PowerPoint Presentation

FIZIOPATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOREXPLORARI FUNCTIONALE ALE APARATULUI RESPIRATORSPIROMETRIAPancu Daniel

Patru Ana MariaRevenco Rodica

APARATUL RESPIRATOR NOTIUNI GENERALEEXPLORAREA FUNCTIONALA A APARATULUI RESPIRATORSPIROMETRIACONTINUTUL LUCRARII :APARATUL RESPIRATOR NOTIUNI GENERALE

Respiratia este functia prin care se asigura continuu si adecvat, atat aportul de oxigen din aerul atmosferic pana la nivelul celulelor care il utilizeaza, cat si circulatia in sens invers a dioxidului de carbon, produs al metabolismului celular. Totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor gazoase, din aerul atmosferic si organism, constituie aparatul respirator.

Componentele aparatului respirator sunt: cavitatea nazala, faringele, laringele, traheea, bronhiile principale, caile pulmonare si plamanii.

FIZIOLOGIA RESPIRATIEIRespiratia reprezinta schimbul de O2 si CO2 dintre organism si mediul extern. Acest schimb se desfasoara in 3 etape :-etapa pulmonara (respiratie externa)-etapa sanguina ( transportul gazelor)-etapa tisulara ( respiratia interna)Respiratia pulmonara (externa)Respiratia externa este consecinta unor procese mecanice (mecanica respiratiei) si fizico-chimice (schimbul de gaze la nivelul plamanilor).Inspiratia reprezinta actul prin care aerul atmosferic patrunde in plamani si datorita scaderii presiunii intrapulmonare sub nivelul presiunii atmosferice.Expiratia reprezinta actul prin care aerul paraseste plamanii. Ea are un caracter predominant pasiv si se datoreaza incetarii contractiei muschilor inspiratori.

FIZIOLOGIA RESPIRATIEI (continuare)Etapa sanguina Transportul O2 si CO2 prin sangeTransportul O2 se face de la plamani la tesuturi.In plamani O2 difuzeaza din aerul alveolar unde presiunea sa partiala este 100 mmHg in sangele venos unde pO2 este 40 mmHg.Formele de transport ale O2 sunt : dizolvat fizic in plasma si legat chimic sub forma de oxihemoglobina (HbO2).Transportul CO2 se face de la tesuturi la plamani.Bioxidul de carbon difuzeaza din tesuturi unde pCO2 este 45 mmHg spre sangele arterial unde pCO2 este 40 mmHg.Formele de transport ale CO2 sunt :dizolvat fizic in plasma sub forma de acid carbonic,legat chimic sub forma de bicarbonat de Na in plasma,legat chimic in proportii variabile de proteinele splasmatice , de Hb si Ca bicarbonat de K in eritrocite.FIZIOLOGIA RESPIRATIEI (continuare)Etapa tisulara Respiratia Interna Reprezinta respiratia propriu-zisa a celulelor corpului. Acest proces consta in esenta in reactii de oxido-reducere in cursul carora hidrogenul se cumbina cu oxigenul rezultand H2O. Respiratia celulara se desfasoara la nivelul mitocondriilor unde sunt cantonate numeroase enzime care asigura desfasurarea succesiva a reactiilor de oxidare, fapt ce permite eliberarea in trepte a energiei chimice a substantelor arse.EXPLORARI FUNCTIONALE ALE APARATULUI RESPIRATOREXPLORAREA FUNCIEI VENTILATORII1. Volumele pulmonare statice2. Volumele pulmonare dinamice3. Testele bronhomotorii4. Debitele ventilatorii instantanee maximeFUNCIA VENTILATORIE VENTILAIA = procesul prin care alveolele se umplu cu aer proaspt prin succesiunea inspiraie-expiraie.1.VOLUMELE PULMONARE STATICECapacitatea vital cu componentele sale (CV)Volumul inspirator de rezerv (VIR)Volumul curent (VT)Volumul expirator de rezerv (VER)Capacitatea rezidual funcional (CRF)Volumul rezidual (VR)Capacitatea pulmonar total (CPT)EXPLORARI FUNCTIONALE ALE APARATULUI RESPIRATOR (continuare)SPIROMETRIADef: Examen care serveste la masurarea volumelor si debitelor pulmonare.Indicatii: diagnosticarea diverselor afectiuni cronice ale bronhiilor si ale plamanului (astm, BPOC (Bronhopneumopatia cronica obstructiva), pneumopatie interstitiala, emfizem), pentru a evalua gravitatea lor si pentru a le urmari evolutia. Volumele de aer continute in plamani la diferite momente ale respiratiei sunt masurate fiind corelate cu debitele de aer inspirate sau expirate, pentru a trasa un grafic denumit curba debit-volum; se poate masura capacitatea vitala fortata (volumul total de aer expirat dupa o inspiratie profunda), precum si V.E.M.S.(volumul expirator maxim pe secunda: volumul de aer expirat in cursul primei secunde de expiratie fortata care urmeaza unei inspiratii profunde). Adaugarea la spirometru a unui circuit complementar care utilizeaza heliul permite sa se calculeze capacitatea pulmonara totala (volumul maxim pe care il pot contine plamanii). Rezultate: sindromul obstructiv (debite anormal de mici), sindromul restrictiv (volume anormal de mici) sindromul mixt (asocierea celor doua perturbatii). SPIROMETRIA (continuare)

GHID DE REALIZARE CORECT A SPIROMETRIEISituaii care interfereaz cu testarea funciei pulmonare-Durerea toracic sau abdominal de orice cauz.-Durerea oral sau facial exacerbat de piesa bucal.-Incontinena de efort.-Starea confuziv sau demena.Activiti care ar trebui s fie evitate nainte de testarea funciei pulmonare-Fumatul cu cel puin 1 or nainte de testare.-Consumul de alcool cu cel puin 4 ore nainte de testare.-Realizarea de efort fizic important cu cel puin 30 minute nainte de testare.-Purtarea de haine care mpiedic expansiunea toracelui/abdomenului.-Consumul unei mese importante cu cel puin 2 ore nainte de testare.Determinarea se face in urmatoarele conditii :- dimineaa, pe nemncate,- pacientul nu are voie s fumeze cu cel puin o or nainte de investigaie,Subiectului, dup ce i se aplic o clem nazal este cuplat la spirometru i lsat s respire normal timp de 1 min apoi este solicitat s execute un inspir maxim urmat de un expir ct mai lent i mai complet posibilSPIROMETRIA (continuare)1.VOLUMELE PULMONARE STATICEvolumul curent (VT = tidal volume) = volumul de aer vehiculat n cursul respiraiei de repaus.capacitatea vital (CV) = volumul expulzat din plmni n cursul expirului maxim.volumul inspirator de rezerv (VIR) = volumul de aer care poate fi introdus suplimentar n plmn, de la sfritul unui inspir de repaus.volumul expirator de rezerv (VER) = volumul de aer care poate fi expulzat suplimentar din plmn, de la sfritul unui expir de repaus

SPIROMETRIA (continuare)

Se ia n considerare cea mai mare valoare a volumului pulmonar msurat obinut dup trei determinri = valoarea actual sau real a pacientului (exprimat n litri sau mililitri)Se prefer exprimarea procentual a valorii reale fa de valoarea ideal a volumului pulmonar msurat. Valoare teoretic, calculat cu ajutorul unor formule de regresie n funcie de ras, sex, vrst i nlime.

CVvalori normale: CV = 80-120% din CV ideal CV = SINDROM RESTRICTIV Spirograma normala

SPIROMETRIA (continuare)2.VOLUMELE PULMONARE DINAMICESe face pe expirograma forat obinut cu ajutorul spirometrului in aceleai condiii ca la determinarea CVSe efectueaz un inspir maxim dup care se expir cu toat fora i rapiditatea posibil ntreaga capacitate vital (expir maxim forat)volumul de aer expulzat din plmni n prima secund a expiraiei maxime forate care urmeaz unui inspir maxim = volumul expirator maxim pe secund (VEMS) valori normale: VEMS = 80-120% din VEMS ideal

VEMS = SINDROM RESTRICTIV SINDROM OBSTRUCTIV

SPIROMETRIA (continuare)2.VOLUMELE PULMONARE DINAMICESe prefer exprimarea procentual a VEMS-ului din CVIndice de permeabilitate bronic (IPB) = indice Tiffneau

VEMSIPB = X 100 CVvaloare normal = 70% IPB = SINDROM OBSTRUCTIV Ventilaia maxim Def: performana maxim a pompei toraco-pulmonar i implicit capacitatea de adaptare la effort. Volumul maxim de aer care poate fi ventilat ntr-un minut. V max. ind = VEMS x 30

V max. ind. cu mai mult de 20% din valoarea ideal este patologic PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATORDISFUNCIE VENTILATORIE RESTRICTIVCV IPB normal sau VEMS i V max. ind

cauze: tuberculoz pulmonar, alte pneumopatii interstiiale difuze fibrozantecifoscolioze, obezitate

PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATORDISFUNCIE VENTILATORIE OBSTRUCTIVCV normalIPB VEMS i V max. ind

cauze: astmul bronicBPCO (bronita cronic, emfizemul pulmonar)

DISFUNCIE VENTILATORIE MIXTPATOLOGIA APARATULUI RESPIRATORCV IPB VEMS i V max. ind (sub 30% val. teoretice) diagnostic CERT: CPT

cauze: TBC pulmonar asociat cu bronit cronic

3.TESTELE BRONHOMOTORIISunt utilizate frecvent n clinicApreciaz efectul bronhomotor indus de diferite substane administrate sub form de aerosolipe baza modificrilor VEMSTESTE BRONHOCONSTRICTOAREde provocare a obstrucieiefectuate cu acetilcolin, methacolin, histamin sau diveri alergeni la indivizii asimptomatici la care suspectm anamnestic un astm bronic , testul este semnificativ dac VEMS scade cu mai mult de 15 - 20%TESTE BRONHODILATATOAREefectuate cu medicamente -adrenergice cu aciune rapid sau cu parasimpaticolitice inhalatoriila pacienii cu sindrom obstructiv deja constituitfie n scop diagnostic (evidenierea originii spastice a obstruciei)fie n scop terapeutic (eficacitatea medicaiei)testul este semnificativ dac VEMS crete cu mai mult de 10 -15%

4.DEBITELE VENTILATORII INSTANTANEE MAXIMESe poate face cu ajutorul buclei flux-volum determinat cu ajutorul spirometrelor prevzute cu traductor de flux

Inregistrarea se face n cursul unui ciclu respirator maxim i forat inspiraie maxim - ct mai rapid posibilexpiraie maxim - ct mai rapid posibil

Bucla flux-volum - analiza grafic a fluxului de aer generat n funcie de volumul de aer mobilizat.

Debitul expirator maxim instantaneu de vrf (PEFR)Valoarea cea mai mare a fluxului atins n cursul expiraiei forate.

PEFR cu mai mult de 35% fa de valoarea de referin apare n sindromul obstructiv dar i n cel restrictiv.4.DEBITELE VENTILATORII INSTANTANEE MAXIMEMonitorizarea astmului bronic cu ajutorul peak-flowmetrelor prezint 3 zone numite astmatozone:Zona verde valoare ntre 80 - 100 % din valoarea a PEFR, sau din valoarea maxim a pacientului.Zona galben valoarea ntre 50 - 80 % din valoarea teoretic a PEFR, sau din valoarea maxim a pacientului.Zona roie o valoare sub 50 % din valoarea teoretic a PEFR, sau din valoarea maxim a pacientului.

utilizare foarte simpl automonitorizarea pacientului astmatic

VA MULTUMIM!!!