asistenŢa prespitaliceascĂ a urgenŢelor medicale

ASISTENŢA PRESPITALICEASCĂ A URGENŢELOR MEDICALE

Definitie: Notiunea de urgenta înglobeaza sindroame clinice ce apar brusc sau care se agraveaza brutal punînd viata în pericol si care necesita un tratament activ imediat cu scopul normalizarii functionale si salvarii vietii.

Patologia interna comporta o serie de stari acute grave de "urgente medicale" cu care medicul de familie (MF) se poate afla fata în fata si în care el trebuie sa stie sa intervina cu folos, cu mijloace foarte reduse.

Nevoi: Pentru aceasta însa are nevoie de minimum de cunostinte, solide; trebuie sa faca un diagnostic corect, trebuie sa aiba o atitudine activa, sa cunoasca si sa stie sa aplice mijoacele cele mai utile, dupa care sa îndrume corect pe bolnav cu maximum de operativitate pe caile cele mai bune ale rezolvarii.

De ce criterii trebuie sa tina seama medicul de familie, pentru a rezolva cât mai bine urgentele?

Ø Criteriul fundamental trebuie sa fie cel al gravitatii, MF trebuie sa cunoasca urgentele foarte grave si implicit mijloacele indispensabile de actiune în atari cazuri (pierderea de cunostinta, insuficientele respiratorii si circulatorii acute severe).

Ø în al doilea rând trebuie sa stie sa recunoasca si sa trateze prompt si eficient, o serie de afectiuni acute grave care pot ajunge la decompensarea functiilor vitale (ictusuri cerebrale, infarctul miocardic, edemul pulmonar acut, embolia pulmonara, pneumotoracele acut), la fel sa se comporte prompt si corect în cazul unor urgente bine definite prin etiologia lor (în hemoragii, în stari infectioase acute, în stari de soc, insolatie, înec, intoxicatii acute exogene).

Ø în fine sa rezolve neaparat si bine problemele abdomenului acut, a abdomenului suferind neclar initial, dar care poate fi expresia unei afectiuni foarte grave initial.

Pe grupe de urgente în care interventia imediata, competenta a medicului este indispensabila pentru salvarea bolnavului; în care de calitatea primului ajutor tine aceasta salvare,în care nu sunt admise: ezitarile, temporizarea, ignoranta, pasivitatea.

Am recomanda a se cunoaste bine, usor si repede clarificate, atacate terapeutic imediat cu hotarâre si siguranta cele patru entitati de extrema gravitate: oprirea cardio 16416x235q -respiratorie, colapsul vascular, asfixia, comele.

1. Oprirea cardio-respiratorie (urgenta urgentelor), nu are nevoie de precizari etiologice, de ezitari diagnostice. Ea impune în orice conditii punerea în aplicare a mijloacelor de reanimare cardio- respiratorie ( tehnici cunoscute). De remarcat ca aceste tehnici trebuie cunoscute atât de medici cât sI de personalul mediu, pentru ca oricare din ele sa le poata pune în aplicare la nevoie, izolat sau în echipa.

2. Colapsul circulator (prabusirea functiei circulatorii), comporta masuri imediate de sustinere si redresare a acestei functii: restabilirea masei circulante,stimularea circulatiei periferice capilare si în masura nevoii în anumite conditii. Este nevoie de a preciza daca este vorba de un colaps de origine centrala sau periferica, si mai departe a se preciza forma etiopatogenetica a colapsului.

3. Asfixia exprima insuficienta respiratorie grava, comporta punerea în actiune imediata a mijloacelor de reanimare respiratorie.indiferent de substratul insuficientei respiratorii, se recurge la mijloacele generale de reanimare respiratorie:

Se asigura permiabilitatea cailor respiratorii, se asigura mobilitatea peretelui toracic, se administreaza oxigen, se foloseste respiratia asistata

4.Comele ; în come nu exista un tratament general, comun, decât pentru a mentine functiile vitale si a corecta defectiunile lor. Tratamentul trebuie sa fie adaptat fiecarei come, în raport cu etiopatogenia, este nevoie sa se ajunga la acest diagnostic. În primul moment se iau masuri de îngrijire elementara si de sustinere a functiilor vitale, corectându-se tulburarile hidrice si electrolitice

De retinut ca dupa primul ajutor, care vizeaza în primul rând sustinerea functiilor vitale, pacientul va fi evacuat înspre un centru cu mijloace adecvate de reanimare. Transportul cere conditii adecvate, continuarea tratamentului instituit pe parcursul transportului, apoi atentie la transport în anumite cazuri (infarctul miocardic, ictusul cerebral, edemul pulmonar acut), în care transportul neglijent cu zdruncinaturi poate agrava starea pacientului

Medicina de urgenta este pretentioasa, de aceea cere cunostinte solide vaste. Este o chestiune de studiu, de exercitiu, de pregatire individuala si în colectiv, sustinuta de o înalta constiinta individuala si sociala, de un înalt simt de raspundere.

Maestrii medicinei ar sfatui medicii sa recurga la urmatoarele (Paunescu Podeanu,V. Ciobanu )

1. acumulare de cunostinte din carti si prin propie experienta, prin meditatie si fixarea notiunilor fundamentale, este nevoie de pasiune.

2. luciditate , cartea sau un compediu sumar sa-i fie la îndemâna si sa fie în trusa de urgenta

3. actiune dupa principiul gravitatii, sa-l faca mai activ

4. cunoasterea mijloacelor si manevrele de reanimare, ca si medicamentele uzuale care se folosesc în acest scop, sa stie sa organizeze de nevoie o actiune de ajutor complex

5. urgentele apartin tuturor medicilor indiferent de specialitate, fiecare medic trebuie sa faca fata oricarei urgente.

Este nevoie însa de preocupare, de multa bunavointa, de constiinta

Perioada prespitaliceasca cuprinde intervalul de timp de la debutul simptomelor pâna în momentul internarii într-o unitate spitaliceasca de profil. Acest interval de timp poate fi cuprins

între 30 minute si mai multe ore, în functie de organizarea asistentei medicale si de calitatea acesteia.

Organizarea asistentei medicale cuprinde:

Sistemul de comunicare

Ambulante echipate cu dotare performanta- electrocardiograf, defibrilator, instrumentar si medicamente

Personal instruit în urgente majore si asistente care au instructie pe probleme de urgente

Spitale care pot prelua urgentele

Activitati realizate în acest interval:

Apelul medicului, pacientului sau al familiei

Preluarea de ambulanta cu medic, a pacientului

Continuarea tratamentului instituit de medicul de familie la nivelul cabinetului sau domiciliu acestuia. Initierea de catre medicul ambulantei a tratamentului de urgenta

dupa punerea diagnosticului

Alegerea spitalului în functie de starea pacientului

Perioada prespitalizarii este în prezent faza în care se poate obtine o reducere semnificativa a mortalitatii, a morbiditatii si un prognostic mai favorabil.

Actiunile care se întreprind sunt:

Scurtarea timpul debut - internare, debut – initierea terapiei de urgenta

Tratarea prompta a complicatiilor

Dirijarea pacientilor catre un centru specializat

Modificari favorabile pot avea loc în conditiile îmbunatatirii educatiei populatiei în general si a pacientilor, a insruirii medicilor si a personalului si sistemul organizatoric si tehnic al asistentei medicale de urgenta.

ETICA URGENŢELOR MEDICALE

ACTUL MEDICAL

•Fundamentul etic al oricarui act medical este: respectul vietii si al persoanei umane,în orice circumstanta, este datoria prrimordiala a medicului

•Actul medical este un act care se refera la om, îl priveste direct pe el, relatia profesionala este o relatie nemijlocit umana

•Actul medical este un act uman de creatie, de judecata clinica, de alegere competenta si responsabila, de cooperare cu omul sanatos sau suferind

REGLEMENTAREA PROFESIEI MEDICALE

•Exercitarea profesiunii medicale este reglementata de multiple si variate norme juridice, etice, tehnico profesionale

•OMS defineste medicul ca persoana autorizata sa exercite medicina dupa propia gîndire

•Legea asigurarilor sociale de sanatate nr. 145/1997 cap.II art. 12,2,e, îngrijirea medicala acordata asiguratilor: servicii medicale de urgenta

•Legea 100 privind asistenta de sanatate publica/1998 cap. I art.4.

•Codul deontologic cap. II,sect. D art. 29, art. 30.

•Contractul cadru, normele de aplicare a contractului cadru art. 30, b. Servicii de urgenta

•Legea 74/1995 pentru exercitarea profesiunii de medic –colegiul medicilor

•Statutul colegiului medicilor cap. III, art.16,art.17

ASISTOLIA

GRADUL DE URGENŢĂ: URGENŢĂ MAJORĂ

STABILIRE DIAGNOSTIC:

-lipsa pulsului la carotide

-lipsa respiratiei

EKG – linie izoelectrica

CONDUITA TERAPEUTICA

1. Chemare salvare cu echipament si dotare de specialitate :S.M.U.R.

2. Lovitura precordiala, cu pumnul de la aproximativ 20-30cm.

3. Defibrilare: 200J.

4. Se repeta SEE cu 200J

5. Daca nu apare activitate electrica se repeta SEE cu 360J

6. Intubatie (cu sonde de 7-7,5mm la femei si sonde de 8-9mm la barbati)

7. Linie venoasa periferica.

8. Adrenalina 1mg i.v. (1 fiola=1ml.) din sol.1/10000 în bolus, sau pe sonda traheala 2 fiole (trebuie repetata la fiecare 5min)

9. De zece ori masaj cardiac extern – ventilatie 5:1.

10. Atropina 1mg (1 ml.) în bolus i.v. sau pe sonda endotraheala. Se poate repeta în 5min, doza totala sa nu depaseasca 2mg.(2 fiole =2 ml.).

DISOCIAŢIA ELECTRO-MECANICĂ

GRADUL DE URGENŢĂ: URGENŢĂ MAJORĂ

1. STABILIRE DE DIAGNOSTIC: -lipsa pulsului la carotide

-lipsa respiratiei

2. EKG normal

3. Chemare Salvare (asistenta medicala, la cabinet sau apartinatorii, la domiciliu, cu furnizarea datelor personale : vârsta, sex, adresa completa ,si date clinice).

4. Intubatie (cu sonde de 7-7,5mm la femei si sonde de 8-9mm la barbati)

5. Linie venoasa periferica.

6. Adrenalina lent i.v. 1mg.= 1 fiola =1ml sau pe sonda endotraheala 1-2 fiole.

Daca nu se reuseste în 2 minute intubatie si linie venoasa se efectueaza:

7. Masaj cardiac extern- Respiratie artificiala cu frecventa 5-1.

Se reia ciclul : 4 , 5, 6, 7.

Dupa 3 cicluri :

8. Bicarbonat de Na sol.4,2% (1mEq /kg= 2ml pt. 1mEq)

9. Calciu 10 ml solutie 10% (1 fiola = 10 mg.=10 ml.) - nu se administreaza pe aceeasi linie cu bicarbonatul.

10. Daca nu raspunde : bolus Adrenalina 0,5mg (1/2 fiola) i.v. Adrenalina se poate administra si pe sonda traheala 1-2 fiole.

Masajul si respiratia artificiala nu se întrerup !

FIBRILATIA VENTRICULARĂ

GRADUL DE URGENŢĂ

Este o urgenta majora care necesita interventie prompta.

STABILIRE DE DIAGNOSTIC

-Pierderea cunostintei

-Absenta pulsului si a zgomotelor cardiace

-Oprirea respiratiei

-TA nu se poate masura (debitul cardiac este foarte redus)

-Mioza

EKG :-Disparitia complexelor QRS, a undelor T si înlocuirea lor cu oscilatii rapide cu frecventa de 300-400/min, neregulate ca morfologie, durata, sens si amplitutine

ATITUDINE TERAPEUTICĂ

1. Lovitura precordiala (cu pumnul închis, la nivelul zonei cardiace, de la aproximativ 20-30cm) 2. soc electric extern 200J

3. Daca nu se produce conversia la ritm sinusal, soc electric extern 300J 4. Daca nu raspunde, soc electric extern 360J

5. Intubatie (la femei in general cu sonde de diametru 7-7,5mm, iar la barbati de 8-9mm) 6. Linie venoasa periferica

7. Adrenalina 1mg (1fiola =1 ml.) i.v. lent sau pe sonda de intubatie sau perlingual 8. Resuscitare cardio-respiratorie:10 cicluri de masaj cardiac extern-ventilatie cu frecventa 5-1.

9. Daca bolnavul nu revine se face soc elecric extern de 360J. 10. SEE de 360J 11. SEE de360J

12. Xilina 1mg/kg (1 f.=5ml.=50mg.) 13. SEE de 360J.

14. Bretiliu 5mg/kg.(1 fiola de 2ml. are 100mg.) i.v. foarte lent. 15. SEE de 360J.

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

GRADUL DE URGENŢĂ:

-este o urgenta majora, care impune spitalizare în centre specializate.


Anamneza (de la pacient sau apartinatori): daca exista antecedente cardio-vasculare

CLINIC:

-Durerea:

-cel mai frecvent cu localizare retrosternala, dar poate fi si

retroxifoidiana sau epigastrica

-iradierea: membrul superior stâng, umeri, baza gâtului, mandibula,

interscapulovertebral, etc.

-foarte intensa (dar câteodata poate lipsi)

-prelungita (zeci de minute > 20-30 minute, ore)

-nu cedeaza la Nitroglicerina sau alti nitrati

- anxietate

- Agitatie

- Transpiratii

- paloare

- greturi

- varsaturi (în infarctul inferior)

-Examenul obiectiv:-stare generala alterata

-dispnee

-TA scazuta si mai rar crescuta

-AV:zgomote cardiace tahicardice sau bradicardice sau

diferite aritmii

-EKG: În functie de evolutie putem surprinde urmatoarele aspecte:

- unde T pozitive, ample, simetrice si subdenivelarea ST initial, evoluând spre supradenivelarea ST si înglobarea undei T(primele 4 ore).

- persistenta supradenivelarii ST, aparitia undei Q de necroza, unda Tse desprinde treptat din supradenivelarea ST devenind negativa, ampla (primele 2-3 saptamâni).


1. Solicitare salvare (asistenta la cabinetul medical sau apartinatorii la domiciliu cu furnizarea tuturor datelor:nume, vârsta,sex, adresa exacta, date clinice)

2. Interzicerea oricarui efort 3. Linistirea pacientului. 4. Pozitie semisezinda 5. Oxigen pe masca sau sonda (4-6l/min), daca avem 6. Nitroglicerina sublingual câte o tableta (0,5mg) la 15 min sau Nitromint spray 1-2 puff la 15 min 7. Abord venos periferic 8. Nitroglicerina în perfuzie i.v. în ritmul de 10mcg/min.( 10-40 pic./min.):1 fiola de 2ml. sol.0,5% de 10mg. se dilueaza în 250 ml. Glucoza 5%

si se administreaza în ritmul de 4pic./min. la început, crescând cu 4 pic.la fiecare 3-5 min. pâna la 10-20 pic./min. 9. Daca avem Morfina se dizolva 1 fiola (1ml.,20mg.) în 9ml. ser fiziologic din care se administreaza i.v.3-4ml.Daca nu avem Morfina se

administreaza Algocalmin sau Piafen i.v. (2 fiole)+/-Diazepam lent i.v. ½ fiola (1 ml. sau 5 mg.) sau 1fiola Fortral (o fiola de 1 ml. contine 30 mg.)

10. Xilina i.v. în bolus 1mg/kg (1fiola de 10ml sol.1% continând 100 mg.).Fiola de Xilina se încalzeste în prealabil în palme. 11. Atropina i.v. 1fiola sol.1/1000 (1ml) pentru bradicardie pronuntata si hipotensiune arteriala se administreaza ½ fiola, care se poate repeta

dupa 10-15 min., cu urmarirea pulsului si TA. 12. Aspirina 250-300 mg. p.o. 13. Tromboliza :- cu cât dispensarul medical este mai la distanta de o unitate spitaliceasca, medicul de familie ar trebui sa efectueze

tromboliza coronariana pe cale venoasa generala.

-indicatii:-diagnostic de infarct confirmat EKG.

-debutul clinic sub 6 ore.

-nu exista contraindicatii de tromboliza (hemoragie, ulcer gastroduodenal, neoplasm cunoscut, AVC hemoragic în antecedente, HTA>200/120, insuficienta hepatica).

-Protocol de administrare: HHC 100-150mg i.v. si Aspirina 350 mg.p.o. urmata de perfuzia cu Streptokinaza pe o cale venoasa separata în doza de 1500000 UI în 60min.

DE EVITAT:-administrarea de Xilina când exista bradicardie (AV<50/min.)

-vasodilatatoare (Hidralazina, Minoxidil, Diazoxid, Nitroprusiat) când exista soc cardiogen.

Transportul pacientului se efectueaza sub control medical de specialitate (S.M.U.R. sau U.C.M.), cu posibilitatea monitorizarii EKG, TA, puls si a interventiei de urgenta în caz de complicatii :stop cardio-respirator (defibrilare si intubatie).

TAHICARDIA VENTRICULARĂ

GRADUL DE URGENŢĂ

Este urgenta majora

1. STABILIRE DE DIAGNOSTIC

-antecedente: IM sechelar , cardiomiopatie dilatativa , IVS.

-clinic: -palpitatii

-dispnee

- tahicardie regulata, AV=140-200/min

2.EKG:-QRS deformate, largi

-frecventa ventriculara=140-250/min.

-disociatia undelor P,fara raport fix cu QRS.

3.Masurare puls

a . puls prezent si stare stabila:

1.Oxigen pe masca (4-6l/min.), daca avem.

2.Abord venos periferic.

3.Xilina: 1mg/kg corp,iv. în bolus( 1fiola=100mg=10ml sol. sol.1% sau fiola de 5 ml. continând 50 mg. sol. 1% )

4.Xilina: 0,5mg/kg la 8min.( ½ f.)

5.Amiodarona 300- 450mg ( 2-3fiole, 1fiola =3ml =150mg). Se dilueaza 2 fiole în 250 ml. glucoza 5% si se administreaza în timp de

20 min - 1 ora.

b.puls prezent si stare instabila:

1.Oxigen (4-6l/ min.), daca avem

2.Cale venoasa periferica

3.Lovitura precordiala cu pumnul de la 20-30 cm.

4.Defibrilare:50J

5.100J

6.200J

7.360J

8.Xilina 1mg/kg în bolus i.v. (1fiola de 10ml continând 100mg.)

9.Se repeta cardioversia, începând cu 360J

10. Bretylium 5mg/kg. i.v. foarte lent (1 fiola de 2 ml. are 100 mg.)

c.puls absent

1.Soc electric extern 200J

2. 360J.

FIBRILAŢIA ATRIALĂGRADUL DE URGENŢĂ:

Este considerata urgenta majora fibrilatia atriala cu alura ventriculara înalta, fibrilatia atriala cu tulburari hemodinamice, cu ritm ventricular necontrolabil, sindromul WPW, fibrilatia atriala din

stenoza mitrala ( accese paroxistice).

STABILIREA DIAGNOSTICULUI:

-Anamneza:- antecedente personale patologice de cardiopatie ischemica, cardiomiopatii, cardiopatie hipertensiva, cardiopatii valvulare, boala de nod sinusal (cauza a fibrilatiei frecvent

întâlnita la vârstnici), hipertiroidism, cardiopatia alcoolica.

-Clinic - palpitatii neregulate

- dispnee (de la dispneea de efort pâna la edem pulmonar acut)

- Declansarea unei crize de angor sau chiar infarct miocardic acut: durere precordiala cu caracter constrictiv, anxietate, transpiratii, stare generala

alterata.

- Astenie, fatigabilitate

- fenomene de insuficienta cardiaca dreapta: turgescenta jugularelor, cianoza, hepatomegalie dureroasa, edeme.

- Ischemie arteriala periferica acuta: durere, paloare, raceala la nivelul membrelor superioare sau inferioare, absenta pulsului la acest nivel.

Examenul obiectiv:

- Puls neregulat, amplitudine variabila, deficit al pulsului.

- . Auscultatia cordului: zgomote cardiace neregulate, AV în jur de 120-170/min.

-EKG: - ritm complet neregulat

- lipsa undelor P

- înlocuirea undelor P cu unde f care reprezinta oscilatii rapide, neregulate ale traseului dintre complexele ventriculare, cu frecventa de 400-600 / min., cu amplitudine mica si aspect morfologic diferit între ele. Se vizualizeaza mai

bine în V1.

- Complexele QRS de obicei normale

CONDUITĂ TERAPEUTICĂ:

1. Linistirea pacientului. 2. Digoxin ( 1 fiola = 2 ml. = 0,5 mg.) lent i.v. ½ fiola - 1 fiola ( 0,25 -0,5mg

3. Propranolol ( 1 fiola = 5 ml. = 5 mg.) i.v. 1 fiola sau p.o. 80-120 mg.(2-3 tablete de 40 mg.) sau 4. Atenolol ( 1 fiola = 10 ml. = 5 mg.) i.v. lent 1 fiola sau p.o. 100-150 mg. (2-3 tablete de 50 mg. sau 1-2 tablete de 100 mg.)

5. Verapamil i.v. lent ( în 3-5 min.) 1-2 fiole = 5 -10 mg.= 2-4 ml. 6. Conversia la ritm sinusal se poate realiza electric începând cu 100 w/sec. si pâna la 400 w/sec., cu administrare prealabila de 5-10 mg.

Diazepam i.v. Daca s-au administrat medicamente antiaritmice, înainte de conversia electrica se administreaza 1-2 mg. ( 1-2 fiole de 1ml. ) Atropina.

7. Conversia la ritm sinusal se poate efectua si chimic administrând Chinidina 0,200 g la 30 minute interval, pâna la o doza totala de 1,4-1,6 grame.

DE sTIUT :

Conversia elecrica se efectueaza în fibrilatia atriala cu tulburari hemodinamice, în fibrilatia care apare pe cord normal, în stenoza mitrala, în fibrilatia cu ritm ventricular

necontrolabil, în sindromul WPW.

-NU se efectueaza defibrilare pe cord cu dilatare atriala sau ventriculara stânga, în fibrilatia mai veche de un an, daca exista tromboza în atriul stâng, în fibrilatia care asociaza un

bloc atrio-ventricular gradul 3.

-NU se asociaza betablocante i.v. ( propranolol, atenolol) cu Verapamil i.v.

-Digoxinul este contraindicat în sindromul WPW, în prima saptamâna a unui infarct miocardic acut si în boala de nod sinusal. Daca nu se cunoaste existenta sindromului de preexcitatie ventriculara ( WPW), o alura de 200 batai/ min. contraindica administrarea

digitalei.

TAHICARDIA PAROXISTICĂ SUPRAVENTRICULARĂ(T.P.S.V.)


Poate fi considerata o urgenta benigna, daca are durata scurta ( minute) si raspunde prompt la tratament sau o urgenta maligna ( în functie de starea generala, durata :ore sau chiar zile)


Anamneza:- antecedente de cardiopatie congenitala, cardita reumatismala, cardiopatie ischemica sau hipertensiva, intoxicatie digitalica.

Clinic: - debut brusc

- palpitatii (120-250 batai/ minut): pot fi percepute si la nivelul vaselor gâtului, capului sau urechii.

- Dispnee

- Anxietate, agitatie

- Crize anginoase de repaus

- Ameteli, mai rar sincopa

- Stari lipotimice

- Mai rar greturi, varsaturi sau scaune diareice

- Sfârsit brusc, manifestat frecvent cu poliurie.

Examenul obiectiv:-puls rapid cu frecventa 150-250 batai/ min., regulat, depresibil, de amplitudine redusa.

-TA sistolica scade, în schimb TA diastolica poate creste usor (cresterea rezistentei periferice)

-ritm cardiac regulat, cu AV de 150-250

-modificari ale intensitatii zgomotelor cardiace, în sensul egalizarii acestora.

EKG : ritm cardiac regulat cu frecventa de 150-250/min.

-unda P: - frecventa de 150-250/min.

- pot fi pozitive sau negative

- preced complexul QRS, se suprapun peste acesta sau îl succeda.

- poate fi suprapusa peste unda T.

- intervalul PR alungit peste 0,20 secunde.

- complexul QRS : - nemodificat fata de aspectul ritmului de baza

- frecventa peste 150 / min.

- în anumite situatii (bloc de ramura stânga sau dreapta preexistente, sindrom WPW ) complexul poate fi largit, deformat.

- segmentul ST subdenivelat

- unde T aplatizate sau negative

CONDUITA TERAPEUTICĂ

1. Linistirea pacientului. 2. Diazepam 10-20 mg. p.o. (1-2 tablete) sau ½ -1 fiola lent i.v.

3. Manevrele vagale: - compresia sinusului carotidian (bolnavul este asezat în clinostatism, cu capul rotat lateral; se repereaza nivelul

superior al cartilajului tiroidian, imediat sub unghiul mandibulei si se comprima sinusul carotidian catre posterior si median pe planul dur

al coloanei vertebrale. Compresia se începe pe sinusul carotidian drept timp de 10-20 secunde si se repeta dupa 20-30 sec. pe aceeasi parte si numai în lipsa eficacitatii se aplica si la nivelul sinusului carotidian stâng, dar niciodata simultan.

Contraindicatii: - bolnavi peste 70 ani (pericol de mobilizare a unui fragment de aterom carotidian)

- AVC în antecedente

- hipotensiune arteriala

- stimularea faringelui prin provocarea de varsaturi

- imersia fetei în apa rece

-consumarea unui pahar cu apa rece

4. Fosfobion (fiole de 10 mg. si 1 ml.) i.v. 1fiola

5. Verapamil (Isoptin) lent i.v. 1-2 fiole (5-10 mg.), 1 fiola=2 ml.=5 mg.

6. În caz de esec al manevrelor vagale si terapiei medicamentoase se efectueaza, daca dotarea ne permite (defibrilator) cardioversia, începând cu 100 Jouli, apoi 200 Jouli, iar daca nu raspunde 360 Jouli.

DE EVITAT :-administrarea Isoptinului în insuficienta ventriculara stânga si asocierea cu betablocante si în boala de nod sinusal (sindrom braditahi)

- administrarea Fosfobionului se face sub stricta supraveghere clinica si EKG.

- Fosfobionul nu se foloseste la pacientii care sunt în tratament cu Dipiridamol, pentru ca poate produce bloc atrio-ventricular sau oprire sinusala.

-Daca apar efecte adverse la administrarea Fosfobionului (semne si simptome de decompensare cardiaca) se indica cardioversia ( sub 100 J).

URGENŢE HIPERTENSIVE

GRADUL DE URGENŢĂ

Se tine cont de valorile HTA, de raspunsul la terapie, precum si de patologia asociata.

Puseul HTA care raspunde prompt la tratament poate fi considerat urgenta benigna si tratat la domiciliu.

Când valorile mari de TA se însotesc de manifestari cardiace sau neurologice sunt considerate urgente majore si se interneaza.


- valori mari ale tensiunii arteriale(TAS>180, TAD>110 - 120 ).

- cefalee, anxietate, ameteli, epistaxis, parestezii

- algii toracice, palpitatii

- greturi, varsaturi.

CONDUITĂ TERAPEUTICĂ

1.Chemare salvare ( asistenta medicala, la cabinet sau apartinatorii, la domiciliu, cu furnizarea datelor personale : vârsta, sex, adresa si a datelor clinice).

2.Reducerea treptata a tensiunii arteriale pâna la valori ale tensiunii diastolice în jur de 100mmHg, astfel:

a.La pacientii fara manifestari neurologice sau cardiace:

-NIFEDIPIN 1-2 tb (10-20mg) sublingual sau

-CAPTOPRIL 1-2 tb ( 25-50 mg.) sublingual.

-FUROSEMID i.v. sau i.m. 1- 4 fiole ( 20-80mg=2-8 ml.).

-CLONIDINĂ 1 tb. de 0,1mg. repetata la 1 ora pâna la reducerea progresiva a TA. Clonidina se poate administra si parenteral i.m. sau s.c. (Haemiton fiole de 0,1 mg.,

Catapressan fiole de 0,15 mg.)

b.La pacientii cu tulburari neurologice:

-NIFEDIPIN sublingual 1-2 tb (10-20 mg.)

-LABETALOL 20mg bolus i.v.(4ml din f=20ml) sau ATENOLOL 1-2 fiole, lent i.v. ( 1 fiola=10 ml.=5 mg.) sau PROPRANOLOL 1-2 fiole lent i.v. (1 fiola=5 ml.=5 mg.)

NU: Metildopa, Rezerpina, Clonidina (sedare).

Hidralazina, Diazoxid (hipertensiune intracraniana).

c.La pacientele cu eclampsie (vezi protocol Eclampsie):

-Hidralazina i.v. sau i.m. 10-20mg (1-2 f.)

-SULFAT DE MAGNEZIU i.v. 1f. (10ml. sol.20%=2g.)

d.La pacientii cu sindrom coronarian acut :

-NITROGLICERINĂ subling. 1tb., care se poate repeta dupa 5-10min daca simptomatologia nu cedeaza +LABETALOL 20 mg i.v. (4 ml. din fiola de

20ml.) sau ATENOLOL o fiola lent i.v. ( 1 fiola=10 ml.=5 mg.)

NITROGLICERINA se poate administra în perfuzie i.v. astfel: 1 fiola de 2 ml. solutie 0,5% de 10 mg. se dilueaza în 250 ml. glucoza 5% si se administreaza în

ritmul de 4 picaturi/minut la început, crescând cu 4 picaturi la fiecare 3-5 minute pâna la 10-20 picaturi/minut (10-20 mcg.)

-Daca se ridica suspiciunea unei disectii de aorta se administreaza NITROPRUSIAT DE SODIU (1 f.=50mg. se dizolva în solvent si apoi se

dilueaza în 1000 ml. glucoza 5% si se administreaza în perfuzie i.v. în doza progresiva: de la 0,5 micrograme/min./kg. la 3 micrograme/kg./min., fara sa se

depaseasca 1,2mg./kg ( în jur de 5-10 picaturi/minut. Întreg dispozitivul de perfuzie trebuie învelit în foita de staniol pentru a preveni fotodezactivarea si sol.

trebuie folosita în mai putin de 2 ore de la deschidere).Nitroprusiatul se poate asocia cu LABETALOL 20mg. (4ml.) sau ATENOLOL 1-2 fiole=10-20 ml.=5-

10 mg.

e.Feocromocitom:

-FENTOLAMINA (REGITINĂ) i.v. o fiola de 5 mg. repetat de 1-2 ori la 10 minute.

- NU :Hidralazina (creste travaliul cardiac)

Diazoxid (creste travaliul cardiac)

DE EVITAT:

-administrarea vasodilatatoarelor directe (Hidralazina, Minoxidil, Diazoxid, Nitroprusiat) în caz de hipertensiune intracraniana

-reducerea brutala a TA.

-asocierea parenterala a unui vasodilatator cu un betablocant (cu exceptia disectiei de aorta)

-utilizarea diureticelor în caz de eclampsie (hipovolemie existenta)

-utilizarea betablocantelor în caz de decompensare cardiaca.

- Nitroprusiatul se poate folosi numai daca exista posibilitatea monitorizarii TA, puls, EKG, daca medicul are experienta si daca se poate efectua, în caz de necesitate intubatie si

defibrilare.

EDEMUL PULMONAR ACUT

GRADUL DE URGENŢĂ

Este o urgenta majora care impune spitalizarea:

-Daca dispneea este moderata, raspunde bine la tratament si nu exista tulburari de ritm sau angor transportul se poate face cu ambulanta obisnuita.

-În formele majore, pentru transfer este necesara ambulanta de serviciu cardiologic.

STABILIRE DIAGNOSTIC

-Anamneza (antecedente, tratamente urmate, mod de debut)

-Clinic:

-dispnee brutala (adesea nocturna)

-tuse productiva cu sputa abundenta, spumoasa, rozacee (ca “albusul de ou”)

-ortopnee cu polipnee

- transpiratii reci

-tegumente palide si reci, cianoza extremitatilor si buzelor

-agitatie

-raluri crepitante si subcrepitante care urca de la baze spre vârfurile toracelui +/-

raluri sibilante si wheezing

-tahicardie, galop ventricular stâng, sufluri

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL:

-cu astmul bronsic (exista un istoric sugestiv, predomina bronhospasmul cu wheezing, MV prelungit, sibilante, cardiac normal) Daca diagnosticul clinic este incert nu se vor administra Morfina si nici amine simpatomimetice.

-cu embolia pulmonara (dispnee severa, durere toracica violenta, plamânul este

curat la auscultatie; pot fi prezente semne de insuficienta dreapta acuta sau soc

cardiogen, sincopa)


1. Masurare TA, puls

2. Solicitare Salvare

3. Pozitie semisezânda cu picioarele atârnând

4. Linistirea pacientului.

5. Oxigenoterapie pe masca sau sonda nazala 4-8l/min (daca avem)

6. Abord venos periferic

7. Morfina :1fiola = 1ml = 20mg se dizolva în 9 ml ser fiziologic din care se administreaza i.v. câte 3-4 ml, care se poate repeta la 15-30 min.

de înca 3-4 ori

8. Furosemid (1fiola = 2ml = 20mg), 2-3 fiole i.v., care se poate repeta dupa 15 min.

9. Nitroglicerina 1 tb. sublingual care se poate repeta la 10 min. de 2-3 ori sau Nitroglicerina în perfuzie i.v. (1f=2ml sol. 0,5%=10mg.) astfel:o

fiola de Nitroglicerina se dilueaza în glucoza 5% sau ser fiziologic, ritmul de perfuzie fiind de 4 pic./min. la început, crescind cu câte 4

pic./min.la fiecare3-5min.pâna la reducerea TA sau linistirea durerii: dozele uzuale sunt de 10-40 pic./min.

10. Daca exista bronhospasm: Miofilin i.v. lent (1fiola = 10ml = 240mg) în 20 min. în doza de 5mg/kg

11. Aplicarea de garouri la radacina a trei membre, cu rotarea lor la 15-20 min.(singerare alba)

12. Flebopunctie (în EPA hipertensiv): aprox. 300-500ml sânge extras

DE SUPRAVEGHEAT:

-TA

-puls

-auscultatie cord, plamân.

-prudenta la administrarea i.v. a Aminofilinei (poate produce aritmii cardiace severe, convulsii, varsaturi cu aspirarea secretiilor si agravarea edemului pulmonar).

OBSTRUCŢIA ARTERIALĂ PERIFERICĂ ACUTĂGRADUL DE URGENŢĂ

Este o urgenta medico-chirurgicala care impune internare rapida în centre de specialitate pentru diagnostic complet si terapie specifica.


-Anamneza:-antecedente personale patologice (valvulopatii reumatismale, fibrilatie atriala, proteze valvulare, traumatisme, policitemii, disproteinemii severe, tulburari de agregare

plachetara)

-Clinic:-durere intensa la nivelul membrului afectat

-impotenta functionala totala

-senzatie de racire si hipoestezie sau anestezie la nivelul membrului afectat

-parestezii

-pareza urmata de paralizia ischemica a membrului respectiv

-paloare tegumentara la nivelul obstructiei

-tegumente reci si marmorate la nivelul obstructiei

-absenta pulsului la nivelul arterei obstruate

-tulburari de ritm cardiac, cardiomegalie semne care sugereaza embolia

CONDUITA TERAPEUTICĂ:

1. Linistirea pacientului. 2. Mentinerea membrului într-o pozitie usor decliva (15 grade), evitarea pozitiei ridicate.

3. Temperatura ambianta în jur de 26-35 grade, evitarea expunerii la temperaturi mai ridicate (gresit a se aplica sticle cu apa calda) datorita producerii de arsuri.

4. Morfina, daca avem: ½ - 1 fiola (0,5-1 ml.= 10-20 mg.) subcutanat sau lent i.v. în dilutie ( o fiola de 1 ml. se dizolva în 9 ml. ser fiziologic din care se administreaza 2-3 ml.)

5. Daca nu avem Morfina se administreaza Algocalmin sau Piafen sau Fortral 1-2 fiole i.v. 6. Pentoxifilin (1 fiola=5 ml.=100 mg.) i.m. profund 1-2 fiole (100-200 mg.) sau i.v. lent (în 5 min.) o fiola de 5 ml. (100 mg.) sau

7. Hydergin (fiole de 1 ml. continând 0,3 mg.) 1-2 fiole i.m. sau subcutanat. 8. Tanakan 2 tablete ( 80 mg.) p.o.

9. Heparina i.v. în bolus 5000 u.i. (1 fiola de 1 ml.), daca nu exista contraindicatii (hemoragii, operatii recente, HTA severa, ulcer gastroduodenal) si daca exista posibilitatea determinarii TQ, TH, IP, trombocite, timpul partial de protrombina (trebuie sa creasca de 1,5-2

ori). 10. Tratamentul altor afectiuni sistemice, daca sunt prezente: insuficienta cardiaca, ischemie miocardica, tulburari de ritm.

De stiut: -ischemia subacuta, fara tulburari senzitivo-motorii poate fi amânata pentru ca circulatia colaterala asigura un minim vital.

TROMBOFLEBITA MEMBRELOR INFERIOARE

GRADUL DE URGENŢĂ

Extensia trombozei venoase poate fi rapida ; riscul agravarii si migrarii pulmonare este major, ceea ce impune tratament de urgenta. Internarea este necesara pentru confirmarea diagnosticului si urmarirea tratamentului anticoagulant.


Anamneza:

-pacient cunoscut cu varice ale membrelor inferioare, traumatisme ale membrelor inferioare, fracturi, interventii chirurgicale pe bazin, nastere.

Clinic:

-durere la nivelul membrelor inferioare, care se atenueaza sau dispare la ridicarea membrului afectat deasupra orizontalei si este accentuata de pozitia decliva, tuse, stranut (semnul Louvel).

-neliniste, anxietate ( embolii mici repetate).

Examenul obiectiv

-manifestari generale: febra moderata, tahicardie, puls catarator (al lui Mahler).

-edemul membrului afectat, care este elastic, indolor.

- tegumente netede, lucioase, subtiate, temperatura locala crescuta.

-dilatarea retelei venoase superficiale

-culoarea tegumentelor poate fi cianotica sau violacee cu elemente purpurice sau bule hemoragice ( phlegmasia caerulea) cu evolutie spre gangrena venoasa sau palide datorita spasmului arterial ( phlegmasia alba).



2. Solicitare salvare de catre asistenta sau apartinatori .

3. Imobilizarea membrului afectat. Daca exista edem ridicarea membrului deasupra orizontalei.

4. Daca avem la dispensar posibilitatea explorarii sistemului de coagulare si daca nu exista contraindicatii ( hemoragie cerebrala, ulcer gastro-duodenal, HTA severa, interventii chirurgicale recente) se poate efectua heparinizarea: Heparina i.v. în bolus 5000 u.i.( o fiola de 1 ml.) Daca nu exista posibilitatea abordului venos se poate administra si subcutanat. Timpul Howell trebuie mentinut de 2-2,5 ori mai mare

decât normalul.

5. Internare pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului si urmarirea tratamentului.

sOCUL ANAFILACTIC


Este o urgenta majora, care necesita interventie rapida.


-Anamneza (de la pacient sau apartinatori): antecedente alergice sau astm bronsic

-Clinic: -dispnee, polipnee

-tegumente cianotice, reci

-agitatie, confuzie, letargie, coma

-greturi, varsaturi

-tahicardie, asurzirea zgomotelor cardiace

-TA scazuta <80-70/40-50.

-puls filiform, accelerat

-Evaluarea semnelor vitale: -daca sunt libere caile respiratorii

-daca pacientul respira

-daca este prezenta activitatea cardiaca

-daca pacientul este constient

-EKG:-tahicardie, aritmie extrasistolica


1. Îndepartarea cauzei, daca este cunoscuta 2. Pozitie în clinostatism, cu membrele inferioare mai ridicate

3. Chemare salvare 4. Oxigenoterapie (2-4l/min.), daca avem

5. Abord venos periferic 6. Adrenalina 1mg. (1 fiola de 1ml.) diluata în 9ml. ser fiziologic se administreaza i.v. fractionat ml. cu ml. pâna la TA în limite normale sau

2,5ml. Subcutanat se poate administra ½ fiola Adrenalina nediluata. Daca pacientul este intubat se poate administra pe sonda traheala(2 fiole). Daca pacientul este în colaps se administreaza în limba sau perlingual o fiola de 1 ml.

7. Hemisuccinat de hidrocortizon 7mg./kg.(aprox. 500mg., aprox. 20 fiole, 1 fiola=25mg=5ml.) 8. Miofilin (pentru bronhospasm):5mg./kg. i.v. lent în dilutie:5ml.(1/2 fiola=120mg.)+25ml. ser fiziologic

9. Perfuzie i.v. cu ser fiziologic sau Dextran 40: 500-1000 ml. în 30-60 min.

DE EVITAT:-utilizarea antihistaminicelor care sunt ineficiente în faza acuta.

CRIZA DE ASTM BRONsIC


Este o urgenta care indica un potential pericol de agravare daca pacientul nu este asistat prompt.


- anamneza de la pacient sau apartinatori (antecedente personale de astm bronsic si tratamente urmate)

CLINIC :

-dispnee cu polipnee

- tuse

-wheezing

-agitatie, transpiratii

-Auscultatoric: expir prelungit, raluri sibilante, ronflante sau subcrepitante, murmur vezicular diminuat sau abolit.


1. Pozitie semisezânda , linistirea pacientului.

2. Oxigen pe masca (2-4 l/min), daca avem.

3. VENTOLIN spray 2 puff-uri care se pot repeta la 10-15min. sau ALBUTEROL

spray 2 puff-uri care se pot repeta la 3-5min.

4. AEROSOLI cu BRICANYL (2ml, 5mg), ATROVENT(2ml., 5ml.)

5. Linie venoasa periferica

6. HHC: i.v. 2mg/kg bolus, (1 fiola=25mg=5ml)

7. AMINOFILINA lent i.v. 6mg/kg (efectul dupa aprox.10’).

-fiole 10ml.=240mg. sau fiole 2ml=48mg.

8. Urmarire TA, puls, starea aparatului respirator (frecventa respiratorie,

auscultatie), culoarea tegumentelor.

9. EPINEFRINA s.c. 0,3-0,5 ml din sol. 1 la1000 ( 0,3-0,5 mg.) la pacientii fara

afectiuni cardiovasculare

10. Daca criza nu cedeaza, chemare salvare si internare.

DE EVITAT:

-sedarea pacientului

-folosirea diureticelor pentru tratamentul insuficientei ventriculare drepte (turgescenta

jugularelor, hepatomegalie dureroasa, cianoza, edeme).

-folosirea Teofilinei (risc de supradozaj).

-injectarea i.v. rapida a Aminofilinei (poate provoca palpitatii, aritmii severe, dureri precordiale,convulsii,varsaturi).

STAREA DE RĂU ASTMATIC


Este o urgenta majora care pune în pericol viata pacientului, necesitând interventia prompta a medicului si internarea pacientului.

STABILIRE DE DIAGNOSTIC :

-antecedente :pacient cunoscut cu astm bronsic

-acces astmatic cu durata>24 ore, care nu raspunde la medicatia bronhodilatatoare curenta

CLINIC :

-dispnee severa cu polipnee (>30 respiratii/min), care împiedica vorbirea si somnul

-senzatie de asfixie

-anxietate

-pozitie sezânda si folosirea muschilor respiratori accesorii

-tiraj

-cianoza

-somnolenta si coma

-diminuarea difuza a respiratiei pâna la tacere respiratorie

-raluri sibilante putine

-puls paradoxal, tahicardic

-semne de insuficienta ventriculara dreapta (turgescenta jugularelor, hepatomegalie dureroasa, edeme)

-debit expirator maxim (cu peak-flow-metru)<120 l/min


1. Pozitie semisezânda 2. Linistirea pacientului 3. Oxigen (daca avem) pe masca sau sonda nazala (4-10 l/min) 4. Nebulizare :Atrovent (2ml, 0,5mg)

Bricanyl (2ml, 5mg)

Ventolin (5mg diluat în ser fiziologic)

5. Abord venos periferic

6. Epinefrina i.v. 0,4 ml din sol.1/1000

7. Hemisuccinat de hidrocortizon 200 mg i.v., aproximativ 10 fiole (1 fiola=5ml.=25mg.)

8. Aminofilin 5,6mg/kg lent i.v. (1 fiola=10ml.=240mg.)

DE EVITAT:-Administrarea de sedative sau tranchilizante(în afara masurilor de ventilatie mecanica)

-Mucolitice inhalatorii (pot accentua obstructia bronsica)

-Corticoizii inhalatori sau Cromoglicat (nu sunt activi)

TROMBEMBOLISM PULMONARGRADUL DE URGENŢĂ

Este o urgenta majora care necesita transport medical specializat (SMUR) si internare de urgenta pentru confirmarea diagnosticului si tratament supravegheat.

STABILIREA DIAGNOSTICULUI

- anamneza: antecedente personale – tromboflebita profunda

- insuficienta cardiaca cronica

- interventii chirurgicale (mai ales pe micul bazin)

- chirurgie ortopedica femur, sold

- sarcina si perioada postpartum imediata

- tulburari de coagulare

-neoplazii

-Diabet zaharat

-contraceptive orale

- Clinic: -durere intensa retrosternala

-dispnee cu polipnee (în jur de 30 respiratii/min)

-sincopa

- Examenul obiectiv: - tahipnee

- tahicardie

- semne de cord pulmonar acut : cianoza, turgescenta jugularelor

hepatomegalie dureroasa, semnul Harzer .

- de cautat semne de flebita (de gamba, pelviana:edem, durere

spontana si provocata )

-de cele mai multe ori relatii normale la auscultatia pulmonara, dar pot exista semne de infarct pulmonar: tuse hemoptoica, frecatura pleurala, pleurezie, raluri

bronsice.

.Evaluarea functiilor vitale:-starea de constienta (agitatie, torpoare, confuzie, coma)

-tensiunea arteriala (scazuta <70-80/40-50).

-puls (poate fi rapid , filiform).

-frecventa cardiaca (crescuta >90).

-polipnee

EKG (important pt. diagnosticul diferential cu IMA.):

-bloc de ramura dreapta complet sau incomplet

-P pulmonar (unde P înalte >3mm.)

-deviatia axului QRS la dreapta

-extrasistole atriale, ventriculare, tahiaritmii atriale sau ventriculare.

-unde R ample în precordialele drepte


1. Chemare salvare (asistenta medicala la dispensar sau apartinatorii la domiciliu, cu furnizarea datelor personale ale pacientului, adresa completa si date clinice).

2. Pozitie semisezânda 3. Linistirea pacientului.

4. Administrare de oxigen (daca avem) pe sonda intranazala sau pe masca (4-6l/min.) 5. Linie venoasa periferica

6. Rehidratare cu solutii i.v. (ser fiziologic, 250-500 ml. glucoza 5%).Daca rehidratarea nu corecteaza TA, se administreaza Dopamina 4-5 micrograme/kg/min., astfel: continutul unei fiole de 10ml. (50mg.) se dilueaza în 250ml. sol. salina sau glucoza 5% (astfel 1ml.=20

picaturi=200 micrograme Dopamina). Se administreaza în perfuzie i.v. începând cu 14-20 picaturi/min., crescând progresiv pâna la 40-45 picaturi/min.(doza calculata la un adult de 70kg.)

7. Calmarea durerii si anxietatii : Morfina i.v (1fiola de1ml. se dizolva în 9ml.ser fiziologic din care se administreaza 2-3 ml. lent i.v.), Algocalmin sau Piafen 1-2 fiole i.v.

8. Daca suspectam o embolie pulmonara, daca se poate efectua heparinizarea (posibilitatea explorarii sistemului de coagulare: TQ, TH, IP, Tr.) si nu exista contraindicatii: hemoragie cerebrala, HTA severa, interventii chirurgicale recente, ulcer gastroduodenal activ) se poate

administra Heparina i.v. 100 u.i./kg.(1 fiola=1 ml.=5000u.i.).

MONITORIZARE:-TA

-PULS

-EKG

PNEUMOTORAX IDIOPATIC GRADUL DE URGENŢĂ

Este o urgenta majora care pune în pericol viata pacientului


-durere toracica intensa, sub forma de junghi toracic, accentuata la inspir profund si la modificarile de postura.

-dispnee

-tuse iritativa seaca.

-agitatie si angoasa.

-imobilizarea toracelui afectat.

-emfizem subcutanat (crepitatii).

-timpanism, diminuarea sau abolirea murmurului vezicular.


1. Pozitie semisezânda. 2. Linistirea pacientului.

3. Oxigen pe masca(2-4l/min), daca avem. 4. Abord venos periferic, glucoza 5% 250ml.

5. Atropina i.v.0,25 mg(1/4 fiola), lent ( în 3-5 min.) pentru prevenirea socului, daca nu exista contraindicatii ( glaucom, adenom de prostata, tulburari de ritm cardiac).

6. Decomprimarea plamânilor (cu o seringa de 20 ml cu ac gros cu bizou scurt introdus în cavitatea pleurala sub anestezie locala cu Xilina, în spatiul 2-3 i.c.stg. pe linia medio-claviculara)

7. Calmarea durerii:-Algocalmin i.v. 1-2 fiole. 8. În caz de detresa vitala (persistenta semnelor respiratorii, tulburari de constienta, convulsii) -intubatie traheala cu sonda de 7,5-8mm si

ventilatie mecanica.

DE EVITAT:-sedarea pacientului înainte de ventilatie.

-nu se face ventilatie mecanica fara drenaj pleural.

ABOMENUL ACUT MEDICO-CHIRURGICAL

În cazul unei dureri abdominale acute se ridica doua probleme:diagnosticul etiologic si aprecierea gradului de urgenta medicala sau chirurgicala.

STABILIREA DIAGNOSTICULUI :

CLINIC :

Anamneza:- antecedente personale patologice, administrare de medicamente (anticoagulante, antiinflamatorii steroidiene si nesteroidiene, neuroleptice), ingestie

de toxice.

-Durerea:- debut ( brusc sau progresiv)

- localizare:-epigastru (gastrita, puseu ulceros, esofagita, IMA, ulcer perforat, pancreatita acuta)

-hipocondrul drept (hepatita, colica biliara, litiaza biliara, colecistita acuta, abces hepatic, chist hidatic rupt, pneumonie bazala dreapta, tumora de unghi drept colonic, apendicita subhepatica)

-hipocondrul stâng (pancreatita, infarct splenic)

-flancul drept (colica renala, pielonefrita acuta, infarct renal, cancer renal)

-flancul stâng (colica renala, anevrism aortic complicat, tumora de colon stâng complicata, ocluzie intestinala)

-fosa iliaca dreapta (colica renala, apendicita acuta, b.Crohn, chist ovarian complicat, sarcina extrauterina)

-fosa iliaca stânga (sigmoidita, volvulus sigmoidian, tumora colica stânga complicata, chist ovarian, salpingita acuta, sarcina

extrauterina)

-Semne asociate: -febra

-greturi, varsaturi

-tranzit intestinal absent pentru gaze si materii fecale

-diaree

-hematemeza

-rectoragie

-melena

-semne urinare:disurie, anurie

-semne ginecologice:data ultimei menstruatii, hemoragie

Examenul obiectiv

-La inspectie:-starea generala

-culoarea tegumentelor si mucoaselor (paloare sau icter, coloratie albastruie periombilical care indica un hemoperitoneu)

-cicatrice, tumefactie abdominala

-diminuarea miscarilor abdominale respiratorii

-semne de deshidratare (pliu cutanat, uscaciunea mucoaselor)

-La palpare: -contractura, aparare musculara

-tumefiere

-formatiune pulsatila

-puls femural

-La percutie: -timpanism

-matitate

-La auscultatie:-zgomote hidroaerice

-silentiu abdominal

-suflu vascular

-Tuseu pelvian: fund de sac Douglas sensibil sau bombat.

ATITUDINE TERAPEUTICĂ

1. Solicitare salvare (asistenta medicala, la dispensar sau apartinatorii, la domiciliu, cu furnizarea datelor personale ale pacientului, adresa completa si datele clinice). 2. Pozitie antalgica

3. Masurare repetata TA, puls 4. Abord venos periferic

5. Sonda nazogastrica cu aspiratie (în caz de ocluzie intestinala, suspiciune de pancreatita acuta) 6. Sonda vezicala ( cu diametrul 16-18 mm.), în retentie acuta de urina

7. Antialgice neopiacee (Algocalmin 1f. i.v. sau i.m.) 8. Antispastice i.v. ( Papaverina 1 fiola=1ml.=40mg., Scobutil 1 fiola=1ml.=10mg., daca nu exista contraindicatii: glaucom, adenom de

prostata cu retentie urinara, tulburari de ritm cardiac). 9. Daca exista greturi si/sau varsaturi se administreaza Metoclopramid 1 f. i.v. sau i.m. (2ml.=10mg.) sau un supozitor de 20mg.

10. În caz de febra septica Algocalmin 1-2f. i.v. si antibiotic cu spectru larg (Ampicilina 1-2g i.m.= 2-4 flacoane de 500mg..)

COLICA BILIARĂ


Este o urgenta benigna care se poate trata în ambulator daca nu exista complicatii ( colecistita acuta, icter).


1. Anamneza:

-antecedente de litiaza biliara, colecistopatii cronice, colecist malformat

-Stil de viata: alimentatie colecistochinetica

2. Clinic:

-durere la nivelul hipocondrului drept sau epigastru cu iradiere în spate pe sub rebordul costal drept la nivelul scapulei sau umarului drept

-discomfort epigastric

-greturi

-varsaturi bilioase

-transpiratii

-balonare abdominala

-eructatii

-pirozis

3. Examenul obiectiv:

-agitatie

-hiperestezie cutanata la nivelul hipocondrului drept

-contractura algica voluntara

-durere la palparea hipocondrului drept

-durere la palparea în inspir profund ( semnul Murphy pozitiv).



2. Pozitie antalgica.

3.Atropina i.v. 0,5 mg. ( ½ fiola=0,5 ml.) sau i.m. 1 mg. (o fiola de 1 ml.) sau Scobutil 1 fiola = 1 ml. = 10 mg. 1-2 fiole i.m., s.c., sau i.v. lent sau Scobutil compus 1 fiola = 5 ml. = 20 mg. i.v.

foarte lent sau i.m. profund.

4. Papaverina 1-2 fiole i.v. (1 fiola = 1 ml. solutie 4% = 40 mg.) sau Miofilin 1 fiola i.v. lent ( 240 mg.) daca nu exista contrindicatii sau Nitroglicerina 1-2 tablete sublingual ,cu urmarirea

TA .

5.Algocalmin, Piafen 1-2 fiole i.v. ( 5-10 ml.)

6.Metoclopramid 1-2 fiole i.v. ( 2-4 ml. sol. 0,5%)

7. Daca pacientul este foarte agitat se poate administra ½-1 fiola de Diazepam i.m.

DE EVITAT :

- administrarea de Morfina ca si antialgic pentru ca produce spasm oddian.

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRALACCIDENTUL ISCHEMIC TRANZITOR

GRADUL DE URGENŢĂ –este o urgenta majora, deoarece aproximativ 50% dintre ele se pot transforma în 24-72 ore în infarct cerebral.

STABILIRE DIAGNOSTIC

-Anamneza (de la pacient daca este constient sau apartinatori)

-HTA (tratamente urmate sau nu)

-cardiopatii ischemice, valvulare

-dislipidemii

-Clinic :-cefalee (poate sa nu existe)

-ameteli

-stare generala alterata

-tulburari de vorbire

-deficit motor (poate sa nu existe)

-tulburari de sensibilitate (parestezii, hipoestezii)

Simptomele se instaleaza acut, dureaza câteva minute si se remit total (spontan sau sub tratament) pâna în 24 de ore.

EVALUAREA FUNCŢIILOR VITALE

-TA( se masoara bilateral)

-puls ( se masoara bilateral, se urmareste daca este simetric)

-respiratie

-starea de constienta (este întotdeauna prezenta în AIT)


1.Solicitare salvare (asistenta medicala sau apartinatorii la domiciliu, cu furnizarea datelor personale, adresa, date clinice)

2.Daca se poate efectua heparinizarea (posibilitatea explorarii sistemului de coagulare:TQ, TH, IP, Tr.) si nu exista contraindicatii (hemoragie cerebrala, interventii chirurgicale recente, HTA severa, ulcer gastroduodenal activ,) se efectueaza Heparina 100 u.i./kg. i.v.(1 f.=1ml.=5000 u.i.) sau Calciparina pentru administrarea subcutanata (1 fiola de 0,2 ml. contine 5000 u.i.) în doza de 250 u.i./kg.

3.Daca nu se poate efectua heparinizarea (daca nu exista posibilitatea explorarii sistemului de coagulare sau daca exista contraindicatii de heparinizare) se utilizeaza medicatie antiagreganta:Aspirina 325 mg. (1/2 tb.)

4.Medicatie hipotensoare (daca TA este mai mare de 160-170/90-100) cu:

- Furosemid i.v. 20-40 mg.(1-2f.=2-4ml.)

- Nifedipin 1-2 tb. sublingual (10-20mg.).

5.Sulfat de magneziu 1 fiola i.v.(10ml. sol.20%=2mg.)

6.Internare pentru supraveghere.

DE EVITAT:-medicatie vasodilatatoare directa (Hidralazina, Minoxidil, Diazoxid, Nitroprusiat).

ACCIDENTUL VASCULAR CONSTITUIT

GRADUL DE URGENŢĂ

Este o urgenta majora, care necesita internare


ANAMNEZA

(de la apartinatori sau pacient, daca nu este în coma)

-antecedente: AIT sau AVC, HTA, cardiopatie ischemica cronica, traumatism cranian, factori de risc: fumat, diabet zaharat, dislipidemii.

CLINIC:

hemiplegie instalata acut cu sau fara coma indica un AVC ischemic

cefalee intensa, fotofobie, semne de iritatie meningiana (redoarea cefei, semnul Brudzinski +) si coma indica un AVC hemoragic.

membrul inferior de partea paralizata în rotatie externa

deviatia capului si globilor oculari spre partea lezata

asimetrie faciala (comisura bucala cazuta, „fumeaza pipa”, obraz flasc care se umfla cu expirul)

reflexe osteo-tendinoase diminuate

Babinski pozitiv.

pupila midriatica de partea leziunii în hemoragia cerebrala cu hipertensiune intracraniana.

Accidentul vascularhemoragic

1. Vârsta sub 50 ani2. Debut brusc

3. Cefalee severa4. Hemiplegie

5. Deviatia capului siglobilor oculari spre partea lezata6. Semne meningeene: cefalee, varsaturi în jet, redoarea cefei

7. Convulsii8. Coma profunda.

9. Se indica punctia rahidiana : se observa LCR hipertensiv sihemoragic.

EVALUAREA sI MENŢINEREA

EVALUAREA FUNCŢIILOR VITALE

-Respiratia(frecventa, amplitudine, ritm, tiraj, cianoza)

Daca exista ocluzia cailor respiratorii

-pozitia laterala a capului

-aspirarea secretiilor

-intubatie cu sonda de 7,5-8 mm.

-oxigenoterapie (6-8l/min.)

Miscari respiratorii insuficiente

-eliberarea toracelui de îmbracaminte

-intubatie cu sonda de 7,5-8mm.

-oxigenoterapie (6-8l/min.)

-Aparatul cardio-vascular

Daca pacientul este în stop cardiac se efectueaza masaj cardiac extern

Daca exista hipotensiune arteriala se administreaza ser fiziologic i.v. 1-2 f. sau Metilprednisolon 250mg. i.v.

Monitorizarea EKG.

-Starea de constienta.


1. Solicitare salvare (asistenta medicala sau apartinatorii cu furnizarea datelor personale, adresa completa si datele clinice). 2. Ridicarea capului si toracelui la 30-40 grade fata de orizontala pentru favorizarea întoarcerii venoase de la extremitatea cefalica. 3. Linistirea pacientului. 4. Sonda urinara de 16-18 mm. 5. Confort termic. 6. Daca diagnosticul a fost precizat sub 6ore, daca exista posibilitatea explorarii sistemului de coagulare (TQ, TH, AP, IP, Tr.) si daca nu

exista contraindicatii se poate efectua terapie anticoagulanta cu Heparina 100 U.I./kg. i.v. (1f.=1ml.=5000u.i.) 7. Daca nu, se administreaza Aspirina 325 mg. si Pentoxifilin i.v. lent 1f. (5ml.=100mg.) sau în perfuzie diluat în 250ml. ser fiziologic. 8. Daca TA este mai mare de 220-110 mm Hg. se administreaza Nifedipin 2-3 tb. sublingual.(20-30mg.) 9. Daca exista hipotensiune se administreaza Dopamina 2-10 micrograme/kg./min. pâna la TA sistolica de 140 mmHg. 10. Manitol 20% 2g./kg ( în jur de 700 ml.)

Daca nu se poate preciza etiologia unui AVC :

-pozitia cu capul si toracele mai ridicate

-linistirea pacientului

-sonda urinara de 16-18 mm.

-Sulfat de magneziu 1 f. i.v.(10ml. sol.20% ) cu actiune hipotensoare si usor depletiva cerebral.

-Daca TA este peste 220-110 se adauga si 1-2 tb. Nifedipin sublingual.

CRIZA DE EPILEPSIE

GRADUL DE URGENŢĂ

Este o urgenta majora, care necesita interventie rapida.

STABILIRE DE DIAGNOSTIC:

Anamneza: -antecedente personale patologice (pacient cunoscut cu epilepsie, cu tumora cerebrala, traumatism cranian, intoxicatie cronica cu plumb sau mercur, intoxicatie acuta cu alcool).

1. CLINIC

CRIZA TONICO-CLONICĂ

-faza tonica: poate debuta cu strigat, apoi pacientul cade brusc si îsi pierde cunostinta, se raneste în cadere, respiratia este sub forma unei expiratii fortate, apnee de câteva secunde care se însoteste de asfixie sau cianoza; globii oculari au miscari rapide, dintii sunt înclestati. Aceasta faza dureaza mai putin de 30 secunde.

-faza clonica: secuse musculare rapide tot mai intense care devin generalizate (convulsii). Limba este cazuta posterior si poate fi ranita în timpul convulsiilor. Exista grimase ale fetei, hipersalivatie care se exteriorizeaza la nivelul comisurilor bucale. Sfincterele se relaxeaza si exista emisie de urina si scaun. Aceasta faza dureaza 2-3 minute si se termina brusc cu relaxare musculara, o respiratie profunda.

-faza comatoasa: bolnavul este inert, relaxat si fara cunostinta.Respiratia este stertoroasa, se da impresia unui somn profund.

FAZA POSTPAROXISTICĂ

- dupa criza se pot observa tulburari motorii (paralizii, pareze, contracturi musculare), senzitive (hipoestezie, parestezii), senzoriale (tulburari vizuale, hipoacuzie) sau psihice ( automatisme ).


1. Protejarea pacientului de traumatisme în cadere. 2. Obiect dur între dinti pentru a evita sectionarea limbii. 3. Pozitie laterala de siguranta 4. Confort termic. 5. Oxigen pe masca, daca avem : 4-6 l/min. 6. Diazepam lent (în 3-5 minute) i.v. 1 fiola de 2 ml. Diazepamul se poate administra si intrarectal 1-2 fiole. 7. Fenobarbital 1-2 fiole a 200 mg. (2-4 ml.) i.m. 8. Fenitoin p.o. 200-400 mg.( 2-4 tablete de 100 mg.)

DE sTIUT:

- la pacientii aflati în tratament antiepileptic nu se întrerupe tratamentul si se administreaza, de preferat medicamentul utilizat.

STAREA DE RĂU CONVULSIV


Este o urgenta majora care angajeaza un prognostic vital si functional cerebral si necesita interventie prompta si internare de urgenta.


-doua sau mai multe crize convulsive fara perioade de luciditate între ele sau o criza care dureaza mai mult de 10 min. sau care se repeta la interval scurt de timp .


1. Solicitare salvare (asistenta medicala sau apartinatori cu furnizarea datelor personale, adresa, date clinice) 2. Imobilizare

3. Obiect dur între dinti pentru prevenirea muscarii limbii 4. Capul în pozitie laterala.

5. Sonda nazala. 6. Aspirarea secretiilor.

7. Oxigen (6-8l/min.), daca avem. 8. Linie venoasa periferica.

9. Diazepam (1 f.=2ml.=10mg.) ½ fiola-1fiola lent i.v. sau intrarectal (1 fiola). 10. Glucoza 33% doua fiole (1 fiola= 10ml.) i.v.(se pierde multa energie în criza, dar pacientul poate avea hiperglicemie datorita deshidratarii,

de aceea se impune dozarea glicemiei.)

DE sTIUT:-nu se recurge la imobilizarea fortata a pacientului

-este importanta masurare temperaturii pentru a elimina un proces infectios (meningita sau encefalita)

-trebuie avuta în vedere si intoxicatia cu monoxid de carbon.

PREECLAMPSIA

GRADUL DE URGENŢĂ

Este o urgenta care necesita internarea gravidei pentru supraveghere si monitorizare.Daca simptomatologia se agraveaza se induce nasterea copilului.


-HTA>140-90 la o gravida cu sarcina mai mare de 20 saptamâni sau o crestere a TA cu>30-20mmHg. fata de valorile de la luarea în evidenta

-Dureri in etajul abdominal superior(în bara)

-Greturi, stare generala alterata

-Tulburari de vedere(scotoame, vedere în ceata)

-Edeme(crestere recenta în greutate 0,5-1kg./zi)

-Sensibilitate la palparea etajului abdominal superior

-Examenul de urina: proteinurie(>500mg./24 ore)


1.Solicitare salvare.

2.Pacienta in decubit lateral stâng.

3.Oxigen pe masca (4l/min)-daca avem

4.Abord venos periferic

5.Sulfat de magneziu, lent i.v.(în 3-5min) 2-3fiole = 4-6g.(1fiola 20%=10ml=2g)

6. Hidralazina p.o. 1tb.=25mg. sau i.v.5mg.(1 f.=25mg.) în bolus.Sau:

Dopegyt p.o. 1tb=250mg

7.Diazepam i.v. lent 1/2fiola ( 5mg.=1ml.) sau p.o.1tb

DE EVITAT:-diureticele din cauza hipovolemiei si ischemiei utero-placentare

-Diazoxid(poate determina hiperglicemie la fat)

-Inhibitorii enzimei de conversie (pot determina insuficienta renala acuta sau chiar moartea fatului)

ECLAMPSIAGRADUL DE URGENŢĂ

Este o urgenta majora, care influenteaza prognosticul vital al mamei si fatului.


-Sarcina > 20 sapt.

-Convulsii mici (grimase), miscari propulsive si de retragere ale limbii

-Opistotonus

-Convulsii clonice

- Apnee

-Coma

-TA mare (>140-80 mm Hg.), puls accelerat, edeme.


1. Solicitare salvare (asistenta medicala sau apartinatorii, cu furnizarea datelor personale:vârsta, sex, adresa completa si datele clinice).

2. Obiect dur în gura pentru a împiedica sectionarea limbii

3. Pozitionare în decubit lateral stâng

4. Aspirarea secretiilor traheo-bronsice

5. Sondaj vezical cu sonda de 18 mm.

6. Oxigen pe masca (4l/min), daca avem.

7. Sulfat de magneziu i.v. lent 2-3 fiole (20-30 ml.=4-6g.)

8. Diazepam i.v. lent 10-20mg (1-2 fiole). Diazepamul se poate administra în perfuzie i.v. astfel:se dilueaza 40 mg.( 4 fiole) Diazepam în

500ml. glucoza 5% si se administreaza în ritm de 60 pic./min.

9. Hidralazina în bolus 5-10mg. i.v.(1-2 f.)

10. Atropina 1fiola (1ml.=1mg.) pentru controlul varsaturilor (0,3-0,6mg.) i.v.

11. Propranolol 1-2 tablete p.o. pentru controlul tahicardiei

DE sTIUT:-în fata unei crize de epilepsie la o femeie însarcinata se masoara TA, proteinuria

si se interneaza de urgenta.

-nasterea trebuie produsa de urgenta, indiferent de vârsta gestationala

-Diureticele sunt contraindicate datorita hipovolemiei existente, cu exceptia

eventualitatii rare a insuficientei ventriculare stângi sau edemului laringian.

HEMORAGIA DIN TIMPUL SARCINII

GRADUL DE URGENŢĂ

În cazul unei hemoragii importante se impune transport medical supravegheat si internare de urgenta.

În cazul unor hemoragii usoare care raspund prompt la tratament se poate tine gravida sub supraveghere, dar în caz de revenire a hemoragiei se impune spitalizarea.


1.Anamneza pacientei si/ sau date de la anturaj

-antecedente obstetricale (placenta praevia, iminenta de avort spontan sau de nastere prematura, sarcina extrauterina, alte sarcini cu hemoragie)

-debutul si modul de evolutie a simptomelor.

2..Examinarea pacientei

-masurare TA(scazuta), puls (filiform).

-paloare

-extremitati reci si palide

-anxietate, agitatie.

-se cauta contractura uterina

-se ausculta BCF

-examen cu valve (de unde provine sângerarea)

3.Chemare salvare.


1.Pozitie în decubit dorsal cu membrele inferioare ridicate sau pozitie în decubit lateral stâng.

2.Oxigen pe masca (2-4l), daca avem.

3.Abord venos periferic.

4.Ser fiziologic i.v.(1-2f) cantitate adaptata în functie de raspunsul hemodinamic(TA, puls) sau Dextran 10% 250 ml.

TRANSPORTUL – sub supraveghere medicala.

.

DE EVITAT:

-tuseul vaginal.

RETENŢIA ACUTĂ DE URINĂ

GRADUL DE URGENŢĂ

Este o urgenta benigna, care în functie de etiologie se interneaza, dar în functie de complicatiile pe care le poate avea (ruptura vezicii urinare, uremie, infectie urinara joasa sau înalta,

septicemie) se poate considera o urgenta majora.


1. ANAMNEZA: antecedente personale patologice de stricturi uretrale, prostatite acute si cronice, hipertrofie si tumori de prostata, tumori sau litiaza vezicii urinare, disectazie de col vezical, traumatisme cu compresiuni sau sectiuni ale maduvei spinarii, tumori medulare si

cerebrale, AVC, meningo-encefalite. 2. CLINIC:

senzatia imperioasa de mictiune

imposibilitatea de a urina sau mictiuni frecvente în cantitate redusa (prin supraplin)

durere vie hipogastrica

agitatie

3. EXAMENUL OBIECTIV:

o Facies palid, transpirat, încercanat

o În hipogastru se palpeaza o formatiune tumorala, ovala, elastica, sub tensiune, marime variabila, sensibila la palpare (globul vezical).

4. DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL:

o Anuria : lipseste globul vezical



2. Sondaj vezical cu sonde Foley de 16-18 mm: se dezinfecteaza local cu solutie Betadine, se introduce sonda pâna se obtine urina, se introduc 5 ml. ser fiziologic în balonas si se

ataseaza colectorul de urina.

3. Comprese calde hipogastrice.

4. Papaverina 1 fiola i.v. (1 fiola = 1ml. = 40 mg.)

5. În situatia în care sondajul vezical este imposibil ( ruptura de uretra, stricturi uretrale), este indicata punctia suprapubiana evacuatoare: dupa prealabila anestezie locala cu Xilina plan cu plan, se punctioneaza globul vezical cu un ac de 10 cm. lungime si 2 mm.diametru,

introdus în vezica perpendicular, imediat deasupra simfizei pubiene strict pe linia mediana la 3 cm. deasupra simfizei pubiene.

6. Internare pentru precizarea etiologiei si tratament de specialitate.

DE sTIUT:

- sondajul urinar este contraindicat în traumatismele recente ale uretrei (uretroragie si glob vezical) si în caz de retentie vezicala completa febrila

(prostatita acuta).

- Sondajul este imposibil de efectuat sau periculos daca exista o stenoza uretrala ( antecedente de interventie pe prostata sau de sondaj).

INTOXICAŢIA CU ORGANOFOSFORICE


-Anamneza (folosirea de insecticide, agricultori)

- Fasciculatii, crampe musculare, pareza

- Cefalee, tulburari de comportament, convulsii

- Greturi, varsaturi, dureri abdominale

- Bronhospasm cu dispnee, hipersecretie bronsica

- Mioza, hipersecretie lacrimala

- Hipersudoratie, hipertermie

- Astenie fizica


1. Cale venoasa periferica 2. Atropina 2mg i.v.(2fiole=2ml) tot la 5-10min pâna la aparitia semnelor de atropinizare (midriaza, piele uscata si rosie)

3. Dezbracarea pacientului 4. Spalare îndelungata cu apa si sapun

5. Oxigen pe masca (3-4l/min), daca avem.

DE sTIUT :este obligatorie protectia personalului medical cu masca, manusi.

DE EVITAT :folosirea Teofilinei, sedative, Adrenalinei

INTUBAŢIA ENDO-TRAHEALĂ

(sinteza realizata de Dr. Cornel Pop medic primar med.gen. / familie)

Intubatia endo-traheala este un gest terapeutic des folosit în resuscitarea prespitaliceasca. Este o manevra delicata care necesita o tehnica riguroasa sI antrenament periodic pe manechim.

Indicatii

controlul cailor aeriene pentru a asigura:

libertatea cailor aeriene, din obstructie traheo- bronsica sau aspiratie de lichide

protectia cailor aeriene din come

controlul ventilatiei

Material

sursa de oxigen

balon de ventilatie cu sistem de îmbogatire în oxigen sI masti de diferite marimi

aspirator de secretii

sonde de diferite marimi sI adaptoare corespunzatoare

laringoscop diferite lame

pensa cu dubla curbura Magill

siringa de 10 ml

set de pipe Guedel

pulverizator cu xilina 5 %

mandren simplu

leucoplast

material de reanimare sI monitorizare casrdio-pulmionara

Pregatirea pacientului

pacientul va fi în decubit dorsal, capul va fi în hiperextinsie

curarea cavitatii bucale sI scoaterea eventeualelor proteze mobile

oxigenoterapia prealabila pe masca

sedare prealabila

anestezie locala prin pulverizare cu xilina 5 % la nivelul oro-faringe

în caz de stop cardio-respirator, aceasta pregatire este redusa la minimum, intubatia se efectueaza "din mers"

Tehnica

Intubatia endo traheala are doua etape:

vizualizarea glotei prin laringoscopiedirecta

cateterizarrea traheei

Modalitatea practica de efectuare:

Laringoscopul se tine în mâna stânga, lama se introduce în cavitatea bucala la nivelul comisurii bucale drepte. Lama încarca limba sI o împinge spre stânga.

Progresiunea se face sub control vizual pâna când atinge santul gloso-epiglotic

Glota este expusa si se exercita o trasctiune pe laringoscop în sus si înainte, miscare ce ridica limba si maxilarul inferior

In timpul acestei manevre, dispozitivul de aspirare trebuie sa fie la îndemâna; de asemenea se realizeaza o presiune digitala pe fata anterioara a traheei la nivelul cartilajului cricotiroidian (manevra Selick)

Expunerea glotei, se face anestezia locala sI cateterismul traheei

Sonda tinuta în mâna dreapta este inserata, cu concavitatea în sus, în vecinatate comisurii labiale drepte sI se împinge încet sub controlul vizual sub glota

Penetrarea orificiului se face în maniera atraumatica, introducerea facându-se pâna când extremitatea proximala a balonasului sondei de intubatie trece de corzile vocale. Se umfla balonasul sI se plaseaza o pipa Guedel

Etansitatea sI buna functionare a sondei sunt controlate prin câteva ventilatii. Acest control se face prin ascultarea celor doua câmpuri pulmonare; simetria murmurului vezical sI absenta zgomotelor hidroaerice la nivel epigastric arata pozitionarea corecta a sondei. Sonda se fixeaza la nivelul maxilarului cu leucoplast.

De retinut:

necesitatea oxigenarii timp de minimum 3 minute înainte de intubatie

pentru a alege sonda de intubatie adecvata se ia ca reper degetul mic al pacientului, având la îndemâna sonde de marimi apropiate în plus sau minus acestui reper

când respiratia este pastrata sonda se va introduce în inspir

cantitatea de aer introdus în balonasul sondei trebuie sa fie suficient pentru a asigura etansitatea sistemului

în caz de esec, înainte de reluarea manevrei, se oxigeneaza pacientul 3 minute

Ce nu trebuie sa facem:

manipulari brutale

strivirea buzei inferioare pe arcada dentara la introducerea laringoscopului

presiune pe arcada dentara superioara la tractiunea în sus sI înainte necesara vizualizarii glotei

insistenta de a intuba cu orice pret putându-se ventila pacientul sI pe masca

evitarea tractiune anterioaraputernica (fractura dentara), dar se poate realiza o tractiune a limbii sI a planseului bucal în sus

MANEVRA HEIMLICH

ALGORITM DE RESUSCITARE PENTRU NOU NĂSCUT

RESUSCITARE NOU NĂSCUT APNEIC

ALGORITMUL RESUSCITĂRII ÎN STOPUL CARDIAC LA ADULT

PUNCŢIA VENOASĂ ÎN VEDEREA RECOLTĂRII SÂNGELUIDr. Pop Cornel

Scop - explorator – recoltarea sângelui pentru determinari biochimice, hematologice

Tehnica:

Se alege locul punctiei de obicei plica cotului (venele subclaviculare, venele femurale,

jugulare si epicraniene)

Se pregatesc materialele: perna elastica, aleza, garou, eprubete, recipiente

Se dezinfecteaza locul punctiei

Se executa punctia venoasa dupa tehnica injectiei intravenoase

Se aspira în seringa cantitatea de sânge în raport cu examenul propus

Se scoate seringa cu o miscare lenta sau brusca

Se face hemostaza prin tamponarea zonei

Se supravegheaza pacientul 10-15 minute dupa interventie

Se transporta sângele recoltat la laborator în conditii de securitate

TEHNICA ADMINISTRĂRII INJECŢIILORAsist. Univ. Dr. Onaca Emil

1. Scop:

explorator (intradermoreactii, introducerea unor substante i.v. în scop diagnostic);

terapeutic (introducerea unor medicamente inactivate de sucurile digestive, necesitatea unei

dozari mai exacte, cale digestiva inaccesibila, viteza de absorbtie mai mare);

anesteziant

2. Materiale necesare: musama si aleza 30x50 cm, garou, tavita renala, substante

dezinfectante (alcool sanitar, benzalcon, tinctura de iod), tampoane de vata sau tifon sau

servetele îmbibate, seringi sterile de diferite capacitati, ace sterile diferite.

INJECŢIA INTRAMUSCULARĂ

Scop: terapeutic.

Regiune:

cadranul supero-extern al fesei

fata antero-externa a bratului si a coapsei

Tehnica:

Se aseaza bolnavul în decubit ventral

Se dezinfecteaza regiunea

Se efectueaza punctia cu acul detasat patrunzând printr-o miscare brusca perpendicular pe

tegument

Se verifica daca nu s-a patruns într-un vas de sânge

Se introduce lent substanta

Se extrage brusc acul si seringa

Se dezinfecteaza si tamponeaza locul punctiei

Incidente posibile:

durere vie prin lezarea unui plex nervos

strapungerea unui vas

aparitia si persistenta unor hematoame (hemostaza incorecta)

embolii prin introducerea unei substante uleioase

infectii locale

alergii pâna la soc anafilactic (lipotimii de halat alb)

modificari ale culorii tegumentelor, preparate de fier

INJECŢIA INTRAVENOASĂ

Scop: explorator si terapeutic.

Regiune – vene superficiale: plica cotului, safena femurala, jugulara, subclavie

Tehnica:


Se vizualizeaza vena prin aplicarea unui garou elastic deasupra locului de injectare

Se introduce acul înclinat spre profunzime si paralel cu vena

Dupa înteparea venei, acul va fi împins 1-2 cm în lumenul ei

Se aspira sânge – certitudine ca suntem în vena

Se îndeparteaza garoul si se injecteaza lent continutul

La terminare se scoate brusc acul

Se dezinfecteaza si se comprima locul punctiei

Incidente posibile:

dificultati de abordare a venei, traversarea ambilor pereti, vena cu lumen compromis

aparitia si persistenta unor hematoame

durere la locul injectiei

embolie gazoasa

necroza locala

flebita

INJECŢIA INTRADERMICĂ

Scop: explorator, terapeutic, anesteziant.

Regiune: fata anterioara a antebratului.

Tehnica:


Se imobilizeaza pielea între police si indexul mâinii stângi

Se puncteaza si se introduce lichidul în derm, ceea ce determina aparitia unei papule cu

aspect de “coaja de portocala”

La antebratul opus se face o injectie similara-martor (scop explorator).

Incidente posibile:

pierderea substantei

patrunderea prea profunda

lipotemie, soc

INJECŢIA SUBCUTANATĂ

Scop: terapeutic.

Regiune:

orice regiune în afara celor prin care trec trunchiuri vasculare si nervoase si a celor infectate

se prefera

fata externa a bratelor si a coapselor

zonele laterale ale abdomenului

Tehnica:


Se realizeaza un pliu cutanat între police si index

Seringa se tine paralel cu axul longitudinal având acul îndreptat în sus

Se introduce 2-3 cm

Se verifica prin aspiratie daca nu s-a patruns într-un vas

Se introduce încet lichidul

Se scoate brusc acul si seringa

Se dezinfecteaza si se tamponeaza locul injectiei.

Incidente posibile:

durere vie în cazul punctarii unor terminatii nervoase

patrunderea prea profunda

introducerea substantei în circuitul sanguin

reactii inflamatorii sau alergice la locul injectiei

ruperea acului

hematom prin perforarea unui vas

CUPRINS

ASISTENŢA PRESPITALICEASCĂ DE URGENŢĂ A URGENŢELOR MEDICALE

ETICA URGENŢELOR MEDICALE

ASISTOLIA

DISOCIAŢIA ELECTRO-MECANICĂ

FIBRILATIA VENTRICULARĂ

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

TAHICARDIA VENTRICULARĂ

FIBRILAŢIA ATRIALĂ

TAHICARDIA PAROXISTICĂ SUPRAVENTRICULARĂ

URGENŢE HIPERTENSIVE

EDEMUL PULMONAR ACUT

OBSTRUCŢIA ARTERIALĂ PERIFERICĂ ACUTĂ

TROMBOFLEBITA MEMBRELOR INFERIOARE

sOCUL ANAFILACTIC

CRIZA DE ASTM BRONsIC

TROMBEMBOLISM PULMONAR

PNEUMOTORAX IDIOPATIC

ABOMENUL ACUT MEDICO-CHIRURGICAL

COLICA BILIARĂ

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL

ACCIDENTUL ISCHEMIC TRANZITOR

ACCIDENTUL VASCULAR CONSTITUIT

CRIZA DE EPILEPSIE

STAREA DE RĂU CONVULSIV

PREECLAMPSIA

ECLAMPSIA

HEMORAGIA DIN TIMPUL SARCINII

RETENŢIA ACUTĂ DE URINĂ

INTOXICAŢIA CU ORGANOFOSFORICE

INTUBAŢIA ENDO-TRAHEALĂ

MANEVRA HEIMLICH

ALGORITM DE RESUSCITARE PENTRU NOU NĂSCUT

RESUSCITARE NOU NĂSCUT APNEIC

ALGORITMUL RESUSCITĂRII ÎN STOPUL CARDIAC LA ADULT

CUPRINS

asistenŢa prespitaliceascĂ a urgenŢelor medicale

Documents