Proiect didactic

Proiect didactic

Data:

Disciplina: Biologie animala

Clasa : a-VI-a

Profesor : Ramona Mancu

Tema : Nevertebrate pluricelulare- ARTROPODETipul lectiei: de comunicare si insusire de noi cunostinte

Obiective operationale

O1-sa explice notiunea de artropodeO2-sa cunoasca mediul de viata al artropodelor

O3-sa enumere tipurile de animale care fac parte din categoria artropodelor

O4- sa prezinte caracterele de superioritate ale artropodelor fata de celelalte nevertebrateO5-sa cunosca ciclul de imnultire al artropodelorO6-sa cunoasca importanta practica a artropodelorStrategii didactice

Metode si procedee didactice: observatia, conversatia, explicatia, informatizareaMateriale si mijloace didactice: manual, planse, desene, fise de lucru, atlas zoologic, preparate, mulaje

Forma de activitate: frontala si individuala

Continut informational: conform programei

Resurse umane:clasa de elevi

Locul de desfasurare: sala de clasaSurse informationale: manualele alternative, Metodica predarii biologiei, Ghid metodologic, Zoologia nevertebratelor, internet, Tipuri de relatii in natura-Tudor Orpis, Ed. FORUM, 1998Desfasurarea lectiei

1. Moment organizatoric verificarea frecventei elevilor si a bazei materiale a lectiei 2. Verificarea cunostintelor anterioare elevii prezinta lectia de ora trecura-Moluste(mediul de viata, clasificare, alcatuirea corpului, functiile indeplinite de organismul acestora)

3. Captarea atentiei- anuntarea temei si a obiectivelor urmarite - elevii sunt rugati sa priveasca preparatele si plansele din laboratorul de biologie, planse ce reprezinta diferite animale care fac parte din categoria artropodelor

4. Prezentarea noilor cunostinte

- definitia cuvantului artropode(etimologia cuvantului vine din limba greaca artron=impreuna si podos=hrana)

- clasificarea speciilor care fac parte din categoria artropodelor: Arahnide ( paianjenii), Crustacee ( racul ), Miriadopo ( urechelnita) si Insecte( Coleoptere- carabusul de mai, Diptere- musca de casa si Himenoptere- albinele)

- prezentarea notiunilor esentiale ale lectiei( urmarind: mediul de viata, alcatuirea corpului, functiile); -se insista asupra elementelor de superioritate ale artropodelor fata de celelalte nevertebrate evidentierea elementelor acre demonstreaza originea comuna a ortropodelor cu cea a viermilor inelati prezentarea ciclului de viata al artropodelor prezentarea importantei economice a artropodelor5. Fixarea cunostintelor si asigurarea feed-back-ului- elevii raspund la intrebarile profesorului Care este originea cuvantului artropode? Care sunt animalele care se incadreaza in aceasta caterorie? Care sunt elementele structurale noi aparute la artropode? Care sunt adaptarile artropodelor la mediul de viata?

Cum se inmultesc artropodele?

Care au importanta economica?Care sunt daunatoare si cum le putem combate pe cele daunatoare?

6. Stabilirea concluziilor -reluarea aspectelor esentiale7. Evaluare notarea activitatii elevilorEvenimentul didacticActivitatea de nvareMetode i procedee

evaluare

Ce face profesorulCe face elevul

1. Captarea atenieiPregtesc climatul socio afectiv necesar actului nvariiPregtete materialul necesar pentru lecie

2. Reactualizarea cunotinelor anterioare- lucrez frontal, adresez ntrebri, urmresc elaborarea rspunsurilor, dac realiazeaz conexiuni ntre noiunile discutate Ascult, gndesc, rspundConversaia frontal

comparaia

3. Enunarea obiectivelor operaionale- anun titlul leciei, l scriu pe tabl

- comunic clar obiectivele operaionale ale leciei:

O1-sa explice notiunea de artropode

O2-sa cunoasca mediul de viata al artropodelor

O3-sa enumere tipurile de animale care fac parte din categoria artropodelor

O4- sa prezinte caracterele de superioritate ale artropodelor fata de celelalte nevertebrate

O5-sa cunosca ciclul de imnultire al artropodelor

O6-sa cunoasca importanta practica a artropodelorAscult, scriuexplicaia

4.Prezentarea coninutului i sarcinile noii nvri- prezint notiunile noii

-prezint etimologia cuvantului artropod (din limba greaca arthron=articulat si podos=picior)

-clasific animalele care fac parte din categoria artropodelor: Arahnide ( paianjenii), Crustacee ( racul ), Miriadope ( urechelnita) si Insecte( Coleoptere- carabusul de mai, Diptere- musca de casa si Himenoptere- albinele)- explic noiunile noi

- realizez schema logic sub forma unui tabel(prezentat in anexa 1 si anexa 2)- ascult, observ, scriu, deseneazaConversaia

Observaia

5.Obinerea performanei- cer elevilor s aplice cele nvate

- adresez ntrebri clasei- ascult, gndesc, rspundActivitate frontal

6. Asigurarea feed back-ului- urmresc activitatea elevilor- rezolv cerinele de pe fia de lucruActivitate individual

ANEXA1-asa va arata tabla si caietul elevilorCARACTERISTICIPaianjenulRacul

Mediul de viata-in toate mediile de viata

-acvatic

Alcatuirea corpului- este acoperit cu o cuticula formata din chitina

- 2 parti: cefalotorace si abdomen

Cefalotorace:

- D-8 oceli=ochi simpli

-V- gura marginita de 2 maxile puternice, in fata gurii sunt 2 chelicere taioase si veninoase

- 4 perechi de picioare articulate terminate cu gheare

Abdomenul:

- voluminos

P- 6 filiere prin care elimina o substanata cleioasa folosita la constructia panzei

-acoperit cu o crusta alcatuita din chitina si calcar

-2 parti: cefalotorace si abdomen

Cefalotorace:

- 2 perechi de antene

- 2 ochi compusi si mai multi ochi simpli

V- gura prevazuta cu falci taioase

- 5 perechi de picioare inegale

Abdomenul:

- 7 segmente prevazute cu muschi puternici

- ultimele 2 segmente formeaza inotatoarea codala

Aparatul circulator- inima pentagonala

- sangele albastru

FunctiiRespiratia- pulmonara completata de respiratia prin trahee

Hranirea carnivor

Inmultirea-prin oua Respiratia- branhiala

Hranirea- omnivor

Inmultirea- prin oua

Importanta practica-daunatori-comestibili

Anexa 2- asa va arata tabla si caietul elevilorCOLEOPTERE SI DIPTEREInsectaAp.bucalAripi Picioare Inmultire

Carabus -pt taiat si mestecat2 perechi, una chitinoasa= elitre si una membranoasaTerminate cu ghiare ce care se agata de frunzeMetamorfoza completa

Musca - divolvat si supt2 perechi, cea membranoasa bine dezvoltata si cea chitinoasa redusa=balansiereTerminate cu pernite moi si lipicioasecu ajutorul carora adera pe suprafete netede sau lucioase

HIMENOPTERE SI LEPIDOPTEREINSECTAAp. bucalAripi Picioare Inmultire

Albina- pt. lins si supt- 2 perechi de aripi menmranoase, subtiri, care in timpul zborului se leaga intr-un mecanism numit frana- 3 perechi de picioare articulate, terminate cu gheare

- pe perecea 3 are cosulete pentru stransul polenuluiMetamorfoza completa

Fluterele - pt. supt- 2 perechi de aripi menbranoase acoperite de solzi- 3 perechi de picioare articulate, terminate cu gheare cu care se agata de flori

Legenda albinei si a paianjenului

O femeie saraca avea doi copii: un baiat si o fata. Ei au plecat n lume, spre a-si cstiga cele necesare traiului. Baiatul a intrat ucenic la un tesator de pnza, iar fata cara pietre pentru zidari. n ceasul mortii, mama si chema copiii lnga ea. Fata a venit imediat, dar baiatul nu a vrut sa vina. Mama l-a iertat, dar dupa moartea ei, fata s-a prefacut n albina, iar baiatul n paianjen. De atunci, paianjenul traieste singur, vesnic singur, fara frate si fara surori si fara parinti. El fuge de lumina si vesnic si tese pnza prin locuri ntunecoase, si e posomort si suparat, iar oamenii l urgisesc si, oriunde l afla, i strica pnza si pe el l fugaresc si l omoara. Albina, de atunci, este vesela si toata ziua zboara de pe o floare pe alta si traieste cu parintii ei, cu fratii si cu surorile ei la un loc. Oamenii o iubesc si o vad cu drag, caci ea cu toti si mparte ceea ce aduna si tuturor le da mierea ei.

Pianjenii: specia de paianjeni golasi europeni si nord-americani doboara victimele cu ajutorul unui material lipicios ce tasneste in doua jeturi subtiri din maxilpalpi. Paienjenii stropesc rasina in zig-zag pe victima, imobilizand-o.

Paianjenul aruncator Australian, confectioneaza o plasa mica pe care o tine intinsa intre cele patru picioare anterioare.Cand o insecta trece sub paiajen, acesta intinde plasa cat poate prin deschiderea picioarelor. Dupa aceea se lasa peste insecta cu plasa intinsa, o prinde si o trage in ascunzatoare. Paianjenul aruncator de plasa are o vedere excelenta.Vaneaza mai ales noaptea si este mai sensibil la lumina decat majoritatea animalelor.

Paianjenii saritori vaneaza ziua, apropiindu-se tiptil de prada, apoi fulgerator o doboara. Salturile lor sunt relative mici, dar lungimea lor depaseste 20 de ori lungimea paianjenului.

RACUL Generalitati (Astacus Astacus)Racul se caracterizeaza prin faptul ca merge cu greu normal-inainte si foarte usor/rapid - inapoi.Foarte multi pasi mici facuti inainte, in urma multor tatonari, pot fi anulati prin cateva batai de coada care il duce cu mult inapoi.

Cand e lumina/zi si cei mai multi (locuitori ai lacului) isi fac treburile la lumina zilei el sta ascuns si se odihneste. Noaptea iese si cauta de mancare cu predilectie, dintre ramasitele altora (este omnivor). Dar nici macar toata noaptea (un intreg schimb 8h) nu umbla ci numai vre-o 4 ore.

Racul este o faptura foarte teritoriala: are nevoie de o ascunzatoare a lui. Si pentru teritoriul si ascunzatoarea lui, se lupta doar pana cand vine un pretendent mai hotarat (pregatit).

Racul este o vietate individualista/egocentrica: sta, mananca si isi petrece timpul - singur. Se lupta pentru teritoriu tot timpul anului si doar in perioada de fecundare umbla mai mult si interactioneaza cu ceilalti

Din cele 5 perechi de picioare, primele doua sunt de fapt doi clesti mari, pe care le foloseste pentru a prinde / lupta / speria pe altii - prin balta De cele mai multe ori, in lupte le folosesc doar ca amenintare. Sunt si batalii in care cate un rac pierde cate un cleste. Iar vestea buna este ca ii creste la loc in timp (se regenereaza mai putin de 1 an).

Racul are sange albastru Racul poate respira pe uscat circa 48 de ore.Racoaicele tin icrele fecundate sub coada si ulterior puii iesiti, mai se refugiaza (in primele 2-3 zile), tot sub coada mamei. Nu ii hraneste cu lapte

In conditii de stres intens (fierbere) se inroseste. Atunci foloseste mai mult (si deci se vad rezultatele - finalitatea). Tardiv insa tot rezulta ceva.

Carnea de rac a fost considerata mereu o delicatesa. Carnea este alba (unii spun ca are gust asemanator cu lobsterii/homarii, crevetii, crabii, puiul de balta sau de gaina). De obicei se mananca coada (unii il numesc gatlej) si carnea din cei doi clesti. Si icrele de la racoaice. Retetele sunt simple si trebuie organizata o intreaga seara / protocol centrat(a) in jurul unei astfel experiente.

Racii se prind greu si este recomandabil sa fie prinsi/gatiti de specialisti (ex: racii se fierb de vii, iar daca un rac fiert pluteste, inseamna ca era deja mort la fierbere si nu e bine, etc).

Scorpionii apartin familiei paianjenilor, fiind rudele lor , a acnelor si a capuselor. Aproximativ 1200 de specii cunoscute de scorpioni traiesc la tropice si in alte tinuturi cu clima calda.Acestor specii de scorpioni ii apartine si scorpionul urias de Guineea , cea mai mare specie a familiei paianjenilor , a carui marime ajunge si la 18 cm. Scorpionul cel mai mic are insa doar 1,3 cm lungime.

Scorpionii , painajenii si rudele acestora fac parte din clasa artropodelor , iar in cadrul acesteia din familia paianjenilor. Corpul acestor insecte de obicei este alcatuit din doua parti principale: in parte din fata cefalotoracele

( cephalotorax in latina ) care s-a format din contopirea capului cu toracele si partea din spate a abdomenului. Cea mai mare parte a corpului este cefalotoracele , insa abdomenul este cel care il scoate in evidenta in familia paianjenilor. Abdomenul acestuia este lung si segmentat , iar ultimele segmente pot fi ca o coada spre inainte , deasupra partii interioare a corpului. Coada se termina intr-un ac cu venin din cauza caruia scorpionii sunt considerati drept cele mai de temut specii de insecte din familia lor.

Picioarele pentru deplasare si cele pentru pipait.

Scorpionii au patru perechi de picioare pentru deplasare si in fata au picioarele pentru pipait in forma de gheare, care se termina in foarfece; pe acestea le gasim si la alte specii ale familiei paianjenilor. Scorpionul isi foloseste foarfecele pentru prinderea prazii. O alta caracteristica a scorpionilor este existenta unei perechi de tentacule pentru mestecare deasupra orificiului bucal care se termina tot in foarfece si pe langa acestea niste anexe in forma de pieptene la partea inferioara a corpului. Inca nu se cunosc exact functiile acestora, dar se presupune ca ajuta la respiratie sau folosesc la sesizarea vibratiilor solului. Culoarea scorpionilor este foarte variabila, gasim astfel scorpioni de culoare maro sau chiar neagra.

Sub umbra intunericului

Familia paianjenilor nu se confunda cu insectele, chiar daca aceste doua clase au trasaturi asemanatoare, specile lor sunt de dimensiuni mici, au schelet exterior si au mai mult de doua perechi de picioare, scorpionii insa - ca si paianjenii se deplaseaza pe patru perechi de picioare. Scorpionii, contrar multor specii de insecte, nu au antene pentru orientare. Ei vaneaza noaptea, iar in timpul zilei se retrag in crapaturi, sub pietre sau frunze, sau chiar in cladiri parasite, goale. Probabil ca tocmai din aceasta cauza, in urma evolutiei s-a format in acest fel modul lor de viata, pentru ca principalele prazi printre care specii de tarhani si greieri ies din ascunzisuri in timpul noptii. Faptul ca scorpionii prefera crapaturile sau adapostul pietrelor poate i periculos pentru om, pentru ca se poate intampla sa-si faca ascunzatoare in imbracaminte, incaltaminte sau in sacii de dormit, iar daca este deranjat in timpul odihnei poate intepa cu usurinta proprietarul acestor obiecte.

Veninul scorpionilor

Daca este speriat sau atacat, scorpionul isi indoaie coada deasupra capului si isi inteapa dusmanul. Exista doua tipuri principale de venin:primul omoara sau paralizeaza doar nevertebratele, asupra omului nu are un efect mai grav decat intepatura unei viespi, chiar daca peovoaca intepaturi usturatoare. Al doilea tip de venin poate insa sa provoace moartea omului deoarece paralizeaza inima si nervii care inerveaza muschii toracelui. Acest tip de venin este produs de mai multe tipuri de scorpioni; acestia pot sa omoare cu o intepatura un caine in doar sapte minute, un om in cateva ore si sunt foarte periculosi pentru copii. Sansele de supravietuire cresc insa foarte mult daca victimei i se administreaza antidotul corespunzator.

Chiar daca sunt intalniti in primul rand in tinuturile calde, scorpionii se regasesc pe fiecare continent si insula mai mare, cu exceptia Greonlandei, Antarcticii, si Noii-Zeelande. Scorpionii pot fi gasiti si in Europa, in partea nordica, pana in Germania, si o specie numita Euscorpius flavicaudis s-a gasit si in insulele britanice, dar specia aceasta nu este periculoasa pentru om.

Vanatoarea si hrana

Scopionul isi localizeaza prada in timpul vanarii cu ajutorul curentilor de aer sau din vibratiile terenului. Dupa ce o localizeaza, se apropie de ea si se arunca asupra sa si o prinde cu ajutorul foarfecelor. In acel moment este aproape sigur invingator pentru ca in caz de nevoie isi indoaie coada si isi omoara prada cu ajutorul veninului. Gura scorpionilor nu este foarte mare, de aceea trece destul de mult timp pana cand reusesc sa taie in bucati si sa consume prada cu ajutorul organelor bucale. Tesuturile moi si fluidele ajung in stomacul scorpionilor. Ei nu trebuie sa vaneze zilnic datorita sistemului lor digestiv deosebit de eficient;la fel, organismul lor utilezeaza foarte bine si continutul de apa al umorii prazilor.

Ciclul de viata

Unele specii de scorpioni au un dans nuptial rafinat care poate dura mai multe ore. Masculul o prinde pe femela de picioarele de pipait si o impinge inainte si inapoi intr-o miscare du-te-vino. Sperma este ejaculata pe sol, iar femela o aranjeaza in asa fel incat aceasta sa ajunga in orificiul genital. Sperma ajunsa in organele genitale ale femelei o poate fecunda de mai multe ori.

Femela poarta ouale in corp chiar si un an, iar progeniturile sunt aduse pe lume vii; unele specii nasc un pui, altele chiar o suta. Astfel, nasterea poate sa tina mai multe zile, dar la majoritatea speciilor are doua etape, cu o pauza de 24 de ore. De obicei, micii scorpioni vin pe lume in intuneric, iar in primele zile se ingramadesc pe spatele mamei lor. Dupa aceea naparlesc, li se dezvolta un schelet exterior si astfel sunt gata sa se desparta de mama lor.