ANUL AMG I – MODUL 11

SEMIOLOGIE – CURS 8

Diverse manifestari

DR. AURA CRETU

SIMPTOME GENERALE

1. Febra

Temperatura normală este echilibruldintre procesele de termoreglare cucentrul în hipotalamus.

Se măsoară cu termometrul, de obiceiaxilar. La copii se preferă utilizareacavității bucale sau rectale.

Temperatura normală:

• 37°C temperatura cutanată

• și 37,5°C temperatura centrală.

Temperatura se notează, dimineața șiseara, în foaia de temperatură. Unireavalorilor notate prin linii determinăcurba termică.

Febra este un sindrom cliniccaracterizat prin creștereatemperaturii corpului peste 37,5°C șiun ansamblu de tulburări în condițiileîn care echilibrul între termoliză șitermogeneză este păstrat.

Clasificare

a) Starea subfebrilă: temperatura între37 și 38°C.

b) Stare febrilă moderată: temperaturaîntre 38 și 39°C

c) Stare febrilă ridicată: temperaturaîntre 39 și 40°C.

d) Hipertemie: temperatura între 41 și42°C.

Etiologie

• Boli infecțioase bacteriene și virale.

• Boli parazitare.

• Boli tumorale: cancer renal, cancerhepatic, cancer gastric.

• Boli endocrine: hipertiroidism, crizaaddisoniană.

• Boli metabolice: atacul de gută.

• Boli de colagen: lupusul eritematosdiseminat, poliartrită reumatoidă,dermatomiozită.

• Postadministrare de medicamente.

• Sindroame hemoragice: hematoamemari, hemoragie digestivă.

Febra poate fi însoțită de frison,transpirații, mialgii, artralgii, hiperesteziecutanată, oligurie, tahicardie, polipnee.

Etape evolutive

a) Perioada incipientă (stadiumincrementi): este etapa în care febracrește lent, progresiv sau brusc.

b) Perioada de stare (fastigium): esteetapa în care curba termică atingeapogeul.

c) Perioada de declin (stadiumdecrementi): este etapa în care febrascade, fie brusc (,,in crisis”), fie lent(,,in lisis”).

Tipuri

a) Starea subfebrilă: oscilații ale temperaturii în jurul valorii de37°C cu diferențemici de 0,4-0,6°C între minimă și maximă;

apare în: TBC, infecții de focar, anexite, infecții urinare șirespiratorii cronice, colagenoze, hipertiroidism etc.

b) Febra continuă (febra ,,în platou”): febra este prezentă pe totparcursul zilei; este o febră care crește la 38-39-40°C și se mențineastfel, fără a coborî cu mai mult de 1°C; se menține mai multe zileși are valori mai mari vesperal;

apare în: pneumonia pneumococică, tifos, febra tifoidă etc.

c) Febra intermitentă: este o febră cu variațiimari, așa că în cursulaceleiași zile ea urcă la 39-40°C și apoi coboară la/sub 37°C,constituind accese febrile care debutează frecvent cu frison;

apare în: malarie, angiocolite, supurații, infecții urinare acute etc.

d) Febra remitentă: este o febră înaltă, cu oscilații care nudepășesc 1-2°C, între minimă și maximă, fără a ajunge la valorinormale;

apare în: TBC activ, supurații pulmonare, pleurezii etc.

e) Febra recurentă: se caracterizează prin perioade febrile cu debutbrusc, cu evoluție în platou sau cu oscilații mari, cu durată de 4-6 zile,întretăiate de perioade afebrile,

apare în leptospiroză, boala Hodgkin, spirochetoză.

f) Febra ondulantă: se caracterizează prin perioade febrile alternândcu perioade afebrile, de câteva zile fiecare, dând un aspect ondulant;

g) Febra difazică (febra în ,,dromader”): se caracterizează printr-unepisod febril de mai multe zile, urmat de o perioadă afebrilă decâteva zile sau săptămâni, după care urmează al doilea episod febril;apare în bolile infecțioase în doi timpi sau urmate de complicații.

h) Febra de tip invers: este o febră cu valori mai mari ale febreidimineața; apare în TBC cavitară gravă.

i) Febra neregulată (febra anarhică): este o curbă febrilă care nu seîncadrează în niciunul dintre tipurile de febră descrise mai sus; apareîn: angiocolite, supurații cronice, osteomielite.

j) Febra hectică: febră cu oscilații foarte mari, de 3-5°C și neregulateîn cursul a 24 ore, cu valori care scad uneori sub valorile normale,având durata prelungită; apare în septicemii și forme grave de TBC.

k) Sindromul febril prelungit: dacă durata febrei depășește treisăptămâni, se vorbește de un sindrom febril prelungit; apare încolagenoze, leucemii, limfoame, febră tifoidă, leptospiroză, difterietc.

2. Hipotermia

Hipotermia reprezintă coborârea și menținerea temperaturiicorporale sub 35°C .

Apare în:

• hemoragii abundente,

• frig prelungit,

• inaniție,

• alcoolism,

• intoxicațiimedicamentoase (antipiretice,morfină, chinină),

• mixedem,

• șoc, colaps, comă diabetică,

• insuficiență hepatică, hipotiroidie.

3. Durerea

Durerea este simptomul complex ce includecomponentele elementare afectivo-emoționale și motivaționale rezultate dinexperiența individuală;

Durerea poate fi:

• Acută (,,semnal de alarmă”): recentinstalată cu debut brusc; uneori poate fiînsoțită de șoc (de exemplu, infarctulmiocardic, perforația sau ruperea unuiorgan cavitar);

• Cronică (sindrom caracteristic bolilorcronice).

Durerea se caracterizează prin:

• Sediu și iradiere;

• Condiții de apariție (factor declanșator:repaus, efort, traumatism);

• Condiții de retrocedare (factorul decalmare, de ameliorare: spontan sau dupătratament);

• Intensitate (severitatea descrisă depacient: atroce, vie, puternică, difuză);

• Durata (min/ore) & desfășurarea în timp;

• Ritmul (zi/noapte sau primăvară/toamnă);

• Fenomene de însoțire (greață, vărsături);

• Tipul durerii (de exemplu, ca o arsură sauca o lovitură de pumnal);

• Impactul durerii asupra calității vieții.

4. Cefaleea

Cefaleea este durerea resimțită lanivelul regiunii cefalice ca urmare astimulării anormale a elementelorprevăzute cu sensibilitate dureroasă dela nivelul extremității cefalice.

Cefaleea este un sindrom de ordingeneral care poate fi prezent în: multeboli organice, HTA, anemii; bolineurologice, sinuzite, otite, boliinecțioase, spondiloză cervicală,limfoame maligne.

Cefaleea poate fi acută sau cronică.

5. Colica

Colica reprezintă o durere cu caracterviolent, spasmodic care survine în crize.

În funcție de organul la care se întâlnește,existămai multe tipuri de colici:

-Colici abdominale;

-Colica renală;

-Colica biliară.

6. Astenia

Astenia este diminuarea forțelor fizice și psihice,slăbiciune, oboseală, care nu dispare la repaus; poateantrena insuficiențe funcționale.

Astenia determina:

• Oboseală generalizată;

• Dureri musculare;

• Dificultăți la schimbarea poziției;

• Dificultăți în respirație;

• Tremurături sau frisoane;

• Oboseală intelectuală (atenție, concentrare,memorie, gândire);

• Intoleranță la zgomote, la lumină;

• Vâjâit în urechi, amețeli, vedere încețoșată;

• Dureri variate și schimbătoare (dureri toracice,cefalee, dureri abdominale);

• Alterări ale somnului.

Astenia are multiple cauze:

• Tratamentul efectuat pentru cancer:chimioterapie, radioterapie etc.;

• Efecte secundare ale diverselortratamente;

• Mobilitatea scăzută și timpulîndelungat petrecut în pat;

• Suprasolicitare fizică și intelectuală;

• Deshidratare și nutriție deficitară;

• Insomnia;

• Stresul;

• Durerea necontrolată;

• Depresia;

• Boli endocrine;

• Boli metabolice.

7. Frisonul

Frisonul reprezintă o tremurătură inegală și neregulată, însoțită deo senzație de frig, care cuprinde tot corpul.

Poate fi de mai multe tipuri:

• Frison inițial apare la debutul multor boli infecțioase;

• Frison care apare în procese supurative: abcese, flegmoane;

• Frison de intensitate mare ce apare înmalarie;

• Frisonul din colica biliară și renală;

• Frisonul de cauză iatrogenă (perfuzie rece);

• Frisonul indus prin injectarea de toxine, suspensii bacteriene.

Frisonul poate fi:

• Psihic (cauzat de frică);

• Reflex (prin acțiunea bruscă afigului asupra pielii);

• Febril.

8. Transpirația

Transpirația este produsă de glandelesudoripare, fiind un fenomeninvoluntar, natural și necesar pentrureglarea temperaturii corpului.

Prin transpirație:

• organismul își regleazătemperatura,

• celulele moarte sunt îndepărtate,

• odată cu apa eliminată se elimină șio mare cantitate de toxine, materiigrase, clorură de sodiu, uree.

Tulburări:

- Hiperhidroză: transpirație în exces;poate fi primară sau secundară;

- Anhidroză: absența transpirațiilor; poatefi congenitală sau dobândită(postmedicamentos - anticolinergice sausimptolitice, hipotiroidie, leziuni alehipotalamusului, radiodermite);

- Transpirații nocturne: în menopauză,tulburări hormonale (feocromocitom,carcinoame, hipertiroidism), infecții,afecțiuni neurologice (disreflexiaautonomă, siringomielita posttraumatică,accidentul vascular cerebral, neuropatiaautonomă).

ALTE SIMPTOME

9. Vertijul

Vertijul este o senzație subiectivă de rotațiea obiectelor în raport cu persoana sau apersoanei în raport cu obiectele. Trebuiediferențiat de amețeală, care este o senzațieneplăcută de falsă deplasare a persoanei înraport cu mediul ambiant.

Vertijul poate fi:

• Periferic - apare din cauza unor tulburărila nivelul sistemului nervos periferic;

• Central - apare în tulburări ale sistemuluinervos central;

• De alte cauze - apare în tulburări ale altorsisteme ale organismului (sistemulvestibular), postmedicamentos, cauzepsihologice

10. Amenoreea

Amenoreea reprezintă absența menstruației. Ea poate fi primarăsau secundară.

Amenoreea primară reprezintă absența menstruației după vârstade 16 ani, la femeile la care nu s-a instalat ciclul mestrual.

Cele mai frecvente cauze sunt:

• anomalii cromozomiale,

• tulburări hormonale,

• lipsa sau incompleta dezvoltare a unor organe ale aparatuluigenital feminin,

• anomalii structurale ale vaginului.

Amenoreea secundară reprezintă absența menstruației la o femeie la careciclurile menstruale s-au instalat deja.

Cauze:

• graviditatea,

• contraceptivele,

• alăptatul,

• stresul,

• unele medicamente: antidepresivele, antipsihoticele, chimioterapiceleanticanceroase, corticoizii etc.),

• unele boli cronice,

• unele boli endocrine (ovarul polichistic, afecțiuni tiroidiene, tumori aleglandei pituitare),

• greutatea scăzută,

• efort fizic excesiv,

• leziuni uterine (fibroame uterine, chiuretaje, cezariene etc.),

• menopauza prematură.

Semnele asociate sunt: cefalee, tulburări emoționale, căderea părului etc.

11. Disfonia

Disfonia (răgușeala) este o modificare atimbrului vocal care capătă un caracteraspru, îngroșat până la dispariția vocii(afonie).

Disfonia are drept cauze:

• Faringo-laringite infecțioase virale saubacteriene;

• Suprasolicitarea vocii (la cântăreți,oratori, profesori, preoți);

• Inhalarea unor iritanți (vapori, gaze, fumde țigară);

• Sinuzită fronto-maxilară;

• Esofagita de reflux;

• Vârsta înaintată;

• Cancerul laringian.

12. Epistaxisul

Epistaxisul reprezintă hemoragia nazală.

Epistaxisul poate fi:➢ Anterior;

➢ Posterior.

Epistaxisul are drept cauze:

• Lezarea mucoasei nazale cu unghiile;

• Suflarea cu putere a nasului;

• Lovituri ușoare la nivelul piramidei nazale;

• Infecțiile acute de căi respiratorii superioare;

• Mucoasă nazală uscată;

• Altitudine mare;

• Folosirea excesivă a decongestionantelornazale;

• Folosirea excesivă a cocainei;

• Intervenții chirurgicale recente la nivelulfoselor nazale;

SEMNE SI SIMPTOME DIN AFECȚIUNI ALE APARATULUIRESPIRATOR

13. Tusea

Tusea este un act respirator reflex care constă într-o expirațiebruscă și zgomotoasă cauzată de iritarea mucoasei căilorrespiratorii sau de acțiunea altor factori.

Tusea se apreciază după:

• Caracter (uscată/umedă, răgușită, bitonală, lătrătoare);

• Frecvență (frecventă/rară);

• Momentul apariției (diurnă/nocturnă/matinală);

• Condiții de producere (expunere la frig, fum, alte noxe, abuzvocal);

• Fenomene asociate (durere toracică, junghi, greață/vărsături,expectorație);

• Situații care o influențează (poziție, respirație, aer rece,medicație).

14. Expectorația

Expulzie prin tuse a secreţiilor provenind din căile aerieneinferioare (trahee, bronhii, alveole pulmonare).

Este provocata de o acumulare de secretii, survenita mai ales incursul afectiunilor bronhopulmonare:

• bronsita acuta,

• bronsita cronica,

• bronsiectazie,

• astm,

• infectie pulmonara (pneumonie, abces pulmonar, tuberculoza)

• modificari bronsice consecutive fumatului.

• expectoratia de sange, sau hemoptizia, este un caz particular;aceasta poate fi consecutiva unei afectiuni bronhopulmonare(cancer bronsic, embolie pulmonara, tuberculoza) sauunei afectiuni cardiace acute.

15. Hemoptizia

Hemoptizia este eliminarea prin expectorație, în urma tusei, a uneicantități de sânge, provenind din aparatul respirator.

Cauze:

• Leziuni vasculare bronhopulmonare:

– Traumatice: fracturi costale, răniri cu arme albe sau arme de foc,inhalare de fumuri toxice, efort intens și prelungit de tuse, corpistrăini aspirați

– Inflamatorii: bronșiectaziile, laringitele acute, pneumoniile, TBCpulmonară, abcesul pulmonar

– Tumorale: cancerul bronhopulmonar, hemangioame, tumoribenigne bronșice, metastaze pulmonare

– Afecțiuni cardiovasculare: insuficiența ventriculară stg. acută (EPA),stenoza mitrală, embolii sau tromboze pulmonare, anevrisme deaortă rupte

• Tulburări de hemostază: tulburări de coagulare, anticoagulante în dozemari, etc.

16. Dispneea

Dispneea este o tulburare a respirațieicaracterizată prin modificarea ritmuluiși intensității mișcărilor respiratorii.

Subiectiv ea se traduce prin senzația,,lipsei de aer”, prin prezențaconștientă a unui ,,disconfortrespirator”.

Tipurile de dispnee sunt:

• Dispneea obstructivă - apare înafecțiunile obstructive ale căiloraeriene superioare, insuficiențarespiratorie pulmonară, insuficiențarespiratorie extrapulmonară;

• Dispneea restrictivă - apare înpneumonii, bronhopneumonii,tuberculoză pulmonară, pleurezii,hidrotorax, hemotorax, pneumotoraxspontan, chist hidatic;

• Dispneea mixtă se caracterizează prinasocierea sau intricarea unorcomponente din dispneea obstructivăcu elemente de dispnee restrictivă.

• Dispnee de efort

Dispneea poate apărea și în afecțiunicardiovasculare (miocardite,valvulopatii, pericardite), afecțiuninervoase și endocrine.

Caracteristicile dispneei sunt:

• Polipneea (hiperpneea) estedispneea ce se caracterizează prinaccelerarea ritmului respirator;

• Tahipneea este o respirație rapidăși superficială foarte puțin eficace;

• Bradipneea este o diminuare aritmului respirator;

Respirația neregulată este de treitipuri:

• Respirația Cheyne-Stokes este oalternanță de polipnee neregulată caamplitudine, cu apnee care poatedura 10-30 de secunde; apare înateroscleroza sistemică,hipertensiunea intracraniană,hemoragii cerebrale, tumori;

• Respirația Biot se manifestă prinmișcări respiratorii întrerupteperiodic de apnee cu durata de 5-30de secunde; apare în meningite,septicemii, stări de agonie;

• Respirația Kussmaul este orespirație în patru timpi, profundă,zgomotoasă. + Durerea toracică

SEMNE SI SIMPTOME DIN AFECȚIUNI ALE APARATULUI CARDIO-VASCULAR

17. Extrasistolele

Extrasistolele sunt bătăi cardiace premature, care apar mairepede decât ar fi normal și care întrerup ritmul cardiac normal.Apar mai frecvent la pacienți cu afecțiuni cardiace, dar ocazionalla persoane sănătoase.

Bătăile premature care au originea la nivelul ventriculilor senumesc extrasistole ventriculare, iar cele care își au originea lanivelul atriilor se numesc extrasistole atriale.

18. Palpitațiile

Palpitațiile sunt mișcări sau bătăi ale inimii pe care bolnavii leconștientizează și care îi deranjează, putând fi datorate creșteriiforței de contracție a inimii, creșterii frecvenței și perturbăriiritmului cardiac, excitabilității crescute a sistemului nervos.

Palpitațiile sunt descrise de către pacient ca:

• senzație de ,,strivire”,

• de ,,zbatere”

• de ,,săritură”,

• senzație de tulburare a bătăilor inimii.

Cauzele palpitațiilor sunt:

• Aritmii paroxistice: extrasistolie, tahicardieventriculară, fibrilație atrială, flutter atrial;

• Afecțiuni neurologice, hipertiroidismul,anemiile, stările febrile etc.;

Fenomenele asociate sunt:

• Stări de anxietate:

• Tahicardie persistentă;

• Fibrilație atrială.

19. Tahicardie

• Accelerare fiziologică (în timpul unui efort fizic, emoții etc.) saupatologică (în unele afecțiuni cardiace) a bătăilor inimii.

• Cresterea frecventei cardiace

20. Bradicardie

• Rărire normală sau patologică (sub 60 de pulsații) a ritmuluicardiac.

• Scaderea frecventei cardiace

Durere precordială, dispnee, edeme, etc.

SEMNE SI SIMPTOME DIN AFECȚIUNI ALE APARATULUIDIGESTIV

21. Vărsăturile

Vărsăturile reprezintă expulzarea prin esofag și pe gură aconținutului gastric, uneori și al intestinului subțire, provocatăde contracțiile spastice ale diafragmei și ale mușchilorabdominali.

Vărsăturile pot fi de origine centrală sau periferică (reflexe).

Semiologic, vărsătura se apreciază prin:

• Condiții de apariție;

• Condiții de provocare;

• Frecvență;

• Fenomene asociate.

Vărsătura poate fi precedată de greață, cefalee, amețeală, dureriabdominale, etc.

Cauzele sunt numeroase, dar cele maifrecvente sunt:

• tulburările și bolile aparatului digestiv(gastrita, ulcerul gastro-duodenal,apendicita, enterocolita, indigestiileetc.),

• bolile ficatului (colecistita, colicabiliară),

• intoxicațiile alimentare sau cusubstanțe chimice,

• sarcina,

• bolile sistemului nervos,

• bolile infecțioase acute,

• bolile de rinichi, etc.

Vărsăturile pot fi:

• Alimentare (cu alimente nedigeratesau incomplet digerate);

• Bilioase;

• Fecaloide (ocluzie intestinală înaltă);

• Hemoragice (hematemeza).

22. Eructația

Eructația reprezintă emisiazgomotoasă de aer din stomac.Adeseori, este legată de aerofagie, carereprezintă înghițirea de aer.Mecanismele care determină aerofagiasunt: sugerea degetelor, mestecarea degumă, mâncatul rapid, danturadeficitară, băuturile carbogazoase șimedicația antiacidă.

Ea poate fi:

• Fiziologică, dacă apare după o masăbogată, când este chiar o eliminarenecesară a aerului din stomac;

• Patologică: apare când esterepetată.

23. Pirozisul

Pirozisul reprezintă o durere cucaracter de arsură, cu sediulretrosternal.

Cauzele cele mai frecvente alepirozisului sunt:

• Refluxul gastroesofagian;

• Consumul de alcool și de cafea;

• Fumatul;

• Diverse alimente;

• Diverse medicamente;

• Unele boli: diabetul zaharat,obezitatea, hernia hiatală,sclerodermia.

Fenomene asociate sunt: regurgitații,meteorism abdominal, grețuri.

24. Regurgitația

Revenire în gură a alimentelor din stomac sau esofag, care are locfără efort de vomă.

Cauze: stenoze esofagiene benigne sau maligne, hernia hiatală,reflux gastroesofagian

25. Meteorism abdominal

Simptom caracterizat prin mărirea volumului abdomenuluiprovocată de acumularea de gaze în stomac sau în intestin;

26. Greața

Senzație neplăcută, adesea însoțită de vărsături, reprezentândreacția unor receptori nervoși din cavitatea abdominală la diverșiagenți

Cauze: gastrita cronică, cancerul gastric, icter obstructiv, hepatiteacute sau cronice, miros neplăcut,

27. Disfagia și odinofagia

Disfagia orofaringiană reprezintă dificultatea în deglutiție, care sepoate asocia cu regurgitație nazofaringiană și aspirațiepulmonară.

Disfagia esofagiană se caracterizează prin senzația de greutate apasajului alimentelor prin esofag.

Odinofagia reprezintă deglutiția dureroasă.

Cauzele disfagiei sunt:

• proces esofagian obstructiv,

• tulburări de motilitate (spasmul esofagian difuz, neoplasme,tulburări neuromusculare).

Odinofagia are drept cauze:

• esofagitele infecțioase șimedicamentoase.

28. Hematemeza - eliminarea de sânge ce provine din tubuldigestiv superior, prin vărsătură.

Cauzele hematemezei sunt:

• Varice esofagiene,

• Ulcer esofagian, gastric și duodenal,

• Tumori benigne șimaligne digestive,

• Traumatisme digestive,

• Tulburări de coagulare, etc.

Sângele poate fi roșu sau negricios, este precedat, de regulă, devărsătură și poate fi însoțit de cheaguri sau resturi alimentareparțial digerate.

29. Melena - eliminarea pe cale rectală de sânge ce provine dintubul digestiv.

Cauze:

• Varice esofagiene,

• Ulcer esofagian, gastric și duodenal,

• Tumori benigne șimaligne digestive,

• Sângerări din tubul digestiv superior și intestin subțire, etc.

Scaunul este cu pete negricioase.

30. Rectoragia - eliminarea pe cale anală de sânge ce provine de lanivelul intestinului terminal.

Cauze:

• Afecțiuni ale colonului terminal sau rectului: hemoroizi, polipi,diverticuli, tumori maligne, etc.

Scaunul este cu sânge roșu.

TULBURĂRI ALE APETITULUI

Foamea este nevoia imediată de a mânca.

Apetitul este dorința de a consuma un anumit aliment.

Sațietatea este o diminuare a foamei și apetitului apărută în urmaingestiei de alimente.

31. Inapetența

Inapetența este diminuarea apetitului (lipsa poftei de mancare).

Cauze:

• stresul,

• nervozitatea,

• administrarea de medicamente,

• fumatul,

• alcoolul,

• diverse afecțiuni neuropsihice.

Simptomele asociate anorexiei sau inapetentei sunt:

• Teama de îngrășare;

• Restricția consumului de alimente;

• Greutate mai mică decât 85% din greutateaideală;

• Aprecierea propriului corp ca supraponderal,deși pacientul are o greutate sub greutateaideală;

• Exerciții fizice istovitoare;

• Ascunderea alimentelor și evitarea abordăriisubiectelor legate de alimentație sau pierdere îngreutate;

• Tendința de a-și provoca vărsături;

• Utilizarea de laxative sau diuretice pentru apierde în greutate;

• Distrugerea smalțului dentar ca urmare avărsăturilor frecvente.

32. Sațietatea precoce - apariția senzației de sațietate la un nivelde alimentațiemic, la o persoană cu apetit normal

33. Sitofobia – teama de alimentație la o persoană cu apetitnormal

34. Polifagia – creștere a ingestiei de alimente

35. Bulimia – alimentația excesivă

36. Akoria – dispariția sațietății

37. Pervertirea apetitului sau parorexie – apetit cu obiect anormal

• Malacia – apetit crescut pentru alimente acide

• Pica – apetit pentru pământ, nisip, cretă

• Alotriofagia – apetit pentru substanțe dezgustătoare(excremente)

Tranzit digestiv normal – eliminarea unui scaun pe zi, masa fecalăfiind solidă, moale, cilindrică, de culoare brună, în greutate de150-300 g

38. Constipația – încetinire anormală a tranzitului intestinal

Cauze:

• Alimentație deficitară în carbohidrați și fibre

• Leziuni SNC: scleroza în plăci, tumori medulare, tabes,

• Abuz de opiacee, anticolinergice, abuz de laxative

• Deficite metabolice: hipotiroidie, hipercalcemie

• Cancer gastric sau de colon, volvulus, diverticulită,

• Tumori pelvine,

• Sarcină, etc.

39. Diareea – tranzit intestinal accelerat cu eliminarea unui scaunincomplet digerat

Cauze:

• Malabsorbție: pancreatită, cancer pancreatic, mucoviscidoză, sd.Zollinger-Ellison, cancer de căi biliare sau cap de pancreas, litiazăbiliară, rezecție de ileon, deficit de lactază, celiachie, etc.

• Exces de secreție enterală: holeră,

• Infestări parazitare,

• Infecții: bacteriene sau virale

• Neuropatie diabetică,

• Colon iritabil,

• Sclerodermie, etc.

40. Ruminația sau mericismul – regurgitarea de alimente încavitatea bucală,mestecarea lor și apoi reînghițirea lor

Cauze: psihice la adult.

41. Sughițul – contracție spastică repetitivă a diafragmului prinexcitația vagului sau a frenicului

SEMNE SI SIMPTOME DIN AFECȚIUNI ALE APARATULUI RENAL

42. Oliguria

Oliguria este o tulburare de diureză caracterizată prinreducerea volumului de urină eliminat în 24 ore, la 500-800 ml.

Cauzele oliguriei sunt:

• Cauze prerenale: deshidratări severe, insuficiență cardiacă,hiperaldosteronism, ciroză hepatică decompensată;

• Cauze renale: insuficiență renală acută de cauză renală, stadiiavansate ale insuficienței renale cronice, secreția inadecvatăde ADH;

• Cauze postrenale: obstacole mecanice pe căile excretorii -litiaza renală, neoplasme, adenom de prostată.

43. Anuria

Anuria reprezintă scădereadiurezei sub 50 ml/24 de ore, dincauza suprimării funcțiilor renale.

Consecința anuriei esteacumularea produșilor toxici, care,în mod normal, sunt eliminați prinurină: uree, creatinină, potasiu,sulfați, fosfați.

Anuria poate fi:

Prerenală: are drept cauzehemoragiile, deshidratarea,scăderea tensiunii arteriale,șocul, agresiunilenefrotoxice directe,traumatisme, intervențiichirurgicale, colici renale,colici biliare, infarctul renal;

Renală: are drept cauzeglomerulonefrita acută,tubulonecrozele ischemicesau toxice, intoxicațiile cuciuperci, șoculposttransfuzional, arsurileîntinse, septicemiile,rinichiul polichistic, infarctulrenal bilateral;

Postrenală, care poate fi, la rândul ei:

• Funcțională - prin spasm ureteral;

• Organică - obstrucție ureterală cucalculi, cheaguri, stricturi ureteralesau uretrale;

• Extrinsecă - prin compresiuni,ligaturi.

44. Poliuria

Urinarea excesivă înseamnă că o persoană elimină cantităţianormal de mari de urină în fiecare zi (mai mult de 2,5 litri deurină/zi).

Cauze:

• fiziologică în anumite circumstanţe ca de exemplu: poliuria defrig, la altitudine sau după ingerarea unor cantităţi mari delichide.

• după ingestie alcool, cafeină sau diuretice.

• la sfârșitul crizei de astm bronșic,

• în timpul fibrilaţiei atriale,

• în timpul naşterii

• după episoadele de tahicardie supraventriculară,

• după îndepărtarea unui obstacol de la nivelul tractului urinar.

45. Disuria

Disuria reprezintă o tulburare de micțiunecaracterizată prinmicțiune cu efort.

Cauzele disuriei sunt:

• Obstacole vezicale cum ar fi: litiaza urinară,în care calculul obstruează intermitentorificiul uretral în timpul micțiunii, afecțiuniale prostatei (adenom, carcinom, prostatită),care pot da compresiuni asupra uretrei,stricturi uretrale, care, de obicei, suntcicatriceale secundare uretritelor gonococicesau congenitale;

• Leziuni neurologice cum ar fi leziunilemăduvei sacrate sau ale plexului sacrat, carepot determina disuria neurogenă.

46. Polakiurie

Nevoia de a urina in mod frecvent

Cauze:

• afectiuni ce conduc la iritatia vezicii (cistită, prostatită, tumorăsau litiază urinară)

• afectiuni ce provoacă o golire incompletă a vezicii prinobstrucţia căilor urinare (adenom sau cancer al prostatei,îngustarea uretrei)

• afectiune caremicșorează capacitatea vezicii.

47. Nicturie

Nicturia reprezintă necesitatea de a urina în timpul nopţii.

Cauzele nicturiei:

• consumul lichidelor înainte de culcare,

• consumul unor cantităţimari de lichide în partea a doua a zilei,

• consumul băuturilor cu cofeină sau sarcina,

• infecţiile tractului urinar, problemele de control sfincterian şiprolapsul vezicii urinare,

• Diabet,

• Afecțiuni cardiace.

48. Hematurie

Hematuria este prezența de sânge în urină.

Cauze:

• Renale: glomerulopatii, TBC renal, rinichi polichistic, emboliirenale, tumori renale, traumatisme

• Ureterale: litiază, tumori, traumatisme

• Vezicale: tumori benigne și maligne, diverticuli, litiază, cistităhemoragică

• Uretroprostatice: adenom și adenocarcinom de prostată polipiuretrali, corpi străini

Durerea colicativă

SEMNE ȘI SIMPTOME DIN AFECȚIUNI ALE SISTEMULUIGANGLIONAR

49. Adenopatie

Adenopatia este creșterea în volum a

ganglionilor

Cauze:

a. Inflamatorii - secundar unei infecții sau unui proces inflamator

situat în teritoriul de drenaj, adenopatia este localizată, ganglionii

au dimensiuni moderat crescute

b. Infecțioase - infecții bacteriene, sifilis, tuberculoză dar și de

natură virală: mononucleoză infecțioasă, infecția cu

citomegalovirus, varicelă, HIV

c. Metastatice - localizarea adenoaptiei depinde de cea a

neoplasmului primar, ganglionii sunt nedureroși la palpare,

consistența este dură, lemnoasă.

Adenopatia la copii si adulții

tineri este reprezentată de

afecțiuni benigne (infecții ale

căilor respiratorii superioare,mononuceoză infecțioasă).

La vârstnici, crește incidența

afecțiunilor maligne, din

totalul pacienților cuadenopatie.