aspecte privind repararea prejudiciului cauzat prin vatamarea integritatii corporale

10
Aspecte privind repararea prejudiciului cauzat prin vătămarea integrității corporale Studenta: Hariton Inga Coordonator: drd. Todorov Maxim, lector universitar Universitatea de Stat „B.P.Hasdeu” din Cahul A human's physic integrity is an essential attribute (subject) and his fundamental right, which is protected by the national and international law (legislation). Civil legislation states that in case of this right violation, the person suffering any of body injuries or any other kind of injury, has the right to seek justice, meaningly - compensation for the damage. In this article we are looking to expose, relate how to seek justice in case of human's physic integrity violation. Based on 1418 article, Moldovian civil law states: "The responsibility for the caused prejudice, meaningly physic integrity violation or other health violation or damage" In the first paragraph - in case of physic integrity violation or other health damage, the subject of the prejudice has the liability (obligation) to offset (compensate) the salary or the lost wage due to the work ability loss, and also the expenses for the healing and recovering, supplemantary nutrition, for prothesis, care, purchasing a special vehicle, professional recovering. Thus we could state that the up-mentionned paragraph might create somes confusions as a result of judiciary practice problems concerning the prejudice compensation cause by the physic integrity violation. Viața și integritatea umană sunt valori supreme într-o societate democratică, deoarece fără respectarea efectivă a acestor drepturi, restul drepturilor și libertăților omului ar fi fără sens. Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică își găsește reflectarea în Legea fundamentală a R. Moldova, și anume -Constituția. Astfel că, art.24 din Constituția Republicii Moldova prevede faptul că “Statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritate fizică și psihică 1 . Mai mult ca atât, la nivel internațional există numeroase convenții care consacră una din cele mai fundamentale valori ale unei societăți democratice: 1 Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994. Publicat : 12.08.1994 în Monitorul Oficial Nr. 1 Data intrarii in vigoare : 27.08.1994 1

Upload: lena-calin

Post on 11-Dec-2015

6 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: Aspecte Privind Repararea Prejudiciului Cauzat Prin Vatamarea Integritatii Corporale

Aspecte privind repararea prejudiciului cauzat prin vătămarea integrității corporale

Studenta: Hariton IngaCoordonator: drd. Todorov Maxim, lector universitar

Universitatea de Stat „B.P.Hasdeu” din Cahul

A human's physic integrity is an essential attribute (subject) and his fundamental right, which is protected by the national and international law (legislation). Civil legislation states that in case of this right violation, the person suffering any of body injuries or any other kind of injury, has the right to seek justice, meaningly - compensation for the damage.

In this article we are looking to expose, relate how to seek justice in case of human's physic integrity violation. Based on 1418 article, Moldovian civil law states: "The responsibility for the caused prejudice, meaningly physic integrity violation or other health violation or damage" In the first paragraph - in case of physic integrity violation or other health damage, the subject of the prejudice has the liability (obligation) to offset (compensate) the salary or the lost wage due to the work ability loss, and also the expenses for the healing and recovering, supplemantary nutrition, for prothesis, care, purchasing a special vehicle, professional recovering. Thus we could state that the up-mentionned paragraph might create somes confusions as a result of judiciary practice problems concerning the prejudice compensation cause by the physic integrity violation.

Viața și integritatea umană sunt valori supreme într-o societate democratică, deoarece fără respectarea efectivă a acestor drepturi, restul drepturilor și libertăților omului ar fi fără sens. Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică își găsește reflectarea în Legea fundamentală a R. Moldova, și anume -Constituția. Astfel că, art.24 din Constituția Republicii Moldova prevede faptul că “Statul garantează fiecărui om dreptul la viaţă și la integritate fizică și psihică”1. Mai mult ca atât, la nivel internațional există numeroase convenții care consacră una din cele mai fundamentale valori ale unei societăți democratice: integritatea fizică și psihică a persoanei, și care sancționează aspru încălcarea acestor prevederi.

Importanța temei alese rezultă din însăși importanța existenței acestui drept. Datorită faptului că dreptul la viată și la integritate fizică și psihică a persoanei este un drept esențial, în cazul lezării acestui drept trebuie să fie compensată lezarea acestuia într-un mod echitabil. Ceea ce înseamnă că personei trebuie să i se ofere un echivalent bănesc a suferințelor ce le-a îndurat. În cazul în care repararea prejudiciului se face prin echivalent bănesc, despăgubirea trebuie stabilită în raport cu prejudiciul suferit de persoana vătămată. Cuantumul reparaţiei prin echivalent bănesc trebuie stabilit în raport cu valoarea daunei, deoarece numai astfel se asigură persoanei vătămate posibilitatea de a-şi restabili, la preţul zilei, situaţia patrimonială pe care o avea înainte de prejudiciere. Mai mult ca atât, raportul Inspectoratului General al Poliției efectuat pe primul semestru al anului 2014 indică o rată înaltă a infracționalității în ceea ce privește vătămarea integrității corporale. Potrivit raportului, din cele 56255 cauze contravenţionale, au fost iniţiate 7816 proceduri contravenţionale în temeiul art. 78 C.Contravențional (vătămarea uşoară a integrităţii corporale)2, astfel că este primordial de a

1 Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994. Publicat : 12.08.1994 în Monitorul Oficial Nr. 1     Data intrarii in vigoare : 27.08.1994

1

Page 2: Aspecte Privind Repararea Prejudiciului Cauzat Prin Vatamarea Integritatii Corporale

stabili exact modul de despăgubire a persoanei vătămate, deoarece în discuție este un drept esențial al acesteia.

În prezenta lucrare ne propunem să analizăm detaliat prevederile legislației în ceea ce privește repararea prejudiciului cauzat prin care s-a lezat dreptul persoanei la integritate fizică și psihică. Aplicarea prevederilor Codului Civil în ceea ce privește răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin vătămarea integrității corporale iscă anumite controverse și de aceea este necesar de a pătrunde în esența problemei pentru a o putea înlătura.

Integritatea persoanei poate fi lezată fizic și psihic. Lezarea integrității fizice și psihice se realizează prin vătămări corporale, tratamente degradante sau inumane. Pentru realizarea unei echități sociale, Codul Penal apără, împotriva infracțiunilor, persoana precum și drepturile și libertățile acesteia. Cu toate acestea, faptul că persoana va răspunde pentru faptele sale ilegale nu favorizează în nici un fel victima vătămării, de aceea în situația dată intervine și răspunderea civilă. Potrivit acesteia, orice persoană căreia i s-a cauzat o vătămare a integrității corporale sau o altă vătămare a sănătății ori prin deces are dreptul la compensații bănești sau de altă natură prin sistemul asigurărilor sociale cît și la repararea prejudiciului cauzat în asemenea situații de către persoana juridică sau fizică culpabilă1. Obligația dată apare în temeiul art. 1418 Cod Civil2 „Răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin vătămare a integrităţii corporale sau prin  altă vătămare a sănătăţii” care prevede “În caz de vătămare a integrităţii corporale sau de altă vătămare a sănătăţii, autorul prejudiciului are obligaţia să compenseze persoanei vătămate salariul sau venitul ratat din cauza pierderii sau reducerii capacităţii de muncă, precum şi cheltuielile suportate în legătură cu vătămarea sănătăţii – de tratament, de alimentaţie suplimentară, de protezare, de îngrijire străină, de cumpărarea unui vehicul special, de reciclare profesională etc”.

În ideea în care vătătmarea integrității corporale sau o altă vătămare a sănătății are ca efect pierderea sau reducerea capacității de muncă, stabilirea prejudiciului se va face diferit, după cum persoana vătămată este încadrată în muncă, sau este majoră, dar neîncadrată în muncă, sau este minoră. În cazul în care persoana vătămată este încadrată în muncă, ea va avea dreptul de a obţine diferenţa dintre veniturile obţinute anterior şi cele primite după prejudicierea sa. Pentru a determina corect această diferenţă, este necesar să fie stabilit venitul lunar al persoanei vătămate obţinut până la vătămarea sănătăţii.

La determinarea venitului ratat trebuie să ţinem cont nu numai de venitul pe care efectiv îl obţinea persoana vătămată anterior vătămării sănătăţii, dar şi de venitul care putea fi obţinut cu certitudine, în baza art. 607 Cod Civil, alin (2), care prevede “Dacă prin vătămare a integritaţii corporale sau prin altă vătămare a sănătăţii capacitatea de muncă se pierde ori se reduce sau dacă prin vătămare apar necesităţi noi, cel vătămat este despăgubit printr-o rentă lunară în bani. Mărimea rentei se stabileşte în funcţie de evoluţia previzibilă şi conformă aşteptărilor raţionale a veniturilor celui vătămat”. Astfel, dacă persoana vătămată este majoră și are o anumită specialitate, se poate ţine cont de salariul pe care ea ar fi putut să-1 obţină prin angajare. Dacă ea nu are o specialitate, s-ar putea ţine cont de veniturile pe care le putea obţine desfăşurând o activitate direct în interes propriu, de valoarea reală a prestaţiilor persoanei vătămate în gospodăria casnică.

Dacă persoana vătămată era un minor neangajat în muncă, acestuia i se repara cheltuielile de tratament. Ulterior se pot stabili despăgubiri pentru pierderea ori reducerea capacităţii de muncă a acestei persoane, ţinând cont de posibilităţile angajării ei în câmpul muncii, de specialitatea dobândită.

2 http://www.igp.gov.md/sites/default/files/document/attachments/raport_activititate_i_semestru_2014.pdf (vizitat la 03.05.2015 )1http://despre.csj.md/images/documente_despre.csj.md/biblioteca/Manualul%20judectorului%20pentru %20cauze%20civile%20Ediia%20II.%202013.pdf ( vizitat la 05.05.2015 )2 Codul Civil al Republicii Moldova. Nr. 1107 din 06.06.2002. Publicat: 22.06.2002 în Monitorul Oficial Nr. 82-86 art Nr : 661

2

Page 3: Aspecte Privind Repararea Prejudiciului Cauzat Prin Vatamarea Integritatii Corporale

De asemenea, legislația civilă oferă dreptul persoanei vătămate la repararea cheltuielilor suportate în legătură cu vătămarea sănătăţii (cheltuieli suplimentare) - de tratament, îngrijire, alimentaţie suplimentară etc. în situaţia în care persoana vătămată a pierdut integral capacitatea profesională de muncă, ea poate pretinde de la autorul prejudiciului cheltuielile legate de reciclarea profesională1.

Plata despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin vătămare a integrităţii corporale sau prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces se efectuează în rate lunare, prevedere stabilită în art. 1420 , alin (1) al Codului Civil. Despăgubirile acordându-se sub formă de prestaţii periodice, deoarece întinderea totală a prejudiciului este imposibil de stabilit cu anticipaţie, datorită faptului că capacitatea persoanei vătămate se poate schimba, fie să se amelioreze, fie să se agraveze față de previziunile făcute în momentul adoptării hotărârii.

Legiuitorul a admis posibilitatea ca instanța de judecată să stabilească despăgubirea pentru prejudiciul cauzat prin vătămare a integrității corporale sub forma unei sume globale, doar cu titlu de excepție, când există motive întemeiate invocate de creditor. În asemenea cazuri instanța de judecată trebuie să țină cont de posibilitățile persoanei responsabile.2

În caz de deces al debitorului persoană fizică sau de reorganizae a persoanei juridice, obligația de plată a ratelor lunare trece la succesorii juridici. Dacă debitorul persoană juridică se lichidează, ratele lunare se capitalizează. Prin capitalizarea plăţilor periodice înţelegem transferul datoriilor debitorului la fondul social în cazul lichidării acestuia, din contul patrimoniului debitorului. Potrivit art.9 din Legea cu privire la capitalizarea plăţilor periodice, Nr.123-XIV din 30.07.1998, suma ce urmează a fi capitalizată la lichidarea debitorului se determină în funcție de mărimea plăților periodice efectuate în folosul beneficiarului și de termenul pentru care aceste plăți au fost stabilite. În cazurile cînd termenul pentru efectuarea plăţilor periodice a fost stabilit pînă la atingerea de către beneficiar a vîrstei de pensionare sau a majoratului, suma capitalizării se determină de instanţa de judecată în fiecare caz în parte, luîndu-se în considerare starea sănătăţii beneficiarului, termenul, pentru care sînt stabilite plăţile periodice, precum şi alţi factori ce au importanţă pentru soluţionarea cazului. În cazul lipsei de mijloace financiare pentru capitalizarea plăţilor periodice, statul va garanta beneficiarului plata lunară prevăzută de legislaţie pentru categoria socială respectivă.

La o primă lecturare a prevederilor art. 1418, alin (1) al Codului Civil ni se pare suficient de clară norma, adică în cazul în care victima a suferit careva vătămări ale integrității corporale sau alte vătămări ale sănătății, autorul prejudiciului are obligația să compenseze persoanei vătămate salariul sau venitul ratat din cauza pierderii sau reducerii capacității de muncă, precum și cheltuielile suportate de acesta în legătură cu vătămarea sănătății. Ulterior constatăm că reglementarea dată nu prevede limita de vârstă pentru care angajatorul poartă răspundere față de salariatul său pentru pierderea capacității totale sau parțiale de muncă. Mai mult ca atât, nici art. 1420 al Codului Civil, care stabilește modul de repararare a prejudiciului cauzat prin vătămarea integrității corporale sau prin altă vătămare sau deces al persoanei, nu prevede întinderea acestei obligații. Apar semne de întrebare în special în cazul în care contractul individual de muncă al salariatului a fost încheiat pe o perioadă determinată de timp, astfel încât cunoaștem faptul că obligațiile care apar între angajator și salariat se nasc doar în baza contractului individual de muncă. Întrebarea este cine achită persoanei vătămate prejudiciul cauzat prin pierderea capacității de muncă după încetarea contractului individual de muncă? Din prevederile Codului Muncii al R. Moldova putem constata că prin încetarea contractului individual de muncă angajatorul nu este absolvit de răspunderea ce o poartă față de salariat, deoarece art. 327 din Codul Muncii “Obligaţia uneia dintre părţile contractului individual de muncă de a repara prejudiciul  cauzat celeilalte părţi” stabilește că “Încetarea raporturilor de muncă după cauzarea prejudiciului material şi/sau a celui moral nu presupune eliberarea părţii contractului individual de muncă de repararea prejudiciului, adică se menține

1 Codul Civil al Republicii Moldova. Nr. 1107 din 06.06.2002. Publicat: 22.06.2002 în Monitorul Oficial Nr. 82-86 art Nr : 6612 Manualul judecătorului pentru cauze civile, Ediția a II-a , 2003

3

Page 4: Aspecte Privind Repararea Prejudiciului Cauzat Prin Vatamarea Integritatii Corporale

obligația angajatorului de a repara prejudicial cauzat salariatului prin vătămarea integrității corporale sau prin altă vătămare a sănătății”1.

Dacă prejudiciul a fost cauzat în momentul în care raporturile juridice de muncă au încetat în modul stabilit de lege, dispoziţiile privind răspunderea materială, potrivit Codului muncii, devin inaplicabile, în aceste cazuri intervenind răspunderea civilă delictuală, iar în cazul în care între părţi este încheiat un contract civil, se vor aplica normele privind răspunderea civilă contractuală, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată va stabili că prin contractul civil respectiv se reglementau de fapt raporturi de muncă dintre salariat şi angajator (art.2 alin.(3) din CM)2, chiar și în cazul contractului individual de muncă încheiat pe o perioadă determinată de timp, survine răspunderea angajatorului, importantă fiind existența raportului juridic de muncă în momentul producerii faptei cauzatoare de prejudiciu.

Prejudiciul se poate datora oricărei traume (mecanice, electrice etc.) cauzate salariatului în procesul de muncă sau survenirea unei afecţiuni profesionale. Se va ţine cont că verdictul despre apariţia la salariat a unei afecţiuni profesionale este în drept să o dea doar Consiliul Republican de Maladii Profesionale, iar gradul de invaliditate în rezultatul unui accident de muncă sau a unei afecţiuni profesionale şi procentul de pierdere a capacităţii de muncă profesională sînt stabilite de organele expertizei medicale a vitalităţii. Se va considera prejudiciu, în aceste cazuri, venitul salarial neîncasat ca urmare a pierderii sau diminuării capacităţii de muncă, rezultată din acţiunea sau inacţiunea ilicită a unităţii (exemplu: neasigurarea condiţiilor adecvate, încălcarea normelor de protecţie a muncii, nerespectarea normelor securităţii antiincendiare, neoferirea vestimentaţiei speciale aferentă condiţiilor de muncă etc.). Dacă capacitatea de muncă este pierdută în totalitate, se va compensa prejudiciul total, constînd în salariul de care a fost lipsit salariatul, iar dacă pierderea capacităţii este parţială, se va compensa procentul necesar pînă la atingerea cuantumului salarial total, calculat conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Pe lângă salariu, persoana este în drept să ceară și cheltuielile de tratament, sau alte cheltuieli suplimentare necesare pentru menținerea sau restabilirea sănătății. Salariul primit ca despăgubire și alte indemnizații primite de salariat, precum și cheltuielile suportate de acesta în legătură cu tratarea sa nu se cumulează, ci se primesc separat. Această afirmație își are suportul juridic în Codul Civil, art. 1418, alin (3), care prevede “La determinarea salariului nerealizat (venitului ratat) nu se iau în consideraţie pensia de invaliditate, stabilită persoane vătămate în legătură cu vătămarea integrităţii corporale sau cu o altă vătămare a sănătăţii şi nici alte indemnizaţii sau sume , plătite pe linia asigurărilor sociale de stat”. Explicația afirmației date constă în ideea că persoana vătămată, fiind salariat, este asigurată pe linia asigurărilor sociale, astfel încât ea primește pensie de invaliditate, iar această pensie nu are caracter de despăgubire și nu are ca scop repararea prejudiciului cauzat, deoarece cuantumul ei nu depinde de gradul de invaliditate, ci nu de întinderea datoriei. În consecință, persoana vătămată va putea cumula despăgubirea primită de la persoana resonsabilă cu pensia de invaliditate sau alte sume plătite pe linia asigurărilor sociale de stat. 3

Vorbind despre întinderea obligației celui vinovat de a repara prejudiciul, gasim reglementarea în art.1, alin.(1) din Legea nr.278-XIV din 11 februarie 1999 privind modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei cauzate angajaţilor în urma mutilării sau a altor vătămări ale sănătăţii în timpul exercitării obligaţiunilor de serviciu, în care se stabileşte modul de recalculare a sumei iniţiale, stabilite conform legislaţiei în vigoare, de compensare a pagubei cauzate persoanelor care şi-au pierdut capacitatea de muncă în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, precum şi persoanelor care au dreptul la recuperarea

1 Codul Muncii al R. Moldova Nr.154 din 28.03.2003 Publicat : 29.07.2003 în Monitorul Oficial Nr. 159-162     art Nr : 648 2 Hotărârea plenului Curții Supreme de Justiție Nr.11 din 3 octombrie 20053 Buruiană, Mihail, “Răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin vătămare a integrității corporale sau prin  altă vătămare a sănătății”, Cartea a 3-a , art.1418, în Comentariul Codului Civil al R. Moldova, Vol. II, Ediția a II-a, pag. 1134, Chișinău, Editura Arc, 2006

4

Page 5: Aspecte Privind Repararea Prejudiciului Cauzat Prin Vatamarea Integritatii Corporale

pagubei în cazul pierderii întreţinătorului, ca mecanism permanent de recuperare, în baza salariului mediu lunar pe ţară, a pierderilor suportate de acestea

Prin mecanism permanent se înțelege, de fapt, dreptul persoanei de a primi despăgubirea în baza legii sus-numite, atât timp cât va necesita acest lucru. Dacă capacitatea sa de muncă se va restabili, obligația celui vinovat de a plăti despăgubiri înceteză, iar în cazul în care capacitatea persoanei vătămate se menține sau se agravează, cel vinovat este ținut să plătească despagubiri. De aici rezultă că se va plăti despăgubirea pentru vătămarea persoanei atâta timp cât situația o va impune.

În concluzie putem spune că este necesar ca persoanei, care a suferit prin încălcarea dreptului la viață și la integritate fizică și psihică, să i se poată compensa această lezare printr-un echivalent bănesc. Din moment ce va avea de suferit, poate toată viața sa, în urma unui accident de muncă, din motiv că cei responsabili nu au depus toate eforturile pentru a preveni asemenea situații, persoana vătămată este în drept ca întreaga sa viață cât va suferi în urma acestui accident să ceară, și nu doar să ceară, ci să i se repare acest prejudiciu, să i se achite costurile pentru tratamente și altele costuri de care va avea nevoie .

Cu toții suntem egali în fața legii, și din mooment ce încălcăm dreptul cuiva suntem obligați să răspundem pentru acest lucru și să-l reparăm.

5

Page 6: Aspecte Privind Repararea Prejudiciului Cauzat Prin Vatamarea Integritatii Corporale

Bibliografie:

Acte normative:1. Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994. Publicat : 12.08.1994 în Monitorul

Oficial Nr.1     Data intrarii in vigoare : 27.08.19942. Codul Civil al Republicii Moldova. Nr. 1107 din 06.06.2002. Publicat: 22.06.2002 în

Monitorul Oficial Nr. 82-86 art Nr : 6613. Codul Muncii al R. Moldova Nr.154 din 28.03.2003 Publicat : 29.07.2003 în

Monitorul Oficial Nr. 159-162     art Nr : 6484. Legea nr.278-XIV din 11 februarie 1999 privind modul de recalculare a sumei de

compensare a pagubei cauzate angajaţilor în urma mutilării sau a altor vătămări ale sănătăţii în timpul exercitării obligaţiunilor de serviciu

5. Legea asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale nr.756-XIV din 24.12.1999

6. Hotărârea plenului Curții Supreme de Justiție Nr.11 din 3 octombrie 2005

Literatură de specialitate:1. Manualul judecătorului pentru cauze civile, Ediția a II-a , 20032. Buruiană, Mihail, “Răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin vătămare a integrității

corporale sau prin  altă vătămare a sănătății”, Cartea a 3-a , art.1418, în Comentariul Codului Civil al R. Moldova, Vol. II, Ediția a II-a, pag. 1134, Chișinău, Editura Arc, 2006

Surse internet:1. http://jurisprudenta.csj.md/search_hot_expl.php?id=67

6