ACADEMIA DE $TIINTE A MOLDOVEIINSTITUTUL STUDIUL ARTELOR

*ffqffi#ffiffi ffi&mwffiffiffi

1887-1940

$fiinfa

euPn:rfl5

Kspecfegenelale.Artap1asticdmodern6dinBasarabia

€apifOlUl 1. Constituirea artei plastice basarabene. Anii 1887-19i8

eapitOlUl 2. n*aplasticd din Basarabia intre anii 1918-1940 .

€oncluziifr,eproducefiBiograliiSlofe bibliogralicelisfa ilusfrafiilorXndice de nume

Kbrevienift,esume

AA7W

5

16

45E2

97

131

150

153

156

158

159

ltta plasfici moderni din Easarabia

).- lin

8I

tfl

KSPECTE GERERTTLE

ln istoria artei plastice din Republica Moldova un loc important il def,ne perioada de timpdenumitl prin termenul conven,tional ,,basarabean[". Cuprinzdnd o perioadf, istoric5 relativ intins[ indezvoltarea culturii - din 1812 qipdn[in 1940, acestprocesnuse caracteizeaziprinomogenitateindesfrgurarea sa gi cunoagte mai multe particularitSfi, in funcfie de intervalul de timp la care ne referim.

Datoritd circumstanfelor concrete, arta plasticd din Basarabia cunoagte doud perioadeprincipale in dezvoltarea sa.

in prima etapi este continuatd elaborarea principalelor forme ale artei medievale - icoana,pictura qi catapeteasma, care, in linii generale, se bazeazd pe tradiliile secolelor precedente,indeosebi pe cele ale secolului al XV[I-lea, evidenliindu-se totodatl prin noi c[utdri in sensulreinnoirii procedeelor plastice care delimite azd, qi marcheazl sfhrgitul elului mediu in Moldova.

Icoanele dinprimajumdtate a secolului alXD(-lea se caracterizeazdpinapailiareliefului in calitatede component suplimentar al picturii, acesta fiind completat prin tratarea accentuati a formei gi volumului,prezente in icoana moldoveneascd incd din secolul al XV[-lea1. Utilizarea clarobscurului, a unor nuantegi tonuri de culoare este incd una dintre trls[turile esentiale ale icoanelor din aceasti perioadS.

Aceste tendinle sunt specifice creatiei mai multor zugtavi, fiind dominanti in operele semnatede Constantin qi Mardare, Jezechil, Gherasim, Ioan Iavorschi etc2.

Ceade-a doua perioad[ de evolujie a arteiplasticedinBasarabiaincludeaparifagiconstituirea,pe la sfrrgitul secolului al XIX-lea * inceputul secolului al XX-lea, a artei plastice modeme.

O particularitate distinct[ a procesului artistic din Basarabia o constituie lipsa unei relaliide continuitate dintre cele doud etape, ce ar delimita epoca de tranzi\ie de la arta bisericeascS lacea laicd, aga cum, de exemplu, aceast[ delimitare s-a produs prin intermediul ,,portretuluinaiv" sau al ,,parsunei", in Romdnia, ldrile Balcanice, Ucraina gi Rusia. Din aceastd catzdinartamedievald basarabeand atestdm unele elemente ale culturii laice tocmai in a doua jumdtate a

secolului al XVIII-lea. Aceastd constatare se referS, mai intdi de toate, la gravura de carte, la acestcapitol evidenliindu-se M. Strelbifchi, care a pus baza unor astfel de domenii ale artei ca porketul,tabloul istoric etc.3, ca mai apoi operele acestuia sd serveascb drept modele pentru zugravii de icoane.

Cele mai timpurii lucriri create in domeniul graficii aparlin totuqi gravorilor strdini. Operelede acest fel erau in majoritatea lor consacrate rbzboaielor ruso-turce qi reprezentau scene de luptisau imagini ale cetdlilor asediate.

Astfel, D. Hudovelki redd,,Cucerirea Hotinului la 18 septembrie |J69" intr-o manier5tradilional5, narativd,, sus{inut5 de prezentarea miniaturalS a detaliilor. Acelagi procedeucompozitional comportd gi gravurile ,,Luarea cu asalt a cetdlIi Bender in noaptea de 26 spre 27septembrie 1770" sau,,Predarea cetilii Bender la 18 noiemb1re 1789", ambele aparlindnd unorautori anonimi. in raport cu acestea, acuarela,,Cetatea Benderului" (1790) de M.Ivanov, carein timpul rdzboaielor ruso-turce s-a aflat in statul-major al armatei ruse condus de Gr. Potiomkin,comport[ un monumentalism mai pronunlat.

Studiul de faJI urmbregte cercetarea apariliei qi constituirii artei plastice moderne din Basarabia,aceasta fiind analizatd ?n contextul proceselor artistice din Romdnia, Rusia, Ucraina qi Europa deVest. in acest context linem s5 mentionlm cI importanta studierii istoriei artei plastice din Basarabiaeste necesard din mai multe considerente.

Mai intdi este necesar sd amintim c[ presiunea ideologicd gi ostilitate afa\d de cultura basarabeandin perioada sovieticb qi-au l6sat in permanenld amprenta atdt asupra pictorilor, cdt pi asupra crealieilor. Astfel, majoritatea plasticienilor basarabeni nu inspira incredere noului regim, pulini dintre eiaveau posibilitatea de a se manifesta plenar in crealie, de aceea unii au acceptat rigorile expresiveqi tematice ale aqa-zisului ,,realism socialist".

La cercetarea istoriei artei basarabene apar numeroase dificultAli, in acest sens mai importantfiind, de exemplu, numdrul redus al operelor care s-au pdstrat, lipsa informaliei de arhivd despreaclivilatea pictorilor gi ostilitatea regimului sovietic fa!5 de ei etc.

Un alt aspect negativ al studierii istoriei artei basarabene il constituie emigrarea pictorilor. inanii '30-'40, mul1i plasticieni, dupi absolvirea diferitelor institulii de specialitate in strdindtate, nuau revenit in Basarabia. Acest proces a continuat in 1940 gi in vara anului 1944, cind majoritateapictorilor s-a refugiat in Romdnia Soarla multora dintre cei rimagi in Basarabia nu este cunoscutd:unii au dispirut in timpul rizboiului, allii - in gulagurile sovietice.

O soartd similard au avut-o qi operele pictorilor basarabeni. Unele din ele au rdmas cunoscutenumai din cataloagele tipdrite in prima jumdtate a secolului al XX-lea. De altfel, unele colecfiiparticulare basarabene se afli in Belgia,Franla, Germania, Canada, fiind inaccesibile cercetdtorilor,iar altele din perioada interbelicd au dispSrut fhrd urmd.

Astfel, coleclia de picturd a lui Casso (tat51 ministrului instmcliunii publice din Rusia),contrar voinlei testamentare, a fost vdndutd de cdtre mogtenitoria. Aceeaqi soarti a cunoscut-o qigaleria de tablouri a inginerului Dr[goiu, care dorea s[ inilieze in Chiqindu un muzeu de art65. incondilii misterioase a disp5rut coleclia de cdrli rare a lui P. Gore6.

in timpul rdzboiului (1941-1945) au fost pierdute toate operele plasticienilor basarabeni,donate in 1939 pentru infiinfarea Pinacotecii din Chiqindu, 9i arhiva $colii de art[7. Aproape inintregime au dispdrut lucrdrile lui N. Gumalic, V. Doncev, M. Saharov, L Bulat, L. Arionescu-Baillayre, A. gi M. Starcevschi, H. $ah, N. Ivanova, I. Filatiev etc., care, potrivit publicafiilor deepoc[, au participat activ la diferite expozilii.

Mai tArziu, in anii '70, din considerente de ordin ideologic, n-a ajuns de la Bucuregti laChiqindu colec{ia de arti plasticd basarabeani donat[ prin testament de cbtre cunoscutulistoric Gh. Bezviconi8, coleclie care, de fapt, a impdrtdgit soarta mai multora. Un rol nefast ajucat qi politica de achizilie din anii '70, cdnd pu{ine opere ale pictorilor basarabeni ce-qicontinuau activitatea in fosta R.S.S.M. au nimerit in fondurile muzeale.

O influenld negativd asupra studierii istoriei artei plastice din Basarabia au alut qi dogmele ,,realismuluisocialist", care etichetau toate realizdrile plasticienilor din deceniile precedente cu calificativele,,formalism" sau,,avangardism" qi le amintea doar la rubrica ,,fenomene negative" ale trecutului.

in studiul de fald autorul igi propune o incercare de a dezvdlui condiliile gi sursele care aucondus la apai\ia qi formarea artei moderne in Basarabia, delimit6nd particularititile generale qidistinctive ale culturii din fdrile limitrofe.

Concomitent,inbaza analizei operelor de arti din diverse state qi a proceselor de constituire aartei plastice, se face o primd tentativd de a determina ce reprezintd arta basarabeand gi care estelocul ei in cultura europeand.

Numdrul insuficient de opere pdstrate gi cunoscute p6nd in prezent, atitudinea ostild aoficialitdlilor sovietice falb de cultura qi istoria Basarabiei in general, negarea realizdrilor devaloare din anii '20-'40 au fost niqte obstacole serioase in studierea, valorificarea qi evaluareaprocesului artistic din Basarabia.

Pentru a completa lacunele existente, autorul analizeazd conlinutul cataloagelor, apdrutepe parcursul a 40 de ari, studiazl,presa periodicd din Basarabia, Romdnia gi Ucraina, arhivele

S( Krfa plasficd modepni din EasarabiaSSrl+

,km-ul,,r,.rqediifii{,

;ieaneli@Ilre el

cf,Freslve

lmFortant

despre

In

,nuG{filratea

ta.'.

.Moscutecolecfii

of,

oc Rusia),i@rl-$ut-o $i

jr :rt6'. In

:;-*:abeni,

'il0[i. .i:::'ape in* :-:onescu-

uusl:.:iiior de

ce-$l

*-.:-tSmUlui

-:l:alivele: i:-.tIUlUi.: ; ;f,fe OU

.-:::a1e gi

- -,.::uire a

. -::- este

, - siila a

.-- lr de

, ,,.laf ea

.-:irute,_ ,,r cie

qi fondurile unor muzee din Chiqindu, Bucureqti, Sankt-pe-tersburg qi Odesa, amintirile unor pictori, cdt qi o parte dincolecliile particulare existente.

in acelaqi timp, este cercetat qi procesul de instruire aspecialiqtilor in domeniul arlei plastice din mai multe qcoli deartb naliona16, eare a stat la temelia constituirii culturii laice. inprivinfa problemelor de ordin general au fost utilizateparticularit[lile indirecte ale tendin]elor in dezvoltarea culturiidin unele ldri asemdn[toare celei din Basarabia.

Limitele cronologice de formare gi de evolutie ale arteibasarabene includ procesul de instruire artisticd din anii '90 aisecolului XIX gi anul 1940 (ocuparea Basarabiei de UniuneaSovieticd). intre aceste limite temporale arta plasticdbasarabeand cunoaqte doud perioade care marcheazd etapeleei de aparilie qi constituire.

Prima etap[ cuprinde anii 1887-1918, avdnd dreptprotagonigti primii absolvenli ai Academiei de Arte dinSankt-Petersburg, organizarea qcolii de desen din Chiqindu,aparilia primei Societdli de arte plastice gi a expoziliiloracesteia. Etapa datd cuprinde perioada de aflare a Basarabieiin componenla Rusiei tariste.

EIapa a doua include perioada anilor 1918-1940 9iinregistreazd schimbdri esenliale in statutul social, economic Aipolitic al Basarabiei ca urnare a unirii acesteia cu Romdnia.

Anii '30 '40 ai secolului al XX-lea marcheazl"constituirea qi inflorirea artei plastice basarabene. Aparilia$colii de Arte Frumoase, continuarea studiilor la Iagi giBucureqti, in diferite centre europene s-au soldat cu realizdride valoare gi consemneazi includerea artei basarabene incircuitul de valori europene.

in prima etapd se simte dominafia artei ruse, sub influen{ac[reia in Basarabia apare arta moderni. La constituirea arteibasarabene un rol important l-au jucat expoziliile peredvijnicilorruqiqiucraineni,organizate la Chiqindu in anii '90 ai secoluluial XIXlea. in aceast[ perioadd mulli basarabeni iqi fac studiile laPetersburg, Moscova, Kiev qi Odesa, asimildnd diverse modalitdlide utilizare a procedeelor plastice caracteristice gcolilor depicturd din Moscova sau Odesa.

Sub influenla expoziliilor peredvijnicilor, la Chiqindu secreeazS, $coala de desen (1887) e qi Societatea amatorilor deArte Frumoase din Basarabia (1903)10, acestea av6nd un statutidentic cu organizaliile similare din Rusia gi Ucraina.

Prin intermediul Societdlii, pictorii basarabeni organizeazd laChigindu expozilii comune, unde, deopofivd cu peredvijnicii, expunsuccesiv qi reprezentan{ii altor asocialii ruse (de exemplu, pictoriidin ,,Lumea artelor", ,,Valetul de caro" g.a.11). De altfel, pictorii

1. Interiorul unei case din Chigindu.Sfiirglfu/ secolului al XIX-lea

2. Atelierul lui L Repin Ia Academiade Afte din Sankt-Petersburg. incentru, in genunchi - E. Mategevschi.Caricaturd de autor anonim. 1896-1903

W

3. A. Baillayre (nr.15) impreund cuV- Burliuk, D. Burliuk g.a. la expozilia.,Desenele scriitoilor contemporanila expozilia impresionigtilor".Fotografie din revista ,,Ves mif'. 1916

4. A. Pldmddeald gi A. Baillayre laexpozilia lui Gh. Pojedaev (incentru). 1920. Arhiva na,tionald aRepublicii Moldova

basarabeni, in funclie de perioada de studii in centrele de culturI aleRusiei, se aflau sub influenta unor diverse tendinle artistice.

inceputul celei de-a doua etape coincide cu anul 1918,cdnd, prin votul majoritar al ,,Sfatului !6rii", Basarabia se

reuneqte cu Romdnia. in Chigindu sunt organizate $coalade Arte Frumoase (1918)1'? gi Societatea de Arte Frumoase(192I)13, acestea iniliind in comun expozilii de arte plastice,aga incdt apar mai multe posibilitdti pentru studii de specialitatein Europa OccidentalS. Inifial, nu s-au semnalat schimbbriesenliale in tendinlele artistice, dar cu timpul ele au intervenitin operele tinerilor absolvenli ai $colii, dar mai ales inlucrf,rile plasticienilor cu studii frcute la Paris, Miinchen,Bruxelles etc. Sursa fundamentald in studierea artei basarabenegi a crealiei unor plasticieni o constituie fondurile MuzeuluiNalional de Artd al Moldovei, fondat din donaliile luiP. $ilingovschi (Petersburg, 1947), A. Baillayre (Bucureqti,1962), a surorilor A. qi S. Croitor-Phakadze (Moscova,1967)qi din coleclia de pdnze a lui V. Blinov (Bucuregti, 1979).Un interes deosebit prezintd informalii1e ce lin de studiile qi

activitatea pictorilor din Arhivele de Stat din Chiqindu,Bucurepti, Sankt-Petersburg gi Moscova.

Cea mai importanti gi variatd sursd rdmdne coleclia luiA. Baillayre, care include opere originale ale unor pictori ce au

activat 1a Chigindu in anii '30-'40.Despre arta plasticd din Basarabia existd un num6r redus

de materialepublicate. Informa{ii laconice inaceastdproblemdau ap5rut in presa locald abiala sfdrqitul secolului al XIX-lea,materialele respective fbcdnd, de fapt, o trecere in revistd a

vernisajelor, denumirilor unor lucrdri qi a numelor autorilor.Cea mai timpurie informalie de acest gen a apf,rut in ziarul,,Bessarabskii vestnik" (1891), anunldnd publicul despreinaugurarea celei de-a II-a expozitii ambulante de picturl gi

sculpturd a pictorilor din sudul Rusieira. in paginile sale ziarulanunla organlzarea la Chiqindu a expozi{iei de tablouri,aparlin6nd Asociajiei expoziliilor ambulante , la care erauexpuse circa 100 de operers.Asemenea treceri in revisti a

vernisajelor sunt publicate in ,,Bessarabskie oblastndevedomosti" gi in alte periodice din Chiqindul6.

Mai detaliate sunt informaliile despre expozifiile de lainceputul secolului al XX-lea, care se tipdreau cu regularitatein,,Bassarabskaja jizn"t1,,,Bessarabskaja pocita"18 $i,,Bessarabskoe slovo"1e.

Diverse materiale referitoare la crealia pictorilor gi laexpozitiile personale ale acestora apar dupd 1918, in ediliileperiodice de limbd rom6nd. in aceastd direc{ie se eviden}iazdrevista,,Via!a B asarabiei", unde adeseori, riv alizdnd cu cronica,

\-E _--l

NI

Krfa plastici msderni din Easarabia

qltrialeIESre-a enul 1918,

ff- Btstrabia Se

€izate $coala{E Afie Fnrmoase

&rte plastice,&specialitate

rrn-lt schimbiricleeu intervenit& mai ales in

h kisb Miinchen,rtei basarabene

i-*rrile Muzeului*n donaliile lui

fu\re (Bucuregti,t\loscova, 1967)

r&ruregti, 1979).c gn de studiile qi

c Srrt din Chi$indu,

:iryine coleclia luiae uoorpictoriceau

cf,rsi im numdr redus:c aceasti problemi

rc.rclului al XIX-lea,J :b;are in revistl a

*. r:umelor autorilor.Fr .: ape!-ut in ziarul*:: publicul despre

,xsrtr' r,rnte de picturd gi*

-a r.agnnile sale ziarulq;,:c.liei de tablouri,

:te . la care erau:e-'en in revistd a

i:::sr:ie oblastnde

;r. :rpozitiile de la: -::: - cu regularitate- i:_t;-,3 pocita"l8 $i

: -.-. ricrorilor gi la, ,:. -yLu, in ediliile.::-:-: se evidenliazd

- -:nd cu cronica,

erau publicate articole despre crealiaunor plasticieni, articolecare se refereau gi la analiza operelor acestora. De reguld, aceastdtrecere in revistl era prezerfiatd in calitate de publicalieredactionald, fbr[ semndtura autorului.

Pe la inceputul secolului al XX-lea, apar gi primelecataloage, care precedau inaugurarea expoziliilor comune alepictorilor basarabeni, ruqi gi ucraineni. DupI I 9l 8, recenzentulprincipal al expoziliilor gi autorul cataloagelor Societllii de ArteFrumoase devine O. Pl5mddeald, ulterior apar pi materialesemnate de poetul gi prozatorul N.Costenco20.

Informalii despre pictorii basarabeni erau incluse qi in uneleedilii care apdreau in alte oraqe ale imperiului rus. Despre uniidintre ei, de exemplu, A. Baillayre, se amintegte in revistele,,Zololoe runo"21, ,,Appolon"22 q. a.

Toate aceste publicalii prezintd, un interes deosebit qimeritd toatd atenfia, degi sunt prea episodice pentru a crea oimagine de ansamblu asupra problemelor gi tendinlelordezvoltdrii artelor plastice basarabene. De abia in anii '40,cunoscutul sculptor A. Pldmddeald face o incercare de asintetiza amintirile lui V. Ocugco qi opiniile exprimate in presatimpului despre trecutul artei plastice din Basarabia, pundndastfel temelia studierii istoriei artei plastice in Basarabia23.

in studiul lui A. Plim[deald apar pentru prima datdinformalii despre pictorii basarabeni care activau in diferite cen-tre ale Rusiei, Europei gi Americii, despre invdldm6ntul artis-tic Ai aparilia societitilor de profil la Chiqinbu. Totugiproblemele esenliale ale istoriei artei din Basarabia -tendinfele generale, sursele formdrii qi afirmdrii artei moderne,nu au fost examinate in studiul respectiv.

Dupd 1940, a trebuit si se scurgd destul de mult timp p6n[ laaparilia unor monografii dedicate studierii artei basarabene.

Primele studii apar la sfdrgitul anilor '60 publicate la uneleedituri moscovite, dar acestea prezintl incomplet qi tendenliosistoria artei basarabene. De reguli, capitolele consacrateperioadei indicate conlin o interpretare tendenfioasd, subiectivdgi unilateralS, prinprisma criteriilor ideologice, ftrd a eviden{iacomplexitatea procesului caracteristic culturii Basarabiei.

Presiunea ideologicd in lucrdrile amintite este in fond o,,comandd social6" a regimului gi se manifestd in special inprocesul de analizd a creafiei pictorilor de dupl 1918. Deexemplu, fenomenele legate de influenla artei ruse gi rolul ei informarea artei basarabene la rdscrucea secolelor XIX qi XXsunt examinate, de reguld, in mod obiectiv, degi mult prea la-conic2a. $i invers, multe procese din perioada anilor '30-'40sunt prezentate ca o tendin{[ lent6 pi continud de descompunerea artei, de ignorare a tradiliilor realiste25.

5. in atetierul profesoruluiA. Baillayre. Anii 1920. ArhivaNalionala a Republicii Moldova.RAndul de jos: A. Baillayre,E. lvanovschi, T. lvanovschi,A. Calstein; rdndul de sus:N. Coloscoy, L. Rosfoyschr,M. Gamburd g.a.

6. Profesori gi studenli in atelieru!de sculpturd al lui A. Pldmddeald.1 922

h-;,^&:

:G

7. Dupd expozilie. A. Baillayre cufiica gi E. Ivanovschi. RAndul desus: T. lvanovschi, N. Coloscov,G. Becher, A. Calgtein, R.Ocugco,L.Rostovschl gi M- Gamburd.in picioare - A.Modval. 1927

f . in atetierut lui A. Pldmddeald. Anii1920

in acelagi timp, s-au depus eforturi mari pentru a excludecomunitatea proceselor artistice din Basarabia gi Moldova depeste Prut dupd 1812, inbaza faptului cd lipsesc materialedocumentare ce ar confirma acest lucru.

S-a lansat opinia conform cdreia crealia pictoriior dinsecolul al XIX-lea - Gh. Asachi, T. P6nditeanu, G. Ndst[seanu,N. Grigorescrt etc.26, care au activat in Moldova de peste Prut,dar frgareazd.in contextul artei basarabene, vine in contradicfiecu ad"evdrul istoric. in acest caz, existenla unor deosebiri instatutele economice, politice qi culturale ale Moldovei de pestePrut (din componenla Romdniei) qi ale Basarabiei (dincomponenla Rusiei) ar fi determinat gi specificul culturiibasarabene, care s-a constituit in condilii social-istorice distincte.

ln pofida multor aspecte discutabile privind ffatarea,,realisti" sau ,,formalistd" a istoriei artei basarabene, inmonografiile amintite este utilizat un volum considerabil de

material factologic care ilustreaz[ obiectiv unele momente ale

istoriei culturii din Basarbbia. in multe cazuri autorii studiilor,evit6nd cenzura ideologicd, dau o evaluare adecvatd operelolplasticienilor, indic6nd influenle qi tendinle at0t ale noilorasociajii ruse ca (Mir iskusstva)27, cdt qi ale stilurilor ewopene(A. Baillayre qi postimpresionismul)28.

Deqi studiile amintite analizeazd, destul de detaliat aftacontemporand qi foarte succint arta basarabeanS, acestea suntpuse la baza studierii artei basarabene $i trezesc interesulsocietdlii pentru o perioadd mai pulin cunoscutl din istoria arteibasarabene. Mai mult, in aceste lucrdri este prezentatd, analizamai multor operer unele dinhe acestea in prezent fiind consideratepierdute. Cele spuse se referd, mai int6i de toate, la cercet[rilercalizate de criticii de arld M. Livqil",A . Zevinaso qiL.Cezza3t.

O datd cu aparilia lucrdrilor generale despre arla plasticldin anii '60-'70 vid lumina tiparului qi o serie deminimonografii. Cele mai multe studii sunt dedicate crea{ieicunoscutului sculptor A. Pl5mddeal6. Una dintre primeleaparline lui A. Cdndea32, la scrierea cdreia au fost utilizateamintirile soliei sculptorului O. Plbmbdeald. Articoleleacesteia, pe atunci secretar responsabil al Societalii de ArteFrumoase, strdlucitd publicistd din anii '30-' 40, sunt un docu-ment pretios de epoc[. Cunoscdnd bine plasticienii din cercullui A. PlSmddeal[, O. PldmddealS practicd o viziune obiectivbde reflectare a problemelor artei plastice din epoc5.contemporanul qi martorul cdrora a fost. Un bilanl al activit[liisale devine monografia dedicatd crealiei sculptorului, realizatdprin prisma anturajului artistic al acelor timpuri33. Amintirilevii, convingdtoare, ce creeazd mozaicul specific al culturiibasarabene, afectate de o uqoard melancolie, atribuiemonografiei o valoare deosebitd.

l-1q-=-J

N

Sf Kffa plasfica modernd din EasarabiaSS++

,1,-r3 --::. calitate de-,-: ::: Petersburg.;,-*- ,::Zi D. Levilkiri:a : 3SCenSiune;-- :: !C. Pavlov,' ; ::- :ea de-a doua

-:-' : :eredvijnicilori :-:.::nko etc67.

; ,i-i:,:- profesioniste1::--tli in domeniul

'*".: : aai t'avorizatdr ' :.::;3firia de Arte68.

50 ai secolului

-\cademiei de

: - :. ::ecialitate sunl;i: : -r -: \Iihaileanb din

:-:tionaie de Arte

',i : er.oiuat evit6nd

-- -:,:ie forme, aare a

, ,--:an. Pentru Rusia,:,: '- dir-erse perioade

-- :3.1,-oncrete: aparilia- . :::termediard dintre

dt. - : .:::ii de artd. Fiecare

!* ;-: ':cestei forme, dar

Al treilea criteriu caracteristic pentru aparilia artei laice ilconstituie crearea unor institulii de invSldmAnt artistic a ciroractivitate confirmd nivelul specific de evolulie a artei plastice giindependen{a acesteia in raport cu formele qi structurileprecedente. Indiferent de timpul aparifiei, procesele respectiveau fost analogice in toate l5rile amintite.

Un interes deosebit in acest context prezintb evolulia stilurilorgi tendinlelor, care in diferite zone aveauparticularitlf proprii, deviindde la sursele iniliale gi avdnd diverse limite temporale.

De regul6, in Rusia, Romdnia qi Ucraina tendinlele stilisticesunt preluate din Europa Occidentald mult mai tdrziu,influen{dnd toate domeniile artei plastice. De exemplu, barocula predominat in arhitectura, sculptura qi arta decorativ[ (maipulin in picturd) din Rusia in prima jumdtate a secolului alXVIII-lea73. La granila secolelor al XV[I-lea qi al XIX-lea,sub semnul clasicismului. sunt create opere strdlucite in toatedomeniile arteila. Romantismul domind in prima jumdtate a

secolului al XIX-lea7s, fiind marginalizatin a doua jumdtate decdtre peredvijnici, care mai apoi cedeazd in fa{a altor tendin{e.

Cu totul altd situa{ie se observA in RomAnia gi Ucraina.Tendinla initiald, cea mai pronunlati in Principatele Romdne, devineacademismul (neoclasicismul), caracteristic pentru tot secolul alXIX-lea76. Apdrdnd in arta romdnd mult mai tdrziu, cdnd culturaeuropeand era dominatb de alte tendinfe, academismul, pierzAndu-qiaspectul inovator, oric6t de paradoxal ar pdrea, a fost remarcat decdfre societate ca fenomen progresist. Romantismull7, iat mai.tdrziustilul "Arta 1900", constituite ulterior, au existat in paralel,interpdtrunzdndu- s e q i strati fi c6ndu - se c onc omitentT 8.

in arta plasticd ucraineand evolulia etapelor stilistice se

producea in concordan![ cu procesele ce aveau loc in arta rusd,dar atestdm qi unele diferenfe. Academismul, ca form[ definitivd,cum a ajuns in Rusia sau Romdnia, nu cunoa$te realizilrideosebite in secolul al XIX-lea, intdietatea aparlindndromantismului, prezent in crea!ia lui T. $evcenko,L.Jemciujnikov, C. Trutovski q. a., operele cdrora sunt domi-nate de influen{a literaturii ucraineneTe.

Din a doua jum[tate a secolului al XIX-lea, sub influenfaexpoziliilor peredvijnicilor ruqi, in Ucraina apar societdli identicesocare manifestd acelaqi interes in tratarea realitdlii inconjurdtoare,utilizdnd procedee plastice de expresie similard celor folosite decdtre plasticienii din Rusia.

Dar granilele stilistice ale orientdrilor aftistice din artaucrainean[ sunt destul de vagi, mai pronunlat eviden]iindu-sernfluenla picturiifranceze a ,Sarbizonilor" gi cea a impresioniqtilor,care s-au manifestat prin unele particularitdli sau tendin{e stilisticeaparte8l. Aceste amprente erau frecvente mai ales la incepufulsecolului al XX-lea qi se datoreazd tinerei generalii care-qi

17. Membrii Societdlii de ArteFrumoase din Basarabia la ultimaexpozilie. Chigindu. 1 939

18. M. Gamburd, Gh. Ceglocoff giT. Baillayre Ia vernisajul primeiexpozi,tii a ,,Grupului grafic". 1938,Bucureqti

n-ffi:c

-.:.::t:ii artei laice este

-: :-n strdindtate, - in::-.-::ete a tinerilor din

" -- ,:-: procese decurg- :..,i. activeazd doat. :. iturg72. O situalie