articulatii membru inferior (1).pdf
TRANSCRIPT
-
7/25/2019 Articulatii membru inferior (1).pdf
1/11
Articulatiile membrului inferior
Difera de cele ale membrului superior prin dezvoltarea intr-o masura mai mare a structurilor
adiacente unei articulatii (capsula, ligamente, grupuri musculare, suprafete articulare) in
defavoarea amplitudinii miscarilor la acest nivel.
Articulatia soldului Coxo-femurala
Articulatie sferoidala (enartroza) triaxiala
Rol postural si locomotor
Conducerea miscarilor este ligamentara
Suprafete articulare:
- Capul femural convex 2/3 dintr-o sfera, acoperit de cartilaj hialin cu exceptia regiunii
foveei capului femural la nivelul careia descriem ligamentul capului femural si elemente
vasculare
- Acetabulul concav dintr-o sfera, prezinta o suprafata articulara propriu-zisa,
suprafata semilunara, o suprafata nearticulara si incizura acetabulara
La nivelul cavitatii acetabulare descriem labrul acetabular:
-
Fibrocartilaj articular cu rol in cresterea volumului cavitatii acetabulare pana la 2/3 dintr-o sfera
- In sectiune coronala are o forma triunghiulara descriindu-i astfel trei fete:
baza inserata la nivelul sprancenei acetabulare
fata externa catre capsula articulara
fata interna catre capul femural
- Se poate osifica limitand amplitudinea miscarilor
- Marginea libera descrie un cerc cu raza mai mica decat raza cercului descris la nivelul
sprancenei acetabulare
-
7/25/2019 Articulatii membru inferior (1).pdf
2/11
Mijloace de unire:
1.Capsula articulara apare ca un manson cu forma conoida ce se insera cu baza la nivelul bazei
regiunii acetabulare, pe spranceana acetabulara si pe labrul glenoidal iar varful pe colul femural,
pe linia intertrohanterica respectiv la 1 cm medial de creasta intertrohanterica.
Trohanterul mare, mic si fosa intertrohanterica raman extracapsulare astfel incat liniile de
fractura la nivelul 1/3 laterale a colului femural in regiunea anterioara sunt intracapsulare iar in
regiunea posterioara raman extracapsulare
Fibrele conjunctive de la nivelul capsulei articulare prezinta directie circulara in regiunile
profunde si longitudinala in regiunile superficiale fiind in tensiune fiziologica. In coxartroza apar
pozitii antalgice de semiflexie si usoara rotatie laterala cu diminuarea tensiunii caspulare
2.Ligamentul iliofemural este cel mai puternic ligament in regiunea anterioara a articulatiei, de
forma unui evantai, cu originea inferior de spina iliaca antero-inferioara si insertia pe linia
intertrohanterica. Prezinta doua fascicule:
- superior ilio-pretrohanterian care limiteaza miscarile de adductie si rotatie laterala
- inferior care limiteaza miscarea de extensie a coapsei
Rol in fixarea capului femural in articulatie
3.Ligamentul pubo-femural anterior de articulatie. Are originea pe eminenta iliopectinee, creasta
pectinee si ramul superior al pubisului iar insertia anterior de trohanterul mic. Limiteaza abductia
si rotatia laterala
Impreuna cu ligamentul iliofemural realizeaza complexul ligamentar WELCKER
4.Ligamentul ischiofemural situat posterior de articulatie cu originea la nivelul ischionului
inferior de acetabul descriind 2 directii si anume fasciculul ischiocapsular(regiunea orbiculara)
respectiv ischiosupracervical catre trohanterul mare si insertia anterior si superior de fosa
trohanteriana
Limiteaza miscarile de adductie si rotatie mediala
5.Zona orbiculara sau ligamentul lui Webber poate fi pus in evidenta dupa sectionarea capsulei
articulare.
Contine doua tipuri de fibre:
-cu origine inferior de spina iliaca antero-inferioara ce inconjura colul femural
-proprii, semicirculare, paralele cu spranceana acetabulului
Rol in solidarizarea ligamentelor descrise anterior
-
7/25/2019 Articulatii membru inferior (1).pdf
3/11
6.Ligamentul capului femural cuprins intre foveea femurala si fosa acetabulara de lanivelul
careia pleaca trei fascicule de fibre catre:
-ligamentul transvers al acetabulului
-regiunii anterioare a incizurii acetabulare
-regiunii posterioare a incizurii acetabulare
Limiteaza miscarile de adductie si rotatie laterala
7.Sinoviala tapeteaza capsula articulara la interior.
Poate ridica plici dintre care una este constanta, plica pectineo-foveala pe fata inferioara a colului
femural.
Poate comunica cu bursa iliopsoasului.
Prezinta un fund de sac inferior de ligamentul ischiofemural
Biomecanica articulatiei coxo-femurale
Miscarile realizate in aceasta articulatie nu sunt pure
Axul miscarilor de flexie si extensiecorespunde axului longitudinal al cavitatii acetabulare
Flexiaeste asociata cu rotatia mediala fiind limitata de ligamentul ischiofemural, se poate realiza
pana la 90cu genunchiul in extensie respectiv pana la 130cu genunchiul in flexie
Agenti motori flexori: mm iliopsoas, tensor al fasciei lata , croitor, cvadriceps. Peste orizontala
mm pectineu si fasciculul anterior al muschiului fesier mijlociu si pana la orizontala mm gracilissi adductori
Extensiaeste asociata cu rotatia laterala si este limitata de ligamentul iliofemural
Agenti motori extensori: mm. fesier mare, biceps femural, semitendinos, semimembranos
Abductia si adductiasunt realizate dupa un ax sagital prin capul femural
Abductiaeste limitata de ligamentele pubofemural in flexie si iliopretrohanterian in extensie
respectiv spranceana acetabulara
Agenti motori abductori: mm. tensor al fasciei lata, fesier mijlociu, piriform, fesier mic
Adductiaeste limitata de ligamentul ischiofemural si fibrele superioare ale ligamentului
iliofemural
Agenti motori adductori: mm. adductori lung, scurt si mare si gracilis
Rotatia mediala si lateralase desfasoara dupa un ax vertical
Amplitudinea rotatiei laterale este de 15 in extensie si de 100in flexie si abductie
-
7/25/2019 Articulatii membru inferior (1).pdf
4/11
Agenti motori rotatori laterali: mm fesier mijlociu, fesier mare, patrat femural, obturator intern,
gemeni superior si inferior si obturator extern
Amplitudinea rotatiei mediale este de 30
Agenti motori rotatori mediali: mm fesier mic, mijlociu, semimembranos si gracilis
-
7/25/2019 Articulatii membru inferior (1).pdf
5/11
Este 0 trohlee cu ginglim
cu
conducere ligamentara.
Fete articulare:
1
Pt femur:
- cei 2 condili femurali, acoperiti de cartilaj
hialin
- fata pate lara de pe femur
Condilul medial - e mai mare, mai proeminent. Din aceasta
cauza tibia face
cu
femurul un unghi deschis lateral, cu valoare de
170-175 grade, ce poarta numele de genu valgum fiziologic.
In rahitism condilul medial este mult mai mare, ceea ce
micsoreaza acest unghi - genu valgum patologic.
In cazul patologic
in
care condilul lateral este mai mare decat
cel medial,
se
descrie genu varum. Acesta este intotdeauna
patologic.
Axele celor doi condili sunt divergente posterior.
Intre condili se gaseste fosa intercondiliana
Privit din lateral, conturul unui condil poate
fi
descris:
un
cerc anterior
cu
raza de 45 mm
un
cerc posterior
cu
raza de 17-20 mm
Aceasta caracteristica se descrie biomecanic printr-o
componenta
de
rotatie
si
una de translatie,
in
timpul miscarilor
de
flexie si extensie.
2 Pt tibie: -
platoul tibial
cu
2 fete condi,are acoperite
cu
cartilaj hialin; sunt ovalare si usor concave. Intre ele se afla eminenta
intercondiliana,
ce
prezinta 2 tuberculi intercondilieni: medial si
lateral. Anterior si posterior de eminenta se gasesc ariile
intercondiliene anterioara respectiv posterioara.
3 Pt patela:
- fat a articulara a rotulei. Aceasta are
creasta sagitala care imparte intr-o fata laterala, mai mare,
si
fata
mediala, mai mica .
.Suprafetele condililor femurali si a platoului tibial
nu
sunt
complementare congruente). Pentru restabilirea congruentei exista
in
articulatie 2 meniscuri: unul medial
si
unullateral. Acestea sunt
cartllaje semicirculare care
pe
sectiune frontala prezinta:
1
-
7/25/2019 Articulatii membru inferior (1).pdf
6/11
margine mediala - mobila, subtire
fata superioara - concava
fata inferioara - plana
fata laterala - plana, aderenta 'Ia capsula
Meniscul medial - e mai mare, mai lat, mai putin mobil, cu
extremitatile rna; indepartate, dispozitie
in e .
Meniscul lateral - e mai mic, mai mobil, mai ingust, cu varfurile
inserate pe versantii anterior si posterior ai eminentei intercondiliene
- dispozitie in inel.
Extremitatile anterioare ale meniscurilor sunt unite prin
ligamentul trensvers al genunchiului.
Asadar, extremitatile menisca'
e
sunt fixe iar restul meniscurilor
sunt mobile si se misca simultan cu condilii femurali. Datorita
aderentei la capsula ele pot
fi
rupte cind sunt prinse intre femur
si
capul tibiei - articulatia se blocheaza. In acest caz, meniscurile
trebuie scoase si
in
articulatie se sinteUzeaza un neomenisc.
Mnloace
de uni,re:
apsula
se insera la periferia suprafete'lor articul'are. Pe femur,
epicondilii raman extracapsuJar. .
In
fosa intercondiliara, fibreJe 'ligamentelor incrucisate se
amesteca cu cele ale capsulei.
Anterior, capsula prezinta
un
orificiu pentru patela.onferior,
capsula inconjoara
si
articulatia tibio-fibulara superioara.
Datorita aderentei la capsula, meniscurile impart capsula in 2
etaje : superomeniscal si inferomeniscal.
Ligamente
1.
ligamentul transvers
l
genunchiului
2.
tendonul rotulian
are forma de trapez cu origine pe rotula
se insera pe tuberozitatea tibiala
este turtit antero-posterior
superior de rotula se insera tendonul muschiuhJi
cvadriceps femural
rotula este considerata os sesamoid
din tendonul rotulian pleaca lateral expansiuni
fibroase (retinacule)
intre tendon
si
tibie se afla bursa pretibiala
inferior de.rotula se gaseste corpul gras infrapatelar .
2
-
7/25/2019 Articulatii membru inferior (1).pdf
7/11
3.
ligamentul colateral medial
fasciculul suprameniscal - coboara de pe
epicondilul femural pe capsula in dreptul meniscului
fasciculul inframeniscal - urca de pe condilul medial
al
tibiei pe capsula
in
dreptul meniscului.
4.
ligamentul
col ter ll ter l
se intinde intre epicondilul
lateral
al
femurului
si
capul fibulei, fara aderenta
la
capsula.
5. ligamentul incrucisat anterior
origine: in aria intercondiliana anterioara
insertia: fata mediala a condilului lateral
6. ligamentul incrucisat posterior
origine si insertie invers fata de LlA
7.
liqamentul popliteu oblic
reprezinta tendonul recurent al muschiului
semimernbranos
originea: aria intercondilara posterioara
insertie: fata laterala a condilului medial
8.
liqamentul arcuat
origine: aria. intercondiliana posterioara
insertie: epicondi'lul
l
lateral
fibrele arcuate trec peste muschiul popljteu
si
se
insera pe varful fibulei, -
Sinoviala
tapeteaza capsula
in
interior
.are funduri de sac:
o suprapatelar - se continua cu subcvadriC'ipan, este
locul de electie pentru punctia a,rticulara prin lateral.
o
irrfrapatelar
o
prepatelar
o
Subgastrocnemian medial
o
Subgastrocnemian lateral
o
Sub muschiul popliteu
n
clinica sunt numite funduri de sac (lateral si medial) regiunile
capsulei de 0 parte si de alta a tendonului rotu'lian. Cand se
acumuleaza lichid
in
cavitatea sinoviala, aceste regiuni bobmeaza.
Bursa suprapatelara - incepe pe femur, la marginea carti,ajului
hialin, pe fata anterioara femurala. Se reflecta pe fata posterioara a
tendonului cvadricepsului, f o ~ m n d bursa subcvadricipitala. Se insera .
3
-
7/25/2019 Articulatii membru inferior (1).pdf
8/11
la marginea rotulei si formeaza de 0 parte si de alta cate 0 plica alara.
Acestea se unesc inferior
si
formeaza plica infrapatelara. Mai jos
formeaza bursa peritibiala (infrapatelara) si se insera
pe
condilii
tibiali.
Posterior, sinoviala tapeteaza fata laterala a ligamentelor
incrucisate. Astfel, ele raman extraart,cular.
iomecanica
1. Flexia/extensia
x transversal prin condilii femurali, in etajul
suprameniscal
Muschii flexori:
o
Mm posteriori ai coapsei
o
Croitorul
o
Gracilis
o
Gastrocnemian
Muschii extensori:
o
Cvadriceps
o
Tensor al fasciei lata
2. Miscarea de rotatie mediala/laterala
x vertical prin eminenta intercondiliana
Muschii rotatiei media'
e:
o
Semimembranos
o
Semitendinos
o
Gracilis+croitor
o
Gastrocnemian medial
o
Popliteu
Muschii rotatiei laterale:
o
Biceps femural
o
Gastrocnemian lateral
3.
Miscarea de inclinatie
m e i
/Iaterala
Efectuata de examinator. Cand tibia este flectata si fixa
se misca femurul
si
meniscurile
pe
tibie
In
pozitie de flexie si fixare a femurului, se misca tibia pe
el. In mers, ambele oase se misca simultan.
4
-
7/25/2019 Articulatii membru inferior (1).pdf
9/11
~ t t c i d i i t l a t l b l f J b u l a r a superloata -
este
0
articulatie
planiforma
Fete articulare:
fat a tibiala de pe capul fibulei
fata fibulara de pe partea laterala a condilului Iateral
al
tibiei
Mijloace de unire:
Capsula - este mai groasa anterior
si
se lnsera
la
periferia
suprafetelor articulare.
Ligamente: ligamentele anterior si posterior ale capului
fibulei.
Articulatia tibiofibulara inferioara - este
0
sindesmoza
Fetele articulare nu sunt acoperite de cartilaj
si
sunt unite prin
ligamentele tibiofibulare anterior
si
posterior. Cand exista,
sinoviala este un
diverticul din articulatia talocrurala.
Fete articulare:
pe
epifiza inferioara a tibiei, fata articulara inferioara
se
prelungeste
cu
fat a maleolara mediala _
fata maleolara a f,bulei,
ce
formeaza
cu
tibia -scoaba tibio
fibulara
trohleea talusului. Aceasta are diametrul anteroposterior
mai Iung decat scoaba tibiofibulara. Astfel, m:scarile
de
flexie
si
extensie pot fi mai ample.
MiUoace de uni,re
Capsula -
se insera la periferia suprafetelor articu'lare
si
este mai laxa
si
mai subtire
in
partea anterioara
si
poster,oara.
Ligamente
o
ligamentul medial - leaga maleola tibiei de navicular,
calcaneu, colul talusului, corpul talusului
o lig mentull ter l
leaga maleola fibulei de calcaneu,
colul talusului, corpul talusului
Sinoviala - captuseste capsula si are 2 funduri de sac:
anterior
si
posterior
5
-
7/25/2019 Articulatii membru inferior (1).pdf
10/11
Biomecanica:
Miscari de flexie dorsa.lasi plantara
Axul este transversal prin articulatie
Flexia dorsala se poate face prin ridicarea piciorului
s u
inclinarea gambei. Muschii sunt cei din regiunea anterioara
a gambei
Flexia plantara e realizata de peronieri si muschii posteriori
i
gambei.
si articulatia
2 articulatii: articulatia
talocalcaneonaviculara
1.
rticulatia talocalcaneeana - este
0
articulatie elipsoidala.
Fete articulare -
fetele articulare posterioare ale talusului
si calcaneului
Mijloace de unire
o Capsula
o
Ligamente:
taloca/canean latera/
talocalcanean medial
lama posterioara a ligamentului talocalcanean
interosos. Acest ligament este foarte puternic
si
se gaseste in sinus tarsi.
2. rticulatia talocalcaneonaviculara -
este
0
articulatie
sferoidala
Fete articulare
o Suprafata convexa, reprezentata de capul talusului
o
Suprafata concava, formata dinspre anterior spre
posterior de:
Fata concava a navicularului
Ligamentul calcaneonavicular plantar
Cele 2 fete talare (anterioara
si
mijlocie) de
pe
fata superioara a calcaneului
Mijloace de unire:
o
Capsula
o Ligamente:
Calcaneonavicular plantar
6
http:///reader/full/dorsa.lahttp:///reader/full/dorsa.la -
7/25/2019 Articulatii membru inferior (1).pdf
11/11
Lama anterioara a ligamentului talocalcanean
interosos
Talonavicular dorsal
Ligamentul bifurcat, care leaga calcaneul
de
navicular si cuboid
So la
planlsT
Piciorul are bolta longitudinala si bolta transversala
1. olta longitudinala
este formata dintr-un arc medial si unul
lateral
Arcul medial este format din: talus, navicular, cuneiforme si
metatarsienele 1-3
Arcul lateraleste format din: calcaneu, cuboid
si
metatarsienele
4-5.
Deoarece cuboidul conecteaza cele 2 arcuri,
el
reprezinta cheia
de
bolta. Astfel, fractura lui duce la prabusirea boltei.
2. olta transversala
este formata din 2 arcuri:
un
arc anterior, format de capetele metatarsienelor
un
arc posterior, format
de
cuboid si cuneiforme
In concluzie, piciorul se sprijina
pe
:
capetele metatarsienelor
calcaneu
marginea laterala
Bolta piciorului trebuie sa faca fata unor forte inconstante.
Pentru aceasta, este intarita de:
conformatia oaselor pictorului, mai late dorsal decat
plantar
trabecule osoase dispuse
pe
directia arcurilor
aponevroza plantara uneste punctele de sprijin
si
nu
permite indepartarea lor (sectionarea
ei
duce la
prabusirea boltei)
tonusul muscular mentine in tensiune arcurile
Degetele
au
rolul de a creste suprafata
de
sprijin, miscarile lor
avand importanta secundara.
7