aspecte ale predarii substantivului

10
Substantivul este partea de vorbire care denumește ființe, obiecte , substanțe, locuri, evenimente și o serie de noțiuni abstracte. Este una din puținele părți de vorbire prezente în toate limbile (o alta este verbul ). În unele limbi substantivele se modifică după număr și caz . În propoziție , substantivele au adesea rolul de subiect sau complement direct , pot fi înlocuite de pronume sau pot fi determinate de adjective. Clasificarea substantivelor: a. Substantive proprii și substantive comune (subst.proprii = nume de fiinițe, țări, locuri; subst.comune= obiecte de același fel.) b. Substantivele numărabile și substantivele nenumărabile (subst.numărabile=ob.diferite care se pot număra; subst.nenumărabile= subst care au fie numai forma de singular fie doar forma de plural) c. Substantive colective = exprimă colectivitate. d. Substantivele simple(carte, floare) și compuse(argintul-viu) Categorii gramaticale ale substantivului: a. Determinarea ( în limba română , substantivele se remarcă prin faptul că articolul hotărît este enclitic , adică se așează la sfîrșitul cuvîntului și face corp comun cu acesta. ) b. Genul – avem 3 genuri ale substantivului :

Upload: andre-ea-tatu

Post on 24-Nov-2015

107 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

Cum se preda substantivul la clasele I-IV

TRANSCRIPT

Substantivul estepartea de vorbirecare denumete fiine,obiecte, substane, locuri, evenimente i o serie de noiuni abstracte. Este una din puinele pri de vorbire prezente n toatelimbile(o alta esteverbul). n unele limbi substantivele se modific dupnumricaz. npropoziie, substantivele au adesea rolul desubiectsaucomplement direct, pot fi nlocuite depronumesau pot fi determinate deadjective.

Clasificarea substantivelor: a. Substantive proprii i substantive comune (subst.proprii = nume de fiinie, ri, locuri; subst.comune= obiecte de acelai fel.)b. Substantivele numrabile i substantivele nenumrabile (subst.numrabile=ob.diferite care se pot numra; subst.nenumrabile= subst care au fie numai forma de singular fie doar forma de plural)c. Substantive colective = exprim colectivitate.

d. Substantivele simple(carte, floare) i compuse(argintul-viu)

Categorii gramaticale ale substantivului:

a. Determinarea (nlimba romn, substantivele se remarc prin faptul carticolul hotrtesteenclitic, adic se aeaz la sfritul cuvntului i face corp comun cu acesta. )b. Genul avem 3 genuri ale substantivului :

Genul masculinpentru fiine de sex brbtesc sau lucruri care, prin obinuin sunt socotite masculine(om, cal, pom) Genul femininpentru fiine de sex femeiesc sau lucruri considerate, prin traditie, feminine (pisic, floare, carte) Genul neutru, n general, nume de lucruri (cer, stilou, nume).

c. Numarul (Substantivele din limba romana prezinta forme de singular (elev, scoal) i de plural (elevi, coli)d. Cazul :

Nominativ(cine? ce?) Acuzativ (care? ce fel de?; de unde?; pe cine? ce?; cum? cat?; unde? cu sau fr prepoziii,ncotro?) Genitiv (al,a,ai,ale cui?) Dativ (cui?) Vocativ (nu are funcie sintactic; se desparte prin virgul de restul cuvintelor, indiferent de locul pe care-l ocup n propoziie)Jocul este o activitate distractiv, distracie ntr-un grup de persoane care const din ntrebri i rspunsuri hazlii sau din dezlegarea unor probleme amuzante, activitate fizic sau mintal desfurat din placere. (DEX)Jocul didactic este definit ca fiind o metod de nvmnt n care predomin aciunea didactic stimulat. Aceast aciune valorific la nivelul instruciei finalitile adaptive de tip recreativ proprii activitii umane, n general, n anumite momente ale evoluiei sale ontogenetice, n mod special. (Dictionarul de termeni pedagogici)

Folosirea jocurilor didactice n procesele instructiv-educative l determin pe elev s nvee cu uurin i cu plcere, s manifeste un interes mai mare pentru activitatea pe care urmeaz s o desfoare, ii determin pe cei timizi s fie mai activi, s aib mai mult ncredere n ei.

n jocul didactic profesorul are rolul de participant direct la joc, iar elevul are o atenie voluntar, de lung durat, fapt ce determin nsuirea temeinic a cunotinelor, exersarea deprinderilor i priceperilor.

Cunoscnd locul jocului n viaa copiilor, a elevilor, este uor de neles eficiena folosirii lui n activitile instructiv-educative. Folosirea lui garanteaz captarea ateniei de lung durat a elevilor i nlatur plictiseala, considerat pcatul de moarte al predarii. (Herbart)

n acest sens , cea mai uoar cale de a-i atrage pn i pe cei mai lenei elevi, este aceea de a organiza activitile didactice ntr-un mod cu totul inedit, n care copii s gseasc climatul psihologic i social de manifestare i dezvlotare a propriei personaliti. Pe de alt parte trebuie s inem cont i de faptul c jocul trebuie ncununat intotdeauna cu rezultate deosebite ale tuturor elevilor.

Pentru orele destinate substantivului, dup predarea acestuia, i a caracteristicilor acestuia, a alege cteva joculee didactice, cu ajutorul crora s i ajut pe elevi s-i reaminteasca i s-i consolideze cunotinele dobndite n partea teoretic.

n prim faz, a ncerca s ne reamintim substantivul, prin urmatoarele joculee didactice:

1. Trenuleul substantivului este un joc didactic cu ajutorul cruia elevii vor fi antrenai s gseasc ct mai multe substantive care ncep cu o anumit liter. Profesoara deseneaz pe tabl cte o locomotiv pentru fiecare echip, invitnd fiecare elev din fiecare grup s vin i s deseneze un vagon n centrul cruia s scrie un substantiv cu litera aleas de profesoar. Va castiga echipa care a gasit cele mai multe substantive.

2. Scria substantivelor proprii i ajut pe elevi s descopere ct mai multe substantive proprii. Elevii sunt mprii n trei patru grupe. Pe tabl este desenat o scara pentru fiecare echip. Cand se ncepe jocul, fiecare elev din fiecare echip merge la tabl i scrie un substantiv propriu, pe prima treapt a scriei. Urmatorii elevi, din fiecare echip, scriu cte un alt substantiv propriu care ncepe cu ultima liter de la substantivul precedent. Jocul continu pn cnd una dintre echipe ajunge n varful scariei.

3. Amintete-i! este un joc prin intermediul cruia elevii ii vor aminti de substantivul care denumete obiecte, lucruri. Pe catedr sunt aezate mai multe obiecte mici: nasturi, mingie, bomboane, stilou, gum de ters, vocabular, nuc, plastelina, ceas, ba, telefon etc. Elevii sunt ncurajai s vin i s priveasc obiectele de pe catedr timp de circa un minut, apoi fiecare se aeaz la locul lui, timp n care profesorul adun toate obiectele ntr-o pung, i la comanda start, elevii vor trebui s scrie n caiete ct mai multe obiecte pe care i le amintesc c erau pe catedr. Ctigtorul este cel care a reinut i scris ct mai multe obiecte n caiet.

4. In jocul didactic Ce se potrivete? elevii au avut de cutat anumite nsuiri potrivite pentru substantivele date: carte, cas , mas, coal, penar etc. Elevii sunt mprii n trei grupe, i sunt ncurajai s scrie cat mai multe insuiri pentru substantivele date. Echipa ctigtoare este cea care gsete ct mai multe insuiri pentru toate substantivele date.Un alt tip de joc didactic, este acela care ne ajut s inelegem mai bine genurile substantivelor, i de ce difer ele. Astfel a propune urmtoarele jocuri la clas:

1. Simultan este un joc didactic prin intermediul criua elevii i consolideaz informaiile despre genul substantivelor. Pentru nceput se formeaz trei echipe de cate ase juctori fiecare, elevii fiind mprii n trei perechi : perechea feminin, perechea masculin, perechea neutru. Perechile vor fi rugate s stea spate n spate. Elevii ramai fr pereche vor fi supraveghetori i i vor nota pe participani. Profesorul va spune cte un cuvnt, iar elevii vor trebui s analizeze cuvntul respectiv, la ce gen este i la comanda profesorului vor trebui s se ridice n picioare perechile care reprezint genul substantivului spus de ctre profesor. Se puncteaz echipa a crei pereche s-a ridicat corect, ns dac se ridic dou perechi ale aceleiai echip sunt depunctai. Ctig echipa care adun cel mai mare numr de puncte.

2. Cei mai istei i ajut pe elevi s i consolideze cunotinele lor despre genul i numrul substantivelor, utiliznd corect formele flexionale ale substantivelor. Sarcina didactic a fost aceea de a gasi substantive de un anumit gen sau numr, indicat de ctre profesor. Jocul de desfoar pe grupe de maxim zece elevi, ce vor fi chemai pe rnd n faa clasei. Grupa va forma un cerc n jurul profesorului, care are n mana o minge cu ajutorul creia va arunca ctre un anumit elev, iar acel elev, dup ce a prins mingea, are la dispoziie 5 secunde pentru a da exemplu de un substantiv al crui gen i numar este anunat tot de ctre profesor. Pentru ca raspunsurile s fie bune, elevii trebuie s prind mingea, s dea exemplul corect, s se ncadreze n timp i s arunce mingea inapoi. Dac rspunsul corect respect regulile prestabilite, copilul rmne n joc, n caz contrar, elevul care greete trece n banc i jocul continu pn rmn 2 elevi n cerc. Se continu la fel i cu celelalte grupe, iar din ultimii rmai din fiecare grup se formeaz o nou grup. Jocul se termin cnd rmn doar doi elevi, fiind aplaudai i rspltii.

O alt caracteristica destul de greoaie pentru elevi o reprezinta cazurile i functiile sintactice ale substantivelor. Dupa partea teoretica, jocurile de consolidare ale cunostintelor dobandite n partea teoretica sunt binevenite i indragite de catre copii. 1. In jocul Familii fericite ne vom reaminti cazurile i functiile sintactice ale substantivelor. Pentru acest joc este nevoie de biletele cu intrebari ale diverselor functii sintactice. Eu as alege complementul circumstantial de loc, cel de mod i cel de timp. La joc participa un numar de 21 de elevi, restul fiind observatori. Fiecare elev participant va primi cate un biletel pe care va fi scrisa o intrebare. Elevii se vor gandi carei functii sintactice ii corespunde intrebarea primita, i vor incerca s gaseascafamilia din care face parte. Dupa ce recunoaste familia din care face parte, va trebui s gaseasca ceilalti elevi care fac parte din familia resprectiva. Castiga cei care se gasesc primii i la sfarsit se vor prezenta toate familiile. Spre exemplu, pe un biletel va fi intrebarea cand?. Elevul care extrage biletelul trebuie s stie ca reprezinta complementul circumstantial de timp i va trebui s gaseasca ceilalti elevi care au i ei intrebari specific complementului circumstantial de timp de cand?, pana cand?, cat timp? i se prezinta astfel Noi suntem complementul circumstantial de ., i stam n cazul, determinam ., i raspundem la urmatoarele intrebari . .

2. Primul este tot un joc didactic care determina reamintirea functiilor sintactice ale substantivelor. Avem nevoie de biletele cu intrebari ale diverselor functii sintactice, i de trei casute care au inscrise cate o cifra de la unu la trei. Biletelele sunt impartite elevilor, dupa care profesorul spune o anumita functie sintactica. Cei care au intrebarile care raspund la functia sintactica enuntata de profesor trebuie s prinda o casuta. Castiga cei care ocupa casuta corecta.

3. In cadul jocului didactic Bataie pe un loc ne vom amintit cazurile i functiile substantivelor. Vom avea nevoie de biletele cu intrebari ale diverselor functii sintactice, foi cu functii sintactice, scaune, carioca i scoci. Toti elevii primesc cate un biletel cu o intrebare a unei functii sintactice. Aceeasi intrebare se va regasi la doi elevi, dupa cum urmeaza : atribut n genitiv al cui?, a cui? ; atribut n acuzativ care?, ce fel de?; subiect cine? ; complement indirect n dativ cui? ; complement circumstantial de timp cand?, de cand? ; complement circumstantial de mod cum?, cat? ; complement circumstantial de loc n acuzatic unde?, de unde?.

In fata clasei sunt asezate sase scaune, fiecare scaun avad lipit pe spate o foaie cu inscriptia unei functii sintactice. Elevii sunt asezati cu spatele la scaune, n spatele clasei. Dupa inceperea jocului, elevii citesc biletelul, descopera intrebarea i isi va cauta locul potrivit pe scaun. Pentru un scaun vor fi doi elevi care se vor lupta s se aseze. Castiga cei care ajung primii la scaunul potrivit. Pentru urmatoarea runda elevii fac schimb de biletele intre ei, iar profesorul schimba pozitia scaunelor.