aspecte medicale privind persoanele · pdf filedestul de proastă, îngrijirea bolnavilor...

3
SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR ASPECTE MEDICALE PRIVIND PERSOANELE DEFAVORIZATE ÎN LUME MIHAELA-SORINA CIOCA Cabinete Medicale Asociate Buzău Rezumat: În prezent, medicina are un profund caracter comunitar, în cea mai mare parte a statelor lumii. Starea de sănătate este legată de bunăstarea comunităţii, de standardele ei de viaţă, de tot ceea ce experţii denumesc calitatea vieţii. Boala nu este numai o problemă de biologie umană, ci şi o importantă problemă socială, dependentă pe de o parte de factorii şi condiţiile mediului social, iar pe de altă parte de comportamentele, normele sau valorile sociale, de deprinderile, obiceiurile şi stilurile de viaţă practicate de o anumită populaţie şi de grupurile sale componente. Deşi îmbolnăvirile fizice şi mentale pot fi găsite la toate nivelurile claselor sociale, poziţia socio–economică influenţează puternic statusul individual de sănătate. Cuvinte cheie: populaţie defavorizată, aspecte medicale Abstract: Nowadays, medicine has a profound community character in most states of the world. Health condition is related to the community welfare, to the living standards, to everything that experts call life quality. Illness is not only a matter of human biology, but also an important social problem, partly depending on factors and conditions of social environment and partly on behaviours, social norms or values, practices, habits and life styles, habits of a certain population and its groups. Although physical and mental diseases may be found at all levels of social classes, the socio-economic position strongly influences the individual health status. Keywords: unprivileged population, medical aspects În prezent, medicina are un profund caracter comunitar, în cea mai mare parte a statelor lumii. Abordarea sănătăţii şi a bolii are loc într-un context multidisciplinar, eforturile medicului combinându-se cu activităţile de evaluare ale biologilor, psihologilor, sociologilor, demografilor, economiştilor şi alte categorii de specialişti din ştiinţele sociale. Starea de sănătate este legată de bunăstarea comunităţii, de standardele ei de viaţă, de tot ceea ce experţii denumesc calitatea vieţii existentă într-o anumită societate. Posesia unei stări de bunăstare reprezintă unul din drepturile fundamentale ale fiinţelor umane indiferent de naţiune, religie, opinie politică, condiţie economică şi socială. Boala nu este numai o problemă de biologie umană, ci şi o importantă problemă socială, dependentă pe de o parte de factorii şi condiţiile mediului social, iar pe de altă parte de comportamentele, normele sau valorile sociale, de deprinderile, obiceiurile şi stilurile de viaţă practicate de o anumită populaţie şi de grupurile sale componente. Din punct de vedere sociologic, boala are un veritabil rol social, care implică o conduită distinctă şi are numeroase consecinţe asupra vieţii individului şi a colectivităţii în care acesta trăieşte. Printre drepturile fundamentale ale omului, dreptul la sănătate are o însemnătate deosebită. În Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, dreptul la sănătate este definit astfel: „Orice persoană are dreptul la un nivel de viaţă corespunzător asigurării sănătăţii sale, bunăstării proprii şi a familiei cuprinzând: hrana, îmbrăcămintea şi locuinţa, îngrijirea medicală precum şi serviciile sociale.” Maladia socială este datorată faptului că societatea este împărţită pe categorii care diferă prin mijloacele de existenţă de care va depinde rezistenţa la boală. Bolile mizeriei sunt bolile sociale. Starea de sănătate a populaţiei poate fi definită ca un complex de fenomene negative (morbiditate, invaliditate, mortalitate) şi pozitive privind dezvoltarea psihosomatică şi proporţia populaţiei sănătoase, complex determinat şi de condiţiile social-economice, culturale şi igienico-sanitare, biologice, geoclimatice etc. Nivelul de instruire al populaţiei depinde atât de statusul social şi economic, cât şi de parametrii culturali- tradiţionali şi reprezintă un factor deosebit de conştientizare a grupului şi individului cu influenţe pozitive sau negative asupra stării de sănătate. Un individ analfabet dintr-un mediu de analfabeţi este un bolnav potenţial; acel individ nu poate deţine o sănătate pozitivă. Lipsa de educaţie eludează responsabilitatea individuală pentru sănătate. Riscul de îmbolnăvire este cu atât mai mare cu cât platforma socio-economică este mai joasă. La nivel mondial, peste un miliard de oameni sunt subnutriţi. Dintre aceştia 96 % se află în ţări în curs de dezvoltare. Un sfert din populaţia subnutrită se află în Africa Subsahariană şi mai mult de două treimi în Asia şi Pacific. În perioada 1995-2020, Centrul de Cercetări asupra Politicilor Alimentare apreciază o scădere cu 15% AMT, vol II, nr. 1, 2009, pag. 21

Upload: ledung

Post on 04-Feb-2018

216 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: ASPECTE MEDICALE PRIVIND PERSOANELE · PDF filedestul de proastă, îngrijirea bolnavilor precară, costurile ... cu un procent de 42%, urmate de cancer cu 22%. Anual mor pe planetă

SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR

ASPECTE MEDICALE PRIVIND PERSOANELE DEFAVORIZATE ÎN LUME

MIHAELA-SORINA CIOCA

Cabinete Medicale Asociate Buzău

Rezumat: În prezent, medicina are un profund caracter comunitar, în cea mai mare parte a statelor lumii. Starea de sănătate este legată de bunăstarea comunităţii, de standardele ei de viaţă, de tot ceea ce experţii denumesc calitatea vieţii. Boala nu este numai o problemă de biologie umană, ci şi o importantă problemă socială, dependentă pe de o parte de factorii şi condiţiile mediului social, iar pe de altă parte de comportamentele, normele sau valorile sociale, de deprinderile, obiceiurile şi stilurile de viaţă practicate de o anumită populaţie şi de grupurile sale componente. Deşi îmbolnăvirile fizice şi mentale pot fi găsite la toate nivelurile claselor sociale, poziţia socio–economică influenţează puternic statusul individual de sănătate.Cuvinte cheie: populaţie defavorizată, aspecte medicaleAbstract: Nowadays, medicine has a profound community character in most states of the world. Health condition is related to the community welfare, to the living standards, to everything that experts call life quality. Illness is not only a matter of human biology, but also an important social problem, partly depending on factors and conditions of social environment and partly on behaviours, social norms or values, practices, habits and life styles, habits of a certain population and its groups. Although physical and mental diseases may be found at all levels of social classes, the socio-economic position strongly influences the individual health status.Keywords: unprivileged population, medical aspects

În prezent, medicina are un profund caracter comunitar, în cea mai mare parte a statelor lumii. Abordarea sănătăţii şi a bolii are loc într-un context multidisciplinar, eforturile medicului combinându-se cu activităţile de evaluare ale biologilor, psihologilor, sociologilor, demografilor, economiştilor şi alte categorii de specialişti din ştiinţele sociale.

Starea de sănătate este legată de bunăstarea comunităţii, de standardele ei de viaţă, de tot ceea ce experţii denumesc calitatea vieţii existentă într-o anumită societate.

Posesia unei stări de bunăstare reprezintă unul din drepturile fundamentale ale fiinţelor umane indiferent de naţiune, religie, opinie politică, condiţie economică şi socială. Boala nu este numai o problemă de biologie

umană, ci şi o importantă problemă socială, dependentă pe de o parte de factorii şi condiţiile mediului social, iar pe de altă parte de comportamentele, normele sau valorile sociale, de deprinderile, obiceiurile şi stilurile de viaţă practicate de o anumită populaţie şi de grupurile sale componente. Din punct de vedere sociologic, boala are un veritabil rol social, care implică o conduită distinctă şi are numeroase consecinţe asupra vieţii individului şi a colectivităţii în care acesta trăieşte.

Printre drepturile fundamentale ale omului, dreptul la sănătate are o însemnătate deosebită.

În Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, dreptul la sănătate este definit astfel: „Orice persoană are dreptul la un nivel de viaţă corespunzător asigurării sănătăţii sale, bunăstării proprii şi a familiei cuprinzând: hrana, îmbrăcămintea şi locuinţa, îngrijirea medicală precum şi serviciile sociale.”

Maladia socială este datorată faptului că societatea este împărţită pe categorii care diferă prin mijloacele de existenţă de care va depinde rezistenţa la boală. Bolile mizeriei sunt bolile sociale.

Starea de sănătate a populaţiei poate fi definită ca un complex de fenomene negative (morbiditate, invaliditate, mortalitate) şi pozitive privind dezvoltarea psihosomatică şi proporţia populaţiei sănătoase, complex determinat şi de condiţiile social-economice, culturale şi igienico-sanitare, biologice, geoclimatice etc.

Nivelul de instruire al populaţiei depinde atât de statusul social şi economic, cât şi de parametrii culturali-tradiţionali şi reprezintă un factor deosebit de conştientizare a grupului şi individului cu influenţe pozitive sau negative asupra stării de sănătate. Un individ analfabet dintr-un mediu de analfabeţi este un bolnav potenţial; acel individ nu poate deţine o sănătate pozitivă. Lipsa de educaţie eludează responsabilitatea individuală pentru sănătate.

Riscul de îmbolnăvire este cu atât mai mare cu cât platforma socio-economică este mai joasă. La nivel mondial, peste un miliard de oameni sunt subnutriţi. Dintre aceştia 96 % se află în ţări în curs de dezvoltare. Un sfert din populaţia subnutrită se află în Africa Subsahariană şi mai mult de două treimi în Asia şi Pacific.

În perioada 1995-2020, Centrul de Cercetări asupra Politicilor Alimentare apreciază o scădere cu 15%

AMT, vol II, nr. 1, 2009, pag. 21

Page 2: ASPECTE MEDICALE PRIVIND PERSOANELE · PDF filedestul de proastă, îngrijirea bolnavilor precară, costurile ... cu un procent de 42%, urmate de cancer cu 22%. Anual mor pe planetă

SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR

a numărului de copii subnutriţi sub cinci ani. Este îngrijorător faptul că peste 40% dintre copiii din sudul Asiei şi o treime din Africa Subsahariană şi Sud-Estul Asiei vor suferi în continuare de foamete. Atât în anul 1970, cât şi în 1999 se constata o rată mare a mortalităţii infantile, atât la statele slab dezvoltate, cât şi la cele cu venituri scăzute. Aceasta se explică prin: accesul limitat la educaţie, calitatea nesatisfăcătoare a serviciilor medicale şi de asistenţă socială, gradul de sărăcie etc.

Un prim pas spre îmbunătăţirea stării de sănătate îl reprezintă scăderea ratei mortalităţii infantile la nivel mondial în perioada 1970-1999, de la 96 la 56 raportată la 1000 de naşteri. Au existat doar trei excepţii: Belarus, Armenia şi Zambia. Speranţele de viaţă în câteva din cele mai sărace ţări din lume au scăzut la jumătate comparativ cu nivelul aşteptărilor din cele mai bogate ţări, datorită epidemiilor de HIV/SIDA în unele părţi ale Africii sub-sahariene.

La nivel global se manifestă o creştere a îngrijorării faţă de boli noi cum sunt gripa aviară şi SARS, dar şi faţă de bolile mentale şi violenţa domestică.

Atâta timp cât nu se poate vorbi de egalitate între oameni, cât societatea este imperfectă din punct de vedere social existând mari bogaţi şi mari săraci, nu se poate vorbi nici de egalitatea de şanse globale pentru atingerea unei bune stări de sănătate.

„Deşi îmbolnăvirile fizice şi mentale pot fi găsite la toate nivelurile claselor sociale, poziţia socio-economică influenţează puternic statusul individual de sănătate”.(1) Astfel, de exemplu, copiii născuţi în familii sărace au probabilitatea mai mare să moară în primul an de viaţă decât cei născuţi în familii avute. Oamenii cu status socio-economic mai scăzut au o probabilitate mai ridicată să contracteze o varietate de boli aşa cum sunt: anemii, arterita, afecţiunile cardiace, diabetul, cancerul, tuberculoza, bolile cu transmitere sexuală (sifilis, SIDA), boli generate de alcoolism, consum de droguri, tutun. De asemenea, oamenii din clasele de jos vor fi mai puţin probabil trataţi pentru problemele de sănătate severe decât cei înstăriţi. Motivele existenţei acestor diferenţe ar fi că săracii nu-şi pot permite standardul de îngrijire a sănătăţii pe care şi-l pot permite cei bogaţi. Săracii trăiesc în condiţii care le pot afecta sănătatea, beneficiază de un aport nutriţional scăzut, ceea ce favorizează îmbolnăvirea. Un alt motiv îl constituie faptul că săracii sunt mai puţin în măsură să recunoască că sunt bolnavi şi sunt înclinaţi să neglijeze controalele medicale curente. Acest lucru poate duce la creşterea şanselor ca o boală să devină severă şi chiar să producă incapacitate de muncă. Cei bogaţi vor apela cu rapiditate la medic pentru investigaţiile şi tratamentul corespunzător, având şi susţinerea financiară necesară. Cei săraci neglijează acest lucru de multe ori şi din motive financiare. Un alt aspect îl constituie faptul că cei din păturile sărace sunt mai puţin disponibili să se angajeze în activităţi medicale de prevenire a îmbolnăvirilor, mai ales dacă nu există semne evidente ale unei boli.

Indicatorii de sănătate sunt reprezentativi pentru evaluarea bunăstării sociale. Ei exprimă ameliorarea sau

degradarea stării de sănătate a unei comunităţi.Conform documentelor Agendei 21, cel puţin 15

milioane de copii mor anual din cauze evitabile: traume prin asfixie la naştere, infecţii respiratorii acute, subnutriţie şi diaree, iar tineretul este tot mai vulnerabil la consumul de droguri, la sarcină nedorită şi la boli cu transmitere sexuală. „La nivel mondial, problemele cauzate de insuficienţa apei, salubrizarea inadecvată şi igiena precară sunt principalii factori responsabili pentru izbucnirea epidemiilor de holeră şi dizenterie, care afectează 3 milioane de oameni în fiecare an.”(4).

Malaria este considerată numărul unu de către OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), deoarece anual aceasta cauzează 500 milioane de îmbolnăviri în 90 de ţări ale lumii şi determină moartea a 1,5 - 2,7 milioane de oameni.

Tuberculoza care reprezintă cea mai răspândită cauză a mortalităţii de cauză infecţioasă la adulţi, a dus în 1996 la trei milioane de decese, 95% din acestea înregistrându-se în ţările în curs de dezvoltare.

Conform EMU (Economist Intelligence Unit), ţările nordice: Suedia, Norvegia, Finlanda sunt considerate ca având cea mai bună stare de sănătate din Europa. Cei 14 indicatori analizaţi au fost: speranţa de viaţă, rata mortalităţii infantile, vaccinarea populaţiei, numărul cazurilor de SIDA, rata mortalităţii prin cancer, boli de inimă, boli respiratorii, infecţioase, tabagismul, iar aprecierea s-a făcut luând în considerare 35 de ţări ale Europei.

Italia se află abia pe locul patru, datorită situaţiei dramatice a vaccinărilor. Grecia şi Franţa se află printre primele ţări din Europa în ceea ce priveşte starea generală de sănătate a populaţiei, datorită unei alimentaţii corespunzătoare şi a unei rate scăzute a bolilor de inimă. Marea Britanie se află pe locul 14, iar Germania pe locul 15 din cauza unor aspecte particulare ale stilului de viaţă.

În Estul Europei se află ţările cu o accentuată degradare a sănătăţii, unde calitatea alimentaţiei este destul de proastă, îngrijirea bolnavilor precară, costurile ridicate şi calitatea serviciilor medicale scăzută. Cea mai accentuată degradare a sănătăţii o are populaţia Rusiei. La nivel mondial „Raportul Stării de Sănătate a Populaţiei Lumii din anul 1998 întocmit de OMS a urmărit influenţa diverselor boli în inducerea deceselor pentru ţările în curs de dezvoltare şi pentru cele dezvoltate. Aceste date se încadrează în categoria unor indicatori semnificativi pentru monitorizarea procesului de dezvoltare socială şi umană.”(4). Astfel tuberculoza, malaria şi SIDA sunt responsabile pentru o treime din decesele înregistrate în 1997, adică 52,2 milioane, în ţările în curs de dezvoltare.

La începutul anilor ’90, peste 10 milioane de persoane aveau HIV. În 2002, numărul lor a ajuns la 40 de milioane. Deşi aproape toate ţările lumii sunt afectate de această boală, HIV se găseşte cu precădere în: America de Nord, Caraibe, Africa Centrală şi Asia de Sud-Est.

Cancerul şi bolile cardiovasculare au determinat moartea a 13 milioane de persoane în ţările dezvoltate şi a 8 milioane în ţările în curs de dezvoltare.

În ţările în curs de dezvoltare principalele cauze

AMT, vol II, nr. 1, 2009, pag. 22

Page 3: ASPECTE MEDICALE PRIVIND PERSOANELE · PDF filedestul de proastă, îngrijirea bolnavilor precară, costurile ... cu un procent de 42%, urmate de cancer cu 22%. Anual mor pe planetă

SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR

de deces le reprezintă bolile infecţioase şi parazitare. Acestea afectează 42% din populaţie. Bolile aparatului circulator afectează 24% din populaţie. În ţările dezvoltate bolile aparatului circulator sunt pe primul loc, cu un procent de 42%, urmate de cancer cu 22%.

Anual mor pe planetă 54 milioane de oameni. Dintre aceştia 13,3 milioane sunt victimele unei bacterii, ale unui virus sau ale unui parazit. Dacă luăm în considerare şi decesele premature survenite înaintea vârstei de 45 de ani, bolile infecţioase sunt cauza a 48% din morţi.

Bolile infecţioase se întâlnesc cu precădere în: Africa, Asia de Sud-Est, Sudul rural al Chinei, unele regiuni din America Latină, dar şi în România, Bulgaria, Albania, Rusia, Ucraina etc. De exemplu rujeola, practic inofensivă în Vestul Europei, provoacă moartea a 80.000 de copii în ţările sărace.

Noţiunile de sănătate şi de boală, conceptele de normal – patologic, devianţă-conformitate, au un caracter relativ, ele variind de la un anumit context socio-cultural la altul, de la un grup social particular la altele. Ele constituie indicatori importanţi ai progresului social, ai bunăstării sociale şi ai calităţii vieţii. Aceştia sunt influenţaţi şi, la rândul lor, influenţează standardele de viaţă, de cultură şi civilizaţie ale unei naţiuni.

BIBLIOGRAFIE1. Agabrian M. Sociologie generală. Iaşi. Institutul

European, 2003.2. Buzducea D. Aspecte contemporane în asistenţa

socială. Iaşi. Editura Polirom, 2005.3. Lupşa M, Bratu V. Sociologie. Deva. Editura Corvin,

2006.4. Neamţu G et al. Tratat de Asistenţă socială. Iaşi.

Editura Polirom, 2003.5. Rădulescu S. Sociologia sănătăţii şi a bolii.

Bucureşti. Editura Nemira, 2002.6. Vulcu L. Sănătate Publică, vol.I. Sibiu. Editura

Universităţii „Lucian Blaga”, 2005.7. Vulcu L. Medicina socială. Parte componentă a

sănătăţii publice. Sibiu: Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2005.

8. Vulcu L. Economia sănătăţii. Sănătatea este un bun economic. Sibiu: Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2006.

9. Vulcu L. Sănătate Publică. vol.V. Sibiu. Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2006.

10. Mardare E. (2004). „ Tehnici şi strategii terapeutice adresate familiei cu probleme de sănătate”. Revista de Asistenţă Socială, nr.2-3, p.188-191.

11. Berca M. Dosarele globalizării.http://www. vipnet.ro/pluralitas/berca1.pdf.

12. Ramonet I. „Celelalte războaie”. Le monde diplomatique. http://www.lumea.ro/059942,html.

13. Reper istoric 7 aprilie .http://www.emm.ro/ StiriTipăresteStire.aspx?NewsID=12213.

14. Aprilie-Ziua Mondială a Sănătăţii.http://www.postamedicala.ro/stiri-medicale/ sanatate-publica/7-aprilie-ziua mondiala-a-sanatatii.

15. Organizaţia Mondială a Sănătăţii – Wikipedia.http://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C5%A3ia_Mondial%C4%83_a_S%C4%83n%C4.

16. Carte Albă-„Împreună pentru sănătate: O abordare strategică pentru UE 2008- 2013.”Comisia Comunităţilor Europene. Bruelles, 23.10.2007.eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.douri=com:2007:0630:FIN:RO:PDF.

17. OADO – Organizaţia pentru Drepturile Omului.http://www.oado.ro

18. Wikipedia.Enciclopedia liberă. http://www.ro. wikipedia.org/wiki/FidelCastro-35k.

19. Ameninţare la adresa sănătăţii în lume.http://www.causeni.iatp.md/bodboys/.

AMT, vol II, nr. 1, 2009, pag. 23