimii ani. Astfel, in primul capitolse prezinta elemente de prezentare generala cum sunt asezarea judetului Constanta, cai de acces, un scurt istoric al judetului, si potentialul economico-social. In cel de-al doilea capitol se face o analiza a potentialului turistic al judetului, prin prezentarea cadrului natural al judetului, analizandu-se fiecare element geografic in parte. De asemenea tot aici se prezinta principalele resurse antropice ale judetului si principalele trasee turistice de aici. Cel de-al treilea capitol analizeaza baza tehnico-materialaa judetului Constanta, prin analiza unitatilor de cazare, de alimentatie si bazelor de tratament-agrement existente pe litoralul romanesc. Cel de-al patrulea capitol analizeaza evolutia circulatiei turistice pe litoralul romanesc, si implicit al judetului, in ultimii ani.Ultimul capitol prezintapropuneri de valorificare, modernizare si promovare a potentialului existent in judetul Constanta. Lucrarea se incheie cu concluzii.Centrul zonei Dobrogea este orasul Constanta, resedinta judetului cu acelasi nume. Orasul preastralucita metropola si capitala a Portului Stang, dupa cum scria poetul latin Ovidiu, isi cunoaste obarsia in locul in care grecii au intemeiat colonia Tomis. Portul Tomis a fost fondatin secolul VI inainte de Hristos, iar cea mai veche atestare a orasului Tomis este din secolul al III-lea inainte de Hristos. Incepand cu secolul al VI-lea al erei noastre, orasul a luat numele de Constantia (Constanta), dupa numele imparatului Constantin cel Mare.Scriitorul Ovidiu Dunareanu spunea despre Constanta ca: Dacaar fi sa se deseneze o capitala a istoriei si a poesiei, Constanta ar avea toate sansele sa obtina investitura. In acest oras, zidit sub pleoapa diafana si protectoare a Pontului Euxin, antichitatea este despartita de prezent de o singura palma de pamant. O singura palma de pamant, indeparteaza cu piosenie, pe verticala, este un drum inapoi prin zbuciumul a peste 2500 de ani, este simbolica si fragila granita dintre doua tari ale timpului. Milesienii i-au pus piatra de temelie pe la mijlocul secolului al VI-lea i.e.n., l-au numit Tomis si i-au tras contur ferm sub zodia vulturului si a delfinului. Istoricul Memnon din Heracleea Pontica (Asia Mica) ii consemneaza pentru prima data numele in anul 260 i.e.n. Pamant aureolat de legenda argonautilor, inobilat de cultura helensistica, de stapanirea lui Burebista, de cultura latina si vietuirea romana, de mormantul inca nestiut al lui Publius Ovidius Naso, de criptele martirilor crestini, de mormantul spiritual al lui Eminescu. Existanta framantata a acestui oras releva insa un fapt incontestabil: dintotdeauna el a fost o vatra veritabila si rafinata de civilizatie.

CAPITOLUL I:PREZENTAREAGENERALAAJUDETULUICONSTANTAI. PREZENTAREA GENERALAA JUDETULUICONSTANTA1.1. ASEZARECel mai vechi pamant al tarii si de asemenea cel mai complex, judetul Constanta, creat in urma impartirii adminstrative din 1969, se intinde intre Dunare si Marea Neagra. Este situat in jumatatea de miazazi a Dobrogei si in partea cea mai sud-estica a teritoriului Romaniei, invecinandu-se la nord, intre Dunare si Marea Neagra, cu judetul Tulcea (de-a lungul unei limite situata ceva mai la nord de comunele Mihai Viteazul,Garliciul si de lacul Smeica), la est tarmul este scaldat de apele Marii Negre,la sudinainteaza pana la granita de stat cu Bulgaria, care este formata dintr-o linie conventionala ce se desfasoara intre sud de localitatea Ostrov (de pe Dunare) si sud de Vama Veche (la tarmul marii), la vest cu judetul Ialomita, caruia ii revine intreaga Balta a Ialomitei, iar la nord-vest, pe un mic sector, cu judetul Brila. Dobrogea, formata din cele doua judete, Constanta si Tulcea, constituie fereastra spre mare a pamantului romanesc. Judetul Constanta are o suprafata totala de 7.055 km patrati (circa 3% din suprafata totala a tarii) sise situeaza pe locul 8 in Romania din punct de vedere al suprafetei. Din punct de vedere teritorial-administrativ este impartita in 3 municipii, 8 orase, 54 comune si 195 sate.Marea Neagra a deschis poporului roman largi orizonturi catre alte civilizatii.Drumurile maritime ce au pornit de pe coastele vestice ale Marii Negre au fost celemai convenabile cai de comunicatie, de efectuare a unor schimbari fructuoase intre locuitorii spatiului carpato-dunareano-pontic si cei din bazinul Marii Egee, Marii Mediterane ori din alte zone ale lumii.1.2. CAI DE ACCCESIn comparatie cu celelalte judete, Constanta prezinta o situatie deosebita, datorita faptului ca aici se imbina transportul feroviar cu cel rutier, maritim si fluvial, precum si cu cel aerian. Constanta este usor accesibila din Bucuresti cu avionul 1h., cu trenul 3 h. si cu autocarul 4h.Cai aerieneDezvoltarea functiei turistice si balneare a municipiului Constanta a dus la crearea unei linii aeriene internationale, care leaga litoralul cu alte tari ale lumii.Pe teritoriul judetului Constanta functioneaza doua aeroporturi: Aeroportul International ,,Mihail Kogalniceanu (situat la 25 km. de orasul Constanta) care este in principal destinat deservirii litoralului in anotimpul estival, folosit si ca aeroport de rezerva pentru Bucuresti (fiind din acest punct de vedere considerat al doilea aeroport al tarii) si un aeroport utilitar aflat la Tuzla, existand posibilitatea folosirii unor avioane usoare in zonele turistice din sud.In anul 1996 s-a dat in folosinta noua aerogara care dispune de toate facilitatile specifice unei aerogari moderne: handling, rent-a-car, dutty-free, sali speciale pentru fluxurile de pasageri destinate curselor interne si internationale. Se asigura facilitarea legaturilor rapide pentru pasageri cu diferite orase din tara si din strainatate.Cai navigabileDoua elemente esentiale favorizeaza desfasurarea transporturilor pe apa: cursul Dunarii si vecinatatea Marii Negre. Traficul se desfasoara prin cele trei porturi maritime Constanta, Mangalia si Midia-Navodari si sase porturi fluviale: Ostrov, Harsova, Cernavoda, Medgidia, Topalu si Basarabi.Un rol deosebit in navigatia fluviala il are Canalul Dunare-Marea Neagra cu o lungime de 64,4 km., care uneste portul Cernavoda cu portul maritim Constanta, scurtand cu aproximativ 400 de km. ruta navelor care vin din Marea Neagra spre porturile dunarene din Europa Centrala.In plus, marfurile din Australia si Extremul Orient pentru Europa Centrala scurteaza drumul cu cca. 4.000 km., folosind aceasta ruta. Prin darea in exploatare a Canalului Dunare-Maine-Rhin, s-a asigurat legatura directa pe apa intre portul Constanta si porturile din Marea Nordului. Avantajul principal al acestei rute rezida in faptul ca acest canal debuteaza direct in incinta portului Constanta.Canalul Poarta Alba-Midia-Navodari, ramificatie a canalului principal, are o importanta economica interna datorita faptului ca leaga canalul principal de portul maritim Midia si cariera Luminita.Porturile fluviale de-a lungul Canalului sunt portul Medgidia, dotat pentru un trafic anual de 1,2 milioane tonesi portul Basarabi, dotat pentru un trafic anual de 700 mii tone. Trebuie precizat ca portul Constanta reprezinta locul de acostare pentru numeroase nave de croaziera.Cai rutiereReteaua feroviara masoara 399 km., din care 129 km. linie dubla electrificata. Judetul Constanta se caracterizeaza printr-o puternica axa de circulatie est-vest si dotari specifice pe directia Cernavoda/Medgidia/Basarabi/Constanta/Agigea. Zonei de Nord a judetului ii este specifica o mai mare densitate a retelei rutiere si dotare fata de zona de Sud. Se poate observa totodata densitatea ridicata a cilor de circulatie si transportul de-a lungul unei fasii de litoral de 3-5 km latime intre Midia si Vama Veche.DN3/Bucuresti, Lehliu, Fetesti, Cernavoda, Medgidia, Basarabi, Constanta.Doua drumuri europene traverseaza judetul pe directiile Nord-Sud si Est-Vest: E 60(DN2) de la Hamburg, intra in tara dinspre Ungaria prin Oradea si face legatura cu centrul tarii prin Cluj, Targu-Mures, Brasov cu capitala, Urziceni, Slobozia, Giurgeni, Harsova, Mihail Kogalniceanu, Ovidiu ajungand pana la Constanta . E 87(DN22) intra in tara dinspre Bulgaria (Vama Veche) si traverseaza statiunile litoralului romanesc, facand legatura prin Constanta cu Tulcea, avand urmatoarea ruta:Tulcea, Mihai Viteazu, Ovidiu, Constanta, Eforie Nord, Mangalia, Vama Veche, Durankula (Bulgaria).Dinzona Garii de Nord, Bucuresti, pleca microbuze care sosesc langa gara din Constanta. Pe teritoriul judetului Constanta exist 3 puncte de trecere a frontierei rutiere intre Bulgaria si Romania: Vama Veche, Negru Voda si Ostrov.Zonele libereIn continuarea portului Constanta, in partea de sud, s-a infiintat Zona Libera Constanta Sud, iar in anul 1997, in scopul atragerii de investitii straine, precum si a cresterii traficului international, in portul Basarabi a fost infiintata Zona Libera Basarabi, care ofera facilitati specifice pentru companiile ce-si desfasoara activitatea in astfel de perimetre portuare.Asezat in extremitatea de sud-est a tarii, intre Dunare si Marea Neagra, putem afirma ca judetul Constanta, care reprezinta fereastra spre mare a tarii, este usor accesibil, pe toate caile de transport, inclusiv cel maritim, si, de asemenea, Constanta are legaturi directe cu toate orasele importante ale tarii, accesul pe litoralul romanesc fiind foarte usor pentru turisti.1.3. SCURT ISTORICDatorita asezarii sale la tarmul Marii Negre, Dobrogea este prima noastra provincie ce intra in lumea istoriei scrise. Cu aproape 7 secole inaintea erei noastre, pe tarmurile ei si-au aruncat ancorele si s-au asezat, intemeind aici orase-porturi, primii corabierii greci veniti din Marea Mediterana , de pe coastele Asiei Mici.Tinuturile dobrogene au fost locuite inca din timpurile oranduirii comunei primitive.In zilele noastres-au descoperit si se mai descopera inca nenumarateurme care confirma acest lucru. Despre existenta unei populatii vechi aici ne vorbesc si numeroasele movile - tumulii-movile ca niste musuroaie de cartite uriase, a caror urzeala e taina trecutului si podoaba pustietatii, care se gasesc presarate pe tot tarmul Dobrogei, unele din ele datand si din epoci mai tarzii, din timpul popoarelor migratoare.Cei mai vechi locuitori ai acestor pamanturi au fost tracii. Primastire scrisa despre ei 535e48f dateaza din anul 513inaintea erei noastre, si ne este transmisa de Herodot, cunoscut istoric al antichitatii, care arata ca, dupa retragerea de la Dunare a regelui persan, Darius, scitii (popor stapanitor in nordul Marii Negre) rastoarna puterea dominanta a triburilor trace de aici, supunandu-i. De aceea, mult timp aceste tinuturi de litoral ale Marii Negre poarta numele de Schitia Minor, spredeosebire de Schitia Maior, situata la nord de Marea Neagra.Obiectele si urmele descoperite ne indreptatesc sa consideram ca bastinasii se ocupau cu agricultura si comertul, vazandu-si produsele cetatilor grecesti de pe litoralul Marii Negre. Dupa afirmatiile lui Polibiu, printre marfurile de export era si omul sclav. Pentru bastinasii acestor locuri, tarmul marii, marea insasi, nu a constituit o lume aparte. Intinderea marii, dar mai ales furtunile care o bantuiau ii faceau pe acestia sa se teama de la inceputsi s-o numeasca Marea Intunecoasa.Grecii, primii corabieri care au cunoscut-o mai bine, ingroziti si ei de furtunile ce o bantuiau, au numit-o si ei la inceput Marea Neospitaliera. Mai tarziu, cand grecii se aseaza pe tarmurile eisi cand ii cunosc bogatiile: pescuitul bogat pe langa coasta, bogatia in cereale, vite si alte produse agricole din tinuturile invecinate ei, o numesc Pontus Euxinus, adica marea cea ospitaliera.Prima cetate infiintata de greci pe litoralul Marii Negre, a fost cetatea Histria, situata intr-un vechi golf, pe o mica insula stancoasa. Aceasta cetate apartinea coloniei din Milet de pe coasta Asiei mici. Cu timpul, histrienii ajung stapanii pescuitului la gurile Dunarii si-n regiunea marilor lagune de pe tarmul Marii Negre. Alaturi de comert, grecii mai practicau aici si pescuitul. La sud de Histria, grecii ionieni, veniti din cetatea Milet, intemeiaza o alta cetate, cetatea Tomis, (Constanta de astazi) iar la sud de Tomis, grecii dorieni intemeiaza cetatea Calatis / Mangalia de astazi.Cetatile grecesti de pe litoralul Marii Negre faceau comert cu bastinasii de la care cumparau grane, miere, ceara, piei si sclavi, carora le vindeau untdelemn, vin grecesc, obiecte si podoabe din aur si argint.Numeroasele inscriptii vechi, templele din marmura, ruinele cetatilor, vasele ornamentale, monezile, sarcofagiile si pietrele funerare dovedesc existenta si viata multilateral dezvoltata a acestor cetati - colonii de pe litoralul Marii Negre.Urmarind in linii mari istoria acestor asezari omenesti de pe litoralul Marii Negre, cunoastem ca prin secolul 4 i.e.n., dupa Histria, un rol important il joaca cetatea Calatis, care devine principalul centru de schimb de cereale in aceasta parte a litoralului. Emblema monedelor acestei cetati - spicul de grau - simbolizeaza tocmai bogatia deosebita in cereale a acestei regiuni.Cetatea Tomis joaca un rol important ceva mai tarziu, in vremea romanilor. Cateva secole mai tarziu, pe acest tarm vin si alti corabieri. Astfel, rand pe rand sosesc aici bizantinii, genovezii care reiau locul grecilor din antichitate.Prezenta genovezilor pe tarmul Marii Negre se leaga de existenta celor 3 mari drumuri comerciale din NV, E si SE Europei medievale:-drumul Marii Nordului, drum al Ligii Hanseatice;-drumul de uscat al tatarilor;-drumul genovezilor, corabierii MariiMediterane.Aceste drumuri principale din aceea vreme converg spre litoralul Marii Negre.O etap insemnata in istoria Dobrogei o constituie stapanirea lui Mircea in Dobrogea Domn pana la marea cea mare cum se intituleaza el, cucerire facuta pentru a avea deschidere la mare si pentru a feri tara de incercuirea otomana pe la rasarit. Aceasta perioada apare ca un moment despartitor intre epoca romano-bizantina si jugul secular ce avea sa urmeze pentru aceste locuri.Timp de 5 secole jugul otoman apasa greu viata Dobrogei si a litoralului ei, Marea Neagra devine lac turcesc, cetatile, orasele de pe litoralul ei decad, transformandu-se in mici si neinsemnate asezari omenesti. Sub ocupatie turceasca, Dobrogea ajunge un loc de pastorit, cu populatie rara si cu orase in declin. Din infloritoarea cetate Tomis, ramane o neinsemnataschela- Kunstendge- numele orasului Constanta din timpul stapanirii turcesti.In 1850 Constanta este descris ca avand doar 50 de case, un port ruinat, in care rar ancorau corabiile. Orasul era un morman de pietre rascolite. Nu mai ramasese nimic din cetatea cu ziduri crenelate din gravurile lui Hector de Bearn, datand din 1828.Un eveniment de seama in istoria acestui teritoriuil constituie faptul ca, in 1877-1878 noicastigam independenta tarii in razboiul impotriva Imperiului Otoman si odata cu aceasta in Dobrogea. Dupa 1877, Constanta isi incepe epoca dezvoltarii sale moderne. Romania, devenita, in anii regimului burghezo-mosieresc, o semicolonie agrara a tarilor industrializate din vestul Europei, era silita sa-si organizeze un debuseu maritim pentru granele si petrolul cerute la export. Acestia au fost factorii care au contribuit intr-o oarecare masura la dezvoltarea acestei zone in perioada dintre cele doua razboaie mondiale. Totusi sperantele poporului de aici nu au fost intru totul satisfacute. Contradictiile existente in structura de stat politica, economica si sociala a Romaniei, au facut ca teritoriul si populatiaacestei parti a trii noastre sa ramana peste 7 decenii tot un teritoriu inapoiat din punct de vedere economic, social si cultural.Se poate spune ca acest teritoriu a inceput sa sedezvolte dupa anul 1950 cand au inceput sa se creeze conditii pentru dezvoltarea zonei de litoral a tarii. Astfel, cea mai veche provincie a tarii este astazi printre cele mai dezvoltate puncte economice ale tarii, fiind principala baza turistica a Romaniei.1.4. POTENTIALUL ECONOMICO-SOCIALIn ceea ce priveste populatia, aici numarul de locuitori s-a dublat in ultimii 80 de ani, ca aproape in toata tara, sporul natural atingand valori medii. Fata de densitatea medie a tarii, in judetul Constanta se inregistreaza densitati mai mari de 100-150 locuitori pe km. patrat. Din punct de vedere al structurii nationale, majoritatea sunt romani, dar si turci, tatari, bulgari, greci, rusi, lipoveni etc. Structura confesionala- majoritatea sunt ortodocsi, urmati de catolici, musulmani, adventisti etc.. Forta de munca a suferit modificari, dupa revolutie a crescutpopulatia ocupata in agricultura (30,5%), restul populatiei fiind cuprinsa in ramuri sociale, industriale (17%), in transpoturi (16 %), in circulatia marfurilor (10%), in constructii (9,7%). Structura populatiei are urmatorul aspect: 73,6% populatie urbana, 41,3 % populatie activa, 31% din populatia activa lucreaza in sectorul privat. Populatia urbana depaseste usor pe cea rurala.Structura administrativa a judetului este dupa cum urmeaza: 3 municipii (Constanta, Mangalia, Medgidia), 9 orase, 52 comune, 189 sate; resedinta administrativa a judetului este Constanta, cu o populatie de 309.965 locuitori, conform recensamantului 2003, (46,65 % din populatia totala a judetului), fiind al doilea oras ca marime dupa Bucuresti. Dupa vechime, primele orase apar in secolul VII-VI i.e.n. si anume: Tomis si Callatis. Urbanizarea se dezvolta incepand cu secolul al XIX-lea, si se intensifica dupa cel de-al II-lea razboi mondial cand apar orase noi ca: Navodari, Ovidiu, Techirghiol.Judetul numara in total 713.563 locuitori iar dupa numarul acestora, in judetul Constanta, sunt orase foarte mari- Constanta, care este si resedinta judetului cu 309.965 locuitori, orase de marimi mijlocii- Medgidia si Novadari, cu o populatie intre 35000-45000 locuitori; si orase mici -Babadag, Isaccea, Harsova, Cernavoda, Ovidiu, Eforie, Techirghiol, Basarabi.II. POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI CONSTANTAValorificarea resurselor turistice, elemente ale cadrului cultural-istoric in turism s-a realizat inca din cele mai vechi timpuri, fie ca ne referim numai la apele minerale sau asezamintele religioase din antichitate si evul mediu, care generau anumite fluxuri de vizitatori. Dezvoltarea turismului presupune existenta unui potential turistic care, prin atractivitatea sa, are menirea sa incite si sa asigure integrarea unei zone, cu vocatie turistica interna si internationala, si care sa permita accesul turistilor prin amenajari corespunzatoare.Potentialul turistic, in sens larg, cuprinde dotarile tehnico-edilitare, servicii turistice si structura tehnica generala.Printre componentele potentialului turistic a unei zone litorale trebuiesc mentionate resursele naturale, in primul rand: frumusetile litoralului, clima, relief, vegetatie, fauna, factori de cura din statiunile balneo-climaterice. Intr-un sens determinat, valorile naturale, sau oferta primara, constituie baza ofertei turistice potentiale a unei zone, considerate ca apte pentru a fi introduse in circuitul turistic. Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, create de mana omului, sau oferta turistica secundara, menite sa imbogateasca si sa faciliteze valorificarea rationala a potentialului turistic natural, asigurand premiseletransformarii acestei oferte potentiale intr-o oferta turistica efectiva.Potentialul turistic poate fi definit astfel: totalitatea valorilor naturale, economice, si culturale, care in urma unei activitati umane, pot deveni obiective de atractie turistica. Prin urmare, este vorba de acele valori, a caror punere in functiune necesita lucrari de amenajare si echipare, investitii de capital si un volum considerabil de cheltuieli, de munca umana.Turismul pe litoralul romanesc a aparut intr-un cadru organizat in a doua parte a secolului 19, dar a capatat o mare amploare dupa 1956, cand s-a inceput realizarea unor mari complexe hoteliere, in baza unui plan general de sistematizare. Conditiile naturale deosebit de favorabile pentru practicarea unui turism complex a permis construirea in cele 12 statiuni, a unei puternice baze materiale de cazare, tratament, si alimentatie publica, litoralul romanesc fiind considerat prima zona turistica din tara, cu toate ca, prin specificul sau, activitatea de turism se caracterizeaza printr-o accentuata sezonalitate.2.1 RESURSELE NATURALE ALE JUDETULUIRELIEFULRelieful se prezinta ca un podis suspendat, in raport cu valea Dunarii si bazinul Marii Negre. Podisul are aspect tabular, este usor inclinat spre nord-vest si are o panta mai inclinatain apropierea litoralului, pe valea Carasu el coboara pana la 50 metri, pe aripa nordica si sudica se ridica pana la 200 metri. Ca principale unitati naturale se disting: podisul, care cuprinde aproape intreg teritoriu (podisul Dobrogei), litoralul Mrii Negre (Dobrogea maritima) si valea Dunarii.Relieful acestui judet este constituit din suprafete de eroziuni dispuse etajat, cu altitudini de 100-200 metri si cu martori de eroziune in partea centrala a teritoriului. Pe laturile dunareana si marina se intalnesc, de asemenea, sub forma etajata, mai multe terase de abraziune lacustra si marina ce scad altitudinal spre Dunare si tarmul marii. Aproximativ in partea mijlocie a teritoriului, cu directia vest-est, se afla un culoar depresionar, tectono - eroziv, drenat de Carasu. Valea Carasu constituie zona cea mai coborata de pe teritoriul judetului.Dupa geneza, structura petrografica si aspecte ale reliefului, Podisul Dobrogei se imparte in Masivul Dobrogei de Nord si Podisul Dobrogei de Sud, despartite de o linie tectonica ce uneste Harsova cu Capul Midia. Podisul Dobrogei de Sud se afla in sudul Podisului Dobrogei, invecinandu-se la nord cu masivul Dobrogei de Nord, la vest cu Lunca Dunarii, la sud granita cu Bulgaria iar la est cu Marea Neagra. Podisul s-a format prin sedimentare in neogen, si are o structura de platforma cu inclinare de la est la vest.Relieful acestui podis este usor ondulat, intrerupt pe alocuri de unele abrupturi stancoase si are ca subdiviziuni, in nord Podisul Medgidiei -109 metri, in sud-vest Podisul Oltinei-209 metri, cel mai inalt, impadurit, fragmentat de mici afluenti ai Dunarii; in sud-estPodisul Negru Voda -194 metri, neted si putin fragmentat; paralel cu tarmul zona litorala inalta, sub 100 metri, se termina spre mare cu mici abrupturi numite faleze si se prelungeste in mare cu platforma continentala, (o veche campie litorala, invadata de apele marii in holocen, datorita topirii ghetarilor) care pleaca lin de la tarm, avand adancimi de 50-200 metri. In nordse afla depresiunea de pe valea raului Carasu, vale inclusa in traseul Dunare Marea Neagra (Cernavoda - Agigea).Zona marginala dunareana, reprezentata prin terase de abraziune lacustra si fluviala, este de fapt, partea vestica a podisurilor Casimcei, Medgidiei, Cobadin si Oltina. V. Mihailescu denumeste aceasta zona pe sectoare, Prispa Daenilor si Prispa Harsovei (in sectorul podisurilor Casimcei si Medgidiei) si platforma litorala levantina (in sectorul podisurilor Cobadin si Oltina). Caracteristic acestei zone este reteaua de vai ramificate, ce fragmenteaza puternic aceasta zona. Pe marginea dinspre Dunare, vaile se termina cu limane fluviale, formate in depresiuni golfuri. Aceste limanuri, ca forma, prezinta aspecte diferite: vai puternic meandrate (limanul Vederoasa), vai alungite, datorita formarii lor la gurile de varsare in Dunare a raurilor (limanurile Baciu, Cochirleni, Seimeni), forme oval-poligonale (lacul Bugeac), oval alungite (lacul Marleanu), oval circulare (lacul Oltina).In cadrul cuvetelor limanice se pastreaza umeri de terasa, sculptati, in functie de altitudine, de abraziune lacustra sau de eroziune fluviatila.Zona litoralului maritim, reprezentata prin terasele de abraziune marina si de eroziune, se desfasoara intre limita nordica si cea sudica a judetului. V. Mihailescu denumeste aceasta unitate de relief litoral astfel: Prispa Hamangia, in sectorul podisurilor Babadag si Casimcea nordica, Prispa Fantanele, in sud-estul podisului Casimcei, podisul litoralului, intre Tasaul si limita sudica a judetului, corespunzator podisului Topraisar si zonei Mangaliei.Minunata riviera romaneasca beneficiaza de farmecul deosebit al Marii Negre (a treia mare europeana ca intindere si a doua ca adancime), cu salinitate redusa (17-18 la mie la tarm) si temperatura apei vara de 20- 25 grade. Litoralul romanesc al Mrii Negre se intinde pe o suprafata de 100 kilometri (din totalul de 244 km.), intre bratul Chilia si Vama Veche. Relieful este format din litoral si fundul marii. Litoralul cuprindetarmul si platforma continentala, aceasta fiind o veche campie litorala invadata de apele marii in holocen. Platforma litorala coboara lin de la plaja ( pe o fasie de 100- 200 metri), eliminande-se astfel orice factor de risc. Marile intinderi de plaja sunt pavate cu nisip auriu de o finete deosebita. Peste tot plajele sunt orientate spre rasarit. Originalitatea Marii Negre consta in lipsa curentilor verticali care ar permite aerisirea apelor din adanc. De aceea, in adancimile apelor Marii Negre nu exista viata.Se poate concluziona ca relieful judetului Constanta este format dintr-un podis tabular, inconjurat de apele Dunarii, in partea de nord, sud, si vest si de apele Marii Negre, in partea de est. Valorificarea turistica cea mai mare o are zona de litoral.SOLURILEDesi inconjurat de ape, judetul Constanta se caracterizeaza printr-o larga raspandire de climat arid. Factorii care imprima caracterele generale ale invelisurilor de sol al judetului sunt relieful acestei regiuni, roca de solificare, precum si situarea geografica a regiunii intr-o zona de tranzitie de la climatul continental al Europei estice la climatul temperat premediteraneean al Peninsulei Balcanice, ce conditioneaza o serie de trasaturi specifice ale solurilor Constantei, soluri ce apartin grupei pedogeografice danubiano-pontic.Solurile automorfe ocupa aproape toata suprafata judetului, solurile hidromorfe si cele halomorfeavand o raspandire neglijabila. Dintre solurile zonale sunt reprezentate solurile balane, cernoziomurile, cernoziomurile levigate, solurile castanii de paduri xerofile, solurile silvestre cenusii-castanii, si soluri silvestre brune-podzolite. Solurile balane si cele castanii de padure xerofile apar la noi in tara aproape exclusiv in Dobrogea. Aceste soluri se asociaza cu rendzine, rogosoluri si litosoluri.Rocile comune in judetul Constanta sunt reprezentate prin sisturi verzi, calcare, argile, cuartite, dolomitul, nisipuri glauconitice si cuortoase, nisipul rosu.Resurse naturale, aici se gasesc petrol, gaze naturale, fier (Palazu Mare), roci de constructie, calcare pentru ciment (Harsova), ape mineralizate (Techirghiol, Nuntasi).In concluzie, solurile judetului Constanta sunt specifice numai pentru aceasta zona, datorita asezarii geografice si reliefului de aici. Ele sunt soluri danubiano-pontice. O mare valorificare turistica aici o au apele mineralizate, care atrag mii de turisti pentru tratament.CLIMAPe fondul general al climatului continental, clima Dobrogei si respectiv, a judetului Constanta prezinta anumite particularitati, legate de pozitia geograficaintre baltile si Delta Dunarii in vest si nord si Marea Neagra in est si de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Caracterul continental al climei se accentueaza in a doua jumatate a verii si la inceputul toamnei, cand predomina timpulsenin si secetos, care rareori este intrerupt de cate o ploaie torentiala de scurta durata.In cursul unui an durata timpului insorit depaseste 2200 de ore (vara mai mult de 300 de ore lunar, iar pe zi, in luna iulie, durata de stralucire a soarelui este de 10-12 ore), iar energia razelor solare insumeaza peste 125 mii calorii pe centimetri patrati. In decembrie-ianuarie, cand zilele sunt mai scurte energia solara este mai redusa. Acesta se intensifica in mai-septembrie, cand zilele sunt mai lungi, valorile maxime inregistrandu-se in zona litorala.Vara regimul metereologic este mai stabil decat in celelalte anotimpuri. Cele mai mari temperaturi ale aerului se produc in a treia decada a lunii iulie. In sezonul rece (toamna-iarna) prezenta marii ridica temperatura aerului, in timp ce in sezonul cald (primavara-vara) o coboara. Temperatura medie anualaeste de 11 grade Celsius.Temperatura medie a lunii celei mai reci este de 0 grade Celsius, iar a celei mai calde este de 22-23 grade Celsius. Contrastele termice slabesc spre litoral, astfel in sud-estul judetului media lunii ianuarie trece de 0 grade. In sezonul cald, temperatura la suprafata plajei urca pana la 45 de grade Celsius, insa brizele marine, bogate in aerosoli atenueaza arsita zilelor toride.Pe teritoriul judetului cad anual, in partea de sud si est 400 milimetri, iar in partea de nord 400-500 milimetri de apa sub forma de precipitatii atmosferice, in numai 50-75 de zile, asemenea cantitatii fiind cele mai mici de pe teritoriul tarii. Aici regimul de ploi este neregulat, fiind intalnite secete frecvente. Zona litorala este limitata de izohieta de 400 milimetri, cu directia aproximativa sud-nord.Vanturile dominante sunt cele de vest, crivatul uscat si geros si brizele marine. Numarul de zile cu viteza vantului mai mare de 11 metri pe secunda, se constata ca este redus in lunile extreme (ianuarie, iulie), inregistrandu-se mai multe numai la Constanta.Totodata, numarul de zile cu viteza vantului mai mare de 16 metri pe secunda este extrem de redus atat in ianuarie cat si in iulie.Regimuri climaticeIn nord este un climat de deal jos, cu temperaturi de 10-11 gradesi precipitatii de 400-500 mm, in partea de vest climat de campie moderata, iar in partea de sud climat de campie accentuata. Influenta marii nu patrunde in interiorul regiunii mai mult de 12-20 km., datorita predominarii circulatiei atmosferice din sectorul de vest. In partea de est, clima are influente pontice cu ierni blande, veri lipsite de canicula.Datorita caracterului continental secetos al climei, in Constanta se inregistreaza temperaturile cele mai ridicate din tara si timpul este in cea mai mare parte a verii senin, ceea ce influenteaza pozitiv valorificarea litoralului romanesc in timpul verii.APELEPe teritoriul judetului Constanta, litologia, relieful, precipitatiile, evapo-transpiratia si vegetatia sunt factorii principali ce determina caracteristicile apelor (subterane si de suprafata). Apele subterane sunt reprezentate prin panze freatice aproape de suprafata si prin ape de adancime, iar cele de suprafata prin paraie cu caracter permanent si intermitent, dar si prin lacuri (limane fluviatile, fluvio-maritime si lagune). Hidrografia judetului se caracterizeaza prin lipsa aproape completa a unei retele hidrografice permanente. De asemenea, prin adancimea mare la care se afla panza de apa freatica, mai ales in sud-estul judetului, fantanile au aici, in mod frecvent adancimi intre 30-70 metri. In patul vailor si in imprejurimile lacurilor, apa freatica se afla la adancimi mai mari, fapt care a atras stabilirea in aceste locuri a majoritatii asezarilor omenesti din judet. In Dobrogea sudica de platforma, corespunzatoare celei mai mari parti a teritoriului judetului, apele subterane se gasesc in depozitele de la baza loesului, ca si in placa sarmatica, la adancimi foarte variate. Izvoarele aici sunt ascendente si descendente. Pot fi grupate in izvoare de sinclinal, crusta, din depozite aluviale (pe vaile Casimcei, Topologului etc.)Apele curgatoare sunt reprezentate prin paraie cu debite reduse. Pe dreapta, Dunarea primeste din podisul Dobrogei afluenti mici din podisul Oltinei, cel mai important fiind Carasu, (podisul Medgidiei), acesta fiind inclus in traseul canalului navigabil Dunare-Marea Neagra. Podisul Dobrogei este strabatut de grupa raurilor dobrogene ce se varsa in lacurile de pe litoral: Telita, Slava, Casimcea, Baciu, Topolog, Ivrinezu. Raurile sunt scurte cu un debit scazut in general.Lacurile sunt de litoral si lagune, formate prin bararea unor vechi golfuri si cordoane litorale. De aici face parte complexul Razim-Sinoe cu lacurile: Sinoe, Istria, Nuntasi, Razimul mic. De asemenea, pe teritoriul judetului sunt intalnite limanuri maritime: Babadag, Tasaul, Techirghiol, Mangalia.Limanurile fluviatile se intalnesc in sectorul sud-vestic al teritoriului Dobrogei pe dreapta Dunarii. Printre cele mai importante se numara: Bugeac, Oltina, (ambele lacuri sunt importante centre piscicole pe dreapta Dunarii),Marleanu, Vederoasa, Cochirleni, Carasu, Seimenii Mari si Seimenii Mici, ultimele patru limanuri fiind desecate. De-a lungul vaii Carasu s-a realizat Canalul Dunare- Marea Neagra, pe 64,2 km.Principalele lacuri din judetul Constanta se caracterizeaza prin:Techirghiol este cel mai bogat lac cu namol terapeutic din Romania, compus din elemente organice amestecate cu substante minerale si constituind principalul element in tratarea multiplelor afectiuni, pentru care este atat de solicitata statiunea de pe malurile sale. Este cel mai intins lac salin din tara noastra (11,7 km patrati). Acest liman fluvio-maritim (ce a fost candva un golf de mare) formeaza in prezent o rezervatie faunistica (unde traiesc, printre altele, peste 124 de specii de pasari, multe dintre ele raritati). Lacul reprezinta si o insemnata baza de agrement, fiind dotat cu numeroase barci si salupe. Tascau si Tatlageac sunt 2 limanuri fluvio-marine, unde se pot practica sporturi nautice. Au o importanta deosebita datorita namolului lui cu calitati terapeutice. Sinoe si Siutghiol sunt 2 lagune marine ce reprezinta fostele golfuri marine. In prezent sunt importante pentrupiscicultura.Caracteristic pentru reteaua de ape din judetul Constanta este lipsa apelor curgatoare din interiorul judetului, acestea fiind reprezentate de paraie cu debite reduse, insa prezenta apelor se face simtita din plin in jurul judetului prin Delta Dunarii si Marea Neagra. Alaturi de apele Marii Negre, care reprezinta cea mai importanta resursa turistica a judetului, mai sunt valorificate turistic si apele minerale si lacurile din interiorul judetului unde se gaseste namol terapeutic.VEGETATIA, FAUNA, FLORAVegetatia teritoriului Constanta s-a format si dezvoltat continuu cu incepere de la sfarsitul pleistocenului superior. Este destul de variata din punct de vedere floristic, iar formatiile si asociatiile componente sunt suprapuse relicvelor floristice tertiare, pleistocene si holocene, care indica, in acelasi timp, istoricul de dezvoltare complexa a vegetatiei actuale in stransa legatura cu ceilalti componenti fizico-geografici. Lipsa apelor de suprafata, natura petrografica, climatul arid, nivelele de apa subterana la mari adancimi determina aspectul general al invelisului vegetal.Vegetatia este in cea mai mare parte de stepa, fiind un rezultat al intrepatrunderii influentelor pontice premaritime cu cele submediteraneene. Aceasta este formata din ierburi marunte si arbusti. Stepa dobrogeana se diferentiaza de celelalte tipuri de stepa de pe teritoriul tarii. Tinandu-se seama de compozitia floristica, de gradul de destelenire si de intensitatea pastoritului din trecut au fost separate: pajisti de telina stepica primara, cu paius stepic, pir crestat, colilie si pajisti, parloage stepice inierbate, cu firuta cu bulbi, perinita, barboasa si alior, cu grupa parloagelor intelenite si a celor neintelenite.Silvostepa, intercalata intre padure si stepa, ocupa spatii restranse in sud-vestul Dobrogei, pe teritoriul podisurilor Oltina si Negru-Voda. Are ca trasaturi specifice participarea masiva a stejarilor subxerofili-termofili, predominanta in subarboret a elementelor submediteraneene cu frunze cazatoare, existenta unor elemente sudice mai rare, a sibleacurilor de diferite tipuri, apare de asemenea si stejarul pufos, formatie submediteraneeana de tip balcanic.Padurea, in comparatie cu stepa si silvostepa, are cea mai redusa extensiune, situandu-se in partea sud-vestica. Padurea se evidentiaza prin participarea redusa a gorunului si prin abundenta speciilor mezofile de amestec. Se face totodata evidenta formatia ceretelor (cereto-garnitete si cereto-sleauri). Se poate aprecia ca este o padure de cvercinee submezofile de tip balcanic. In zonele inalte (podisul Babadagului) se gaseste etajul stejarului (cer-garnita, stejar pedunculat). Vegetatiaintrazonala este formatadin paduri de salcam, vegetatie mediteraneeana, (smochini salbatici, iasomie, carpinis) si vegetatia de lunca, de-a lungul Dunarii.Fauna estecorelata cu vegetatia, fiind formata din mamifere, pasari si pesti. Ea prezinta un colorit pontico-submediteranean. Printre speciile caracteristice stepei se numara popandaul, iepurele, orbetele mic, sobolanul cenusiu, soarecele saritor si alte rozatoare. Printre pasari se numara: potarnichea, graurul, cotofana, uliul porumbar etc. Reptila caracteristica este soparla. Mamiferele sunt reprezentateprin dihorul de stepa si nevastuica. In ceea ce priveste fauna de padure si de silvostepa, aceasta se deosebeste atat cantitativ cat si calitativ fata de cea din stepa, datorita conditiilor de viata mai favorabile. Aici se intalnesc porumbelul gulerat, gugustiucul, fazanul colonizat, soimul dunarean, pajura tipatoare, vulturul codalb, bufnita mare. Mamiferele sunt reprezentate de caprioara, veverita, mistretul, muflon, pisica salbatica ,vulpea rosie, jder, dintre insectivore-ariciul, cartita, liliac si dintre rozatoare-soarece de padure.Marea Neagra este deosebit de complexa mai ales in ceea ce priveste originea ei.Originalitatea ei consta in faptul ca, datorita lipsei curentilor verticali, este lipsita de viata in adancimi. Unele specii sunt relicve din vechea mare sarmatica, circa 35%. Printre acestea se numara guvizii, unele specii de ace de mare si unele scoici de mal. Cele mai multe specii de animale (60% din fauna actuala) sunt venite din Mediterana, dupa ruperea Bosforului. Lista acestora cuprinde pesti, viermi, scoici, crabi. Restul de 5% din faun este format din animale de apa dulce venite de pe rauri si adaptate noilor conditii de viata marina. O valoroasa faunapiscicola de mare importanta economica o constituie pestii migratori care in anumite perioade ale anului parasesc Marea Neagra si intra pentru reproducere in Dunare. Asa sunt: scrumbia, palamida, zarganul, hamsia, barbunii si cu deosebire sturionii (morunul, nisetrul, pastruga) care dau cunoscutele icre negre.InMarea Neagra mai traieste si o specie de rechin care ajunge pana la 1,70 metri lungime, traind in adanc pana la 70 metri. Intre mamifere mentionam delfinul care poate trece de 3 metri lungime, si o greutate pana la 300 kilograme.In regiune exista mai multe rezervatii naturale care constituie un punct de atractie inedit in oferta turistica a regiunii. Una din cele mai importante rezervatii se afla pe malul stang al Vaii Casimcea, in dreptul satului Cheia, acolo unde se gaseste Masivul Cheia. Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si adaposteste cca 5-6 specii rare de flora.Dunele litorale de la Agigea - la 8 km sud de Constanta, este o rezervatie naturala de dune marine reprezentata de un platou de 8-10 km format din depunerea continua a nisipului, rezervatie floristica in cadrul caruia se dezvolta cca 120 de specii de plante caracteristice litoralului romanesc al Marii Negre.Canaraua Fetii - la sud de Oltina, este o rezervatie faunistica.Padurea Hagieni este o rezervatie forestiera intre Hagieni si Albesti. Datorita frumusetii peisajului si a curiozitatilor sale floristice si faunistice: broasca testoasa uriasa, numeroase specii de paienjeni, este un punct de atractie pentru numerosi vizitatori.Canalele de la Harsova este o rezervatie geologica si paleontologica, unde traieste un sarpe urias de tip piton.Pesterile de la Gurile Dobrogei sunt o rezervatie complexa (speologica, paleontologica, geologica, faunistica), situata langa comunele Limanu si Targutor, formata din trei pesteri(Limanu, Liloiecilor si La Adam, renumita prin bogata fauna cuaternara), unde intalnim mari colonii de lilieci.Alte rezervatii pe teritoriul judetului sunt:Punctul Fosilier de la Aliman, Seimenii Mari (rezervatii paleontologice si geologice), Cernavod si Reciful de la Topalu,Lacul Techirghiol, Rezervatia Fantanita-Murfatlar (rezervatie floristica la 1 km sud de podgoria Murfatlar)Se poate concluziona ca judetul Constanta prezinta un invelis de vegetatie si fauna format pe un colorit foarte variat. Caracteristic vegetatiei de aici, cu influente pontice premarine si mediteraneene, este invelisul de stepa unde intrepatrunde invelisul de silvostepa si padure, iar formatiile componente sunt suprapuse unor relicve din cele mai vechi timpuri pleistocen si holocen. Aici se intalnesc unele specii de flora mediteraneen, specifice acestei zone.In ceea ce priveste fauna, se poate spune ca aceasta este foarte variata, aici traind toate speciile de fauna, mamifere, rozatoare, pasari, pesti. Specific judetului Constanta este existenta unor specii de pesti, relicve din vechea mare sarmatica, printre care se numara si binecunoscutii pesti de icre negre.Referitor la rezervatiile naturale din judetul Constanta, ele impresioneaza prin frumusetea peisajului si prin curiozitatile de flora si fauna existente aici. Cele mai multe din rezervatii sunt incluse in diferite circuite turistice, ele atragand prin coloritul lor deosebit, astfel vegetatia, flora si fauna de aiciaduc un plus la valorificarea turistica a acestui judet.Harta turistica a Constantei2.2. RESURSELE ANTROPICE ALE JUDETULUIConstanta este cel mai mare si mai frumos oras al litoralului nostru, port maritim, important centru balnear. Orasul este asezat aproximativ la jumatatea distantei dintre extremitatile litoralului romanesc si in acelasi timp la jumatatea distantei dintre cele doua mari porturi ale Marii Negre, Odesa si Istanbul.Asezarea orasului pe locul care-l ocupa acum a fost legata de la inceput de orientarea liniei tarmului. Intr-adevar, in dreptul Constantei, litoralul sufera o puternica inflexiune, arcuita, cu concavitatea spre est, care incepe de la capul Midia, din dreptul lacului Tasaul pana la capul sudic al lacului Suitghiol.Intemeietorii vechiului Tomis au fost ionienii din Milet. Ei s-au fixat aici inca din secolul VI i.e.n., apreciind atat pozitia golfului natural cat si frumusetile imprejurimilor. Tomisul avea rolulunui mic port comercial, si constituia un punct de escala pentru navele grecesti, care se indreptau spre litoralul nordic al Marii Negre. Probabil ca la inceput a fost un simplu emporion, dependent de Histria, ea insasi de aceeasi origine milesiana.Stiri sigure despre istoria cetatii Tomis avem abia din secolul al II-lea i.e.n., cand, pentru ocuparea ei, izbucneste un conflict intre Bizant si Callatis.Tomisul atinge apogeul infloririi sale in epoca romana, dar migratiile popoarelor si desele razboaie ii grabesc decadenta, trec pe rand gotii, gepizii, dar la sfarsitul secolului VI, avarii nimicesc complet vestita metropola aPontului.Toate incercarile de reactivare a comertului la Tomis, in epoca bizantina, nu reusesc sa dezmorteasca cetatea. Genovezii sunt ultimii se pare care ii mai dau o licarire de viata. Catre sfarsitul stapanirii bizantine, unele izvoare vorbesc de un contur comercial genovez, de un chei construit tot de acestia, si de farul care dormiteazasi astazi pe marginea falezei.Numele actualal orasului Constanta provine de la denumirea data de imparatul bizantin Constantin cel Mare unui vicus (sat), din apropierea Tomisului. I se spunea pe atunci Constantiana, si este mentionat de Constantin Porfirogenetul in geografia sa politica de Thematibus. Un nume mai apropiat de cel de astazi este inscris in harta topografica a lui Sutter (1690)- Constanta, iar in harta Marii Negre a lui Taitbout de Marigni (1830), apare numele de astazi- Constanta.Dupa 1950 Constanta devine un oras mare, modern. Portul Constanta dispune de un intreg complex de constructii portuare, docuri masive si silozuri de mare capacitate.O plimbare prin zona veche, peninsulara a orasului ne dezvaluie cladiri, care ii dau un farmec pitoresc, cladiri care poarta amprenta stilului Art Nouveau sau a celui modern romanesc, cu influente ornamentale arabe si turcesti. Edificatoare sunt casele de pe bulevardul Elisabeta, pe faleza, dintre care se remarca cea in care se afla Consulatul Republicii Chineze, cladirea Teatrului Elpis- in prezent Teatrul de Papusi, cladirea vechii prefecturi si cladirea fosteiresedinte regale- fostul sediul al Tribunalului Judetean.O incursiune interesanta poate fi facuta in zona veche a portului Constanta, unde pot fi admirate cladirea Bursei Marine, construita intre 1910-1915, silozurile de cereale, a caror constructie a durat din 1899 pana in 1909, sau gara maritima situata la dana 11, realizata si ea la inceputul secolului.Nu trebuie uitat impunatorul far din incinta portului Constanta, montat intr-un turn de piatra, cu o inaltime de 12,75 m deasupra nivelului marii. Farul este decorat cu basorelieful regelui Carol I, cel care, la 27 septembrie 1909, a inaugurat deschiderea portului Constanta, precum si o placa cu inscriptia: Portul Constanta, marit si aparat de valurile marii sub domnia Regelui Carol I. O mentiune aparte merita noul far, construit in anul 1965 in zona de intrare in Port (poarta 4) .In municipiul Constanta se poate admira Edificiul roman cu mozaic, descoperit in 1959, este situat in piata Ovidiu, fiind un complex vast care, in antichitate, facea legatura intre orasul antic si cel al portului. Inaltat in secolul al IV-lea, edificiulera grandios, intinzandu-se pe o suprafata de 2000 metri patrati. O parte a edificiului este reprezentata de pavimentul cu mozaic, cu modele ornamentale de valoare artistica unica, decoruri din marmura alba si colorata, precum si marturii arheologice ale obiceiurilor comerciale din aceea perioada.Termele romane (B-dul. Marinarilor- pe faleza de vest, in zona peninsulara, spre intrarea spre Poarta nr.1, in portul Constanta)- au fost ridicate in acelasi timp cu Edificiul Roman, fiind aduse la lumina zilei doar 300 metri patrati din baile publice ale orasului antic Tomis.Zidul de incinta al cetatii Tomis- descoperit de arheologul Vasile Parvan, leaga faleza de est cu cea de vest, fiind prevazuta cu turnuri si bastioane. O parte din zid este vizibila si in prezent de pe BulevardulFerdinand, unde se afla si parcul arheologic. Aici se afla expus un ansamblu de piese arheologice care amintesc de perioada infloritoare a ocupatiei romane. La marginea parcului o harta lucrata in ceramica prezinta ansamblul cetatilor Dobrogei care existau in perioada romana.Mormantul pictat ( in vecinatatea colegiului national Mircea cel Batran) este cea mai noua descoperire arheologica (1988), avand o valoare deosebita prin picturile ce dateaza din secolul al IV-lea d. Hr. si paseste pana in zilele noastre (nu este inclus in circuitul turistic fiind in restaurare).Bazilicile antice (b-dul Marinarilor, in zona peninsulara), in numar de cinci, dateaza din secolul al V-lea d.Hr. si impresionaza prin frumusetea picturilor murale.Catedrala ortodox Sfintii Apostoli Petru si Pavel - Str. Muzeelor. Este o constructie ridicata dupa planurile arhitectului Ion Mincu intre 1883-1885. In interiorul sau se afla doua jilturi artistic lucrate. Constructia, in stil greco-roman, din caramida presata, impune prin monumentalitatea fatadei si prin turnul inalt de 35 m.Moscheea Mare - se afla in imediata apropiere a Pietei Ovidiu, a fost cladita in anul 1910, pe locul unei vechi geamii. Minaretul, a carui inaltime atinge 50 m, si cupola cladirii au fost construite din beton armat. Pentru realizarea coloanelor si a scarilor s-a folosit calcarul de Albesti, iar pentru poarta mare de la intrare s-a adus marmura neagra din Italia. Edificiul are o frumoasa pictura interioara, in care domina culorile verde, albastru de cobalt, ocru deschis si rosu. Monument original ridicat la inceputul secolului XX, se remarca prin imbinarea elementelor bizantine cu cele romanesti. Este principalul edificiu al populatiei musulmane din Constanta, stilul arhitectonic in care este construit fiind unic in Dobrogea. Moscheea adaposteste cel mai mare covor oriental din Romania, care a apartinut sultanului Abdul Hamid.GeamiaHunchair (B-dul Tomis, in zona peninsulara). Construita intre anii 1867-1868 sub domnia sultanului Abdul Azis, edificiul se remarca prin originalitatea arhitecturii, in stil maur, care respecta forma originala a asezamintelor de rugaciune ale musulmanilor. Mineratul sau are o inaltime de 24 metri, iar interiorul geamiei mai pastreaza inca urmele ornamentilor specific orientaleBustul lui Mihai Eminescu, Bd. 16 Februarie, amplasata pe faleza Cazinoului. A fost realizat de sculptorul Oscar Han in anul 1930; a fost montat in apropiere de malul marii, asa cum si-a dorit-o chiar poetul, in celebra sa poezie Mai am un singur dor. A fost inaugurata la 15 august 1934. Pe soclu se profileaza chipul statuar al muzei Caliope.Farul genovez ( strada Remus Opreanu) a fost ridicat de catre compania Danubius and the Black Sea intre anii 1858-1860, in amintirea negustorilor genovezi care au frecventat zona noastra in secolul al XIII-lea. Inalt de 8 metri, farul are o baza hexagonala, in varful sau fiind asezata o cupola metalica.Vila Sutu ( Str. Marc Aureliu), situata pe malul marii, vila, care a apartinut numismatului Mihail Sutu, impresioneaza prin frumusetea stilului sau neomaur, de la inaltimea sa putand fi admirat intreg portul Tomis .Biserica Apostolica Ortodoxa Armeana- hramul Sf. Maria, Str. Callatis nr.1. Cladirea a fost construita in 1880, functionand ca scoala armeana in anul 1940. Clopotnita si modificarile interioare confera cladirii aspectul tipic al arhitecturii traditionale armene.Muzeul de arta populara (b-dul Tomis nr. 32) - cuprinde peste 16.000 de exponate din colectia populara,caracteristica intregii tari - in special icoane, tesaturi, ceramica, port popular, obiecte de podoaba, ustensile casnice.Muzeul Ion Jalea (str. Arhipescopiei nr.13) - are expuse peste 100 de lucrari de sculptura si grafica, in cea mai mare parte semnate de artistul plastic Ion Jalea. Artist dobrogean, Ion Jalea a fost influentat in opera sa de motive biblice, istorie si mitologie.Expozitia Din bogatiile si frumusetile Oceanului planetar (b-dul Mamaia nr.225) adaposteste o colectie de fauna si flora atat din Marea Neagra, cat si din alte mari ale lumii. Un loc aparte este rezervat unor curiozitati acvatice: cea mai mare scoica de pe glob, scheletul unei balene ucigase, homarii uriasi, paianjeni de mare, crabi exotici.Casa cu lei ( str. Nicolae Titulescu), situata in partea peninsulara a orasului Constanta, a fost ridicata intre 1895-1898. Imbinand elementele preromantice cu cele genoveze, cladirea incanta privirea cu cele patru coloane pe care sunt sculptati patru lei impunatori. De-a lungul timpului, Casa cu lei a avut mai multi proprietari, iar in 1930, elegantele ei saloane au gazduit sediul Lojii Masonice din Constanta.Sinagoga Comunitatii Evreilor ( str. CA Rosetti nr 2)- situata in cartierul vechi al orasului, aminteste de atmosfera sfarsitului de secol XIX, fiind un exemplu de arta neogotica.Teatrul Ovidiu ( str Mircea cel Batrin) - cladirea gazduieste trei institutii de cultura: Teatrul Dramatic, Filarmonica Marea Neagra, Opera Constanta, se afla in centrul orasului intr-un frumos parc, strajuit de grupul statuar Faun si Nimfa conceput de sculptorul Constantin Baroschi.Cazinoul- construit la inceputul secolului XX (1910) de catre arhitecti francezi, in stil secession; cladirea a ramas un simbol al orasului Constanta. De-a lungul timpului, Cazinoul nu s-a indepartat de menirea sa, fiind renumit in Europa pentru jocurile sale de noroc. In timpul primului razboi mondial cladirea a fost bombardata si transformata in spital militar. In prezent restaurantul Cazino, cu arhitectura sa somptuoasa, cu ornamentele elegante si cu vederea la mare, este un loc ideal pentru celebrarea evenimentelor speciale, sau pentru organizarea de cocteiluri si seri festive.Biserica romano- catolica Sfantul Anton - Str. N. Titulescu. Constructie in stil romanic, ridicata in 1937, dupa planurile arhitectului Romano de Simon, pe locul unei alte biserici catolice ce dateaza din 1885. Ea a fost realizata din caramida rosie aparenta si are un turn patrat.BisericagreacaSchimbarea la Fata , laintersectia dintre Str. Mircea cel Batran cu Str. Aristide Karatzali. A fost construita intre anii 1863 si 1865, cu contributia coloniei grecesti din oras, care a primit aprobarea sultanului Abdul Azis pentru construirea ei. Biserica are un mic turn in partea dreapta a acoperisului; scarile si pavimentul au fost lucrate in marmura adusa din Grecia.Muzeul Marinei Romane Constanta -Str. Traian nr. 53. Orar:1 mai 1 septembrie marti - duminica 10 18, 1 septembrie - 1 mai marti - duminica 09 17. S-a deschis la 3 august 1969, in fostul local al Scolii Navale, in imediata vecinatate a panoramei portuare si marine. Muzeul Marinei Romane are un patrimoniu care ii confera statutul de unicat national. Prezinta istoria marinei militare si comerciale romanesti, de la simpla luntre cioplita in trunchi de copac, pana la navele moderne de astazi.Muzeu de Arta Constanta (situat pe Bulevardul Tomis numaru l84). Infiintat in 1961, Muzeul de Arta Constanta detine valoroase lucrari de pictura, sculptura si grafica, ale artistilor nostri de frunte (Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Ion Andreescu, Theodor Pallady, Corneliu Baba). Patrimoniul muzeului este organizat cronologic si cuprinde artaromaneasca moderna si contemporana, de la finele veacului trecut pana in prezent.Muzeul de arheologie (situat in piata Ovidiu, in zona peninsulara). Constanta prezinta cele mai de seama valori de cultura materiala si spirituala din vechiul Tomis, si numeroase altele descoperite pe teritoriul Dobrogei. In curtea muzeului sunt expuse sarcofagii datand din sec. I-III, capitele, baze si trunchiuri de coloane, arhitrave, etc. In salile muzeului pot fi vazute remarcabile piese neolitice din culturile Hamangia si Gumelnita, numeroase obiecte agricole din perioada sclavagista, amfore greco-romane, monede, obiecte folosite in comert etc. De asemenea, sunt prezentate fragmente de monumente de arhitectura, statuete de Tanagra descoperite la Callatis, lucrari de arta. Numeroase sunt statuile reprezentand diferite divinitati, printre care amintim: zeita Tyche (Fortuna), zeul Pontos, zeita Hecate, Dionysos, Hermes, Mithras si reliefuri reprezentandu-l pe cavalerul trac. O impresie deosebita produce asupra vizitatorului sarpele Glycon, o splendida reprezentare in marmura a unui animal fantastic cu trup de sarpe si bot de mamifer. In muzeu sunt prezentate, de asemenea, numeroase piese ilustrand perioade de la inceputul feudalismului in Dobrogea, vestigii descoperite la Murfatlar, Castelu, Dinogetia, Limanu, Harsova, Marleanu, Rasova etc. Muzeul are un lapidariu si o bogata colectie numismatica cu piese de mare valoare, cum sunt monede ce au gravate figuri de regi sciti, unice in lume.Delfinariul (b-ul Mamaia nr. 225) -situat pe malul lacului Tabacariei, Delfinariul adaposteste cele trei specii de delfini din Marea Neagra, apa din bazinul in care sunt ingrijiti fiind luata direct din mare. Alaturi de delfinariu, a fost amenajata o expozitie de pasari, precum si o microrezervatie de animale care gazduieste specii din Delta Dunarii.Planetariu este situat in vecinatatea delfinariului, este dotat cu un observator astronomic si o statie de observatii solare.Acvariul ( b-dul Elisabeta nr. 2) cuprinde familii de pesti din reteaua hidrografica a Dobrogei si anume: din Delta Dunarii, exemplare din Marea Neagra, specii din lacurile litorale.Un loc care nu trebuie uitat de turisti este Portul turistic Tomis. Aici se organizeaza croaziere pe mare, cei pasionati de gastronomie pot servi preparate specifice la restaurantele pescaresti de pe faleza. Pe timpul verii acesta este locul de desfasurare a numeroase concerte de muzica rock, precum si a minunatelor Serbari ale Marii, care timp de cateva zile transforma zona portului intr-un adevarat loc de sarbatoare. Portul turistic Tomis este locul in care Camera de Comert, Industrie, Navigatie si Agricultura Constanta organizeaza anual, in perioada sezo-nului estival, Targul national Tomis Yacht- singurul targ specializat de ambarcatiuni de agrement din Romania. Cluburile nautice din statiunile Mamaia, Neptun si Eforie Nord dau turistilor posibilitatea practicarii sporturilor de apa- schi nautic, windsurf, inchirierea de echipamente nautice, hidrobiciclete, yole.Stravechiul Callatis, cu o vechime de peste 2000 de ani, actual municipiul Mangalia are o populatie de 45000 locuitori. Localitatea este si statiune balneoclimaterica permanenta, aflandu-se pe aceeasi latitudine cu renumitele localitati Nisa, Monaco, San Remo. Mangalia, al caruinume deriva din bizantinul Pangalia si inseamna cea mai frumoasa, s-a dezvoltat dupa cel de-al doilea razboi mondial. Orasul - cetate antica- este totodata si un punct de atractie istoric, datorita vestigiilor sale: Bazilica de tip sirian, descoperita in 1959, necropola romano-bizantina, ruinele cetatii Callatis ( sec. VII i Hr.), geamia Esmahan Sultan ( sec. VII i. Hr.), Muzeul de arheologie Callatis adaposteste, de asemenea, o importanta colectie de amfore si sculpturi, precum si fragmente de sarcofage din epoca elenistica.Herghelia de la Mangalia ( 3 km. distanta la nord de municipiul Mangalia) este un loc care nu trebuie ocolit de turisti. Aici se afla un centru hipic unde pot fi admirate frumoasele exemplare de cai arabi si pur sange arab. Herghelia nu este doar un punct de atractie turistica dar si centru de agrement, dispunand de un hipodrom care permite initierea in arta echitatiei.Localitatea Limanu, aflata la 9 km. sud de Mangalia, se remarca prin PesteraLimanu, declarata rezervatiespeologica ( nu este inclusa in circuitul turistic).Municipiul Medgidia, este un important punct feroviar si rutier al regiunii, avand o populatie de 46.000 mii locuitori. Cunoscut ca important targ al negustorilor de cereale de la mijlocul secolului al XIX-lea, orasul a cunoscut o dezvoltare mai ampla dupa cel de-al II-lea razboi mondial. Constructia canalului Dunare - Marea Neagra a contribuit la aceasta dezvoltare, orasul devenind un port de tranzit. In localitate poate fii vizitat Muzeul de Arta, care prin lucrarile sale expuse, realizeaza o trecere in revista a peisajului dobrogean. Se remarca sala renumitului artist Lucian Grigorescu, nascut in acest oras. Spiritul artistic al orasului strabate si din ansamblul de opere de ceramica ce impanzesc strazile, aceasta miscare artistica fiind initiata in anii 1970 prin organizarea Taberei de Creatie de la Medgidia, care a adus orasului 50 de opere de ceramica. Medgidia se mandreste de asemenea, cu un modern stadion cu o capacitate de 40.000 de locuri.Nu departe de oras, la Mircea Voda (10 km.) se afla urmele unui castru roman, iar la Castelu (8 km), a fost descoperita o necropola feudala.Oras port, situat la 60 km. de Constanta, Cernavoda este o localitate bogata in vestigii istorice. Intemeiat de geto-daci, orasul este mentionat pentru prima data sub numele de Axiopolis de catre geograful Ptolomeu. Aici au fost facute primele descoperiri importante privind comuna primitiva, si anume celebrele statuete de lut din epoca neolitica Ganditorul de la Cernavoda siFemeia Sezand, apartinand culturii Hamangia. Dezvoltarea orasului a fost mult influentata de constructia podului peste Dunare, in perioada 1890-1895 de catre marele inginer roman Anghel Saligny.Aflat in extremitatea de nord-vest a judetului Constanta, orasul Harsova este cunoscut din antichitate sub numele de Carsium; cetatea a fost intemeiata in timpul imparatului Traian, in anul 103 d.Hr.. Din cetatea romana Carsium, declarata rezervatie arheologica se mai vad in prezent temeliile a doua ziduri. Nu departe de oras se afla rezervatia geologica Canaralele de la Harsova, un complex de calcare sub forma unor stanci impunatoare. Spre sud, in localitatea Topalu, la 25 km. de Harsova, pot fi vizitate cateva obiective interesante: colectia de arta Dinu si Sevastita Vintila, cu un patrimoniu de 228 de lucrari apartinand marilor pictori Theodor Aman, Lucian Grigorescu,Octav Bancila, Stefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady; sectia de sculptura de opere ale unor sculptori renumiti: Dimitrie Paciurea, Oscar Han, Ion Jalea. Tot aici poate fivazut si reciful de la Topalu, un complex de corali datand din jurasic, ocrotit de lege.Localitate istorica, situata in nord-vestul lacului de la care ii provine numele, statiunea balneo-climaterica Techirghiol si-a sarbatorit in 1999 centenarul in activitate balneologica. Beneficiind mai mult de briza de lac decat de cea a marii, statiunea Techirghiol s-a dezvoltat ca urmare a proprietatilor curative ale apei lacului (bogata in cloruri de sodiu si magneziu) si ale namolului sapropelic. Localitatea atrage mii de turisti anual si datorita Bisericii din Lemn construita in secolul al XVIII-lea si pictata in stil simplu , specific taranesc. Situata in cadrul unui ansamblu de chilii creeaza o atmosfera de manastire, cu pavilioane si camere.Resursele antropice existente in acest judet, sunt foarte numeroase, variate si valoroase, o parte din ele sunt cele mai vechi resurse antropice gasite pe teritoriul tarii noastre, de aceea, in concluzie se pote afirma ca, turismul cultural din aceasta zona este un produs turistic foarte important pentru valorificarea turistica a acestui judet.2.3.TRASEE CULTURAL - TURISTICE IN DOBROGEA1. CONSTANTA ADAMCLISI - PESTERA SFANTUL ANDREI -MANASTIREA DERVENT (133 km. de-a lungul DN3)Acest traseu ne poarta prin locuri pitoresti presarate cu marturii arheologice ale celor care au trait pe aceste meleaguri si au lasat amprenta asupra istoriei si culturii romanilor. Traversand valea Carasu, drumul trece pe langa Valul lui Traian, unul din cele trei valuri de aparare construite in epoca feudala in aceasta zona, ducand pana la Basarabi. Este o zona cu o variata oferta: turistii pot degusta vinurile din Podgoria Murfatlar, renumite in intreaga lume. La 24 km. de Constanta, Murfatlar se bucura de un climat generos, care face posibila productia unor soiuri remarcabile de vinuri- Chardoney, Pinot Gris, Pinot Noir, Sauvignon Blanc, Muscat Otonel, Traminier, Riesling Italian. Amplasat in mijlocul viilor, intr-un superb cadru natural, punctul turistic al Podgoriei ofera turistilor momente de neuitat. Degustarea vinurilor si a mancarurilor traditionale este asociata programelor artistice care reunesc interpreti de muzica populara din Dobrogea.Cei interesati de curiozitatile naturii pot vizita Rezervatia naturala Fantanita-Murfatlar. Nu trebuie uitat ansamblul rupestru de la Basarabi, un important monument arheologic ce atesta prezenta crestinismului in Dobrogea inca din cele mai vechi timpuri. Ansamblul este format din bisericute si cripte sapate in creta in secolele IX-XI d. Hr., fiind remarcabile prin multitudinea de inscriptii cu caractere gotice, germanice, grecesti, slavone care atesta faptul ca alaturi de populatia autohtona traiau si alte populatii crestine ( nu este inclus in circuitul turistic).Cel mai important monument istoric in cadrul acestui traseu ramane insa Monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi. Monumentul a fost ridicat intre anii 106-109 d.Hr. la comanda imparatului Traian pentru a celebra victoria romanilor asupra dacilor, ramanand in istorie ca una dintre cele mai sangeroase batalii.Restaurat in intregime in anii 1970, monumentul se aseamana foarte bine Columnei lui Traian de la Roma, istoricii presupunand ca ele au fost realizate de acelasi arhitect Apolodor din Damasc. Monumentul este compus dintr-un soclu cilindric inalt de 30 m., format din 9 trepte, pe care sunt reprezentate scene din luptele cu dacii si din viata militara romana. Soclul sustine o baza hexagonala dublu etajata, cu doua parti componente: trunchiul, ornat cu sculpturi si statuia propriu-zisa ce infatiseaza un costum de lupta roman, cu armura, platosa si coif. La baza piedestalului, trei captivi daci sunt pusi sa priveasca trofeul, pentru a accentua inca o data victoria romanilor, mereu insetati de putere manati de zeul razboiului Marte Razbunatorul, caruia i s-a dedicat monumentul.Considerat cronica in piatra a identitatii poporului roman, monumentul de la Adamclisi ramane una dintre cele mai importante marturii ale istoriei neamului romanesc ce dainuie peste veacuri. Cuvintele de pe altarul funerar din apropiere sunt edificatoare: In amintirea barbatilor prea viteji, care luptand pentru patrie, in razboiul cu dacii, s-au culcat intru moarte.Satul Adamclisi adaposteste Muzeul monu-mentului, unde sunt reunite obiecte variate, provenite din sapaturile efectuate de-a lungul timpului. Tot in aceeasi zona se afla si ruinele Cetatii Tropaeum Traiani, construita odata cu monumentul. Orasul ridicat la rangul de municipiu cunoaste o dezvoltare infloritoare pana in anul 170 d.Hr., cand in urma atacurilor migratoare, este distrus. In timpul imparatului Constantin cel Mare localitatea este reconstruita, devenind un important centru religios, lucru dovedit de bazilicele crestine scoase la lumina. Atacurile avare din secolele VI-VII vor duce orasul la ruina.Ultimii ani de sapatura au scos la iveala zidul de incinta al cetatii, ce poate fi vazut de la sosea, oferind turistilor o imagine de ansamblu.Traseul se continua spre Ostrov, soseaua serpuieste printre dealuri acoperite de plantatii de vita de vie, trecand dupa localitatea Baneasa pe langa rezervatia naturala Canaraua Fetii, deosebita prin aspectul sau de canion, cu pereti calcarosi, adapostind specii rare de flora si fauna (se remarca vulturul egiptean si broasca testoasa).In dreptul localitatii Ion Corvin, drumul se indreapta catre o padure de tei, care, inca de la intrare, ii inconjoara pe cei veniti cu aerul misterios al locurilor pe care le adaposteste. In inima muntelui, ascunsa de ochii lumii, se afla Pestera Sfantului Apostol Andrei, locul in care a sihastrit Sfantul Apostol Andrei, fratele lui Simion Petru. Documentele istorice spun ca Sfantul Andrei a ajuns in Dobrogea in jurul anului 60 d.Hr., impreuna cu ucenicii sai si-a facut in stanca chilie si biserica. Considerata primul lacas de cult din Romania, pestera este locul din care Apostolul Andrei a raspandit crestinismul catre romani. In apropierea ei se gasesc si izvoarele cu apa cu care erau botezatistramosii nostri. Sfintita in 1942, pestera a fost amenajata si a constituitpana la cel de-al II-lea razboi mondial locul a numeroase slujbe religioase. Reactivarea manastiriia avut loc dupa 1990, importanta acestui loc considerat sfant, facator de minuni, fiind din nou recunoscuta.Intorcandu-ne in localitatea Ion Corvin, traseul se continua spre localitatea Baneasa, lasa in urma valea Dunarii intesata de ostroave si ajunge la Manastirea Dervent, unul dintre lacasurile religioase renumite ale Dobrogei. Este un alt loc in care a propovaduitSfantul Apostol Andrei. Denumirea de Dervent, care inseamna lagar i-a fost data datorita faptului ca pe acele locuri exista o garnizoana a romanilor.Manastirea atrage mii de oameni datorita minunilor care se spune ca se petrec aici.Astfel, istoria locului spune ca aici au fost decapitati trei ucenici ai apostolului, pe locul executiei crescand trei cruci facatoare de minuni, la care oamenii vin sa-si caute alinare. Alte doua puncte de atractie ale manastirii sunt icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, precum si un izvor al tamaduirii, din care, spune legenda, curge o apa cu puteri miraculoase.Traseul se termina cu centrul arheologic Pacuiu lui Soare, care din pacate, nu poate fi vizitat de turisti datorita accesului dificil, dar reprezinta o zona cu importante marturii arheologice, incepand din timpul daco-getilor, epoca feudalismului pana in timpul dominatiei otomane.2. CONSTANTA-CHEILE DOBROGEI (E 60, DN 24, spre localitatea Targusor)Desi un traseu scurt, este deosebit de pitoresc, strabatand valea raului Casimcea, impresionand prin frumusetea peisajelor - dealuri carstice cu pesteri numeroase, cu o vegetatie si fauna specific de stepa.Incepand cu localitatea Mihail Kogalniceanu, unde se afla si aeroportul international cu acelasi nume, de-a lungul soselei pana in localitatea Casimcea, se desfasoara frumoasele Chei ale Dobrogei, cu rezervatii care impresioneaza prin varietatea vegetatiei si faunei. Localitatea Targusor adaposteste rezervatia Gura Dobrogei, un obiectiv important din punct de vedere geologic, biologic si speologic. Peisajele sunt de o frumusete rara - santuri naturale si chei brazdeaza malurile abrupte ale vaii, pesteri sapate in calcar, precum La Adam si Pestera Liliecilor cu specii de plante deosebite, dar si descoperiri arheologice importante, care atesta prezenta vietii omenesti pe aceste meleaguri din timpuri foarte indepartate, inca din paleoliticul mijlociu (100.000-35.000 i.Hr.). Masivul Cheia isi desfasoara cheile pe o lungime de 1,5 km. din localitatea cu acelasi nume pana la Casimcea. Rezervatia este formata din calcare din perioada jurasicului, aici gasindu-se o fauna si flora de interes deosebit.Alaturi de frumusetile naturale, zona este presarata si cu numeroase urme arheologice, in special gasite in pesterile presarate de-a lungul Cheilor Dobrogei - resturi de unelte, vanat si chiar urme osteologice ale tipului de oameni care populau aceasta zona in epoca preistorica.Traseul se termina cu localitatea Pantelimon. Din Targusor, pe DJ 225, drumul duce spre ruinele cetatii Ulmetum, unde istoricul Vasile Parvan a descoperit o serie de materiale arheologice datand din secolul al II-lea d. Hr.3.CONSTANTA- CETATEA HISTRIA (DN 2A pana la Ovidiu, DN 22 pana la Tariverde si apoi DJ 226 A pana la cetatea Histria).Acest traseu strabate Podisul Casimcei, trecand pe langa lagune si limane fluvio- maritime, ceea ce ii confera un farmec deosebit. Retine atentia in mijlocul unui peisaj aparte Lacul Tasaul, la 35 km. distanta de Constanta, care pe o suprafata de peste 1.000 ha se intinde pana in apropierea marii. Trecand de comuna Tariverde, un loc care merita vazut sunt Baile Nuntasi. Plajele intinse, precum si namolul lacului Nuntasi, cu un continut ridicat de saruri minerale au dus la amenajarea unui stabiliment balnear in aceasta zona, cu multe atractii turistice - pescuit, vanatoare, plimbari cu ambarcatiuni pescaresti.Drumul se continua spre Istria, unde, pe malul unui golf linistit, se afla ruinele cetatii Histria, cel mai vechi oras din tara noastra. Pe malul lacului Sinoe, in partea nordica a actualei peninsule Istria, s-a ridicat in urma cu peste doua mii sase sute de ani vestitul oras Histria, intemeiat de navigatorii si negustorii greci, care s-au asezat in ospitalierul golf de odinioara, cu scopul de a face comert cu bastinasii geto-daci. Uleiul de masline, vinurile, obiectele de podoaba grecesti erau schimbate pe granele, mierea, ceara de albine, pieile de vita, pestele sarat, faclele din rasina pinilor ce existau odata pe aici, oferite de triburile locale. Histria (Istria in limba greaca - denumire luat de la fluviul Istros = Dunarea) prospera si se dezvolta timp de opt secole. Asezarea, inconjurata de un puternic zid de aparare, era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 km; strazile erau pavate cu piatra, iar institutiile de educatie fizic = gymnasion si cele cultural-artistice = museion cunosteau forfota obisnuita locurilor deacest fel. Intre secolele I si al III-lea e.n. se instaureaza puterea romana pe meleagurile Dobrogei de azi. In aceasta perioada, in oras se construiesc temple inchinate zeitatilor romane, terme (bai publice), cartiere ale cetatenilor bogati cu case frumoase. Dar golful Halmyris, unde era asezat orasul a inceput sa se impotmoleasca, nisipul inchizand iesirea la Marea Neagra. Cu tot neajunsul creat de lipsa posibilitatilor de a mai face lesnicios negot pe mare, orasul cetate si-a mai prelungit existenta pana in secolul al VI-lea. Cumplita invazie a avarilor, care distrug aproape in intregime cetatea, obliga pe locuitori s-o paraseasca in cautarea unui loc mai ferit de primejdii. Incet, incet, Histria, a carei viata mai palpaie ca o firava lumina se ruineaza; uitarea ii ingroapa si numele si locul.Dupa descoperirea ruinelor in 1914, numeroase campanii de cercetari arheologice au scos la iveala vestigiile Histriei si au permis totodata degajarea unei parti din cetate pentru a face posibila vizitarea acesteia. Pavajul cu dale mari de piatra al cetatii ne poarta pasii printre ruinele cartierelor de altadata ale Histriei, din care sunt vizibile in prezent bucati de ziduri, fragmente de coloane, socluri inscriptionate, urmele binecunoscutelor terme, pavate cu mozaic, temeliile de calcar ale unui templu inchinat lui Zeus sau Afroditei, toate amintind de orasul infloritor si prosper din antichitate.Nu departe de cetate se afla amenajat muzeul cetatii, in care de-a lungul timpului au fost reunite documentele arheologice cele mai importante provenite de la Histria - amfore grecesti, inscriptii in limba latina, obiecte de podoaba, unelte si arme datand din epoca elena, apoi romana si romano-bizantina.In apropierea cetatii Histria se afla unul dintre cele mai frumoase ansamble lagunare din tara - Complexul Razelm - Sinoe. Peisajele din aceasta zona sunt de o rara frumusete, lacurile comunicand cu Marea Neagra prin Gura Portitei, un loc de mare incantare pentru turisti.4. CONSTANTA - MANGALIA, TUR DE LITORALNota caracteristica a spatiului constantean este data de litoralul Marii Negre, un pamant al fagaduintei, ce se intinde in judetul Constanta pe o suprafata de 100 km.( din totalul de 244 km. ce formeaza iesirea la mare a Romaniei). Intre Mamaia si Mangalia se intinde parca un singur oras, o complexa statiune, adaugind splendorii sale contemporane acea captivanta metamorfoza a varstelor traite. De-a lungul coastei, un spatiu de o calitate exceptionala etaleaza o salba de statiuni care raspund tuturor varstelor si gusturilor.Acest traseu este un prilej de a cunoaste litoralul romanesc, locurile sale de tratament, dar si posibilitatile de distractie. Turul de litoral cuprinde o incursiune de o zi de-a lungul tarmului romanesc al Marii Negre prin statiuni, incepand cu Eforie Nord, Eforie Sud, Olimp, Neptun, Venus, Jupiter, Saturn pana la Mangalia, fiecare cu farmecul sau specific.Pe parcursul excursiei turistii pot servi pranzul pe terasa unuia dintre multele restaurante din statiuni sau ca alternativa se poate lua vaporasul pe lacul Siutghiol din Mamaia, unde pot gusta preparate cu specific pescaresc. Nu in ultimul rand, acest traseu include turul orasului Constanta, vizitandu-se Acvariul si Delfinariul, precum si zona peninsulara a orasului, unde se afla Muzeul National de Istorie si Arheologie si monumentele antice Edificiul Roman cu Mozaic, termele romane sau ruinele cetatii Tomis. Specificul acestui univers pitoresc este dat de impletirea unei multitudini de factori (ambianta deosebit de agreabila, eleganta si distinctia hotelurilor, posibilitati diverse de agrement, factori curativi naturali) ce transforma statiunile in adevarate oaze de relaxare si sanatate.Concluzionand, se poate afirma ca aceste trasee turistice au un potential turistic foarte mare, deci valorificarea lor duce la o valorificare mai mare a potentialului turistic al judetului Constanta. Insa ar trebui diversificarea unor trasee turistice care sa acopere tot teritoriul judetului, si amenajarea acestor trasee pentru turisti.Factorii naturali si intreg patrimoniul cultural contribuie in cea mai mare masura la atragerea clientelei, care trebuie in continuare mentinuta si dezvoltata. Sporirea gradului de atractivitate a obiectivelor tuirstice se poate mari, tinand cont de formele moderne si diversificate ale tratamentului balnear, de conditiile si factorii naturali specifici zonei litoralului Marii Negre, de sporirea gamei de actiuni recreative, satisfacerea gusturilor si preferintelor turistilor romani si straini. De asemenea, ar trebui gasite, promovate si valorificate traditiile si creatiile populare specifice Dobrogei, care ar conduce la captarea atentiei potentialilor turirsti romani si straini.CAPITOLUL III :BAZA TEHNICO - MATERIALA DIN JUDETUL CONSTANTA3.1. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE CU FUNCTIUNI DE CAZAREp 463.2. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE CU FUNCTIUNI ALIMENTATIEp 503.3. SERVICII DE TRATAMENT SI AGREMENTp 54III.BAZATEHNICO - MATERIALAValorificareapatrimoniului turistic al judetului Constanta implica in prealabil asigurarea unor conditii minime pentru deplasarea, sejurul si petrecerea agreabila a timpului de catre turisti. In esenta, imbinarea acestor elemente are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele destinatii care ofera vizitatorilor cea mai mare satisfactie intr-o calatorie de vacanta.Pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat de interes turistic, potentialul sau turistic trebuie sa raspunda la doua cerinte esentiale:-sa dispuna de resurse naturale si de alte elemente de atractie preferate de turisti(istorice, cultural-artistice etc.)-sa dispuna de posibilitati de acces, de transport, de cazare, de alimentatie, de unitati comerciale, de instalatii, de alte amenajari adiacente, intr-un cuvant de baz materiala si de infrastructura necesara pentru a facilita activitatileturistice.Desfasurarea activitatilor turistice la nivelul exigentelor contemporane si in pas cu mutatiile in perspectiva ale volumului si intensitatii cererii turistice interne si internationale nu se pot realiza, prin urmare, fara existenta unei baze materiale turistice si a unei infrastructuri tehnice si sociale adecvate, menite sa puna in valoare resursele turistice naturale si antropice de care dispune un teritoriu.In general, motivatiile turistice suntsubiective si deci foarte diferentiate; preferintele si mai ales atitudinile turistilor fata de ofertele agentilor economici difera chiar in cadrul unei anumite tipologii de clientela. Din aceasta cauza, resursele naturale si cele antropice pot participa in cele mai diverse combinatii posibile la conceperea unui produs turistic si, in consecinta, la promovareacalatoriilor turistice. Managementul firmelor turistice isi formuleaza obiectiveledeprofitabilitate pornind tocmai de la acest considerent prioritar: asigurarea continuitatiifluxurilor turistice in arealele in care isi desfasoara activitatea. Pe baza acestor criterii pot fi mai usor intelese si preocuparile pentru evaluarea atenta a patrimoniului turistic, confruntat cu preferintele clientelei.3.1. STRUCTURIDEPRIMIRETURISTICECUFUNCTIUNIDECAZARELegatura dintre activitatea turistica si industria hoteliera este complexa, de profunzime si se desfasoara in ambele sensuri. Pe de-o parte, industria hoteliera se dezvolta ca urmare a circulatiei turistice si, pe de alta parte, dezvoltarea turismului este conditionata de exigenta unor spatii de cazare, de gradul lor de echipare, de calitatea si varietatea prestatiilor oferite.Intr-o localitate, statiune, turismul se poate dezvolta satisfacator numai in ipoteza ca exista suficiente posibilitati de cazare si odihn avizitatorilor. De aceea, dintre formele de bazatehnico-materiala, capacitatile de cazare conditioneaza poate in cea mai mare masura volumul activitatiituristice, desi anumite categorii de vizitatori sositi intr-o statiune nu recurg la serviciile obiectivelor de cazare.Capacitatile de cazare raman elementul cel mai caracteristic al bazei tehnico - materiale a turismului si pentru considerentul ca celelalte elemente ale bazei materiale indeplinesc functii mult mai eterogene si deci participa cu ponderi relativ oscilante la incasarile provenite din activitatea turistica.In general, prin capacitati de cazare se inteleg acele dotari de baza materiala care asigura innoptarea si odihna turistilor pe o anumita durata de timp, in baza unor tarife determinate, diferentiate in functie de gradul de confort oferit pe perioada de an (sezonaliatea) in care sunt solicitate. Capacitatile de cazare (hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, popasuri turistice etc.) care, in vederea asigurarii unui sejur cat mai atractiv, ofera turistilor conditii optime de adapostire (innoptare), indeplinind, dupa caz, si alte functii caracteristice odihnei in domiciliu temporar (alimentatie, agrement, igiena).Aplicarea unor studii de fezabilitate pentru determinarea cat mai exacta a investitiilor necesare dezvoltarii bazei materiale de cazare, a capacitatii de primire a fiecarui obiectiv in parte, a gradului de confort preconizat si, mai cu seama, a esalonarii in timp a realizarii obiectivelor prevazute a se executa, necesita ca o prima conditie pregatitoare cunoasterea exacta a specificului pietei turistice si a previziunilor de dezvoltare a circulatiei turistice, urmand ca, pe baza lor, sa fie definite obiectivele de cazare in cadrul cresterilor solicitate de dezvoltarea ansamblului activitatii turistice, pe baza strategiilor de dezvoltare a fiecarei statiuni in parte.Aprecierile privind politica investitiilor trebuie sa se bazeze pe tendintele de lunga durata ale dezvoltarii economice, in general, si ale dezvoltarii circulatiei turistice, in particular.In cadrul statiunilor de pe litoralul Marii Negre , ponderea cea mai mare in reteaua de cazare o detine hotelul, unitate formata dintr-o cladire sau un ansamblu de cladiri, care asiguracazarea in camere special amenajate corespunzator dotate. Hotelul ofera, de asemenea posibilitatea de servire a mesei, posibilitatea de distractie, si pune la dispozitia turistilor o gama larga sau mai restransa de servicii.Unitatile de pe litoral sunt constituite din constructii arhitectonice moderne, amplasate cat mai aproape de plaja, avand in majoritate 6 nivele ( P+5). Exista, de asemenea, intr-o proportie mai mica, ansambluri hoteliere cu 15 nivele (P+14). Indiferent de numarul nivelelor, unitatile hoteliere detin in majoritate circa 600-650 de locuri amplasate in camere cu 2 paturi si mai rar cu 3 paturi. La parter, unitatile de 6 nivele sunt dotate cu doua unitati de alimentatie publica, iar la fiecare cap de hotel, un bar de zi si un bar bufet.Oferta de hoteluri, pe litoralul romanesc este mare, existand hoteluri de la 5 stele (Palm Beach, Scandinavia din Mamaia) , de 4 stele (Palas, Yaki, Majestic, Savoi -Mamaia, Britania-Eforie Nord), 3 stele (Hora - Saturn, Doina - Neptun), si de 2 stele (Arad, Crisana- Olimp, Siret, National- Mamaia).Urmatoarea forma de cazare, ca pondere este constituita din campinguri si sate de vacanta. Acestea au fost infiintate si s-au dezvoltat ca urmare a avantului ce l-a luat turismul neorganizat si cel semiorganizat. Ca forma de cazare complementara a reusit sa satisfaca in buna masura cererile individuale sau de grup ale turistilor posesori de autovehicule, adepti ai unui contact cat mai direct cu natura si ai unui program cat mai rigid. Practica a demonstrat ca aceste spatii de cazare sunt foarte solicitate, ele fiind in prezent insuficiente in varf de sezon, nereusind sa satisfacape deplin cererea existenta.Vilele si casutele constituie o forma complementara, mai putin utilizata pe litoral. Acestea sunt amplasate izolat sau grupate sub forma satului de vacanta, constituind o forma intermediara, din punct de vedere al confortului, intre hotel si camping.Unul dintre avantajele economice ale formei de cazare principale, hotelul, este coeficientul de utilizare a capacitatii.Acest coeficient indica gradul de ocupare a unitatii hoteliere intr-o perioada determinata, de obicei un an calendaristic sau un sezon turistic. Hotelul are cel mai ridicat si constant coeficient de utilizare. Aceasta se datoreaza, in primul rand faptului ca el ofera cel mai ridicat grad de confort posibilitatii de cazare in tot timpul sezonului, indiferent de starea vremii, iar ca numar de turisti cazati in aceeasi perioada de timp detine ponderea cea mai mare.Unitatile hoteliere de pe litoral se caracterizeaza prin faptul ca ele functioneaza sau pot functiona intreaga perioada a sezonului estival, dar numai cel mult patru luni dintr-un an calendaristic. Din cauza acestui fapt ele sufera o uzura exagerata, ceea ce conduce la cheltuieli suplimentare pentru intretinere, la mentinerea unui personal insuficient utilizat, la degradarea prematura a constructiei si instalatiilor aferente.Cu toate acestea, hotelul ramane singura forma de cazare capabila sa preia un numar masiv de turisti, mai ales in varful sezonului, cand afluenta turistica este maxima.Casutele si vilele sunt folosite aproximativ in aceeasi perioada ca si hotelurile, dar au un coeficient de utilizare mai mic. Fata de forma principala de cazare, ele se deosebesc si prin tarife mai mici practicate.Campingul, ca forma complementara de cazare, are cel mai mic coeficient de utilizare. Din practica s-a constatat ca un teren de campare este ocupat in intregime o perioada mult mai scurtade timp fata de hoteluri si chiar fata de vile si casute. El este solicitat mai mult in varf de sezon, cand timpul este calduros si nu sunt ploi. Din punct de vedere administrativ si organizatoric, campingul este ultimul deschis si primul inchis in timpul unui sezon estival, fata de celelalte forme de cazare.Avantajul de baza al campingului este acela ca necesita cheltuieli mai mici pentru amplasare si intretinere, se exploateaza usor si completeaza cererea de locuri de cazare, mai ales in cazul turismului neorganizat.Experienta de pe litoral a aratat ca terenurile de campare existente sunt insuficiente in varf de sezon si, de multe ori, stau nefolosite spre sfarsitul sezonului. Ar fi necesar sa existeposibilitati de completare a spatiilor de cazare in varf de sezon prin folosirea complexa a unor terenuri pregatite in prealabil.Tinand seama ca aceasta forma de cazare se dezvolta din ce in ce mai mult, este necesar a se investi fonduri pentru amenajarea unor noi si variate forme de campare, capabile sa satisfaca cererea prezenta si viitoare, avand in vedere faptul ca orientarea dinamicii dezvoltarii infrastructurii se fundamenteaza pe necesitatea cresterii functionalitatii acesteia.In ultimii ani evolutia capacitatii de cazare si a numarului de unitati de cazare a evoluat astfel:

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica ConstantaDin graficul de mai sus se poate observa o crestere a numarului de unitati cu peste 152 de unitati din anul 2003 pana in 2006, si de asemenea se observa o crestere constanta a capacitatii de cazare cu peste 1.601 de locuri, din anul 2003 pana in anul 2006.Privitor la capacitatea de cazare in functie de tipul de unitati, cea mai mare capacitate de cazare o are hotelul, numarul acestora crescand cu 27 unitati, de la 271 (2003) la 331 (2006), si peste 75.000 locuri de cazare. Cea mai mica capacitate de cazare o are motelul, numarul acestora ramanand constant in ultimii ani, cu 3 unitati, si 78 locuri de cazare.Analizind capacitatea de cazare in functie de forma de proprietate, se observa ca proprietatea privata are cea mai mare capacitate de cazare, cu peste 450 de unitati si aproape 55.000 locuri de cazare, numarul acestora crescand in ultimii ani. Cea mai mica capacitate de cazare o are forma de proprietate cooperatista, numarul acestora ramanand constant in ultimii ani, cu 14 unitati si 780 de locuri cazare.In ceea ce priveste capacitatea de cazare a judetului Constanta, pe localitati, cea mai mare capacitate de cazare o are statiunea Mamaia, numarul unitatilor de cazare aici a crescut in ultimii ani, astfel crescand si numarul de locuri, in prezent aici se pot caza peste 25.0