Transplantul de organe si traficul,clonarea, fertilizarea in-vitro

nc de la nceput medicina a fost nsoit de o gndire etic. Profesia de medic, pe lng cea de rege,de preot era vzut ca o profesie puternic, care trebuia susinut de o moral forte, exprimat la nceputul medicinei prin jurmntul lui Hipocrate.Potter n 1971, a definit noua disciplin, ca o combinaie a cunoaterii biologice cu cea a sistemului de valori umane.Am realizat un studiu profund si amplu al acestei teme pentru a cunoaste multiplele laturi ale acestei probleme in cauza si a creste nivelul de cunostinte in acest domeniu.Problema data este una actuala cu care se confrunta majoritatea oamenilor si care trebuie abordata cu o deosebita atentie pentru a realiza prevenirea ei.

Studiul realizat trebuie: 1. Sa contribuie substantial la elaborarea conceptiei strategice a bioeticii; 2. Sa indrume opinia publica in cunoasterea modalitatilor ce servesc la imbunatatirea calitatii vietii. Noi trebuie: 1. Sa identificm n plan obiectiv aspectele pozitive i negative ale bioeticii; 2. Sa descriem cteva cai de solutionare a problemelor legate de asigurarea vieii i sntii umane .

Ce este clonarea?Clonarea reprezinta procesul de a creea o copie identica genetic a unui original. Clona in sensul biologic reprezinta un organism multicelular care poseda exact aceleasi gene cu un alt organism viu. In natura acest lucru este posibil doar accidental la gemenii monozigoti-care s-au dezvoltat prin fertilizarea unui singur ovul de catre un singur spermatozoid,si din motive inca necunoscuta zigotul format (oul fertilizat) s-a divizat in doi zigoti.

In biologie clonarea este procesul de producere a populatiilor formate din indivizi identici genetic similara cu inmultirea asexuata a bacteriilor, insectelor sau plantelor. In biotehnologie clonarea se refera la procesele folosite pentru a creea copii ale fragmentelor de ADN (clonarea moleculara), ale celulelor (clonarea celulara) sau organismelor.

*Este distrus familia, dispar legturile de rudenie.*Femeile, multiplicndu-se prin clonare, ar putea s se dispenseze de brbai, aceasta fiind expresia absolut a egoismului i narcisismului.*Este condamnabil din punctul de vedere al persoanei clonate.* In spatele clonrii se ascunde aceeai tentaie luciferic a omului de a fi ca Dumnezeu.

Fertilizarea in vitro (FIV) este o component a Reproducerii Umane Asistate Medical (RUAM), i reprezint un proces prin care spermatozoidul brbatului, fecundeaz ovulul femeii n laborator. Acolo se formeaz embrionul care este transferat in uterul mamei n general la 72 ore de la concepie. Fertilizarea nu intervine n complexul genetic al copilului, astfel c ntre ftul creat in vitro i ftul procreat natural nu apar deosebiri ale dezvoltrii. Atunci cand toate alte metode de concepie nu mai pot fi aplicate, FIV este ultima soluie pentru femeia steril sau barbatul steril.

Primul copil din lume conceput n afara corpului uman s-a nscut n Anglia (1978), sub ndrumarea dr. R.G. Edwards. Metoda, cunoscuta acum sub numele de FIV, se extinde rapid in lume.

Riscurile fertilizrii in vitro vizeaz, n primul rnd, efectele adverse ale tratamentului asupra ovarelor i a activitii ovariene. n urma tratamentului de fertilizare in vitro i a administrrii de hormoni, se poate produce o hiperstimulare ovarian. Hiperstimularea ovarian const n creterea n volum ovarelor i inclusiv a abdomenului i riscul acumulrii de lichid la nivel ovarian. Netratat corespunztor, hiperstimularea ovarian poate duce chiar la deces. Riscurile fertilizrii in vitro includ, de asemenea, i posibilitatea apariiei chisturilor ovariene, formaiuni lichide care apar la nivelul ovarelor, sub influena procesului hormonal. De cele mai multe ori, chisturile ovariene sunt de natur benign. Afeciunea nu prezint riscuri majore, n situaia n care este diagnosticat i tratat corespunztor.Riscurile fertilizrii in vitro presupun, totodat, apariia senzaiilor de durere local, infecii sau hemoragii. n urma punciei foliculare, pot s apar lezarea vezicii urinare, a vaselor de snge sau a intestinului. Un alt risc al fertilizrii in vitro este acela ca procedura s nu dea rezultate. Rezultatele fertilizrii in vitro depind n mare msur de cauzele care au produs sterilitatea i de vrsta pacientei. n general, rata de reuit variaz ntre 25 i 35%, n situaiile fericite putnd ajunge i la 50%.

ntregirea familiei cu un copil este visul oricrui cuplu fericit. Astfel, scopul Centrului de fertilizare in vitro este mplinirea acestui vis, care poate fi acum posibil. Foarte multe cupluri aleg fertilizarea in vitro, deoarece aceast tehnic este asociat cu un numr de avantaje, inclusiv:sunt necesari mai puini embrioni pentru transfer;crete rata de implantri cu succes;permite cultivarea blastocitilor.

Transplantul de organ (denumit si grefa de organ) presupune nlocuirea unui organ (sau tesut) bolnav cu un organ (sau tesut) sanatos, care provine de la un donator (n viata sau aflat n moarte cerebrala). Organul sau tesutul transplantat se numeste grefon. Persoana beneficiara a transplantului se numeste primitor sau recipient. Persoana de la care se recolteaza organul se numeste donator. Organele care pot fi transplantate sunt: cordul, rinichii, ficatul, plamnii, pancreasul, penisul si intestinul. Tesuturile care pot beneficia de transplant sunt: oase, tendoane, cornee, valve cardiace, vene, brate si piele.

*1905: primul transplant de cornee (Eduard Zirm)* 1954: primul transplant renal (Joseph Murray, Boston, SUA)* 1966: primul transplant de pancreas (Richard Lillehei si William Kelly, Minnesota, SUA)* 1967: primul transplant hepatic (Thomas Starzl, Denver, SUA) *1967: primul transplant de cord (Christiaan Barnard, Cape Town, Africa de Sud)* 1981: primul transplant cord-pulmon (Bruce Reitz, Stanford, SUA) * 1983: primul transplant de lob pulmonar (Joel Cooper, Toronto, Canada)* 1986: primul dublu transplant pulmonar (Joel Cooper, Toronto, Canada) * 1987: primul transplant pulmonar complet (Joel Cooper, St. Louis, SUA)* 1995: prima prelevare laparoscopica de rinichi de la donator viu (Lloyd Ratner si Louis Kavoussi, Baltimore, SUA)* 1998: primul transplant pancreatic partial de la donator viu (David Sutherland, Minnesota, SUA) * 1998: primul transplant de mna (Franta)* 2005: primul transplant partial de fata (Franta)* 2005: primul transplant de penis (China) * 2006: primul transplant de mandibula - combinatie ntre mandibula de la donator si maduva hematogena de la recipient (Eric M. Genden, New York, SUA) * 2008: primul transplant dublu de brate (Edgar Biemer, Christoph Hhnke si Manfred Stangl, Munich, Germania) * 2008: primul copil nascut la o femeie cu transplant de ovar

Traficul de fiinte umane este ilegal. Este o violare a numeroase legi internationale si a drepturilor omului si este realizat de criminali care adesea sint membri ai unor retele criminale trans-nationale foarte bine organizate. Traficantii transporta victimele prin tara, dar si mai des peste hotare. Victimele sint lipsite de drepturile de baza, vindute si inrobite, fortate sa lucreze ca sclave sexuale sau ca lucratori necalificati. Victimele de regula sint violate, brutalizate sau chiar torturate.Majoritatea femeilor traficate din Moldova se pomenesc in tari in care organele de drept sint inactive, iar situatia politica instabila. Tarile de destinatie sint in special tarile balcanice (Macedonia, Bosnia, Albania si regiunea Kosovo a Serbiei). Femeile de asemenea ajung in Occident, Rusia, Turcia, Emiratele Arabe Unite si Israel. In Balcani, consumatorii serviciilor sexuale sint localnicii, dar deseori si militari din trupele internationale de mentinere a pacii, stationate in aceste zone. In alte tari, victimele sint vindute in verigile sclaviei sexuale sau sint utilizate in munca fortata.

Cel mai potrivit mod de a opri traficul este de-i oferi unei tinere un loc de lucru, ca ea sa-si poata intretine familia. Cea mai mare problema pentru Moldova este lipsa unor locuri de munca si a posibilitatilor oamenilor de a rezista greutatilor economice. De asemenea,va puteti aduce contributia prin a conlucra cu organele de drept in identificarea si retinerea traficantilor. Recunoasteti unele semne si fiti deosebit de atenti cu persoanele care ofera pasapoarte, vize sau contracte false pentru lucru in strainatate.

In final am ajuns la concluzia ca aspectele bioetice enumerate mai sus au diverse pozitii grave si amprente evidente in societatea contemporana. Sint probleme cu care se confrunta majoritatea statelor din lume si care au o anumita interdictie lagala, insa chiar exist si o evidenta pozitie pro acestor aspecte bioetice. Pentru a reduce confruntarea directa si indirecta ce a luat amploare in intreaga lume in raport cu aceste aspecte bioetice,este necesar sa realizam anumite strategii in acest plan si implicarea directa si insistenta a fiecaruia dintre noi in rezolvarea problemelor de acest fel.

Au realizat elevele clasei a XI-B: Baciu Nicoleta Danila Mariana Coordonator: Chiperi V. , Profesor de Educatia Civica LICEUL TEORETIC ,,ONISIFOR GHIBU ORHEI Catedra profil umanistic 2011