OTIVER BOWDEN

S

CnUCTADA SECRETA

TRADUCERE DIN LIMBA ENGLEZA

DE MIHAI-DAN PAVELESCU

Cuprins

Prolog.

Partea intAi . .

Partea a doua

Partea a treiaPartea a Patra.

Mullumiri

Prolog

Nava cea maiestuoas[ trosnea gi gemea; pAnzele ii un-duiau umflate de vAnt. Aflatila cAteva zile depdrtare de

uscat, despica valurile spre oraqul mdre[ din apus cu oincdrclturd pre{ioasd la bord: un birbat pe care echipajulil cunogtea doar sub numele ,,Maestrul".

El se gisea printre mateloli acum, singur pe punteateugei, acolo unde-gi diduse jos gluga mantiei pentru a-gi

ingHdui sd fie stropit de jerbele de ap[ ale valurilor, ale

cXror picituri le absorbea cu chipul in bitaia vAntului. F5-

cea asta o dat[ pe zi.Iegea din cabina sa, strXbdtea pun-tea, alegea un loc de unde sd se uite la mare, apoi revenea

sub punte. Uneori stdtea la teugd, alteori la pupd. intot-deauna fixa cu privirea intinderea brdzdatd de creste albe.

in fiecare zi, cordbierii il priveau. Munceau, strigAndu-se

de pe punte gi greement, fiecare cu sarcina lui, dar inacelagi timp trdgeau cu ochiul la silueta solitari gi gAn-

ditoare. Si se intrebau ce fel de om era? Ce fel de om se

afla printre ei?

il privird gi acum pe furig, cAnd se indepirtX de ba-

lustradele pun{ii gi-gi ridic[ gluga. R[mase locului o cli-pd, cu capul plecaf cu brafele atArnAnd pe lAngX trup, iarmatelolii il urmdriri. Poate cAliva chiar piliri cAnd bir-batui traversd puntea inapoi, pe lAngd ei, revenind spre

6 / OLIVER BOWDEN

cabina sa.Iar cAnd uga se inchise in urma lui, toli consta-tari ci-qi finuserd rdsuflarea.

DupH ce intrd, Asasinul se intoarse la masd, ,se agezi,igi turnl un pahar cu vrn, dupi care se intinse spre o car-te gi o trase mai aproape. Apoi o deschise gi incepu si ci-teascd.

Partea intAi

Capitolul L

19 iunie 7257

Maffeo gi cu mine am rdmas la Masyaf qi vom locui aicideocamdati. Cel pufin pAnd se vor rezolva una sau doui- cum sd le spun? - nesiguranfe. intre timp, vom rimAne ladispozifia Maestrului, Altair Ibn-La,Ahad. Deqi este frus_trant sd-!i lagi soarta in mAinile artora, mai ales are condu-cltorului Ordinului, care, la vArsta lui inaintat5, mAnuiegteambiguitatea cu aceeagi precizie nemiloas6 cu care a manu-it cAndva pumnalul gi sabia, am de cAqtigat cel pufin prinfapful c5-i ascult istoriile. Maffeo insd nu are un asemeneaavantaj gi a devenit de nedomolit. Lesne de infeles. Masyafil plictisegte. Nu-i place sd traverseze panta abruptd din_tre fortdreafa Asasinurui qi satur de dedesubt, iar terenurmuntos nu-l atrage deloc. tmi repeti cd el este un ,,polo,,,iar dupH qase luni petrecute aici, dorul de duci este pre_cum chemarea unei femei voluptoase, convingitou." gi i.,acelagi timp ispititoare, greu de ignorat. TAnjegte sH umflepAnzele cu vAnt gi si porneasci spre tirAmurinoi, sI in_toarci spatele lui Masyaf.

Sd fiu sincer, nerdbdarea lui este o pacoste de care m_asputea lipsi. Altair este pe punctul de a face o ingtiinfare;o pot simfi.

De aceea azi i-am zis:

- Maffeo, i,ti voi spune o poveste.Ce lipsit de maniere este! Suntem oare cu adevirat nea_

muri? irrcep sd md indoiesc. tn loc si primeasci vestea asta

Capitolul 1

19 iunie 1257

Maffeo gi cu mine am rimas la Masyaf gi vom locui aicideocamdatd. Cel putin pAni se vor rezolva una sau dou6

- cum si le spun? - nesiguran[e.intre timp, vom rimAne ladispozilia Maestrului, Altair Ibn-La'Ahad. Degi este frus-trant sd-!i lagi soarta in mAinile altora, mai ales ale condu-cdtorului Ordinului, care, la vArsta luiinaintati, mAnuiesteambiguitatea cu aceeagi precizie nemiloasi cu care a mAnu-it cAndva pumnalul gi sabi4 am de cAgtigat cel pulin prinfaptul cd-i ascult istoriile. Maffeo insi nu are un asemeneaavantaj qi a devenit de nedomolit. Lesne de infeles. Masyafil plictiseqte. Nu-i place sd traverseze panta abruptd din-tre fortdrea{a Asasinului qi satul de dedesub! iar terenulmuntos nu-l atrage deloc. imi repeti c[ el este ttn ,,Polo",iar dupd gase luni petrecute aici, dorul de ducd este pre-cum chemarea unei femei voluptoase, convingdtoare gi i:eacelagi timp ispititoare, greu de ignorat. TAnjegte sd umflepinzele cu vAnt gi s[ porneascd spre tirAmuri noi, sd in-toarc[ spatele lui Masyaf.

Sd fiu sincer, nerdbdarea lui este o pacoste de care m-aqputea lipsi. Altair este pe punctul de a face o ingtiinfare;o pot simfi.

De aceea azi i-am zis:

- Maffeo, ifi voi spune o poveste.Ce lipsit de maniere este! Suntem oare cu adevirat nea-

.^+muri? krcep sd m[ indoiesc. Le loc sd primeascd vestea asta

10 / OLIVER BOWDEN

cu entuziasmul Pe care-l merita Pe bune dreptate, aq fiputut jura cd l-am auzit oftAnd (sau poate cd ar trebui sd-

i acord prezumlia de nevinov6fie; poate cd, pur qi simplu,

rdsufla mai greu sub soarele fierbinte), inainte de a-mi rds-

punde pe un ton aproaPe exasPerat:

- inainte s-o faci, Niccold, mi-ai putea spune despre

ce-i vorba?I-am replicat cu mult calm:

- Asta e o furtrebare foarte buni, frate.

D,rpI aceea arn cdzut pe gAndud in timp ce suiam costiga

detestatd. Citadela se ridica sumbrd pe promontoriul de dea-

supra noastr6, ca gi cum ar fi fost cioplitd de-a dreptul incalcar. HotdrAsem cI doream un decor perfect pentru a-

mi spune povestea gi nu exista nimic mai potrivit decAt

forthreafa Masyaf. Un castel impunitor, cu multe turnuri,inconjurat de rAuri unduitoare, care se indlla deasupra sa-

tului animat de dedesubt; agezarea in sine se afla pe unloc ft:ralt din Valea Orontes. O oazd de pace. Un paradis.

- Aq zice ci este despre cunoagtue, am decis pAnd la ur-md. Aga cum qtii, Assasseenfu:rseamnX ,,pdzitot" in arabd 9i

asasinii sunt pdzitorii secretelor, iar secretele pXzite de ei

aparlin domeniului cunoagterii, aga c5, da... - fird indoiall,piream foarte mulpmit de mine - este despre cunoaqtere.

- Atunci md tem ci am alti treabi.

- Poftim?

- Dragul meu Niccolo, cu siguranli mi-ar fi pldcut s[am parte de o diversiune de la sfudiile mele, insd nu do-

resc defel o prelungire a lor.Am surAs larg.

- Sunt sigur cd ai dori sd auzi istoriile ce rni-au fost

spuse de Maestru.

- Depinde. Felul cum insigti pentru ele nu le face si parideloc atrigdtoare. Chiar tu spui, nu-i aga, cI gusturile mele

setndreapti spre vdrsare de sAnge c6nd se ajunge la istorii?

- Da.

Assassin's Creed. Cruciada secretd llLMaffeo schili un zAmbet.

- Ei bine, ai dreptate - aga este.

- Atunci trebuie s-o auzi 9i pe asta. La urma urmelorele sunt istorii cu mdreful Altair Ibn-La'Ahad. Asta este ls-toria aie[ii sale, frate. Crede-md, nu duce lipsd de aventuri gimare parte din ea, vei fi incAntat sd observi, implici vir-sdri de sAnge.

Deja ne apropiaserdm de tumul de pazi al podului de acces

i:r cetate. Am trecut pe sub arcada sa gi prin postul de gard{apoi am suit cltre castelul interior. in fala noastrd se aflatumul ir care locuia Altair. SHpt[mAni la rAnd petrecusemfascinat nenumdrate ore alIturi de ef pe cAnd stXtea cu mAi-nile strAnse laolalti gi cu coatele pe brafele jefului cu spXtarinalt povestindu-qi aventurile, cu ochii betrani abia vizi-bili sub glugi. intr-o mdsurd tot mai mare ajunsesem sIinleleg cI istoriile acelea imi erau spuse cu un !el. Dintr-unmotiv pe care inci nu-l puteam deslugi, eu fusesem ales s6,

Ie aud.Cand nu poveste4 Altair medita printre cXrtile gi amin-

tirile lui, privind uneori ore ftr qir pe fereastra tumului. M-am gAndit cd gi acum putea fi acolo si mi-am dus palmapavdzd.la ochi pentru a privi in sus spre turry dar n-amzdrit decAt piatrd decolorati de soare.

- Avem o intrevedere cu el? mi-a intrerupt Maffeo gAn-durile.

- Nu azi, amrdspuns gi i-am indicat un furn din dreap-ta noastr5. Vom merge acolo...

Maffeo s-a incruntat. Turnul de aplrare era unul dintrecele mai inalte din citadeli, iar accesul in el se fdcea pe sciriamefitoare, care pdreau in mare parte ci ar avea nevoie dereparafii majore. Am fost insd insistent, mi-am aranjat tu-nica sub centurd gi l-am condus pe Maffeo pAnd la primulnivel, apoi Ia urmitorul gi tot aga pAn[ in vArf. De acoloam privit regiunea. Kilometri de teren stAncos. RAuri aido-ma unor vene. PAlcuri de agezdri. Am privit peste Masyaf

1.2 / oLIVER BowDEN

- de la fortHrea{d spre clddirile qi pie{ele din satul care se

ldbdrfa dedesubt, palisada de lemn a liniei de apdrare ex-

terioare gi grajdurile.

- Cat de sus suntem? a intrebat Maffeo, pdrAnd camverde Ia fafl, congtient fird doar gi poate de rafalele vio-lente de vAnt gi de solul care acum p[rea foarte indepirtat.

- La mai bine de gaptezeci 9i cinci de metri, i-am spus.Suficient de sus pentru ca Asasinii s[ fie in afara beteiiarcagilor inamici, dar ingiduindu-le in acelagi timp si-iimproagte de sus cu sdge{i si multe altele.

I-am aritat deschiderile ce ne inconjurau din toatepdrfiie.

- De lamdchicoulisl de aici, ei puteau arunca pietre sau

ulei ir:rcins peste duqmanii 1or, folosind aceste...Platforme din lemn iegeau in afard, iar noi ne-am apro-

piat de una dintre ele, qinAndu-ne de suporlii verticali dinambele pdrfi gi aplecAndu-ne dupi aceea deasupra golului,pentru a privi in jos. Imediat dedesubt, turnul cobora p6ndla marginea st6ncii. Iar mai jos de aceasta era rAul unduitor.

Complet palid la fafd, Maffeo s-a retras in siguranlapodelei turnului. Am izbucnit in rAs qi l-am imitat (ca sifiu sincer, am fost fericit s-o fac, intrucAt eu insumi misimleam ugor amefit qi cu stomacul pAnn in gAt).

- De ce m-ai adus aici sus? a ir:rtrebat Maffeo.

- Pentru ci aiciincepe povestea mea, i-am spus. De aiciau vdzut strdjerii apropierea forlei invadatoare.

- For{a invadatoare?

- Da. Oastea lui Salah Al'din. El a venit si asediezeMasyaf gi sd-i infrAngi pe Asasini. Acum opEeci de ani,intr-o zi insoritd de august. O zi foarte asemdnltoare cucea de azi...

1 Deschideri in podelele galeriilor cetililor pentru aruncarea degreutifi gi lichide asupra atacatorilor (n. trad.).

Capitolul 2

StrHjerul vdzu mai intAi pisdrile.O oaste aflatd in migcare atrage necrofagii. in principal

cei zburitori, care coboarl din vizduh spre resfurile aban-donate in urmi: mAncare, gunoaie gi stArvuri, atAt de cai,cAt qi de oameni. Apoi vdzu praful. Iar dupi aceea o patdinfunecatd, vastd, care apiru la orizont, inaintAnd incetigorgi cuprinzAnd totul. O oaste popu,leazd, afecteazdgi distru-ge peisaju| este o dihanie uriagd gi flimAndi care consumHtoful in cale, iar in majoritatea cazurilor - aga cum SalahAl'din gtia prea bine - simpla ei vedere era indeajuns ca sddetermine predarea inamicului.

Dar nu gi acum. Nu gi cAnd inamieii lui erau Asasinii.Pentru campania asta, conducitorul sarazin mobiliza-

se o forli modestd de zece mii de pedegtri, cildrefi gi au-xiliari. Cu acegtia pldnuia si-i zdrobeascd pe Asasini, careatentaserd deja de doud ori la viafa lui gi cu siguranfi n-aveau sd dea greg a treia oari. IntenlionAnd si duci bdtHliain pragul lor, intrase cu oastea in munfii An-Nusayriyatr,la cele noud citadele ale Asasinilor de acolo.

La Masyaf ajunseserd vegti ci oamenii lui Salah Al'dinjefuiserd finutul, dar cd niciuna dintre fortirele nu fusesecuceritd. Acum porniserd citre Masyaf, intenlionAnd s-osupund gi sd-i ia capul lui Al Mualim, conducdtorul Asa-sinilor.

Salah Al'din era privit ca un conducitor temperat giimparfiaf dar Asasinii il infuriau qi il descurajau in aceeaqimdsurd. Potrivit informafiilor, unchiul sdu, Shihab Al'dirU

14 / OLIVER BOWDEN

il sfdtuia sd ofere pacea sd se insofeasci cu Asasinii, nu sH

lupte impotriva 1or. insd rizbundtorul sultan nu putea ficlintit, aqa cX armata lui se tAra spre Masyaf intr-o zi inso-

ritd de august a anului 1176, iar un strdjer din turnul de

apHrare al citadelei zdri stolurile de pisiri, norii uriagi de

praf qi pata neagri de la orizonf gi de aceea ridicd un com

labsze gi dddu alarma.Cu chipuri mdcinate de fric6, sdtenii luari provizii 9i

se mutard in siguranla citadelei, ticsindu-i cur{ile interi-oare, unde mul1i dintre ei igi ridicard tarabele pentru acontinua negoful. tntre timp, Asasinii incepuri sd fortifi-ce castelul, pregdtindu-se sX infrunte oastea care se lXlea

ca o patd peste minunatele meleaguri verui din jur, ca o

fiard uriagd ce se hr5nea cu roadele p6mAntului 9i cotro-

pea orizontul.Ei auzird cornii, tobele gi talgerele gi in scurtd vreme

puturd distinge siluetele ce apdrurd din pAcla arqilei qi v6-

zurd c6.erau cu miile. Ydzur6, pedestragii: lIncieri, sulilaqiqi arcagi, armeni, nubieni gi arabi. VHzurX cdlHrefii: arabi,

turci qi mameluci, inarmali cu iatagane, ldncii 9i spade,

unii invegm6ntali in zale, alfii in armuri din piele. Ydzsrdnobilii, preolii Ei pe cei care-i urmau in dezordine in ari-

ergardi: familiile, copiii gi sclavii. Ydzur6' cum invadatoriiajunserX la zidul exterior gi-i dldurd foc, ca si grajdurilor,cu cornii continuAnd si zbiere, cu talgerele bubuind. Ini-untrul citadelei, sitencele incepuri sd plAngd. Se aqteptau

ca locuinlele lor sd fie urmitoarele incendiate, insi acelea

furi ldsate neatinse, iar oastea se opri in sat... aparent prea

pu,Ln interesati de castel.

Nu trimiserd niciun sol gi niciun mesaj; pur 9i simplu,ridicari tabdra. Majoritatea corturilor erau negre, insd inmijlocul lor se afla un pAlc de pavilioane mari,.locuite de

sultanul SalahAl'din qi de generalii sdi. Acolo fluturau stin-

darde brodate; vArfurile stAlpilor pentru corturi erau rodii

Assassin's Creed. Cruciada secretd l15

poleite, iar acoperXmintele pavilioanelor erau din mitasemulticolord.

in citadeld, Asasinii reflectard asupra tacticii lor. OareSalah Aldin va ataca fortireafa ori va incerca sd-i infome-teze? Rispunsul veni odatd cu ciderea noplii. Dedesubtarmata invadatoare incepu sd-gi asambleze maginile de riz-boi. Focuri arseri mult in noapte. Sunetele ferdstraielor qiciocanelor se indl{ard pAnd la urechile strijerilor de pe me-terezele citadelei qi p6n6 la tumul Maestrului, unde Al Mu-alim igi convoci to{i Maegtrii Asasini.

- SalahAl'din ne-a fost dat pe mAini, spuse Faheem al-Sayf. Asta e o ocazie care nu trebuie ratati.

Al Mualim cdzu pe gAnduri. Privi pe fereastra turnu-lui gi se g6ndi la pavilionul multicolor in care stltea acumSalah Al din gi-gi punea la cale propria prdbugire... dar gipe a Asasinilor. Se gAndi la oastea uriasl a sultanului qi lafelul cum pustiise regiunea. La faptul cX sultanul era per-fect capabil si ridice o forfi incd qi mai mare in cazul incare campania lui ar fi eguat.

Se gAndi cd forlele lui Salah Al'din nu puteau fi egalate,totugi Asasinii aveau de partea lor viclenia.

- DacH Salah Al'din va muri, zise Faheem, armata sa-razinilor se va risipi.

Al Mualim cletine insd din cap.

- Nu cred. Locul lui va fi luat de Shihab.

- El este doar pe jumXtate la fel de destoinic ca SalahAl'din.

- Atunci va fi mai pu,Ln eficientin alungarea creqtinilor,replicd tiios Al Mualim; uneori se simfea obosit de agresi-vitatea lui Faheem. Dorim noi oare sd ne gdsim la mila lor?Dorim noi oare sd le devenim, fdrd si vrem, alialii impotrivasultanului? Noi suntem Asasinii, Faheem. Acliunile noas-tre sunt cele dorite de noi. Noi nu aparfinem nim[nui.

Tdcerea se ldsd peste odaia scdldatd in miresme dulcege.

16 / OLIVER BOWDEN

- Salah Aldin se teme de noi in acelagi fel in care noine temem de el, rosti Al Mualim dupd ce reflectd. Ar tre-bui sd ne ingrijim ca el sX devini gi mai temdtor.

in dimineala urmitoare, sarazinii suiri un berbec gi unturn de asediu pe panta principal5 qi, in timp ce arcagiifurci treceau cdliri in valuri succesive, improgcAnd cita-dela cu proiectile, atacard zidurile exterioare cu maginilede asediu, sub sdgefile constante ale arcagilor Asasini, subuleiul incins qi bolovanii revdrsafi din turnurile defensive.Sdtenii se alHturare beteliei, aruncAnd pietre de pe metere-ze gi stingAnd incendiile, in vreme ce la porfile principaleAsasini curajogi ieqeau prin ugifele inguste gi respingeaupedegtrii care incercau si le dea foc. Zirra se incheie cumulte pierderi de ambele pdr[,, iar sarazinii se retraseri lapoalele dealului, aprinserE focurile pentru noapte, repara-rd maginile de asediu gi construird altele.

tn noaptea aceea, irr tabere se iscd mare agita{ie, iar ir:Izori pavilionul viu colorat al mXrefului SalahAl'din fu de'montat gi sultanul plecd insolit de girzi de corp.

La scurt timp dupd aceea, unchiul lul Shihab Al'dirusui dealul ca sd vorbeascd cu Marele Maestru al Asasinilor.